Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2010/2759(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

B7-0491/2010

Dezbateri :

PV 07/09/2010 - 18
CRE 07/09/2010 - 18

Voturi :

PV 09/09/2010 - 5.3
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2010)0313

Dezbateri
Joi, 9 septembrie 2010 - Strasbourg Ediţie JO

7. Explicații privind votul
Înregistrare video a intervenţiilor
PV
  

Raportul Lidiei Joanna Geringer de Oedenberg (A7-0215/2010)

 
  
MPphoto
 

  Giommaria Uggias (ALDE).(IT) Dle președinte, (…) un pas spre o înțelegere la un nivel mai profund, din partea cetățenilor UE, a textelor pe care le adoptăm. Mai sunt încă multe de făcut, dar este important să luăm aceste măsuri în mod continuu.

În mod cert, trebuie să găsim o cale de echilibrare a celor două sisteme juridice diferite: sistemul anglo-saxon și sistemul continental, bazat pe dreptul roman.

Pasajul cu privire la evaluările impactului este, de asemenea, important. Este un pasaj vital, care trebuie să se reflecte și în legislațiile naționale. Trebuie să subliniez că au existat deficiențe semnificative în acest sens. Va fi important să revenim la această problemă și cred că vom face în curând acest lucru.

 
  
MPphoto
 

  Peter Jahr (PPE).(DE) Dle președinte, o legislație simplă, clară, pe care oamenii să o poată înțelege, este foarte importantă pentru acceptarea Uniunii Europene de către aceștia. Cu toate acestea, o legislație solidă reprezintă, de asemenea, cheia funcționării Uniunii Europene. Prin urmare, simplificarea procesului european de legiferare ar trebui să reprezinte una dintre preocupările fundamentale a instituțiilor europene. Un aspect foarte important al acesteia este reducerea poverii administrative asupra întreprinderilor noastre. Acest lucru va da un nou elan dezvoltării economice și inovării. Totuși, Europa nu se află întotdeauna acolo unde afirmă că este, cel puțin aceasta este experiența pe care am avut-o în țara mea. Comisia trebuie să aibă o grijă deosebită să garanteze că statele membre adoptă reglementări care nu depășesc cerințele europene.

 
  
MPphoto
 

  Daniel Hannan (ECR). - Dle președinte, există momente în Parlament când listele par niște parodii. Raportul privind „o mai bună legiferare” vine din partea acelorași instituții care au transformat această parte de lume în cel mai hiperreglementat și cel mai puțin competitiv bloc de pe planetă, care ne-au adus coșmarul birocratic al politicii agricole comune și calamitatea ecologică a politicii comune în domeniul pescuitului.

Dar voi încerca să fiu constructiv. Iată o idee pentru o mai bună legiferare: haideți să încercăm să nu mai fim demagogi când elaborăm legislația. Haideți să încercăm să nu mai folosim statutul de deputați în Parlament pentru a arăta că suntem oameni buni, că ne pasă de șomaj, că ne pasă de romi sau de programul de muncă prelungit sau de orice altceva. Intervenția în forță a statului nu este, de obicei, cel mai bun mod de rezolvare a problemelor. Ne-ar fi mult mai bine dacă am permite ca deciziile să fie luate cât mai aproape posibil de persoanele pe care le afectează.

Așadar, propunerea mea modestă pentru o mai bună legiferare este să închidem acest Parlament pentru următoarele șase luni, ca experiment, și să nu emitem deloc legislație, să vedem dacă alegătorii se plâng de acest lucru.

 
  
  

Propunerea de rezoluție (B7-0492/2010) - Propunerea comună de rezoluție (RC-B7-0493/2010)

 
  
MPphoto
 

  Monika Flašíková Beňová (S&D). (SK) Astăzi, în Slovacia, are loc comemorarea victimelor holocaustului. În cadrul statului slovac au fost deportați din Slovacia către lagărele de concentrare mai mult de 100 000 de evrei, romi, homosexuali și persoane cu handicap. Exact din acest motiv am sprijinit astăzi această propunere de rezoluție - pe care am și tradus-o, ca o coincidență - deoarece consider că este foarte important ca Parlamentul European să semnaleze că nu dorim un astfel de lucru în Europa astăzi, în prezent sau în viitor. Am trecut prin două mari războaie în Europa, iar acum a venit timpul, în special după ce Franța a început deportările pe scară largă ale romilor români înapoi în țara lor, să arătăm că astfel de lucruri pur și simplu nu sunt acceptabile pentru noi, iar votul pentru această propunere de rezoluție va contribui la transmiterea acestui mesaj. Dle președinte, doresc să le mulțumesc tuturor membrilor care ne-au susținut rezoluția.

 
  
MPphoto
 

  Joe Higgins (GUE/NGL). - Dle președinte, am sprijinit rezoluția, care a inclus printre semnatari și Grupul Stângii Unite Europene.

Supunând comunitatea romilor din Franța victimizării și expulzării, președintele francez Sarkozy și guvernul său au dat dovadă de cel mai dezgustător cinism. Este vorba despre folosirea în mod grosolan a unei comunități minoritare de persoane oprimate pentru a abate atenția de la politicile economice și sociale dezastruoase.

Politicile dlui Sarkozy au condus la șomaj în masă în Franța și la marginalizarea multor comunități ale clasei muncitoare. Guvernul dlui Sarkozy atacă acum sistematic nivelul de trai al muncitorilor francezi și atacă drepturile la pensie ale poporului francez. Dl Sarkozy și guvernul acestuia sunt agenții burgheziei franceze și ai afacerilor internaționale mari, care încearcă în mod disperat să folosească o comunitate vulnerabilă drept țap ispășitor pentru a abate atenția de la lipsa lor uriașă de popularitate.

Salut zecile de mii de francezi care au protestat împotriva acestei politici sâmbăta trecută și fac apel la muncitorii francezi să își exercite vechea lor tradiție a solidarității – în care toate comunitățile minoritare și oamenii muncii se ridică împreună în apărarea drepturilor omului și a celor civile, precum și a unui viitor mai bun – și să nu se lase înșelați de acest exercițiu cinic.

 
  
MPphoto
 

  Cristian Dan Preda (PPE). - Am votat în primul rând rezoluția propriului meu grup politic, pentru că propunea soluții și nu stigmatizarea unei opțiuni politice. Din păcate această rezoluție n-a trecut.

Cât privește rezoluția propusă de socialiști și de prietenii lor politici, am votat câteva puncte care mi se par pozitive în acest text, în primul rând amendamentul oral prin care se susținea lipsa oricărei legături între situația romilor în Europa și integrarea în spațiul Schengen al României.

Am votat, de asemenea, în favoarea celei de a doua părți a paragrafului 10, prin care se cerea o puternică coordonare orizontală pentru a răspunde unor astfel de situații pe viitor, precum și a doua parte a paragrafului 16 prin care Comisia, dar și statele membre, sunt încurajate să respecte drepturile romilor și implementarea acestora.

Am votat, de asemenea, pentru recitalul L, care arăta necesitatea unei mai bune reprezentări a romilor în structurile guvernamentale și în administrația publică a statelor membre. N-am putut vota, însă, întreaga rezoluție, pentru că o consider demagogică.

 
  
MPphoto
 

  Sergej Kozlík (ALDE). (SK) Migrația externă este o problemă-cheie pentru Europa. În fiecare an sosesc 900 000 de noi imigranți în Europa. Chestiunea romilor este o problemă internă pentru Europa, având în vedere că migrația romilor între statele membre poate fi măsurată nu în sute de mii, ci în mii. Totuși, acest lucru nu înseamnă că nu este o problemă serioasă.

Sprijin propunerea de rezoluție a Parlamentului European privind situația populației rome în Europa. O consider pozitivă deoarece definește această problemă drept o problemă la nivel european. Problema populației rome nu poate fi soluționată eficient prin izolare. Este necesară implicarea resurselor europene și a expertizei europene în căutarea soluției, în special în țările cu o populație romă semnificativă.

Migrația și repatrierea romilor nu trebuie să devină o problemă politică. Nu trebuie încălcate drepturile minorităților. Cu toate acestea, trebuie ca drepturile și obligațiile să se aplice nu numai statelor membre, ci și minorităților.

 
  
MPphoto
 

  Tunne Kelam (PPE). - Dle președinte, am votat rezoluția PPE, deoarece textul acestei rezoluții oferă o soluție europeană constructivă și cuprinzătoare la problema unei mai bune incluziuni sociale a romilor.

În loc să se folosească situația socială și economică gravă a acestora ca instrument al unor atacuri motivate politic împotriva anumitor guverne care respectă legea, cum sunt cele ale Franței și Italiei, PPE propune o strategie europeană privind populația romă.

Aruncarea problemei de la un stat membru la altul nu ne ajută să găsim resursele necesare. Putem face acest lucru numai împreună, în spiritul unei abordări constructive.

 
  
MPphoto
 

  Jens Rohde (ALDE). - (DA) Dle președinte, noi cei din Partidul Liberal Dane,z alegem să votăm în favoarea propunerii comune de rezoluție privind populația romă, nu pentru că nu am crede că limbajul din anumite părți ale acesteia n-ar fi prea încărcat din punct de vedere emoțional sau că atacurile sale n-ar fi nefondate, ci pentru că noi considerăm că există un motiv pentru a pune la îndoială maniera în care Franța a decis brusc să expulzeze romii. În acest sens, nu credem că există aspecte care trebuie investigate în legătură cu deportările Danemarcei sau Germaniei. Danemarca a acționat ca la carte, iar dacă Germania nu poate trimite acasă refugiați dintr-un război care s-a terminat, conceptul de statut de refugiat se va pierde și vom avea un statut juridic complet nou în lume. Trebuie să spun că lupta Partidului Liberal Danez împotriva criticilor nejustificate la adresa Danemarcei și Germaniei a fost una inconfortabil de solitară. Nici social-democrații, nici Partidul Popular Socialist nu ne-au sprijinit. Nu, aceștia au preferat ca țara lor, precum și țara vecină să facă obiectul controverselor pentru care nu există o justificare cu bază legală. Cred, sincer, că acest lucru este rușinos. Doresc să închei subliniind că ultimul vestigiu explicit al așa-numitelor critici la adresa Danemarcei și Germaniei a fost îndepărtat definitiv prin votul de astăzi.

 
  
MPphoto
 

  Gerard Batten (EFD). - Dle președinte, nu am votat în favoarea niciuneia dintre aceste rezoluții deoarece, din principiu, nu recunosc legitimitatea democratică a Uniunii Europene și nu o voi recunoaște niciodată.

Cu toate acestea, națiunile suverane, trebuie să aibă, desigur, dreptul de a decide cine poate și cine nu poate intra pe teritoriul lor și pe ce bază. Statele UE au abdicat de la acest drept recunoscând supremația dreptului comunitar și în special adoptând Directiva 2004/38/CE privind libera circulație a persoanelor.

Francezii nu le pot avea pe toate. Nu pot fi membri deplini ai Uniunii Europene, iar apoi să îi discrimineze pe țiganii români.

Dacă francezilor nu le place, le sugerez să adopte politica Partidul Independenței din Marea Britanie, și anume aceea de a părăsi Uniunea Europeană și de a-și recâștiga suveranitatea.

 
  
MPphoto
 

  Jaroslav Paška (EFD). – (SK) Prin adoptarea propunerii de rezoluție privind populația romă, Parlamentul European și Comisia Europeană și-au recunoscut în mod corect, în opinia mea, răspunderea pentru situația romilor din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, pe baza experienței pe care am avut-o în țara mea, doresc să subliniez că atunci când se caută soluții eficiente pentru integrarea romilor, nu este suficientă furnizarea de asistență financiară sau de bunuri materiale în efortul de a îmbunătăți situația materială a acestora. Este mult mai important ca romii să fie învățați cum să mențină un nivel de trai care impune un efort mult mai susținut pentru dobândirea celei mai bune educații posibile și păstrarea unui loc de muncă permanent. Romii se vor elibera de povara unei poziții infame în societatea noastră numai prin educație și integrare socială. Aceasta va fi o sarcină solicitantă și sper că o vom putea duce la îndeplinire.

 
  
MPphoto
 

  Hannu Takkula (ALDE). - (FI) Dle președinte, am votat ca toți membrii Uniunii Europene să aibă drepturi egale. Acest lucru îi include și pe romi.

Înțeleg că unele persoane, de exemplu din cadrul Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), consideră că această propunere de rezoluție reprezintă în prea mare măsură un instrument de acțiune politică împotriva Franței. Este adevărat că trebuie să vedem lucrurile astfel încât să nu punem în aplicare politici ca instrumente, ci, datorită faptului că Uniunea Europeană este o comunitate de valori, astfel încât să arătăm că suntem dedicați noțiunii de asumare a responsabilitatea față cele mai vulnerabile grupuri ale populației.

Știm că în prezent există niveluri scăzute de participare socială în cadrul populației rome în multe țări europene și că, din cauza acestui fapt, soluționarea acestei probleme reprezintă o provocare comună pentru europeni, pentru cetățenii Uniunii Europene. Nu vom fi credibili când vom explica în afara Europei cum trebuie abordate drepturile omului, dacă nu tratăm noi înșine în mod adecvat situația romilor în cadrul Uniunii Europene.

Sper ca acest lucru să fie privit ca o acțiune concretă în Parlamentul European. Parlamentul a organizat, bineînțeles, diferite proiecte-pilot la scară redusă în încercarea de a promova integrarea romilor în societate, prin educație și prin alte metode. Cu toate acestea, uneori pare că Parlamentul nu va furniza și resursele financiare pentru proiectele de acest tip din bugetul său, ci le va oferi mai degrabă Greciei sau unei alte țări sau chiar unor țări din afara Europei.

Trebuie să rezolvăm o dată pentru totdeauna problema romilor din cadrul Uniunii Europene. Ceea ce înseamnă că va trebui să demonstrăm credibilitate și valorile fundamentale în numele cărora funcționează Uniunea Europeană.

 
  
MPphoto
 

  Bruno Gollnisch (NI).(FR) Dle președinte, am ascultat cu atenție ceea ce a spus dl Takkula, însă, de fapt, s-au deschis linii de creditare de nivel foarte ridicat, care se ridică la câteva zeci de miliarde de euro, din care s-au cheltuit până acum numai 9 milioane EUR.

Prin această propunere de rezoluție, cred că dl Sarkozy și dl Hortefeux, ministrul francez al afacerilor externe – care, totuși, au fost cândva deputați în acest Parlament – culeg în prezent ceea ce au semănat. Dumnealor au sprijinit deschiderea frontierelor noastre; au încheiat respectivele tratate; uneori chiar le-au elaborat sau promovat; și, cu siguranță, realizează astăzi că bariere fragile care au fost ridicate – soluțiile temporare care au permis romilor să intre și să se stabilească în Franța numai după 2013 – ei bine, toate au căzut.

În concluzie, ceea ce mă deranjează cel mai tare în legătură cu atitudinile colegilor noștri deputați este că, sub pretextul combaterii discriminării, există de fapt o discriminare sistematică – sau o stigmatizare, pentru a folosi expresia dumnealor – a populațiilor majoritare indigene. Este foarte bine să apărăm minoritățile, dar nu credeți că uneori pot apărea probleme – culturale, comportamentale sau de altă natură – în conduita acestor minorități, care împiedică de fapt integrarea lor? Nu le-am face un serviciu acestor minorități dacă am fi sinceri și am supune atenției și aceste probleme? Măcar o dată nu ar strica.

