Preşedintele. – Următorul punct este dezbaterea comună privind:

– declaraţia Comisiei referitoare la Kosovo şi

– declaraţia Comisiei referitoare la Albania.

  Štefan Füle, membru al Comisiei. – Domnule preşedinte, apreciez această ocazie de a discuta perspectiva europeană privind Balcanii de Vest.

Uniunea Europeană a jucat un rol important în promovarea stabilităţii, securităţii, democraţiei şi libertăţilor fundamentale în Balcanii de Vest, regiune ancorată în prezent cu fermitate în procesul de extindere. Există evoluţii pozitive, pe care putem construi astăzi. Negocierile pentru aderare cu Croaţia s-au intensificat şi intră în prezent într-o fază crucială. Se creează şi se pun în aplicare acorduri de stabilizare şi asociere cuprinzătoare în regiune, iar procesul de reformă politică şi economică continuă.

Reformele trebuie însă consolidate. Bazele democratice din anumite ţări sunt încă fragile. Liderii politici au o responsabilitate enormă în acest sens pentru a depăşi diferenţele şi pentru a-şi îndruma ţările spre o mai bună guvernare şi departe de riscul destabilizării.

Cele două proiecte de rezoluţie foarte bine întemeiate şi valoroase de pe ordinea de zi de astăzi confirmă această tendinţă şi arată că Parlamentul European încă sprijină în mod esenţial procesul de stabilizare şi asociere cu Balcanii de Vest, care conduce spre un posibil statut de membru al acestei regiuni.

Doresc să mulţumesc Parlamentului European – şi în special domnului Chountis – pentru raportul bun şi echilibrat privind Albania. Salut ocazia de a discuta situaţia Albaniei cu dumneavoastră astăzi, în acest moment cheie pentru această ţară.

Împărtăşesc pe deplin viziunea Parlamentului cu privire la situaţia politică din Albania. Lipsa unui dialog politic constructiv şi lipsa rezolvării dezacordurilor ca urmare a alegerilor din luna iunie 2009 dintre guvern şi opoziţie sunt îngrijorătoare. Ambele părţi trebuie să revină la un dialog politic constructiv şi să găsească o soluţie bazată pe respectul faţă de Constituţie şi transparenţă. Recomandările OSCE-ODIHR trebuie abordate pe deplin, în vederea alegerilor locale din primăvara anului 2011.

Impasul politic curent constituie un obstacol în calea unor paşi importanţi ai reformei, care sunt necesari şi pentru progresul ţării pe calea integrării europene.

Apreciez rolul constructiv al celor două principii parlamentare jucat în iniţiativa de mediere pentru o soluţie la impas şi salut apelul Parlamentului la un consens între partide în ceea ce priveşte reformele cheie.

În ceea ce priveşte partea pozitivă, în ceea ce priveşte dialogul referitor la vize, ţara a înregistrat progrese majore. Propunerea Comisiei din 27 mai privind călătoriile fără viză pentru şederi scurte reflectă acest lucru.

Sunt total de acord cu ideea că sunt necesare mai multe eforturi pentru a asigura faptul că sistemul judiciar din Albania poate respecta cerinţele într-un mod eficient şi la timp. Albania trebuie să aplice cu rigurozitate legislaţia şi planurile de acţiune împotriva corupţiei şi a crimei organizate şi pentru a asigura capacităţi de investigare şi judiciare suficiente.

Comisia a făcut din asistenţa financiară IPA (instrumentul de asistenţă pentru preaderare) în domeniul judiciar şi de aplicare a legii una dintre principalele sale priorităţi, alocând 55 de milioane de euro în perioada 2007-2010.

În ceea ce priveşte libertatea şi independenţa mijloacelor mass media, mai sunt încă multe de făcut. Cadrul legal trebuie finalizat. Va fi abordată transparenţa proprietăţii mijloacelor mass media. Intimidarea şi influenţarea jurnaliştilor sunt îngrijorătoare.

Alte aspecte sunt aplicarea eficientă a strategiei reformei administraţiei publice şi asigurarea unei funcţii publice independente, profesioniste şi bazate pe merit. De asemenea, mai sunt încă multe de făcut în domeniul violenţei domestice şi al traficului cu femei şi copii.

Îmi voi îndrepta acum atenţia asupra Kosovo. Kosovo rămâne o prioritate. Îi sunt în mod special recunoscător doamnei Lunacek pentru activitatea sa excelentă în ceea ce priveşte această rezoluţie referitoare la Kosovo. Sprijinul dumneavoastră este crucial, în special acum, în ajunul emiterii opiniei Curţii Internaţionale de Justiţie.

Statele membre ale Uniunii Europene au viziuni diferite asupra statutului Kosovo. Totuşi, statele membre sunt unite în ceea ce priveşte angajamentul lor faţă de Kosovo şi aşa este şi Comisia. Discuţiile privind rezoluţia doamnei Lunacek confirmă faptul că Parlamentul este la fel de angajat pentru a sprijini perspectiva europeană a Kosovo, ca parte a întregii regiuni.

Am vizitat Kosovo de două ori anul acesta. Cea de-a doua mea vizită a inclus şi nordul şi am avut schimburi de păreri utile cu comunitatea locală, am deschis Punctul de informare privind Uniunea Europeană şi am vizitat noua Casă a Uniunii Europene. Am dat din nou asigurări în ceea ce priveşte sprijinul continuu al Uniunii Europene pentru comunitatea locală şi am făcut un apel la cooperare şi dialog.

Înregistrăm un progres bun în ceea ce priveşte comunicarea noastră despre Kosovo din octombrie anul trecut. Consiliul ne-a invitat să sprijinim progresul înregistrat de Kosovo în drumul său spre Uniunea Europeană, în conformitate cu perspectiva europeană a regiunii. Momentul şi sfera progresului Kosovo este determinat de însuşi Kosovo.

Am lansat dialogul privind Procesul de stabilizare şi asociere cu Kosovo în luna ianuarie. A avut loc un întreg ciclu de reuniuni cu diferite sectoare.

Înregistrăm progrese şi în ceea ce priveşte vizele. Consiliul a fost de acord că trebuie înregistrate progrese în Kosovo în ceea ce priveşte perspectiva unei posibile liberalizări a vizelor, de îndată ce vor fi îndeplinite condiţiile necesare. În acest context, Comisia continuă să lucreze cu autorităţile din Kosovo pentru a se asigura că toate condiţiile pentru lansarea unui dialog referitor la vize sunt îndeplinite. Kosovo a adoptat legea privind readmisia la 25 iunie.

Serviciile comisarului Malmström verifică în acest moment compatibilitatea cu Uniunea Europeană. Kosovo trebuie încă să asigure faptul că demersurile pentru reintegrare sunt adecvate pentru a soluţiona problema persoanelor returnate într-un mod satisfăcător. Ţinem permanent legătura cu Priština pentru a furniza orientări şi asistenţă.

Înregistrăm progrese şi în ceea ce priveşte comerţul. Comisia a adoptat propunerea de a extinde preferinţele comerciale existente pentru Kosovo până în anul 2015 încă din luna februarie. Mingea este acum la dumneavoastră în teren.

O misiune de anchetă independentă cuprinzătoare în domeniul comerţului se află din nou în Priština chiar în acest moment pentru a evalua posibilitatea ca Uniunea Europeană şi Kosovo să pregătească negocierile pentru un acord comercial. Considerăm că un asemenea acord este esenţial pentru a stimula dezvoltarea socioeconomică a Kosovo, evidenţiată în mod corect de proiectul de rezoluţie.

În cele din urmă, pentru prima dată anul acesta, Kosovo va participa la programe de cooperare transfrontalieră cu fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei şi Albania. Vor urma anul viitor programe cu Muntenegru.

În concluzie, anul viitor va constitui o fază importantă pentru Albania, Kosovo şi întreaga regiune.

În ceea ce priveşte Kosovo, indiferent de ce spune Curtea Internaţională de Justiţie, sunt convins că Uniunea Europeană va continua să ofere sprijin Kosovo pentru a se asigura că rămâne conectat la evoluţiile din restul Balcanilor de Vest.

În ceea ce priveşte Albania, sper ca imaginea politică şi progresul pragmatic din teren – pentru care cei la putere şi cei din opoziţie sunt deopotrivă responsabili – ne va permite să stabilim o cale clară în aşteptarea avizului pe care Comisia îl va prezenta în toamnă.

În ambele cazuri, sunt încântat că pot conta pe sprijinul comun al Parlamentului European şi al Comisiei pentru stimularea eforturilor ţărilor şi regiunii.

  Bernd Posselt, în numele Grupului PPE. – (DE) Domnule preşedinte, Parlamentul European sprijină lupta pentru independenţă în acest Kosovo distrus de război de 20 ani. Aş dori să vă reamintesc de laureaţii noştri pentru Premiul Saharov, domnul Rugova şi domnul Demaçi. Parlamentul lucrează pentru un Kosovo independent de şase ani, cel mai recent în rezoluţia sa din 2007, care a fost urmată de declaraţia de independenţă a Republicii Kosovo în anul 2008. Dacă avem în vedere evoluţiile din aceşti doi ani care au trecut de atunci, se poate spune că democraţia kosovară este o poveste de succes. Principiile democratice se consolidează şi o mare parte a minorităţii sârbe – 6 % din populaţie – începe să se integreze în structurile noului stat cu prevederile sale pentru protecţia minorităţilor.

