Președinta. – Următorul punct pe ordinea de zi este recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală referitoare la poziția Consiliului în primă lectură în vederea adoptării unei directive a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția animalelor utilizate în scopuri științifice (06106/1/2010 – C7-0147/2010 – 2008/0211(COD)) (Raportoare: doamna Jeggle) (A7-0230/2010).
Elisabeth Jeggle, raportoare. – (DE) Doamnă președintă, domnule Dalli, doamnelor și domnilor, după aproape doi ani de discuții intense, am ajuns la un acord cu Consiliul și Comisia referitor la o directivă privind protecția animalelor utilizate în scopuri științifice. Am realizat un echilibru remarcabil între interesele bunăstării animalelor și cele ale cercetării.
Din acest motiv, doresc să îmi exprim gratitudinea față de toți cei implicați pentru cooperarea lor excelentă în acest domeniu. Doresc, de asemenea, să îi mulțumesc fostului nostru coleg, Neil Parish, care a reușit să ofere Parlamentului o poziție inițială bună în cadrul primei lecturi din mai anul trecut. Doresc să mulțumesc tuturor raportorilor alternativi și reprezentanților Comisiei și ai Președințiilor suedeză și spaniolă. Nu în ultimul rând, aș dori să mulțumesc personalului din cadrul grupurilor politice și al secretariatului Comisiei. Toți am făcut ce ne-a stat în putință pentru a ajunge la acest compromis.
Comparativ cu directiva existentă, care datează din 1986, această nouă directivă privind experimentele pe animale reprezintă un pas înainte hotărâtor în ceea ce privește bunăstarea animalelor. Cercetările medicale care utilizează animale vor putea continua să existe în lipsa unor alternative, dar vor fi supuse unor reglementări stricte. Principiile de la baza noii directive sunt înlocuirea și reducerea testelor pe animale și rafinarea bunăstării animale. Directiva stabilește reglementări de protecție cuprinzătoare și criterii de control cu scopul de a ameliora bunăstarea. Prin introducerea obligației de a face o evaluare etică, ce include o analiză prejudiciu-beneficiu, precum și procesul de autorizare a proiectelor, și prin standardizarea și garantarea competențelor persoanelor care lucrează cu animale, stabilim baze noi, fundamentale.
Experimentele în care se utilizează animale nu pot fi realizate fără o autorizare prealabilă. Aceasta include o evaluare a proiectului în baza unor considerente etice. Trebuie realizate evaluări detaliate pentru a determina dacă un anumit experiment pe animale este necesar, dacă poate fi înlocuit cu o procedură alternativă și dacă s-a ținut cont de toate cerințele pentru bunăstarea animalelor referitoare la severitatea testului. Acolo unde este posibil, cercetătorii trebuie să evite să provoace suferință sau durere animalelor.
În plus, la insistența delegației Parlamentului, am solicitat și am obținut un control foarte strict și un sistem de inspecție. Autoritatea competentă va ajusta frecvența inspecțiilor, care includ verificări neanunțate la fața locului, pentru a egala nivelul de risc așteptat. Am certitudinea că am reușit să stabilim un echilibru între bunăstarea animalelor și posibilitatea de a continua cercetările în Europa. Acest echilibru ține cont de cerințele cercetării în raport cu demnitatea umană și sănătatea, nu ignoră interesele legitime ale persoanelor bolnave și introduce un mic progres în bunăstarea animalelor, în comparație cu standardele stabilite în 1986.
În cadrul negocierilor tripartite, am ajuns la un compromis care a fost acceptat la 3 iunie 2010. Doamnelor și domnilor, v-aș ruga să susțineți acest compromis și să respingeți toate amendamentele propuse.
John Dalli, membru al Comisiei. – Doamnă președintă, în primul rând, aș vrea să transmit părerea de rău a domnului Potočnik pentru că nu poate fi prezent astăzi aici. Acesta se află acum în Ghent, participă la reuniunea ministerială informală privind poziția UE la a Zecea reuniune a Conferinței părților la Convenția privind diversitatea biologică, care va avea loc în octombrie anul acesta la Nagoya.
Doresc să mulțumesc Parlamentului și în special raportorilor, doamnei Elisabeth Jeggle și fostului deputat în PE, domnul Neil Parish, raportorilor alternativi și tuturor celor care au lucrat la fel de intens la pregătirea acestei legi foarte importante. Sunt încântat să observ colaborarea excelentă dintre Parlament, Consiliu și Comisie.
Negocierea dintre instituții și consultările de dinainte și din timpul procedurii de codecizie s-au dovedit a fi provocatoare, întrucât opiniile și necesitățile diverse și uneori puternic divergente ale statelor membre, susținătorii industriei, ai mediului academic și ai bunăstării animalelor au trebuit să fie luați în considerare și redați cât mai bine în text. Consider că rezultatul constituie un act legislativ care realizează cu succes un echilibru între încurajarea cercetării europene și competitivitate și asigură, de asemenea, faptul că bunăstarea animalelor este tratată cu atenție.
Revizuirea a fost foarte necesară, întrucât era vitală îmbunătățirea semnificativă a condițiilor pentru animalele de laborator, clarificarea obligațiilor juridice și garantarea unor condiții concurențiale echitabile în cadrul UE. După ce noua legislație va fi pusă în aplicare, Uniunea Europeană va putea pretinde că are cele mai înalte standarde de bunăstare a animalelor de laborator din lume, ridicând pragul în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene într-un mod care nu va compromite, ci va încuraja competitivitatea cercetării și industriei noastre.
Considerăm că textul supus votului dumneavoastră astăzi păstrează toate elementele cheie ale propunerii inițiale a Comisiei. Consider, prin urmare, că dacă votul dumneavoastră va fi favorabil, obiectivele ambițioase ale Comisiei pentru această revizuire vor fi fost atinse.
Herbert Dorfmann, în numele Grupului PPE. – (DE) Doamnă președintă, doamnelor și domnilor, toate animalele au nevoie de protecția noastră, indiferent că sunt utilizate în experimente efectuate pe animale sau în scopuri agricole, sunt ținute ca animale de casă sau trăiesc în sălbăticie.
Totuși, în ceea ce privește sistemul meu de valori, un animal este un animal, un om este un om. Există o ierarhie clară a valorilor. De exemplu, în ultimii câțiva ani, am discutat faptul că se pare că astăzi ar fi posibilă efectuarea de experimente pe animale fără a le anestezia mai întâi. Este adevărat că se poate recolta o mostră de sânge de la un animal fără a-l seda. Totuși, același lucru e valabil și pentru oameni. Nu cred că cineva dintre noi a fost vreodată sedat înainte să dea o mostră de sânge. Progresele făcute în domeniul medicinii sunt de mare folos omenirii și, prin urmare, experimentele pe animale sunt, din nefericire, necesare. În cazul multor boli, dintre care unele se manifestă foarte rar, tânjim să se facă progrese în domeniile medicinii, științei și cercetării. Experimentele pe animale vor fi în continuare necesare în aceste domenii.