 
  
MPphoto
 

  Philip Claeys (NI).(NL) Dle președinte, sunt uimit de ușurința cu care stânga din Parlament jonglează cu termeni cum ar fi „expulzări colective”, când de fapt există dosare în Franța care sunt evaluate individual, de la caz la caz și persoane care au primit ajutor pentru returnarea voluntară în țara de origine. Un stat membru are, într-adevăr, dreptul și obligația de a pune în aplicare reglementările unei țări guvernate de statul de drept și de a lua măsuri împotriva imigrației ilegale și a neplăcerilor astfel create. În orice caz, un mijloc important de soluționare a problemelor se află chiar în mâinile comunităților de romi. Doresc să menționez un memorandum al fostului ministru olandez pentru locuințe, comunități și integrare, dl Van der Laan, un socialist, care stipula, printre altele că, printre romi, infracționalitatea este disproporționat de mare, absenteismul școlar atinge cote alarmante, iar copiii sunt supuși abuzurilor, fiind obligați să cerșească și să comită infracțiuni. Conform socialistului Van der Laan, romii se exclud singuri din societatea olandeză adoptând o astfel de poziție. Prin urmare, trebuie luate măsuri în această privință. Dle președinte, știu că nu este popular să afirmi acest lucru în Parlament, însă romii, la fel ca toate celelalte persoane, nu au numai drepturi, ci și obligații.

 
  
MPphoto
 

  Mario Borghezio (EFD).(IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, nu am votat în favoarea propunerii de rezoluție din partea Grupului Partidului Popular European (Creștin Democrat), care în mod cert este mai echilibrată, datorită unui punct-cheie asupra căruia dorim să atragem atenția: solicitarea adresată Comisiei Europene, Europei, de a accelera procesul de integrare a României și Bulgariei în spațiul Schengen.

Considerăm – și am atras deja atenția asupra acestui lucru la momentul extinderii – că aceste țări nu au adoptat încă politici de control strict în ceea ce privește chestiunea cărților de identitate și a recunoașterii cetățeniei.

Comisia și Parlamentul conștientizează că în aceste țări pot fi obținute cu mare ușurință certificate de către resortisanți din țări neeuropene, care permit, datorită liberei circulații, pătrunderea ilegală în spațiul Schengen? Trebuie să acordăm o atenție deosebită acestei probleme și ar fi complet iresponsabil să nu facem acest lucru și să insistăm în sensul extinderii spațiului Schengen, contrar bunului simț.

În cele din urmă, doresc să îmi exprim speranța că, atunci când ne vom reuni data viitoare, cel puțin unul dintre deputații altruiști care susțin atât de mult populația romă, va raporta că găzduiește – având în vedere că își permite acest lucru din salariul de deputat – o familie drăguță de romi și hrănește câteva guri în plus. Nu este greu să demonstrezi prin acțiuni, nu numai prin vorbe, că ești cu adevărat o persoană altruistă.

 
  
MPphoto
 

  Anna Záborská (PPE). (SK) Nu am sprijinit propunerea de rezoluție aprobată deoarece nu consider că va contribui la o soluționare a problemei romilor în Europa și cred că, în același timp, va înrăutăți atmosfera politică dintre statele individuale ale Uniunii Europene. Incapacitatea noastră de a rezolva problemele comunității rome poate fi rezumată într-o singură frază: Știm ce nu dorim, însă nu știm ce vrem. Nu dorim să fie pedepsit nimeni pentru infracțiunile altuia exclusiv datorită faptului că ambele persoane aparțin aceleiași etnii. Cu toate acestea, nu dorim nici ca unele persoane să creadă că legea nu li se aplică și lor. Nu dorim să forțăm pe nimeni să renunțe la cultura sa, dar nici nu dorim să tolerăm încălcări ale principiilor fundamentale ale coexistenței, în numele identității etnice. Guvernul francez știe ce nu vrea. Cât timp nu încalcă legea, nu există motive să i se reproșeze ceva. Iar dacă a încălcat legea, instanțele judecătorești trebuie să se pronunțe în acest sens. O scurtă observație cu privire la reuniunea de la Paris de săptămâna aceasta: Aș fi încântată dacă țările de la care se așteaptă să găsească o soluție favorabilă la problema romilor ar fi printre primele care să fie invitate la astfel de reuniuni.

 
  
MPphoto
 

  Janusz Władysław Zemke (S&D).(PL) Dle președinte, propunerea de rezoluție care a câștigat majoritatea voturilor din Parlament a primit și votul meu. Rezoluția privește o caracteristică legislativă esențială, care stipulează clar că nu poate fi impusă nicio sancțiune pe baza naționalității. Responsabilitatea trebuie să fie întotdeauna de natură individuală, acesta este principiul fundamental al dreptului. Romii trebuie tratați la fel ca ceilalți cetățeni ai Uniunii. Aceasta înseamnă și că se supun legilor și că, dacă le încalcă, trebuie să poarte răspunderea, pe aceeași bază ca alte persoane. Nu putem permite o situație în care să se invoce naționalitatea ca motiv de exonerare de răspundere pentru încălcarea legii. Ideea este că naționalitatea nu trebuie să fie niciodată motivul care stă la baza unei hotărâri în legătură cu o sancțiune, deoarece sancțiunile trebuie decise întotdeauna la nivel individual.

 
  
  

Propunere de rezoluție (B7-0491/2010)

 
  
MPphoto
 

  Marian Harkin (ALDE). - Dle președinte, doresc să spun numai că sprijin pe deplin propunerea referitoare la îngrijirea pe termen lung a persoanelor vârstnice.

Având în vedere datele demografice actuale, chestiunea îngrijirii pe termen lung a persoanelor vârstnice este cu siguranță o problemă europeană și deși constituie în mare parte responsabilitatea statelor membre, reprezintă totuși o problemă europeană datorită naturii și magnitudinii situației și a fost recunoscută ca atare.

Unul dintre aspectele subliniate în cadrul rezoluției, pe care îl sprijin în totalitate, este necesitatea de a ține seama de nevoile îngrijitorilor informali. Aceștia oferă o proporție semnificativă din îngrijirea de care au nevoie persoanele vârstnice. Statele membre trebuie să ia măsuri practice pentru a sprijini și proteja această resursă de mare valoare și trebuie să facă acest lucru prin intermediul pregătirii profesionale, al unor perioade de odihnă și al altor măsuri de reconciliere a vieții profesionale cu cea de familie.

Un alt punct al rezoluției pe care doresc să îl subliniez este solicitarea ca statele membre să instituie garanții pentru protejarea drepturilor fundamentale ale persoanelor care beneficiază de îngrijire pe termen lung și nu numai să fie instituite garanții, ci și ca statele membre să asigure punerea în aplicare și respectarea criteriilor de calitate a serviciilor furnizate.

 
  
MPphoto
 

  Jarosław Kalinowski (PPE).(PL) Dle președinte, în ceea ce privește propunerea de rezoluție referitoare la îngrijirea pe termen lung pentru persoanele vârstnice susțin pe deplin atenția care se acordă acestei chestiuni. În lumina schimbărilor demografice nefavorabile care afectează Europa, sunt esențiale măsuri imediate în acest domeniu. Pe lângă ajutorarea persoanelor vârstnice să fie active și garantarea îngrijirii adecvate, nu trebuie să uităm persoanele care le furnizează acea îngrijire. Există adesea persoane care nu au niciun alt ajutor, deoarece în afară de a îngriji o persoană vârstnică trebuie să-și și păstreze slujba. Reconcilierea acestor două roluri nu este ușoară. Și aici mă refer la familiile din zonele rurale, care, cel mai adesea, iau asupra lor îngrijirea membrilor de familie care suferă de infirmități. Situația juridică a acestor persoane trebuie reglementată. Acest lucru va încuraja și alte persoane să aibă grijă de persoanele vârstnice care doresc să îmbătrânească demn. Cred că noi toți ne dorim acest lucru.

 
  
  

Propunere comună de rezoluție (RC-B7-0484/2010)

 
  
MPphoto
 

  Hannu Takkula (ALDE). - (FI) Dle președinte, consider că, din păcate, această propunere de rezoluție a fost unilaterală. Când avem în vedere situația din Orientul Mijlociu, trebuie să ne amintim că există un stat democratic cu care noi, cei din Europa, împărtășim aceleași valori. Israelul. Democrația, drepturile omului și libertatea de exprimare sunt valori importante acolo.

Datorită acestui lucru este important ca, atunci când luăm în considerare situația din regiune, să privim și situația de ansamblu și să nu intenționăm să îi aducem prejudicii în vreun fel sau altul unicei democrații din zonă.

În mod regretabil, a fost evocată o astfel de imagine când s-a discutat situația cu privire la râul Iordan. Știm toți că resursele de apă din regiune sunt limitate. De asemenea, știm că prin construirea de sisteme de irigații și de colectare a apei, Israelul a făcut eforturi masive pentru a se asigura că oamenii au acces la apă atât în Israel, cât și în așa-numitele teritorii palestiniene și că este posibilă practicarea agriculturii în zonă.

Sper că vom avea o atitudine constructivă. Să sperăm că vom face progrese pe frontul de pace în urma negocierilor pentru pace care sunt în curs de desfășurare. Atitudinea noastră față de această regiune trebuie să fie constructivă și încurajatoare și nu trebuie să învinuim Israelul.

 
  
 

Explicații scrise

 
  
  

Raportul Lidiei Joanna Geringer de Oedenberg (A7-0215/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Sophie Auconie (PPE), în scris.(FR) Cum poate cineva să nu voteze pentru un raport cu un asemenea titlu? Cum poate cineva să nu sublinieze necesitatea de a elabora o legislație simplă, transparentă și ușor de înțeles pentru cetățenii europeni? Mai precis, sprijin în mod clar acest raport din proprie inițiativă al Parlamentului, în primul rând pentru că noi ar trebui să depunem în mod constant eforturi pentru a crea o legislație mai bună și, în al doilea rând, deoarece subliniază o serie de probleme cruciale. O astfel de problemă o reprezintă evaluările impactului efectuate de Comisia Europeană, a căror independență și fiabilitate trebuie să fie garantată.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris.(LT) O mai bună legiferare a devenit o condiție prealabilă pentru funcționarea eficientă a Uniunii Europene și poate juca un rol important în ieșirea din criza economică și în obținerea creșterii economice. Este necesar ca activitățile instituțiilor să se ridice la înălțimea așteptărilor cetățenilor, companiilor care operează pe piața internă și a guvernelor naționale și locale, și să garanteze faptul că deciziile sunt luate cât mai aproape posibil de cetățeni. Sprijin dispozițiile prevăzute de rezoluție, care afirmă că trebuie să sprijinim procesul unei mai bune legiferări, care vizează creșterea transparenței, eficienței și coerenței legislației Uniunii Europene. Ca instituție cu putere de inițiativă legislativă, Comisia are un rol cheie în acest proces, în elaborarea unor propuneri legislative de înaltă calitate, în reducerea poverii administrative și a costurilor pentru întreprinderi și în cooperarea cu statele membre, pentru a asigura punerea corectă în aplicare a legislației UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlos Coelho (PPE), în scris.(PT) Această inițiativă caută să analizeze aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, asigurând faptul că aceste principii sunt respectate în cadrul propunerilor Uniunii Europene. Subsidiaritatea este un concept dinamic și în continuă evoluție care permite extinderea acțiunilor Uniunii Europene dacă este necesar și limitează acțiunile atunci când acestea încetează să mai fie justificate.

Proporționalitatea este un principiu director pentru exercitarea atribuțiilor Uniunii Europene, fie ele exclusive, fie comune, care nu trebuie să depășească ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor. Se remarcă două inovații majore în acest domeniu: crearea Comitetului de evaluare a impactului și intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, care conferă un rol important parlamentarilor naționali în privința evaluării modului de aplicare al acestor două principii – controlul politic ex ante, care poate duce la o revizuire sau la o posibilă respingere a propunerii sau controlul judiciar ex post, cu posibilitatea de a recurge la Curtea de Justiție dacă se consideră că au fost încălcate aceste principii. Acest sistem de evaluare permite un proces de legiferare mai bun în cadrul Uniunii, propunerile acesteia fiind analizate și justificate, și permite Uniunii să-și consolideze calitatea, acuratețea și transparența. Salut faptul că sistemul de evaluare a impactului funcționează corect și sprijin consolidarea procesului de analiză.

 
  
MPphoto
 
 

  Robert Dušek (S&D), în scris. – (CS) -Raportul dnei Geringer de Oedenberg privește în special evaluarea celui de-al 15-lea și al 16-lea Raport al CE privind îmbunătățirea reglementărilor aferente anilor 2007 și 2008, a celui de-al treilea studiu strategic din ianuarie 2009 privind îmbunătățirea reglementărilor și a Programului de acțiune din octombrie 2009 privind reducerea poverii administrative. Raportoarea vizează o mai mare consolidare a subsidiarității și proporționalității ca cerințe fundamentale ale dreptului comunitar, pentru a permite statelor membre să-și exercite propriile atribuții legislative și să caute să garanteze îndeplinirea așteptărilor cetățenilor lor. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare în ceea ce privește chestiunea evaluării impactului legislației și a reducerii poverilor administrative. Raportul atrage atenția asupra faptului că 32 % dintre poverile administrative din UE sunt determinate de aplicarea excesiv de riguroasă a dreptului comunitar de către statele membre, care depășește cerințele legislației europene.

Întâlnim aceste probleme destul de des în noile state membre. Salut faptul că s-a făcut referire la noi oportunități pentru Inițiativa cetățenilor europeni. Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, cetățenilor Uniunii Europene li s-a acordat pentru prima dată oportunitatea de a participa activ la crearea legislației europene. În ansamblul său, raportul reprezintă o contribuție la activitatea noastră de legiferare și sunt în favoarea aprobării sale.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris.(PT) Am votat în favoarea raportului privind o mai bună legiferare, deoarece susțin necesitatea creării unei legislații simple, transparente și inteligibile pentru europeni. Cu toate acestea, este important să ne asigurăm că poverile administrative sunt reduse și este evaluat impactul economic, social și ecologic al tuturor noilor propuneri ale Comisiei, cu atenția cuvenită, de către un organism independent, care trebuie să răspundă în fața Parlamentului.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris.(PT) Sprijin pe deplin efortul continuu de elaborare a unei legislații simple, transparente și inteligibile pentru europeni. În ciuda declarațiile bine-intenționate, a studiilor riguroase și a rapoartelor clare din partea a numeroase instituții, adevărul este că legislația europeană continuă să prezinte probleme subliniate frecvent: volum excesiv, complexitate neadecvată, lipsă de inteligibilitate și un întreg șir de remiteri.

Acest fapt nu doar distanțează europenii de deciziile luate la nivel european, ci și alimentează dezbaterea – nu întotdeauna foarte rezonabilă sau riguroasă – cu privire la amestecul UE în probleme asupra cărora nu s-ar pronunța sau pe care nu le-ar legifera dacă s-ar respecta principiile subsidiarității și proporționalității. Astfel, această rezoluție se află pe drumul cel bun.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Această rezoluție abordează tema „legiferării mai bune”, care se referă la principiile subsidiarității și proporționalității, indispensabile bunei funcționări a Uniunii Europene, și include, de exemplu, necesitatea evaluărilor impactului procesului de legiferare, pentru simplificarea și codificarea legislației existente și reducerea costurilor administrative care decurg din legislația europeană cu 25 % până în 2012.

Cele mai importante aspecte ale acestui domeniu sunt inițiativa cetățenilor europeni, introdusă prin Tratatul de la Lisabona, care va permite cetățenilor să participe activ la procesul de creare a legislației europene, faptul că Parlamentul European este acum pe picior de egalitate cu Consiliul în cadrul procedurii legislative ordinare și includerea parlamentelor naționale în supravegherea aplicării principiului subsidiarității. În acest context, în temeiul articolului 225 din Tratatul de la Lisabona și pentru că eu consider că acesta este un exemplu de „legiferare mai bună”, am propus într-un raport din proprie inițiativă elaborarea unei directive specifice pentru deșeurile biologice, care a fost adoptată de o majoritate din această Cameră în iulie: Sper că Comisia va răspunde la aceasta în curând.