De aceea trebuie să facem tot posibilul pentru a împiedica această ţară să fie destabilizată de forţe externe, cum sunt planurile de a diviza ţara. Oricine doreşte să divizeze Kosovo ar interveni şi în unitatea Serbiei – aş menţiona doar Valea Preševo, Sanjak din Novi Pazar şi Vojvodina. Cei care pun sub semnul întrebării unitatea ţării ameninţă stabilitatea Macedoniei, Muntenegrului şi a Bosniei şi Herţegovinei. Oricine încearcă să instaleze o structură politică criminală în partea Mitrovica de nord urmăreşte să împingă Transnistria spre marginile Europei Centrale. Acest lucru ar fi extrem de periculos. Dorim un Kosovo democratic, un Kosovo liber ca ţară democratică bazată pe principiile statului de drept, nu o regiune sălbatică; obiectivul nostru pentru această ţară este dobândirea recunoaşterii diplomatice de către toate statele membre ale Uniunii Europene cât mai repede posibil şi extinderea EULEX în întreg teritoriul imediat pentru eficienţa libertăţii şi a democraţiei.

  Libor Rouček, în numele Grupului S&D. – (CS) Aş dori să spun câteva cuvinte referitoare la subiectul Albania. Albania a înregistrat un progres considerabil în calea sa spre integrarea europeană. Acest lucru se reflectă esenţialmente în raportul domnului Nikolaos Chountis, căruia aş dori să-i mulţumesc pentru acest raport excelent. Mai sunt însă multe de făcut. În acest moment, aş dori să menţionez mai întâi aspectul consolidării democraţiei şi al funcţionării statului legal. Albania risipeşte prea multă energie şi prea mult timp preţios din cauza incapacităţii guvernului şi a opoziţiei de a ajunge la un compromis şi de a coopera cu privire la priorităţile esenţiale. Printre aceste priorităţi se află obţinerea unui consens cu privire la alegerile din anul 2009. Este necesar ca toate partidele politice să-şi asume răspunderea, să se angajeze într-un dialog şi să implementeze decizia de a constitui o comisie de anchetă parlamentară cu scopul de a redacta amendamentele necesare la legea electorală înainte ca următoarele alegeri locale să aibă loc anul viitor.

Este necesar şi consensul principalelor partide politice în ceea ce priveşte aspectele legate de reforma economică. S-a înregistrat un progres destul de redus până acum, de exemplu în ceea ce priveşte consolidarea drepturilor de proprietate, înregistrarea proprietăţilor imobiliare, întocmirea unui inventar al proprietăţilor deţinute de stat, legalizarea clădirilor neautorizate şi aşa mai departe. Proporţia de economie gri şi neagră din economia albaneză rămâne disproporţionat de ridicată, la fel ca nivelul corupţiei, bineînţeles.

Pe de altă parte, s-a înregistrat un progres considerabil anul trecut în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor şi a criteriilor pentru obţinerea unor relaţii fără viză. Aş dori, prin urmare, să salut recenta adoptare a propunerii legislative a Comisiei privind relaxarea regimului vizelor şi sper ca în lunile următoare să fie îndeplinite şi celelalte condiţii, pentru ca Parlamentul şi Consiliul să poată aproba introducerea regimului fără vize pentru cetăţenii albanezi anul acesta.

  Marietje Schaake, în numele Grupului ALDE. – Domnule preşedinte, Grupul Liberal al acestui Parlament consideră că Balcanii de Vest fac parte din Europa, dar acesta nu este întotdeauna un mesaj uşor de transmis alegătorilor astăzi. Considerăm totuşi că Uniunea Europeană nu este doar o piaţă comună ci, ceea ce este cel mai important, o comunitate de valori. Parlamentul European este, în general, pregătit să lucreze cu Albania pentru a obţine aceste valori, dar se bucură oare de reciprocitate această mână întinsă? Sper că da.

În ultimele luni, Preşedinţii Creştin Democraţilor şi ale Social Democraţilor din Parlamentul European au depus mari eforturi pentru a soluţiona criza politică din Albania prin vizite şi lucrând cu partidele lor surori. Dar chiar şi aceste eforturi la nivel înalt s-au dovedit a fi eşecuri. În mai am avut prima întâlnire a Comisiei parlamentare mixte. Majoritatea celor din Parlamentul European au început această reuniune cu multă bunăvoinţă, dar, până la urmă, am fost descurajaţi în egală măsură de modul în care omologii noştri din Albania au utilizat timpul de la Bruxelles pentru certuri interne, afectând imaginea Albaniei.

Reuniunea Comisiei parlamentare mixte a subliniat câteva lucruri importante. Climatul politic extrem de polarizat nu ajută poporul albanez să se apropie de Europa. Democraţia înseamnă mult mai mult decât rezultatele unor alegeri care pun oamenii pe poziţii de putere. Înseamnă o reprezentare responsabilă a cetăţenilor; nu câştigătorul ia totul, ci căutarea unui compromis constructiv între participarea majoritară şi minoritară. Ar fi trebuit să discutăm despre cele mai urgente aspecte, precum garantarea libertăţii presei şi o societate civilă vibrantă, independentă, şi apărarea drepturilor minorităţilor precum persoanele LHBT, persoanele cu nevoi speciale şi minorităţile etnice. Ar fi trebuit să discutăm despre nevoia de a pune capăt corupţiei şi de a garanta transparenţa, de a lupta împotriva sărăciei şi a crimei organizate, toate în conformitate cu procesul şi regulile corespunzătoare ale statului de drept.

Îngrijorările privind rezultatele alegerilor trebuie să fie abordate, de asemenea, transparent şi rezolvate în mod consensual înainte ca următoarele alegeri să aibă loc, pentru ca albanezii să poată urca pe scara democratică şi europeană.

  Ulrike Lunacek, în numele Grupului Verts/ALE. – (DE) Domnule preşedinte, domnule comisar, doamnelor şi domnilor, aş dori să încep prin a le mulţumi tuturor colegilor din alte grupuri politice care au lucrat cu mine la acest raport despre Kosovo, precum şi doamnei Mahr, care a avut o activitate extrem de valoroasă aici la Secretariat.

Aş dori să vă mulţumesc, domnule comisar, pentru cooperarea dumneavoastră pozitivă şi pentru că aţi făcut ceva ce aţi înţeles că este important, şi anume călătoria în nordul Kosovo, rămânând chiar şi o noapte acolo pentru ca populaţia să înţeleagă în mod clar că îi sprijiniţi îndeaproape. Aţi susţinut un discurs la universitate şi aţi inaugurat birouri UE acolo. Consider că acesta a fost un semn important pentru a clarifica ceea ce Parlamentul European a declarat în trecut şi reiterează acum, şi anume sprijinul său pentru un Kosovo independent pe drumul său spre Uniunea Europeană.

Ne aflăm din nou în situaţia în care Kosovo se află la o răscruce de drumuri, în special cu privire la membrii tuturor grupurilor etnice din Kosovo. În câteva săptămâni, Curtea Internaţională de Justiţie va decide şi-şi va exprima opinia cu privire la poziţia faţă de declaraţia de independenţă făcută cu peste doi ani în urmă. Sper ca această decizie să deschidă calea pentru plasarea cooperării regionale pe o nouă bază, dar începând de la premisa calităţii de stat şi a independenţei Kosovo, clarificând faptul că viitorul comun al tuturor statelor din regiune – pentru Serbia, Kosovo şi toate celelalte – este acela de membri ai Uniunii Europene şi că problemele care încă mai există vor trebui să fie rezolvate pe măsură ce se îndreaptă în această direcţie.

Textul rezoluţiei spune clar: viitorul regiunii Kosovo este în cadrul Uniunii Europene. Sunt încântat că avem o majoritate în favoarea solicitării din partea celor cinci state membre care încă nu au recunoscut Kosovo să facă acest lucru şi în favoarea solicitării începerii de către Comisie a procesului de liberalizare a vizelor cât mai curând posibil. Este important ca cetăţenii acestei ţări, în special generaţiile mai tinere, să nu simtă că trăiesc într-un stat izolat, în timp ce toţi cei din regiunile vecine vor beneficia în curând de schimbările viitoare. Consider că aceasta este provocarea. Sper să primesc o majoritate importantă în favoarea acestei idei la şedinţa plenară de mâine.

Am prezentat şi un nou amendament ce exprimă regretul profund faţă de izbucnirea violenţei acum câteva zile şi sper că acest aspect va fi investigat rapid şi imparţial şi nu va fi o bază pentru o creştere a emoţiilor în zilele şi săptămânile următoare.

PREZIDEAZĂ: LIBOR ROUČEK
Vicepreşedinte

  Charles Tannock, în numele Grupului ECR. – Domnule Preşedinte, abordarea pripită şi inconsecventă a comunităţii internaţionale în ceea ce priveşte Kosovo – şi aştept decizia ICG cu mult interes – în ultimii zece ani a creat o problemă care îi va costa pe greu-încercaţii contribuabili europeni mulţi bani. Kosovo nu poate adera la Uniunea Europeană pentru că cinci state ale uniunii europene refuză să-i recunoască suveranitatea.

Corupţia rămâne o problemă enormă în Kosovo, care este şi un centru major de tranzit pentru droguri ilegale şi trafic de persoane. Economia depinde mult prea mult de Uniunea Europeană şi ajutorul vestic şi nu pare a exista nicio cale uşoară pentru a ieşi din impas. Acum zece ani, am militat personal pentru separare ca răspuns la problemă. Acesta este o soluţie pe care o agreează mulţi politicieni sârbi, dar una pe care puţini politicieni ar aproba deocamdată.

Grupul meu, ECR, sprijină însă pe deplin aderarea Albaniei la Uniunea Europeană după ce îndeplinesc toate criteriile de la Copenhaga şi în special îmbunătăţirea recordului lor slab în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate. Există de asemenea o nevoie urgentă de a rezolva boicotul Socialiştilor din opoziţie din Parlament.

Vorbind la nivel personal, mi se pare greu ca Albania să-şi reconcilieze apartenenţa la Organizaţia Conferinţei Islamice cu viitoarele poziţii CFSP dacă devine membră a Uniunii Europene, deşi sunt parţial liniştit datorită faptului că este deja membru NATO cu drepturi depline.

