Preşedinte. – Următorul punct pe ordinea de zi îl reprezintă dezbaterea comună privind următoarele:

- raportul dlui Liberadzki, în numele Comisiei pentru control bugetar, referitor la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008, Secţiunea III – Comisia şi agenţiile executive (SEC(2009)1089 – C7-0172/2009 – 2009/2068(DEC)) (A7-0099/2010),

- raportul dnei Ayala Sender, în numele Comisiei pentru control bugetar, referitor la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului celui de al şaptelea, de al optulea, de al nouălea şi de al zecelea Fond european de dezvoltare aferent exerciţiului financiar 2008 (COM(2009)0397 – C7-0171/2009 – 2009/2077(DEC)) (A7-0063/2010),

- raportul dlui Staes, în numele Comisiei pentru control bugetar, referitor la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008, secţiunea I – Parlamentul European (SEC(2009)1089 – C7-0173/2009 – 2009/2069(DEC)) (A7-0095/2010),

- raportul dlui Czarnecki, în numele Comisiei pentru control bugetar, referitor la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008, secţiunea II - Consiliul (SEC(2009)1089 – C7-0174/2009 – 2009/2070(DEC)) (A7-0096/2010),

- raportul dlui Czarnecki, în numele Comisiei pentru control bugetar, referitor la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008, secţiunea IV – Curtea de Justiţie (SEC(2009)1089 – C7-0175/2009 – 2009/2071(DEC)) (A7-0079/2010),

- raportul dlui Czarnecki, în numele Comisiei pentru control bugetar, referitor la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008, secţiunea V – Curtea de Conturi (SEC(2009)1089 – C7-0176/2009 – 2009/2072(DEC)) (A7-0097/2010),

- raportul dlui Czarnecki, în numele Comisiei pentru control bugetar, referitor la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008, secţiunea VI – Comitetul Economic şi Social European (SEC(2009)1089 – C7-0177/2009 – 2009/2073(DEC)) (A7-0080/2010),

- raportul dlui Czarnecki, în numele Comisiei pentru control bugetar, referitor la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008, secţiunea VII – Comitetul Regiunilor (SEC(2009)1089 – C7-0178/2009 – 2009/2074(DEC)) (A7-0082/2010),

- raportul dlui Czarnecki, în numele Comisiei pentru control bugetar, referitor la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008, secţiunea VIII – Ombudsmanul European (SEC(2009)1089 – C7-0179/2009 – 2009/2075(DEC)) (A7-0070/2010),

- raportul dlui Czarnecki, în numele Comisiei pentru control bugetar, referitor la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008, Secţiunea IX - Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor (SEC(2009)1089 – C7-0180/2009 – 2009/2076(DEC)) (A7-0098/2010),

- raportul dnei Mathieu, în numele Comisiei pentru control bugetar, referitor la descărcarea de gestiune 2008: performanţele, gestiunea financiară şi controlul agenţiilor UE (2010/2007(INI)) (A7-0074/2010),

- raportul dnei Mathieu, în numele Comisiei pentru control bugetar, referitor la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008 (SEC(2009)1089 – C7-0188/2009 – 2009/2117(DEC)) (A7-0071/2010),

- raportul dnei Mathieu, în numele Comisiei pentru control bugetar, referitor la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale aferent exerciţiului financiar 2008 (SEC(2009)1089 – C7-0181/2009 – 2009/2110(DEC)) (A7-0091/2010),

- raportul dnei Mathieu, în numele Comisiei pentru control bugetar, referitor la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Colegiului European de Poliţie aferent exerciţiului financiar 2008 (SEC(2009)1089 – C7-0198/2009 – 2009/2127(DEC)) (A7-0075/2010),

- raportul dnei Mathieu, în numele Comisiei pentru control bugetar, referitor la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Agenţiei Comunitare pentru Controlul Pescuitului aferent exerciţiului financiar 2008 (SEC(2009)1089 – C7-0201/2009 – 2009/2130(DEC)) (A7-0105/2010),

- raportul dnei Mathieu, în numele Comisiei pentru control bugetar, referitor la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Agenţiei Europene pentru Reconstrucţie aferent exerciţiului financiar 2008 (SEC(2009)1089 – C7-0183/2009 – 2009/2112(DEC)) (A7-0072/2010),

- raportul dnei Mathieu, în numele Comisiei pentru control bugetar, referitor la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Agenţiei Europene de Siguranţă a Aviaţiei aferent exerciţiului financiar 2008 (SEC(2009)1089 – C7-0193/2009 – 2009/2122(DEC)) (A7-0068/2010),

- raportul dnei Mathieu, în numele Comisiei pentru control bugetar, referitor la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor aferent exerciţiului financiar 2008 (SEC(2009)1089 – C7-0195/2009 – 2009/2124(DEC)) (A7-0104/2010),

- raportul dnei Mathieu, în numele Comisiei pentru control bugetar, referitor la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Agenţiei Europene pentru Produse Chimice aferent exerciţiului financiar 2008 (SEC(2009)1089 – C7-0202/2009 – 2009/2131(DEC)) (A7-0089/2010),

- raportul dnei Mathieu, în numele Comisiei pentru control bugetar, referitor la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Agenţiei Europene de Mediu aferent exerciţiului financiar 2008 (SEC(2009)1089 – C7-0186/2009 – 2009/2115(DEC)) (A7-0092/2010),

- raportul dnei Mathieu, în numele Comisiei pentru control bugetar, referitor la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară aferent exerciţiului financiar 2008 (SEC(2009)1089 – C7-0194/2009 – 2009/2123(DEC)) (A7-0086/2010),

- raportul dnei Mathieu, în numele Comisiei pentru control bugetar, referitor la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Observatorului European pentru Droguri şi Toxicomanie aferent exerciţiului financiar 2008 (SEC(2009)1089 – C7-0185/2009 – 2009/2114(DEC)) (A7-0067/2010),

- raportul dnei Mathieu, în numele Comisiei pentru control bugetar, referitor la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Agenţiei Europene pentru Medicamente aferent exerciţiului financiar 2008 (SEC(2009)1089 – C7-0189/2009 – 2009/2118(DEC)) (A7-0078/2010),

- raportul dnei Mathieu, în numele Comisiei pentru control bugetar, referitor la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Agenţiei Europene pentru Siguranţă Maritimă aferent exerciţiului financiar 2008 (SEC(2009)1089 – C7-0192/2009 – 2009/2121(DEC)) (A7-0081/2010),

- raportul dnei Mathieu, în numele Comisiei pentru control bugetar, referitor la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Agenţiei Europene pentru Securitatea Reţelelor Informatice şi a Datelor aferent exerciţiului financiar 2008 (SEC(2009)1089 – C7-0196/2009 – 2009/2125(DEC)) (A7-0087/2010),

- raportul dnei Mathieu, în numele Comisiei pentru control bugetar, referitor la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Agenţiei Europene a Căilor Ferate aferent exerciţiului financiar 2008 (SEC(2009)1089 – C7-0197/2009 – 2009/2126(DEC)) (A7-0084/2010),

- raportul dnei Mathieu, în numele Comisiei pentru control bugetar, referitor la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Fundaţiei Europene de Formare aferent exerciţiului financiar 2008 (SEC(2009)1089 – C7-0191/2009 – 2009/2120(DEC)) (A7-0083/2010),

- raportul dnei Mathieu, în numele Comisiei pentru control bugetar, referitor la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Agenţiei Europene pentru Sănătate şi Securitate în Muncă aferent exerciţiului financiar 2008 (SEC(2009)1089 – C7-0187/2009 – 2009/2116(DEC)) (A7-0069/2010),

- raportul dnei Mathieu, în numele Comisiei pentru control bugetar, referitor la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Agenţiei de Aprovizionare a Euratom aferent exerciţiului financiar 2008 (SEC(2009)1089 – C7-0203/2009 – 2009/2132(DEC)) (A7-0076/2010),

- raportul dnei Mathieu, în numele Comisiei pentru control bugetar, referitor la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Fundaţiei Europene pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă aferent exerciţiului financiar 2008 (SEC(2009)1089 – C7-0182/2009 – 2009/2111(DEC)) (A7-0088/2010),

- raportul dnei Mathieu, în numele Comisiei pentru control bugetar, referitor la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Eurojust aferent exerciţiului financiar 2008 (SEC(2009)1089 – C7-0190/2009 – 2009/2119(DEC)) (A7-0093/2010),

- raportul dnei Mathieu, în numele Comisiei pentru control bugetar, referitor la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008 (SEC(2009)1089 – C7-0184/2009 – 2009/2113(DEC)) (A7-0090/2010),

- raportul dnei Mathieu, în numele Comisiei pentru control bugetar, referitor la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Agenţiei Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (FRONTEX) aferent exerciţiului financiar 2008 (SEC(2009)1089 – C7-0199/2009 – 2009/2128(DEC)) (A7-0085/2010),

- raportul dnei Mathieu, în numele Comisiei pentru control bugetar, referitor la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Autorităţii de Supraveghere a GNSS European aferent exerciţiului financiar 2008 (SEC(2009)1089 – C7-0200/2009 – 2009/2129(DEC)) (A7-0073/2010),

- raportul dnei Mathieu, în numele Comisiei pentru control bugetar, referitor la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Întreprinderii comune europene pentru ITER şi pentru dezvoltarea energiei de fuziune aferent exerciţiului financiar 2008 (SEC(2009)1089 – C7-0261/2009 – 2009/2187(DEC)) (A7-0094/2010) şi

- raportul dnei Mathieu, în numele Comisiei pentru control bugetar, referitor la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Întreprinderii comune SESAR aferent exerciţiului financiar 2008 (SEC(2009)1089 – C7-0262/2009 – 2009/2188(DEC)) (A7-0077/2010).

  Jean-Pierre Audy (PPE). – (FR) Dle Preşedinte, observ că Curtea de Conturi nu este prezentă în Parlament. Avem nevoie de poziţia Curţii de Conturi pentru ca lucrurile să ne fie mai clare. Există vreo explicaţie pentru această absenţă? Observ, de asemenea, că locurile rezervate Consiliului sunt goale, cu toate că vom dezbate descărcarea de gestiune pentru Consiliu, în legătură cu care avem o serie de preocupări. Avem o explicaţie şi pentru absenţa Consiliului?

(Şedinţa a fost suspendată la ora 09.10 şi reluată la ora 09.20)

  Preşedinte. – Dragi colegi, prezenţa Consiliului nu este necesară. Nu este obligat să fie aici, însă cu siguranţă i-am aşteptat pe cei mai înalţi reprezentanţi ai Curţii de Conturi. Nu sunt aici şi suntem foarte surprinşi, deoarece cu siguranţă nu e o problemă de transport. Nu sunt foarte departe de Luxemburg şi pot veni fără probleme cu maşina. Cu toate acestea, ar trebui să începem discuţia, fără să ştim deocamdată de ce nu au ajuns.

Vom începe discuţia fără ei. Ştim că votările sunt amânate şi vor avea loc peste două săptămâni la Bruxelles. Am decis deja acest lucru. Astfel că avem o singură posibilitate: trebuie să începem discuţia, fără să ştim dacă vor putea să fie aici în următoarea jumătate de oră sau oră.

  Jean-Pierre Audy (PPE). – (FR) Dle Preşedinte, aş dori să vă spun că, fără să cunoaştem motivul, înţelegem că Curtea de Conturi este absentă şi că realizează o activitate remarcabilă pentru a controla instituţiile europene. Obiectez însă faţă de absenţa Consiliului, pentru că trebuie să dezbatem cu acesta, în special descărcarea de gestiune pentru activităţile sale. Prin urmare, obiectez faţă de absenţa de azi a Consiliului.

  Preşedinte. – Doamnelor şi domnilor, în orice caz, putem începe discuţia. Ceea ce este important este că ne putem începe activitatea.

  Edit Herczog (S&D). – Dle Preşedinte, aş dori să menţionez că nu ar trebui să blamăm numai Consiliul. Secretarul General al Parlamentului lipseşte. Descărcarea de gestiune îi spune ceva Secretarului General în legătură cu Parlamentul, aşa că am fi extrem de bucuroşi dacă şi dumnealui ar fi astăzi aici.

  Preşedinte. – Sunt sigur că Secretarul General va fi aici, nu am nicio îndoială privind acest lucru.

  Jens Geier, reprezentând raportorul. – (DE) Bună dimineaţa dle Preşedinte, doamnelor şi domnilor. Doresc să repet că, după părerea mea, este mai degrabă dificil să avem o dezbatere în absenţa celor cărora trebuie să le acordăm descărcarea de gestiune, cu care dorim să discutăm motivele pentru care acordăm sau amânăm descărcarea de gestiune sau orice altceva avem de discutat cu aceştia.

Îi cunosc pe mulţi dintre distinşii colegi din sală din comisie. Ne cunoaştem, de asemenea, şi poziţiile reciproce. Este bine că ni le vom prezenta reciproc din nou în această dimineaţă, însă aceasta nu ne ajută cu adevărat. În acest context, aş dori să propun să deliberăm în comisie invitarea formală a instituţiilor despre care vorbim la următoarea dezbatere privind descărcare de gestiune şi să amânăm dezbaterile dacă acestea nu sunt prezente.

Descărcarea de gestiune pentru instituţiile europene vine într-un moment dificil, dar important. O consecinţă a crizei financiare este că toate guvernele trebuie să îşi revizuiască propriile bugete şi să se asigure că îndeplinesc cerinţele acestora. Ne aflăm în primul an al noii legislaturi a Parlamentului European şi avem de-a face cu o Comisie nou formată. Referitor la descărcarea de gestiune, considerăm bugetul 2008 ca fiind sub responsabilitatea Comisiei anterioare. Acest lucru deschide foarte multe perspective noi.

Printre acestea ar trebui să ne aşteptăm la un nou mod de a gândi şi la o nouă abordare din partea statelor membre, deoarece, pentru prima dată, Tratatul de la Lisabona le numeşte ca fiind coresponsabile pentru execuţia bugetului UE.

În ceea ce priveşte revizuirea bugetară pentru 2008, intenţia raportorului a fost să se asigure că Comisia se concentrează pe deplin asupra posibilităţilor de îmbunătăţire a controlului bugetar şi că şi statele membre vor fi implicate în aceasta. Obiectivul nostru, ca Grup al Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Comisia pentru control bugetar, este ca, pe viitor, fiecare raport de descărcare de gestiune, pe baza hotărârii Curţii Europene de Conturi, să fie mai bun decât cel precedent. Totul depinde de asumarea de către Consiliu a noului său rol cheie în lumina importanţei statelor membre.

Ar fi la fel de util ca Curtea Europeană de Conturi să caute modalităţi de redresare a dezechilibrului care este, pe de o parte, rezultatul raportării anuale şi a duratei multianuale a multor programe UE şi a logicii punerii acestora în aplicare de către Comisie şi statele membre.

În calitate de autoritate bugetară, avem în continuare mari preocupări legate de anumite domenii specifice de competenţă şi, în special, de cele în care UE intenţionează să îşi pună în aplicare priorităţile politice. De exemplu, coeziunea în Uniunea Europeană este esenţială şi, prin urmare, fondurile care se varsă în politica structurală sunt deosebit de importante. Aici trebuie să continuăm să combatem în mod decisiv sursele de eroare prin norme mai simple şi recuperarea fondurilor plătite eronat. Avem nevoie de instrumente mai fine pentru a măsura rezultatele şi solicităm Curţii de Conturi să dezvolte aceste instrumente pentru a putea identifica exact sursa greşelilor.

Ştim că planul de acţiune pentru fondurile structurale, care prevede recuperarea, este în sfârşit pus în aplicare, iar acum trebuie să aşteptăm ca acesta să aibă efect. Asistenţa de preaderare are scopul de a permite procese fundamentale de schimbare în aceste state, iar problemele de stabilire a obiectivelor şi de punere în aplicare trebuie remediate. Ceea ce însă nu este posibil este ca obiectivul procesului de aderare să fie efectiv torpilat pe uşa din spate.

Prin urmare, solicit Parlamentului să respingă încercarea Grupului Partidului Popular European (Creştin-Democrat) de a se folosi de amendamente pentru a întoarce pe dos poziţia Parlamentului European cu privire la procesul de aderare a Turciei, aşa cum a fost stabilită în cadrul rezoluţiei privind progresele înregistrate. Aşteptăm cu nerăbdare numirea unui nou Director General al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) pentru a încheia dezbaterea în curs, dar şi propunerile Comisiei privind reforma OLAF, pentru a îmbunătăţi activitatea crucială a acestui oficiu.

În sfârşit, despre acţiunile de politică externă. Avem nevoie de o demonstraţie a determinării UE de a contribui la rezolvarea problemelor la nivel mondial. Aceste acţiuni trebuie să fie extrem de eficiente, chiar şi în cele mai dificile circumstanţe. În lunile viitoare trebuie să discutăm cu Comisia gestionarea actuală a fondurilor UE din acest domeniu şi modul în care vor fi gestionate în viitor aceste fonduri de către Serviciul european pentru acţiune externă.

Totuşi, înregistrăm anumite progrese. Grupul nostru este deosebit de mulţumit de măsurile pe care Comisia le ia de exemplu în ceea ce priveşte rapoartele anuale privind gestionarea ale statelor membre, deoarece astfel ne apropiem mai mult de îndeplinirea unei solicitări mai vechi a Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor. Acelaşi lucru este valabil şi pentru corectările şi recuperările financiare, dat fiind că şi aceasta este o oportunitate de a reduce o rată inacceptabil de mare a erorilor.

Aceste puncte ne oferă, printre altele, în ciuda unor preocupări, şansa de a solicita descărcarea de gestiune pentru Comisie. Vă mulţumesc şi aştept comentariile dumneavoastră.

  Inés Ayala Sender, raportoare. – (ES) Dle Preşedinte, avem azi aici o sarcină importantă de a efectua descărcarea de gestiune pentru cel de al şaptelea, de al optulea şi de al nouălea Fond european (FED) ca parte a celui de al zecelea FED aferent exerciţiului financiar 2008. Acestea sunt mai degrabă vremuri critice, când au loc schimbări instituţionale majore şi, de asemenea, când o serie de dezastre globale au arătat că ajutorul european este tot mai important. Au arătat şi că acesta trebuie să fie coordonat, trebuie să fie eficient şi, mai presus de toate, trebuie să fie transparent pentru ca toţi europenii să îşi menţină în continuare sprijinul şi opinia pozitivă referitoare la acest ajutor.

În plus, acestea sunt vremuri cruciale în termeni instituţionali. Punerea în aplicare a Tratatului de la Lisabona şi crearea funcţiei de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, precum şi a Serviciului european pentru acţiune externă ne oferă o dublă oportunitate. Pe de o parte, avem şansa de a îmbunătăţi substanţial punerea în aplicare şi eficienţa ajutorului nostru extern; pe de altă parte însă, există şi semne majore de întrebare, deoarece ne confruntăm cu un risc ridicat ca eficienţa tot mai mare pe care am înregistrat-o cu dificultate împreună cu Curtea de Conturi şi Comisia în ceea ce priveşte dezvoltarea ajutorului european poate fi subminată de o viitoare reorganizare, ambiguitate în luarea deciziilor şi în lanţul de responsabilitate şi, în special, de gestionarea fragmentată. Avem nevoie de o siguranţă mai mare din partea Comisiei pentru a evita asemenea derapaje şi, prin urmare, avem cât mai repede cu putinţă nevoie de informaţii clare şi specifice cu privire la noul sistem şi la modul în care va afecta ajutorul pentru dezvoltare.

În primul rând, referitor la exerciţiul financiar curent, aş dori să exprim nevoia ca FED să fie complet incorporate în buget (mă repet, aceasta este cererea noastră) pentru a le spori consistenţa, transparenţa şi eficienţa şi pentru a le consolida sistemul de supraveghere. Prin urmare, insistăm că este vital pentru Comisie ca, împreună cu Parlamentul, să ţină ferm cont de această cerere pentru următorul cadru financiar.

De asemenea, este importantă consolidarea planificării comune pentru a obţine o mai mare concentrare, coordonare şi viziune în activitate. În consecinţă, trebuie să concentrăm cel de al zecelea FED asupra unui număr limitat de sectoare.