 
  
MPphoto
 
 

  Bruno Gollnisch (NI), în scris. (FR) Recunosc importanța unei legislații clare, a reducerii poverii administrative pentru întreprinderi, a calității studiilor privind impactul, a faptului că acestea trebuie luate în considerare (ceea ce nu pare să fie cazul întotdeauna, ci din contră) și, mai presus de toate, a respectării stricte a principiilor subsidiarității și proporționalității, cărora trebuie să li se supună orice act care provine de la Bruxelles. Pe de altă parte, consider că este regretabil faptul că, deși raportul subliniază ceea ce numește reglementare excesivă („gold-plating”) de către statele membre, nu menționează o informație foarte interesantă care apare în expunerea de motive. Din miile de acte legislative în vigoare, doar 72 au impus 486 de obligații de informare, ceea ce a condus la 10 000 de acte de punere în aplicare în statele membre. Mi se pare că această informație relevă opusul: că rădăcinile răului se află în hiperreglementarea din partea Comisiei. Mai mult, mă întreb dacă există mai mult decât o respectare formală a principiului subsidiarității, prin faptul că tratatele prevăd domenii în care Uniunea Europeană are competență exclusivă și care nu poate fi pusă sub semnul întrebării, în timp ce în alte domenii se pare că anumite parlamente naționale încă nu își pot exercita pe deplin drepturile cu privire la chestiunea în cauză.

 
  
MPphoto
 
 

  Eija-Riitta Korhola (PPE), în scris. − (FI) Filosoful Schopenhauer spunea că ar trebui să folosim cuvinte obișnuite pentru a exprima lucrurile extraordinare. Multe persoane, în special politicienii și legislatorii, fac exact contrariul, probabil fără să își dea seama. Exact din acest motiv examinarea continuă a practicii de legiferare și îmbunătățirea acesteia vor fi întotdeauna esențiale pentru activitatea Uniunii Europene. Am votat în favoarea raportului dnei Geringer de Oedenberg privind o mai bună legiferare deoarece ridică probleme importante legate de modul în care poate fi îmbunătățită legislația. În primul rând, Parlamentul trebuie să-și amintească de propria responsabilitate: mult prea des, căutarea atenției din partea legislatorilor UE a condus la situația în care o directivă viabilă a fost sufocată cu amendamente detaliate în timpul dezbaterilor parlamentare. Conform preceptului lui Schopenhauer, nu înseamnă că o legislație simplă, transparentă este inferioară în ceea ce privește conținutul: complexitatea și cazuistica sunt deseori un mod de a ascunde lipsa ideilor. În al doilea rând, doresc să ridic problema evaluărilor impactului legislației. Câteva inițiative legislative importante, cum ar fi istoricul Directivei privind comercializarea emisiilor, au arătat că au existat câteva imperfecțiuni grave în evaluările impactului. Precizia este deosebit de necesară, mai ales în elaborarea legislației privind mediul: o problemă rezolvată într-un loc poate crea o nouă problemă în altă parte. Așa cum stipulează rezoluția, Comisia trebuie să consulte părțile interesate în mod regulat și cuprinzător pentru a realiza o evaluare obiectivă. Cred că testul IMM lansat de Comisie pe baza orientărilor sale interne reprezintă o evoluție binevenită. În al treilea rând, trebuie să conștientizăm faptul că autoritățile naționale au adesea o importanță vitală în ceea ce privește reducerea poverilor administrative. Provin dintr-o țară în care aparatul oficial este atât de meticulos în ceea ce privește aplicarea actelor legislative, încât acest lucru generează poveri suplimentare. În acest sens, responsabilitatea statelor membre nu poate fi ignorată.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris. (FR) Singurul merit al acestui text este solicitarea prelungirii perioadei de consultare a partenerilor sociali cu privire la propunerile legislative ale Comisiei. Restul este îngrozitor: consideră binevenită activitatea grupului condus de Edmund Stoiber, un club de oameni de afaceri care susțin dereglementarea sub pretextul reducerii poverilor administrative; propune restricționarea dreptului la Inițiativa cetățenilor, un instrument neînsemnat lăsat la îndemâna cetățenilor prin Tratatul de la Lisabona; și confirmă perioada de opt săptămâni pentru primirea avizelor parlamentelor naționale cu privire la propunerile Comisiei.

Mai mult, deși textul insistă asupra necesității unei legislații europene inteligibile, nu arată nicăieri vreo preocupare cu privire la faptul că majoritatea documentelor elaborate de Comisie și grupurile de lucru sunt disponibile numai în limba engleză. La ce altceva ne-am putea aștepta din partea unei adunări în care cei mai mulți membri nu solicită dreptul de a constitui un adevărat parlament?

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Marea complexitate a subiectelor abordate de către UE înseamnă că, în cea mai mare parte a timpului, legislația adoptată este prea elaborată și nu este suficient de inteligibilă pentru marea majoritate a publicului european. Din acest motiv, este nevoie să se elaboreze o legislație simplă, transparentă și ușor de înțeles pentru europenii din toate statele membre. În același timp, în fața crizei prin care trecem, trebuie găsite mecanisme care reduc în mod semnificativ costurile ridicate ale procesului legislativ al UE, astfel încât să putem fi primii care oferă un exemplu bun în ceea ce privește utilizarea bugetului UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Acest raport susține că rolul parlamentelor naționale este consolidat de Tratatul de la Lisabona, dar de fapt statele membre trebuie să renunțe la și mai multe competențe în favoarea Bruxelles-ului. De asemenea, există situații de facto în viața cotidiană care demonstrează că încă există probleme din sfera juridică atunci când sunt implicate frontiere.

De exemplu, în cazul divorțurilor în care membrii unui cuplu sunt cetățeni ai două state membre diferite, în care unele dintre statele membre ale UE au putut cel puțin să convină cu privire la reglementarea atribuțiilor conferite instanțelor judecătorești, sau în domeniul evaluării impactului asupra mediului la nivel european, în care statele membre au întârziat punerea în aplicare pentru a ocoli această cerință de evaluare pentru proiectele la scară largă, cum ar fi extinderea centralei nucleare de la Temelin. Într-adevăr, elaborarea unui evaluări a impactului poate părea rațională, iar obiectivul reducerii costurilor administrative și al simplificării legislației este, de asemenea, binevenit, însă UE face asta deja de mai mulți ani, iar cetățenii și întreprinderile au putut constata prea puține rezultate. Acest raport are slabe șanse să schimbe această situație și, din acest motiv, m-am abținut de la vot.

 
  
MPphoto
 
 

  Rolandas Paksas (EFD), în scris. − (LT) Am votat în favoarea raportului privind o mai bună legiferare, deoarece consider că o mai bună legiferare este o condiție preliminară pentru funcționarea eficientă a Uniunii Europene și reprezintă unul dintre drepturile cetățenilor noștri care nu poate fi obținut fără legi clare, pe care publicul larg să le poată înțelege. O reglementare mai bună în Uniunea Europeană acoperă o gamă de probleme, cum ar fi desfășurarea unor evaluări ale impactului, reducerea poverilor administrative și simplificarea și codificarea legislației existente. Sunt de acord în mod special cu programul Comisiei care vizează reducerea poverilor administrative care au ca sursă legislația Uniunii Europene, program instituit din anul 2005, care are drept scop reducerea respectivelor poveri administrative cu 25 % până în 2012. Este foarte importantă reducerea costurilor pentru întreprinderile care operează în Uniunea Europeană pentru a le permite să funcționeze eficient în condiții economice dificile și să fie competitive pe plan global, precum și eficientizarea procedurilor administrative publice. Trebuie să ne concentrăm asupra cerințelor inutile de a furniza informații și să aplicăm principiul „o singură dată” stabilit de Actul privind întreprinderile mici. Comunicarea pe cale electronică reprezintă un instrument excelent de reducere a poverilor administrative. Instituțiile UE trebuie să coopereze activ cu statele membre pentru a evita discrepanțele rezultate din interpretări, precum și reglementarea excesivă. Conform Comisiei, 32 % din poverile administrative ale UE sunt rezultatul deciziilor anumitor state membre care depășesc cerințele legislației UE și al ineficienței procedurilor administrative ale acestora. De asemenea, nu trebuie să uităm că, pentru elaborarea proiectelor legislative, consultările cu toate părțile interesate, în special cu partenerii sociali, au o importanță fundamentală.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. Am sprijinit ferm acest raport care subliniază importanța vitală a elaborării de legi simple, clare, pe care cetățenii UE să le poată înțelege și faptul că instituțiile europene trebuie să respecte principiile subsidiarității și proporționalității în procesul de elaborare a propunerilor. Raportul subliniază rolul-cheie al Comisiei ca instituție cu atribuții în domeniul inițiativelor legislative în legătură cu elaborarea de propuneri legislative foarte calitative.

Parlamentul se angajează să depună toate eforturile necesare pentru a examina astfel de propuneri prompt, în conformitate cu procedura legislativă adecvată. Raportul subliniază, de asemenea, importanța cooperării cu statele membre în vederea garantării punerii corecte în aplicare a legislației.

 
  
MPphoto
 
 

  Oreste Rossi (EFD), în scris. (IT) Sprijinim ferm raportul Comisiei privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, având în vedere că prevede efectuarea evaluărilor impactului directivelor emise.

Aceste evaluări, care trebuie efectuate pe baza unor studii serioase, independente, cu privire la costuri și beneficii, sunt vitale pentru a evita alegeri care plasează o povară excesivă asupra cetățenilor sau întreprinderilor. În special, trebuie să împiedicăm generarea de noi poveri administrative de către noua legislație a UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris.(PT) Legiferarea mai bună a devenit o condiție esențială pentru ca Uniunea Europeană să funcționeze bine și să aplice corect legislația europeană bazată pe o mai mare transparență, eficiență și pe decizii consecvente. Aplicarea corectă a principiilor subsidiarității și proporționalității, redefinite acum după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, trebuie să contribuie la elaborarea unei legislații mai simple și mai consecvente pentru publicul european, astfel încât deciziile la nivel european să fie luate în interesul optim al europenilor. Tratatul de la Lisabona stipulează că Parlamentul European trebuie să acționeze în parteneriat cu Consiliul și să încurajeze participarea mai îndeaproape a parlamentelor naționale la monitorizarea aplicării principiului subsidiarității.

Mai mult, mediul de reglementare al Uniunii Europene trebuie să continue să sprijine evaluările impactului și să reducă poverile administrative. Așa cum se precizează în raportul pentru care am votat, legislația poate fi îmbunătățită cu adevărat numai prin reducerea semnificativă a poverilor administrative și prin aplicarea eficientă a legislației comunitare în cadrul planificării juridice interne, precum și prin evaluări eficiente ale impactului care să ia în considerare a domeniilor economic, social și al mediului.

 
  
MPphoto
 
 

  Iva Zanicchi (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea raportului dnei Geringer de Oedenberg, deoarece subliniază necesitatea elaborării de legi simple, clare, pe care cetățenii UE să le înțeleagă mai ușor.

Prin urmare, obiectivele-cheie ale raportului privind „o mai bună legiferare” sunt respectarea principiilor subsidiarității și proporționalității, importanța unor evaluări adecvate ale impactului propunerilor legislative, reducerea poverilor administrative și simplificarea și codificarea legislației. Trebuie să reținem, de asemenea, că elaborarea de legi mai simple, mai ușor de înțeles reprezintă o condiție importantă pentru a înregistra progrese în ceea ce privește definirea viitoarei politici economice și sociale a UE.

 
  
  

Propunerea de rezoluție (B7-0492/2010) - Propunerea comună de rezoluție (RC-B7-0493/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris.(PT) Am votat în favoarea rezoluției Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European cu privire la statutul populației rome în Europa, deoarece sunt profund îngrijorat cu privire la măsurile luate de Franța împotriva acestei comunități și sunt evident în favoarea suspendării imediate a acestui proces. Franța a început expulzările colective ale cetățenilor europeni care aparțin acestei minorități în luna august. Comunitatea romilor este cea mai mare minoritate etnică din Uniunea Europeană, având populații stabilite în mai multe state membre ale Uniunii.

Dreptul cetățenilor Uniunii Europene de a circula și trăi liber oriunde în Europa reprezintă un pilon al cetățeniei europene, astfel cum este definită prin tratate. Prin urmare, nu înțeleg tăcerea asurzitoare a Comisiei Europene. Comisia ar fi trebuit să reacționeze explicând că, pentru ca expulzarea unor cetățeni europeni de către un stat membru să fie legală, trebuie să se bazeze pe motive legate de ordinea publică, trebuie analizată individual și trebuie să fie proporțională cu respectiva amenințare la adresa ordinii publice, precum și să nu conducă niciodată la sancționarea colectivă a unei minorități etnice. Ne putem întreba, de asemenea, dacă utilizarea de fonduri pentru justificarea „plecărilor voluntare” nu reprezintă o manipulare a libertății cetățenilor și un mod ilegal de a evita definirea acestora drept expulzări.

 
  
MPphoto
 
 

  Sophie Auconie (PPE), în scris.(FR) În ceea ce privește dezbaterea cu privire la romi, mesajul pe care aș dori să îl transmit este clar: trebuie să punem capăt controverselor irelevante care privesc numai Franța și să vorbim ca europeni despre o problemă europeană care necesită o reacție europeană. Dezbaterea actuală ilustrează dificultatea cu care încă ne confruntăm în prezent în abordarea problemelor europene ca europeni și nu ca cetățeni ai unui stat membru sau ai altuia. Integrarea europeană înseamnă în primul rând partajarea anumitor valori, care dau naștere anumitor libertăți, inclusiv libertatea de circulație, și anumitor obligații, inclusiv aceea de a respecta condițiile aferente exercitării dreptului de ședere. Astăzi, trebuie să reacționăm la suferința unei populații care are nevoie de integrare. Această suferință este exploatată de o serie de rețele de tip mafiot și nu oferă nici un alt mijloc de subzistență decât cerșitul, furtul și prostituția. Aceasta este principala problemă care trebuie rezolvată astăzi.

 
  
MPphoto
 
 

  Charalampos Angourakis (GUE/NGL), în scris. (EL) Ipocrizia absolută a puterilor politice care sprijină sensul unic european este exprimată în propunerile de rezoluție depuse în cadrul Parlamentului European, care provoacă lacrimi de crocodil cu privire la situația și persecuția populației rome. Comisia Europeană a decis, confruntată cu reacția generală, să constituie un grup de lucru special pentru studierea problemei. Dumnealor cred că acest lucru va domoli protestele generale cu privire la politica de discriminare și va limita deciziile guvernelor francez și italian de a deporta romii. Purtătorii de cuvânt ai capitalului din cadrul politicii, care participă alternativ la guvernarea statelor membre și la luarea în comun a deciziilor în cadrul UE, consideră că vor fi absolviți, atât dumnealor, cât și UE, de responsabilitatea pentru discriminarea constantă și sistematică a romilor, în cazul în care condamnă aceste decizii guvernamentale.

Cu toate acestea, politica de discriminare se regăsește chiar în natura uniunii de capitaluri imperialiste, transnaționale. Cu cât este mai vulnerabil grupul social și cu cât este mai mare profitul pentru capitaluri, cu atât mai acută este discriminarea. Romii se ridică din ce în ce mai mult împotriva UE, a organismelor acesteia și a puterilor care o sprijină. Numai luptând în comun cu muncitorii pentru a răsturna societatea de exploatare și pentru a lupta împotriva UE și a susținătorilor acestora se va obține respectarea drepturilor acestora și satisfacerea nevoilor lor actuale.