  Nikolaos Chountis, în numele Grupului GUE/NGL. – (EL) Domnule Preşedinte, aş dori să le mulţumesc tuturor colegilor de la toate grupurile politice pentru că eu consider că împreună am reuşit să ne punem de acord asupra ceea ce aş spune este moţiunea corectă pentru o rezoluţie privind progresul Albaniei spre aderare.

Vă mulţumesc, domnule Comisar, pentru comentariile dumneavoastră. Sunt satisfăcut că, în linii mari, percepţia Comisiei este în aceeaşi direcţie cu cea a Parlamentului European care sper să voteze mâine în favoarea rezoluţiei. Aş dori să adaug că în timp ce dezbatem cazul Albaniei şi al Kosovo în general şi deoarece dezbatem aspectul extinderii, sunt convins – şi moţiunea susţine acest lucru – că aceşti candidaţi din Balcanii de vest sunt pe drumul aderării la Uniunea Europeană care, în anumiţi termeni şi condiţii într-o zonă care a suferit mult, poate salvgarda stabilitatea şi prosperitatea şi relaţiile prieteneşti între popoare şi state.

Care sunt aceşti termeni şi condiţii? Procedura în general trebuie să respecte legea internaţională, Carta Naţiunilor Unite şi acordurile şi convenţiile internaţionale, având în vedere că o serie de aspecte din acest domeniu se referă la cele pe care le-am menţionat. În al doilea rând, progresul spre aderare al Albaniei şi al altor ţări (în acest caz, Albania) poate, în anumiţi termeni şi condiţii, fi de asemenea un stimulent pentru abordarea multor probleme care copleşesc Albania din punctul de vedere al coeziunii democratice.

Formularea acestor probleme a fost poate partea uşoară a exerciţiului. Partea grea, după cum dumneavoastră, domnule Füle şi alţi membri au menţionat, este cum să convingem, cum să inspirăm puterile politice ale Albaniei şi societatea albaneză să acţioneze pentru a rezolva aceste probleme. Şi aici întâmpinăm dificultăţi; au fost realizate demersuri, mai sunt încă probleme, au fost aprobate legi, sunt probleme cu aplicarea acestora (acest nivel de mituire şi corupţie nu poate continua) şi bineînţeles, există o problemă politică majoră.

Comentariul meu în acest sens (ştim cu toţii despre impas) este următorul: nu cred că-l putem rezolva cu intervenţie excesivă din afară, adesea poate cu afilieri politice ale partidelor, până când puterile politice nu se conving singure (şi în acest sens ne-am concentrat toate eforturile) că o soluţie la aceste probleme le-ar da ocazia să-şi îndrepte atenţia asupra problemelor, asupra criteriilor de progres spre aderarea ţării lor.

  Bastiaan Belder, în numele Grupului EFD. – (NL) Domnule Preşedinte, am primit raporturi de la Comisia privind Reconcilierea Naţională în Albania, care combate activ duşmăniile ancestrale, conform cărora există 750 copii sub un real arest la domiciliu din cauza unui drept cutumiar în Kanun care a scăpat total de sub control. Aceeaşi organizaţi non-guvernamentală (ONG) a numărat peste 30 asasinate din răzbunare anul trecut. În contrast, Guvernul albanez a raportat cifre mult mai mici. Totuşi, statul de drept democratic şi aderarea Albaniei la Uniunea Europeană pe termen mai lung nu sunt deloc compatibile cu cruda practică a răzbunării sângelui.

Domnule Comisar, am ajuns acum la cele două întrebări pe care aş dori să vi le adresez. Depune Guvernul albanez destule eforturi pentru a combate perversiunile groteşti din Kanun? Depune Guvernul albanez destule eforturi pentru a combate perversiunile groteşti din Kanun? În ceea ce priveşte perversiunile groteşti, aş adăuga că o altă practică evidenţiată în prezent este cea a angajării ucigaşilor plătiţi pentru a permite duşmăniilor ancestrale să se desfăşoare fără limite. A doua mea întrebare este următoarea: în ce mod oferă Comisia asistenţă autorităţilor albaneze pentru a micşora în mod eficient valul de duşmănii ancestrale? Mă gândesc, de exemplu, la un program educaţional, o opţiune de rezervă care ar avea şi ea dificultăţile ei. Vă mulţumesc pentru răspuns.

  Béla Kovács (NI) . – (HU) Doamnelor şi domnilor, deoarece discutăm subiectul Kosovo, simt că sunt obligat ca membru maghiar al Parlamentului European să vorbesc pentru ungurii care trăiesc în Vojvodina. Aş dori să atrag atenţia grupurilor parlamentare maghiare şi dumneavoastră, asupra faptului că din nefericire, drepturile majorităţii maghiare relative care trăieşte în Vojvodina sunt încălcate zi de zi. Actele de violenţă împotriva ungurilor au devenit aproape o practică zilnică. Ungurilor le este frică până şi să contacteze poliţia de frică să nu se repete evenimentele care au avut loc în cazul tânărului din Temerin. Utilizarea limbii lor materne este restricţionată şi autorităţile publice nu oferă servicii în limba maghiară. Autorităţile sârbe plănuiesc acum să acţioneze împotriva Taberei Tineretului Maghiar Unit (Egyesült Magyar Ifjúsági Tábor) care se organizează anual de câţiva ani, încercând să o interzică. Situaţia poate avea drept rezultat dispariţia sentimentelor naţionale maghiare şi a ungurilor din această zonă. Pentru a rezolva această problemă gravă, este incontestabil faptul că autonomia teritorială largă trebuie acordată în regiunea Bačka.

  Preşedintele. – Domnule Kovács, aş dori să vă reamintesc faptul că aceasta este o dezbatere comună privind Kosovo şi Albania. Nu este o dezbatere nici despre unguri, nici despre Vojvodina, prin urmare, data viitoare, nu vă abateţi de la subiectul de pe ordinea de zi.

  Doris Pack (PPE). – (DE) Domnule Preşedinte, domnule Comisar, după cum aţi spus, Albania a realizat multe în ultimii patru ani şi a înregistrat anumite progrese în direcţia aderării la Uniunea Europeană. Condiţiile pentru liberalizarea vizelor au fost îndeplinite, după cum aţi subliniat, şi sperăm ca acest lucru să aibă loc anul acesta. Mai trebuie îmbunătăţite multe aspecte, bineînţeles. Domnul Chountis a realizat un raport bun, care indică atât deficienţele cât şi domeniile de progres. Lupta împotriva corupţiei şi a crimei trebuie urmărită cu toate resursele disponibile. Coaliţia de guvernare a democraţilor şi social democraţilor a identificat acest obiectiv în mod clar. După acest lucru îi vom judeca.

Din nefericire, climatul politic din ţară este otrăvit de bufoneriile iresponsabile ale unei mici minorităţi în cadrul opoziţiei socialiste. Nu am de gând să vorbesc în numele meu în acest moment, ci voi cita un număr de socialişti albanezi reputaţi, cum sunt domnul Agolli, fostul Preşedinte al Parlamentului, domnul Belumbi şi Preşedintele ţării, domnul Maldani, toţi respingând boicotul repetat impus de reprezentanţii lor în parlament. Ei spun că acţiunile domnului Rama nu sunt realiste, că strategia nu are rezultate şi că Partidul Socialist nu se poate aştepta ca cei 65 reprezentanţi în parlament să nu facă nimic la infinit. Domnul Agolli spune că deschiderea repetată a urnelor electorale este neconstituţională. Un alt socialist, domnul Manani, a declarat în mod deschis că acţiunile liderului său de partid, domnul Rama, au intenţia de a distruge constituţia albaneză.

Albania are nevoie de un parlament complet operaţional şi un grup de opoziţie funcţional în cadrul acestuia care să ia în serios sarcina încredinţată de populaţie şi care să nu altereze sistemul democratic. Cetăţenii albanezi s-au săturat de aceste dispute. Vor un viitor pentru copiii lor, vor ca legea şi ordinea să fie sprijinite în ţară, să se creeze întreprinderi care să creeze locuri de muncă. Doresc ca politicienii lor să slujească oamenii mai degrabă decât să urmeze o linie de partid greşit înţeleasă.

Albania este o ţară frumoasă a cărei imagini nu trebuie subminată în mod premeditat.

  Pier Antonio Panzeri (S&D). – (IT) Domnule Preşedinte, domnule Comisar, doamnelor şi domnilor, s-a spus deja că mâine vom vota moţiunea privind rezoluţia pentru Kosovo redactată de doamna Lunacek. Discuţia de astăzi şi votul de mâine sunt foarte importante şi reprezintă o contribuţie utilă la procesul stabilizării Kosovo şi a Balcanilor de vest în totalitate.

Dacă ar fi să onoreze angajamentele pe care le asumă, Europa trebuie să lucreze pentru a se asigura că cele trei obiective primare sunt atinse pe deplin în Kosovo: o integrare mai puternică şi completă a comunităţii sârbe şi albaneze, o implementare completă a statului de drept şi consolidarea instituţiilor democratice din Kosovo. Mai mult, acestea sunt condiţii esenţiale în cazul în care Kosovo trebuie să se îndrepte mai decisiv spre procesul de integrare europeană.

În acest context, Uniunea Europeană trebuie să fie foarte exigentă cu sine şi cu autorităţile din Kosovo, prin prezenţa sa acolo, pentru ca procesul de democratizare să poată progresa în ţară şi aceasta să poată porni pe drumul integrării europene. Trebuie să fim conştienţi că mai sunt încă multe lucruri de făcut. Uniunea Europeană trebuie să joace un rol activ, care înseamnă şi urmarea îndrumărilor furnizate de Parlamentul European.

Consider prin urmare că acest proces mult-sperat – şi sper ca această moţiune să fie adoptată de Parlamentul European şi ca toate grupurile să ajungă la un consens cumva – are un rol foarte important, care cred că este unul de negociere, dialog şi iniţierea unei relaţii oneste între Serbia şi Kosovo din două motive: pentru stabilizarea relaţiei dintre cele două ţări şi pregătirea întregii regiuni cât mai bine posibil pentru un viitor european; şi sperăm că acest lucru va avea loc într-un viitor nu foarte îndepărtat.