Este important să evităm efectele adverse ale proliferării, deşi trebuie să fim foarte atenţi ca nu cumva să subestimăm capacitatea şi eficienţa organizaţiilor nonguvernamentale de pe teren, deoarece sunt eficiente. Este un exerciţiu complex de îngrădire a cercului, însă sperăm să îl putem continua, împreună cu Comisia.

Suntem mulţumiţi şi că în exerciţiul financiar aferent acestui an, declaraţia de asigurare a fost pozitivă, cu excepţia metodei de estimare a costurilor Comisiei. Apoi nu există erori materiale în tranzacţiile subiacente, cu toate că încă mai găsim, şi prin urmare trebuie să îmbunătăţim, o incidenţă ridicată de erori necuantificabile, în ceea ce priveşte atât angajamentele, cât şi plăţile de susţinere bugetară.

Suntem, de asemenea, extrem de îngrijoraţi, deoarece, din nou, Curtea de Conturi nu a reuşit să obţină o documentaţie importantă pentru plăţi de aproximativ 6,7 % din cheltuielile anuale legate de cooperarea cu organizaţiile internaţionale. Avem nevoie de o metodă definitivă şi de un calendar ad hoc pentru a asigura că datele şi documentaţia privind această finanţare comună nu sunt subminate de lipsa de transparenţă.

În plus, considerăm că execuţia financiară a fost satisfăcătoare, dat fiind că cel de al şaptelea FED a fost închis şi bilanţul acestuia i-a fost transferat celui de al nouălea FED. Salutăm, de asemenea, punerea în aplicare rapidă a celui de al zecelea FED începând cu 1 iulie 2008 şi sperăm ca eforturile Comisiei să culmineze prin decontarea plăţilor vechi şi inactive restante.

Resursele sunt un alt aspect important. Ne preocupă, cu toate că au existat anumite discuţii, şi faptul că resursele gestionării celui de al nouălea şi de al zecelea FED de către Banca Europeană de Investiţii (BEI) nu sunt acoperite de declaraţia de asigurare şi, prin urmare, ar trebui să facă obiectul unor rapoarte regulate ale BEI.

  Bart Staes, raportor. – (NL) Dle Preşedinte, doamnelor şi domnilor, m-am tot întrebat ce este cu adevărat descărcarea de gestiune. Descărcarea de gestiune este o procedură parlamentară, o procedură publică; este o validare critică, în public, a gestionării financiare. Am fost responsabil să realizez acest exerciţiu referitor la Parlamentul European pentru exerciţiul financiar aferent anului 2008. Această validare ajută eurodeputaţii şi, de asemenea, cetăţenii să înţeleagă alcătuirea specifică, structura de guvernare şi metodele de lucru ale Parlamentului. La urma urmei, doamnelor şi domnilor, cetăţenii au dreptul să ştie ce se întâmplă cu impozitele lor. Este vorba despre o sumă mare de bani. Vorbim despre un buget parlamentar de 1,4 miliarde de euro pentru 2008; bugetul pentru 2011 probabil că va fi de 1,7 miliarde de euro. Este o sumă enormă de bani.

Procedura este importantă, la fel ca activitatea Comisiei pentru control bugetar. În definitiv, o abordare critică a acestei comisii asigură progresul, după cum s-a dovedit, într-adevăr, în trecut. De exemplu, o poziţie critică a Comisiei pentru control bugetar a asigurat introducerea Statutului deputaţilor în Parlamentul European şi a Statutului asistenţilor parlamentari, a asigurat faptul că am desfăşurat o analiză critică a achiziţionării de clădiri aici, la Strasbourg, şi a asigurat îndeplinirea procedurii EMAS care a redus impactul activităţii noastre asupra mediului.

Toate acestea sunt veşti bune, doamnelor şi domnilor. Datorită poziţiei noastre critice, am reuşit să reducem consumul de electricitate cu 25 % în ultimii trei ani. Am reuşit să folosim 100 % electricitate verde. Am reuşit să reducem emisiile de CO2 cu 17 %. Am reuşit să reducem, să transformăm în compost sau să reutilizăm 50 % din fluxul nostru de deşeuri.

Raportul meu introduce, de asemenea, un nou concept: acela de „atingere adusă reputaţiei” Parlamentului. Aceasta înseamnă că până şi cel mai mic impact al resurselor financiare poate cauza daune enorme reputaţiei Parlamentului. Acest lucru ar trebui să ne menţină în alertă. Numirea, la 24 februarie, a unui gestionar de risc în cadrul administraţiei este binevenită. Aş invita acea persoană să abordeze comisiile competente şi să fie alături de noi când discutăm modurile de reducere a riscurilor de delapidare din Parlament. După cum am spus, este esenţială o abordare critică. De aceea solicit transparenţă şi deschidere pentru înfiinţarea unui sistem de control şi echilibru, precum şi responsabilitate şi răspundere.

Dle Preşedinte, propun să vă acordăm descărcarea de gestiune dat fiind că nu am descoperit niciun caz serios de fraudă sau delapidare sau niciun scandal major: acest lucru trebuie să fie foarte clar. Totuşi, raportul meu este critic. Am dorit să vă arăt că ne putem descurca şi mai bine. Raportul îşi propune să asigure că, pe măsură ce ne apropiem de următoarele alegeri din 2014, nu suntem implicaţi în niciun scandal, mare sau mic, şi că nu suntem afectaţi de acel tip de raport de prost gust din presă.

În raportul meu, m-am străduit să furnizez Secretarului General şi nivelului superior al administraţiei Parlamentului o serie de mijloace de protecţie împotriva anumitor critici. Am discutat o serie de probleme care ne îngrijorează. Una dintre acestea este faptul că Secretarul general îşi elaborează raportul anual în baza declaraţiilor Directorilor Generali, însă eu aş prefera mai mult să existe o a doua opinie. Propun să aruncăm o privire şi mai atentă asupra întregului sistem dificil al achiziţiilor publice, dat fiind că acesta reprezintă un factor de risc major. Propun să ne asigurăm că niciun impozit public nu este folosit pentru fondul de pensii facultative, cu deficitul său actuarial de 121 milioane de euro.

Doamnelor şi domnilor, aş dori să închei prin câteva cuvinte despre elaborarea raportului meu. Am făcut tot posibilul să am o cooperare pozitivă cu raportorii mei alternativi şi au fost propuse unele amendamente foarte constructive. Cu toate acestea, regret că, la un moment dat, Grupul Partidului Popular European (Creştin-Democrat) a depus în jur de 50 de amendamente care încercau să şteargă părţi importante din raportul meu. Nu pot decât să cred că au existat unele interferenţe între anumite structuri ale Parlamentului şi eurodeputaţii care doreau să facă asta. Găsesc că e un lucru regretabil deoarece, în calitate de eurodeputat proeuropean însă critic, am încercat în primul rând să prezint o abordare foarte constructivă şi foarte pozitivă în acest raport referitor la descărcarea de gestiune.

  Ryszard Czarnecki, raportor. – (PL) Dle Preşedinte, dle Šemeta, trebuie să spunem că în toate instituţiile cu care am avut contact, Curtea de Justiţie, Curtea de Conturi, care astăzi este absentă, Comitetul Economic şi Social European, Comitetul Regiunilor, Ombudsmanul European şi Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor, a existat o îmbunătăţire generală semnificativă, însă aceasta nu înseamnă că totul este ideal.

Să spunem cinstit că situaţia este mai puţin transparentă în ceea ce priveşte finanţele Consiliului. Mai mult, cooperarea cu Consiliul privind tema descărcării de gestiune a bugetului lasă mult de dorit. Comisia pentru control bugetar a susţinut propunerea mea de a amâna decizia privind acordarea descărcării pentru Secretariatul General al Consiliului cu privire la execuţia bugetului său aferent exerciţiului financiar 2008. Situaţia este asemănătoare cu cea de anul trecut. Coordonatorii Comisiei pentru control bugetar au fost de acord cu reprezentanţii Preşedinţiei spaniole a Consiliului asumând faptul că trebuie adoptată o opinie pozitivă privind progresul în cooperarea realizată anul trecut şi rezultată din prelungirea procedurii de descărcare de gestiune. Din păcate, în acest an răspunsurile date la întrebările pe care le-am adresat atât eu, cât şi coordonatorii, au fost complet nesatisfăcătoare şi au dat naştere unui lung şir de îndoieli. Din acest motiv şi având sprijinul coordonatorilor din toate grupurile politice, am decis să amân decizia privind descărcarea de gestiune. Anumite probleme legate de finanţarea mai multor aspecte ale politicii şi securităţii externe comune, ale rapoartelor financiare anuale şi ale închiderii înregistrărilor contabile extrabugetare încă rămân neclare. Trebuie realizată o îmbunătăţire definitivă privind verificarea facturilor şi publicarea deciziilor administrative folosite ca temei legal pentru puncte bugetare. În plus, este paradoxal faptul că multe dintre informaţiile prezentate de Consiliu fac referire la exerciţiul bugetar anterior.

În ceea ce priveşte Curtea de Justiţie, putem întrezări anumite puncte slabe în cadrul procedurilor de licitaţii pentru achiziţiile interne, aşa cum poate şi Curtea de Conturi. În legătură cu aceasta, susţinem sugestia Curţii de Conturi referitoare la nevoia de a îmbunătăţi procedurile de licitaţie în cadrul acestei instituţii. Suntem bucuroşi de reducerea duratei procedurilor însă, pe de altă parte, am observat o persistenţă a cazurilor restante. Suntem bucuroşi să observăm deschiderea Unităţii de audit intern. Salutăm practica de a include în raportul de activitate date referitoare la progresul înregistrat în legătură cu descărcarea de gestiune aferentă anului precedent. Subliniez cu insistenţă faptul că regretăm împotrivirea permanentă a CEJ de a publica declaraţiile de interese financiare ale membrilor săi.

Referitor la Curtea de Conturi, auditul extern nu a oferit motive pentru a declara că resursele financiare alocate acesteia sunt folosite necorespunzător. Repet sugestia de a lua în considerare posibilitatea de a raţionaliza structura Curţii, de exemplu prin plafonarea numărului de membri şi prin faptul de a nu trata Curtea de Conturi ca pe un anumit tip de grup politic.

În cazul Comitetului Economic şi Social, auditul condus de Curtea de Conturi nu a dezvăluit nicio incorectitudine gravă. Ar trebui să se recomande ca prevederile referitoare la aspectul financiar al personalului să fie interpretate şi puse în aplicare în acelaşi fel de către toate instituţiile UE, astfel încât personalul niciunei instituţii să nu fie tratat într-un mod mai privilegiat. Este foarte bine că a fost adoptat Acordul de cooperare administrativă dintre Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor. Încurajăm ambele instituţii să comunice progresul realizat în ceea ce priveşte armonizarea standardelor de control intern.

Nu avem nicio rezervă gravă referitoare la Comitetul Regiunilor sau la Ombudsmanul European. Observăm că Ombudsmanul European şi-a crescut considerabil numărul de posturi. Întrebarea este dacă ar trebui să îşi crească numărul de posturi în acest ritm, cu toate că are mai mult de lucru.

Pentru a rezuma, există numai o problemă cu Consiliul. Nu există probleme cu celelalte şase instituţii.

  Preşedinte. – Trebuie să respectăm timpul alocat.

Am unele informaţii. Am luat legătura cu şeful cabinetului preşedintelui Curţii de Conturi şi, de asemenea, am verificat ultimele noastre dezbateri din Parlamentul European în 2008 şi 2009. Curtea de Conturi nu a fost prezentă pe durata discuţiilor noastre, şi nici Consiliul. Curtea de Conturi şi Consiliul nu au fost prezente în timpul discuţiilor noastre.

Dl Caldeira, preşedintele Curţii de Conturi, a remarcat şi faptul că poziţia acesteia în ceea ce priveşte funcţiile sale tehnice este aceea de a participa la reuniunea Comisiei pentru control bugetar, însă de a rămâne în culise în timpul dezbaterilor politice din plen. Preşedintele Caldeira mă va contacta în timpul zilei şi îmi va explica poziţia Curţii de Conturi privind discuţiile noastre.

Am verificat ultimii doi ani şi Curtea de Conturi nu a fost prezentă. Dacă dorim să ne organizăm pentru data viitoare, poate ar putea să fie prezentă anul viitor. Bineînţeles că a fost informată cu privire la reuniunea noastră, însă nu a fost prezentă în ultimii doi ani. Cu siguranţă va fi prezentă în octombrie şi în noiembrie, când îşi va prezenta raportul.

  Gerben-Jan Gerbrandy (ALDE). – (NL) Dle Preşedinte, pot să accept în totalitate faptul că Curtea Europeană de Conturi nu este astăzi aici, însă ceea ce tocmai aţi spus despre absenţa Consiliului, inclusiv în ultimii ani, demonstrează doar că aceasta este o problemă mai degrabă structurală decât ocazională. Este ceva tipic pentru comportamentul Consiliului atunci când este vorba despre utilizarea responsabilă a fondurilor europene şi, în realitate, mesajul dvs. foloseşte numai pentru a pune absenţa Consiliului într-o lumină şi mai proastă. Din acest motiv, şi ca un semnal extrem de clar din partea Parlamentului la adresa Consiliului, doresc să propun amânarea dezbaterii de azi privind descărcarea de gestiune a Consiliului şi să ne abţinem de la a discuta astăzi acest subiect.

  Ryszard Czarnecki, raportor. – (PL) Dle Preşedinte, vă mulţumesc foarte mult pentru prezentarea atentă a faptelor referitoare la anii precedenţi. Totuşi, aş dori să subliniez foarte clar faptul că Tratatul de la Lisabona a intrat în vigoare, iar acesta creşte rolul Parlamentului European. Referitor la acest lucru, suntem îndreptăţiţi să aşteptăm, din motive care sunt mai degrabă practice şi politice decât formale, ca reprezentanţii Consiliului, după cum tocmai a spus antevorbitorul meu, să fie prezenţi în timpul acestei dezbateri extrem de importante, dezbatere care poate este una dintre cele mai importante din punctul de vedere al contribuabililor şi al alegătorilor europeni. Absenţa Consiliului este o adevărată neînţelegere şi inclin să fiu de acord cu propunerea antevorbitorului meu conform căreia în această situaţie ar trebui să amânăm partea din dezbatere referitoare la Consiliu şi să aşteptăm până când reprezentanţii acestuia ajung aici. Subliniez încă o dată ceea ce am spus mai devreme, şi anume că Consiliul nu şi-a arătat dorinţa de a lucra în mod constructiv împreună cu noi, în calitate de reprezentanţi ai Comisiei pentru control bugetar sau coordonatori din partea acesteia, iar absenţa de azi ar părea să fie un alt element al acestei lipse de cooperare.

  Edit Herczog (S&D). – Dle Preşedinte, când vom trece prin procedura de descărcare de gestiune şi vom vota asupra acesteia, Parlamentul European îşi va asuma complet responsabilitatea pentru anul 2008. Acesta este momentul în care preluăm responsabilitatea de la Comisie, Consiliu şi alte instituţii. Nu este doar o formalitate, ci un moment foarte important.

Totuşi, consider că ne-am pus de acord că vom continua dezbaterea şi că vom merge mai departe. Nu uitaţi că avem un motiv obiectiv, şi anume faptul că nu este aşa uşor să ajungem din Spania până aici. Ştiu asta pentru că am venit din Azerbaidjan, prin Baku şi Madrid, iar apoi cu maşina. Sunt foarte conştientă că astăzi nu este data potrivită pentru a face acest lucru. Cred că este suficient să cerem acelor instituţii şi celorlalte care sunt implicate în descărcarea de gestiune să îşi arate interesul şi să fie prezente la votarea din luna mai. Acestea sunt lucrurile pe care aş dori să le sugerez.

  Jean-Pierre Audy (PPE). – (FR) Dle Preşedinte, suntem obişnuiţi ca locurile Consiliului să fie goale. Prin urmare, nu este prima dată; să nu fim ipocriţi. Încă o dată, situaţia mi se pare regretabilă. În ceea ce priveşte dezbaterea, sunt în favoarea continuării acesteia.

Mai mult, fiind supusă evaluării dvs. administrative, nu consider că avem puterea de a modifica ordinea de zi, dat fiind că a fost stabilită sub autoritatea dvs. atunci când aţi reluat sesiunea plenară. Prin urmare, sunt în favoarea continuării dezbaterii, chiar dacă îmi exprim încă o dată regretul faţă de absenţa Consiliului.

  Preşedinte. – Doamnelor şi domnilor, voi contacta astăzi Curtea de Conturi şi Consiliul deopotrivă. Le voi prezenta cu fermitate aşteptările noastre pentru viitorul relaţiilor cu Consiliul şi Curtea de Conturi şi le voi spune că ar trebui să fie prezenţi la astfel de reuniuni. Voi vorbi personal şi cu dl Zapatero despre aceasta, deoarece el conduce preşedinţia prin rotaţie. Voi găsi, astăzi, o soluţie pentru viitor cu privire acest aspect.

Este un miracol! Dragi colegi, aţi discutat cât de puternici suntem după Tratatul de la Lisabona. Aceasta este o putere fantastică. Consiliul va fi prezent în câteva minute! Dle preşedinte în exerciţiu, vă mulţumesc că aţi venit. Voi contacta preşedintele Curţii de Conturi. Este necesar ca dumnealui, dar şi alte instituţii, să fie prezente pe durata dezbaterii noastre. Îi voi contacta astăzi.

Vom continua acum şi v-aş ruga să respectaţi timpul alocat.

  Véronique Mathieu, raportoare. – (FR) Dle Preşedinte, dle Šemeta, dle López Garrido, sunt foarte mulţumită să vă văd şi să vă urez bine aţi venit. În perioada 2000-2010, am observat o creştere de 610 % a contribuţiilor UE pentru agenţiile descentralizate. Contribuţiile au crescut de la 95 la 579 milioane de euro, cu toate că cifrele personalului acelor agenţii au crescut cu aproximativ 271 %.

În 2000, în cadrul agenţiilor lucrau 1 219 oameni, în vreme ce azi lucrează 4 794. În aceste cifre nu intră Agenţia Europeană pentru Reconstrucţie, care a fost închisă în 2008 şi pe a cărei descărcare de gestiune o vom vota astăzi sau la o dată ulterioară la Bruxelles.

Această creştere generală este cu siguranţă impresionantă. Cu toate acestea, în perioada 2000-2010, Uniunea Europeană a trebuit să se confrunte cu multe provocări. În primul rând, două extinderi, în 2004 şi 2007, cu 12 noi state membre, şi alte provocări precum ocuparea forţei de muncă şi formarea profesională, imigraţia, mediul, siguranţa aeriană şi încă multe altele.

În acest context, agenţiile descentralizate care au fost înfiinţate pentru a răspunde unei nevoi specifice au o contribuţie directă, prin calificările pe care le dezvoltă, la progresul Uniunii Europene faţă de aceste provocări imense. În mod similar, statele membre trebuie să coopereze îndeaproape privind aceste aspecte, iar agenţiile sunt un motor puternic pentru aceste schimburi. În ultimul rând, înfiinţarea agenţiilor pe întreg teritoriul UE face ca Europa să fie mai aproape de cetăţenii săi şi permite un anumit grad de descentralizare a activităţilor UE.

Domeniul de activitate al sarcinilor încredinţate agenţiilor şi creşterea numărului, mărimii şi bugetelor acestora presupune, totuşi, ca instituţiile să îşi îndeplinească responsabilităţile propriei autorităţi bugetare. Competenţa de control bugetar a Parlamentului, ca şi cea a Serviciului de audit intern al Comisiei şi al Curţii de Conturi trebuie, de asemenea, consolidată pentru a asigura că aceste agenţii sunt monitorizate adecvat. Totuşi, aceasta nu le scuteşte de faptul că trebuie să se conformeze regulilor în vigoare.