 
  
MPphoto
 
 

  Mara Bizzotto (EFD), în scris. (IT) Propunerea comună de rezoluție depusă de stânga încearcă să interpreteze Directiva 2004/38/CE într-un mod pe care îl consider complet greșit în termeni politici, precum și contrar legii. Textul directivei este clar: există limite ale libertății de circulație între statele membre și, în cazul în care consideră adecvat, un guvern poate repatria cetățeni ai UE. Mai mult, rezoluția ignoră complet un fapt fundamental: Europa a cheltuit deja sute de milioane de euro în ultimii ani pentru programe de integrare socială a romilor, însă fără un rezultat pozitiv, din cauza faptului că problema centrală este capacitatea extrem de redusă a populației rome de a se integra în structura socială locală. O rezoluție care ignoră nevoile de securitate pe care cetățenii statelor noastre membre ne cer să le îndeplinim și care, în mod contrar, pavează calea spre o interpretare extrem de laxă a principiului liberei circulații a persoanelor, constituie un pas în plus spre construirea unei Europe care nu este în contact cu sentimentele și cerințele oamenilor. Prin urmare, am votat împotriva propunerii comune de rezoluție.

 
  
MPphoto
 
 

  Sebastian Valentin Bodu (PPE), în scris. − Recentul val de expulzări de etnici țigani din Franța, împachetat sub forma repatrierilor voluntare, readuce în dezbaterea europeană o problemă nerezolvată. Este clar că expulzarea în țările lor de origine nu va rezolva nimic. Se vor întoarce înapoi cât de curând și nimeni nu îi poate opri: fiecare din ei este cetățean european, liber să circule unde vrea, câtă vreme sunt respectate prevederile Directivei 38/2004. Votul meu exprimă, pe de-o parte, rezerva minoră față de rezoluția PPE/ECD datorată acceptării tacite a faptului că expulzarea nu este considerată o non-soluție, însă nu pot să fiu de acord sub nicio forma cu rezoluția comună a celorlalte grupuri politice care, sub imperiul adversității politice față de guvernul Sarkozy, încearcă să facă din minoritatea țigănească o victimă a unei majorități și nevinovată pentru situația în care se complace de secole.

Ce se întâmplă în Franța și Italia trebuie să amintească Europei că există o minoritate de 10-12 milioane de oameni deja paneuropeană cu probleme mari de integrare iar soluția de a o ascunde în spatele granițelor naționale este greșită. Singura soluție viabilă și care poate da rezultate pe termen lung este una care să presupună un efort comun european de integrare a acestei minorități.

 
  
MPphoto
 
 

  Jan Březina (PPE), în scris. – (CS) - Returnarea a peste 8 mii de romi din Franța în țara de origine – în special în România și Bulgaria – reprezintă cu siguranță un aspect care merită atenția Parlamentului European. Nu susțin judecățile și amenințările pripite, ci prefer calea unei examinări aprofundate a situației și evaluarea ulterioară a acesteia. Haideți să abordăm calea dialogului cu partea franceză. Haideți să oferim părții franceze șansa de a explica totul și numai după aceea să tragem concluzii dacă este vorba despre o încălcare a drepturilor omului sau dacă tratamentul aplicat romilor se încadrează în limitele dreptului comunitar. Mă aștept la o abordare activă din partea Comisiei Europene în spiritul misiunii sale de gardian al tratatelor.

Ar fi o greșeală să se adopte o strategie de generare a confuziei și s-ar încerca să se lase problema să se amplifice din comoditate. De asemenea, doresc să adaug că eu consider că singurul mod de a face progrese cu privire la problema romilor este acceptarea unei strategii europene unificate, care să cuprindă toate statele în cauză și să aibă o legătură directă cu Fondul social european, precum și cu alte resurse financiare ale bugetului UE. În primul rând, totuși, trebuie să recunoaștem că problema romilor este o problemă europeană.

 
  
MPphoto
 
 

  Alain Cadec (PPE), în scris. (FR) Am votat în favoarea propunerii de rezoluție din partea Grupului Partidului Popular European (Creștin Democrat) privind situația populației rome în Europa. Consider că libertatea de circulație este un drept fundamental al cetățenilor europeni, în temeiul Directivei 2004/38/CE. Această directivă stabilește și condițiile pentru libera circulație, care se aplică în toată Uniunea Europeană: persoanele a căror ședere într-un stat membru depășește trei luni trebuie să prezinte dovezi că au un loc de muncă sau mijloace suficiente pentru a-și satisface necesitățile sau că urmează cursuri.

Prin urmare, este important să privim integrarea socială și economică a romilor drept o problemă europeană și să găsim o soluție europeană la aceasta. Prin urmare, fac apel la statele membre și la Comisia Europeană să abordeze această problemă astfel încât să poată oferi un răspuns politic european la aceasta.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris.(PT) Sunt în favoarea unei abordări constructive bazate pe dialog despre diversitatea culturală și despre ceea ce reprezintă aceasta din punct de vedere al bogăției umane. Educația este cheia procesului de integrare. Oferind educație și formare profesională combatem excluziunea, șomajul și discriminarea. De asemenea, garantăm o societate mai echitabilă, mai creativă și mai dinamică. Este importantă integrarea minorităților etnice, nu doar pe piața forței de muncă, ci în toate domeniile societății. Protejarea drepturilor fundamentale și crearea unui spațiu comun de libertate, securitate și justiție sunt obiectivele integrării europene. Îi susțin pe toți cei care promovează integrarea la nivel local, inclusiv politicieni, profesori și asociații. Deoarece, de multe ori, aceste persoane sunt cele responsabile pentru accesul la locuințe, asistență medicală, educație, cultură și o calitate mai bună a vieții.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlo Casini (PPE), în scris. (IT) Am votat pentru propunerea de rezoluție a dnei Weber privind populația romă din Europa datorită conținutului echilibrat și constructiv al acesteia.

Nu este suficient să protestăm împotriva discriminării, poate chiar exploatând probleme reale și extrem de serioase, în scopul unor dezbateri politice între partide. Firesc, trebuie să reafirmăm ferm principiile nediscriminării, al liberei circulații și drepturile și obligațiile care decurg din acestea – așa cum face rezoluția depusă de Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat) – însă și mai important este să ne angajăm pe calea unor reforme practice în vederea soluționării problemelor, în vederea punerii în aplicare a drepturilor fundamentale ale omului. Imigrația este o problemă europeană și a venit timpul, așa cum solicită rezoluția dnei Weber, să o abordăm la nivel european.

Problema romilor se suprapune numai parțial cu problema integrării și, în orice caz, prezintă caracteristici speciale care trebuie abordate, de asemenea, la nivel european. Structura UE a fost concepută pe premiza stabilității teritoriale a popoarelor membre. Un stil de viață nomad poate fi o caracteristică a unui popor care trebuie, de asemenea, respectată, însă incluziunea trebuie să aibă loc într-un spirit de solidaritate, în conformitate cu normele comunitare, fără ca statele membre individuale să acționeze la întâmplare. Aceasta este propunerea de rezoluție care a câștigat sprijinul nostru.

 
  
MPphoto
 
 

  Françoise Castex (S&D), în scris. (FR) Salut adoptarea acestei propuneri comune de rezoluție privind situația populației rome în Europa. În condițiile inerției Comisiei și ale tăcerii președintelui acesteia, José Manuel Barroso, Parlamentul European a luat poziție împotriva politicii puse în aplicare de guvernul președintelui francez împotriva comunității rome.

Trebuie să subliniez că politica dlui Sarkozy este contrară principiului liberei circulații a persoanelor garantate de Uniunea Europeană. România este un stat membru, iar Uniunea Europeană interzice orice discriminare între cetățenii săi pe motiv de origine etnică sau naționalitate. Mai mult, Carta drepturilor fundamentale a avut un caracter obligatoriu din punct de vedere juridic încă de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona în decembrie 2009. Rezoluția solicită elaborarea unei politici europene care să răspundă situației acestora.

Această rezoluție a fost necesară având în vedere faptul că acțiunile dlui Sarkozy, similare celor ale dlui Berlusconi în Italia, sunt reprezentative pentru aripa de dreapta din Europa. Dumnealor doresc o Europă care să le convină băncilor și multinaționalelor. Sunt de acord cu libera circulație a capitalurilor, dar când este vorba despre cei săraci și persecutați își închid granițele și îi dau afară.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlos Coelho (PPE) , în scris.(PT) Spre deosebire de colegii mei, nu pun la îndoială legalitatea deciziilor de expulzare luate de autoritățile franceze. Toate statele membre pot face acest lucru invocând motive legitime referitoare la siguranța internă și păstrarea ordinii publice. Ceea ce consider că este regretabil este discursul asociat, care pare să vizeze acuzarea unui întreg grup etnic și trezirea unor reacții xenofobe inacceptabile. Dacă un european comite o infracțiune, nu putem trage concluzia că toți europenii sunt infractori. Dacă un rom comite o tâlhărie, nu putem trage concluzia că toți romii sunt infractori.

Este important să consolidăm mecanismele prin care se sprijină incluziunea populației rome și să combatem orice tip de discriminare, stimulând școlarizarea copiilor lor și protejarea drepturilor lor fundamentale. Nimeni nu este mai presus de lege, nici nomazii, nici guvernele, și toată lumea trebuie să contribuie în mod responsabil la rezolvarea problemelor și să nu amplifice drama sau să crească tensiunea.

 
  
MPphoto
 
 

  Proinsias De Rossa (S&D), în scris. Sprijin această rezoluție, care exprimă profunda îngrijorare cu privire la măsurile luate de autoritățile franceze și de către autoritățile altor state membre la adresa romilor și a călătorilor, măsuri care dispun expulzarea acestora, și îndeamnă aceste autorități să suspende imediat toate acțiunile de expulzare a romilor. De asemenea, aceasta subliniază faptul că expulzările colective sunt interzise de Carta drepturilor fundamentale și de Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și că astfel de măsuri reprezintă o încălcare a tratatelor UE și a legislației comunitare, deoarece constituie o discriminare pe baza rasei și originii etnice și o încălcare a Directivei privind libera circulație a cetățenilor și a familiilor acestora în UE. Salut răspunsul ferm, însă tardiv, al dnei comisar Reding, care este convinsă că Comisia nu va avea de ales și va iniția proceduri privind încălcarea dreptului comunitar împotriva Franței, pentru încălcări ale Directivei privind libera circulație. Comunitatea romă este comunitatea cea mai afectată de discriminare din Europa. Aceasta continuă să sufere de discriminare sistematică gravă în privința educației, locuințelor, ocupării forței de muncă și a accesului egal la asistență medicală și alte servicii publice. Cu toate acestea, în calitate de cetățeni ai UE, romii au drept deplin și egal la liberă circulație și la liberă ședere pe teritoriul statelor membre.

 
  
MPphoto
 
 

  Marielle De Sarnez (ALDE), în scris.(FR) Această rezoluție a avut două obiective: primul este acela de a evidenția situația dificilă cu care se confruntă romii, care sunt discriminați în întreaga Europă în toate domeniile vieții sociale și economice, iar al doilea este acela de a denunța stigmatizarea crescândă a acestor persoane în mai multe țări-gazdă, care, din motive juridice care se bazează foarte puțin sau deloc pe dreptul european, le refuză dreptul de a circula liber în cadrul UE. A sosit timpul ca noi toți să ne asumăm responsabilitățile, prin abținerea de la orice retorică populistă, discriminatorie și prin promovarea unor politici eficiente și proactive pentru a facilita integrarea romilor. Acest lucru se aplică în primă instanță statelor membre de origine, care trebuie să utilizeze mai bine fondurile oferite de Uniunea Europeană, însă și țărilor gazdă și de tranzit. Astfel, pentru a aborda această problemă comună, rezoluția solicită un plan cuprinzător privind integrarea romilor, care să fie pus în aplicare la nivelul UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Anne Delvaux (PPE), în scris. (FR) Dezbaterea care a avut loc în Parlament cu privire la problema romilor s-a transformat într-o dezbatere politică majoră între stânga și dreapta. Niciuna dintre propunerile de rezoluții supuse votului nu a răspuns întrebării urgente referitoare la cel mai bun mod de a îndeplini nevoile populației rome. Este destul de clar că romii reprezintă o comunitate discriminată din punct de vedere social și economic în marea majoritate a statelor membre, care este posibil să nu fi utilizat neapărat metodele de integrare pe care le-a pus la dispoziție Uniunea. Comunitatea romă are drepturi, care sunt în mod clar ignorate, dar se înțelege de la sine că are și obligații, la fel ca toți ceilalți cetățeni europeni.

Același lucru este valabil și pentru statele membre, care au datoria de a oferi acestor cetățeni europeni un loc unde să trăiască și șansa de a-și câștiga traiul. În ceea ce privește evenimentele pentru care a fost criticată Franța și cât timp încă așteptăm decizia Comisiei cu privire la ilegalitatea operațiunilor întreprinse, condamn orice expulzare în masă care nu se bazează pe respectarea dreptului comunitar. Cu toate acestea, refuz să ader la amalgamul îndoielnic cuprins în propunerea comună de rezoluție, care compară evenimentele din această vară cu deportările. Referirea la perioada nazistă este total inacceptabilă.

 
  
MPphoto
 
 

  Harlem Désir (S&D), în scris. (FR) Propunerea de rezoluție privind situația populației rome reprezintă o mustrare majoră la adresa dlui Sarkozy și un apel critic la ordine din partea Parlamentului European. Stigmatizarea romilor de către președinte în cadrul unui discurs cu privire la insecuritate, declarațiile făcute de ministrul său pentru afaceri interne împotriva românilor și expulzarea strigătoare la cer a câtorva sute dintre aceștia, cu încălcarea legii, constituie o insultă nu numai la adresa valorilor republicii franceze, ci și la adresa valorilor fundamentale ale Uniunii. De-a lungul istoriei, romii au fost marginalizați sistematic, discriminați și folosiți drept țap ispășitor. Indiferent dacă sunt francezi, români sau bulgari, astăzi sunt cetățeni europeni. Tratamentul umilitor pe care l-au primit nu trebuie tolerat într-o comunitate fondată pe principiile dreptului, libertății, egalității și nediscriminării care se află la baza Tratatului privind UE și a Cartei sale privind drepturile fundamentale. Prin urmare, rezoluția reprezintă o condamnare fermă și fără ambiguități a acțiunilor guvernului francez și a retoricii discriminatorii care le însoțește. Condamnă expulzările făcute prin încălcarea legii. Solicită ca guvernele Europei și Comisia să-și coordoneze acțiunile în vederea integrării romilor, utilizând fondurile alocate de Parlament.

 
  
MPphoto
 
 

  Ioan Enciu (S&D), în scris. − Salut aprobarea moțiunii referitoare la situația romilor în Europa și încălcarea dispozițiilor legislative privind libera circulație a acestora. Consider poziția Parlamentului European de mare folos în contextul socio-economic European. Măsuri precum cele luate de guvernul francez trebuie să fie înlocuite de o poziție comună la nivel European, una responsabilă, care să țină cont atât de caracteristicile acestei minorități cât și de dreptul la libera circulație pe care aceștia îl au în calitate de cetățeni Europeni.. Sper ca această poziție a Parlamentului European să întărească și să creeze un precedent pentru aplicarea deciziei-cadru privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal, cât și a Planului de acțiune de punere în aplicare a Programului de la Stockholm. Comisia trebuie sa acționeze de urgență, conform recomandărilor aprobate în rezoluție, și să condamne acțiunile discriminatorii la adresa etniei rome. Comisia trebuie să-și ia în serios rolul de coordonator al SM în aplicarea strategiilor și planurilor de integrare europeană a romilor în UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris.(PT) Am votat în favoarea propunerii de rezoluție privind situația romilor și privind libera circulație în Uniunea Europeană, deoarece condamn măsurile luate de autoritățile franceze și de autoritățile altor state membre cu privire la populația romă și expulzarea acesteia. Sper ca respectivele autorități să suspende expulzarea populației rome, care este interzisă de Carta drepturilor fundamentale și de Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Vă reamintesc că aceste măsuri sunt contrare tratatelor și legislației UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris.(PT) Această propunere de rezoluție survine într-o perioadă de declarații contradictorii cu privire la expulzarea membrilor grupului de etnie romă de pe teritoriul francez. Cred că această problemă este prea serioasă pentru a fi dezbătută într-un mod mai degrabă emoțional decât rațional și merită un climat politic diferit, care să permită o dezbatere fără clișee. Prin urmare, sunt de părere că Parlamentul nu ar fi trebuit să decidă .....