Sunt în favoarea utilizării metodelor alternative la experimentele pe animale, atunci când acestea există. Propunerea pe care o avem în față garantează acest lucru cu o excepție, și anume că nu se vor utiliza oameni sau celule reproducătoare umane în aceste metode alternative.
Am ajuns la un compromis bun, care asigură protecție cercetării, Europei ca spațiu de cercetare și, mai presus de toate, animalelor. Ar trebui ca astăzi să votăm în favoarea acestui compromis pentru a asigura o mai bună protecție pentru animale și pentru o cercetare valoroasă în Europa.
Daciana Octavia Sârbu (S&D) - În primul rând, aș dori să mulțumesc atât doamnei Jeggle, cât și celorlalți colegi, raportori fictivi pentru buna colaborare pe care am avut-o pe parcursul negocierilor purtate cu Consiliul, pentru a ajunge la acest compromis.
În Uniunea Europeană sunt utilizate anual aproximativ 12 milioane de animale în experimente științifice și nevoia unei mai bune protecții a acestora a fost ridicată frecvent de opinia publică.
Dacă ar fi posibil, cu toții ne-am dori renunțarea la testarea pe animale, însă utilizarea acestora este în continuare necesară pentru protecția sănătății umane, animale și a mediului înconjurător.
Printre noutățile aduse de această directivă se numără obligativitatea unor inspecții mult mai frecvente decât în trecut, iar un număr important dintre acestea nu trebuie să fie anunțate în prealabil. De asemenea, este nevoie de autorizarea în prealabil a procedurilor care utilizează animale, în special primate non-umane.
De altfel, s-a stabilit limitarea suferinței la care un animal aflat în proceduri științifice poate fi supus și s-a propus restricționarea utilizării primatelor non-umane. Astfel, pot fi utilizate acum doar în proceduri care au ca scop evitarea, prevenirea, diagnosticarea și tratarea unor boli potențial mortale pentru om.
Sunt mulțumită că în textul final s-a menținut obligativitatea revizuirii periodice a directivei, ținând cont de progresele științifice, și subliniez importanța promovării metodelor alternative la testarea pe animale, stipulată în acest proiect de directivă.
Știm cu toții că actuala propunere legislativă a fost așteptată de foarte mult timp și cred că, în urma negocierilor cu Consiliul, în timpul președințiilor suedeze și spaniole, am obținut o poziție comună echilibrată, care răspunde atât nevoilor de protecție a animalelor utilizate în proceduri științifice, cât și celor ale comunității științifice.
Marit Paulsen, în numele Grupului ALDE. – (SV) Doamnă președintă, voi încerca să vă ofer puțin din contextul istoric. În primul rând, aș dori să îi mulțumesc doamnei Jeggle pentru abilitățile sale de conducere excepționale în această problemă.
Am preluat lucrul asupra unei probleme în care, pe scurt, propunerea Comisiei putea fi descrisă aproape ca fiind extrem de prietenoasă cu animalele, iar prima lectură a Parlamentului putea, în aceeași măsură, să fie descrisă ca extrem de favorabilă industriei. În ultimii ani, cu sprijinul excelent al Președințiilor suedeză și spaniolă, al Parlamentului, sub conducerea doamnei Jeggle, Comisia, Consiliul, grupurile noastre politice și membrii comisiei am lucrat și, puțin câte puțin, cuvânt după cuvânt, au ajuns la ceea ce este acum o directivă destul de echilibrată.
Dacă dorim, mai presus de toate, să protejăm animalele, atunci aș dori, personal, să îndrept atenția către structurile pe care le construim în prezent pentru animalele pe care le mâncăm. În această privință, avem de prestat un volum de muncă enorm. După cum stau lucrurile, aceste animale au un nivel de protecție mai slab decât animalele utilizate în experimente. Uitați-vă la rutele lungi ale transportului către măcelărie din Europa. Nu le vedeți când sunteți pe autostradă?
Am mai fost implicat în rapoarte și negocieri dificile înainte, însă nu am văzut niciodată Parlamentul să își schimbe opiniile și deciziile în funcție de poziția grupurilor de interese prezente. Nu m-aș fi așteptat la asta din partea acestui Parlament.
Jill Evans, în numele Grupului Verts/ALE. – Doamnă președintă, aș dori să-i mulțumesc și eu doamnei Jeggle pentru munca asiduă depusă pentru acest raport. Există îmbunătățiri semnificative în textul de compromis, mai ales privind inspecțiile, noul proces de autorizare a experimentelor și un sistem de clasificare adecvat, îmbunătățiri pe care le susținem. Totuși, așteptăm de câțiva ani actualizarea acestei legi, iar grupul meu încă mai are trei mari aspecte care îl îngrijorează, și din acest motiv am propus amendamentele.
Credem că statele membre ar trebui să își păstreze dreptul de a introduce norme mai stricte de protecție a animalelor, după cum au în prezent și după cum am căzut de acord în primă lectură. Considerăm că alternativele la animale trebuie utilizate oricând este posibil. Forma actuală limitează cerința obligatorie de utilizare a alternativelor la o mică parte de teste efectuate, ceea ce slăbește legea existentă și, din nou, nu este ceea ce am votat în primă lectură.
La primatele non-umane, considerăm că, fără cuvântul „considerabilă” care să o definească, o afecțiune invalidantă poate fi interpretată mai curând ca aproape orice afecțiune umană decât o reducere drastică a sănătății umane, și aceasta este intenția aici.
Știm din experiența cu legislația din acest domeniu că punerea în aplicare și intrarea în vigoare sunt cheia unei legislații eficiente și că aceste probleme sunt cruciale. Cu scopul de a clarifica problema prin aprofundarea discuției, grupul meu va solicita trimiterea înapoi la comisie.
Janusz Wojciechowski, în numele Grupului ECR. – (PL) Doamnă președintă, mă bucur că această directivă a prins viață. Aș dori să o felicit pe doamna Jeggle deoarece munca de care a fost nevoie pentru a ajunge la acest compromis a fost dificilă. Este bine că Uniunea Europeană reglementează o altă zonă importantă privind tratamentul animalelor și că adoptăm soluții care intenționează să prevină cruzimea împotriva lor. În sistemul anterior de experimente esențiale efectuate, pe animale exista multă cruzime. Aceasta poate fi redusă, iar directiva se îndreaptă în această direcție. Cruzimea față de animale face rău animalelor și le produce suferință, dar, mai presus de toate, lovește în om. Este un afront la demnitatea umană. Cei care sunt cruzi față de animale acționează împotriva propriei lor umanități și demnități umane. Este bine că rezoluția adoptată astăzi de către Parlament este un pas în această direcție. Ea conține o dispoziție față de care am câteva rețineri, dar voi vorbi despre asta în declarația mea de după votare.
