Președintele. – Următorul punct este dezbaterea comună privind următoarele:

- raportul elaborat de dna Jędrzejewska și de dna Trüpel, în numele Comisiei pentru bugete, privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2011 – toate secțiunile și scrisorile rectificative nr. 1/2011, 2/2011 și 3/2011 la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2011

(12699/2010 - C7-0202/2010 - 2010/2001(BUD)) (A7-0284/2010); și

- raportul elaborat de dl Surján, în numele Comisiei pentru bugete, referitor la poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 3/2010 al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2010, secțiunea III – Comisia – măsurile referitoare la comerțul cu banane

(13472/2010 - C7-0263/2010 - 2010/2048(BUD)) (A7-0281/2010).

  Sidonia Elżbieta Jędrzejewska, raportoare. – (PL) Ne-am reunit astăzi pentru a vorbi despre bugetul Uniunii Europene pentru 2011. Anul 2011 este un an bugetar excepțional din mai multe motive. Înainte de toate, 2011 este al cincilea an al cadrului financiar multianual pentru 2007-2013, așa că deja știm multe despre modul în care acest cadru multianual este aplicat, care părți au avut succes și care nu și multe programe sunt deja într-un stadiu foarte avansat al ciclului lor de viață.

Între timp, s-au întâmplat multe în Uniunea Europeană, deoarece am adoptat Tratatul de la Lisabona care impune sau atribuie noi sfere de competență Uniunii Europene. Îmi voi permite aici să menționez câteva dintre acestea, în special cele care sunt costisitoare, adică noile sfere de competență din domeniul politicii de combatere a schimbărilor climatice și al politicii energetice. Acesta creează, de asemenea, noi sfere de competență pentru Uniunea Europeană pe scena globală, așa că vorbim aici despre instituirea diplomației Uniunii, și există noi competențe în ceea ce privește cercetarea spațiului și în ceea ce privește sportul și turismul. Din nefericire, niciunul dintre aceste noi roluri nu este însoțit de mijloace financiare corespunzătoare. Este oarecum adevărat că Uniunea Europeană are ambiții și planuri noi, dar nu are neapărat noile resurse financiare necesare pentru a pune în aplicare aceste planuri și ambiții. Astfel este deci 2011.

În avizul Parlamentului European, Comisia Europeană și-a programat în mod chibzuit operațiunile în proiectul său și a alocat resurse corespunzătoare pentru 2011. Consiliul – am discutat deja acest aspect aici – a redus acele resurse. Aș dori să prezint pe scurt în cursul lecturii noastre ceea ce s-a întâmplat în Comisia pentru bugete. Reamintesc: noul Tratat de la Lisabona introduce și o nouă procedură bugetară. Nu mai avem două șanse. Nici Consiliul, nici Parlamentul European nu au în prezent două lecturi. Avem doar lecturi unice și acesta este motivul pentru care ambele brațe ale autorității bugetare trebuie să depună eforturi și să aibă o disciplină deosebită, deoarece, de fapt, toți avem doar o șansă. Repet: nu mai avem două lecturi.

Mâine vom vota și vom acorda atenție poziției elaborate de Comisia pentru bugete. Este important să subliniem faptul că ceea ce a elaborat Comisia pentru bugete este o poziție care respectă cadrul financiar multianual. Contrar anilor trecuți, Parlamentul European își va adopta lectura, care nu depășește, în ceea ce privește cantitățile planificate, perspectiva financiară multianuală. Această poziție este inovatoare, dar este și o poziție care include și ia în considerare preocupările și situația în care se află Consiliul. Situația în care, în Consiliu, șapte state membre au respins poziția Consiliului nu a trecut neobservată de Parlament. Am ascultat și am luat în considerare temerile anumitor state membre și ale Consiliului ca atare. Am luat cu atenție în considerare poziția Consiliului și, prin urmare, lectura Parlamentului este disciplinată și nu depășește cadrul financiar multianual. Pe de cealaltă parte totuși, nu putem, desigur, să rămânem indiferenți în fața faptelor despre care am vorbit mai devreme, și anume că avem noi domenii pentru care Uniunea Europeană trebuie să își asume responsabilitatea, dar că aceste domenii nu au sprijinul financiar corespunzător. Mai mult, Consiliul s-a angajat față de un număr considerabil de măsuri referitoare, de exemplu, la comerțul cu banane, oferind compensații producătorilor de banane asociate cu programul ITER și cu alte programe care necesită noi resurse financiare, dar care nu le-au primit. Se pare că acestea urmează să fie finanțate din resursele actuale. Aici are Parlamentul European îndoieli.

Ceea ce am dori, de asemenea, să transmitem prin lectura noastră este, mai presus de toate, să se evidențieze încă o dată triunghiul priorităților, triunghiul referitor la tineret, educație și mobilitate. Parlamentul European spune din martie că aceasta va fi lista noastră de priorități pentru 2011 și că am dori ca acele linii bugetare care favorizează tineretul, educația și mobilitatea să fie finanțate corespunzător, așa că se vor găsi resurse și pentru întreprinderile inovatoare din domeniul mobilității, al tineretului și al educației. Aceleași lucruri se aplică și programelor de cercetare și inovare. Știm că nu există mijloace suficiente în actualul cadru financiar și, din acest motiv, am făcut dureroasele – deși, în opinia noastră, esențiale – reduceri de fonduri pentru programul ITER. Aș dori foarte mult ca această lectură a Parlamentului să fie văzută ca fiind disciplinată, dar și ca o lectură care va permite finanțarea angajamentelor Uniunii Europene pentru 2011.