În ceea ce priveşte descărcarea de gestiune 2008, aş sublinia aici care sunt, din păcate, problemele recurente cu care se confruntă multe agenţii: deficienţele procedurilor de achiziţii publice; planificarea nerealistă a recrutărilor şi lipsa de transparenţă a procedurilor de selectare a personalului; volumul mare al reportărilor şi al anulării fondurilor operaţionale alocate; şi punctele slabe în programarea activităţilor, cu lipsa obiectivelor specifice.

Observăm că, în ciuda eforturilor agenţiilor, unele dintre ele încă pun cu dificultate în aplicare regulamentele financiare şi bugetare ale UE, nu în ultimul rând din cauza mărimii acestora. Cele mai mici agenţii se confruntă cu o dificultate şi mai mare de a urma procedurile oneroase impuse de legislaţia UE. Privind acest punct, aştept concluziile rapide ale grupului de lucru interinstituţional pentru a asigura că aceste probleme nu se vor repeta an de an. Cu toate acestea, dificultăţile nu pun în pericol acordarea descărcării de gestiune aferente exerciţiului financiar 2008.

Situaţia este diferită pentru Colegiul European de Poliţie (CEPOL). Cu toate că, prin comparaţie cu situaţia din 2007, s-ar putea observa unele îmbunătăţiri în administrarea sa, procedurile de audit realizate dezvăluie nişte neregularităţi frapante în punerea în aplicare a normelor administrative şi financiare. Acesta este motivul pentru care propunem ca descărcarea de gestiune să fie amânată.

Pentru a încheia, aş dori să subliniez eforturile întreprinse de unele agenţii pentru a-şi îmbunătăţi administrarea. Unele şi-au asumat singure responsabilitatea de a merge mai departe şi au introdus reguli vrednice de laudă, şi voi menţiona doar câteva dintre ele. Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară, despre care adăuga faptul că a fost foarte eficientă în rolul său de agenţie coordonatoare, a introdus un proces de evaluare a riscurilor. Agenţia Europeană de Mediu a pus în aplicare un sistem de control al gestionării pentru a monitoriza progresul obiectivelor şi utilizarea resurselor sale în timp real. Nu în ultimul rând, Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă a creat un sistem pentru monitorizarea informaţiilor pe care le furnizează. Pentru a încheia, încurajez bineînţeles agenţiile să urmeze acest exemplu.

  Algirdas Šemeta, membru al Comisiei. – Dle Preşedinte, permiteţi-mi să mulţumesc Comisiei pentru control bugetar şi în special raportorului, dl Liberadzki, şi colegilor săi raportori pentru rapoartele pe care le-au elaborat şi pentru recomandările de a acorda Comisiei descărcarea de gestiune aferentă exerciţiului financiar 2008. Aş dori să mulţumesc, de asemenea, dnei Ayala Sender pentru raportul său referitor la punerea în aplicare a Fondului European de Dezvoltare şi dnei Mathieu pentru analiza sa cuprinzătoare referitoare la aspectele recurente ale agenţiilor.

Procedura de descărcare de gestiune 2008 ajunge acum la sfârşit. A fost o perioadă intensă, însă cel mai important este că reprezintă începutul unui nou dialog constructiv între instituţiile noastre. Obţinerea unei declaraţii de siguranţă fără rezerve din partea Curţii de Conturi rămâne obiectivul colegial al Comisiei. Cred că am demonstrat clar acest lucru în eforturile noastre recente.

Progresul este deja în curs de realizare, cu simplificări introduse şi sisteme mai bune de gestionare şi control în cadrul perioadei de programare 2007-2013 şi cu diferitele planuri de acţiune care-şi arată treptat impactul pozitiv asupra ratelor de eroare. Un pas însemnat spre schimbare va fi posibil printr-o nouă generaţie de programe pentru următorul exerciţiu financiar, în prezent în curs de pregătire; acestea ar trebui să aibă ca scop o mai bună echilibrare a criteriului de eligibilitate, a costului de control şi a calităţii cheltuielilor.

Totuşi, împreună cu colegii mei comisari, împărtăşim dorinţa exprimată în rezoluţia dvs. privind descărcarea de gestiune: dorim să vedem curând o accelerare măsurabilă a progresului înregistrat în ultimii ani în ceea ce priveşte îmbunătăţirea gestionării financiare a bugetului european, inclusiv consolidarea responsabilităţii şi răspunderii principalelor părţi interesate. O cooperare strânsă şi intensă între Comisie şi Parlamentul European este indispensabilă în acest sens. Totuşi, ştim cu toţii că nu va fi de ajuns să accelerăm progresul concret şi durabil la faţa locului. Pentru a reuşi, avem nevoie de un nou parteneriat cu toate părţile implicate, nu în ultimul rând de o implicare activă a statelor membre şi a Curţii Europene de Conturi.

Comisia nu va aştepta până când vor intra în vigoare amendamentele la regulamentul financiar pentru a invita autorităţile statelor membre să îşi asume pe deplin responsabilităţile aşa cum au fost ele consolidate în cadrul Tratatului de la Lisabona, anticipând măsuri care sunt esenţiale pentru îmbunătăţirea gestionării financiare.

Consider, de asemenea, că Curtea de Conturi are un rol crucial în a-şi exprima declaraţia independentă de asigurare privind gestionarea financiară a Comisiei. Orice schimbare în divizarea declaraţiei de asigurare (DAS) pe domenii ar schimba cota-parte a bugetului asociat cu diferitele zone pe culori.

Comisia ar saluta acest lucru dacă, în viitorul apropiat, Curtea de Conturi ar avea în vedere o diferenţiere între zonele în care riscul erorii este diferit şi ne-ar informa cu privire la actuala valoare adăugată a sistemelor de gestionare şi control introduse în legislatura 2007-2013. În egală măsură sper ca, atunci când colegislatorul va stabili un risc tolerabil al erorii, Curtea de Conturi va analiza acest concept nou în modul pe care îl consideră ca fiind adecvat.

După cum s-a solicitat, Comisia va pregăti şi va trimite Parlamentului o nouă ordine de zi pentru perioada de după 2010. Ea va face tot ceea ce îi stă în putinţă, împreună cu ceilalţi actori implicaţi, pentru a accelera reducerea ratei erorii astfel încât să asigure că încă 20 % din buget poate primi o calificare verde din partea Curţii Europene de Conturi în 2014.

Implicarea tuturor părţilor interesate în obiectivul comun de îmbunătăţire a gestionării financiare şi de protejare a intereselor financiare ale Uniunii va fi în centrul acestei noi ordini de zi, pe care o voi împărtăşi deja cu dvs. luna viitoare. Consideraţiile dvs. exprimate în rezoluţia referitoare la descărcarea de gestiune 2008 vor fi luate în considerare aşa cum se cuvine. Aştept cu nerăbdare discuţii constructive.

  Michael Gahler, raportor pentru aviz din partea Comisiei pentru afaceri externe. – (DE) Dle Preşedinte, în cadrul exerciţiului financiar 2008 s-au făcut plăţi în valoare de 5 miliarde de euro în domenii politice care ţin de responsabilitatea Comisiei pentru afaceri externe. În retrospectivă, subfinanţarea continuă a categoriei IV este clară. Curtea de Conturi a stabilit unele inexactităţi şi consideră că sistemul de supraveghere şi control pentru ajutor extern, ajutor pentru dezvoltare şi ajutor pentru preaderare al Comisiei este doar parţial eficient. Comisia se referă la abordarea specifică, pur anuală a Curţii de Conturi, care poate să evalueze numai o parte a activităţii Comisiei şi susţine că motivul rezidă în caracterul multianual al celor mai multe programe şi al respectivelor sisteme de control. După părerea mea, aspectul important este că Curtea de Conturi nu vorbeşte despre fraudă sau deturnare de fonduri.

Este vorba mai mult despre manevrarea ajutorului extern al UE cu cât mai multă grijă, promptitudine şi eficienţă cu putinţă, precum şi despre documentaţie detaliată şi răspundere, deoarece este supărător atunci când proiectele nu sunt realizate la timp sau când există o lipsă a clarităţii în ceea ce priveşte rezultatul acestora. Aceasta pune în pericol succesul politicii noastre externe. Faptul că Curtea de Conturi a stabilit că marjele de eroare sunt în scădere este, prin urmare, un lucru lăudabil pentru activitatea Comisiei anterioare cu privire la ajutorul extern, cooperarea pentru dezvoltare şi politica de extindere.

În mod evident, şi amendamentele la cadrul juridic încep să aibă un impact. Raportul special privind ajutorul de preaderare pentru Turcia asigură primele referinţe pentru controlul îmbunătăţit al utilizării fondurilor, care a devenit posibil începând cu 2007 prin intermediul noului Instrument de asistenţă pentru preaderare. Viitoarele rapoarte şi revizii contabile trebuie să indice cât de responsabil şi de izbutit gestionează destinatarii ajutorul UE. Trebuie să ne putem adapta politica externă în mod flexibil, astfel încât să îi putem apăra eficient interesele.

Prin urmare solicităm Comisiei să continue cu îmbunătăţirea regulamentului financiar, cu noul cadru financiar, reforma bugetară şi, mai presus de toate, cu dezvoltarea Serviciului european pentru acţiune externă. În linii mari, pot totuşi să recomand descărcarea de gestiune aferentă exerciţiului financiar 2008 pentru domeniul Comisiei pentru afaceri externe.

PREZIDEAZĂ: DL WIELAND
Vicepreşedinte

  Ingeborg Gräßle, raportoare pentru aviz a Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale. – (DE) Dle preşedinte, dle Preşedinte în exerciţiu al Consiliului, dle comisar, doamnelor şi domnilor, deja am avut parte de o dimineaţă interesantă. De fapt, doream să ţin un discurs complet diferit. Nu voi face acest lucru deoarece consider că pur şi simplu nu putem ignora ceea ce s-a întâmplat astăzi.

Ne confruntăm cu faptul că nici această Cameră, nici celelalte instituţii nu iau în serios descărcarea de gestiune în nicio formă. Singura instituţie nevoită să o ia în serios este Comisia. Comisia este cea cu care vorbim şi cea supusă descărcării de gestiune în tratat. În cazul tuturor celorlalte, şi anume al celorlalte instituţii, problema descărcării de gestiune nu a fost reglementată în tratat. Acest lucru reprezintă o problemă pentru noi. Acum trebuie să ne imaginăm că, peste doi ani, este posibil ca Serviciul european pentru acţiune externă să nu fie prezent aici, dacă va deveni instituţie. Apoi, vom trece prin ceea ce trecem deja acum, şi anume prin situaţia în care toate celelalte instituţii nici nu consideră că este necesar să fie prezente aici şi să asculte ceea ce are să le transmită Parlamentul în calitate de legislator în domeniul bugetului. Consiliul face în acest an o excepţie lăudabilă, aşa cum a făcut şi preşedinţia suedeză anul trecut.

Dacă privim ceea ce se întâmplă aici ca un drept parlamentar fundamental ca temei pentru descărcarea de gestiune, atunci nu pot decât să vă avertizez să nu puneţi în aplicare propunerea aflată în acest moment în discuţie, şi anume, transformarea Serviciului european pentru acţiune externă într-o altă instituţie, deoarece acest lucru ar anunţa sfârşitul influenţei noastre, de care se poate scăpa atât de uşor. Singura altă instituţie reprezentată este Parlamentul. Aş dori să îi transmit mulţumirile mele în special Preşedintelui Parlamentului pentru apărarea drepturilor noastre în această dimineaţă şi pentru că a menţionat că va purta discuţii cu toţi ceilalţi.

Ce rost are dreptul descărcării de gestiune dacă nu îl luăm în serios şi dacă nu îi obligăm pe ceilalţi să îl ia în serios? Prin urmare, trebuie să analizăm însăşi procedura de descărcare a gestiunii cu multă atenţie. Nu putem continua ca până acum.

Aş vrea să iau iniţiativa şi să mă îndrept încă o dată către Consiliu. Ca urmare a Tratatului de la Lisabona, Consiliul este acum o instituţie, iar Preşedintele Consiliului este altă instituţie. Ne aşteptăm la legalizarea imediată a acestei stări a lucrurilor în legislaţia bugetară. Dumneavoastră înşivă trebuie să asiguraţi ancorarea adecvată a propriei responsabilităţi în legislaţia bugetară, iar acest lucru este aplicabil şi Preşedintelui Consiliului. Trebuie să vă legalizaţi responsabilităţile şi vă invit să faceţi acest lucru urgent.

  Jutta Haug, raportoare pentru avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară. – (DE) Dle preşedinte, doamnelor şi domnilor, aş vrea doar să abordez un subiect, un subiect care este cu adevărat scandalos. Mă refer la Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor, ECDC din Stockholm. Din mai 2005, persoanele înalt calificate de acolo au fost nevoite să lucreze într-un mediu absolut ostil. Până acum, guvernul suedez nu a reuşit să încheie un acord de sediu cu ECDC, deşi şi-a dorit cu disperare această agenţie, aşa cum toate statele membre îşi doresc foarte mult o agenţie.

Până astăzi, niciunul dintre angajaţi nu are un număr personal de identificare, aşa-numitul număr Folkbokföring. Totuşi, acest număr este folosit de administraţia publică, instituţii şi de companiile private pentru identificarea clienţilor. Drept urmare, copiii născuţi în Suedia nu pot fi înregistraţi, de exemplu, furnizorii de energie electrică, gaz, serviciile de telecomunicaţii şi televiziune nu îşi pot pune la dispoziţie serviciile, proprietarii refuză contractele de închiriere pe termen lung şi există probleme în ceea ce priveşte accesul la doctori şi spitale. Pentru soţi, acest lucru înseamnă că este imposibil să devină liber-profesionişti în Suedia. De asemenea, există probleme enorme în obţinerea unui loc de muncă. Lista poate continua. Un lucru este clar: anumite drepturi fundamentale ancorate în dreptul european îi sunt pur şi simplu negate personalului ECDC din Suedia. Drept urmare, toate acestea au ajuns în atenţia Comisiei pentru petiţii. În orice caz, situaţia este de neconceput...

(Preşedintele a întrerupt-o pe vorbitoare)

  Wim van de Camp, raportor pentru aviz al Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor. – (NL) Dle preşedinte, nu au rămas multe de spus despre bugetul Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor pe anul 2008; discuţia din comisie şi rapoartele au lămurit destul de bine problemele. Am observat mai degrabă o execuţie insuficientă în privinţa Solvit în 2008, însă acest aspect se va corecta în 2009 şi 2010. Totuşi, l-aş ruga pe dl comisar să se asigure pur şi simplu că bugetul pentru Solvit este utilizat în mod raţional. Înţeleg că bugetele trebuie cheltuite responsabil, însă acum observ că furnizarea de informaţii în acest domeniu este încă deficitară.

Continuând pe aceeaşi linie, poate că aş putea face o observaţie referitoare la Directiva privind serviciile, care a fost introdusă în decembrie 2009. Practic există o mare nevoie de informaţii privind această directivă în Uniunea Europeană.

Dle preşedinte, un alt punct priveşte controalele vamale efective, realizate de statele membre. Acesta nu este chiar un subiect care trebuie discutat aici, însă am văzut că statele membre nu efectuează controale suficiente ale bunurilor importate şi aş face apel din nou la Comisie pentru a se întâlni cu reprezentanţii statelor membre pentru a reflecta mai mult asupra acestei probleme, astfel încât să se asigure verificarea fără excepţii a importurilor de bunuri.

În sfârşit, după cum au remarcat mai mulţi dintre colegii mei deputaţi şi chiar dl comisar, regulile bugetare sunt încă foarte complicate în privinţa mai multor aspecte, ceea ce înseamnă, de asemenea, că şi mecanismele de control asociate sunt foarte complicate. De aceea, aş dori să mă alătur celor care au solicitat simplificarea şi, în orice caz, îmbunătăţirea acestora.

  Inés Ayala Sender, raportoare pentru avizul Comisiei pentru transport şi turism. – (ES) Dle preşedinte, vă rog să trataţi prima parte ca pe o solicitare de respectare a Regulamentului de procedură, pentru că aş vrea să ştiu înainte de încheierea acestei dezbateri dacă Parlamentul a invitat atât Curtea de Conturi, cât şi Consiliul să ia parte la această dezbatere şi aş vrea ştiu despre sau să primesc documentaţia. De asemenea, aş vrea să ştiu dacă anul trecut – deşi dna Gräßle a afirmat că preşedinţia suedeză a fost prezentă aici – Consiliul a fost prezent la dezbaterea pe marginea descărcării de gestiune.

Vă rog să porniţi în acest moment cronometrul pentru discursul meu referitor la descărcarea de gestiune privind transporturile.

În primul rând, am dori să evidenţiem satisfacţia noastră legată de gradul înalt de utilizare observat de Comisia pentru transport şi turism în ceea ce priveşte angajamentele şi creditele de plată pentru reţelele transeuropene, care au ajuns ambele la aproape 100 %.

Bineînţeles că statele membre trebuie să se asigure că finanţarea adecvată din bugetele naţionale este pusă la dispoziţie şi aş vrea să evidenţiez din nou că Parlamentul a susţinut dintotdeauna un nivel mai înalt de finanţare pentru aceste reţele. Avem încredere că revizuirea proiectelor reţelelor de anul acesta, 2010, va fi o oportunitate pentru a evalua dacă cheltuielile au fost suficiente şi eficiente. În orice caz, monitorizarea a fost, cu siguranţă.

De asemenea, salutăm faptul că situaţia financiară anuală a Agenţiei Executive pentru Reţeaua Transeuropeană de Transport este legală şi regulară, deşi ne îngrijorează întârzierile în privinţa recrutării. Direcţia Generală Mobilitate şi Transport a Comisiei ne-a informat, însă, că situaţia va fi adusă la zi.

Pe de altă parte, ne îngrijorează absorbţia scăzută a creditelor de plată pentru siguranţa transportului, absorbţia chiar mai scăzută pentru programul Marco Polo, care se bucură de sprijinul Parlamentului şi, de asemenea, absorbţia deosebit de scăzută a creditelor de plată pentru drepturile pasagerilor.

Având în vedere dimensiunea proiectului, ne îngrijorează şi utilizarea neadecvată a creditelor de plată în cadrul programului Galileo şi regretăm lipsa totală de date privind turismul. Sperăm că această lipsă a datelor va fi remediată în noul cadru instituţional.

  Jean-Pierre Audy (PPE). – (FR) Dle preşedinte, sunt nehotărât în privinţa luării cuvântului. Regret aceste solicitări de respectare a Regulamentului de procedură. În primul rând, aş dori să salut Consiliul şi să mulţumesc ministrului pentru că ni s-a alăturat. Consider, dle preşedinte, că se obişnuieşte să se invite Consiliul să ia cuvântul după ce a vorbit Comisia. Însă, Consiliul nu a luat cuvântul înainte de dezbaterea politică, chiar dacă a vorbit la sfârşitul dezbaterii. Poate că ar fi o idee bună să i se dea cuvântul, astfel încât să poată răspunde poziţiei raportorului nostru, care propune amânarea acordării descărcării de gestiune a Consiliului.

  Preşedinte. – Vom hotărî împreună cu Consiliul dacă este sau nu nevoie să ia cuvântul.

  László Surján, raportor pentru aviz al Comisiei pentru dezvoltare regională. – (HU) Descărcarea de gestiune este un act legal şi consider că Comisia pentru dezvoltare regională nu are niciun motiv să se pronunţe împotriva acesteia. În acelaşi timp, descărcarea de gestiune reprezintă, de asemenea, o evaluare politică. Aceasta clarifică dacă am atins obiectivele pe care ni le-am stabilit în 2008 şi dacă am obţinut suficientă valoare în schimbul cheltuielilor.

Circulă destul de multe concepţii greşite privind procesul de evaluare a politicii de coeziune, inclusiv în această Cameră. Aş vrea să vă atrag atenţia în mod deosebit asupra faptului că nu orice eroare constituie o fraudă. Adesea, supraestimăm criticile aduse – de altfel chiar pe bună dreptate – de Curtea de Conturi sau în cadrul oricărui alt audit. Aş vrea să subliniez faptul că nu avem cifre transparente privind măsurarea. Avem nevoie de o metodologie unitară pentru măsurarea eficienţei, eficacităţii şi chiar a capacităţii de absorbţie, care joacă un rol principal în determinarea modului în care ar trebui să continuăm în cazul politicii de coeziune.