Marisa Matias, în numele Grupului GUE/NGL. – (PT) Doamnă președintă, Europa are o obligație de a promova protecția animalelor, dar ceea ce este în discuție aici depășește cu mult această premiză și ne pune câteva întrebări dificile. Nicio convingere nu ar trebui considerată ca având valoare absolută în sine. Suntem totuși în mijlocul unor alegeri și contradicții și acestea pot fi soluționate doar prin legislație echilibrată.
Pe o scară a valorilor, bunăstarea animalelor ar trebui plasată sau nu sub sănătatea umană? Care este adevărata strategie europeană de cercetare în care sunt în joc sănătatea umană și cercetarea de bază, de exemplu? Cum putem preveni eliminarea cercetării medicale europene, din moment ce aceasta ar putea, în cele din urmă, să o distrugă?
Înlăturând aceste probleme, ne-am putea păstra conștiința europeană curată, dar transferăm cercetarea din medicină, de exemplu, către alte țări în care poate nu există monitorizarea bunăstării animalelor. Trebuie să avem abilitatea de a dezvolta și încuraja metode alternative la utilizarea animalelor în scopuri științifice, dar rămân multe de discutat și sper foarte mult că această chestiune va fi analizată mai îndeaproape.
Giancarlo Scottà, în numele Grupului EFD. – (IT) Doamnă președintă, doamnelor și domnilor, este important și necesar să asigurăm un echilibru între nevoia de a avansa în cercetarea științifică și cea de protecție a bunăstării animalelor.
Protecția animalelor utilizate în proceduri științifice este în prezent necorespunzătoare. Noi cunoștințe științifice permit încurajarea alternativelor pentru a înlocui sau reduce utilizarea animalelor. Trebuie utilizate metodele și procedurile care să provoace cât mai puțină durere și suferință posibil, însă fără a pune obstacole cercetării științifice menite să combată bolile.
Prin urmare, este benefică revizuirea legislației europene de protecție a animalelor, pentru a obține rezultate satisfăcătoare care să îndeplinească cerințele industriei de cercetare, dată fiind nevoia de a continua cercetarea științifică în beneficiul sănătății umane și, în același timp, care să aibă grijă de bunăstarea animalelor de care încă este nevoie în scopuri științifice.
PREZIDEAZĂ: Stavros LAMBRINIDIS Vicepreședinte
Mike Nattrass (NI). – Domnule președinte, Comisia a propus această directivă în 2008 și au existat preocupări că se plasează sarcini excesive asupra industriei cercetării științifice. Propunerea va atenua anumite restricții și menționez că cerința privind utilizarea în comun a datelor privind cercetările pe animale au fost eliminate.
În fiecare an, în jur de 12 milioane de animale sunt utilizate în experimente în UE și această propunere ar putea să le crească suferința. Trebuie să reducem nevoia de experimente pe animale.
Ființele umane civilizate vor încerca să stabilească un echilibru între necesitatea cercetării și obligația de a respecta viața celorlalte creaturi de pe planetă. Este nevoie de o înțelepciune ca a lui Solomon pentru aceste decizii. Trebuie să spun că regret să pun întrebarea: are Parlamentul UE o asemenea înțelepciune?
Martin Kastler (PPE). – (DE) Domnule președinte, doamnelor și domnilor, facem un pas nou și important în domeniul bunăstării animalelor oferind mai multă protecție animalelor utilizate în cercetarea științifică.
Am auzit o mulțime de lucruri despre bunăstarea animalelor. Am auzit, de asemenea, că Europa este un loc important pentru cercetarea și inovația industrială. Totuși, există o problemă despre care nu am vorbit suficient. Aceasta privește o valoare fundamentală a Uniunii Europene, și anume demnitatea umană și modul de a o aborda. Consider că nu trebuie, pe de o parte, să ameliorăm bunăstarea animalelor și, pe de cealaltă parte, să ne expunem riscurilor într-un domeniu care, cel puțin parțial, contravine valorilor noastre europene.
De ce spun aceasta? În documentele sale, Comisia Europeană a menționat metode alternative. Acestea includ cinci metode referitoare la cercetarea și utilizarea celulelor stem embrionare și, în special, a celulelor stem umane. În opinia mea, acestea sunt imorale. Este ceva ce nu pot ignora când este vorba de votarea de astăzi a compromisului propus dintre Parlament, Consiliu și Comisie. Prin urmare, aș dori să apelez la dumneavoastră și mai ales la Consiliu, state membre și Comisie, sub forma așa-numitului comitet de reglementare, să abordați problema cu multă atenție. Dacă ne preocupă demnitatea umană nu înseamnă că ne opunem bunăstării animalelor. Dimpotrivă, dorim ambele lucruri. Vrem să cooperăm pentru a proteja demnitatea ființelor vii, fie că sunt animale sau oameni, într-un mod care să corespundă conceptului european de demnitate, astfel încât să putem lucra împreună pentru a-l apăra și susține.
Una dintre mărcile Europei este că suntem pregătiți să luptăm pentru libertatea și demnitatea umană. Din acest motiv, nu voi putea participa la votarea de astăzi deoarece, din punct de vedere moral, îmi este imposibil să fac un lucru și să ignor altul. A fost un lucru bun să discutăm acest subiect astăzi, însă a treia parte privind demnitatea umană nu a ieșit prea bine.
Paolo De Castro (S&D). – (IT) Domnule președinte, doamnelor și domnilor, după un an și jumătate de negocieri dificile între Parlament, Consiliu și Comisie, am ajuns în sfârșit la un text de compromis privind dosarul delicat referitor la experimentele pe animale. A fost o muncă dificilă și aș dori să îi mulțumesc raportoarei noastre, doamna Jeggle, și raportorilor noștri alternativi pentru realizarea unor negocieri atât de intense.
Textul a fost adoptat fără opoziție, cu doar 4 abțineri, de către Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală pe care am onoarea să o prezidez. Acesta realizează un bun echilibru între nevoia de a ameliora bunăstarea animalelor utilizate în experimente și nevoia de a permite dezvoltarea cercetării medicale. Propunerea vizează examinarea și îmbunătățirea directivei din 1986, care este acum caducă, și armonizarea reglementărilor europene referitoare la acest subiect.
Experimentele pe animale sunt un subiect deosebit de delicat pentru noi toți, precum și pentru publicul general, dar pot spune cu siguranță, doamnelor și domnilor, că textul asupra căruia suntem pe punctul de a vota este rezonabil și este rezultatul unei munci serioase și meticuloase. Acesta reprezintă o îmbunătățire clară a legislației existente în materie de protecție a animalelor și, în același timp, nu pierde din vedere responsabilitatea noastră morală de a progresa în cercetarea medicală.