  Helga Trüpel, raportoare. – (DE) Dle președinte, dle Wathelet, dle comisar Lewandowski, doamnelor și domnilor, tocmai l-am auzit pe raportorul pentru bugetul Comisiei vorbind despre provocările importante pe care le întâmpinăm. Voi vorbi acum în calitate de raportoare pentru bugetul Parlamentului și pentru celelalte instituții, mai mici.

Conflictul politic cu care trebuie să ne confruntăm – și acest lucru nu este valabil doar pentru bugetul Parlamentului, ci și pentru bugetul Comisiei – este următorul: prin Tratatul de la Lisabona, Parlamentul a dobândit noi sfere de competență referitoare la politica energetică și politica externă și puterea de codecizie în ceea ce privește agricultura. Avem mai multe de spus referitor la politica legată de sport și spațiu. Mai simplu spus, competențele noastre au fost sporite, iar acesta este un lucru bun. Am luptat mereu pentru acest lucru în calitate de parlamentari europeni dedicați. Cu toate acestea, în același timp, în statele membre există o situație care le-a determinat să adopte măsuri de austeritate și politici de scădere a datoriei și, prin urmare, trebuie să găsim o linie politică între aceste două țeluri principale – pe de o parte, avem sarcini noi, pe de cealaltă parte, trebuie să demonstrăm că înțelegem presiunea sub care se află bugetele publice. Acest lucru este exact ceea ce am încercat să fac în calitate de raportoare pentru bugetul Parlamentului, adică să găsesc un echilibru cu adevărat valabil între cele două competențe și, prin urmare, între noile cerințe profesionale și cerințele de personal suplimentar și nevoia de a transmite un semnal cetățenilor Uniunii Europene și guvernelor că vrem, de asemenea, să dăm dovadă de reținere și autodisciplină.

Biroul a înaintat propuneri, întrucât aceasta este sarcina lui, cu privire la care costuri din bugetul Parlamentului ar trebui ridicate pentru ca acesta să poată funcționa corespunzător. În prezent, am luat deciziile în Comisia pentru bugete referitoare la credite care, cu o sumă în jurul a 25 de milioane de euro, este sub cea propusă inițial de Birou. Acest fapt înseamnă că intenționăm să ne limităm costurile de călătorie, suma alocată pentru studii, fondurile pentru securitate din acest Parlament și cele pentru tehnologia informației și că vom limita numărul de posturi disponibile pentru serviciile de bibliotecă. Ne confruntăm cu o problemă referitoare la întrebarea privind suma care ar trebui acordată în viitorul apropiat asistenților deputaților în Parlamentul European. Propunerea este că, pentru 2011, această sumă ar trebui crescută din nou cu 1 500 de euro. Aș dori să spun destul de clar că, în calitate de membru al Grupului Verzilor/Alianța Liberă Europeană, nu sprijin această propunere. Cred că este exagerată în momentul de față. În cadrul Comisiei pentru bugete, majoritatea a fost de acord că avem nevoie de mai multe informații și că acești bani vor fi mai întâi păstrați ca rezervă, cu alte cuvinte, nu vor fi eliberați, dar că vor trebui luate mai multe decizii de politică în ceea ce privește dorința noastră de a elibera acești bani sau adoptarea unei politici, considerate de noi ca fiind mai chibzuită, de a nu pune la dispoziție acești bani în 2011.

Mai mult, pentru mine este foarte important faptul că am solicitat o abordare nouă, mai ecologică a mobilității – deoarece este, desigur, în mod deosebit în interesul nostru să facem ca instituțiile europene să fie ecologice și, pe cât posibil, să ne schimbăm propriul comportament. De exemplu, va exista o amendă pentru transportul public local în Bruxelles, iar acest aspect urmează să fie negociat în continuare. Ar fi extrem de bine dacă am putea să ne limităm substanțial serviciile de șofer, dar acest lucru înseamnă că aici, în acest Parlament de la Strasbourg ar trebui să punem mai multe biciclete la dispoziția deputaților în Parlament și a personalului, astfel încât să ne putem descurca într-un mod ecologic și aici, la Strasbourg.