Noi, în calitate de membri ai Parlamentului şi ai Uniunii Europene, trebuie să ne asumăm această răspundere cu hotărârea necesară.

  Jelko Kacin (ALDE). – Domnule Preşedinte, luni dimineaţă a avut loc o tentativă de asasinat a colegului nostru, Petar Miletić, membru al Parlamentului din Kosovo. Lider al Partidului Liberal minoritar sârb, Samostalna Liberalna Stranka, domnul Miletić a devenit simbolul cooperării şi dialogului dintre majoritatea albaneză şi comunitatea sârbă din Kosovo. Este unul dintre noi: un parlamentar. Este unul dintre liderii sârbilor din Kosovo, care participă activ în viaţa politică.

Acesta pare a fi singurul motiv al încercării de asasinat de către cei care resping toate relaţiile cu instituţiile din Kosovo. Un atac asupra unui membru al Parlamentului de oriunde reprezintă un atac împotriva democraţiei şi acest atac a avut drept obiectiv eforturile de a aduce o stabilitate îndelungată în regiunea Balcanilor de vest.

Nu văd nicio diferenţă între asasinarea regretatului Prim Ministru al Serbiei, Zoran Đinđić şi această tentativă. În mod alarmant, rezistenţa politică la modernizare şi europenizare a apelat din nou la violenţă. Trebuie să reacţionăm clar şi ferm la acest eveniment nefericit. Doar prin stimularea unui dialog democratic şi procesul de integrare europeană vor progresa relaţiile albanezo-sârbe în Kosovo.

  Judith Sargentini (Verts/ALE). – (NL) Domnule Preşedinte, sunt o persoană pozitivă. Privesc întotdeauna partea plină a paharului, dar atunci când vine vorba despre Albania, acest lucru poate fi uneori puţin mai greu. Cred că Uniunea Europeană transmite un mesaj clar. Vom liberaliza regimul vizelor pentru cetăţenii albanezi care doresc să călătorească în Europa. Acest lucru este extrem de important pentru mine, dar sper că autorităţile albaneze – adică opoziţia şi guvernul – înţeleg că trebuie să fie constant în conflict, pentru că au mult de câştigat din statutul de membru al Uniunii Europene. Şi reproduc aici cuvintele doamnei Pack. Cetăţenii din Albania vor beneficia mult de pe urma libertăţii presei, tratamentului egal al femeilor şi o îmbunătăţire a statutului persoanelor homosexuale şi lesbiene şi a celor cu nevoi speciale. Albania trebuie să facă demersuri şi pentru primirea solicitanţilor de azil. Ţara se apropie de democraţie şi sper să accepte mâna pe care le-o întindem în acest sens.

  Nirj Deva (ECR). – Domnule Preşedinte, recunoaşterea internaţională a independenţei provinciei sârbe Kosovo – cum este cea propusă de doamna Lunacek – contravine direct Rezoluţiei 1244 a Consiliului de Securitate a Naţiunilor Unite, sprijinită atât de statele membre ale Uniunii Europene cât şi de Belgrad.

Deşi salut în mod special angajamentul doamnei Lunacek de a proteja moştenirea religioasă ortodoxă sârbă din Kosovo şi drepturile comunităţilor minoritarilor sârbi, rroma, gorani, turci şi bosniaci, ce continuă să fie abuzate de majoritatea albaneză din Kosovo, Rezoluţia 1244 menţionează în mod clar şi lipsit de ambiguităţi că orice discuţie despre viitorul provinciei trebuie să aibă în vedere suveranitatea şi integritatea teritorială a Serbiei, încurajând acordarea Kosovo a autonomiei sociale şi a autodeterminării semnificative.

Facţiuni disidente KLS continuă să opereze la frontiera cu Kosovo, urmărind alte pretenţii iredentiste asupra Văii Preševo din sudul Serbiei şi destabilizând guvernarea în partea de vest a Macedoniei, care este o ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană pe care o cunosc foarte bine. -

Comunitatea internaţională trebuie să facă demersuri pentru a da populaţiei care trăieşte în regiunile majoritare Serb Peć şi Mitrovica ocazia de a decide unde şi cu cine doresc să trăiască. Acum nu este momentul să recunoaştem independenţa Kosovo. Îndemn Parlamentul să respingă această rezoluţie.

  Takis Hatzigeorgiou (GUE/NGL). – (EL) Domnule Preşedinte, după părerea noastră, politica majorităţii statelor membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte Kosovo este în conflict cu însuţi spiritul politic european, care este – cred eu – unul de cooperare şi acord politic. Toate acestea au fost uitate în cazul Kosovo şi nu am încercat să-i ajutăm pe sârbi şi kosovari atât de mult cât am fi putut ce pentru a ne îndrepta spre cooperare şi acord politic. Ceea ce s-a impus până la urmă a fost o separare.

Cred că este bine că spunem adevărul. Această poziţie pe care Uniunea Europeană o menţine astăzi era bazată pe violenţa din trecut; totuşi, situaţia pe care o susţinem astăzi este de asemenea rezultatul forţei pe care am impus-o. Pentru ca o soluţie să fie viabilă, trebuie să fie agreată de toate părţile interesate dacă trebuie să fie stabilă. Nu trebuie să ne bazăm pe faptul că statele nu sunt capabile să-şi apere suveranitatea pentru a crea entităţi mici independente. Declaraţia unilaterală este antagonistă şi cu Rezoluţia 1244 a Naţiunilor Unite care menţionează că Serbia continuă să aibă suveranitate asupra teritoriilor din Kosovo.

Raportul – pentru a încheia – se referă în mod frecvent la principiul tuturor statelor care urmează acelaşi drum. Totuşi, acest lucru nu poate fi impus. Raportul se referă frecvent şi la recunoaşterea unor concepte ca ‘principiile Kosovo’, ‘relaţii transfrontaliere’ şi aşa mai departe ...

(Preşedintele l-a întrerupt pe vorbitor)

  Nikolaos Salavrakos (EFD). – (EL) Domnule Preşedinte, aş dori să încep prin a-l felicita pe onorabilul meu prieten, domnul Chountis, pentru raportul său integral şi bine prezentat.

De la alegerile din anul 2009, Albania trece printr-o criză politică prelungită. Bineînţeles, progresul Albaniei sin ultimii ani nu sunt suficiente pentru a îndeplini criteriile de aderare. Tratăm însă lucrurile extrem de indulgent, deoarece această ţară a suferit mulţi ani sub îngrozitorul regim Hoxha.

Provocările majore în ceea ce priveşte această ţară persistă; acestea sunt combaterea corupţiei şi a crimei organizate şi consolidarea statului de drept şi restaurarea unei economii moderne rudimentare.

Grecia a urmărit o politică stabilă şi inflexibilă până în prezent, sprijinind şi promovând perspectivele europene ale ţărilor din Balcanii de vest, care includ prin urmare şi Albania. Totuşi, ne întrebăm în special dacă recensământul planificat pentru anul 2011 ce va fi plătit de Uniunea Europeană va avea loc fără probleme deoarece din păcate există numeroase plângeri în ceea ce priveşte discriminarea împotriva comunităţilor de emigranţi şi minorităţi, cum este minoritatea greacă.

Solicit prin urmare să se pună întrebări la recensământ despre limba maternă, originea etnică şi religia, care sunt condiţii prealabile pentru obţinerea statutului de ţară candidată.

  Andreas Mölzer (NI). – (DE) Domnule Preşedinte, atunci când discutăm despre Kosovo, trebuie neapărat să vorbim şi despre Serbia. Dacă este adevărat că solicitarea de aderare a Serbiei din decembrie anul trecut încă nu a fost soluţionată la Bruxelles, atunci se pune întrebarea dacă este nevoie de chiar atât de mult timp pentru a trimite documentul de la un birou la altul al Consiliului European sau dacă este în joc un anumit grad de calcul politic.

La urma urmei, în timp ce ocupaţia militară a teritoriului unui stat membru al Uniunii Europene nu a împiedicat iniţierea negocierilor cu Turcia, o ţară care nu face parte din Europa din punct de vedere geografic, spiritual sau cultural, regulile sunt în mod evident diferite pentru statele din fosta Iugoslavie. Acest lucru înseamnă nu doar cooperarea cu Curtea Internaţională de Justiţie – ceva ce este destul de justificat – ci şi promovarea bruscă a integrării regionale şi încercarea de a soluţiona disputele bilaterale în afara teritoriului Uniunii Europene.

Extinderea criteriilor de la Copenhaga poate părea demn de admirat la început, dar aceleaşi principii trebuie să fie aplicate Turciei şi acest lucru ar duce imediat la încetarea negocierilor. În orice caz, se doreşte ca recunoaşterea Kosovo să fie în mod evident un fel de test acid pentru Serbia. Anumiţi oameni ar dori ca Uniunea Europeană să asume rolul paznicului albanezilor kosovari fără a avea în vedere interesele legitime ale Serbiei. Declaraţia de independenţă a albanezilor kosovari este, totuşi, în mod general cunoscută ca o încălcare a dreptului internaţional. După cum a subliniat deja domnul Deva, încalcă Rezoluţia 1244 a Naţiunilor Unite.

Se pare că face parte din politica Uniunii Europene de a conferi un caracter legitim acestei încălcări a dreptului internaţional, în ciuda faptului că cinci state membre ale Uniunii Europene refuză să recunoască independenţa Kosovo din motive întemeiate.

Bruxelles subliniază în mod constant că nu se implică în afacerile interne. Dacă este aşa, atunci nu le putem da sârbilor ordine privind aspectul recunoaşterii Kosovo.

  Eduard Kukan (PPE). – (SK) Ştim cu toţii că Balcanii de vest au nevoie de o perspectivă europeană. Sunt încântat că cele două rapoarte pe care le-am dezbătut, la fel ca şi rezoluţia, confirmă această perspectivă şi că preşedinţia belgiană a inclus procesul continuării extinderii Uniunii Europene printre priorităţile sale.