George Lyon (ALDE). – Domnule președinte, există în mod clar opinii puternice de ambele părți ale acestei dezbateri. Dezbaterea este cât se poate de clară. Ea se referă la cei care cred că drepturile animalelor ar trebui să fie prioritare și la cei dintre noi care cred în drepturile societății de a progresa în dezvoltarea domeniului medicinii, al tratamentelor și al leacurilor pentru infirmi, bolnavi și cei în suferință. Echilibrul trebuie să fie corect. Da, trebuie să protejăm animalele, dar trebuie să ne asigurăm că oamenii noștri de știință dispun de instrumentele care să le permită să dezvolte noile medicamente care vor fi, în viitor, leacul pentru câteva dintre cele mai groaznice boli cu care ne confruntăm ca societate.
Cred că, în această dezbatere, textul din fața noastră stabilește echilibrul corect între aceste două puncte de vedere. Consider că protecția animalelor și drepturile societății sunt tratate corespunzător, și avem echilibrul chiar aici în textul din fața noastră. Aș dori să recunosc meritele doamnei Jeggle și ale tuturor raportorilor alternativi în munca depusă.
În acest stadiu tardiv al zilei, aș dori ca Grupul Verzilor să se gândească de două ori la amendamentele pe care le propun. Acest subiect a fost deja discutat astăzi. A avut loc o negociere. Consider că textul ia într-adevăr în considerare preocupările lor și le rezolvă. Acesta este un subiect prea important pentru a ne juca de-a politica, și le-aș solicita, în acest ultim stadiu, să se gândească să se retragă înainte de a ajunge la vot.
Carl Schlyter (Verts/ALE). – (SV) Domnule președinte, lupta în numele animalelor merge mână în mână cu lupta pentru o mai bună cercetare. Toți cei care apără experimentele pe animale slăbesc cercetarea. Există o tradiție, o convingere falsă privind eficiența experimentelor pe animale. Tot mai multe medicamente presupun reacții specific umane și, de aceea, experimentele pe animale nu au absolut nicio valoare. Alternativele sunt totuși eficiente și totodată mai rapide și mai ieftine. Amendamentele propuse de Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană vizează să ajute animalele și cercetarea, așa că vă recomand să votați pentru.
Mai mult, există o lacună care permite utilizarea maimuțelor. Ar trebui să eliminăm această lacună cu amendamentele propuse de către Verzi. Maimuțele pot fi acceptate doar în cel mai rău caz, pentru simptome ale unei boli umane grave – nu există lacune în acest caz.
În sfârșit, țările trebuie să aibă ocazia să joace rolul de lider în materie de protecție a animalelor și de testare de noi metode. Doar atunci Europa va putea deveni un lider mondial în acest domeniu cu privire la protecția animalelor și la cercetarea medicală.
John Stuart Agnew (EFD). – Domnule președinte, în calitate de fermier, am dorit mereu să văd că animalele sunt tratate corespunzător și am convingerea că în Regatul Unit așa și sunt, cel puțin în comunitatea noastră științifică.
Am vizitat Huntingdon Life Sciences din circumscripția mea și știu că există acolo persoane devotate, care fac doar ceea ce este necesar pentru progresul științific. Această instituție efectuează teste esențiale pentru medicamente care, peste câțiva ani, ar putea apăra viața cuiva din această Cameră. Toți angajații au obligația de a raporta dacă au dovezi ale maltratării animalelor.
Nu putem și nu trebuie să impunem controale inutile care să restricționeze în mod arbitrar anumite abordări. Aceste trei amendamente nu vor spori bunăstarea animalelor, însă impunerea lor va pune obstacole cercetării. Acestea sunt, printre altele, o rețetă pentru un conflict legislativ care nu face nimic pentru progresul medicinii, însă poate îngroșa buzunarele avocaților.
Sincer, UE trebuie mai curând să aplice conceptul de „ce nu e stricat, nu repara”. În Regatul Unit, avem un regim sensibil, o comunitate științifică responsabilă – inclusiv, în propria mea circumscripție, acel motor de progres științific mondial, Universitatea Cambridge –, precum și legi echilibrate care tratează cu sensibilitate nevoile științei și ale bunăstării animalelor. Acest echilibru atent stabilit trebuie menținut. Mesajul meu către UE cu privire la aceasta este direct: măcar o dată, lăsați-ne în pace.
Miroslav Mikolášik (PPE). – Domnule președinte, directiva pe care o discutăm vizează să limiteze testele pe animale și să amelioreze condițiile pentru animalele folosite pentru cercetare.
Europa are deja cele mai înalte standarde de bunăstare a animalelor din lume, iar această directivă va ridica și mai mult acele standarde. Acest lucru este de lăudat. Cu toate acestea, trebuie să ținem cont de faptul că ființele umane și prosperitatea lor sunt mai importante decât bunăstarea animalelor și că, în materie de demnitate, există o diferență fundamentală între animale și ființele umane.
Apreciez echilibrul dintre normele mai stricte privind bunăstarea animalelor și utilizarea acestora, permițând în același timp cercetarea în condiții stricte. Sprijin principiul celor trei „R”: recurgerea, oricând este posibil, la metode alternative la testările pe animale, reducerea la minim al numărului de animale utilizate și rafinarea standardelor de înmulțire, găzduire și îngrijire.
Testele pe animale vor fi permise doar atunci când nu există o metodă alternativă. În același timp, cercetarea medicală va fi în continuare posibilă. Aceasta va asigura un echilibru între necesitatea etică de a reduce testele pe animale și cerințele cercetării medicale moderne.
În acest caz, aș dori să mă opun puternic metodelor alternative la testele pe animale care pot include teste bazate pe utilizarea de celule stem embrionare umane. Mă îngrijorează acele state membre ale căror legi interne nu exclud în mod explicit din testările alternative obligatorii acele metode care implică utilizarea de embrioni umani. Când va intra în vigoare această directivă, statele membre ar putea fi obligate să garanteze aplicarea acestor metode alternative, fie că se bazează sau nu pe celule stem de la embrioni.
Prin urmare, mă voi abține de la votul final și voi solicita statelor membre să ofere alte alternative decât cele care implică distrugerea vieții umane.
Luis Manuel Capoulas Santos (S&D). – (PT) Domnule președinte, domnule comisar, doamnelor și domnilor, aș dori să încep și eu prin a o felicita pe doamna Jeggle pentru munca excelentă depusă în numele Parlamentului și al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, împreună cu Comisia și Consiliul. După un an și jumătate de negocieri succesive sub Președințiile suedeză, spaniolă și belgiană, s-a putut ajunge la un compromis echilibrat între cerințele comunității științifice și ceea ce am putea numi, în aceste condiții, „bunăstarea animalelor”.
Majoritatea necesară pentru a ajunge la acest rezultat a fost exprimată în cursul unei dezbateri foarte emoționante și intense în care toate părțile au făcut concesii. A existat, de asemenea, o implicare puternică a publicului, după cum este de așteptat într-o chestiune atât de delicată ca aceasta. Cu toate acestea, factorii de decizie politică trebuie să ia hotărâri și, deși nu trebuie să fim insensibili la suferința animalelor, trebuie să facem alegeri și să ierarhizăm valorile. Poziția reprezentată astăzi de doamna Jeggle se concentrează pe o scară a valorilor care pare bine echilibrată între beneficiile pentru sănătatea umană și suferința animalelor. Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European va vota, prin urmare, în favoarea raportului și va respinge orice amendamente.