Un al doilea punct care este extrem de important pentru mine este faptul că am încercat să găsim un echilibru bun printr-o majoritate a Comisiei pentru bugete. Nu am considerat doar că interesele noastre proprii sunt reprezentative pentru Parlament și am sporit bugetul în mod responsabil, ci a trebuit, desigur, să privim și către celelalte instituții mai mici: Comitetul Regiunilor, Comitetul Economic și Social, Curtea de Conturi, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor, precum și Ombudsmanul European. Ceea ce am făcut în această privință a fost să luăm o poziție responsabilă, astfel încât să ne punem la dispoziție mai mult personal și mai multe resurse pentru noi, dar și să acordăm, într-un mod foarte precis, Comitetului Regiunilor și Comitetului Economic și Social o anumită creștere a fondurilor, deși nu tot ce au solicitat, deoarece și acestea au, desigur, cerințe sporite pentru forță de muncă datorate competențelor suplimentare care decurg din Tratatul de la Lisabona. Mai ales în cazul unei instituții mici precum Autoritatea Europeană pentru Protecția datelor, care este foarte importantă în multe dintre dezbaterile pe care le ținem în prezent privind abordarea protecției datelor în lumea digitală – iar această instituție importantă încă este în curs de înființare – este bine să fie primită în sensul atribuirii de două noi poziții. În această privință, doamnelor și domnilor, am dori să clarificăm faptul că Comisia pentru bugete a încercat să adopte o direcție foarte responsabilă între creșterile bine fondate pe care le sprijinim și pe care trebuie, de asemenea, să le motivăm Consiliului deoarece vrem să facem o treabă bună aici, și înțelegerea faptului că un anumit grad de reținere este fără îndoială necesar în momentul de față.

  László Surján, raportor. – (HU) Dle președinte, dle Wathelet, dle comisar, doamnelor și domnilor, sarcina mea este de a stabili un post bugetar pentru 2010, pe cât este posibil, și să evaluez o propunere de amendament, un buget rectificativ. Această problemă presupune o promisiune făcută de Comisie acum câțiva ani de a acorda o compensație rezonabilă pentru țările producătoare de banane și noi trebuie să respectăm această promisiune. Singura mică problemă cu acest lucru este faptul că atunci când Comisia a făcut această promisiune și acest anunț, nu a discutat aceasta cu niciuna dintre ramurile autorității bugetare de la nivelurile corespunzătoare și încă nu a reușit să facă o propunere acceptabilă pentru toate părțile implicate. Suma implicată este de 300 de milioane de euro, dintre care 75 de milioane vor trebui plătiți din bugetul 2010. Întrebarea este de unde ar trebui să provină. Și acesta reprezintă aspectul asupra căruia Consiliul și Parlamentul încă nu au căzut de acord, după două negocieri tripartite nereușite.

Din păcate, nu a fost posibil să se ajungă mai aproape de un acord, deși este clar că este necesar un compromis, deoarece aceste plăți se vor face către țări a căror situație are, pe deplină dreptate, cu adevărat nevoie de această compensație. Nu putem totuși ajunge la un acord cu Consiliul deoarece, în viziunea noastră, aceasta este de fapt o sarcină nouă care nu este inclusă în proiectul de buget preliminar și există instrumentul numit instrument de flexibilitate pentru exact acest gen de situații. Acesta este scopul pentru care a fost creat, să rezolve probleme ca aceasta, și are un cadru juridic corespunzător, precum și fonduri gata să fie mobilizate. Cu toate acestea, Consiliul a fost de părere că, având în vedere situația actuală a afacerilor, statele membre nu sunt dispuse să mobilizeze acest instrument deoarece ar necesita alte plăți pe care bugetele naționale nu sunt în măsură să le facă. În Parlament totuși, am susținut părerea că programele noastre existente care sunt deja în curs de desfășurare nu sunt în măsură să permită retragerea de fonduri și nu am reușit să ajungem la o soluție de compromis. Prin urmare, cu mare regret și cu sprijinul vastei majorități a Comisiei pentru bugete, trebuie să propun Parlamentului ca noi, Parlamentul, să respingem și bugetul rectificativ nr. 6, propunerea de compromis a Comisiei depusă pentru noi, care nu a fost adoptată de Consiliu.

Dle președinte, în această dezbatere se presupune că ar trebui să iau cuvântul și în numele Comisiei pentru dezvoltare regională. Permiteți-mi să combin aceste două discursuri și să spun că aș dori să îi aduc un omagiu Comisiei, întrucât a făcut tot ceea ce a putut, în deplină conformitate cu normele și limitele superioare specificate în bugetul 2011. Știm cu toții că Uniunea Europeană este subfinanțată. Fondurile necesare pentru realizarea sarcinilor ar trebui crescute. Cu toate acestea, trebuie, de asemenea, să știm că avem deficit de fonduri și că trebuie să gestionăm mai bine fondurile disponibile. În ceea ce privește dezvoltarea regională, a fost foarte dureros pentru noi să vedem că Consiliul a retras sau a redus și cheltuielile pentru dezvoltarea regională. Scena la care am asistat reprezintă cea mai mare reducere a plăților din istoria ultimilor zece ani. În opinia noastră, este imposibilă funcționarea în aceste condiții. Prin urmare, acum va urma o ședință de reconciliere în care sperăm că pozițiile se vor apropia și că vom avea și un buget adecvat pentru țările producătoare de banane. Vă mulțumesc pentru atenția acordată.

  Janusz Lewandowski, membru al Comisiei. – Dle președinte, acesta este primul buget în temeiul Tratatului de la Lisabona, după cum menționează și raportorul, și este de înțeles că suscită un interes datorat nu atât de mult cifrelor din buget, cât dimensiunii instituționale atribuite procedurii bugetare anuale.