Cel mai important lucru pentru Albania va fi asigurarea întreţinerii unui mediu politic democratic stabil în ţară. Rezoluţia aplaudă în mod corect progresul înregistrat de Albania în multe domenii anul trecut şi în special îndeplinirea criteriilor pentru implementarea unui regim lipsit de vize. Totuşi, fără instituţii democratice care funcţionează în mod adecvat şi un dialog cu acestea va fi dificil de asigurat continuarea progresului spre Uniunea Europeană.

Toate aspectele politice spinoase, inclusiv – şi mai ales – cele care au persistat de la alegerile parlamentare de anul trecut, pot şi trebuie rezolvate doar respectând constituţia şi respectând legea ţării. Toţi politicienii albanezi ar trebui să ţină minte acest lucru.

Trei fraze despre Kosovo. Pentru Kosovo, procesul european a început deja, dar va necesita cu siguranţă foarte mult timp. În ciuda viziunilor diferite privind statutul Kosovo, Parlamentul European ar trebui să confirme perspectiva europeană a Kosovo prin această rezoluţie şi pe de altă parte cetăţenii din Kosovo ar trebui să fie capabili să îndeplinească toate criteriile necesare pe drumul integrării europene.

  Hannes Swoboda (S&D). – (DE) Domnule Preşedinte, situaţia din Kosovo este încă nesatisfăcătoare, nu doar din cauza problemelor interne, cu privire la care doamna Lunacek a furnizat un raport excelent. Este esenţial să ne angajăm în cele din urmă într-un dialog între Kosovo şi Serbia, şi Bosnia şi Herţegovina trebuie să fie incluse de asemenea. Acest lucru trebuie să beneficieze de decizia sau opinia Curţii Internaţionale de Justiţie la început. Ne amăgim în cazul în care credem că este posibil să facem pasul retrograd de dizolvare a independenţei; trebuie în schimb să facem un pas înainte pentru ca ambele ţări, Kosovo şi Serbia, să poată adera la Uniunea Europeană, poate chiar mână-n mână. Acesta trebuie să fie obiectivul nostru.

În ceea ce priveşte Albania, relaţiile dintre guvern şi opoziţie sunt încordate şi trebuie să căutăm o soluţie. Regret că trebuie să spun că doamna Pack, care este de obicei foarte echilibrată în argumentele sale, a devenit a purtător de cuvânt al guvernului. Cred că este păcat. Ideea principală este să nu ne implicăm în disputele politice interne şi nici să nu ţinem discursuri care să convină parlamentului albanez chiar dacă acestea nu vor fi ascultate acolo şi nu am intenţia de a critica guvernul în acest moment pentru a echilibra situaţia. Noi cei din Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European dorim să vedem o soluţie. Considerăm că atât partidele, guvernul cât şi opoziţia ar trebui să respecte ceea ce au stabilit, şi anume înfiinţarea unei comisii de anchetă şi că ambele trebuie să caute o soluţie pentru viitor, în special cu privire la problema alegerilor şi legitimitatea alegerilor.

Sper ca în final situaţia din Albania să fie una în care alegerile nu sunt disputate, ci sunt acceptate de ambele părţi, atât de guvern cât şi de opoziţie. De asta este nevoie. Acest lucru nu se poate obţine prin intermediul unei politici de partid unilaterale, ci necesită o soluţie comună din partea guvernului şi a opoziţiei. Parlamentul European ar trebui să sprijine acest lucru.

  Stanimir Ilchev (ALDE). – (BG) Aş dori să felicit autorii celor două proiecte de rezoluţie pentru că prezintă un singur obiectiv şi o imagine exactă a societăţii din Kosovo şi Albania în situaţia actuală. Ceea ce înţelegem noi din această situaţie este că unele dintre problemele vechi persistă, dar există şi unele noi. Acesta este meritul ambilor autori.

Trebuie să avem în vedere faptul că atât Kosovo cât şi Albania, într-o chiar şi mai mare măsură, sunt societăţi cu contraste mari. Noi trebuie să facem eforturi pentru a-i ajuta să depăşească aceste contraste. Această viziune reiese uşor din întreg textul moţiunii pentru rezoluţie.

Putem vedea că Albania se bucură de o creştere economică impresionantă în timp ce în acelaşi timp există sărăcie şocantă în multe regiuni. A adoptat numeroase legi, dar punerea lor în aplicare este slabă. Există diversitate în sectorul mijloacelor mass media, în timp ce mijloacele mass media sunt supuse presiunii politice. Implementarea adecvată a reformelor în societatea albaneză poate să nu aibă loc dacă binecunoscutul conflict dintre principalele două grupuri politice continuă.

Comisarul Füle ar trebui să le spună destul de categoric că trebuie să înceteze această luptă pentru putere şi să revină la abordarea parlamentară.

  Lorenzo Fontana (EFD). – (IT) Domnule Preşedinte, doamnelor şi domnilor, din rapoarte, am impresia că încep să văd dovezile europenizării cu orice preţ, un proces pe care Uniunea Europeană caută să-l realizeze în multe ţări ale căror localizare geografică este în prezent singurul element european al lor.

Consider că aceasta este situaţia Albaniei, care, după cum subliniază raportul pe care îl dezbatem, nu îndeplineşte standardele de stat membru în anumite domenii. Aş dori în special să subliniez problemele legate de o economie informală de mari proporţii. Domeniile obiectivului de convergenţă primesc partea leului din fondurile alocate de Uniunea Europeană şi având în vedere că acele domenii sunt determinate în baza PIB-ului, imaginaţi-vă dor ce distorsiuni vor exista, în detrimentul ţărilor active în combaterea evaziunii fiscale, de exemplu.

În plus, liberalizarea vizelor vor însemna sosirea unei noi forţe de muncă în Europa şi având în vedere situaţia economică actuală şi rata şomajului, impactul nu ar fi deloc pozitiv.

Pentru a încheia, sper să se acorde atenţia cuvenită implicaţiilor faptului că vom avea o ţară predominant musulmană care face parte din Organizaţia Conferinţei Islamice, multe dintre principiile căreia se află în conflict cu rădăcinile creştine ale Europei, ca membră a Uniunii Europene.

  Georgios Koumoutsakos (PPE). – (EL) Domnule Preşedinte, dorinţa şi intenţia tuturor este aceea de a menţine pacea, consolida stabilitatea şi de a crea perspective de prosperitate, protejând în acelaşi timp, bineînţeles, drepturile minorităţii şi respectând moştenirea culturală a tuturor cetăţenilor din zonă şi din Kosovo.

Trebuie să fim extrem de atenţi în acest efort. Kosovo este un subiect foarte complicat. Nu pot exista scurtături. Realitatea este că independenţa Kosovo a fost recunoscută de 69 ţări şi de Taiwan din anul 2008, care este un număr mult mai mic decât se aşteptau mulţi. Cinci state membre nu au recunoscut-o. În acelaşi timp, mulţi consideră că opinia Curţii Internaţionale privind legalitatea declaraţiei de independenţă va fi destul de contestabilă şi neclară. Situaţia securităţii din nordul Mitrovica cauzează din nou îngrijorări grave.

În acest mediu, consider că Uniunea Europeană riscă să nu-şi atingă obiectivele nobile pe care toţi le avizăm dacă urmează o politică monolitică, unidimensională. Consider prin urmare că ar fi util dacă am încuraja Priština şi Belgrad să realizeze noi tentative de negocieri, în special şi în principal în ceea ce priveşte aspectele care au efect negativ asupra vieţii lor zilnice şi a comunicaţiilor, cum sunt guvernul local, vama, educaţia, energia, religia şi cultura.

În ceea ce priveşte Albania, Albania a pierdut primul val de liberalizare a vizelor în Balcanii de vest şi din cauza crizei politice riscă să piardă şi o a doua oportunitate. Am încredere că liderii politici din Albania, în special partidul socialist şi preşedintele acestuia, vor demonstra solemnitatea şi responsabilitatea necesară în rezolvarea acestui aspect cât mai repede posibil.

În final, felicitările mele onorabilului meu prieten, domnului Chountis, şi a celorlalţi membri, pentru raportul său excelent.

  Kristian Vigenin (S&D). – Domnule Preşedinte, în ciuda faptului că avem o dezbatere comună astăzi, Albania şi Kosovo sunt foarte diferite. Ceea ce le uneşte este perspectiva europeană, dată şi reconfirmată de câteva ori. Kosovo se luptă să creeze instituţii de stat care să funcţioneze bine, în timp ce independenţa sa nu este recunoscută de cinci dintre statele membre ale Uniunii Europene. Nu putem exercita presiune asupra acestor ţări pentru a-şi revizui decizia, ci ar trebui să lucrăm împreună pentru a produce o abordare care ar permite Kosovo să se îndrepte în mod ireversibil spre statutul de membru al Uniunii Europene. Primul pas de succes important ar trebui să fie dialogul privind vizele şi începutul negocierilor privind acordul de stabilizare şi asociere, indiferent de cum îl numim.

Cu privire la Albania, prima acţiune, şi cea mai urgentă, este găsirea unei soluţii la criza politică îndelungată, care are capacitatea de a bloca procesul de integrare al ţării în Uniunea Europeană. În acest sens, dacă suntem serioşi în ceea ce priveşte sprijinul nostru pentru Albania, avem responsabilitatea comună de a facilita un acord între guvern şi opoziţie. Trebuie să exprim o oarecare dezamăgire în ceea ce priveşte colegii noştri din partea Partidului Popular European, în sensul că fie nu sunt destul de consecvenţi, fie influenţa lor politică asupra partidului de guvernământ de la Tirana şi a liderului acestuia, domnul Berisha este pur şi simplu prea limitată. Totuşi, încă mai sper că cele mai mari două familii politice europene îşi vor relua eforturile comune cu mai mult succes după vacanţa de vară.