Jorgo Chatzimarkakis (ALDE). – (DE) Domnule președinte, în primul rând, aș dori să îmi exprim recunoștința și respectul față de doamna Jeggle care a lucrat preț de mai mulți ani la acest raport. Totuși, doamnă Jeggle, trebuie să spun un lucru. În calitate de europeni, nu ne putem mândri cu acest raport. Este prea vag și acceptă prea multe lucruri pe care o țară sau un continent care joacă un rol de lider mondial în bunăstarea animalelor nu ar trebui să le permită.
Prevăd o înrăutățire a situației, mai ales în ceea ce privește reutilizarea animalelor de laborator. Înainte, acest lucru era mult mai dificil, dar acum cred că regulamentele au fost diluate. Dați din cap, dar este adevărat că atunci când priviți cu atenție, scrisul cu litere mici și nuanțele din formulare sunt lucrurile care fac diferența. Severitatea testelor este, de asemenea, un domeniu în care, în multe state membre, este posibil să se înrăutățească lucrurile. Unele state membre, precum Germania, Regatul Unit și Suedia, au mers deja mai departe de atât. Am introdus un prag de durere și Consiliul l-a diluat permițând excepții. În plus, puterea Comisiei a fost redusă în ceea ce privește inspecțiile.
Cu toate acestea, voi vota în favoarea acestui raport, doamnă Jeggle, deoarece reprezintă o îmbunătățire la directiva din 1986, care este deja veche de 24 de ani. Mecanismele de autorizare sunt în vigoare. Este nevoie de o licență prealabilă pentru trei dintre etapele testării, ceea ce este un lucru bun. Procedurile au fost simplificate, ceea ce este, iarăși, un pas pozitiv. Personal, sunt foarte mândru de faptul că am putut să salvăm subiectul metodelor de testare alternative de la ultima legislatură parlamentară. Totuși, va trebui să punem la dispoziție mai multe fonduri pentru aceasta.
Această directivă va trebui revizuită în următorii șapte ani. Ea reprezintă o bază suficient de bună, însă, peste șapte ani, va trebui să o îmbunătățim pentru a ne putea menține reputația în Europa că deținem cele mai înalte standarde de bunăstare a animalelor din lume.
Maria do Céu Patrão Neves (PPE). – (PT) Domnule președinte, raportul prezentat astăzi în această Cameră vine din partea colegei noastre, doamna Jeggle. Acesta vizează finalizarea unui proces pe cât de lung, pe atât de complicat, a cărui realizare a fost posibilă doar prin muncă asiduă și dialoguri abile și ar trebui, deci, să îi mulțumim pentru aceasta.
Atunci când problema în discuție implică nu doar interese multiple, ci și valori morale, aceasta declanșează nu doar argumente puternice, raționale, ci și un răspuns emoțional. Acest lucru nu ajută la realizarea consensului la care sperăm aici, cu scopul de a deservi publicul european, respectând totodată opiniile diferitelor grupuri politice și state membre. Aceasta ne va permite să contribuim la integrarea europeană prin pregătirea și prezentarea de standarde comune. Tocmai această standardizare a criteriilor preconizată este în discuție în acest raport, într-o abordare care presupune un nivel mai ridicat de protecție a vieții animale.
Aceasta a însemnat că, pe durata celor peste doi ani care au trecut de la decizia de revizuire a Directivei Consiliului 86/609/CEE privind protecția animalelor utilizate în scopuri științifice și de la conștientizarea discrepanțelor dintre statele membre în această privință, a existat o tentativă de stabilire a unor norme mai detaliate ale acestei probleme, cu scopul de a reduce discrepanțele procedurale. În acest demers, a fost important să se obțină un echilibru între un nivel mai mare de protecție a animalelor utilizate în scopuri științifice și nevoia de a păstra condițiile necesare pentru cercetarea biomedicală, care îi permit să se dezvolte în cadrul Uniunii Europene. Acest echilibru a fost realizat în textul asupra căruia vom vota în scurt timp.
Acesta va fi în beneficiul animalelor care se află sub protecția noastră și îndeplinește responsabilitățile noastre umane față de animale fără a compromite calitatea și progresul cercetării biomedicale care ne ajută pe toți, în fiecare zi.
Ulrike Rodust (S&D). – (DE) Domnule președinte, doamnelor și domnilor, ar trebui să votăm în favoarea acestui raport referitor la directiva privind protecția animalelor. În negocierile sale cu Comisia și Consiliul, Parlamentul a realizat multe lucruri, și anume înlocuirea, reducerea și rafinarea.
Este adevărat că, din perspectiva bunăstării animalelor. încă facem prea puține. Totuși, Consiliul nu era pregătit să facă mai multe și a spus clar că nu va exista o directivă nouă dacă nu vom accepta aceste rezultate. Asta nu înseamnă că nu putem continua să progresăm în acest domeniu pe viitor. În politicile noastre, trebuie să acordăm prioritate maximă bunăstării animalelor și cercetării. Aș fi foarte fericită dacă am putea opri astăzi experimentele pe animale. Din păcate, suntem departe de a atinge acest țel și, prin urmare, trebuie să ne asigurăm că oferim animalelor cât mai multă protecție posibil.
Compromisul negociat oferă o bază mult mai bună pentru a face aceasta. Singurul lucru important este de a ne asigura că toate statele membre aplică noua directivă în mod sistematic. Doresc să îi mulțumesc călduros raportoarei și raportorilor alternativi pentru munca pe care au depus-o.
Cristiana Muscardini (PPE). – (IT) Domnule președinte, doamnelor și domnilor, raportoarea și cei care au lucrat cu dânsa au îndeplinit cu siguranță o sarcină grea, iar pentru aceasta le mulțumim.
Personal, însă, nu pot ascunde faptul că, împreună cu câțiva membri ai guvernului italian, pe care îl sprijin, sunt nelămurită cu privire la o problemă care, chiar și după 24 de ani, tot nu pare să fi fost rezolvată așa cum am fi dorit.
Unii membri au subliniat că sensibilitățile animale sunt diferite de cele ale ființelor umane. Într-adevăr, niciun animal nu ar face vreodată ceea ce se întâmplă, ceea ce s-a întâmplat deja și ceea ce se va mai întâmpla în Iran. În general, animalele nu torturează, nu omoară cu pietre sau nu spun acele minciuni care sunt atât de tipice propriei noastre lumi politice.
Trebuie, pe bună dreptate, să le cerem acestor animale să fie folositoare în avansarea cercetării științifice și în îmbunătățirea sănătății umane, însă nu avem dreptul să le cerem să mai fie supuse unor experimente inutile, repetitive, care nu fac decât să umple buzunarele unor așa-numiți cercetători.