Salutăm, desigur, restabilirea de către Parlament a nivelului general al proiectului de buget, atât în ceea ce privește angajamentele, cât și plățile – adică diferența de aproape 8,62 de milioane de euro în angajamente și de în jur de 3,6 milioane de euro în plăți dintre votul Parlamentului și cel al Consiliului.

Potrivit previziunii revizuite, suntem aproape siguri că programarea noastră a fost corectă, că fondurile de coeziune speciale se schimbă cu o viteză de croazieră în acest stadiu al perspectivei financiare și că facturile vor fi plătite anul viitor, așa că reanunțăm previziunile pentru 2011. Acestea fiind spuse, aș dori, de asemenea, să vă atrag atenția asupra necesității de restaurare a proiectului de buget privind închiderea contului pentru agricultură. Menținerea reducerii ar lăsa efectiv neacoperite o parte din previziunile pentru cheltuielile agricole.

Salutăm și amendamentele comisiilor parlamentare în această privință. Direcția adoptată de Parlament, după cum menționează raportoarea Jędrzejewska, este foarte clară. Aceasta privește modificările orizontale și prioritățile politice din previziuni la rubrica 3b privind tineretul și mobilitatea tineretului.

Sunt propuse și alte modificări dincolo de proiectul de buget, iar unele dintre ele ar putea fi puse în aplicare dacă ar exista un temei juridic. Vom transmite scrisoarea noastră privind executabilitatea acestor două amendamente, precum și proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare votate în comisia parlamentară.

Regretăm faptul că Parlamentul a introdus un număr semnificativ de rezerve. Atât dimensiunea rezervelor asupra salariilor (75 de milioane de euro, din care 41 de milioane nu au legătură cu ajustarea salarială de 1,85 %), cât și condițiilor puse pentru acestea – care uneori nici nu sunt legate de problemele de personal – sunt îngrijorătoare.

Facem tot posibilul pentru a îndeplini condițiile, iar rezervele vor putea fi ridicate cel târziu în cursul concilierii.

În sfârșit, Comisia apreciază abordarea Parlamentului de a nu depăși plafonul cadrului financiar multianual. Acest lucru s-a realizat cu prețul unor reduceri pentru ITER și pentru acțiunile externe, de exemplu, pentru care avem nevoie de mai mulți bani, nu de mai puțini.

Văd acest fapt ca fiind o invitație la dezbatere și va fi soluționat la momentul concilierii pachetului global.

Cu această ocazie, voi vorbi și despre bugetul rectificativ nr. 3, deja discutat de domnul raportor Surján. Acesta privește măsurile însoțitoare privind comerțul cu banane și, până acum, raportorul Parlamentului a reconfirmat poziția Parlamentului, care este foarte îndepărtată de poziția Consiliului. Consiliul este în favoarea redistribuirilor, Parlamentul este pentru utilizarea mai frecventă a instrumentelor de flexibilitate, însă din nou, este în joc credibilitatea instituțiilor noastre în fața țărilor ACP. Ar trebui deci să căutăm un compromis în viitorul proces de conciliere.

Ca de obicei, proiectul de buget va fi sau este deja însoțit, pe lângă bugetul rectificativ pentru acest an și bugetul rectificativ pentru comerțul de banane de anul viitor, de o scrisoare rectificativă privind Serviciul de acțiune externă, de o scrisoare rectificativă privind noile agenții de supraveghere care au fost aprobate deja la nivel politic, iar mâine Comisia va adopta și transmite Parlamentului o scrisoare rectificativă care reprezintă actualizarea obișnuită a estimărilor pentru acordurile din domeniile agriculturii și pescuitului.

În sfârșit, știu că dimensiunea instituțională ar trebui să joace un rol important în viitoarea concertare. Le datorăm cetățenilor să facem un compromis și să demonstrăm că Tratatul de la Lisabona funcționează în avantajul lor prin eliminarea discrepanțelor folosind mecanismele complexe ale Uniunii Europene. Voi juca deci rolul de mediator onest în anticiparea acordului final.

  Melchior Wathelet, Președinte în exercițiu al Consiliului. – (FR) Dle președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor, întâi de toate aș dori să îmi cer scuze pentru mica întârziere datorată problemelor de circulație cu care ne-am obișnuit cu toții zilele astea.

Am auzit finalul discursului dlui comisar. Am fost informat pe scurt și despre discursul raportorului. Este adevărat că aici mă voi limita, în mod evident, la a vă informa cu privire la principalele aspecte ale poziției Consiliului și desigur că procedura de conciliere, care ar trebui să aibă loc în apropierea votării Adunării dumneavoastră asupra tuturor amendamentelor – nu se știe niciodată – este cadrul în care vom putea îmbunătăți toate pozițiile politice. Prin urmare, voi vorbi despre amendamentele Parlamentului și cu privire la amendamentele pe care Parlamentul se pregătește să le voteze.