  Alf Svensson (PPE). – (SV) Domnule Preşedinte, rezoluţia privind Albania conţine câteva pilule mai degrabă amare, dar acest lucru este cu siguranţă absolut adevărat. Este destul de clar că Albania are nevoie de o reformă morală extensivă şi radicală. Nu trebuie, bineînţeles, să uităm istoria Albaniei. Am vizitat Albania cu peste 40 de ani în urmă. Pe atunci, poporul se afla sub dictatura lui Enver Hoxha. A fost o dictatură extrem de crudă: teroare, opresiune şi corupţie, fără un sistem judiciar, fără libertatea presei, fără niciun fel de libertate de opinie. Acum patruzeci de ani, studenţii suedezi – şi nu numai studenţii şi intelectualii suedezi – considerau Albania o ţară arhetipală. În acele timpuri Albania a inclus ateismul în constituţia sa.

Nu cred că a fost foarte uşor ca Sali Berisha să vină la putere pentru a construi această ţară. Acesta este un lucru pe care trebuie să avem curajul să-l recunoaştem din când în când. După părerea mea, o ţară care a fost demolată şi destrămată în ceea ce priveşte valorile sale are nevoie de o bază de valori ferme. Sper din tot sufletul ca atenţia Comisiei să se îndrepte spre obţinerea de către Albania a unei serii ferme de valori, deoarece consider că doar atunci va reuşi să abordeze îngrozitoarele probleme cu care se confruntă în ceea ce priveşte traficul de fiinţe umane şi sclavie. Nu există ruşine mai mare pentru o ţară. Putem vorbi cât dorim despre creştere economică şi alte lucruri, dar atâta timp cât oamenii sunt vânduţi ca mărfuri, acest lucru este o sursă de ruşine şi Comisia trebuie să facă toate eforturile posibile pentru a o elimina.

  Victor Boştinaru (S&D). – Domnule Preşedinte, Parlamentul European ar trebui să aibă o poziţie puternică şi unită în ceea ce priveşte îndelungata criză din Albania.

Sunt profund îngrijorat pentru criza instituţională şi politică cu care Albania se înfruntă deja de un an, şi despre atitudinea majorităţii care guvernează împiedicând toate compromisurile cu Opoziţia şi lăsând ţara într-o permanentă stare de instabilitate. Îndemn majoritatea să negocieze îndeaproape cu Opoziţia şi să salute sprijinul permanent al principalelor două grupuri politice din Parlament pentru a ajunge la o soluţie politică – una pozitivă pentru ţară – pentru a se asigura că Albania are un rezultat stabil din această criză şi pentru a garanta că la toate alegerile viitoare, voinţa democratică a cetăţenilor albanezi va fi puternic respectată, asigurând în acelaşi timp o activitate parlamentară deplină şi neîntreruptă.

Până la urmă, domnule prim-ministru Berisha, în loc să încercaţi să-mi pronunţaţi corect numele în Parlamentul albanez, trebuie să vă daţi seama că este la mijloc integrarea europeană. Regimul fără vize poate fi doar primul pas, dar criteriile de la Copenhaga sunt o condiţie prealabilă.

  György Schöpflin (PPE). – Domnule Preşedinte, consider că raportul privind Kosovo este foarte bun, dar doresc să vorbesc despre faptul că abordarea generală a politicii europene în ceea ce priveşte Balcanii de vest a fost mult timp stabilirea democraţiei şi promovarea stabilităţii. Sunt cazuri în care acestea două nu coincid, în care stabilitatea este în realitate inamicul democraţiei deoarece status quo-ul, deşi este opresiv, garantează stabilitatea pe termen scurt.

Aceasta a fost situaţia mult timp în Iugoslavia în general şi în Kosovo în special. A existat o presupunere generală conform căreia chiar şi atunci când Iugoslavia era departe de a fi o democraţie, era mai bine să fie trecute cu vederea imperfecţiunile deoarece alternativele erau mai proaste. În cazul Kosovo, s-a întâmplat contrariul. Tratamentul acordat populaţiei albaneze de către autorităţile sârbe a devenit intolerabil şi a urmat o răscoală.

Rezultatul a fost o intervenţie redusă a Vestului, apoi o acceptare ezitantă a propunerii ca populaţia din Kosovo să nu mai accepte niciodată să fie condusă de Belgrad. Dacă Serbia şi-ar reafirma puterea asupra Kosovo, rezultatul ar fi o mai mare stabilitate, urmată de statutul de independenţă. Dar acesta poate fi doar un prim pas. Serbia trebuie încă să accepte pierderea teritoriului, care este dureroasă. Kosovo însuşi a început procesul de construire a democraţiei, dar acest lucru va necesita timp pentru a se maturiza, ceea ce nu este deloc surprinzător, având în vedere experienţa traumatică a populaţiei sale, dar nici democraţia nici stabilitatea nu sunt ajutate de refuzul de a recunoaşte independenţa Kosovo. Recunoaşterea trebuie să fie soluţia.

PREZIDEAZĂ: Diana WALLIS
Vicepreşedintă

  Maria Eleni Koppa (S&D). – (EL) Doamnă preşedintă, aş dori să încep prin a-l felicita pe onorabilul meu prieten, Nikolaos Chountis, pentru raportul său excelent şi echilibrat referitor la Albania şi apoi să ne concentrăm asupra raportului referitor la Kosovo.

Obiectivul raportului Parlamentului European trebuie să fie transmiterea unui mesaj pozitiv referitor la perspectivele europene ale provinciei Kosovo şi, în acelaşi timp, reflectarea în mod clar a situaţiei din Uniunea Europeană privind chestiunea esenţială a regimului.

Astăzi, există cinci state membre care nu au recunoscut independenţa provinciei Kosovo. Desigur, suntem cu toţii de acord că nu mai putem da timpul înapoi şi trebuie să găsim rapid o soluţie unanim acceptată. Prin urmare, obiectivul nostru a fost să ajungem la un acord comun, să găsim puncte comune de discuţie. Am găsit aceste puncte comune de discuţie în hotărârea privind EULEX, care stipula ca misiunea privind problema regimului să fie neutră. Prin urmare, nu pot decât să fiu în dezacord cu cele două aspecte esenţiale din cadrul raportului Lunacek: în primul rând, acela că statele membre care nu recunosc independenţa unilaterală a provinciei Kosovo ar trebui să accepte ceea ce majoritatea consideră un fait accompli şi, în al doilea rând, acela că doar Serbia ar trebui să facă concesii.

Pentru a ajunge la compromisurile solicitate pe criterii geografice şi un viitor european comun, toate părţile ar trebui să fie constructive. Mai mult, continuăm să fim ferm convinşi că integrarea europeană necesită, de asemenea, decizii convenite, nu unilaterale, în cazul Balcanilor de Vest.

  Andrey Kovatchev (PPE). – (BG) Doresc să le mulţumesc celor doi raportori şi dlui Füle pentru activitatea domniilor lor. Sper că politicienii albanezi sunt pregătiţi să lucreze pentru un viitor european mai bun pentru cetăţenii săi şi să pună capăt instabilităţii politice din ţară.

Liberalizarea vizelor trebuie finalizată până la sfârşitul acestui an. Pentru albanezi şi, cel mai important, pentru tinerii albanezi, este foarte important să poată călători şi simţi că Europa le este mai aproape. În Albania, s-au realizat progrese în lupta împotriva corupţiei. Cu toate acestea, desigur, mai sunt multe de făcut. Trebuie înăsprite măsurile împotriva crimei organizate şi îmbunătăţite măsurile împotriva spălării de bani şi a traficului uman şi de droguri. Este importantă efectuarea a mai multe reforme juridice şi administrative de anvergură şi intensificarea statului de drept.

În ceea ce priveşte Kosovo, Uniunea Europeană trebuie să-i ofere o foaie de parcurs pentru introducerea regimului fără vize. Pe lângă la toate beneficiile, cred că va reduce şi tensiunea interetnică. Acest lucru va da de înţeles faptul că Uniunea Europeană este o perspectivă realizabilă pentru Kosovo.

Solicit atât Uniunii Europene, cât şi autorităţilor din Kosovo să lucreze la obţinerea integrării europene mai rapide a ţării. Acest lucru implică, desigur, şi protejarea drepturilor tuturor minorităţilor naţionale, inclusiv a patrimoniului lor cultural. Violenţa este inacceptabilă. Kosovo trebuie să consolideze statul de drept pe întregul său teritoriu. Este important ca autorităţile din Kosovo să adopte măsuri adecvate împotriva crimei organizate şi a corupţiei răspândite care domină în fiecare sferă a vieţii economice şi politice.

  María Muñiz De Urquiza (S&D). – (ES) Doamnă preşedintă, în acest moment de implicare internaţională în Balcani, o rezoluţie a Parlamentului European centrată pe problemele locuitorilor din Kosovo ar fi fost binevenită, dar, din păcate, ne expunem riscului de a transforma această ocazie într-o eroare dacă rezoluţia pe care o vom aproba poimâine nu recunoaşte faptul că o poziţie comună este posibilă doar prin intermediul unei rezoluţii a Consiliului de Securitate al ONU sau doar dacă va exista un acord între părţi. Adică, şansa se va pierde dacă nu vom recunoaşte faptul că statul de drept internaţional trebuie să aibă prioritate şi că dreptul internaţional nu este o ramură a statisticii, dar că este foarte precis şi nu se bazează pe majorităţi, procentaje sau pe numărul de state membre care recunosc sau nu un stat, şi că acesta stabileşte criterii foarte specifice.

De asemenea, comitem o eroare dacă vom adopta o rezoluţie care nu recunoaşte faptul că absenţa unei poziţii comune nu trebuie să împiedice angajamentul Uniunii Europene faţă de Kosovo în cadrul unui proces de dialog pentru stabilizare şi parteneriat.