În 2008, doar 32 % din cheltuieli au fost generate de acest ciclu de planificare, iar restul au fost luate din cheltuielile ciclului pre-2006. Prin urmare, este dificil de analizat cât de mult succes am avut în 2008 în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor noului ciclu. Unele state membre nu au ajuns nici la 32 %. Toţi purtăm o parte din vină pentru întârzierile în epuizarea fondurilor. Recomandările făcute de Comisie şi de Parlament în vederea simplificării, recomandări făcute din 2008 ca reacţie la criză, au deservit, în ceea ce ne priveşte, toate scopul realizării de îmbunătăţiri. Mingea se află în terenul statelor membre; aici trebuie făcute progrese semnificative.

  Edit Bauer, raportoare pentru aviz a Comisiei pentru drepturile femeii şi egalitatea de gen. – (HU) Aş vrea să atrag atenţia asupra faptului că în conformitate cu articolul 8 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, promovarea egalităţii dintre bărbaţi şi femei reprezintă una dintre valorile fundamentale ale Uniunii Europene, o valoare pe care trebuie să o respecte orice acţiune a UE şi care ar trebui, deci, să poată fi monitorizată în procedura de descărcare a gestiunii pentru executarea bugetului UE. În acest scop, este indispensabil ca datele statistice referitoare la utilizarea bugetului să fie disponibile defalcate corespunzător.

Observăm cu regret că, în ciuda tuturor eforturilor noastre, datele care ar face posibilă urmărirea cheltuielilor bugetare în funcţie de gen nu sunt încă disponibile. Acest lucru este aplicabil mai întâi acelor domenii cărora li se solicită în mod deosebit să pună capăt discriminării, de exemplu, prin intermediul Fondului Social European.

Aş vrea să menţionez în special un aspect: întârzierea în înfiinţarea Institutului European pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi. Acest institut trebuia să înceapă să funcţioneze în 2008, însă de fapt, va fi deschis oficial abia în luna iunie a acestui an. În mod clar, acest lucru ridică diferite probleme şi în procesul bugetar. Având în vedere că revizuirea intermediară a mai multor programe urmează să aibă loc în 2010, aş vrea să rog încă o dată Comisia să dezvolte un sistem de monitorizare şi de evaluare care ar face posibilă aplicarea principiului egalităţii în diferite elemente de buget şi ar face posibilă urmărirea efectelor utilizării diferitelor elemente de buget asupra dezvoltării diferenţelor nejustificate.

  Gay Mitchell, raportor pentru aviz al Comisiei pentru dezvoltare. – Dle preşedinte, din punct de vedere al dezvoltării, importanţa descărcării de gestiune bugetară constă în asigurarea contribuabililor din toată Europa că banii sunt cheltuiţi eficient şi eficace în ţările în curs de dezvoltare, atât în privinţa eficienţei ajutorului, cât şi al atingerii obiectivului nostru de 0,7 % pentru contribuţii AOD. Trebuie să utilizăm bugetul nostru actual pentru ajutor eficient, ceea ce nu înseamnă ajutor mai mult, ci mai bun.

Trebuie să folosim banii UE ca pe o sămânţă care să se transforme în soluţii locale. Trebuie să analizăm oportunităţi care să ofere oamenilor din ţările în curs de dezvoltare drept de proprietate asupra dezvoltării lor, de exemplu şi, în mod special, pentru promovarea proprietăţii asupra pământului pentru indivizi, familii şi comunităţi.

Nenumărate femei mor la naştere în fiecare an. SIDA, malaria şi tuberculoza încă iau câte patru milioane de vieţi în fiecare an. Există aproape un miliard de oameni analfabeţi în ţările în curs de dezvoltare. Din acest motiv, am stabilit împreună cu Parlamentul, Comisia şi Consiliul obiectivul de a cheltui 20 % din fondurile principale pe educaţie şi sănătate. Mă interesează dacă am atins aceste obiective.

De fiecare dată când vizitez ţări în curs de dezvoltare, sunt uimit de tinerii inteligenţi şi binevoitori pe care îi întâlnesc. Aceşti tineri sunt la fel de capabili ca tinerii de pretutindeni. Ei au nevoie de oportunitate şi de încurajare pentru a fi întreprinzători. Investiţiile în educaţie reprezintă cheia acestei probleme. Din acest motiv, Parlamentul, Comisia şi Consiliul au căzut de acord asupra acestor obiective. Acum trebuie să ne asigurăm prin intermediul sistemului de audit că atingem aceste obiective.

Doresc să spun acestei Camere, în cele câteva secunde care mi-au rămas, că în opinia mea, unul dintre modurile în care pot fi eliberaţi oamenii din groaznica sărăcie cu care se confruntă îl reprezintă investirea în dreptul de proprietate asupra pământului în ţările în curs de dezvoltare. Vă pot oferi un exemplu de caz în care acesta a funcţionat: în ţara mea, în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea. Dacă vă uitaţi la motivul divizării Irlandei, acesta este reprezentat de faptul că oamenilor de succes li s-au dat mici parcele de pământ.

Este timpul să nu ne mai gândim la oameni prin ajutor, ci să începem să ne gândim la oameni ca având capacitatea de a întreprinde ei înşişi dacă li se oferă sprijin.

  Ville Itälä, în numele Grupului PPE. – (FI) Dle preşedinte, pentru început, aş vrea să mulţumesc Consiliului şi apreciez faptul că este prezent, deoarece întrebarea este dacă doreşte într-adevăr să-şi asume responsabilitatea pentru cheltuirea banilor contribuabililor şi dacă doreşte să dea dovadă de respect faţă de Parlament şi faţă de cooperare. Deci, prezenţa Consiliului este importantă.

În discursul meu, mă voi concentra asupra descărcării de gestiune a Parlamentului şi doresc să-i mulţumesc dlui Staes pentru nivelul înalt al cooperării. Sunt de acord cu domnia sa în ceea ce priveşte ideea elementară logică potrivit căreia Parlamentul poate lucra bine doar dacă procesul decizional este suficient de deschis şi de transparent. În acest mod, ne putem asigura că nu există scandaluri. Ştim că, oricât de mici ar fi sumele de bani despre care vorbim, dacă începe să apară malpraxisul, reputaţia noastră va fi pătată pentru mult timp. Este extrem de important să prevenim acest lucru. Nu vorbim despre banii Parlamentului, ci despre banii contribuabililor. Sistemul trebuie deci să fie ireproşabil, astfel încât să putem să ne asumăm în final responsabilitatea.

Există multe principii bune în raportul dlui Staes, însă grupul meu este de părere că raportul ar trebui să fie mai scurt şi mai concis şi din acest motiv am eliminat anumite materiale. În plus, considerăm că în raport ar fi trebuit să existe elemente concrete care să trateze activitatea deputaţilor şi a Parlamentului în ansamblu în cadrul activităţii legislative efective.

De exemplu, am adăugat câteva elemente privind politica imobiliară, domeniu în care încă este loc de mai bine. Trebuie să obţinem o explicaţie precisă şi clară referitoare la problemele din acest domeniu. Acesta este motivul dezbaterii lungi. Dorim să ştim de ce, conform programului, centrul pentru vizitatori întârzie deja de câţiva ani. Care ar putea fi problema acolo? Dorim răspunsuri la aceste întrebări.

Ar trebui să ne exprimăm felicitările aici, pentru faptul că, până la urmă, Parlamentul are noi regulamente atât pentru deputaţi, cât şi pentru asistenţi. Este adevărat că aceasta este o îmbunătăţire importantă, însă mai sunt încă multe de schimbat aici.

Vă voi da un exemplu. Conform noului regulament, mai întâi trebuie să zbor de aici din Strasbourg către Finlanda şi doar de acolo pot zbura către Bruxelles. Chiar dacă aş avea un grup de experţi în Bruxelles sau dacă aş avea de pregătit un raport, nu ar avea nicio importanţă: Nu pot merge de aici direct către Bruxelles. Dacă aş face acest lucru, nu mi-ar fi decontate cheltuielile de transport.

Nu înţeleg de ce trebuie să ne complicăm atât de mult vieţile când ştim că drumul de aici către oraşul meu natal Turku din Finlanda durează o zi şi durează încă o zi călătoria înapoi dacă vreau să merg la Bruxelles ca să lucrez acolo. Când am întrebat de ce, administraţia a răspuns că aş putea zbura către Finlanda via Roma sau Atena. Nu am birou în Roma sau în Atena sau de lucru acolo; acestea se află la Bruxelles.

Dacă avem două locuri de muncă, atunci este logic să putem lucra în ambele locuri. Încă există domenii în care trebuie să revenim la direcţia corectă. Vom reveni asupra acestora în raportul de anul viitor.

  Edit Herczog, în numele Grupului S&D. – (HU) Dle preşedinte, doamnelor şi domnilor, aş vrea să încep prin a-mi exprima mulţumirile. Munca excelentă şi meticuloasă a dlui Staes şi a Curţii de Conturi a Uniunii Europene a făcut posibil ca noi să putem pregăti o contabilitate atentă pentru utilizarea bugetului 2008 în ceea ce priveşte Parlamentul. De asemenea, datorez mulţumiri colegilor mei deputaţi ale căror modificări propuse au contribuit la rafinarea raportului.

A existat un acord general între noi privind evaluarea situaţiei; diferenţele care au apărut ţin în principal de modurile în care ar putea fi corectate erorile identificate. Acum, când votăm asupra descărcării de gestiune, noi, deputaţii aleşi, ne asumăm integral responsabilitatea pentru bugetul 2008. Garantăm cetăţenilor Europei că Parlamentul a folosit banii cheltuiţi în scopul în care au fost alocaţi şi conform regulamentelor. Zilele acestea, când criza reprezintă o mare povară pentru fiecare cetăţean, trebuie să avem o grijă deosebită în ceea ce priveşte cheltuirea banilor contribuabililor. Standardele pe care ni le impunem nouă înşine trebuie să fie mai înalte decât cele pe care le impunem altora, deoarece aceasta este cheia credibilităţii şi integrităţii noastre. Concomitent, trebuie, de asemenea, să fie clar că supravegherea pe care o desfăşurăm nu este suficientă în sine pentru a garanta că fondurile au fost cheltuite inteligent şi în conformitate cu regulile. Acest lucru este posibil doar dacă instituim un sistem de control intern solid, fiabil. Noi, socialiştii, considerăm că acesta este cel mai important lucru. Deci aş vrea să mă concentrez asupra acestui aspect.

Trebuie să punem accent foarte puternic pe o funcţionare adecvată a sistemului de control intern al instituţiilor aflate sub supraveghere, deoarece convingerea noastră este că este mai bine să prevenim problemele decât să fim mai târziu obligaţi să găsim soluţii pentru acestea. Independenţa instituţională este o garanţie importantă a unui sistem de control intern care funcţionează la parametri optimi. Aceasta este garanţia obiectivităţii şi modul în care putem asigura respectarea bunelo practici şi a regulamentelor internaţionale în domeniul contabilităţii. Cu toate acestea, standardele în sine nu garantează un sistem de control intern eficient. S-au realizat îmbunătăţiri în această privinţă în 2009. Nu există sistem de control intern – oricât de complex ar fi – care să fie lipsit de erori, deoarece este creat de fiinţe umane şi din acest motiv acordăm o descărcare de gestiune în fiecare an.

Este important să evidenţiem, după părerea mea, că am susţinut toate modificările concrete, realizabile şi realiste propuse şi am respins toate generalizările care nu îmbunătăţesc, ci mai degrabă maschează poziţia noastră. Am respins toate propunerile care ar reduce independenţa grupurilor politice. Suntem convinşi că independenţa grupurilor Parlamentului European este inseparabilă de responsabilitatea financiară a acestora. Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor îşi desfăşoară activitatea fiind pe deplin conştient de această responsabilitate. Dacă celelalte grupuri politice doresc să-şi îmbunătăţească activitatea, permiteţi-le să facă acest lucru. Oferindu-vă aceste gânduri, v-aş ruga să acceptaţi acest raport şi să acordaţi descărcarea de gestiune în numele Parlamentului European.

  Gerben-Jan Gerbrandy, în numele Grupului ALDE. – (NL) Dle preşedinte, sunt un mare fan al trupei britanice de muzică rock Genesis. Aceştia au o melodie extraordinară numită „Dans pe vulcan”, de care mi-am amintit săptămâna aceasta, care a fost dominată de cenuşa vulcanică. Cântecul nu m-a făcut să vreau să dansez în Islanda; Însă mi l-am amintit în legătură cu dezbaterea din această dimineaţă referitoare la justificarea cheltuielilor din 2008, încă un an pentru care Curtea Europeană de Conturi nu a putut să-şi dea aprobarea. Aici văd paralela cu dansul pe un vulcan; nu este un vulcan plin de lavă sau cenuşă, ci unul plin de neîncredere. Europa este supusă unor presiuni puternice de toate tipurile, precum presiunea asupra monedei euro şi presiunea conflictului dintre perspectivele UE şi cele naţionale. Este deja destul să aducem acest vulcan metaforic pe punctul de a erupe, astfel încât să ne debarasăm de contabilitatea financiară proastă şi de neîncrederea publică ce au dus la erupţia vulcanului.

Cum putem preveni acest lucru? După părerea mea, există un singur mod, şi anume prin transparenţă; transparenţa optimă a tuturor instituţiilor. Transparenţă în cadrul Consiliului – şi, astfel, în statele membre – tocmai pentru că aceasta reprezintă sursa principală a neregulilor descoperite în fiecare an. Întâmplător, sunt bucuros că încă este prezent aici Consiliul. De asemenea, invit statele membre să confere, în sfârşit, transparenţă în ceea ce priveşe cheltuielile lor din fondurile europene, prin prezentarea anuală publică a acestora. Nu înţeleg de ce continuă să obstrucţioneze acest lucru. Sunt convins că, dacă statele membre şi-ar trata banii proprii în acelaşi mod, cetăţenii acestora ar considera că este inacceptabil.

Însă, ce e drept, este necesară o mai mare transparenţă şi în Parlamentul nostru. Dl Staes a elaborat în mod corect un raport foarte critic şi, după numeroasele îmbunătăţiri pe care le-am observat în ultimii ani, este timpul să deschidem odată pentru totdeauna porţile şi să-i arătăm prin această transparenţă publicului european că suntem în stare să îi gestionăm banii în mod responsabil, pentru că despre asta este vorba.

Comentariul meu final se referă la relaţiile reciproce dintre Consiliu şi Parlament. Acum aproape 40 de ani, s-a considerat că este necesară o convenţie tacită pentru a permite celor două tabere să lucreze cât de cât în pace şi linişte, nu să se lupte în noroi. Convenţia s-a dovedit a fi foarte utilă atunci, însă ar fi drept să afirmăm că nu mai funcţionează, deoarece luptăm în noroi. După părerea mea însă, un aspect mai important este faptul că Parlamentul şi Consiliul sunt acum instituţii puternice, mature şi, ca atare, ar trebui să se poată monitoriza reciproc într-un mod matur, chiar şi fără o convenţie tacită. Aş vrea să întreb Consiliul, acum că se află aici, dacă poate da un răspuns şi dacă este de acord că este posibil ca instituţiile să se monitorizeze reciproc în mod eficient fără o convenţie tacită.

Cu deschidere reciprocă în locul unei convenţii tacite, Consiliul şi Parlamentul pot dansa împreună în armonie, fără a se teme că le va ceda pământul de sub picioare sau că va erupe neîncrederea publică.

  Bart Staes, în numele Grupului Verts/ALE. – (NL) Dle preşedinte, dle comisar, dle López Garrido, doamnelor şi domnilor, vorbesc acum în numele grupului meu, şi nu în calitate de raportor pentru descărcarea de gestiune a Parlamentului. Voi avea ocazia să fac acest lucru mai târziu.

Aş dori să evidenţiez câteva chestiuni. Prima ţine de descărcarea de gestiune a Comisiei. Aceasta este o întrebare atât pentru dl comisar, cât şi pentru Consiliu, şi priveşte faptul că 80 % din fondurile noastre sunt cheltuite de fapt în statele membre, iar Parlamentul pledează în favoarea declaraţiilor naţionale de gestiune de mulţi ani. Raportorul, dl Liberadzki, prezintă noile opţiuni foarte clar într-o serie de paragrafe. Avem un nou tratat şi noua formulare a articolului 317 alineatul (2) al acestui tratat permite Comisiei să facă propuneri pentru introducerea cât mai curând cu putinţă a declaraţiilor naţionale de gestiune obligatorii. Dle comisar Šemeta, v-aş ruga să abordaţi acest subiect în răspunsul dvs. Sunteţi pregătit să vă asumaţi această opţiune? Patru state membre deja fac acest lucru, ceea ce este demn de laudă, însă îl fac în patru moduri diferite, aşa că haideţi să coordonăm cumva aceste eforturi.

Consiliul va spune: corect, însă există obiecţii de natură practică. Unele state membre sunt state federale cu entităţi reciproce, precum Belgia cu Valonia, Bruxelles şi Flandra; cum poate veni ministrul belgian federal cu o declaraţie naţională de gestiune? Şi totuşi, aceasta nu este o problemă, doamnelor şi domnilor. Acest ministru naţional trebuie doar să cadă de acord cu ministerele sale regionale, să aştepte declaraţiile de politică regională şi de gestiune ale acestora şi apoi să le prezinte pe toate acestei Camere şi publicului. Apoi, va putea afirma, de exemplu, că Valonia şi Bruxelles o duc bine, însă Flandra nu sau invers, şi aşa mai departe.

Al doilea aspect priveşte rezoluţia dlui Liberadzki, care discută raportul special al Curţii de Conturi referitor la gestiunea Comisiei Europene privind asistenţa pentru preaderare acordată Turciei. După părerea mea, formularea folosită nu este foarte bună; în anumite aspecte şi paragrafe a fost, într-o anumită măsură, utilizată greşit pentru a interveni în negocierile pentru aderare. Împreună cu dl Geier, am propus o serie de amendamente. De asemenea, am prezentat o propunere pentru îmbunătăţirea textului şi aş ruga colegii mei deputaţi să o ia în considerare.

În încheiere, adresându-mă Consiliului, aş vrea să afirm că am speranţa că sunteţi atent, dle preşedinte în exerciţiu. Sunteţi pregătit să spuneţi în răspunsul dvs. puţin mai târziu dacă vă veţi conforma solicitării făcute de raportor, de Comisia pentru control bugetar şi de această Cameră de a răspunde înainte de 1 iunie 2010 şi de a prezenta documentele solicitate în paragrafele 25 şi 26 ale rezoluţiei? Sunteţi pregătit să daţi deja un răspuns dacă vă veţi conforma sau nu? Acest lucru este extrem de important pentru noi, deoarece astfel putem să determinăm dacă relaţiile dintre Consiliu şi Parlament sunt aşa cum ar trebui să fie.

  Richard Ashworth, în numele Grupului ECR. – Dle preşedinte, vorbesc în numele Partidului Conservator britanic, care va vota din nou împotriva descărcării de gestiune în acest an. Aceasta este o poziţie pe care am adoptat-o în mod consecvent şi pe care o vom adopta în continuare, până când vom vedea că se acordă o mai mare prioritate obţinerii unei declaraţii de asigurare pozitivă din partea Curţii de Conturi.

Cu toate acestea, vreau să recunosc public progresele făcute de Comisia anterioară în îmbunătăţirea standardelor de gestiune financiară. Curtea de Conturi a remarcat în special progresul făcut în domeniul agriculturii, cercetării, energiei, transporturilor şi educaţiei. Laud Comisia pentru îmbunătăţirile făcute. Este foarte încurajant.

Totuşi, mai sunt multe de făcut. Curtea de Conturi a făcut din nou comentarii nefavorabile în privinţa punctelor slabe ale controalelor, a numeroaselor nereguli şi a ritmului lent de recuperare a banilor datoraţi Uniunii Europene.

De asemenea, este clar că, deşi responsabilitatea cade în cele din urmă pe umerii Comisiei Europene, statele membre şi Consiliul – în special Consiliul – sunt cei care trebuie să fie mult mai conştiincioşi în utilizarea finanţării europene şi mai insistenţi în eforturile lor de a obţine o declaraţie de asigurare pozitivă.