Cu toate acestea, voi profita de această ocazie pentru a vă informa despre câteva reacții preliminare și pentru a vă reaminti preocupările Consiliului în contextul acestei proceduri bugetare pentru 2011. Trebuie, mai întâi de toate, să subliniez că această procedură bugetară are loc într-o perioadă în care ieșim dintr-o criză economică și, chiar dacă bugetul european poate și trebuie să ajute la ieșirea din această criză, nu trebuie să pierdem din vedere constrângerile bugetare considerabile care ne afectează bugetele naționale. Este evident că acest fapt necesită un control strict al cheltuielilor. Acesta este contextul în care Consiliul acordă cea mai mare importanță nu doar respectării plafoanelor diferitelor rubrici ale cadrului financiar multianual, ci și, mai presus de toate, menținerii marjelor corespunzătoare pentru a putea face față circumstanțelor neprevăzute.

În această privință, Consiliul a salutat reținerea afișată de Comisie în ceea ce privește creditele de angajament în proiectul său de buget. Pe de altă parte, este evident că suntem cu mult mai preocupați de faptul că amendamentele Parlamentului European vor reduce considerabil anumite marje.

Tot astfel, Consiliul regretă, în mod evident, creșterile nivelului de credite de plată pe care Parlamentul intenționează să le voteze, cu atât mai mult cu cât acest nivel de credite depășește proiectul de buget al Comisiei. Nivelul de credite de plată trebuie să fie suficient, dar fără a fi supraestimat, și trebuie să țină seama de aplicarea din trecut și de nevoile reale pentru 2011. Trebuie să evităm cu orice preț trimiterea unui semnal greșit într-un moment în care finanțele publice ale statelor membre sunt în curs de redresare. Doresc, de asemenea, să vă reamintesc faptul că, din cauza acestor dificultăți, în cadrul Consiliului a fost posibilă realizarea unui echilibru doar printr-o majoritate foarte mică pentru o rată de creștere a creditelor de plată de 2,91 % față de 2010.

Aș dori acum să vă atrag atenția în mod specific asupra anumitor puncte. Consiliul a luat notă de intenția Parlamentului European de a respecta plafoanele diferitelor rubrici ale cadrului financiar multianual, însă nu poate accepta ca abordarea cu privire la creditele de angajament să fie făcută în detrimentul programelor importante, mai ales în conformitate cu rubrica 1a privind competitivitatea pentru creștere și ocuparea forței de muncă și, de asemenea, în detrimentul chestiunilor de la rubrica 4 privind rolul Uniunii Europene ca partener mondial.

În această privință, permiteți-mi să spun că sunt surprins de reducerea de credite propusă de Parlamentul European pentru politica externă și de securitate comună într-o perioadă în care se depun toate eforturile pentru înființarea rapidă a Serviciului european pentru acțiune externă.

Tot astfel, Consiliul este surprins de scăderea de credite pentru proiectul pentru Reactorul termonuclear experimental internațional (ITER) în 2011, deși lucrăm încă la modalitatea de eliberare a resurselor pentru a rezolva dificultățile financiare ale acestui proiect în 2010, în 2012 și în 2013. Consiliul a luat totuși notă de prioritățile Parlamentului European privind tineretul, educația și mobilitatea și ar putea ține seama de acestea în contextul unui acord global. Se vor face propuneri în cursul discuțiilor viitoare.

În ceea ce privește creditele de plată, aș dori să vă transmit preocuparea Consiliului în ceea ce privește capacitățile actuale de absorbție în conformitate cu rubrica 1b, referitoare la coeziunea pentru creștere și competitivitate. Dacă amendamentele Parlamentului European restaurează proiectul de buget și prin aceasta duc la creșterea creditelor, acest lucru ar putea pune probleme în ceea ce privește absorbția acestor diferite credite. Într-adevăr, aș dori să subliniez că Consiliul a acceptat o creștere de 14 % a creditelor de plată, în urma analizării cu mare atenție a propunerilor Comisiei și ținând seama de rata de aplicare a creditelor pentru 2010, întrucât aceasta este cea mai bună bază.

Aș dori să menționez un ultim punct privind intenția Parlamentului European de a crea opt noi linii bugetare, fără niciun credit, legat, pe de o parte, de cheltuielile de punere în aplicare a Tratatului de la Lisabona și, pe de altă parte, de veniturile în ceea ce privește resursele proprii. Cred că bugetul 2011 nu este potrivit pentru transformarea într-un instrument bugetar a concluziilor acelor dezbateri importante și decizii dificile care vor trebui luate pentru viitoarea finanțare a Uniunii Europene la momentul negocierii următorului cadru financiar multianual. Aceasta este o dezbatere lungă și complexă la care nu se poate găsi o soluție în următoarele câteva săptămâni în contextul relativ restricționat al procedurii bugetare pentru 2011.