Acestea fiind spus, resping, așa cum voi respinge oricând, orice reacție politică, militară sau polițienească împotriva membrilor unui grup etnic numai pe motivul apartenenței la acel grup. Din păcate, istoria secolului 20 a fost prea plină de situații în care oamenii au fost condamnați nu pentru ceea ce au făcut, ci pentru ceea ce erau. Moștenirea brutală a nazismului și comunismului a dovedit acest lucru dincolo de orice îndoială. Cred că statele membre ale Uniunii au un istoric incomparabil cu privire la tratamentul minorităților etnice și religioase.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlo Fidanza (PPE), în scris. (IT) Libera circulație este un concept nobil, însă este în pericol de a rămâne un concept abstract dacă nu este însoțit de rigoare și legalitate. Oricine neagă aceste principii în numele unui altruism ipocrit este responsabil pentru generarea de sentimente ostile împotriva romilor.

Libera circulație nu poate implica niciodată libertatea de a se stabili ilegal, de a forța femei, copii și minori care trăiesc în condiții de igienă precare să fure, să se prostitueze, să cerșească, în timp ce calea integrării în școli și a încadrării în muncă este adesea refuzată. UE a prevăzut norme detaliate cu privire la libera circulație a cetățenilor europeni, stabilind garanții, cerințe și sancțiuni. Cu toate acestea, în practică, aceste reguli s-au dovedit a fi depășite după intrarea României și Bulgariei in UE și exodul a zeci de mii de romi către Occident.

Prin urmare, avem nevoie în mod urgent de consolidarea Directivei 2004/38/CE aflate acum în vigoare, care stipulează că cetățenii UE care, după o perioadă de trei luni în alt stat membru nu se pot întreține legal, pot fi expulzați. Expulzarea, care este inaplicabilă astăzi dacă nu se furnizează stimulente economice și nu se produce pe bază voluntară, ar trebui înlocuită cu conceptul de expulzare și repatriere obligatorii, la fel ca pentru cetățenii țărilor din afara UE. Mai mult, trebuie prevăzute mecanisme obligatorii pentru reținerea în țara de origine a cetățenilor expulzați din alt stat membru, care au încălcat prevederile Directivei 2004/38/CE.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris.(PT) Expulzarea romilor de către guvernul francez și alte guverne din Uniunea Europeană reprezintă un act reprobabil. Din păcate, acest act rasist și xenofob, care urmărește să ne distragă atenția de la criza socială gravă cu care ne confruntăm și să găsească un țap ispășitor, nu a fost respins imediat de către Comisia Europeană și Consiliu. Nu ne facem iluzii cu privire la rolul ipocrit jucat de instituțiile UE în acest întreg proces, în special dacă ne amintim diligența lor în legătură cu criticile și amestecul în țări terțe.

Cu toate acestea, în acest caz, când a fost vorba despre cetățeni ai statelor membre ale UE, și-au încrucișat brațele și au făcut numai declarații de complezență. Unde este, atunci când este cazul, Uniunea Europeană care susține că este unul dintre cei mai mari apărători ai drepturilor omului din lume? Singura poziție acceptabilă în această situație este una de condamnare. Experiența ne arată că atunci când vine vorba despre Franța, unul dintre liderii UE, se apelează întotdeauna la discreție.

În acest caz este nevoie să renunțăm la politicile neoliberale pe care continuă să le practice conservatorii și social-democrații. Sunt necesare urgent noi politici în vederea promovării drepturilor, bunăstării și progresului social pentru toți. Acesta este modul în care putem împiedica guverne precum cel al Franței să transforme rasismul și xenofobia în politici de stat, precum și transformarea UE într-o forță polițienească pentru statele membre, așa cum ar dori unele persoane, profitând de actele reprobabile ale anumitor guverne.

 
  
MPphoto
 
 

  Lorenzo Fontana (EFD), în scris. – (IT) Propunerea comună de rezoluție depusă de către deputații de stânga este marcată de apeluri repetate la ideea de egalitate, însă aceasta se contrazice în mai multe locuri.

Doresc să se consemneze că mă opun documentului depus, deoarece acesta postulează egalitatea de drepturi între comunitățile de romi și cetățenii țărilor gazdă, fără a afirma însă în mod ferm și egalitatea în privința îndatoririlor celor două părți. De asemenea, nu pot fi de acord, deoarece aceasta nu stabilește o poziție juridică, ci se limitează la a critica politicile puse în aplicare de către guvernele Italiei și Franței.

În plus, documentul ignoră complet problemele confirmate privind legea și ordinea, pe care unele state membre încearcă să le controleze cu mijloacele pe care legea le-a pus dispoziție.

 
  
MPphoto
 
 

  Charles Goerens (ALDE), în scris. (FR) Cu toate că am votat în favoarea propunerii comune de rezoluție, doresc să fac totuși următoarea remarcă. Sprijinul acordat acestei rezoluții nu intenționează în niciun mod să reprezinte o aprobare a anumitor comentarii extreme exprimate în cadrul dezbaterii de marți după-amiază. Dat fiind faptul că problema în cauză trebuie abordată cu mult tact, încercarea de a compara returnările romilor cu lagărele de concentrare și exterminare din Al Doilea Război Mondial este echivalentă cu trivializarea Holocaustului. Acesta este cel mai bun mod de a înăbuși dezbaterea. În acest caz avem nevoie de o dezbatere calmă, comună, responsabilă. Această comparație denotă fie rea-credință, fie imaturitate. În orice caz, nu folosește cauzei romilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Nathalie Griesbeck (ALDE), în scris.(FR) Fiind consternată ca urmare a măsurilor luate de Franța pentru a expulza romii (măsuri care fuseseră luate deja în prealabil de către alte state), am cosemnat imediat rezoluția Parlamentului și salut adoptarea acesteia. Evenimentele care au loc în prezent în Franța sunt inacceptabile. Franța desfășoară, în deplină cunoștință de cauză, o politică discriminatorie care contravine bazelor, valorilor fundamentale și principiilor Uniunii Europene. În primul rând, principiile cetățeniei europene și liberei circulații în cadrul Uniunii Europene: romii sunt cetățeni europeni cu drepturi depline. În al doilea rând, principiile nediscriminării și respectului față de minorități: astfel de măsuri nu ar trebui să fie luate în niciun caz doar pe baza motivului că o persoană aparține unei minorități. Astăzi sunt romii, mâine vor fi arabii, iar apoi evreii și, de ce nu, femeile și apoi săracii? Toate aceste principii stau la baza Uniunii noastre și sunt obligatorii pentru noi toți și în special pentru statele membre individuale. În plus, este timpul să avem o strategie europeană pentru integrarea romilor. Uniunea Europeană are nevoie de o voință politică mai fermă: integrarea socială, locuințele, educația și lupta împotriva discriminării sunt toate domenii în care Uniunea Europeană trebuie să acționeze.

 
  
MPphoto
 
 

  Sylvie Guillaume (S&D), în scris.(FR) Am votat pentru rezoluția privind situația romilor din Europa, deoarece textul condamnă în mod explicit măsurile luate de autoritățile franceze. Rezoluția ne amintește de dreptul tuturor cetățenilor europeni la liberă circulație și la ședere liberă în întreaga Uniune Europeană, precum și de principiul elementar al tratamentului egal al cetățenilor și al nediscriminării. Nicolas Sarkozy și guvernul greșesc dacă au impresia că pot să ia în râs valorile Uniunii, legislația europeană și Carta drepturilor fundamentale cu impunitate totală: Parlamentul European i-a chemat ferm la ordine și ar face la fel în cazul oricărui stat membru tentat de astfel de practici. De asemenea, rezoluția determină Comisia Europeană să se ridice la nivelul responsabilităților sale, solicitându-i să nu mai ezite și să pună în aplicare în cele din urmă o strategie clară și hotărâtă de includere a comunităților de romi în toate domeniile – acces la locuințe, ocupare a forței de muncă, educație și sănătate – pentru a pune capăt excluderii inacceptabile a acestora.

 
  
MPphoto
 
 

  Estelle Grelier (S&D), în scris. (FR) Am susținut această propunere comună de rezoluție deoarece sunt convinsă că există o nevoie urgentă de a condamna politica guvernului francez, care a stigmatizat în mod deliberat un grup etnic, asociindu-l direct cu criminalitatea, cu unicul scop de a distrage atenția de la dificultățile întâmpinate de politica sa pe plan intern. Această exploatare a problemei romilor este inacceptabilă în opinia mea, iar Parlamentul ar fi trebuit să reacționeze. Deputații Alianței Progresiste, incluzând social-democrații, au solicitat, prin urmare, încetarea acestei retorici discriminatorii și a expulzărilor colective, în timp ce aripa de dreapta europeană a sprijinit masiv guvernul francez în acțiunile sale de dreapta. Este nevoie să punem urgent în aplicare o strategie globală pentru abordarea acestui subiect care afectează 10-12 milioane de cetățeni ai UE. Această rezoluție deplânge lipsa oricărei reacții din partea Comisiei, care se presupune a fi totuși gardian al tratatelor și, ca atare, ar fi trebuit să condamne acțiunile guvernului francez. Expulzările colective transformă Carta drepturilor fundamentale și Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în ținte de batjocură.

 
  
MPphoto
 
 

  Lívia Járóka (PPE), în scris. – (HU) Propunerea de rezoluție depusă de Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, de Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa și de Grupul Verzilor, precum și de Grupul Confederal al Stângii Unite Europene conține, de asemenea, câteva afirmații nefondate și chiar inacceptabile. Așa cum am indicat deja în cadrul dezbaterii de marți cu privire la întrebările adresate Consiliului European și Comisiei, opiniile politice și evaluările juridice sunt două lucruri diferite și deși putem considera expulzările drept deplorabile sau excesive, numai Comisia Europeană are competența de a evalua legalitatea măsurilor luate de Franța. În opinia mea, a acuza o țară de o încălcare gravă pe baza unor informații fără fond, înainte de evaluarea în curs a Comisiei și fără a cunoaște rezultatele acesteia diminuează autoritatea Parlamentului. Cu toate acestea, în calitate de raportoare pentru strategia Parlamentului cu privire la romii europeni am considerat că, în situația actuală, este imperativ ca Parlamentul European să formuleze recomandările progresive exprimate în propunerea pentru o rezoluție oficială.

Prin urmare, este important să se specifice că UE și statele sale membre au o responsabilitate comună în ceea ce privește integrarea romilor, care necesită o strategie cuprinzătoare la nivelul UE. Aceasta trebuie creată prin incluziunea comunităților rome de la nivelul cetățeanului până la nivelul ONG-urilor internaționale, având în vedere toate aspectele de planificare, punere în aplicare și control. Trebuie să precizăm, de asemenea, că trebuie stabilit un program complex de dezvoltare, care să vizeze simultan toate domeniile conexe ale politicii și care să faciliteze intervenția imediată în zonele de ghetouri, zone care se confruntă cu dezavantaje structurale grave.

 
  
MPphoto
 
 

  Sandra Kalniete (PPE) , în scris. – (LV) Am votat pentru propunerea de rezoluție depusă de Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), deoarece consider că trebuie să adoptăm și să aplicăm o strategie europeană comună cu privire la problema romilor, care să pună capăt excluziunii sociale și economice a populației rome. Problemele minorităților din Europa sunt complicate și sensibile și sunt adesea exploatate în scopuri politice înguste. Consider inacceptabilă manipularea politică care nu abordează problemele de la rădăcină, ci complică integrarea minorităților. O finanțare adecvată din partea UE și cooperarea statelor membre în vederea aplicării acesteia sunt esențiale pentru a încuraja integrarea socială a populației rome. UE are deja la dispoziție câteva instrumente pentru eradicarea excluziunii romilor, incluzând posibilitatea folosirii Fondului social european. La acestea se va adăuga oportunitatea de a utiliza până la 2 % din resursele financiare comune ale Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER) pentru cheltuieli cu locuințele pentru comunitățile excluse pe plan social. De aceea este important să garantăm luarea unor măsuri practice pentru integrarea romilor, începând cu statele membre ai căror cetățeni sunt. În același timp, desigur, trebuie să garantăm libera circulație în Uniune, iar atunci când sunt expulzați cetățeni ai UE dintr-un stat membru, trebuie luat în considerare fiecare caz în parte, iar decizia de expulzare trebuie să se bazeze pe o hotărâre adecvată a unei instanțe judecătorești.

 
  
MPphoto
 
 

  Timothy Kirkhope (ECR), în scris. − Eu și colegii din Grupul ECR suntem de acord cu o mare parte a acestei rezoluții și ne angajăm pe deplin să asigurăm unele drepturi, oportunități și libertăți egale prevăzute de dreptul comunitar pentru toate persoanele, indiferent de rasă, religie, gen sau orientare sexuală.

Cu toate acestea, deși sprijinim pe deplin integrarea romilor în cadrul Uniunii Europene, considerăm că, în calitate de gardian al tratatelor, Comisia Europeană trebuie să efectueze o anchetă judiciară aprofundată cu privire la această problemă înainte ca Parlamentul să își pronunțe hotărârea definitivă. Din aceste motive ne-am abținut de la votul privind această rezoluție.

 
  
MPphoto
 
 

  Véronique Mathieu (PPE), în scris. (FR) Este esențial să facem puțină ordine în această dezbatere, în cadrul căreia domnește o confuzie scandaloasă. Unele dintre remarcile făcute în Parlament și incluse în această rezoluție sunt inacceptabile. Parlamentul trebuie să înceteze să fie un forum pentru înscrierea de puncte politice în ceea ce privește politicile naționale ale statelor membre. Franța a fost strictă în ceea ce privește aplicarea dreptului comunitar, iar Comisia a confirmat acest lucru. Mai mult, solicit Comisiei să soluționeze acest dosar cât mai rapid posibil și să propună măsuri concrete care să contribuie la integrarea romilor în Uniunea Europeană.

A trecut vremea declarării bunelor intenții; trebuie să punem acum în aplicare o adevărată strategie europeană pentru integrarea romilor în Europa. Ce s-a întâmplat cu cele 20 de miliarde EUR aprobate de statele membre pentru Parlament și alocate de statele membre în cadrul politicii de coeziune? Cei cărora le erau destinați nu beneficiază de acești bani. Trebuie să punem capăt acestei situații și să instituim un control mai mare al bunei gestionări a fondurilor europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris. (FR) Uniunea Europeană trebuie să întreprindă măsuri ferme împotriva politicii discriminatorii și brutale căreia îi cad victime romii în Franța. Libera circulație nu este o prerogativă a capitalului. Poate eurocraților nu le place acest lucru, însă este un drept de care beneficiază toți cetățenii europeni. Este datoria tuturor europenilor să apere drepturile cetățenilor romi, care au fost transformați în țapi ispășitori de către actualul guvern francez. UE trebuie să dea un exemplu și să condamne aceste politici guvernamentale xenofobe. Nefăcând acest lucru, s-ar încuraja excesele guvernelor care se fac deja vinovate în mare măsură.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris.(PT) Timp de mai multe decenii, Franța a fost o țară exemplară în ceea ce privește integrarea cetățenilor provenind de oriunde din lume, care alegeau această țară drept destinație. Trebuie reamintit că cetățenii români vor beneficia de drepturi depline privind libera circulație în 10 țări din UE, inclusiv în Franța, începând din ianuarie 2014. Mai mult, toți cetățenii UE pot fi obligați să furnizeze dovada mijloacelor de trai după o ședere mai lungă de trei luni într-o țară care nu este a lor. Dacă se dovedesc a fi o prea mare povară asupra sistemului de securitate socială al țării gazdă, se pot lua măsuri în temeiul alineatelor (9) și (10) din Directiva 2004/38/CE. Deși expulzarea în masă a cetățenilor români de etnie romă poate fi pusă sub semnul întrebării, persoanele care protestează violent împotriva acestui lucru ar trebuie să fie preocupate de mult mai multe aspecte, cu aceeași intensitate. Ar trebui să fie preocupate de copiii ale căror familii îi împiedică, în general, să meargă la școală; de copiii și femeile folosiți la cerșit; de cerșitul adoptat ca mod de viață; și de respingerea încadrării în muncă și recurgerea, în locul acesteia, la sistemele de securitate socială ale altor țări. Astfel se explică votul meu.