Uniunea Europeană trebuie să consolideze stabilitatea şi pacea în Kosovo prin susţinerea statelor multireligioase, pluripartite, multietnice etc. care respectă statul de drept internaţional.

  Zoran Thaler (S&D). – (SL) Mandatul comisarului Füle acoperă o regiune care se întinde din Maroc până în Azerbaidjan. Putem observa că domnia sa îşi îndreaptă în general atenţia asupra Balcanilor de Vest. Îl felicit pentru acest lucru şi îi mulţumesc pentru asta, întrucât acest lucru este foarte important.

Balcanii de Vest, din Croaţia până în Albania, Kosovo şi fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, sunt situate în mijlocul Uniunii Europene. Noi, Uniunea Europeană, trebuie să reuşim într-un final în eforturile noastre de a ajuta la stabilizarea şi creşterea calităţii vieţii populaţiei din această regiune.

Problemele din Kosovo nu au debutat ieri. Acestea erau de nerezolvat în cadrul Iugoslaviei Federale, în cadrul Serbiei, şi acum această pisică moartă a fost aruncată în curtea Uniunii Europene. Belgradul şi Priština trebuie să utilizeze avizul Curţii Internaţionale de Justiţie aşteptat la sfârşitul acestei luni pentru a iniţia dialoguri directe, fără nicio condiţie preliminară.

Este realist să ne aşteptăm la reunirea provinciei Kosovo cu Serbia din momentul în care vor deveni amândouă membre ale Uniunii Europene. Lucrul de care avem nevoie acum este încurajarea eforturilor constructive ale Belgradului şi ale Prištinei în vederea asigurării faptului că acest proces va dura o perioadă scurtă între cinci şi zece ani şi că nu se va prelungi pentru încă douăzeci sau treizeci de ani.

  Preşedinta. – Trecem acum la partea „catch-the-eye” a dezbaterii. Înainte de a începe, vă voi comunica faptul că un minut înseamnă un minut. Suntem în întârziere.

  Raffaele Baldassarre (PPE). – (IT) Doamnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, Albania reprezintă un factor fundamental în cadrul stabilităţii Balcanilor de Vest şi al procesului de extindere a UE. Ţara face paşi importanţi în vederea dezvoltării democraţiei, îmbunătăţirii infrastructurilor şi tranziţiei spre o economie deschisă şi competitivă. Cu toate acestea, drumul Albaniei spre Uniunea Europeană este încă blocat de stabilizarea dificilă a sistemului de partide, datorită, în parte, comportamentului obstructiv al opoziţiei, care are un impact negativ asupra dezvoltării şi aprobării reformelor structurale.

Economia bate încă pasul pe loc din cauza unui cadru juridic incert, a ilegalităţii răspândite, a economiei subterane de anvergură şi a sistemelor inadecvate de energie şi transport. Italia a jucat şi încă joacă un rol important în cadrul procesului de stabilizare din Albania: Italia este principalul său partener, investitor şi binefăcător – 430 000 de albanezi trăiesc în Italia. Cu toate acestea, aceste forme de colaborare trebuie susţinute de acţiuni europene, cu cooperarea pe bază macro-regională, precum cooperarea adriatico-ioniană, pentru a ajuta la netezirea drumului pentru Europa în Mediterană.

  Izaskun Bilbao Barandica (ALDE). – (ES) Doamnă preşedintă, Kosovo şi-a declarat independenţa la 17 februarie 2008, şi, până acum, 69 de ţări, inclusiv 22 din Uniunea Europeană, au recunoscut noua ţară. Doar cinci nu au procedat astfel: una dintre acestea este Spania, care a ratat şansa de a o aviza pe parcursul Preşedinţiei spaniole, influenţată probabil de realitatea propriei sale structuri de stat.

Trebuie să susţinem perspectiva europeană pentru Kosovo în calitate de ţară independentă, întrucât acest lucru a fost decis de poporul său. Trebuie să contribuim şi să colaborăm cu Kosovo astfel încât să obţină stabilitatea politică şi socială şi să lucrăm cu aceasta astfel încât să-şi îmbunătăţească relaţiile cu Serbia, pentru a-şi consolida instituţiile şi democraţia şi pentru posibila sa integrare în cadrul Uniunii Europene.

Îi solicit în special Spaniei să recunoască independenţa provinciei Kosovo, întrucât aceasta a fost hotărârea poporului său şi întrucât a fost recunoscută şi de Europa.

  Jaroslav Paška (EFD). – (SK) Din punctul meu de vedere, dezbaterile privind Kosovo, care este regiunea sudică a statului Serbia, sunt problematice din perspectiva dreptului internaţional, deoarece aşteptăm avizul Curţii Internaţionale de Justiţie referitor la legitimitatea statutului provinciei Kosovo la nivel internaţional. Nici guvernul sârb, nici multe state europene suverane nu au recunoscut încă legitimitatea procesului prin care Kosovo a pornit în călătoria plină de aventuri către administrarea autonomă a regiunii.

Kosovo poate deveni cu siguranţă parte din Uniunea Europeană ca parte integrantă a Serbiei, a cărei legitimitate în calitate de stat european independent, suveran, nu o pune nimeni sub semnul îndoielii.

Încercările efectuate de grupurile naţionaliste arbitrare – cum ar fi albanezii sau alţi naţionalişti – de a întrerupe funcţionarea statelor democratice provoacă doar suferinţă în rândul locuitorilor. Locuitorii provinciei Kosovo au acelaşi drept de a participa la conducerea statului sârb ca orice altă minoritate etnică din orice ţară a Uniunii Europene.

Cred cu fermitate că nu ar trebui să-i punem în dezacord pe rezidenţii sârbi cu cei ai provinciei Kosovo, ci să-i ajutăm să găsească un drum european comun.

  László Tőkés (PPE). – (HU) Preşedintele Herman Van Rompuy a efectuat recent un tur al ţărilor din Balcanii de Vest. Acesta a fost de acord că integrarea ţărilor din Balcanii de Vest este crucială pentru viitorul regiunii. În cadrul întâlnirii sale cu preşedintele Boris Tadic, preşedintele sârb şi-a exprimat dezamăgirea faţă de încetinirea procesului de integrare. Dacă procesul de integrare este atât de important şi a fost într-adevăr încetinit, ţările afectate, Kosovo şi Albania, ar trebui să ajute la accelerarea procesului. Acestea trebuie să-şi aducă propria contribuţie, trebuie să-şi reconcilieze diferendele cu Serbia şi să iniţieze negocieri şi dialoguri în vederea facilitării accelerării integrării. În acelaşi timp, Europa nu trebuie să utilizeze standarde duble. Treptat, trebuie introduse vize şi în celelalte ţări candidate.

  Elena Băsescu (PPE). - Consider că raportul redactat de dna Lunacek nu corespunde poziţiei tuturor statelor membre ale UE. Reamintesc faptul că cinci dintre acestea, Cipru, Grecia, România, Slovacia şi Spania, nu au recunoscut independenţa Kosovo.

Ţara mea susţine procesul de stabilizare şi democratizare a Kosovo prin participarea jandarmilor, poliţiştilor şi militarilor români la misiunile EULEX şi KFOR, însă România nu recunoaşte declaraţia de independenţă de la Priştina, având în vedere principiile de drept internaţionale privind respectarea frontierelor şi a suveranităţii Serbiei.

Consider că recunoaşterea independenţei Kosovo ar putea fi un precedent periculos, în condiţiile în care nu există o rezoluţie a Consiliului de securitate ONU în acest sens. Totodată, în Kosovo sunt probleme grave legate de nivelul ridicat al corupţiei şi criminalităţii organizate.

În concluzie, doresc să afirm că, din aceste motive, nu voi susţine Raportul privind procesul de integrare europeană a Kosovo.

  Doris Pack (PPE). – (DE) Doamnă preşedintă, domnule Swoboda, trebuie să vă contrazic. Nu am afirmat nimic în numele meu, ci i-am citat pe colegii noştri socialişti din Albania. Am citat cuvânt cu cuvânt ceea ce s-a relatat în toată presa scrisă. Nu am afirmat nimic mai mult, şi nici nu am lăudat guvernul, care este alcătuit atât din social democraţi, cât şi din democraţi, ci am afirmat pur şi simplu că vom monitoriza cu atenţie lucrurile pe care le va face sau nu le va face.

De asemenea, aş dori să-i comunic dlui Rouček că lucrurile pe care le solicită s-au înfăptuit deja. S-a înfiinţat comisia de anchetă şi aceasta are un preşedinte socialist; de fapt, deţineţi majoritatea în cadrul acestei comisii. În al doilea rând, Actul electoral, care trebuie modificat de nevoie, astfel cum a convenit guvernul sau grupul de guvernare, poate fi modificat dacă membrii socialişti sunt prezenţi în Parlament şi cooperează. Nu puteţi solicita guvernului ceva ce a fost înfăptuit deja şi pe care opoziţia refuză să-l accepte întrucât boicotează activitatea parlamentului.

Cred că ar trebui să fim puţin mai serioşi aici. Sunt complet imparţial. Mi-am petrecut întreaga viaţă luptând pentru cauza dreaptă în Albania, şi anume pentru interesele poporului, nu al persoanelor aparţinând unui grup politic. Voi continua pe această cale atât timp cât sunt deputat în acest Parlament, domnule Swoboda. Şi dumneavoastră aţi procedat la fel în anii trecuţi, dar, din păcate, nu mai este cazul, fapt care este regretabil.