Funcţionăm în temeiul Tratatului de la Lisabona şi, în calitate de deputaţi în Parlamentul European, este datoria noastră faţă de contribuabilii europeni să asigurăm publicul că bugetul generează valoare în schimbul banilor şi, de asemenea, să asigurăm publicul că procedurile contabile ale Uniunii Europene se desfăşoară cu integritate. Până când Curtea de Conturi va crede de cuviinţă să dea această declaraţie de asigurare pozitivă, eu şi partidul meu vom continua să votăm împotriva acordării descărcării de gestiune.

  Søren Bo Søndergaard, în numele Grupului GUE/NGL. – (DA) Dle preşedinte, această dezbatere este despre noi, în calitate de parlamentari UE, care ne asumăm responsabilitatea nu numai colectiv, ci şi individual, pentru modul în care au fost utilizate fondurile UE în 2008. Când se va încheia dezbaterea şi se va vota, în mai, pe noi ne vor trage la răspundere cetăţenii noştri.

Permiteţi-mi să fac o afirmaţie chiar acum: grupul nostru critică modul în care UE a administrat banii contribuabililor noştri în 2008. Desigur, există o mulţime de lucruri bune care nu mai au nevoie de comentarii. În unele domenii chiar s-au făcut progrese comparativ cu 2007. Însă, încă există multe domenii pentru care trebuie să spunem că situaţia nu este acceptabilă. Un exemplu este reprezentat de conturile Comisiei. În privinţa fondurilor structurale, Curtea de Conturi a concluzionat că cel puţin – repet, cel puţin – 11 % din plăţi s-au efectuat prin încălcări ale regulamentelor. O parte din acestea se datorează erorilor şi omisiunilor; o parte fraudelor şi delapidărilor. Acest lucru nu schimbă faptul că, numai în acest domeniu, miliarde de euro nu ar fi trebuit să fie plătite.

Este acceptabil? Cunoaştem toate scuzele. Comisia afirmă că este vina statelor membre, deoarece sunt responsabile cu controlul. Statele membre afirmă că este de vină Comisia, deoarece regulile sunt mult prea complexe. Vina este pasată de la unii la alţii.

Întrebarea pe care trebuie să ne-o punem este următoarea: am aproba situaţia contabilă a unui club sportiv, a unui sindicat sau partid politic în care 11 % din cheltuielile dintr-un domeniu principal de activitate au fost efectuate încălcând regulamentele? Sunt de acord cu cei care afirmă că sunt necesare schimbări structurale fundamentale pentru a rectifica această situaţie. Deci trebuie să folosim descărcarea de gestiune pentru a forţa astfel de schimbări. O astfel de presiune trebuie exercitată şi asupra Consiliului.

În aprilie anul trecut, Parlamentul a refuzat acordarea descărcării de gestiune pentru conturile Consiliului pentru 2007 cu o largă majoritate. Am afirmat că nu am putea accepta responsabilitatea pentru situaţia contabilă în faţa electoratului până când Consiliul nu va fi de acord să se întâlnească în Parlament cu comisiile relevante şi să răspundă public întrebărilor noastre. Cu toate acestea, pentru a da dovadă de bunăvoinţă, am votat în noiembrie pentru acordarea descărcării de gestiune Consiliului – cu condiţia clară de a se realiza schimbări în acest an.

Astăzi, trebuie să afirmăm că aceste schimbări nu au avut loc. Permiteţi-mi să vă dau un exemplu concret. An după an, Consiliul transferă milioane de euro din contul pentru traduceri în contul pentru deplasări. Cu alte cuvinte, în plus faţă de fondurile aflate deja în contul pentru deplasări. Deci trebuie să punem Consiliului întrebările evidente. De ce faceţi acest lucru? Pe ce sunt cheltuiţi toţi aceşti bani pentru deplasări? Care sunt ţările care beneficiază de aceştia? Consiliul este bucuros să răspundă informal, neoficial. Însă până azi – deşi acest lucru se poate schimba – Consiliul a refuzat să răspundă deschis şi public. Acest lucru pur şi simplu nu este suficient. Deci suntem de părere că orice descărcare de gestiune trebuie să aştepte un acord interinstituţional care stabileşte în mod clar obligaţiile Consiliului în ceea ce priveşte transparenţa şi cooperarea cu Parlamentul.

Criticile pe care le aducem Consiliului şi Comisiei sunt clare. Acestea sunt împărtăşite de colegii noştri deputaţi din alte grupuri politice. Însă tocmai pentru că aceste critici ale noastre sunt atât de clare, avem, de asemenea, datoria să fim critici şi în ceea ce priveşte administraţia noastră financiară – a Parlamentului. Deci consider că este regretabil că raportul elaborat de Comisia pentru control bugetar a ajuns să fie mai puţin critic decât a fost în versiunea originală a Preşedintelui. Prin urmare, susţinem, de asemenea, reintroducerea pasajelor critice. Sper că, în cadrul votului din mai, va exista un sprijin vast pentru faptul că disponibilitatea noastră de a adopta o atitudine critică faţă de noi înşine este exact ceea ce conferă criticilor şi solicitărilor noastre referitoare la Consiliu şi la Comisie mai multă influenţă şi autoritate.

În sfârşit, aş vrea doar să mulţumesc tuturor colegilor mei deputaţi din Comisia pentru control bugetar, care au lucrat şi în acest an pentru o mai mare transparenţă şi responsabilitate faţă de modul în care UE are grijă de banii cetăţenilor săi.

  Marta Andreasen, în numele Grupului EFD. – Dle preşedinte, descărcarea de gestiune este unul dintre cele mai importante acte pentru care suntem responsabili. Efectiv suntem chemaţi să aprobăm modul în care au fost cheltuiţi banii contribuabililor europeni şi trebuie să bazăm decizia noastră pe raportul elaborat de Curtea Europeană de Conturi.

Raportul auditorilor pentru 2008 este pozitiv doar pentru 10 % din buget. Restul este afectat de diferite grade de eroare. Există vreun consiliu de administraţie care ar aproba gestiunea unei firme într-o astfel de situaţie? Bineînţeles că nu.

Situaţia este aceeaşi de 15 ani, iar acest Parlament a acordat mereu descărcarea de gestiune pe baza îmbunătăţirii utilizării fondurilor europene. Regret să spun acest lucru, însă ceea ce îşi doresc să ştie contribuabilii este dacă banii lor au ajuns la persoana potrivită în scopul potrivit şi în cantitatea corectă. Ar trebui să luăm o decizie privind descărcarea de gestiune pe baza acestor aspecte.

De-a lungul anilor, singurul progres realizat de Comisie, Parlament şi Consiliu este reprezentat de transferarea responsabilităţii către statele membre. Deşi este adevărat că programele sunt puse în aplicare în statele membre, instituţia căreia îi încredinţează contribuabilii europeni banii lor este Comisia Europeană. Aceasta este instituţia care deblochează banii şi care ar trebui, deci, să realizeze controalele necesare în prealabil.

Pentru a înrăutăţi situaţia, Comisia şi Parlamentul discută acum despre un risc tolerabil de eroare. De ce să tolerăm vreo eroare – noul nume al neregulilor – când complexitatea financiară a Uniunii Europene este cea a unei bănci de dimensiuni medii? Anul trecut, descărcarea de gestiune a Consiliului a fost amânată din aprilie până în noiembrie, deoarece Parlamentul a afirmat că nu este mulţumit de gestiunea financiară a acestuia, chiar dacă auditorii nu au criticat-o. Pentru că situaţia nu se schimbase până în noiembrie, acest Parlament a luat decizia să acorde descărcarea de gestiune Consiliului. Acum din nou, toate tunurile sunt îndreptate către Consiliu şi se propune amânarea.

Suntem serioşi în privinţa responsabilităţii noastre sau ne jucăm de-a politica aici? Este descărcarea de gestiune un joc interinstituţional, aşa cum s-a afirmat în trecut? Mai pot tolera oare contribuabilii acest joc? Banii lor sunt în joc aici.

Stimaţi colegi, vă invit pe toţi să vă exercitaţi responsabilitatea cu atenţia cuvenită şi să nu acordaţi descărcarea de gestiune Comisiei, Parlamentului, Consiliului, Fondului European de Dezvoltare şi Curţii de Conturi dacă nu publică declaraţia privind interesele financiare şi până când toate aceste instituţii nu fac dovada unei gestiuni financiare solide.

  Ryszard Czarnecki, raportor. – (PL) Dle preşedinte, există o problemă, pentru că pe avizier văd numele dlui López Garrido, care va vorbi în numele Consiliului, însă va răspunde la ceea ce am afirmat despre bugetul Consiliului şi despre faptul că nu a reuşit să execute bugetul şi să pună în aplicare alte documente – cuvinte pe care domnia sa nu le-a auzit, pentru că a sosit foarte târziu.

  Preşedinte. – Dle Czarnecki, vă rog să luaţi cuvântul în legătură cu o solicitare de respectare a Regulamentului de procedură.

  Ryszard Czarnecki, raportor. – (PL) Am vrut să spun foarte pe scurt că aş vrea să-i dau ministrului şansa să răspundă la criticile mele şi că aş dori să am la dispoziţie un minut pentru a le repeta.

  Preşedinte. – Aţi avut dreptate când aţi spus că dl López Garrido se află pe lista vorbitorilor. Vom vedea. Domnia sa are acelaşi drept la exprimare ca şi dvs.

  Martin Ehrenhauser (NI). – (DE) Dle preşedinte, consider că toţi membrii Comisiei pentru control bugetar sunt de acord asupra unui aspect, şi anume asupra faptului că avem nevoie de soluţii pentru sistemul de agenţii UE. Din acest motiv, aş dori să propun unsprezece abordări ale unei soluţii. Acestea ne-ar putea permite să economisim 500 de milioane de euro în fiecare an fără a afecta calitatea activităţii administrative.

Cele unsprezece abordări pentru o soluţie sunt următoarele: 1) Trebuie să există o bază legislativă primară suficientă. Tratatul de la Lisabona a eşuat în crearea acestei baze. 2) O îngheţare imediată, până când o analiză independentă va stabili valoarea adăugată a acestei descentralizări odată pentru totdeauna. 3) Închiderea a şapte agenţii şi fuzionarea sarcinilor administrative ale agenţiilor individuale. 4) În viitor, fiecare agenţie trebuie să constituie responsabilitatea directă a unui singur comisar UE şi, mai presus de toate, comisarul UE pentru relaţii interinstituţionale şi administraţie ar trebui să fie responsabil pentru chestiunile la nivel orizontal. 5) Reducerea membrilor consiliului de administraţie. Numărul de membri cu drepturi depline nu ar trebui să depăşească 10 % din funcţii sau numărul total de 20. 6) Trebuie să existe un catalog de criterii de amplasare care trebuie luate în considerare în determinarea amplasării agenţiilor – după cum am auzit deja în discursul dnei Haug, acesta este neapărat urgent. 7) Agenţiile UE ar trebui să nu cadă sub incidenţa Statutului funcţionarilor UE. 8) Toţi directorii de agenţii ar trebui să fie aleşi pentru o perioadă de timp determinată la propunerea Comisiei, numai după consultări şi după primirea aprobării Parlamentului European. 9) Un contract de performanţă clar între Comisie şi agenţii cu criterii cantitative clar definite şi rezumate de Curtea de Conturi a UE într-un clasament anual al performanţei. 10) Toate agenţiile ar trebui să transfere informaţiile financiare într-o bază de date. Astfel, ar fi destul de uşor pentru noi, în calitate de raportori privind bugetul, să efectuăm o analiză statistică. Până acum a fost imposibil, deoarece datele se află pe hârtie. 11) Principiul subsidiarităţii. Necesitatea justificării trebuie să fie luată în calcul de către Comisie.

Aşadar, soluţiile sunt în faţa dvs. Dle Geier, dnă Gräßle, este timpul să aprobaţi această soluţie aici, în această Cameră.

  Diego López Garrido, Preşedinte în exerciţiu al Consiliului. – (ES) Dle preşedinte, sunt încântat să fiu prezent aici, la această dezbatere, chiar dacă nu am fost invitat în mod oficial. Nu am fost invitat în mod oficial de către Parlament să fiu prezent la această dezbatere. În ciuda acestui fapt, când am aflat că această Cameră şi unii dintre deputaţii acesteia solicită prezenţa mea aici, am fost foarte încântat să vin imediat să particip la această dezbatere.

Consider că bugetul Consiliului pentru exerciţiul financiar 2008 a fost executat corect, aşa cum se poate deduce din raportul anual al Curţii de Conturi. Au existat unul sau două discursuri – cel al dlui Søndergaard, de exemplu – în care s-a menţionat transparenţa, lipsa transparenţei sau transparenţa insuficientă. Aş dori să fiu foarte clar în privinţa acestui aspect: Consiliul consideră că modul în care îşi execută bugetul este absolut transparent şi, prin urmare, că aplică în mod corect cerinţele prevăzute în Regulamentul financiar.

În plus, după cum ştiţi, Consiliul publică un raport privind gestiunea financiară a anului anterior pe situl său web. Aş dori să vă atrag atenţia asupra faptului că, în prezent, Consiliul este unica instituţie care a publicat deja un raport preliminar referitor la situaţia sa contabilă pentru publicul larg interesat.

În mod similar, acum câteva zile, la 15 martie ca să fiu precis, preşedintele Coreper şi secretarul general al Consiliului s-au întâlnit cu o delegaţie a Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului. La întâlnire, aceştia au oferit toate informaţiile solicitate în legătură cu temele şi chestiunile supuse discuţiei de către Comisia pentru control bugetar a Parlamentului privind executarea bugetului Consiliului pentru 2008.

Dl Gerbrandy a întrebat despre nevoia trece la un control reciproc efectuat de ambele instituţii în privinţa chestiunilor bugetare, în lipsa unei convenţii tacite. Asta a afirmat dl Gerbrandy. Dacă Parlamentul ar dori să revizuiască această convenţie tacită, Consiliul este dispus să ia în considerare acest lucru şi să discute o nouă convenţie bazată pe reciprocitate între cele două instituţii. Deci nu există nicio problemă în ceea ce priveşte discutarea acestei situaţii şi, poate, în ceea ce priveşte încheierea unui nou acord care, dacă este posibil, îl va îmbunătăţi pe cel pe care l-am avut până acum.

Acestea sunt aspectele pe care ar dori să le evidenţieze Consiliul în legătură cu dezbaterea care a avut loc în această dimineaţă. Vă sunt foarte recunoscător pentru invitaţia verbală de a veni aici, însă vă repet, nu am fost invitat în mod oficial la această şedinţă.

  Preşedinte. – Vă mulţumesc, dle ministru. Vă mulţumesc foarte mult pentru că aţi dat curs cu atât de multă bunăvoinţă solicitării noastre. Acest lucru mă face să afirm că nici Comisia nu primeşte niciodată o invitaţie oficială la această şedinţă. Sunt deputat în această Cameră de ceva timp şi am observat că, în cazuri precum al dvs., atunci când Consiliul este reprezentat aici – chiar dacă nu este cu adevărat necesar – acest lucru contribuie foarte mult la succesul unei Preşedinţii. În această privinţă, aş vrea, încă o dată, să vă mulţumesc foarte mult.

  Jean-Pierre Audy (PPE). – (FR) Dle preşedinte, dle Šemeta, dle López Garrido, vă mulţumesc încă o dată pentru prezenţă. Primele mele cuvinte se vor îndrepta în semn de mulţumire către colegul meu deputat, dl Liberadzki, deoarece vorbesc în numele Grupului Partidului Popular European (Creştin-Democrat) despre acordarea descărcării de gestiune Comisiei Europene.

De asemenea, aş vrea să le mulţumesc raportorilor pentru celelalte grupuri politice, cât şi Curţii de Conturi şi, în special, preşedintelui acesteia, dl Caldeira, care face o treabă extraordinară prin clarificarea acestor proceduri extrem de complicate pentru noi.

Grupul nostru va vota în favoarea acordării descărcării de gestiune Comisiei Europene, dle Šemeta, şi aş dori să menţionez rolul jucat de predecesorul dumneavoastră, dl Kallas – care a lucrat foarte mult cu noi, mai ales în cadrul mandatului anterior – în concretizarea acestor evoluţii pozitive.

În primul rând, în ceea ce priveşte situaţia financiară anuală, Curtea de Conturi a emis o declaraţie de asigurare pozitivă. Deci, dle Ashworth, poate conservatorii vor vota cel puţin în favoarea situaţiei financiare anuale. Permiteţi-mi să profit de această ocazie pentru a-i mulţumi dlui Taverne şi predecesorului acestuia, dl Gray.

În privinţa situaţiei financiare, nu pot să nu îmi exprim, încă o dată, îngrijorarea faţă de cele 50 de miliarde de euro de capital propriu negativ şi încă nu înţeleg de ce nu includem în situaţie creanţele pe care le avem la statele membre, care înseamnă aproximativ 40 de miliarde de euro şi reprezintă pensii de plătit personalului.

În ceea ce priveşte legalitatea şi regularitatea tranzacţiilor secundare, unele persoane afirmă că declaraţia Curţii de Conturi este negativă. De fapt, nu avem nici cea mai mică idee. Am citit şi am recitit această declaraţie. Nu ştim dacă în temeiul articolului 287 al tratatului avem sau nu o opinie pozitivă în privinţa tranzacţiilor secundare. Curtea a emis nişte opinii – cinci paragrafe – adresate nouă, însă nu ştim. Mai mult decât atât, rezoluţia propune îndeplinirea acestei sarcini a Curţii stipulate de tratat. În acest context, trebuie să ne întâlnim pentru a revizui toate aceste proceduri de descărcare a gestiunii referitoare la controlul costurilor.

În ceea ce priveşte metodele, solicităm guvernelor noastre declaraţii de asigurare naţionale pe care nu le vom obţine niciodată. Propun ca organismele naţionale de audit să fie implicate în lanţul de audit, astfel încât acestea să poată elibera guvernelor lor certificate, care ar fi incluse în procedura de descărcare a gestiunii.

De asemenea, propun scurtarea termenelor limită. Vă vine să credeţi că suntem în aprilie 2010 şi vorbim despre situaţia financiară din 2008? Termenele limită trebuie scurtate. Propun o analiză a conturilor consolidate. Nu sunt de acord cu amânarea descărcării de gestiune în privinţa Consiliului, deoarece Curtea de Conturi nu a făcut niciun comentariu referitor la Consiliu.

Voi încheia, dle preşedinte, prin propunerea unei conferinţe interinstituţionale cu Comisia, Consiliul, toate parlamentele naţionale, care controlează executivele şi organismele naţionale de audit, pentru a dezvolta procedura de descărcare a gestiunii în domenii tehnice şi pentru a clarifica situaţia.

  Barbara Weiler (S&D). – (DE) Dle preşedinte, stimaţi reprezentanţi ai Comisiei şi, mai presus de toate, ai Consiliului, doamnelor şi domnilor, auzim aceste lucruri în fiecare an în cadrul dezbaterii referitoare la îmbunătăţirile executării distribuţiei fondurilor europene: control mai precis şi mai eficient al cheltuielilor la nivelul tuturor organismelor şi instituţiilor, mai multă transparenţă pentru Parlament şi pentru cetăţeni. Prezenţa astăzi a Consiliului reprezintă primul semn că se schimbă ceva şi în Consiliu. Minunat, suntem bucuroşi – după cum aţi auzit – însă cu siguranţă că acest lucru nu este suficient pentru noi. Este chiar diferenţa pe care aţi menţionat-o – dvs. consideraţi că aţi creat transparenţa completă, deşi noi considerăm că încă nu aţi răspuns întrebărilor noastre din dezbaterea de la sfârşitul lunii noiembrie – acest lucru arată că încă nu cooperăm unii cu alţii atât de bine pe cât ar trebui. Aţi vorbit despre amendamentul 1970 pe care doriţi să îl modificaţi şi să îl dezvoltaţi. Este foarte bine, însă aceste aşteptări ale noastre nu sunt deloc noi. Le-am menţionat de câteva ori, iar acum vă comportaţi ca şi cum ar fi ceva complet nou.

Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor va susţine raportul dlui Czarnecki. Împărtăşim criticile domniei sale şi pe cele ale celorlalte grupuri. Nu vom acorda descărcarea de gestiune Consiliului, nici astăzi, nici luna viitoare. Deci mă surprinde solicitarea dnei Andreasen, deoarece consider, în mod evident, că statele membre sunt responsabile pentru 80 % din fonduri. Acest lucru nu exonerează Consiliul de responsabilităţile sale, deoarece Consiliul nu reprezintă o a patra sau a cincea instituţie în UE, ci lucrează împreună cu statele membre.

Cu toate acestea, sunt de acord, criticile noastre nu au efecte reale. După cum a evidenţiat dl Audy, trebuie să ne dezvoltăm instrumentele. În fiecare an, arătăm Consiliului cartonaşul galben al refuzului descărcării de gestiune şi nu se întâmplă nimic. Deci trebuie să ne dezvoltăm instrumentele: nu doar critici tangibile, ci şi consecinţe – ce se întâmplă în cazul în care Consiliul nu lucrează cu noi. Este posibil ca acest lucru să însemne şi schimbări constituţionale.

  Preşedinte. – Vă mulţumesc foarte mult, dnă Weiler. Doamnelor şi domnilor, tocmai am verificat din nou Regulamentul de procedură: nu avem voie să cântăm în plen fără a întreba mai întâi Conferinţa preşedinţilor. Însă avem voie să felicităm un coleg. Dl Chatzimarkakis, a cărui zi de naştere este astăzi, are cuvântul pentru două minute şi jumătate. La mulţi ani!

  Jorgo Chatzimarkakis (ALDE). – (DE) Vă mulţumesc, dle preşedinte, foarte drăguţ din partea dvs. Dle comisar Šemeta, adoptarea rapoartelor referitoare la gestiunea bugetară a organismelor şi instituţiilor europene reprezintă una dintre cele mai importante obligaţii ale noastre, în calitate de reprezentanţi ai poporului european – este datoria noastră suverană. Întrebarea referitoare la ce a făcut Europa cu banii câştigaţi cu greu ai contribuabililor este crucială pentru acceptarea proiectului de integrare europeană.

În primul rând, aş vrea să mulţumesc tuturor raportorilor pentru eforturile depuse. Însă, văd lumini şi umbre în rapoarte. Văd lumină în gestiunea bugetară în ansamblu. Între timp, oriunde UE controlează şi gestionează ea însăşi fondurile, situaţia se desfăşoară conform regulilor. Dacă acest lucru este sau nu eficient, este cu totul altă problemă. Ca Parlament European, ar trebui să fim mai atenţi la eficienţa politicilor, la problemele politice şi la punerea în aplicare, mai ales în privinţa agendei 2020.

Există umbre în domeniul politicii de coeziune. Unsprezece la sută reprezintă încălcarea regulilor, iar acest procent este prea ridicat. Deci, este foarte important ca UE să încerce mai mult să recupereze fondurile acordate incorect. Prin urmare, Comisia pentru control bugetar a adoptat un amendament propus de Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa. Vrem 100 % din bani înapoi.

Pentru 2010, am onoarea de a fi raportor pentru descărcarea de gestiune a Comisiei Europene. Datorită intrării în vigoare cu întârziere a Tratatului de la Lisabona, aceasta nu va fi o sarcină uşoară. Trebuie să monitorizăm cu foarte mare atenţie dacă noile responsabilităţi ale comisarilor individuali nu duc la mai puţină transparenţă şi la o mai mare mascare a responsabilităţilor. Trebuie să examinăm şi vom examina cu foarte mare atenţie acest aspect.

Permiteţi-mi să evidenţiez doar două domenii: în primul rând, aşa-numitele organizaţii non-guvernamentale şi în al doilea rând, acordul informal. Între 2008 şi 2009, Uniunea Europeană a acordat ONG-urilor finanţări de peste 300 de milioane de euro. Printre acestea se numără organizaţii onorabile precum Deutsche Welthungerhilfe. Însă există şi unele care doresc să distrugă reputaţia Uniunii Europene, şi anume Counter Balance, care a atacat Banca Europeană de Investiţii. Acest lucru nu este acceptabil şi trebuie să facem ceva în acest sens. Avem nevoie de un registru şi de o definiţie a acestor organizaţii non-guvernamentale, deoarece acestea primesc mulţi bani din impozite.

În ceea ce priveşte acordul informal, aş vrea să-i mulţumesc dlui López Garrido. Aş vrea să vă mulţumesc pentru că aţi venit. De asemenea, aş dori să evidenţiez elementul istoric: punerea la îndoială şi revizuirea convenţiei tacite după 40 de ani este un pas enorm. Având în vedere importanţa Parlamentului, datorită noului Tratat de la Lisabona, este şi un pas necesar. Trebuie să asigurăm transparenţa aici şi în Consiliu.

  Ashley Fox (ECR). – Dle preşedinte, încă o dată, acestui Parlament i se prezintă o situaţie financiară sub standarde şi i se solicită descărcarea de gestiune. Aceasta este o situaţie financiară pentru care Curtea de Conturi a refuzat să emită o declaraţie de asigurare pozitivă – este o situaţie care încă nu este legală şi regulară. Auditorii au afirmat – din nou – că aceste conturi sunt pline de neregularităţi, şi totuşi se aşteaptă de la noi să le aprobăm.

Sunt bucuroasă că dna Mathieu a recomandat o amânare a descărcării de gestiune pentru conturile Colegiului European de Poliţie. Vom susţine această recomandare, deoarece OLAF are nevoie de mai mult timp pentru a-şi finaliza ancheta. S-au făcut afirmaţii referitoare la activităţi frauduloase ale respectivului Colegiu, inclusiv privind utilizarea banilor contribuabililor de către personal, pentru a cumpăra mobilă pentru uz personal.

Pot spune Parlamentului că aceste neregularităţi nu vor fi acceptate de către conservatorii britanici. Vom refuza să acordăm descărcarea de gestiune până când Curtea de Conturi va emite o declaraţie de asigurare pozitivă.

Încrederea în politicieni este mai scăzută decât oricând şi ne vom distruge şi mai mult reputaţia dacă se observă că trecem cu vederea o astfel de risipă. De fiecare dată când descărcăm de gestiune conturi sub standard, încurajăm risipa şi frauda. De fiecare dată când votăm acordarea unei descărcări de gestiune, trimitem un semnal Consiliului, Comisiei şi alegătorilor noştri potrivit căruia nu tratăm această problemă în mod serios.

Partidul meu va urmări cu deosebită atenţie votul deputaţilor laburişti şi liberal-democraţi asupra acestei chestiuni. Aceştia nu pot susţine acasă că doresc să aducă o schimbare în politică – să primenească şi să reformeze politica – şi totuşi, an după an, să voteze pentru acceptarea acestor conturi sub standard. Oricine priveşte cu seriozitate reformarea acestui sistem şi protecţia contribuabilului ar trebui să voteze împotriva acordării descărcării de gestiune.

  Bastiaan Belder (EFD). – (NL) Dle preşedinte, având în vedere rata înaltă de eroare, nu aprob acordarea descărcării de gestiune Comisiei Europene. Încă nu facem destul pentru a simplifica regulile, mai ales cele pentru fondurile structurale. Patru comitete consultative au prezentat o propunere la care Comisia nu a oferit încă un răspuns satisfăcător. Verificarea independentă, externă în cadrul Comitetului de evaluare a impactului este cu adevărat indispensabilă. Dacă grupul la nivel înalt al dlui Stoiber conferă substanţă acestui lucru, acesta ar trebui să primească suficiente resurse pentru sprijinul necesar în probleme secretariale. În plus, este necesar un mandat mai larg. Trebuie să reducem nu numai poverile administrative, ci şi costurile conformării esenţiale, iar mandatul nu ar trebui să rămână limitat la legislaţia existentă: şi noua legislaţie ar trebui să fie supusă analizei critice. Aceasta, dle preşedinte, ar reprezenta o contribuţie la o reducere structurală a poverii regulamentelor care împiedică neîntemeiat funcţionarea autorităţilor şi a întreprinderilor.

  Monika Hohlmeier (PPE). – (DE) Dle preşedinte, doamnelor şi domnilor, în primul rând, aş vrea să discut problemele legate de ajutorul pentru dezvoltare care sunt aproape întotdeauna evidenţiate de Curtea de Conturi şi să-i mulţumesc dnei Ayala Sender pentru buna cooperare, care a fost remarcabil de plăcută.

În primul rând, se pune adesea problema sprijinului bugetar. Aceasta înseamnă că există chiar suspiciunea că în ţările în care încercăm să ajutăm puţin populaţia, sprijinul bugetar este utilizat parţial de regimurile corupte şi totalitare pentru a suprima grupurile populare nedorite sau chiar criticii. Există extrem de multe de criticat la acest sprijin bugetar. Ar trebui să fie redus sau oprit pentru ţările în care avem în mod clar probleme cu utilizarea sa.

În al doilea rând, şi acum avem problema plăţilor care conţin erori, a lipsei de coordonare şi a canalizării proiectelor de ajutor pentru dezvoltare între diferitele instituţii şi niveluri dintr-o ţară şi a faptului că nu există o stabilire logică a priorităţilor. Este esenţial să acordăm prioritate acestui aspect, astfel încât să putem îmbunătăţi durabilitatea şi eficienţa proiectelor în acele ţări în care oamenii au într-adevăr extrem de mare nevoie de ele.

Mai mult decât atât, consider, şi acum, că este esenţial ca ajutorul pentru dezvoltare şi Fondul european pentru dezvoltare în general să se integreze în bugetul general.

În privinţa ajutorului de preaderare pentru Turcia, aş dori să spun că m-a surprins faptul că criticile complet normale care în alte ţări ar fi dus de mult la blocarea finanţării au dus atât de repede la o sincopă în cooperarea dintre Turcia şi Comisie. Consider că este absolut normal ca mai întâi să stabilim strategia şi obiectivele, apoi programele, orientarea proiectului, etaloanele pentru măsurare şi apoi metoda pentru monitorizarea performanţei.

Însă dacă toate acestea prezintă deficienţe şi se pun în aplicare proiecte care sunt apoi declarate eşuate, am o problemă cu punerea în aplicare a programului. Din acest motiv, personal consider că este necesar ca cel puţin o parte din finanţare să fie blocată până când vom avea asigurări corespunzătoare că fondurile vor fi cheltuite în mod adecvat. Acum am căzut de acord asupra unui compromis, însă consider că este necesar să monitorizăm problema, deoarece vor fi afectate alte ţări precum Bulgaria, România sau Grecia. Consider că toată lumea trebuie tratată în mod egal şi nu diferenţiat.

Deci, solicit ca în privinţa politicii din domeniul construcţiilor să se stabilească o strategie pe termen mediu prin intermediul unei planificări clare privind construcţiile şi finanţarea. Proiectele de amploare ar trebui să primească propriile linii bugetare şi un sistem de raportare privind derularea proiectului, şi nu ar trebui să mai plătim costurile pentru finanţările intermediare. Pentru că reprezentăm instituţii atât de mari, avem nevoie de clădiri, iar acestea trebuie planificate cu atenţie şi transparenţă.

În încheiere, consider că este necesar să se simplifice urgent programele, deoarece astfel apar problemele în ţările respective, iar aceasta nu trebuie să rămână doar o solicitare retorică, ci trebuie pusă în aplicare în cele din urmă.

(Aplauze)

  Jens Geier (S&D). – (DE) Dle preşedinte, dle comisar, dle López Garrido, sunt bucuros că vă aflaţi aici şi demonstraţi prin aceasta faptul că importanţa acestei dezbateri este recunoscută de Consiliu. Doamnelor şi domnilor, cu toţii ştim acest mic truc: dacă doriţi să puneţi pe cineva într-o poziţie jenantă, puneţi-i o întrebare cu o formulare de genul: chiar vă mai plesniţi copiii? Chiar dacă persoana spune nu, aceasta admite implicit că în trecut chiar şi-a plesnit copiii.

Raportul referitor la descărcarea de gestiune a Parlamentului elaborat de dl Staes, căruia aş vrea să-i mulţumesc pentru munca depusă, este un raport critic şi mi se pare că, cel puţin în anumite domenii, a urmat această logică. Auto-critica este bună, însă ar trebui să fie riguroasă. Am avut multe discuţii în grupul meu despre cum am putea respinge o formulare sau alta din raportul privind descărcarea de gestiune a Parlamentului. Unii dintre noi am fost supuşi unei presiuni considerabile din ţările noastre de origine în această privinţă.

Însă vreau să vă transmit răspunsurile mele la întrebările privind motivaţia respingerii anumitor formulări din raportul referitor la descărcarea de gestiune a Parlamentului. Acestea sunt propuneri care s-au transformat deja în realitate. Am putea să le supunem din nou discuţiei, însă ce motivaţie am avea? Există propuneri care nu ajută, precum ideea de a transforma Comisia pentru control bugetar într-un fel de autoritate alternativă de audit intern sau într-o cale de mijloc între Birou şi plenară. Există multe propuneri bune în acest raport, care au fost însă toate adoptate.

Apoi există propuneri în acest raport care reprezintă doar o realitate parţială, cum este, de exemplu, amendamentul 26 aflat în acest moment în discuţie. Acest amendament cere stabilirea unui sistem de control intern în grupuri ale acestei Camere. Nimic nu ar trebui să fie mai evident. Însă în cadrul Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor, acesta este de mult timp o realitate, tocmai din acest motiv. Dacă grupul meu ar fi de acord, înseamnă că ne-am comporta ca şi cum am avea ceva de recuperat. Deci, în cazul acestui exemplu, putem fi de acord doar dacă această realitate este ilustrată şi în raport. Propun, prin urmare, includerea următoarei fraze în acest paragraf: aşa cum este cazul în cadrul Grupului S&D.

  Olle Schmidt (ALDE). – (SV) Dle preşedinte, deşi rămân multe probleme, controlul şi auditarea fondurilor UE s-au îmbunătăţit şi devin din ce în ce mai riguroase. Observăm rezultatele acestui lucru, care este îmbucurător – însă se pot face mai multe. Mottoul nostru ar trebui să fie nu risipim niciun cent. În privinţa fondurilor pentru dezvoltare, UE este cel mai mare furnizor de ajutoare din lume. Este bine că schimbăm ceva în lume şi că facem dovada solidarităţii noastre cu cei mai săraci oameni din lume. Consider că cetăţenii UE sunt mulţumiţi cu acest lucru, însă banii trebuie utilizaţi în cel mai bun mod posibil. Nu trebuie să ajungă la liderii corupţi care şi-i bagă în propriile buzunare şi nici nu trebuie să risipim bani pe proiecte şi pe iniţiative care nu ţintesc către viitor şi nu au o calitate optimă.

Noi, aici, în Parlament, avem o responsabilitate deosebită în această privinţă. Am depus o serie de amendamente Comisiei, amendamente care au fost tratate cu relativă bunăvoinţă de către raportor. Adevărul este că UE trebuie să trimită un mesaj mai clar şi trebuie să ceară ca ţările pe care le susţine să promoveze cele mai elementare drepturi ale omului, precum dreptul la exprimare şi libertatea presei. Din păcate, în prezent nu se întâmplă acest lucru.

Permiteţi-mi să vă dau un exemplu foarte clar: Ajutorul UE în Eritreea. În Eritreea, cei care critică regimul sunt închişi fără a fi judecaţi şi fără a li se spune de ce sunt acuzaţi. Aceştia au zăcut ani de zile în condiţii de încarcerare cumplite. Ce au făcut? Au criticat conducerea şi preşedintele ţării.

Ar trebui să fim mai clari în această privinţă. UE trebuie să-şi poată condiţiona ajutorul de respectarea drepturilor fundamentale ale omului de către ţările care îl primesc şi consider că raportul ar fi trebuit să fie mai ferm şi mai clar în această privinţă. Consider că asta ar aştepta de la noi contribuabilii Europei.

  Peter van Dalen (ECR). – (NL) Dle preşedinte, raportul Staes conţine un paragraf foarte important intitulat „Deputaţii ca persoane publice”. Acest titlu este foarte potrivit. Fiecare deputat din acest Parlament este persoană publică şi trebuie să fie capabil să răspundă în orice moment pentru modul în care lucrează şi, în special, trebuie să poată justifica modul în care a cheltuit bugetele puse la dispoziţie de contribuabil. Într-adevăr, noi toţi folosim banii contribuabililor şi, prin urmare, cetăţenii au dreptul să ştie cum cheltuim aceşti bani.

Contabilitatea Parlamentului s-a îmbunătăţit foarte mult în ultimii ani, însă deputaţilor nu li se cere încă să dea socoteală pentru toate fondurile. Mă refer în special la cei maxim 4.200 de euro aflaţi la dispoziţia fiecărui deputat pentru cheltuieli generale. Acum trebuie să plătesc o sumă considerabilă în fiecare an ca să angajez un contabil extern care să se ocupe de contabilizarea acestora. Este ciudat; ar trebui să îi punem la dispoziţie în prezenţa serviciilor Parlamentului, aşa cum facem pentru cheltuielile de transport şi diurne. Deci, v-aş ruga să susţineţi amendamentul 33 al paragrafului 65 pe această temă.

  Sidonia Elżbieta Jędrzejewska (PPE). – (PL) Oficiul European pentru Selecţia de Personal sau EPSO, este o unitate interinstituţională responsabilă cu selectarea personalului pentru instituţiile Uniunii Europene. Sunt foarte mulţumită că rapoartele de descărcare de gestiune au abordat acest subiect. Sunt necesare eforturi pentru cercetarea şi eliminarea disproporţiilor geografice între candidaţi şi între candidaţii admişi pentru posturi de funcţionari publici ai instituţiilor Uniunii Europene. Absolut inacceptabilă este sub-reprezentarea permanentă a cetăţenilor noilor state membre, inclusiv Polonia, şi nu numai în ceea ce priveşte posturile de funcţionari publici ai Uniunii Europene. Acest fenomen este foarte evident, după părerea mea, în rândurile personalului de conducere la nivel mediu şi înalt. Suspiciunile sunt generate, de asemenea, de procesul lung de recrutare şi de gestionarea listelor cu candidaţii admişi. Adesea, candidaţii admişi care au fost selectaţi prin concursuri – cei care au fost admişi prin concurs – acceptă un loc de muncă în afara instituţiilor Uniunii Europene pentru că pur şi simplu nu pot aştepta atât de mult şi întregul proces de recrutare este în zadar.

Sunt mulţumită că EPSO a stabilit un program de corectare şi a acceptat comentariile Curţii de Conturi, şi că a acceptat deja unele dintre comentariile Parlamentului European. Voi urmări cu siguranţă şi cu atenţie efectele programului corector, ţinând cont mereu de faptul că obiectivul EPSO ar trebui să fie, mai presus de toate, atragerea celor mai buni candidaţi prin ofertele instituţiilor UE, selectarea celor mai buni candidaţi şi crearea celei mai bune liste de candidaţi admişi, cu reprezentarea proporţională a tuturor statelor membre.

  Ivailo Kalfin (S&D). – (BG) Dle comisar, dle López Garrido, doamnelor şi domnilor, aş vrea să-mi exprim punctul de vedere privind descărcarea de gestiune a agenţiilor europene. Permiteţi-mi, în primul rând, să vă transmit scuzele colegului meu, dl Georgios Stavrakakis, care nu a putut fi prezent la dezbaterea pe această temă, deşi a lucrat la raport în ultimele câteva luni în calitate de raportor alternativ pentru Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European. Domnia sa nu a putut fi prezent din cauza problemelor notorii cu transportul.

După părerea Grupului S&D, problemele ce ţin de executarea transparentă şi legală a bugetului Uniunii Europene reprezintă o prioritate, iar gestionarea finanţelor publice în general depinde într-o mare măsură de rezolvarea cu succes a acestor probleme. Din acest motiv, aş dori să mulţumesc, de asemenea, raportorului, dna Mathieu, cât şi membrilor Curţii Europene de Conturi şi şefilor de agenţii cu care domnia sa a lucrat foarte mult. Doresc să evidenţiez faptul că auditarea agenţiilor bugetare este o procedură extrem de complicată şi de anevoioasă, deoarece există diferenţe semnificative între acestea în ceea ce priveşte practicile şi competenţa.