 
  
MPphoto
 
 

  Willy Meyer (GUE/NGL), în scris. (ES) Am votat împotriva propunerii comune de rezoluție depuse de aripa de stânga, de centru-stânga și de liberalii din Parlament, deoarece guvernului francez al președintelui Sarkozy trebuie să i se solicite oprirea imediată a expulzării populației de țigani. Solicităm Comisiei și Consiliului să acționeze în același sens. Condamnăm nu numai deportările din Franța, ci și pe cele din Germania, Austria, Suedia, Belgia și Italia. Avem nevoie de o strategie europeană de combatere a sărăciei și discriminării de care suferă populația romă în Europa. Aceasta a făcut parte din Uniunea Europeană încă de la extinderile din 2004 și 2007. Din acest motiv romii au dreptul, ca orice alt cetățean european, la liberă circulație și ședere în întreaga UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris.(DE) În cadrul dezbaterii actuale privind populația romă, am votat în cele din urmă în favoarea rezoluției depuse de Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat). Aceasta demonstrează problema într-o manieră obiectivă și propune, de asemenea, soluții rezonabile. Moțiunea depusă de Grupul Confederal al Stângii Unite Europene – Stânga Verde Nordică, pe de altă parte, demonstrează faptul că abordarea acestor politicieni nu are nicio legătură cu lumea reală. Aceștia vorbesc despre „discriminare sistematică gravă” și de o ostilitate generală la adresa romilor și, procedând astfel, ignoră complet faptul că și romii sunt obligați să respecte legea, la fel ca oricare alt cetățean european.

Acesta reprezintă în mod destul de clar un ghimpe în coasta stângii, când dumnealor reclamă măsura de luare a amprentelor romilor expulzați. Acest lucru reprezintă o discriminare inechitabilă în opinia lor. Cu toate acestea, aceleași persoane nu au nicio problemă în legătură cu cerința ca toți ceilalți cetățeni să furnizeze amprente la emiterea pașaportului. Aceasta este logica stângii. Chiar dacă guvernul Sarkozy a acționat din oportunism, această reacție este totuși rezonabilă și necesară pentru protejarea propriilor cetățeni ai Franței. Prin urmare, am votat împotriva propunerii de rezoluție depuse de stânga.

 
  
MPphoto
 
 

  Jan Mulder (ALDE), în scris. − (NL) Delegația Partidului Popular pentru Libertate și Democrație din Olanda (VVD) a votat în favoarea propunerii de rezoluție B7-0504/2010 privind expulzarea populației rome. Totuși, acest lucru nu schimbă faptul că, în conformitate cu directivele, persoanele pot fi întotdeauna repatriate forțat în țările lor de origine, în cazuri individuale, dacă dispozițiile acestor directive europene prevăd această posibilitate.

 
  
MPphoto
 
 

  Rareș-Lucian Niculescu (PPE), în scris. − Am votat în favoarea moțiunii inițiate de PPE, întrucât aceasta propune măsuri coerente și pe termen lung în vederea soluționării problemei rromilor din Uniunea Europeană. De asemenea, moțiunea PPE prevedea explicit și direct cerința ca intrarea României în spațiul Schengen să nu fie legată de problema rromilor. În urma respingerii acestei moțiuni, am votat în favoarea moțiunii comune ALDE, PSE ș.a., care - deși mai puțin acoperitoare - reprezintă un punct de vedere în mare măsură corect.

 
  
MPphoto
 
 

  Georgios Papanikolaou (PPE), în scris. (EL) Am votat în favoarea propunerii de rezoluție depuse de Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat) și de Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni cu privire la situația populației rome din Europa din următoarele motive: 1) aceasta se concentrează asupra măsurilor (Strategia europeană: plan de acțiune, mobilizarea resurselor, cooperarea între statele membre și alte părți, implicarea romilor ș.a.m.d.) care trebuie luate pentru a combate efectele excluziunii cu care s-a confruntat comunitatea romă în diferite țări europene; 2) nu se limitează la atribuirea vinovăției, 3) nu distrage atenția opiniei publice de la esența problemei: eșecul până în prezent al politicilor care vizează integrarea romilor, 4) nu contribuie la o confruntare politică sterilă.

 
  
MPphoto
 
 

  Rovana Plumb (S&D), în scris. − Statele Membre și instituțiile europene au datoria să dezvolte și să sprijine aplicarea măsurilor necesare pentru a crea un mediu politic și social adecvat implementării măsurilor de incluziune a comunităților rome privind educația, sănătatea, protecția socială și incluziunea pe piața muncii. Totodată, un alt aspect de interes îl reprezintă situația femeilor rome care sunt victimele unei duble discriminări –pe criteriul de gen și pe apartenența lor la un grup minoritar.

Solicit Comisiei Europene să elaboreze o Strategie Europeană integratoare care să se adreseze problemelor specifice comunității minoritare transnaționale a romilor. Este necesar ca, la nivelul instituțiilor comunitare, să se manifeste un minim de interes instituționalizat, care să urmărească combaterea discriminării și să sprijine integrarea romilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – (ES) Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană salută votul Parlamentului, care și-a îndeplinit pe deplin rolul său de garant al valorilor fundamentale în UE. A refuzat să păstreze tăcerea cu privire la situația din Franța și nu a omis să critice răspunsul întârziat și limitat din partea Comisiei. Într-adevăr, aceste expulzări reprezintă probe clare pentru Europa referitoare la capacitatea acesteia de a respecta propriile norme stabilite de Carta drepturilor fundamentale. Comisia are responsabilitatea de a lua măsurile adecvate, începând cu finalizarea raportului său de analiză cât mai curând posibil, care să arate clar guvernelor că acestea sunt răspunzătoare.

Votul de astăzi deschide o fază crucială pentru credibilitatea instituției noastre. Cu toate acestea, lupta pentru respectarea drepturilor minorităților nu s-a încheiat. Acum este nevoie mai mult decât oricând să recunoaștem toate drepturile minorităților în cadrul UE și să ne asigurăm că aceste drepturi sunt puse în practică.

 
  
MPphoto
 
 

  Catherine Soullie (PPE), în scris. (FR) Regret profund faptul că Parlamentul a adoptat propunerea de rezoluție depusă de Socialiști, Liberali, Verzi și Comuniști cu privire la situația populației rome în Europa.

Consider că este inacceptabil să criticăm Franța în acest mod, având în vedere că nu este singurul stat membru care returnează romi în țările lor. Stabilirea anumitor tabere de romi aduce în mod clar prejudicii ordinii publice și uneori reprezintă chiar o încălcare a dreptului la proprietate privată, iar povara pe care o plasează asupra sistemului nostru de securitate socială dă dreptul guvernului francez să ia astfel de măsuri în conformitate cu dispozițiile tratatelor europene. Returnările către România și Bulgaria s-au desfășurat în temeiul dreptului francez și european și cu respectarea strictă a drepturilor omului.

Salut decizia Grupului Partidului Popular European (Creștin Democrat) de a constitui un grup de lucru pentru integrarea romilor în vederea găsirii unei soluții europene la problema nomadismului. Trebuie să avem o abordare constructivă a acestui subiect.

 
  
MPphoto
 
 

  Oreste Rossi (EFD), în scris. (IT) Ne abținem de la votul pentru propunerea de rezoluție depusă de Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat) și de Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, deoarece nu putem fi de acord cu punctul care vizează promovarea includerii României și Bulgariei în spațiul Schengen, deoarece aceste țări nu sunt capabile să garanteze condiții sociale, economice și de securitate egale. Poziția noastră este consecventă cu răspunsul „nu” clar la aderarea acestora la UE, pe care l-am exprimat în trecut.

Pe de altă parte, am votat cu fermitate împotriva rezoluției depuse de stânga, deoarece subminează autonomia și puterea discreționară a unor țări cum sunt Franța și Italia, care au decis să adopte o atitudine dură împotriva persoanelor care nu respectă legea. O statistică care ar trebui să ne dea de gândit este aceea care arată că, de la sosirea recentă în Franța a unui mare număr de romi din țările est-europene, numărul jafurilor a crescut cu peste 200 %.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris, cu privire la propunerea de rezoluție B7-0492/2010.(PT) Grupul etnic al romilor reprezintă o minoritate, în cadrul căreia cei mai mulți dintre membri sunt cetățeni ai unui stat membru al Uniunii. Cetățenii europeni au dreptul de a circula liber și de a se stabili în orice stat membru al UE, atât timp cât respectă dispozițiile Directivei 2004/38/CE. Cu toate acestea, restricționarea acestei libertăți este posibilă din motive legate de ordine publică, securitate sau sănătate publică. Însă nu putem uita că o măsură de natura expulzării unor cetățeni ai UE trebuie aplicată pe baze individuale și nu trebuie îndreptată spre grupuri sau comunități.

Soluția la problemă este reprezentată de punerea în aplicare a unei strategii favorabile romilor, care să permită cooperarea între state, instituții și alte părți, implicarea comunităților de romi în planificarea și executarea sa, precum și stabilirea unui program de intervenție în domenii marginalizate, unde se înregistrează dezavantaje structurale. Am în vedere oportunitatea oferită de legislația privind Fondul European de Dezvoltare Regională referitoare la eligibilitatea intervențiilor în domeniul locuințelor în favoarea comunităților marginalizate și la necesitatea unor măsuri mai bune din partea Platformei europene pentru incluziunea romilor. La fel de importantă este și instituirea unui dialog constructiv între state și membrii comunității rome. Din motivele menționate mai sus, votez în favoarea propunerii de rezoluție.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris, cu privire la propunerea comună de rezoluție RC-B7-0493/2010.(PT) Grupul etnic al romilor reprezintă o minoritate, în cadrul căreia cei mai mulți dintre membri sunt cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene. Drepturile și obligațiile tuturor cetățenilor europeni sunt prevăzute de Directiva 2004/38/CE privind dreptul la liberă circulație în Uniunea Europeană, în conformitate cu condițiile stipulate în cadrul acesteia. Cu toate acestea, statele membre au dreptul de a restricționa libera circulație și imigrarea cetățenilor Uniunii Europene pe teritoriul lor, indiferent de naționalitatea acestora, pentru motive legate de ordine publică, securitate sau sănătate publică.

Statele membre nu sunt obligate să informeze Comisia Europeană înainte de aplicarea acestei clauze referitoare la ordinea publică, care rămâne un drept suveran al acestora. Cu toate că împărtășesc convingerea că Uniunea Europeană și statele sale membre au responsabilitatea comună de a încuraja incluziunea comunității rome printr-o strategie integrată și prin cooperare între statele membre, Comisia Europeană, celelalte instituții europene și alte părți interesate, cu respectarea principiului nediscriminării, nu pot vota în favoarea condamnării reacției întârziate și limitate a Comisiei față de situația populației rome în Europa și a verificării respectării drepturilor omului, având în vedere că aceasta este o responsabilitate comună. Din aceste motive, mă abțin de la votul privind această propunere de rezoluție.

 
  
MPphoto
 
 

  Silvia-Adriana Țicău (S&D), în scris. − Am votat pentru rezoluția comună referitoare la situația romilor și la libera circulație în UE deoarece consider că situația celor aproximativ 10-12 milioane de romi necesită o strategie europeană de integrare a acestora. Libera circulație a persoanelor este unul dintre principiile fundamentale ale Uniunii. Și cetățenii europeni de etnie romă, indiferent de naționalitatea lor, au dreptul să circule liber in UE. Aceștia, ca toți cetățenii europeni, au drepturi dar și obligații. În situația în care o persoană, indiferent de etnie și de naționalitate, comite infracțiuni, ea va suporta rigorile legii. Criminalitatea nu are însă nici naționalitate și nici etnie, și consider că o întreagă etnie sau populația unei țări nu pot și nici nu trebuie să fie stigmatizate pentru faptele comise de unii dintre membrii săi. Tratatul de la Lisabona conferă putere de lege Cartei europene a drepturilor fundamentale. Articolul 2 al acesteia stipulează în mod clar că Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Consider ca UE și Statele Membre au responsabilitatea comună de a promova integrarea romilor printr-o strategie UE privind romii.

 
  
MPphoto
 
 

  Traian Ungureanu (PPE), în scris. − Am votat împotriva Rezoluției comune a stângii, pentru că acest document așează pe o pistă greșită chestiunea minorității rome în Europa. Rezoluția adoptată în plenul Parlamentului e un text ideologic, nu un plan de acțiune concretă. În esență, Rezoluția inițiată de socialiști e o formă de ipocrizie mascată în discurs politic „progresist”. Rezoluția încearcă să acrediteze ideea că, acum, suntem toți rasiști.

Excepție fac, desigur, politicienii stângii. Rezoluția a fost construită și votată fără o bună cunoaștere a situației romilor, atât în Estul cât și în Vestul Europei. Chestiunea romilor nu e o problemă națională și nici nu poate fi descrisă în termenii politicii rasiale. Problema romilor are o lungă istorie europeană și rămâne în continuare nerezolvată. Clișeele și agenda politică, în primul rând răfuiala socialiștilor cu administrația franceză de dreapta, nu vor rezolva nimic în afară de obiectivele electorale ale stângii. Am votat Rezoluția PPE, tocmai pentru că acest document propune măsuri și cere coordonarea la nivel european. Problema romilor nu e o chestiune de rasism, ci de realism. Abordată în termenii impuși de stânga, problema romilor va reapărea curând și va declanșa noi crize într-un stat sau altul al UE. Rezultatul votului de astăzi e regretabil și neproductiv.

 
  
  

Propunere de rezoluție (B7-0491/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris.(PT) Am votat în favoarea propunerii de rezoluție privind îngrijirea pe termen lung a persoanelor vârstnice deoarece consider că are o mare importanță pentru garantarea condițiilor pentru îmbătrânirea activă, printr-o asistență mai mare în scopul asigurării unei calități mai bune a vieții pentru toate persoanele vârstnice din UE. Această propunere de rezoluție vizează reducerea inegalităților din sectorul serviciilor medicale și protejarea vârstnicilor din Uniunea Europeană, iar în ceea ce privește dispozițiile privind îngrijirea medicală, combaterea tratamentelor necorespunzătoare la care sunt supuse adesea persoanele vârstnice, adoptarea unor strategii mai eficiente privind resursele umane pentru a elimina problema lipsei de personal, contribuind la diseminarea informațiilor și a tehnologiilor comunicării și încurajând îngrijirea în cadrul familiei și independența persoanelor vârstnice.

Sper că în baza acestei propuneri, Comisia Europeană va culege date privind cele mai bune practici de îngrijire pe termen lung, care pot reprezenta valoare adăugată pentru Anul european al îmbătrânirii active și al solidarității între generații (2012), cu obiectivul de a reduce orice tip de discriminare, de a îmbunătăți îngrijirea pe termen lung și de a reduce impactul sărăciei în rândul persoanelor vârstnice. Recomand, de asemenea, crearea unui observator pentru îmbătrânirea activă, în vederea promovării celor mai bune practici.