Suntem foarte conștienți că experimentele in vitro sau simulările pe calculator ale metabolismului uman duc astăzi la rezultate mai exacte decât s-ar obține prin experimentele pe animale, deoarece rezultatele unui experiment adesea nu pot fi extrapolate de la o specie la alta, nici între animale, nici de la un animal la om.
Din aceste motive, sperăm că această directivă va fi revizuită pentru a fi mai în concordanță cu noile tendințe și cu respectul reciproc.
Elisabetta Gardini (PPE). – (IT) Domnule președinte, doamnelor și domnilor, aș dori să mulțumesc raportoarei și raportorilor alternativi pentru rezultatele obținute. Cred că am obținut cel mai bun compromis posibil între nevoile cercetării și garantarea bunăstării animalelor folosite în scopuri științifice.
Din nefericire, cercetarea bazată pe animale încă este esențială deoarece nu există alternative. Simulările pe calculator și structurile celulare nu sunt suficiente și nu politicienii, ci cercetătorii spun asta. Aș dori să reamintesc Camerei că leacurile pentru unele boli foarte grave au fost create tocmai datorită testelor realizate pe animale vii. Nouăzeci și opt la sută dintre aceste animale sunt rozătoare, ceea ce înseamnă că speciile mai mari sunt folosite într-o proporție foarte mică. Trebuie să evidențiez și faptul că, datorită acelor teste, avem astăzi leacuri pentru leucemie, diabet și unele tipuri de tumori. În cele din urmă, aș vrea să subliniez că cercetătorii sunt primii care vor să evite suferința inutilă și cred că ar trebui să îi vedeți la lucru pentru a vă da seama de asta.
Este adevărat că încă mai există unele secțiuni care provoacă îngrijorare. Aș dori să mă refer la una care încă nu a fost menționată: la articolul 49, toate referirile la comitetele de etică au dispărut și au fost înlocuite cu cele naționale de protecție a animalelor, mai generice. Acest fapt a tras niște semnale de alarmă în rândul celor care lucrează în domeniu deoarece comitetele de etică deja există în multe laboratoare, iar altele sunt în curs de creare. Există deci o temere că rolul acestor comitete ar putea fi diminuat cumva și că ar putea chiar să fie înlocuit cu unele mai generale care sunt mai slab pregătite, atât etic, cât și științific.
Rareș-Lucian Niculescu (PPE). - Nu înainte de a-i mulțumi raportorului, doamna Jeggle, pentru munca depusă, mă alătur colegilor care au vorbit astăzi împotriva celor trei amendamente la poziția comună.
Compromisul nu este unul perfect, cu toate aceasta este cea mai bună formulă posibilă în acest moment.
Conținutul proiectului a fost realizat după consultarea unor somități în domeniul științific, oameni care știu de ce au nevoie pentru a-și putea continua lucrările de cercetare.
Orice modificare a compromisului va duce la reluarea procedurii obișnuite, ceea ce nu cred că servește interesele nimănui: De aceea, fac apel la toți colegii care vor participa astăzi la vot să respingă cele trei amendamente și să permită cercetării europene să obțină cele mai bune performanțe.
Anna Záborská (PPE). – (FR) Domnule președinte, domnule comisar, solicit Consiliului și Comisiei să garanteze interzicerea utilizării de celule umane embrionare sau adulte pentru a proteja animalele.
Situația actuală permite de fapt utilizarea de material uman pentru a proteja animalele pe durata unor experimente necesare. Vorbim mereu despre compromis, iar rezultatul acestei culturi a compromisului este că nu mai știm ce este acceptabil din punct de vedere etic și ce nu. Totuși, există câteva probleme etice pentru care este imposibil orice compromis. Dacă Comisia și Consiliul nu pot garanta această interdicție, se va dovedi în fapt modul în care UE tratează ființele umane.
Îmi pare rău, dar fără această garanție, nu pot sprijini textul directivei propuse.
Karin Kadenbach (S&D). – (DE) Domnule președinte, domnule Dalli, suntem foarte de acord cu faptul că trebuie să oferim cea mai bună asistență medicală cetățenilor Europei. Acesta include medicamente fiabile care să aibă cât mai puține efecte secundare posibil și cele mai recente metode de tratament modern. Din nefericire, având în vedere situația actuală a progresului științific, nu putem face aceasta fără experimentele pe animale.
Prin urmare, cred că acest raport este o încercare foarte reușită de a realiza un echilibru între bunăstarea animalelor și asigurarea de asistență medicală oamenilor. Cei trei R, recurgere, reducere, rafinare, sunt cerințele de bază pentru a obține efectiv acest lucru, având în vedere faptul că am vorbit atât de des astăzi despre demnitate umană care, pentru mine, implică și respectul pentru animale.
Avem nevoie de autorizare prealabilă, controale stricte și sisteme de inspecție eficiente. Legislația în sine nu este suficientă. Trebuie să rămânem vigilenți și să garantăm că rapoartele chiar sunt puse în practică.
Frédérique Ries (ALDE). – (FR) Domnule președinte, cred că toți am căzut de acord asupra acestei probleme: într-o lume ideală, nu ar fi nevoie de experimente pe animale. Totuși, realitatea este că trăim într-o lume în suferință, una în care bărbați, femei și copii bolnavi așteaptă tratamente și deci rezultatele acestei cercetări, care este vitală și crucială. De aceea trebuie să sprijinim compromisul excelent la care a ajuns doamna Jeggle, de la Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală, și Consiliul.
Așa cum s-a declarat, acordul reduce suferința animalelor, dar nu restricționează această cercetare care este vitală pentru milioane de pacienți din Europa și din toată lumea. Știați că 70 % dintre Premiile Nobel pentru Medicină au fost câștigate pentru munca efectuată în baza experimentelor pe animale?
Acest text nu ne cere să alegem între șoareci și oameni; directiva protejează atât pacienții, cât și animalele. Această directivă ne protejează viitorul.
Martin Häusling (Verts/ALE). – (DE) Domnule președinte, doamnelor și domnilor, aceste regulamente sunt mai bune decât cele de dinainte. Cred că suntem toți de acord cu asta. Totuși, consider că este foarte imprudent din partea dumneavoastră, doamnă Jeggle, să spuneți că nu există o alternativă la compromis. Cred că am fi putut obține mai multe din această situație.
Desigur, este adevărat că promovarea cercetării a exercitat multă presiune. Eram cu toții conștienți de asta. Totuși, ne-am atins obiectivul principal, de reducere a numărului de experimente pe animale? Încă mai există un mare semn de întrebare aici. Cealaltă problemă este, desigur, faptul că utilizarea primatelor non-umane nu a fost de fapt redusă.