Observ totuși, iar acest lucru este de înțeles și destul de previzibil, că, având în vedere noile competențe ale Parlamentului, diverse alte subiecte au fost introduse în discuția politică privind bugetul 2011. Unele sunt legate direct de bugetul pentru acest an sau pentru anii următori, până la sfârșitul cadrului financiar multianual 2007-2013. În special, este în joc ITER, precum și finalizarea procesului de adoptare a normelor de administrare a cadrului financiar multianual în conformitate cu dispozițiile Tratatului de la Lisabona, și trebuie să ajungem la un acord cu privire la aceste două probleme. Comisia a făcut propuneri care au fost în mare adoptate de Consiliu. Aceasta va discuta în foarte scurt timp o propunere a Președinției privind problema delicată a flexibilității, un subiect pe care îl consider necesar.

În ceea ce privește alte chestiuni, precum cea de a profita de ocazia acestei adaptări pentru a crește semnificativ resursele bugetului cadrului financiar pentru a ține seama de noile alocări care decurg din tratat, de fapt, trebuie să vă spun că acest lucru nu va fi posibil dincolo de nivelul de finanțare actual al statelor membre. Nevoia de a ieși din criză și de politici bugetare naționale care sunt în mare măsură influențate și controlate de Uniunea Europeană nu permit acest lucru.

După cum știm, vor exista și alte probleme în cadrul acestor negocieri. Comisia le va sublinia în comunicarea sa privind revizuirea bugetului. Consiliul este, prin natura sa, un organism care ascultă, analizează și încearcă să dea răspunsuri. Este evident că nu se va comporta altfel în contextul acestei discuții. Va asculta propunerile și va formula un aviz. Apoi, desigur, va veni momentul să răspundă la aceste întrebări și să ia decizii. Întrucât acestea sunt probleme complexe care necesită mecanisme și resurse substanțiale, știm că răspunsurile nu vor veni în contextul discuției asupra bugetului 2011, ci vor veni în cursul dezbaterii privind următorul cadru multianual. Cu toate acestea, este normal ca, referitor la unele dintre aceste probleme, să ne așteptăm de la Consiliu să fie pregătit pentru introducerea unor inițiative sau pentru a face comentarii.

Aș dori să închei doar prin a sublinia cât de important este să se ajungă la un acord privind bugetul 2011 în cursul următoarelor săptămâni. În acest scop, Președinția va continua să contribuie activ la excelentul climat de cooperare care a dominat până acum și cred că, pentru cetățenii europeni, va fi deosebit de dăunător pentru imaginea Uniunii Europene dacă nu va putea ajunge la un acord asupra acestui prim buget ce urmează să fie votat în epoca noului Tratat de la Lisabona.

Dle președinte, onorați deputați, vă mulțumesc pentru atenția dumneavoastră.

  José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, raportor pentru aviz al Comisiei pentru afaceri externe. – (ES) Dle președinte, dle Wathelet, dle comisar, doamnelor și domnilor, aș dori să încep prin a mulțumi raportorului general pentru lucrul realizat în ceea ce privește bugetul.

Deși în Comisia pentru afaceri externe am practicat moderația și suntem conștienți că creditele de la rubrica 4 cresc în mod substanțial peste medie, considerăm că acestea sunt insuficiente pentru a garanta o politică externă consecventă, vizibilă și eficientă care să fie în conformitate cu ambițiile introduse de Tratatul de la Lisabona.

Suntem, de asemenea, surprinși de atitudinea de uimire a Consiliului față de unele reduceri tactice propuse de Parlament, dată fiind semnificația reducerilor, atât în ceea ce privește creditele de compromis, cât și în ceea ce privește creditele de plată pe care le-a introdus Consiliul însuși.

Aș dori să îi mulțumesc Comisiei pentru bugete, reprezentată aici de președintele său, de a pune în rezervă creditele pentru noile posturi din Serviciul european pentru acțiune externă.

Dle președinte, în mod normal, acest lucru nu înseamnă că nu ar trebui să avem o atitudine pozitivă și constructivă, ci, în mod evident, în procesul de conciliere, Parlamentul trebuie să fie ferm, foarte ferm atunci când își reclamă prioritățile, având ca obiectiv și țel capacitatea de a produce un buget pentru 2011, după cum tocmai a spus Președintele în exercițiu al Consiliului.

  Thijs Berman, raportor pentru aviz al Comisiei pentru dezvoltare. – (NL) Dle președinte, fondurile care au fost puse la dispoziție pentru cooperarea pentru dezvoltare trebuie efectiv să deservească țelurilor de dezvoltare, astfel încât să contribuim la atenuarea impactului asupra țărilor sărace al crizei financiare și economice pentru care acestea nu sunt vinovate.

Dacă ne asigurăm că acestea vor fi integrate în economia mondială, vor deveni o nouă piață și astfel, o parte din soluție. Fondurile pentru dezvoltare – fonduri din cadrul Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare (ICD) – sunt destinate acestui scop: pentru combaterea sărăciei, și nu pentru cooperarea UE cu țările industrializate.

Nici eliberarea de fonduri pentru reforma privind producția de banane – măsurile referitoare la comerțul cu banane – nu ar trebui să se realizeze în detrimentul programelor de dezvoltare actuale. În plus, trebuie menținute sumele pentru consolidarea democrației și a drepturilor umane în cadrul Instrumentului european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO).