Permiteţi-mi să încep cu afirmaţia generală că 2008 dovedeşte că agenţiile continuă să-şi îmbunătăţească executarea bugetelor de la un an la altul. Aş vrea să deschid o paranteză şi să afirm oricăror colegi deputaţi care nu se aşteaptă la comentarii în sprijinul bugetului din partea Curţii de Conturi că momentul în care Curtea de Conturi nu va mai face comentarii va fi momentul când încrederea în acest organism va scădea. Adevărul este că numărul de erori este în scădere, iar nivelul de transparenţă şi de disciplină este în creştere în privinţa executării bugetelor. Acest progres este luat în calcul, de asemenea, de către Curtea de Conturi, în timp ce şefii de agenţii fac eforturi şi mai mari pentru a îmbunătăţi sistemele de control şi contabilitatea.

Evident, încă există neajunsuri. Acestea au fost menţionate de Parlament şi de Curtea de Conturi. Cauzele acestor neajunsuri sunt atât obiective, cât şi subiective. Vestea bună este că pot fi remediate toate şi se iau măsuri în această direcţie.

Problema principală este legată de Colegiul European de Poliţie, CEPOL. Problemele din această organizaţie continuă de mai mulţi ani şi se datorează mai multor motive: schimbarea sistemului contabil, chestiuni neclarificate legate de statul gazdă, omisiuni privind notificarea contractelor şi utilizarea fondurilor publice în alte scopuri decât cele prevăzute. Chiar dacă s-au făcut câţiva ani concesii care au dat rezultate mai lent decât s-a aşteptat, anul acesta susţin amânarea descărcării de gestiune în privinţa executării bugetului acestei agenţii pentru anul 2008 până la realizarea unui nou audit şi până când noua conducere a colegiului îşi va asuma în mod clar responsabilitatea pentru asigurarea eliminării neregulilor şi inconsecvenţelor juridice în cel mai scurt timp.

A doua problemă este legată de Frontex, în special de capacitatea agenţiei de a utiliza resursele care i-au fost alocate. Şeful agenţiei a dat răspunsuri satisfăcătoare în această privinţă în timpul audierilor Comisiei.

Există o serie de măsuri pe care trebuie să le luăm în domeniul controlului bugetar în cadrul agenţiilor. Le voi condensa în doar trei măsuri. În primul rând, şefii agenţiilor trebuie să îşi continue eforturile pentru a se conforma mai strict disciplinei bugetare. În al doilea rând, trebuie luate măsuri pentru a simplifica regulamentele contabile, mai ales în cazul agenţiilor cofinanţate şi autofinanţate. În ultimul rând, trebuie să analizăm o propunere depusă de Curtea de Conturi privind introducerea de criterii care să indice reuşita acestor agenţii în realizarea sarcinilor lor.

  Markus Pieper (PPE). – (DE) Dle preşedinte, doamnelor şi domnilor, câteva comentarii despre utilizarea fondurilor europene în cadrul procesului de extindere. Aici, a trebuit să evaluăm un raport special al Curţii de Conturi referitor la utilizarea ajutorului de preaderare pentru Turcia. În calitate de Comisie pentru control bugetar, suntem foarte dezamăgiţi de constatările raportului Curţii de Conturi. În perioada anterioară, fondurile au fost cheltuite de către Comisie fără vreo strategie sau vreun audit eficient şi, mai presus de toate, proiectele nu au avut nicio legătură concretă cu progresul către aderare. Chiar şi cu noul Instrument de asistenţă pentru preaderare (IPA), care a intrat în vigoare în 2007, Curtea nu se află în poziţia de a evalua eficienţa fondurilor cheltuite. Şi totuşi, vorbim despre 4,8 milioane de euro până în 2013.

La început, comisia a fost dominată de un sentiment de neputinţă. Unde şi când putem avea influenţă politică asupra utilizării ajutorului pentru preaderare dacă următoarea evaluare a Curţii va avea loc abia după 2012? Deci Comisia pentru control bugetar invită Comisia să revizuiască urgent programul IPA. Până se evaluează progresul, solicităm, de asemenea, îngheţarea fondurilor la nivelul anului 2006. Aici avem începuturile unui compromis.

În plus, sugerăm ca, în general – în general şi fără a ne referi în mod explicit la Turcia – IPA să fie aplicat în mod flexibil, inclusiv pentru forme speciale de statut de membru, cooperare, vecinătate sau opţiuni asemănătoare. În procesul negocierilor de aderare, concentrarea exclusivă asupra obţinerii statutului de membru UE se poate dovedi a fi o investiţie foarte proastă.

Acum, criticile Verzilor şi ale stângii ţin de faptul că, odată cu aceste solicitări, am interveni în politica externă, iar Turcia ar primi astfel un statut special. Nu, dacă nu reacţionăm la deficienţele evidente aici, atunci asigurăm un tratament special. Dacă facem excepţii cu Turcia, putem înceta controlul bugetar şi pentru Croaţia, România, Bulgaria sau Grecia. Acesta este, la urma urmelor, acelaşi subiect.

Invit Comisia să nu treacă acest lucru cu vederea, doar pentru că este vorba de Turcia. Mai degrabă, să susţină aderarea Turciei conform criteriilor de aderare pe care le-a stabilit însăşi Comunitatea.

  Christel Schaldemose (S&D). – (DA) Dle preşedinte, aş dori să vorbesc astăzi despre raportul referitor la descărcarea de gestiune a Parlamentului. Avem în faţa noastră ceea ce consider a fi cel mai riguros, critic şi anticipativ raport de descărcare de gestiune a Parlamentului European elaborat vreodată. Acesta este un lucru bun. De aceea, aş dori să-i mulţumesc dlui Staes pentru o lucrare atât de constructivă.

Este neobişnuit ca o instituţie să îşi acorde descărcarea de gestiune sie însăşi şi, într-adevăr, pentru aceasta este necesar un grad înalt de responsabilitate, transparenţă şi control. Însă raportul ne ajută să ne asigurăm că noi, în calitate de Parlament, suntem capabili să acceptăm această responsabilitate, să dăm dovadă de transparenţă şi să asigurăm un control mai bun. Acesta este, desigur, un lucru bun.

Acestea fiind spuse, încă există loc de mai bine. Voi menţiona aici doar câteva domenii cărora consider că li se adresează unele dintre amendamente. Cred că trebuie să facem mai multe pentru a le permite cetăţenilor noştri să ne urmărească activitatea. Putem asigura acest lucru oferindu-le un acces mai uşor la rapoartele noastre de pe situl web – inclusiv la cele critice. De asemenea, consider că este important să observăm funcţionarea procedurilor noastre de achiziţie aici, în Parlament. Acesta este un domeniu de mare risc şi au fost propuse amendamente bune şi în această privinţă. În plus, consider, de asemenea, că trebuie să vedem dacă structura de conducere poate fi îmbunătăţită şi făcută chiar mai transparentă, atât pentru noi, deputaţii, cât şi pentru ca cetăţenii noştri să poată verifica Parlamentul. Mai mult decât atât, deşi s-a mai spus de multe ori, nu cred, desigur, că ar trebui să cheltuim bani pe renovarea birourilor noastre de aici, de la Strasbourg. În schimb, ar trebui să ne asigurăm că avem doar un singur scaun.

Eu vin din Danemarca, o ţară cu o tradiţie îndelungată de transparenţă, deschidere şi control, mai ales în ceea ce priveşte utilizarea banilor contribuabililor. Acestea sunt valori pe care le preţuiesc şi consider că ar trebui să aibă o importanţă mai mare şi în cadrul UE. Consider că raportul referitor la descărcarea de gestiune a Parlamentului European demonstrează că noi, cei din Parlament, am asimilat această experienţă şi ne îndreptăm înspre direcţia corectă. De asemenea, ne pune într-o poziţie mai bună pentru a critica celelalte instituţii.

  Esther de Lange (PPE). – (NL) Dle preşedinte, deja au fost spuse foarte multe în această dezbatere, aşa că mă voi limita la două aspecte. Primul este descărcarea de gestiune a Parlamentului; la urma urmelor, dacă dorim să-i monitorizăm pe ceilalţi, trebuie să analizăm cu un ochi deosebit de critic propriul buget. Dl Staes a prezentat un raport pe marginea acestui subiect, pe care l-aş fi susţinut din toată inima acum şase sau şapte ani, însă în aceşti şase sau şapte ani, multe lucruri au luat o întorsătură bună. Printre exemple se află rambursarea numai a cheltuielilor efectuate în realitate şi statutul asistenţilor. Este comic faptul că Dl Staes a menţionat toate acestea în discursul său cu puţin timp în urmă, însă este păcat că aceste realizări încă nu apar în raport. Sper că acest lucru va fi rectificat în cursul votului de peste două săptămâni, astfel încât raportul să fie în cele din urmă unul echilibrat. Am toată încrederea că aşa va fi.

Al doilea este un punct general, dle preşedinte, deoarece consider că ne vom confrunta cu o discuţie dificilă cu privire la buget în anii care urmează. În ciuda sarcinilor suplimentare care ne-au fost atribuite de la Lisabona, nu se preconizează că bugetul nostru va creşte în perioada următoare, ceea ce înseamnă că în contextul cheltuielilor europene, va deveni din ce în ce mai necesar să se îndeplinească mai multe obiective politice în acelaşi timp şi cu o singură cheltuială. Acest lucru face necesară o Curte de Conturi care poate audita efectiv acţiunea multiplă realizată prin cheltuială şi nu va urmări doar respectarea regulilor. Curtea noastră de Conturi nu este capabilă să facă acest lucru în prezent. Astfel, dacă dorim să întocmim un buget eficient pentru noua perioadă bugetară care poate fi şi auditată, vor fi necesare schimbări ale Curţii de Conturi. Deci, propun ca în viitor Curtea de Conturi să participe într-adevăr la dezbaterile referitoare la bugete şi la controlul bugetar şi aş dori să-mi spună Comisia Europeană cum are de gând să abordeze această provocare.

  Derek Vaughan (S&D). – Dle preşedinte, am vrut să vorbesc despre descărcarea de gestiune a Parlamentului European şi, în primul rând, să mulţumesc raportorului pentru munca excelentă şi anevoioasă pe care a depus-o împreună cu mulţi alţii.

Consider că nu mai încape vorbă că toţi cei din această Cameră doresc îmbunătăţirea deschiderii şi a transparenţei şi valoare în schimbul banilor pentru contribuabili, însă trebuie să ne asigurăm că schimbările efectuate în cadrul proceselor noastre chiar reprezintă îmbunătăţiri. Nu sunt sigur dacă unele dintre recomandările din prezentul raport sunt îmbunătăţiri. De exemplu, o recomandare de a elimina băile din această clădire se va dovedi a fi foarte costisitoare, aşa cum se va dovedi şi propunerea de a înlocui întregul parc auto al Parlamentului European.

Există şi câteva recomandări în raport care sunt deja incluse în propunerile bugetare pentru 2011. Printre exemple se află o analiză a Europarl TV, pentru a ne asigura că este eficient şi că îşi deserveşte scopul, şi un apel pentru o strategie pe termen lung în domeniul construcţiilor, care există deja sau care cel puţin este solicitată pentru viitor. Există, de asemenea, câteva recomandări în raport care acoperă chestiuni în privinţa cărora s-au făcut deja îmbunătăţiri sau în privinţa cărora tocmai se fac îmbunătăţiri.

Cu toate acestea, există, desigur, câteva aspecte pozitive în raport, iar acestea ar trebui să fie susţinute cu adevărat – de exemplu, reducerea cantităţii de hârtie risipită prin listare. Cu toţii observăm teancuri de hârtii listate în fiecare zi şi cu siguranţă există câteva posibilităţi de a reduce costurile aici.

De asemenea, este binevenit apelul pentru raţionalizarea studiilor externe şi cooperarea cu alte instituţii pentru aceste studii, astfel încât să putem evita duplicarea şi să economisim energie. Înţeleg că unele amendamente vor fi supuse din nou discuţiei pentru bugetul Parlamentului European pe 2011.

Raportul solicită şi un raport anual din partea gestionarului de risc şi consider, din nou, că acesta este un lucru bun. Toate acestea demonstrează că este necesar un echilibru în discuţiile pe care le purtăm pe marginea descărcării de gestiune a Parlamentului European. Nu mă îndoiesc de faptul că Comisia pentru control bugetar va asigura exercitarea responsabilităţilor sale în viitor şi că va dori să raporteze despre modul în care au fost puse în aplicare şi tratate recomandările din acest raport.

  Paul Rübig (PPE). – (DE) Dle preşedinte, doamnelor şi domnilor, în primul rând, aş vrea să afirm că am fost bucuros că am fost nevoit să călătoresc doar spre Strasbourg săptămâna aceasta şi nu spre Bruxelles, deoarece Strasbourg este mult mai aproape pentru mine şi deci este un mare avantaj să pot călători nestânjenit, în ciuda întreruperii legăturilor aeriene.

A doua mea solicitare ţine de controlul bugetar. Încă avem acelaşi pachet vechi de hârtie care arată ce trece prin plen săptămâna aceasta. Aş fi fericit dacă am putea primi un computer aici, la locul de muncă, mai ales de vreme ce putem vizualiza totul în formă electronică, astfel încât atunci când votăm să avem în faţă amendamentele în limbile noastre, iar votul să se poată desfăşura selectiv. Avem sute de voturi, întotdeauna în miezul zilei şi ar fi bine dacă nu ar trebui să târâm hârtia după noi, ci am avea textele puse la dispoziţie în formă electronică. La urma urmelor, Parlamentul European ar trebui să se afle în avangarda tehnologiei.

În al treilea rând, când călătorim undeva, avem de efectuat apoi toată contabilitatea, care a devenit de curând o activitate foarte birocratică. Este o povară suplimentară imensă pentru noi, în calitate de deputaţi, însă şi pentru administraţia acestei Camere. Auditul suplimentar impune condiţii suplimentare. Ar trebui să stabilim o partidă de lucru care revine la ceea ce este esenţial – contabilitatea corectă şi precisă – pentru a reduce cu 25 % povara birocratică şi nu pentru a o spori cu 50 %, aşa cum s-a întâmplat în ultimele luni.

În ceea ce priveşte structura, aş ruga Comisia să verifice dacă ar trebui să ne concentrăm mai mult asupra investiţiilor în Fondul de coeziune şi în Fondul de Dezvoltare Regională şi nu atât de mult asupra consumului de fonduri europene, având în vedere că multe ţări trec în prezent printr-o criză financiară. Chiar şi o creştere a fondurilor la 1,27 % din venitul naţional brut (VNB) ar fi logică pentru a realiza mai multe în privinţa activităţii investiţionale.

  Silvia-Adriana Ţicău (S&D). - Aş dori să încep prin a mă referi la execuţia bugetului general al Uniunii Europene, aferent exerciţiului financiar 2008, secţiunea III - Comisia şi agenţiile executive. Salutăm iniţiativele voluntare ale Danemarcei, Ţărilor de Jos, Suediei şi Regatului Unit de a întocmi declaraţii naţionale de gestiune.

Ne exprimăm convingerea că se vor obţine progrese atunci când se vor primi declaraţiile naţionale de gestiune pentru toate fondurile Uniunii Europene care fac obiectul gestiunii repartizate. Solicităm, în acest sens, Comisiei elaborarea unor recomandări privind întocmirea acestor declaraţii de gestiune.

Referitor la programul-cadru de cercetare, ne exprimăm îngrijorarea că programul actual nu corespunde necesităţilor unui mediu de cercetare modern şi considerăm că modernizarea şi simplificarea suplimentară sunt esenţiale pentru viitorul program-cadru.

De asemenea, aş dori să mă refer şi la execuţia bugetului Agenţiei Europene pentru Securitatea Reţelelor Informatice şi a Datelor aferent exerciţiului financiar 2008. Acesta arată că în conturile agenţiei s-au înregistrat venituri din dobânzi în valoare de peste 143 000 de euro pentru exerciţiul financiar 2008, ceea ce demonstrează că agenţia dispune de un volum ridicat de lichidităţi pe perioade lungi. În acest sens, solicităm Comisiei să examineze nu doar posibilităţile de a pune pe deplin în aplicare o gestiune a numerarului axată pe necesităţi, dar mai ales să analizeze şi extinderea mandatului ENISA atât după 2012, cât şi la nivelul competenţelor.

  Richard Seeber (PPE). – (DE) Dle preşedinte, dacă dorim o Uniune Europeană acceptată de cetăţenii săi, atunci este crucial ca cetăţenii să ştie, de asemenea, ce se întâmplă cu banii pe care îi plătesc sub formă de impozite. Deci solicitarea dnei Schaldemose privind mai multă transparenţă este perfect justificată şi consider că aici, proiectul european este pus la încercare.

Însă transparenţa nu este totul; şi accesibilitatea este importantă. Suntem oricum plătiţi cu normă întreagă să tratăm astfel de probleme. Cred că, atunci când se uită ocazional la un astfel de document, cetăţenii ar trebui să poată să facă ceva concret cu acesta. Aşadar, trebuie să invităm Comisia să lucreze la accesibilitatea documentelor sale, mai ales a celor referitoare la cadrul bugetar. Atunci, cetăţenii ar şti foarte rapid cât de mare sau mic este bugetul UE şi cât de mult se cere întotdeauna de la UE.

Faptul că statele membre se aşteaptă ca UE să facă ceva, însă, pe de altă parte, nu sunt atât de disponibile să ofere vreun ban reprezintă o problemă politică a noastră, a tuturor, iar acesta este un subiect pe care Comisia ar trebui să-l abordeze în următorii ani.

  Franz Obermayr (NI). – (DE) Dle preşedinte, câteva cuvinte despre discuţia deosebit de critică referitoare la Instrumentul de asistenţă pentru preaderare pentru Turcia. Acesta a crescut constant din 2002, deşi Turcia face mai mulţi paşi înapoi decât înainte. Ultimul raport special al Curţii de Conturi a scos la iveală probleme majore. Fondurile nu au fost cheltuite eficient şi nu au fost evaluate suficient.

Deci invit Comisia să iasă în faţă şi să le explice cetăţenilor UE înainte de descărcarea de gestiune ce s-a întâmplat exact cu cele 800 de milioane de euro pe an pentru Turcia.

Iar acum, despre diversele agenţii în general. Creşterea necontrolată, înfiinţarea, reînfiinţarea şi expansiunea agenţiilor UE, care aproape că s-au triplat din 2000, contrazice în mod clar prevederile Strategiei de la Lisabona privind diminuarea birocraţiei. Acestea includ şi noul Birou European de Sprijin pentru Azil.

Deşi vorbim despre 2008, câteva cuvinte despre Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi a Dependenţei de Droguri. Aş vrea tare mult să ştiu dacă dormea atunci când, la începutul anului, au fost legalizate droguri puternice în Republica Cehă, iar acum, datorită graniţelor deschise, avem un minunat turism pentru droguri. Deci suntem zbiri cu fumătorii, însă suntem prinşi moţăind când vine vorba de droguri puternice.

  Daniel Caspary (PPE). – (DE) Dle preşedinte, doamnelor şi domnilor, şi eu aş dori să abordez problema ajutorului pentru preaderare. Curtea de Conturi afirmă clar în raportul său că nu se află în poziţia de a dovedi utilizarea corespunzătoare a fondurilor pe baza programelor actuale. Comisia Europeană a stabilit deci programe pe care nu le putem monitoriza şi a căror eficienţă nu se poate verifica.

După părerea sa, Comisia pentru control bugetar a avansat o poziţie clară, iar acum se face incredibil de mult lobby de către partea turcă. În privinţa descărcării de gestiune, întrebarea nu este dacă Turcia va adera sau nu la UE. Nu este dacă dorim sau nu să mulţumim reprezentanţii altor ţări prietene, ci ţine de verificarea eficienţei programelor; întrebarea este dacă banii ajung la cei cărora le sunt destinaţi sau sunt deturnaţi către alte scopuri. De asemenea, întrebarea este dacă gestionăm corespunzător banii din impozite ai cetăţenilor europeni. Prin urmare, aş fi foarte recunoscător dacă majoritatea Camerei ar putea lua decizia corectă atunci când va veni în sfârşit momentul votului.