 
  
MPphoto
 
 

  Sophie Auconie (PPE), în scris.(FR) Chiar dacă unele țări, precum Italia și Germania, sunt mult mai susceptibile de a fi afectate decât altele, toate statele membre ale Uniunii Europene se confruntă cu îmbătrânirea populației. Trebuie să abordăm această provocare. Cu toate acestea, noi încă acționăm prea adesea pe termen scurt și uităm să prevedem schimbările care au loc în societățile noastre. Aceasta este o rezoluție excelentă, deoarece oferă o prezentare succintă și destul de cuprinzătoare a modurilor în care va trebui să ne adaptăm (infrastructură, sisteme de sănătate, relații interpersonale și așa mai departe). Este vital să continuăm să luăm măsuri în această privință. Trebuie să evităm astăzi dificultățile potențiale de mâine.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. (LT) Sprijin acest raport. Conform orientărilor politice privind ocuparea forței de muncă, statele membre trebuie să depună toate eforturile în vederea realizării celui mai important obiectiv – asigurarea creșterii durabile și consolidarea creării de locuri de muncă. Trebuie să rezolvăm, de asemenea, problemele pe termen lung ale statelor membre: schimbările demografice, globalizarea și crearea de noi tehnologii. Pentru a realiza acest lucru trebuie să investim în creșterea durabilă care va promova păstrarea locurilor de muncă existente și apariția unora noi, acordându-se o atenție specială întreprinderilor mici și mijlocii, care creează cele mai multe locuri de muncă în Europa. Trebuie să urmărim, de asemenea, următoarele obiective sociale legate de ocuparea forței de muncă: promovarea calității educației și a învățării continue în rândul lucrătorilor existenți și viitori; combaterea șomajului, acordând o atenție specială promovării ocupării forței de muncă a tinerilor, a vârstnicilor, a persoanelor cu handicap și a femeilor și privind mai favorabil contractele nestandard de muncă.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris.(LT) În contextul schimbărilor demografice care au loc în Uniunea Europeană, numărul persoanelor vârstnice crește rapid și trebuie să abordăm provocările majore: să satisfacem cererea crescută de îngrijire medicală, să adaptăm sistemele de furnizare a serviciilor medicale la nevoile unei populații care îmbătrânește, asigurându-le însă durabilitatea în societăți cu o forță de muncă mai redusă. În prezent, sărăcia este foarte răspândită printre persoanele vârstnice, din cauza faptului că în multe state membre ale UE pensiile și alte ajutoare sociale sunt reduse dramatic, prin urmare, este important să concepem sisteme durabile de finanțare a furnizării îngrijirii pe termen lung, pentru a finanța furnizarea îngrijirii persoanelor vârstnice. De asemenea, trebuie să stabilim standarde minime pentru toate sectoarele de îngrijire, inclusiv un salariu minim.

Doresc să subliniez că trebuie să reducem inegalitățile din sectorul serviciilor medicale și să asigurăm protejarea vârstnicilor din comunitate și din unitățile de îngrijire. De asemenea, trebuie să combatem excluziunea socială a persoanelor vârstnice și orice tip de discriminare pe baza vârstei. Trebuie să protejăm condițiile pentru o îmbătrânire activă și să asigurăm o viață demnă și împlinită pentru persoanele vârstnice.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris.(PT) Calitatea educației și formării profesionale sunt imperative atunci când este vorba de împlinirea personală a unei persoane, egalitate, combaterea excluziunii sociale și a sărăciei, inițiativa civică activă și coeziunea socială. Fac apel la statele membre să reglementeze cerințele de calificare pentru lucrătorii sociali care îngrijesc persoane în vârstă, să elaboreze și să pună în aplicare sisteme avansate de formare, pentru a ajuta la ridicarea nivelului de educație al celor care lucrează în sistemul de îngrijire a persoanelor în vârstă, contribuind astfel la îmbunătățirea calității serviciilor oferite. Este esențial să crească investițiile în medicina geriatrică de specialitate, pentru a spori calitatea îngrijirii oferite persoanelor în vârstă.

 
  
MPphoto
 
 

  Ole Christensen, Dan Jørgensen, Christel Schaldemose și Britta Thomsen (S&D), în scris.(DA) Social-democrații danezi nu cred că trebuie introdus un salariu minim, așa cum se prevede la alineatul (12) din rezoluție. Acestea fiind spuse, social-democrații danezi au optat să voteze în favoarea rezoluției, deoarece, în afara acestei solicitări de a introduce un salariu minim, aceasta conține un număr de opinii și inițiative pe care le sprijinim.

 
  
MPphoto
 
 

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D), în scris. − Decizia PE de a adopta o rezoluție privind îngrijirea pe termen lung a persoanelor în vârstă este benefică, pentru că aceste persoane, în calitatea lor de cetățeni europeni, trebuie să continue să își exercite drepturile și libertățile, trebuie să își păstreze locul în societate și să rămână în contact cu celelalte generații. Consider că este necesar ca UE și statele membre să țină cont de procesul de îmbătrânire a populației pentru a coopera în vederea instituirii unui sistem sustenabil pentru finanțarea acordării de îngrijire pentru persoanele vârstnice, dar și pregătirea profesională adecvată pentru personalul care lucrează în sistem, cu un nivel de salarizare corespunzător, fapt ce va permite îmbunătățirea calității serviciilor oferite. In plus, serviciile de urbanism și amenajare teritorială trebuie să ia măsuri de facilitare a accesului persoanelor vârstnice și cu mobilitate redusă acolo unde au nevoie: servicii sociale adaptate le necesitățile lor, activități sociale și culturale. Autoritățile competente trebuie să informeze periodic persoanele în vârstă în legătură cu drepturile ce le revin și evoluția legislației care îi privește.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris(PT) Am votat în favoarea acestei propuneri de rezoluție, deoarece susțin accesul la servicii medicale de calitate și la îngrijire adecvată pentru persoanele vârstnice. În contextul schimbărilor demografice din ultimii ani, în special al îmbătrânirii populației, persoanele vârstnice trebuie sprijinite pentru a putea trăi cu demnitate și independență în propriile lor locuințe.

 
  
MPphoto
 
 

  Göran Färm, Anna Hedh, Olle Ludvigsson și Marita Ulvskog (S&D), în scris. (SV) Trebuie să păstrăm un standard ridicat de îngrijire pentru persoanele vârstnice, iar această îngrijire trebuie să constituie o parte prioritară a sistemului de asigurări sociale, care să fie dezvoltat conform schimbărilor demografice. Înțelegem pe deplin stabilirea de cerințe legate de standarde sociale minime pentru toate contractele din sectorul îngrijirii, însă considerăm că specificarea unui salariu minim este inoportună, acesta fiind un aspect pe care nu îl întâlnim întotdeauna in Suedia, având în vedere că stabilirea nivelurilor salariale constituie responsabilitatea partenerilor sociali. Stabilirea nivelurilor salariale nu este nici de competența UE. Nu considerăm că această situație trebuie să se schimbe în vreun fel, însă am ales să votăm în favoarea propunerii de rezoluție, deoarece credem că aspectul principal este foarte important.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris.(PT) Având în vedere creșterea valorii medii a speranței de viață și sporirea vulnerabilității situației persoanelor vârstnice, din cauza dependenței acestora de serviciile sociale, care sunt adesea inadecvate și determină fragmentarea relațiilor familiale, ne confruntăm cu o situație în care multe persoane, aflate în cea mai dificilă perioadă a vieții lor, rămân singure și fără mijloacele financiare pentru a se întreține, iar în multe cazuri ajung în situații de sărăcie tragică, făcând astfel necesar ca guvernele naționale să își asume furnizarea îngrijirii de bază.

În Europa, la fel ca și în Portugalia, problema îngrijirii continue este foarte importantă pentru CDS-PP ( Partidul Popular de Centru Democrat și Social) și timp de mai mulți ani am sprijinit clar crearea de rețele adecvate pentru furnizarea acestui tip de îngrijire și sprijin pentru familiile care includ persoane vârstnice, precum și pentru furnizorii privați de îngrijire. Constat cu satisfacție că această propunere de rezoluție propune ca guvernele naționale să sprijine furnizorii de îngrijire continuă informală, care sunt adesea membrii familiei, și ca acestor îngrijitori care își asumă rolul care ar reveni statului în alte circumstanțe, să li se asigure condițiile necesare pentru a-și îngriji rudele vârstnice, fără a suferi, de exemplu, pe plan profesional.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) În ultimii ani s-a înregistrat o schimbare demografică spre o populație mai în vârstă în UE. Acest fenomen a creat presiuni bugetare grave și a dus la căutarea unei infrastructuri suplimentare de asistență medicală și servicii sociale. Prin urmare, sunt necesare politici pentru includerea persoanelor în vârstă și pentru combaterea tuturor formelor de discriminare bazate pe vârstă. Sunt surprins de faptul că în multe state membre, finanțarea și furnizarea serviciilor de medicină geriatrică de specialitate au fost reduse de-a lungul anilor. Serviciile de îngrijire a populației în vârstă ar trebui să fie de înaltă calitate.

Prin urmare, statele membre ar trebui să aibă politici de îmbunătățire a formării de specialitate. V-aș aminti, de asemenea, contribuția enormă a organizațiilor voluntare, religioase și de caritate în acest domeniu. Statele membre ar trebui să fie deosebit de vigilente în ceea ce privește garantarea protecției drepturilor fundamentale ale persoanelor care primesc îngrijire pe termen lung. Statele membre ar trebui să ofere sprijin în mod prioritar înființării de unități de îngrijire paliativă la domiciliu, să elaboreze și să pună în aplicare sisteme avansate de formare, pentru a ajuta la ridicarea nivelului de educație al celor care lucrează în sistemul de îngrijire a persoanelor vârstnice. Comisia ar trebui să pregătească un studiu care va oferi o imagine mai clară a solicitărilor crescânde de îngrijire a persoanelor în vârstă și o estimare a numărului de specialiști necesari pentru perioada următoare până în 2020.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris.(PT) Progresul științific și tehnologic, precum și evoluția pozitivă a civilizațiilor au permis prelungirea speranței de viață a oamenilor. În prezent însă, în contextul propunerilor neoliberale și obiectivului permanent al capitalismului de a obține profituri în creștere, guvernele tind să acorde o valoare redusă rolului persoanelor vârstnice și să considere populația în curs de îmbătrânire drept o povară; acest lucru este inacceptabil.

Cu toate că nu abordează rădăcinile problemei, și anume devalorizarea asistenței sociale, propunerea de rezoluție conține un apel la combaterea excluziunii sociale a persoanelor vârstnice și a tuturor formelor de discriminare pe criteriu de vârstă.

Aceasta condamnă, de asemenea, reducerea serviciilor de medicină geriatrică de specialitate, lipsa de angajare față de pregătirea altor specialiști în probleme legate de îngrijirea persoanelor vârstnice, lipsa unei infrastructuri destinate acordării de îngrijire comunitară și la domiciliu, precum și a îngrijirii persoanelor vârstnice în condiții accesibile tuturor.

Prin urmare, susținem acest apel, însă vom continua să luptăm împotriva cauzelor acestei situații, precum și în vederea unei modificări reale a politicilor în favoarea persoanelor vârstnice.

 
  
MPphoto
 
 

  Bruno Gollnisch (NI), în scris. (FR) La lectura propunerii de rezoluție din partea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, în favoarea căreia am votat, mi s-a reamintit episodul dureros și rușinos din perioada valului de căldură din 2003, în timpul căreia au decedat 15 000 de persoane vârstnice în Franța. Lipsa de personal din casele de bătrâni și o tendință mai puțin sănătoasă în societățile noastre, în special în țara mea, de a lăsa multe dintre persoanele vârstnice singure și fără mijloace de trai s-au aflat la rădăcina acelei tragedii. Nu pot uita nici răspunderea uriașă pe care o are Uniunea Europeană pentru dezintegrarea sistemelor noastre de securitate socială, prin politicile economice și comerciale pe care le aplică, prin malthusianismul bugetar pe care încearcă să îl impună și prin viziunea pur actuarială asupra securității sociale, pe care o împărtășește alături de liderii noștri politici. Alături de guvernele care o sprijină, o consider răspunzătoare pentru nivelul scăzut al salariilor, al puterii de cumpărare și al pensiilor. Nu pot uita nici cultura morții pe care o transmite un mare număr de texte dezbătute în Parlament. Sincer, prin urmare, nu consider că este relevant să-i confer Bruxelles-ului vreo putere asupra oricăror politici care privesc persoanele vârstnice, nici măcar competența de a elabora statistici.

 
  
MPphoto
 
 

  Anna Ibrisagic (PPE), în scris. − (SV) Explicații privind votul: am votat astăzi în favoarea propunerii de rezoluție (B7-0491/2010) privind îngrijirea pe termen lung a persoanelor vârstnice. Totuși, dorim să subliniem că nu suntem de acord cu toate elementele cuprinse în rezoluție. Principala noastră preocupare este legată de solicitarea de introducere a unui salariu minim. În această privință susținem principiul subsidiarității. Gunnar Hökmark, Christofer Fjellner, Anna Ibrisagic, Anna Maria Corazza Bildt.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Aceasta este o problemă pe care noi, cei din partidul meu, o considerăm prioritară și de mare importanță, pentru ca ultima parte a vieții persoanelor în vârstă cu probleme de sănătate grave să decurgă în cele mai bune condiții posibile. Prin urmare, este necesar, în ciuda crizei, să canalizăm cât mai multe resurse posibil către obținerea celui mai bun sprijin pentru toți cei care primesc îngrijire pe termen lung, pentru ca persoanele în vârstă să aibă parte de o calitate bună a vieții. Pentru asta pledează partidul meu în Portugalia și am prezentat mai multe propuneri parlamentului portughez pe această temă.

 
  
MPphoto
 
 

  Willy Meyer (GUE/NGL), în scris. (ES) Schimbările demografice din ultimii ani, în special îmbătrânirea populației, au condus la o presiune bugetară ridicată și o cerere crescută a infrastructurilor de îngrijire medicală și socială mai bune. Am votat în favoarea propunerii de rezoluție privind îngrijirea pe termen lung a persoanelor vârstnice, care încurajează statele membre să combată excluziunea socială a acestor persoane și toate tipurile de discriminare pe bază de vârstă, deoarece statele membre trebuie să garanteze accesul la îngrijire medicală și socială adecvată ca principiu fundamental al modelului de solidaritate european.

Este important să conștientizăm importanța calității și continuității îngrijirii și, prin urmare, statele membre trebuie să introducă programe care să furnizeze asistență și îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice sau să le desfășoare în continuare în țările în care acestea există deja, sub administrarea autorităților municipale și locale în domeniile de competență relevante ale acestora. Trebuie stabilite garanții în toate statele membre pentru protejarea drepturilor fundamentale ale persoanelor care beneficiază de îngrijire pe termen lung.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. – (LV) Sprijin pe deplin această propunere de rezoluție. Sper că declarația Parlamentului European va fi urmată de măsuri în acest sens. Este esențial să reacționăm ferm și eficient împotriva oricărui caz de discriminare împotriva vârstnicilor. Este esențial să elaborăm o directivă obligatorie din punct de vedere juridic pentru guvernele naționale, care să prevadă acțiuni juridice împotriva actelor care au drept scop reducerea pensiilor și nerespectarea altor obligații ale statului în privința vârstnicilor. În 2009, în țara mea, Letonia, pentru a „acoperi o gaură” în buget, guvernul a redus pensiile, distrugând astfel speranțele oamenilor legate de stabilitate socială și echitate. Am votat în favoarea acestei rezoluții în speranța că nu se vor mai întâmpla din nou încălcări similare și exercitarea cu ostilitate a puterii.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris.(DE) Constatăm deja de mulți ani că finanțarea îngrijirii pe termen scurt sau lung nu mai este fezabilă. Cu toate acestea, toate măsurile în această privință au fost lăsate deoparte, iar persoanele afectate și rudele acestora au fost abandonate în condiții vitrege. La fel ca în cazul creșterii copiilor, serviciile de îngrijire a rudelor și lucrătorii voluntari din comunitate reprezintă o resursă mult subevaluată, iar rețelele sociale sunt distruse în numele capitalismului. În schimb, oamenii au fost convinși că imigrarea nelimitată, în masă, este necesară pentru a garanta păstrarea sistemelor sociale și, prin urmare, îngrijirea vârstnicilor.