Noi, cei din Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană, considerăm că faptul că statelor membre nu li se va permite să aplice regulamente care sunt mai stricte decât cele din legislația existentă este foarte tulburător și, de asemenea, o încălcare gravă a principiilor europene. Situația trebuie să se schimbe. Este nevoie de o reexaminare serioasă. Acesta este primul punct al amendamentelor propuse de către Verzi și de aceea nu vom retrage aceste amendamente. Solicităm ca propunerea să se întoarcă la comisie.
João Ferreira (GUE/NGL). – (PT) Domnule președinte, dezvoltarea de tehnici și metode care să renunțe la necesitatea de a efectua experimente pe animale și care să minimizeze suferința provocată animalelor, în cazurile în care aceasta este necesară, ar trebui să constituie un obiectiv important al cercetării științifice și al progresului experimental și tehnologic pe care este important să îl stimulăm. Pe lângă o astfel de dezvoltare, ar trebui luată în considerare nevoia de a disemina aceste tehnici și metode, împreună cu preluarea lor de către instituții de cercetare și de dezvoltare și de către sistemele științifice și tehnologice naționale cu diferite niveluri de dezvoltare.
Uniunea Europeană trebuie să își asume un rol important în acest domeniu prin promovarea cooperării între instituțiile și sistemele științifice și tehnologice din diferite țări, inclusiv țări terțe. Considerăm că – în acest domeniu, ca și în altele, desigur – stabilirea unor niveluri minime de protecție în legislație nu ar trebui să împiedice un stat membru individual să adopte niveluri mai ridicate de protecție dacă dorește astfel.
Anna Rosbach (EFD). – (DA) Domnule președinte, îmbunătățirea directivei privind protecția animalelor utilizate în scopuri științifice este ceva ce nu pot decât să sprijin. Totuși, este puțin paradoxal acest lucru, întrucât sunt, de fapt, împotriva experimentelor pe animale. Chiar există metode alternative de testare și, din fericire, revizuirea directivei include acest domeniu. Sunt foarte recunoscătoare pentru aceasta. Sper că se acorde un sprijin mai mare dezvoltării mai multor metode alternative de testare. Aici și acum, totuși, UE trebuie să stabilească norme umane și sigure pentru animalele utilizate în experimente. Se recunoaște, în cele din urmă, că animalele sunt ființe simțitoare, așa că vom introduce acum limite de durere. De ce, însă, nu introducem o secțiune care să interzică utilizarea repetată a acelorași animale? De ce nu interzicem utilizarea maimuțelor în cercetarea creierului? Mă înfurie faptul că ținem cu mult mai mult la interesele organizațiilor interesate decât la bunăstarea animalelor. Consider, de asemenea, că este frustrant faptul că în această Cameră putem legifera doar pentru UE, dar cum se realizează experimentele pe animale în afara UE?
Laima Liucija Andrikienė (PPE). – Domnule președinte, salut inițiativa Comisiei. Consider că este o realizare importantă faptul că am reușit să cădem de acord în ceea ce privește armonizarea practicilor din domeniul experimentării pe animale în UE.
Această directivă marchează un pas important în garantarea faptului că experimentele pe animale vii în scopuri științifice vor fi înlocuite cât mai curând posibil din punct de vedere științific. Această directivă va obliga, mai întâi, statele membre să încurajeze progresul metodelor alternative. Îndemn cu insistență statele membre să garanteze o finanțare adecvată pentru instruire, cercetare, dezvoltare și punerea în aplicare a metodelor satisfăcătoare din punct de vedere științific sau a strategiilor de testare care nu presupun utilizarea animalelor.
Paul Rübig (PPE). – (DE) Domnule președinte, în calitate de membru al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, susțin, desigur, aceste reglementări și acordul la care s-a ajuns aici. Știu că este greu de ajuns la un compromis, dar avem nevoie de standarde etice adecvate, atât pentru experimentele pe animale, cât și pentru testele umane, și nu putem decât să aplicăm cele mai înalte standarde disponibile în prezent.
Desigur, este important să dezvoltăm și alternative. Al optulea program-cadru pentru cercetare și dezvoltare tehnologică trebuie să se concentreze masiv asupra metodelor de testare alternative. În plus, avem, de asemenea, nevoie de proceduri mai simple, acestea fiind menționate în aceste regulamente. O evaluare după șapte ani va aduce beneficii majore industriei, deoarece siguranța proceselor și reglementările europene clare, standardizate, vor aduce, de asemenea, certitudine juridică industriei.
Elisabeth Köstinger (PPE). – (DE) Domnule președinte, aș dori să spun în mod clar că Europa are cele mai înalte standarde de bunăstare a animalelor din lume. Acest raport reprezintă încă un pas important către ameliorarea în continuare a bunăstării animalelor. Obiectivul nostru comun este de a restricționa experimentele pe animale și de a îmbunătăți condițiile de viață pentru animalele utilizate în scopuri științifice. Salut faptul că experimentele pe animale vor fi înlocuite de alte metode acolo unde este posibil și că standardele pentru creșterea, adăpostirea și îngrijirea acestor animale vor fi îmbunătățite. Totuși, aș dori să mă întorc la câteva dintre experiențele sectorului agricol și să critic câteva dintre punctele raportului.
Nu ar trebui să presupunem că mai multă birocrație în domeniul cercetării va ameliora bunăstarea animalelor. Cercetarea și sectoarele economice conexe din Europa nu trebuie să fie dezavantajate la nivel internațional și atunci când sunt comparate cu alte industrii. Este adevărat că și aici, și în industria agricolă, atunci când societatea cere standarde mai înalte pentru bunăstarea animalelor, trebuie să luăm în considerare standardele care se aplică produselor din import. Standardele europene înalte de calitate și de bunăstare a animalelor trebuie să fie recunoscute în mod corespunzător în ceea ce privește concurența loială. Raportoarea, doamna Jeggle, a făcut o treabă excelentă în ceea ce privește acest raport deosebit de delicat și merită sprijinul nostru.
John Dalli, membru al Comisiei. – Domnule președinte, mai întâi de toate, aș dori să vă mulțumesc pentru comentariile dumneavoastră și pentru sprijinul general acordat dispozițiilor din această directivă.
Avem în fața noastră o directivă ambițioasă care, dacă va fi adoptată, va ameliora semnificativ bunăstarea animalelor în UE. Sunt de acord cu domnișoara Sârbu că o aplicare deplină și fidelă va fi esențială pentru ca directiva să își îndeplinească potențialul. Această provocare este abia la început. Astăzi, putem fi mulțumiți că s-a ajuns la un compromis dificil privind un document dificil, dar important, și că se poate face un pas mare înainte pe calea ameliorării vieții animalelor de care mai este încă nevoie în procedurile științifice.
Voi răspunde acum la câteva dintre comentariile făcute în această dimineață. Referitor la comentariile făcute de doamna Evans, trebuie să se conștientizeze faptul că această directivă oferă mai multă claritate juridică situației actuale. În plus, în cercetarea de bază și aplicată pentru care nu sunt prevăzute metode UE, articolul 4 este foarte clar și solicită utilizarea metodelor alternative ori de câte ori este posibil. Prin urmare, cerința de utilizare a metodelor alternative nu este slăbită; dimpotrivă, este consolidată mai bine.