  Andrew Henry William Brons (NI). – Dle preşedinte, reprezint un partid care se opune întregului proiect al UE şi statutului de membru al UE pentru ţara noastră. Acest lucru i-ar putea determina pe unii să suspecteze că am obiecta în privinţa descărcării de gestiune, oricare ar fi probele prezentate. Aş dori să resping această suspiciune.

Deşi poziţia noastră implicită ar fi aceea de a obiecta împotriva aprobării majorităţii cheltuielilor viitoare, sperasem că vom susţine descărcarea de gestiune pentru cheltuielile trecute dacă probele ar justifica acest lucru, chiar dacă nu am fi de acord cu scopurile respectivelor cheltuieli. Însă ne vom opune descărcării de gestiunea a conturilor în general, din cauza cantităţii mari de nereguli.

Nu am confunda raţiunea regularităţii sau neregularităţii cheltuielilor cu aprobarea sau dezaprobarea scopului. Sper că toţi ceilalţi, fie că aprobă sau nu scopurile cheltuielilor, vor adopta aceeaşi abordare.

  Christa Klaß (PPE). – (DE) Dle preşedinte, doamnelor şi domnilor, discutăm despre descărcarea de gestiune privind bugetul pentru 2008, însă descărcarea de gestiune reprezintă întotdeauna o ocazie de a privi în viitor şi consider că în acest context în special trebuie să ne concentrăm asupra numărului mare de agenţii înfiinţate. Trebuie, cu siguranţă, să oferim acestor agenţii resurse financiare, însă trebuie să ne asigurăm, de asemenea, că acestea pot desfăşura o activitate concretă.

Mă gândesc la Agenţia Europeană pentru Produse Chimice (ECHA), care este responsabilă pentru industria chimică şi care urmează să primească îndatoriri suplimentare în perioada următoare şi va fi responsabilă pentru produsele biocide. Trebuie să ne asigurăm că se munceşte eficient, anticipativ, respectând politicile noastre şi, prin urmare, vă rog să ne asigurăm că aceste agenţii pot lucra bine şi eficient pentru noi şi în viitor.

  Algirdas Šemeta, membru al Comisiei. – Dle preşedinte, aş dori să evidenţiez încă o dată angajamentul Comisiei faţă de urmărirea progresului făcut în ultimii ani în privinţa îmbunătăţirii continue a calităţii cheltuielilor. Desigur, voi analiza cu atenţie deciziile referitoare la descărcarea de gestiune pe care le va adopta Parlamentul European peste două săptămâni, iar Comisia va asigura adoptarea măsurilor corespunzătoare.

De asemenea, aş vrea să vă mulţumesc pentru dezbaterea foarte bună de astăzi. Cred că s-au făcut auzite multe idei bune în timpul dezbaterii şi aş vrea să vorbesc despre câteva dintre acestea.

În primul rând, în legătură cu declaraţiile privind gestiunea naţională, o chestiune ridicată de dl Bart Staes şi de alţi deputaţi, v-aş aminti doar că, împreună cu dl comisar Lewandowski, am trimis o adresă Comisiei pentru control bugetar în care am afirmat că vom face o propunere referitoare la declaraţiile privind gestiunea naţională în cadrul următoarei revizuiri a Regulamentului financiar. Consider că, împreună cu propunerile referitoare la simplificare şi cu introducerea conceptului de risc tolerabil de eroare, acest lucru va permite îmbunătăţiri semnificative a situaţiei gestiunii fondurilor structurale. Dl Søndergaard este foarte îngrijorat în această privinţă.

Problema rolului auditurilor interne şi al controalelor interne a fost ridicată de dna Herczog. Împărtăşesc în totalitate opinia domniei sale pe această temă şi aş vrea doar să afirm că săptămâna viitoare vom discuta strategia de audit pentru 2010-2012 şi vom acorda mult mai multă atenţie îmbunătăţirii sistemelor de control intern în Comisie.

De asemenea, împărtăşesc opiniile dlui Audy şi ale altor onoraţi deputaţi privind procedura de descărcare a gestiunii. Cred că trebuie să lansăm o discuţie despre cum să îmbunătăţim procedura de descărcare a gestiunii, pentru a ne asigura că majoritatea rezultatelor descărcării de gestiune sunt puse în aplicare cât mai repede posibil. Acum suntem în 2010 şi discutăm descărcarea de gestiune pentru anul 2008, deoarece a fost imposibil să se pună ceva în aplicare în 2009. Cred că este necesară o discuţie aprofundată, la care să participe părţile interesate şi Curtea de Conturi. Sunt absolut de acord cu punctele dvs. de vedere şi cu cele ale altor deputaţi care au vorbit despre această chestiune.

De asemenea, consider că este foarte important să abordăm problema eficienţei cheltuirii fondurilor UE. În strategia noastră generală de audit, acordăm o mare atenţie îmbunătăţirii auditului şi în ceea ce priveşte auditarea eficienţei cheltuielilor UE. Consider că, astfel, vom obţine rezultate în viitor.

În privinţa Turciei, Comisia va urmări punerea în aplicare a recomandărilor pentru îmbunătăţirea obiectivelor şi pentru monitorizarea progreselor. Pentru toate domeniile, trebuie să îmbunătăţim calitatea cheltuielilor, de la stabilirea obiectivelor la evaluarea impactului.

Rezultatele obţinute până acum demonstrează că Uniunea Europeană continuă să facă eforturi pentru a îmbunătăţi modul în care se cheltuiesc banii contribuabililor şi în care adaugă valoare pentru cetăţeni. Acest progres reprezintă, de asemenea, rezultatul acţiunilor noastre în calitate de autoritate pentru descărcarea de gestiune, fiind mereu atenţi la modul în care se utilizează bugetul UE, critici când acesta nu este satisfăcător, însă şi încurajând atunci când se înregistrează progrese. Acesta este un mesaj important care trebuie trimis cetăţenilor UE.

Aşadar, permiteţi-mi să închei prin a-mi exprima mulţumirile deosebite faţă de Parlamentul European pentru sprijinul acordat eforturilor Comisiei în direcţia unei mai bune gestiuni financiare a bugetului Uniunii Europene.

  Jens Geier, supleantul raportorului. – (DE) Dle preşedinte, pentru ca procesele verbale să fie corecte, îl reprezint pe dl raportor Bogusław Liberadzki, care, precum alţii din această Cameră, este una dintre victimele problemelor cu transportul de săptămâna aceasta. Sunt foarte bucuros să fac acest lucru şi aş dori să folosesc această ocazie pentru a parcurge câteva dintre remarcile făcute în cursul acestei dezbateri.

Pentru început, dle comisar Šemeta, spre marea mea satisfacţie, aţi evidenţiat că Comisia va lua măsuri pentru a consolida şi mai mult contabilitatea actorilor principali în gestionarea fondurilor UE. Ştim cu toţii ce înseamnă acest lucru. Într-adevăr, ştim cu toţii că înseamnă că trebuie să le reamintim statelor membre ale Uniunii Europene care gestionează o parte importantă din fondurile europene de responsabilitatea pe care o au în privinţa respectării bunelor practici, deoarece ştim, de asemenea, că majoritatea erorilor comise în utilizarea fondurilor europene sunt comise de statele membre şi la acest nivel.

Din acest motiv, este destul de nesatisfăcător să aud colegii din Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni şi din Grupul Europa pentru Libertate şi Democraţie, toţi aceştia, inclusiv dl Czarnecki, având alte angajamente, cum critică aspru Comisia în cadrul dezbaterii şi cum afirmă că i se va refuza descărcarea de gestiune. M-aş fi aşteptat de la colegii mei deputaţi să susţină solicitarea declaraţiilor privind gestiunea naţională în această Cameră şi, de asemenea, în statele membre, pentru că acolo se fac greşeli şi nu există o cooperare suficientă. Apoi este destul de nesatisfăcător să aud colegi din Grupul ECR afirmând că tot ceea ce se întâmplă aici este sub standard – deşi ştiu foarte bine că responsabilitatea aparţine în întregime altcuiva.

Încă o dată, aş dori să menţionez ajutorul pentru preaderare, deoarece simt că trebuie lămurite câteva lucruri în această privinţă. Aş vrea să vă amintesc că raportorul a fost susţinut de către Comisia pentru control bugetar cu o uşoară majoritate. De asemenea, aş vrea să vă amintesc că, în timpul raportării, reprezentantul Curţii de Conturi a căutat să amintească raportorului că raportul său se referea la comportamentul Comisiei faţă de ceea ce s-a considerat demn de critică, nu la comportamentul Turciei. Colegii noştri deputaţi din Grupul Partidului Popular European (Creştin-Democrat) au votat amendamente la descărcarea de gestiune a Comisiei pe care am dori să le eliminăm imediat, deoarece acestea se referă mult mai puţin la utilizarea banilor contribuabililor şi mai mult la problema direcţiei în care se îndreaptă negocierile de aderare cu Turcia. Luarea în acest moment a unei decizii în această privinţă este o direcţie greşită.

  Inés Ayala Sender, raportoare. – (ES) Dle preşedinte, în discursul meu de încheiere, aş vrea să-i mulţumesc dlui comisar Šemeta şi serviciilor Comisiei responsabile cu ajutorul pentru dezvoltare şi cu ajutorul umanitar pentru cooperarea perseverentă şi eficientă în acest proces.

De asemenea, doresc să acord Preşedinţiei spaniole recunoaşterea cuvenită pentru eforturile pe care le face în cadrul acestei proceduri de descărcare a gestiunii, mai ales prin oferta sa de a lansa o dezbatere pe marginea reînnoirii acordului interinstituţional cu Consiliul, de vreme ce acordul actual este în mod clar depăşit de ceva timp. Însă trebuie să-mi exprim şi dezaprobarea pentru procedura improvizată a acestei Camere, care evident nu se gândise la invitarea oficială a Curţii de Conturi sau a Consiliului până astăzi la ora 9.00.

Criticarea absenţei acestora, când nici nu ne deranjasem să îi invităm, mi se pare un fapt aproape ridicol şi o dovadă de rea credinţă. Consider că, dacă dorim să fim respectaţi şi capabili de a ne îndeplini responsabilităţile, procedurile noastre interinstituţionale trebuie să fie mai riguroase şi serioase şi mai puţin oportuniste.

Pentru a încheia dezbaterea referitoare la descărcarea de gestiune pentru Fondul European de Dezvoltare, doresc doar să-mi exprim recunoştinţa pentru cooperarea excelentă de care m-am bucurat cu colegii mei, mai ales cu dna Hohlmeier, şi să salut importantele îmbunătăţiri realizate în punerea în aplicare a ajutorului european pentru dezvoltare.

Dintre toate efectele pozitive care sunt generate de activitatea Uniunii Europene, cetăţenii apreciază mai ales ajutorul european pentru dezvoltare şi chiar solicită ca acesta să fie mai vizibil şi mai extins. Însă aceştia sunt, de asemenea, îngrijoraţi dacă nu se specifică în mod clar de ce ajutăm anumite guverne prin intermediul ajutoarelor bugetare sau dacă nu explicăm motivele sau nu oferim suficiente garanţii pentru controlul strict în cazurile în care circumstanţele se schimbă datorită unor lovituri de stat, scandaluri de corupţie, încălcări ale drepturilor omului sau obstacole în drumul către democraţie sau egalitatea de gen.

Progresul important pe care l-am observat şi de care am luat act reprezintă un motiv bun pentru ca noi să descărcăm de gestiune al şaptelea, al optulea, al nouălea şi al zecelea Fond European de Dezvoltare, însă vom continua să facem îmbunătăţiri. Acest Parlament va rămâne extrem de vigilent pentru a se asigura că noul sistem interinstituţional post-Lisabona şi cadrul Serviciului european pentru acţiune externă nu pun în pericol îmbunătăţirile realizate, astfel încât cetăţenii să poată continua să se simtă mândri de ajutorul european pentru dezvoltare.

  Bart Staes, raportor. – (NL) Dle preşedinte, doamnelor şi domnilor, aş dori, desigur, să le mulţumesc tuturor colegilor mei deputaţi care au vorbit despre raportul meu, mai ales dlui Itälä, dlui Gerbrandy, dnei Herczog, dlui Geier, dlui van Dalen, dnei Schaldemose, dnei de Lange şi dlui Vaughan. Consider că s-a spus tot, deşi trebuie să-mi exprim surprinderea în privinţa elaborării acestui raport. Este a treia oară când sunt raportor pentru descărcarea de gestiune a Parlamentului European şi simt o schimbare de percepţie.

Prima şi a doua oară a fost relativ uşor să critic în această Cameră. A treia oară este mai greu. Este clar că, brusc, această Cameră a devenit mai sensibilă şi posibil lipsită de simţul auto-critic. În presă, unele persoane m-au acuzat, iar unii dintre colegii mei deputaţi m-au provocat în această privinţă, spunând: este foarte frumos, însă ceea ce aţi scris dă apă la moară euroscepticilor. Nu sunt de acord: Sunt un deputat care este atât pro-european, cât şi critic şi dacă dau peste lucruri despre care cred că ar trebui îmbunătăţite sau schimbate sau peste lucruri, precum fondul voluntar de pensii, care au fost asociate în trecut cu lipsa de decenţă, este de datoria mea să fac acest lucru. Noi, deputaţii pro-europeni, trebuie să evidenţiem aceste lucruri, deoarece astfel nu dăm apă la moară euroscepticilor, care supravieţuiesc de pe urma adevărurilor parţiale – uneori minciuni sfruntate – de acest gen. Este de datoria noastră să spunem lucrurilor pe nume şi voi face mereu acest lucru; Nu voi trece niciodată abuzurile cu vederea. Aceasta este practic poziţia mea.

  Ryszard Czarnecki, raportor. – (PL) Dle preşedinte, aş vrea să-i mulţumesc dlui Geier, care a observat că uneori spun ceea ce gândesc. Trebuie să spun că voi învăţa lucruri minunate de la reprezentantul Consiliului – un ministru spaniol care dispare întotdeauna când ştie că urmează a fi criticat Consiliul. Domnia sa nu a fost prezent la început când am vorbit şi nu este prezent acum, când doresc să vorbesc din nou.

Nu este o coincidenţă faptul că, din cele şapte instituţii pe care am avut ocazia să le evaluez, şase sunt mai mult sau mai puţin în regulă, iar una cauzează în continuu probleme. Voi aduce aminte tuturor că acum un an a fost la fel. Consiliului i-a fost acordată descărcarea de gestiune abia în noiembrie. Nu cred că acest lucru se va întâmpla mai devreme anul acesta, însă nu aş vrea să permit o situaţie în care primim un document, nu pentru anul 2008, ci pentru 2007. Acest lucru arată fie că există haos în Secretariatul General al Consiliului, fie că Parlamentul este tratat ca un şcolar prostuţ. O situaţie în care toate instituţiile europene sunt egale, însă Consiliul crede că este mai egal, ca în Ferma animalelor de George Orwell, este o situaţie extrem de alarmantă.

Cred, totuşi – şi haideţi să fim cinstiţi – că există o propunere importantă în ceea ce a afirmat reprezentantul Consiliului. Aceasta se referă la desprinderea, aşa cum o înţeleg eu, de faimoasa convenţie tacită din 1970 şi reprezintă astfel o recunoaştere a faptului că Parlamentul de acum 40 de ani, care era atunci numit de parlamentele naţionale şi nu ales prin vot, ar trebui să fie tratat acum cu mai multă seriozitate. Desprinderea de acea convenţie tacită este o mişcare foarte bună, pentru care îi sunt foarte recunoscător Consiliului. Cred că am propus un astfel de amendament oral în timpul votului din mai.

  Véronique Mathieu, raportoare. – (FR) Dle preşedinte, aş vrea să mulţumesc în primul rând raportorilor alternativi, care chiar au cooperat eficient cu mine în elaborarea acestui raport, şi, în al doilea rând, tuturor membrilor serviciului de secretariat al comisiei, pentru că aceasta a fost o sarcină foarte solicitantă.

De asemenea, aş vrea să mulţumesc acelor deputaţi care au vorbit în cursul acestor dezbateri şi să spun că le împărtăşesc preocuparea. Este evident din discursurile lor că doresc sporirea transparenţei şi a monitorizării fondurilor UE, ceea ce este absolut rezonabil.

În concluzia mea, aş dori, de asemenea, să evidenţiez că agenţiile în cauză au şi un rol politic – acest lucru trebuie subliniat, iar acesta este şi foarte important – şi că, pentru a-şi îndeplini eficient acest rol, acestea au un program de lucru. Acest program de lucru trebuie să fie într-adevăr consecvent cu cel al Uniunii Europene şi trebuie monitorizat – aceasta este speranţa mea – de cele trei instituţii ale noastre.

Într-adevăr, în timp ce unele agenţii cooperează în mod firesc şi spontan cu acestea, altele sunt mult mai puţin receptive şi, în astfel de cazuri, textele instituţiilor noastre nu au caracter obligatoriu. Trebuie să ne gândim foarte serios la acest lucru, dle preşedinte.

  Preşedinte. – Aş vrea să adaug pe scurt că serviciile m-au informat că au trecut în revistă rapid procesele verbale din ultimii ani. În cursul ultimei perioade legislative, Consiliul a adoptat o poziţie şi a fost prezent la o dezbatere o dată, iar acest lucru s-a întâmplat doar la o a doua lectură, deoarece descărcarea de gestiune fusese iniţial amânată în 2009, iar Consiliul a fost prezent doar în runda a doua. În această privinţă, percepţia că suntem pe calea spre îmbunătăţire nu este greşită, cu siguranţă.

Dezbaterea a fost închisă.

Votul va avea loc în cursul mini-sesiunii din mai.

Declaraţii scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

  Ivo Belet (PPE), în scris. – (NL) Dle preşedinte, doamnelor şi domnilor, această Cameră trebuie să fie un exemplu de transparenţă financiară şi de control bugetar intern. În această privinţă, nu putem fi niciodată destul de exigenţi cu noi înşine. Într-un parlament atât de mare, cu atâţia deputaţi şi membri ai personalului, nu se poate ca totul să fie întotdeauna perfect. Oriunde există oameni care lucrează împreună, lucrurile o pot lua razna. Nici cele mai stricte controale interne nu pot preveni asta. De asemenea, trebuie să recunoaştem că în ultimii ani au fost făcute mari eforturi pentru a îndrepta situaţia.

Aş dori să dau două exemple: În primul rând, Statutul asistenţilor, care s-a instituit în sfârşit, după ani de dezbateri. Abuzurile care au existat până acum au fost practic eliminate. Al doilea exemplu este rambursarea cheltuielilor. Trebuie luate măsuri şi trebuie introduse reguli clare şi precise şi în acest domeniu. Acestea au rezolvat oare toate problemele? Sub nicio formă. Este lăudabil că au fost înăsprite şi mai mult controalele interne, însă a lăsa impresia vagă că lucrurile sunt muşamalizate este, după părerea mea, inacceptabil, deoarece nu este adevărat. Aş vrea să închei prin a afirma în privinţa viitoarelor măriri de buget că trebuie să avem curajul să explicăm publicului că Tratatul de la Lisabona înseamnă foarte multă muncă suplimentară şi că este într-adevăr justificat un buget mai mare pentru comunicaţii şi pentru contactul cu vizitatorii.

  Indrek Tarand (Verts/ALE), în scris. – În general, suntem mulţumiţi de situaţia actuală referitoare la bugetul Uniunii Europene. Totuşi, există loc de mai bine. Mult mai bine, aş spune. Ceterum censeo, Franţa a hotărât să vândă o navă de luptă din clasa Mistral Rusiei; credem că va regreta foarte mult acest demers.

(Şedinţa a fost suspendată la ora 12.00 şi reluată la ora 15.00)

PREZIDEAZĂ: DL PITTELLA
Vicepreşedinte-