Chiar din contră. Acest lucru a condus numai la accelerarea colapsului financiar iminent. Dezbaterea cu privire la viabilitatea financiară și la povara financiară a îngrijirii survine mult prea târziu. Dacă acum dorim să acordăm prioritate dezvoltării îngrijirii paleative și îngrijirii medicale la domiciliu, nu va fi posibil cu adevărat să ne schimbăm părerile și să facem o întoarcere de 180 de grade în acest sens. În orice caz, dorința de a aborda abuzurile asupra persoanelor vârstnice aflate în îngrijire este binevenită. Lista solicitărilor a apărut cu mulți ani prea târziu. Cu toate acestea, am votat în favoarea sa.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. Sunt foarte încântat de adoptarea acestei rezoluții, care, în principal: solicită statelor membre să ia în considerare tendințele demografice din ultimii ani – în special îmbătrânirea populației – care au condus la presiuni bugetare ridicate și o cerere crescută pentru o infrastructură de îngrijire medicală și socială mai bună; încurajează statele membre să combată excluziunea socială a persoanelor vârstnice și orice tip de discriminare pe baza vârstei; și reamintește statelor membre că asigurarea accesului la servicii medicale și de îngrijire adecvate este un principiu fundamental al modelului de solidaritate european.

 
  
MPphoto
 
 

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. (IT) Adoptarea acestei propuneri de rezoluție demonstrează încă o dată că Parlamentul European și deputații din cadrul acestuia sunt deosebit de angajați față de chestiunea îngrijirii medicale pentru persoanele vârstnice. Într-o societate în curs de îmbătrânire, protejarea și îmbunătățirea „anilor de argint” devine din ce în ce mai importantă.

Pregătirea continuă a persoanelor care lucrează în acest domeniu, apelul lansat către statele membre să lanseze campanii de informare pentru persoanele vârstnice cu privire la opțiunile alimentare și prevenirea riscurilor de deshidratare, dezvoltarea așa-numitei strategii „e-Sănătate” cu scopul de a aborda ineficiența și risipa de resurse reprezintă numai câteva dintre măsurile propuse de această rezoluție.

Niciun stat membru nu poate eluda obligația esențială de a îmbunătăți condițiile acestor bărbați și femei care sunt adesea lăsați să trăiască de azi pe mâine. Prin urmare, sper ca, în scopul creării cu adevărat a unei „societăți pentru toți”, adoptarea acestei rezoluții să poată furniza un elan proaspăt statelor membre, astfel încât persoanele de diferite vârste să aibă oportunitatea de a participa activ la viața comunității, fără ca aceasta să îi lase la voia întâmplării.

 
  
MPphoto
 
 

  Alf Svensson (PPE) , în scris.(SV) Am votat astăzi în favoarea rezoluției B7-0491/2010 privind îngrijirea pe termen lung a persoanelor vârstnice. Cu toate acestea, există un alineat din rezoluție pe care nu îl susțin. La alineatul (12), rezoluția solicită standarde minime pentru toate contractele din sectorul îngrijirii, inclusiv un salariu minim. În privința acestui aspect, creștin democrații suedezi se opun. De asemenea, acest lucru nu este caracteristic modelului suedez al contractelor colective. Modelul nostru suedez s-a dovedit a fi atât în interesul lucrătorilor, cât și al angajatorilor. Consider în mod ferm că salariile reprezintă o chestiune care trebuie decisă prin intermediul unui acord între partenerii sociali, nu un aspect în privința căruia politicienii să încerce să se depășească unul pe altul.

 
  
  

Propunere comună de rezoluție (RC-B7-0484/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris.(PT) Am votat în favoarea propunerii comune de rezoluție referitoare la situația râului Iordan, în special a zonei Iordanului inferior, deoarece cred că este esențial să atragem atenția asupra distrugerii acestui râu, în special a cursului inferior al acestuia. Propunerea solicită guvernelor Israelului și Iordaniei, precum și Autorității Palestiniene, cerând și sprijinul Uniunii Europene, constituirea unei Comisii a bazinului Iordanului, care să fie deschisă și participării altor țări riverane.

Cred că este necesar un plan de gestionare în măsură să repare distrugerile produse râului Iordan, alături de concesiunea sprijinului financiar și tehnic pentru reabilitarea acestuia, în special a cursului său inferior. Problema gestionării resurselor de apă, prin împărțirea echitabilă a apei, cu respectarea necesităților tuturor persoanelor care trăiesc în regiune, este de cea mai mare importanță pentru instituirea unei păci durabile și a stabilității în Orientul Mijlociu. Prin urmare, cred că trebuie intensificate eforturile financiare și tehnice în cadrul proiectelor de gestionare a resurselor de apă, încurajând utilizarea echitabilă și transferul tehnologiei necesare către țările din regiune.

 
  
MPphoto
 
 

  Ioan Enciu (S&D), în scris. − Sprijin rezoluția referitoare la situația râului Iordan, deoarece aceasta îndeamnă la luarea de măsuri concrete cu privire la o problemă care are un efect direct asupra bunăstării economice, sociale și culturale a popoarelor din regiune. Degradarea severă a râului Iordan afectează toate aspectele existenței comunităților care depind de resursele de apă ale râului. Solicitând soluții transfrontaliere, planificate de comun acord, la problemele poluării și exploatării excesive a resurselor de apă, rezoluția subliniază rezultatele în ceea ce privește restabilirea încrederii și instaurarea păcii la care poate conduce cooperarea dintre israelieni, palestinieni și iordanieni în abordarea problemei degradării râului Iordan.

Rezoluția subliniază în mod corect necesitatea de a include planuri și propuneri pentru reabilitarea râului Iordan în relațiile Uniunii cu țările riverane. În mod similar, dată fiind natura urgentă a problemei, UE trebuie să acorde prioritate reabilitării râului Iordan în cadrul proiectelor sale de dezvoltare din regiune.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. − (PT) Am votat în favoarea propunerii comune de rezoluție referitoare la situația râului Iordan deoarece trebuie păstrată valoarea acestuia în termeni de mediu, frumusețe naturală, culturali, agricoli și economici. O gestionare adecvată a resurselor de apă, care să respecte necesitățile tuturor persoanelor din regiune, prezintă, de asemenea, o mare importanță pentru stabilitatea Orientului Mijlociu.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris.(PT) Problemele râului Iordan depășesc preocupările normale față de degradarea din punct de vedere ecologic a cursurilor de apă. Așa cum se recunoaște prin rezoluția pe care am adoptat-o, Iordanul nu este un simplu râu. Semnificația sa depășește starea râului, afectând domeniile politice, simbolice și religioase ale statelor, națiunilor și popoarelor de la latitudini diferite.

Importanța specială conferită acestuia de istoria umanității justifică preocuparea Europei și în special a Parlamentului cu privire la soarta acestuia. Sper și doresc ca statele învecinate Iordanului să fie capabile să lase deoparte diferendele și neîncrederea lor tradiționale și să conlucreze în vederea evitării degradării și mai pronunțate a acestui râu.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Râul Iordan și zona cursului inferior al acestuia, în special, este un peisaj cultural de importanță universală, cu o mare importanță istorică, religioasă și de mediu. Din păcate, aceasta a fost devastată prin exploatare excesivă, poluare și proastă administrare a debitului, ceea ce a rezultat într-o scădere cu 50% a biodiversității. Reabilitarea râul Iordan și a zonei cursului inferior a râului Iordan, în special, este extrem de importantă pentru comunitățile israeliene, iordaniene și palestiniene locale, care se confruntă cu provocări similare în ceea ce privește apa.

Aceasta oferă, de asemenea, beneficii economice și de consolidare a încrederii reciproce enorme. Existența cooperării active între guverne, organizațiile societății civile și comunitățile locale în cauză poate aduce o contribuție majoră la eforturile regionale de consolidare a păcii. Prin urmare, facem apel la autoritățile din țările afectate să coopereze și să reabiliteze râul Iordan prin elaborarea și punerea în aplicare a unor politici care să se axeze pe obținerea unor rezultate tangibile în domeniul gestionării cererii de apă interne și pentru agricultură și al conservării resurselor de apă și a resurselor naturale. De asemenea, facem apel la Consiliu, Comisie și la statele membre ale UE să încurajeze și să sprijine un plan cuprinzător pentru a remedia devastarea râului Iordan.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris.(PT) Așa cum am menționat deja în propunerea de rezoluție, bazinul Iordanului, în special cursul inferior al acestuia, constituie un peisaj cultural cu semnificație universală și de mare importanță istorică, simbolică, religioasă, ecologică, agricolă și economică, atât pentru Orientul Mijlociu, cât și pentru zone mai îndepărtate. Starea actuală de degradare ecologică a râului și nivelurile cauzate de poluare reprezintă motive serioase de îngrijorare.

Restaurarea dorită și necesară a râului Iordan – un imperativ ecologic, social și cultural – nu poate fi separată, desigur, de contextul geopolitic al regiunii. Trebuie recunoscut faptul că populația palestiniană din Cisiordania se confruntă deja cu o criză acută a apei din cauza faptului că o mare parte din aceasta este folosită de Israel și așezările evreiești din Cisiordania, precum și din cauza ocupației continue de către Israel a Înălțimilor Golan, unde sunt localizate multe izvoare importante. O împărțire echitabilă a resurselor de apă, care să respecte în mod egal necesitățile tuturor popoarelor din regiune, este de o importanță covârșitoare pentru instaurarea unei păci durabile și a stabilității în Orientul Mijlociu, care nu poate fi separată, la rândul său, de reabilitarea necesară a cursului inferior al Iordanului.

 
  
MPphoto
 
 

  Jaromír Kohlíček (GUE/NGL), în scris. − (CS) Situația din Orientul Apropiat a fost complicată timp de mulți ani, atât din punct de vedere politic, cât și economic și ecologic. Nu au existat niciodată prea multe râuri în zonă, cursurile celor existente este foarte instabil, încă din timpuri străvechi pădurile cedau locul terenului arabil, iar pășunatul distrugea arbuștii, copacii și alte tipuri de vegetație. Debitul de apă al râului Iordan este deja scăzut, apa este poluată, iar Marea Moartă seacă treptat. Asigurarea unui debit suficient de apă pentru râu reprezintă o problemă tehnică majoră, care nu poate fi rezolvată decât într-un climat politic pașnic. Uniunea Europeană deține demult un rol activ într-o serie de proiecte care au ca obiectiv principal sprijinirea dezvoltării pașnice a întregii zone.

Prin urmare, este de dorit, de asemenea, să sprijinim și programul principal, și anume reînnoirea unui regim de raționalizare a apei pentru cursul mijlociu și inferior al Iordanului. Având în vedere că guvernele locale se confruntă cu probleme similare în câteva locuri din regiunea Sahel și din Asia, nu doar răspunsul Comisiei va furniza o inspirație valoroasă pentru soluționarea problemelor similare în alte locuri, ci și adoptarea unor măsuri corective concrete. Sprijin adoptarea proiectului comun de rezoluție.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris. (FR) Accesul la apă potabilă este unul dintre drepturile fundamentale ale omului. În fapt, în iulie, Națiunile Unite au adoptat rezoluția care a rezultat în urma reuniunii la nivel înalt a popoarelor de la Cochabamba, solicitând recunoașterea acesteia. Râul Iordan a fost devastat, iar poporul palestinian a fost privat de accesul la apă potabilă prin devierea aproape a întregului curs al râului de către Israel, Iordania și Siria. Uniunea Europeană trebuie să sprijine fără ezitare încheierea unor acorduri de cooperare între state în vederea regenerării râului și a îmbunătățirii modului de împărțire a resurselor de apă din regiune.

Cu toate acestea, interesul exclusiv manifestat față de râul Iordan în timp ce multe alte râuri sunt distruse este șocant. Rezoluția pledează pentru acest lucru. Votez în favoarea acesteia în speranță că vor exista preocupări comparabile și față de celelalte cursuri de apă din lume.

 
  
MPphoto
 
 

  Willy Meyer (GUE/NGL), în scris. (ES) Am votat în favoarea propunerii comune de rezoluție referitoare la situația râului Iordan, deoarece toate țările situate de-a lungul râului trebuie încurajate să contribuie la restaurarea acestuia. Cursul inferior al râului Iordan este distrus în întregime: gestionarea defectuoasă a condus la apariția unui nivel crescut de poluare, care a determinat o pierdere de 50 % a biodiversității.

În Tratatul de pace semnat în 1994, Israelul și Regatul Iordaniei au convenit să coopereze în vederea redresării ecologice a râului Iordan de-a lungul frontierelor comune și a protejării resurselor sale de apă. Cu toate acestea, palestinienii au fost excluși din zona de securitate israeliană stabilită în Cisiordania de-a lungul zonei Iordanului inferior, care este ocupată ilegal de coloniștii israelieni, care irigă pământul cu apa care aparține palestinienilor.

Ceea ce înseamnă că populația palestiniană din Cisiordania se confruntă cu o criză gravă a apei, prin urmare, solicit ca Israelul să înceteze politica de colonizare, inclusiv în zona Iordanului inferior. Țările situate de-a lungul râului trebuie să constituie, cu sprijinul UE, o Comisie a bazinului Iordanului pentru restaurarea râului, în vederea garantării existenței unui volum suficient de apă pentru aprovizionarea populației care locuiește de-a lungul râului.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. – (LV) Am votat în favoarea acestei propuneri de rezoluție. Rezoluția afirmă că, în prezent, râul Iordan se află într-o stare catastrofică. Nivelul Mării Moarte scade cu 30 cm în fiecare an. Țările costiere, în special Siria și Iordania, exploatează resursele râului, însă nu fac nicio investiție în sensul dezvoltării de echipamente de purificare a apelor reziduale și de echipamente de producere a apei potabile. Dacă UE nu va crește curând presiunile asupra utilizatorilor tuturor resurselor de apă, va fi inevitabil un dezastru ecologic. În acest sens, rezoluția reprezintă un semnal tras la timp pentru guvernele Siriei, Iordaniei și Israelului. Este esențial să facem toate guvernele din Orientul Mijlociu să înțeleagă că UE nu este o mașină de stins incendii care le rezolvă acestora problemele. Trebuie să forțăm guvernele sirian, iordanian și israelian să se gândească la viitor. Trebuie să le ajutăm să planifice acțiuni în acest sens, însă în niciun caz nu trebuie să furnizăm fonduri celor care exploatează resursele naturale în mod nechibzuit, pentru a-și putea realiza scopurile egoiste.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. Salut votul important de astăzi cu privire la o rezoluție care atrage atenția și exprimă îngrijorarea cu privire la devastarea râului Iordan și în special a cursului inferior al acestuia. Rezoluția îndeamnă autoritățile tuturor țărilor riverane să coopereze și să reabiliteze râul Iordan, prin elaborarea și punerea în aplicare a unor politici care să se concentreze asupra obținerii unor rezultate tangibile în domeniile gestionării cererii de apă pentru gospodării și agricultură, ale conservării a apei și gestionării canalizării și a efluenților agricoli și industriali și asupra asigurării faptului că există o cantitate suficientă de apă dulce care curge prin albia râului Iordan. Consideră binevenită cooperarea între comunitățile locale israeliene, iordaniene și palestiniene confruntate cu provocări similare în legătură cu resursele de apă din zona Iordanului inferior și îndeamnă Israelul și Iordania să își onoreze pe deplin angajamentele asumate în tratatul de pace, în ceea ce privește reabilitarea râului Iordan.

 
Ultima actualizare: 24 martie 2011Notă juridică