  Csaba Sógor (PPE). – (HU) Balcanii de Vest se găsesc într-o situaţie extrem de dificilă. Factorul etnic şi relaţiile între majoritate şi minorităţi au un efect negativ considerabil asupra dezvoltării în regiune. Este clar că Uniunea Europeană nu poate ignora problemele acestor ţări întrucât regiunea are o semnificaţie deosebită pentru procesul de extindere. Cu toate acestea, este regretabil faptul că, deşi suntem de acord cu importanţa deţinerii unei voci comune în cadrul politicii externe şi o poziţie comună din partea statelor membre în vederea intensificării rolului internaţional al UE, ceea ce observăm este că Kosovo, cel mai tânăr stat din lume, nu a fost încă recunoscut de cinci state membre UE. Viitorul Albaniei şi al provinciei Kosovo, dar şi al Bosniei şi Herţegovinei, al Muntenegrului şi al Serbiei depinde de circumstanţele aderării lor la Uniunea Europeană în viitorul apropiat sau îndepărtat. Este în interesul nostru comun să ne asigurăm că această integrare este o poveste de succes. De aceea pentru noi este imperativ să ajungem la o poziţie comună privind cele mai importante probleme.

  Kristian Vigenin (S&D). – Doamnă preşedintă, am vrut doar să reacţionez la cel de-al doilea discurs al dnei Pack din cadrul acestei dezbateri. Acest comportament nu ne ajută să găsim o soluţie. Cu discursurile dvs. şi modul în care reacţionaţi, îl încurajaţi pe Berisha şi guvernul aflat la conducere să respingă orice reconciliere cu opoziţia. Nu cred că acest lucru este responsabil. Prin urmare, vă invit pe dvs. şi grupul dvs. politic să vă schimbaţi tonul şi să încercaţi să cooperaţi cu noi pentru a găsi o soluţie, în loc să-l încurajăm pe Berisha să continue în modul în care ştim că poate să o facă.

  Preşedinta. – Nu mai pot primi alte cereri pentru cei care doresc să ia cuvântul. Am depăşit numărul obişnuit.

  Hannes Swoboda (S&D). – Doamnă preşedintă, nu doresc să comentez declaraţia dnei Doris Pack.

Avem două rezoluţii şi doi autori – dna Lunacek şi dl Chountis. Acestea sunt rezoluţii foarte bune şi sunt rezultatul unui efort susţinut. Nu înţeleg de ce acest Parlament nu acceptă faptul că acestea sunt două rezoluţii cu doi autori şi că noi întotdeauna alegem calea cea lungă şi solicităm o declaraţie oficială a comisarului pentru a le putea trata.

Aş aprecia dacă Preşedinţia Parlamentului ar putea reconsidera modul în care aceste soluţii sunt tratate pe viitor.

(Aplauze)

  Štefan Füle, membru al Comisiei. – Doamnă preşedintă, aş dori să mai fac câteva reflecţii asupra unei dezbateri foarte bune pe baza unor rezoluţii foarte bune.

În primul rând, referitor la afirmaţiile dlui Tőkés, de la sfârşitul dezbaterii, noi vorbim despre procesul de extindere în general, deci cred că este util să spunem că lucrul de care avem nevoie pentru acest proces de extindere este să avem candidaţi care sunt absolut pregătiţi să-şi asume toate responsabilităţile care îi revin unui membru al Uniunii Europene.

Avem nevoie de două lucruri. Avem nevoie de o atenţie mai riguroasă acordată condiţionalităţii şi, în acelaşi timp, de o direcţionare politică a acestui proces, deoarece extinderea nu reprezintă doar un proces de ordin tehnic. Reprezintă şi un proces politic şi da, domnule Tőkés, mă voi asigura că nu doar statele membre fac parte din conducerea politică, ci şi ţările aspirante şi candidate. Acestea au multe de spus în această privinţă.

De asemenea, sunt de acord cu dl Svensson că, în timp ce suntem atenţi să bifăm căsuţele numărului de rezoluţii adoptate şi ale numărului de instituţii înfiinţate, ar trebui să nu pierdem din vedere imaginea de ansamblu. Acea imagine de ansamblu este că facem toate acestea pentru a stabili o bază mai puternică pentru valorile noastre. Niciuna dintre legislaţii şi niciuna dintre noile instituţii nu vor rezolva problemele asupra cărora ne concentrăm în cadrul dezbaterii de astăzi, dar acest fundament puternic al valorilor noastre va fi o bază adecvată pentru rezolvarea şi abordarea acestor probleme.

Acest lucru mă conduce la un alt subiect. Permiteţi-mi să profit de această ocazie pentru a-mi exprima din nou aprecierea faţă de iniţiativa onorabililor deputaţi, dl Daul şi dl Schulz. Cred că a fost un fapt unic şi fără precedent, iar Consiliul European a luat notă cu atenţie. Sper din inimă că acest Parlament va continua, prin astfel de iniţiative, să ofere să fie locul unde îi putem ajuta pe cei care nu pot, din diverse motiv, să-şi rezolve problemele lor interne. Vă solicit menţinerea consensului privind aceste probleme deoarece aceasta este o condiţie prealabilă în vederea jucării acestui rol foarte important şi foarte util.

Am auzit solicitările dlui Ilchev pentru ca partidele să se aşeze din nou la masa negocierilor. Cred că ar trebui să o facă. Noi nu am putut rezolva aceste probleme. În Albania există un impas politic. Mi-ar plăcea foarte mult dacă partidele politice albaneze, în loc să cerceteze trecutul, ar privi spre viitor şi s-ar asigura – astfel cum a afirmat în mod corect dl Swoboda – că în cadrul următoarelor alegeri nu ne vom mai confrunta cu aceeaşi situaţie, în care cei care au pierdut contestă rezultatele.

În ceea ce priveşte chestiunea răzbunării – a vendetelor – acesta este un fenomen pe care Comisia îl supraveghează îndeaproape. Este un fenomen care mă îngrijorează, în special în ceea ce priveşte efectele asupra familiilor şi în special asupra copiilor. Este adevărat că acest fenomen s-a redus în ultimii ani, dar rămâne încă de adoptat o strategie coordonată privind vendetele – inclusiv crimele comise în temeiul dreptului cutumiar. Vă voi trimite informaţii mai amănunţite referitoare la acţiunile Comisiei în această privinţă.

Dl Kacin s-a referit la împuşcăturile violente ale dlui Miletić, iar alte persoane s-au referit la recentul incident violent din Mitrovica. Statele membre au condamnat violenţa şi au specificat în mod clar că, pentru a obţine obiectivele în Kosovo, violenţa nu poate fi tolerată.

Baroana Ashton, Înalta Reprezentantă şi Vicepreşedintă a Comisiei, a discutat cu liderii atât de la Belgrad, cât şi de la Priština, în vederea transmiterii unui mesaj puternic referitor la afişarea reţinerii în acest moment important când ne apropiem de obţinerea avizului CIJ referitor la Kosovo.

  Preşedinta. – Am primit două propuneri de rezoluţie(1) depuse în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură.

Dezbaterea comună a fost închisă.

Votarea va avea loc mâine (joi 8 iulie 2010).

Declaraţii scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

  Jiří Maštálka (GUE/NGL), în scris. – (CS) Doamnelor şi domnilor, în documentele de bază pentru dezbaterile noastre, există deseori o legătură invizibilă între analiza tendenţioasă a situaţiei, sentimentele autorilor şi recomandările vagi. Aş dori să menţionez câteva aspecte: primul, independenţa Kosovo a fost pregătită şi declarată cu încălcarea dreptului internaţional. Baza în acest caz este rezoluţia nr. 1244 a Consiliului de Securitate al ONU, conform căreia Kosovo rămâne o parte a Serbiei. Secesiunea provinciei Kosovo de Serbia rezultă din practicile dubioase ale diplomaţiei secrete, bazate pe o politică de standarde duble. Al doilea, crearea a ceea ce reprezintă, în esenţă, două state etnice pur albaneze alăturate este doar un preludiu temporar la crearea unei Albanii mai mari. Legarea Kosovo de Albania a fost întotdeauna scopul separatiştilor din Kosovo. Al treilea, independenţa Kosovo a fost recunoscută doar de câteva ţări ale Uniunii Europene, în principal a celor care sunt vinovate de bombardamentul ilegal din Iugoslavia din 1999. Al patrulea, aşa-zisul Kosovo independent este complet dependent. S-a creat un stat artificial, fără istorie, care nu este viabil din punct de vedere economic, politic sau militar. Astăzi există doar datorită donaţiilor externe şi activităţilor criminale internaţionale. Extinderea UE în vederea includerii anumitor state balcanice furnizează o acoperire pentru încercarea „naşilor” din Kosovo de a obţine subvenţii din fondurile UE pentru Priština. Indiferent de cât de bine reuşim să rezolvăm problema Kosovo – noi, Parlamentul European, Uniunea ca întreg şi Europa în general – aspectul de bază rămâne neschimbat: secesiunea Kosovo s-a produs cu încălcarea dreptului internaţional.

  Iuliu Winkler (PPE), în scris. – Prin dezbaterea de azi, PE reconfirmă că stabilitatea regională în Balcanii de Vest şi asigurarea unei perspective concrete a integrării pentru toate ţările din această regiune sunt priorităţi ale UE. Am convingerea că viitorul tuturor statelor din Balcanii de Vest este în UE, durata procesului de integrare depinzând însă de modul în care acestea îşi vor soluţiona problemele moştenite din trecut, privind spre viitorul comun european.

În ceea ce priveşte Kosovo, recunoscând evoluţiile pozitive înregistrate în cei doi ani de la declararea independenţei, trebuie totuşi remarcat faptul că anul 2010 este crucial pentru intensificarea reformelor democratice, pentru relansarea activităţii economice, consolidarea administraţiei şi descentralizarea acesteia cu scopul asigurării depline a respectării drepturilor comunităţilor minorităţilor etnice. Materializarea perspectivei europene a Kosovo depinde în mare măsură de efortul pe care guvernul şi noua administraţie îl depun în procesul de democratizare, precum şi în cel de stabilizare şi asociere.

Îmbunătăţirea cooperării regionale este esenţială pentru ca politica de lărgire a UE în Balcanii de Vest să devină efectivă. Aceste eforturi vor avea succes numai dacă vor beneficia de largul sprijin al UE, inclusiv prin recunoaşterea noii realităţi geo-politice de către toate statele membre.