Inundațiile recente din Pakistan au demonstrat din nou că este necesară o reacție rapidă, eficientă – dar nu prin recurgerea la buget pentru o măsură de urgență, ci, în schimb, prin intermediul unei sume structurale pentru ajutor umanitar. UE trebuie să fie capabilă să acționeze prompt și să continue să ofere o contribuție.

  Bogusław Liberadzki, raportor pentru aviz al Comisiei pentru control bugetar. – (PL) Deoarece vorbesc în numele Comisiei pentru control bugetar, aș dori să atrag atenția asupra următoarelor probleme: Prima dintre acestea este nivelul de erori care au loc în cursul stabilirii bugetului și al realizării. Două domenii deosebit de importante sunt acțiunea externă și fondurile structurale. O altă problemă care este extrem de importantă pentru noi o reprezintă sumele alocate prin metoda tradițională, folosind un criteriu bazat pe evaluarea efectului fondurilor folosite. Acest al doilea aspect lipsește de multe ori atunci când se iau decizii bugetare. Al treilea domeniu este bugetul armonizat, de exemplu, fondul de coeziune și rețelele de transport transeuropene. Se pare că, în formularea bugetului, folosim prea puțin metodologia europeană și prea mult fragmentarea națională a bugetului. Factorul final legat de buget este solicitarea de a ține seama de astfel de informații precum rapoartele naționale privind realizarea obiectivelor bugetare pentru anul trecut. În prezent, mai puțin de jumătate din statele membre predau aceste rapoarte, iar rapoartele predate sunt redactate utilizând metodologii foarte diferite.

  Pervenche Berès, raportoare pentru aviz a Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale. – (FR) Dle președinte, dle Wathelet, dle comisar, în ceea ce privește bugetul pentru 2011, Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale este încântată de restabilirea de către Comisia pentru bugete a creditelor pentru Fondul european de ajustare la globalizare. Considerăm că acest lucru este absolut esențial în această perioadă de criză și solicităm Consiliului să urmeze abordarea delicată a Parlamentului, având în vedere climatul actual.

Solicităm, de asemenea, să se acorde o atenție deosebită ratei de punere în aplicare a creditelor pentru Fondul social european, altfel fondul nu va reuși să își îndeplinească obiectivele.

Solicităm, de asemenea, să se dedice mai multe resurse dialogului social deoarece experiența prezentului proces de restructurare ne-a învățat că, acolo unde există dialog social, lucrurile sunt mai armonioase și se pot găsi soluții mai bune. Aceasta este o chestiune importantă.

În sfârșit, suntem încântați de sprijinul Comisiei pentru bugete acordat primei inițiative de lucru a rețelei EURES, întrucât aceasta reprezintă o contribuție reală a Parlamentului European la inițiativa-pilot a Tineretului în mișcare și considerăm că trebuie să dezvoltăm și un instrument de ajutor pentru inovarea socială.

  Jutta Haug, raportoare pentru aviz a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară. – (DE) Dle președinte, dle Wathelet, dle comisar, doamnelor și domnilor, în calitate de raportoare pentru aviz a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară în ceea ce privește bugetul, nu voi spune nimic nou niciunuia dintre cei prezenți. Cu toate acestea, aș dori să evidențiez din nou faptul că Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară este responsabilă pentru mai puțin de 1 % din întregul buget, mai puțin de 1 % din toate acțiunile de protecție a mediului, acțiunile pentru biodiversitate și acțiunile de combatere a schimbărilor climatice. Aceasta răspunde de întregul domeniu al sănătății publice, de siguranța alimentelor și a hranei și de măsurile veterinare, precum și de activitatea extrem de importantă a cinci agenții europene. 1 %! Ei bine, în acest caz, este cu siguranță imposibil să vorbim despre cantități excesive de bani. Această sumă mică de bani este, prin urmare, extrem de necesară pentru a ne desfășura activitatea. Așadar, nu va surprinde pe nimeni faptul că nu putem accepta reducerile Consiliului. Avem nevoie de acele resurse.

  Heide Rühle, raportoare pentru aviz a Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor. – (DE) Dle președinte, dle Wathelet, dle comisar, aș dori să susțin spusele vorbitoarei anterioare. În calitate de Comisie pentru piața internă și protecția consumatorilor, suntem responsabili de domeniul limitat al vămilor, al pieței interne și al protecției consumatorilor. Am încercat din greu să acordăm o atenție deosebită cifrelor și să adăugăm doar ce este cu adevărat necesar. Totuși, în vremuri de criză, este desigur nevoie de bani pentru protecția consumatorilor, vămi, instruirea funcționarilor vamali etc. Prin urmare, suntem de părere că vechile cifre trebuie restabilite.

Am dori să îi mulțumim Comisiei pentru bugete pentru cooperarea excelentă de care ne-am bucurat până acum și sperăm că aceasta va continua.

  Mairead McGuinness, raportoare pentru aviz a Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală. – Dle președinte, aș dori să îi mulțumesc raportoarei pentru lucrul amănunțit asupra bugetului pentru 2011.