Cât despre comentariile făcute de domnul Kastler și domnul Mikolášik cu privire la celulele stem embrionare, această problemă nu a fost trecută cu vederea în discuții. A fost discutată îndelung în timpul negocierilor, iar soluțiile găsite reflectă faptul că în UE nu există un consens referitor la utilizarea sau nu a celulelor stem embrionare umane. Comisia crede, prin urmare, că acest fapt ar fi reglementat cel mai bine la nivel național.
Textul adoptat răspunde acestor preocupări lăsând la latitudinea fiecărui stat membru decizia asupra utilizării lor. Trebuie adăugat faptul că, în temeiul directivei revizuite, în statele membre în care nu există o legislație explicită care să interzică utilizarea celulelor stem embrionare, utilizarea unei asemenea metode de testare ar fi obligatorie doar dacă acea metodă ar fi recunoscută de legislația UE. Nu există nicio legislație de acest fel la nivel UE și ar necesita acordul statelor membre pentru a fi adoptată.
În ceea ce privește evaluarea etică menționată de domnișoara Gardini, conceptul de evaluare etică și comitetul care o realizează se mențin, în conformitate cu articolul 38. Totuși, cuvântul „etic” a trebuit să fie eliminat în timpul negocierilor cu Consiliul. Cerința globală rămâne.
Prin votul dumneavoastră, sper că veți trimite un semnal puternic că Parlamentul European sprijină rezultatul negociat de către instituții sub conducerea abilă a doamnei Jeggle și a Președinției suedeze. Astăzi avem șansa de a aduce UE în atenția tuturor combinând un nivel înalt de bunăstare a animalelor cu știința de calitate. Să ne ridicăm la înălțimea sloganului nostru: „UE – îngrijește animalele, vizează știința mai bună”.
Elisabeth Jeggle, raportoare. – (DE) Domnule președinte, domnule Dalli, doamnelor și domnilor, aș dori să vă mulțumesc, domnule Dalli, pentru remarcile făcute, care au clarificat anumite probleme și pe care nu este nevoie să le repet. Aș dori să le mulțumesc sincer și tuturor colegilor mei deputați pentru comentariile lor.
Este evident că acesta este un subiect foarte delicat, care implică un număr de interese diferite pe care a trebuit să le aducem la un loc. Solicit tuturor să voteze în favoarea raportului care se află acum în fața noastră, care recunosc că este un document echilibrat.
Domnule Häusling, dacă respingem acest raport acum, directiva din 1986 va continua să fie în vigoare mult timp, iar asta nu va îmbunătăți situația animalelor de laborator. Nu vom putea introduce nicio legislație nouă în viitorul apropiat. Amendamentele pe care le-ați propus din nou au fost respinse de Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală. Nu a existat sprijin pentru amendamentele dumneavoastră. Acum le-ați depus din nou. Este dreptul dumneavoastră de a face asta și îl respect.
La ce folos sunt cele mai înalte standarde de bunăstare a animalelor în Uniunea Europeană dacă nu putem aplica aceleași standarde în toată lumea? Ceea ce este important pentru noi acum este să ne asigurăm că legislația pe care sper că o vom adopta în cursul zilei de astăzi va fi implementată în statele membre în următorii câțiva ani. Aceasta reprezintă o provocare pentru noi. în primul rând, trebuie să ne asigurăm că toate statele membre ajung la același standard înalt în acest domeniu. Aceasta este prima noastră sarcină și nu ar trebui să solicităm deja fiecărui stat membru în parte e să aplice standarde mai înalte.
Acolo unde există standarde mai înalte, și acum vorbesc în calitate de german despre Germania, acestea vor rămâne valabile. Nu cerem unor state să facă un pas înapoi. Dimpotrivă, respectăm suveranitatea statelor membre în această situație, ca și în cazul cercetării care utilizează celule stem embrionare. Asta este ceea ce trebuie să facem și este un punct important.
Dacă doriți cu adevărat standarde mai înalte pentru bunăstarea animalelor, atunci votați, vă rog, în favoarea acestui raport și respingeți toate amendamentele.
Președintele. – Dezbaterea a fost închisă.
Votarea va avea loc miercuri, 8 septembrie 2010.
Declarații scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)
Pavel Poc (S&D), în scris. – (CS) Salut și sprijin directiva Parlamentului European și a Consiliului privind protecția animalelor utilizate în scopuri științifice aparținând doamnei raportoare Jeggle deoarece compromisul la care s-a ajuns reprezintă un progres în comparație cu situația actuală. Totuși, sunt în același timp nemulțumit de faptul că nu a fost posibilă includerea tuturor nevertebratelor în domeniul de aplicare a directivei în proiectul final. Parlamentul European a solicitat ca domeniul de aplicare a directivei să includă măcar acele specii de nevertebrate care sunt recunoscute științific că au potențialul de a simți durerea, suferința, teama și răul de durată. Proiectul nici măcar nu menționează această solicitare. Deși recunosc nevoia de a utiliza animale în scopuri științifice, cred cu fermitate că directiva ar fi trebuit să meargă mai departe și să includă în domeniul său de aplicare toate ființele, fără excepții. Să nu uităm că înțelegerea noastră continuă să extind gama de creaturi în privința cărora organismele științifice oficiale recunosc capacitatea de a simți durerea, suferința și teama și de a suferi îndelung. Putem astfel deduce că abilitatea de a simți frica, suferința și durerea este răspândită în tot regnul animal. Recunoașterea acestui fapt este mai mult o chestiune de moralitate decât de știință. Am demonstrat, din nefericire, prin compromisul adoptat, că cultura europeană încă nu a scăpat de conceptul cartezian conform căruia un animal este un lucru și încă mai avem cale lungă de parcurs în această privință.
Konrad Szymański (ECR), în scris. – (PL) Referitor la procedura pentru a doua lectură, deputații nu au putut să își exprime opiniile asupra formei finale a Directivei privind protecția animalelor utilizate în scopuri științifice (raportul Jeggle). Aș dori acum să profit de această ocazie pentru a-mi exprima în mod clar opoziția față de acordul dat în directivă utilizării celulelor stem embrionare ca alternativă la experimentele pe animale în scopuri științifice. Aceasta este rezultatul unui raționament antropologic eronat care permite posibilitatea de a distruge viața umană în cea mai timpurie etapă a dezvoltării sale pentru a ameliora bunăstarea animalelor. Garanțiile propuse de Parlamentul European în primă lectură au fost mult mai explicite în această privință. Dispozițiile ambigue ale directivei constituie o amenințare reală la legea existentă în țări precum Germania, în care embrionii beneficiază de un anumit grad de protecție. Faptul că aceste metode de cercetare nu au fost excluse este o impunere deplină a legalității lor în țări precum Polonia, Irlanda sau Malta.