Permiteți-mi să trec direct la un anumit punct îngrijorător pentru bugetul pentru agricultură, adică linia de închidere a conturilor. În calitate de comisie, am depus din nou un amendament și solicităm Parlamentului să îl susțină. Consiliul a folosit mijloace contabile creative pentru a găsi 420 de milioane de euro. Dacă nu reușim aprobarea amendamentului, ne vom confrunta cu o problemă bugetară imensă anul viitor și vor exista reduceri în toate liniile bugetare din agricultură.

În calitate de Parlament, nu putem permite ca acest lucru să se întâmple și trebuie să solicităm sprijinul dumneavoastră din toate grupurile politice pentru acest amendament. Doresc să îi mulțumesc Comisiei pentru bugete pentru înțelegerea și sprijinul acordat amendamentelor Comisiei pentru agricultură privind Fondul pentru produsele lactate, privind finanțarea noastră pentru programul de consum al laptelui și fructelor în școli, pentru populațiile de albine și pentru programul pentru persoanele defavorizate.

Sper că, în ceea ce privește piețele de lactate, Comisia are dreptate să fie optimistă. Mă îngrijorează volatilitatea.

  Morten Løkkegaard, raportor pentru aviz al Comisiei pentru cultură și educație. – (DA) Dle președinte, în calitate de raportor pentru bugetul Comisiei pentru cultură și educație, sunt mândru să pot spune că noi, cei din Parlament am reușit să facem ceea ce nu a reușit Comisia și ceea ce nu a vrut Consiliul să facă, adică să ținem cont de obligațiile din noua strategie Europa 2020 și să le consolidăm cu sprijin financiar pentru a atinge obiectivele stabilite în strategie.

Este esențial să investim în educație și în învățarea de-a lungul vieții pentru a crea „noi abilități pentru noi competențe” – o parte centrală a strategiei. Am dori, prin urmare, ca și Consiliul să sprijine poziția în ceea ce privește bugetul 2011 pe care noi, cei din Parlament, ne așteptăm să îl adoptăm mâine. Acest lucru include, desigur, în special cei 18 milioane de euro suplimentari pentru programul de învățare de-a lungul vieții. Aceasta va permite ca peste 3 500 de studenți europeni să beneficieze de mobilitate Erasmus. Dorim să creștem numărul de studenți din formarea profesională care pot obține stagii. Dorim să implicăm mai mulți adulți în formarea continuă finanțată de UE. Apoi, există 10 milioane de euro pentru programul „Oameni” care este destinat să crească mobilitatea candidaților doctori și studenți doctoranzi, să faciliteze o cooperare mai apropiată cu industria și să modernizeze universitățile europene și să furnizeze bani pentru comunicare. Am aprecia sprijinul Consiliului pentru acest lucru.

  Juan Fernando López Aguilar, raportor pentru aviz al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne. – (ES) Dle președinte, aș dori să raportez pe scurt cu privire la contribuția pe care a făcut-o Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne la dezbaterea bugetară, lucru de care acest Parlament este informat. Voi vorbi despre patru puncte.

Primul punct se referă la Europol, întrucât comisia noastră și-a restabilit bugetul, având în vedere reducerile propuse de Consiliu, și am propus, de asemenea. o creștere de 500 000 de euro astfel încât aceasta să poată face față responsabilităților care au survenit ca urmare a intrării în vigoare a celei de-a doua versiuni a Programului de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste.

În al doilea rând, am solicitat eliberarea creditelor din rezervă și punerea la dispoziția Europol a creșterii propuse.

Am decis ca și creditele destinate Sistemului de informații Schengen din a doua generație să fie înscrise în rezervă cu condiția să fie eliberate la momentul obținerii informațiilor necesare privind etapele care trebuie urmate în viitor.

Întrucât considerăm că acestea sunt de extremă importanță pentru spațiul de libertate, securitate și justiție, am propus, de asemenea, restabilirea creditelor pentru cele trei fonduri destinate imigrării și integrării: Fondul european pentru frontierele externe, Fondul european de returnare și Fondul european pentru integrarea resortisanților țărilor terțe.

În sfârșit, am restabilit și bugetul planificat pentru agenția Eurojust, ale cărei funcții au fost recent extinse, întrucât aceasta reprezintă un instrument esențial pentru dezvoltarea cooperării juridice în Europa.

  Algirdas Saudargas, raportor pentru aviz al Comisiei pentru afaceri constituționale. – (LT) Aș dori să îl felicit pe raportor pentru găsirea unei poziții echilibrate. Consider că propunerea pentru bugetul 2011, pe care o vom vota mâine, menține un echilibru perfect între economia bugetară și stimularea economică și respectă prioritățile Parlamentului European, care au fost menționate în mod repetat. Înțeleg scopul statelor membre de a reduce cât mai mult posibil deficitul bugetar, însă multe dintre aceste reduceri propuse de Consiliu sunt nefondate. Nu trebuie să uităm că obiectivele bugetare ale Uniunii Europene sunt diferite. Banii din bugetul UE sunt direcționați către viitoarele noastre investiții. Modul în care vom depăși criza va depinde de buna distribuire și utilizare a acelor bani. Energia, inovările, cercetarea științifică, educația și mobilitatea sunt fundamentele creșterii noastre economice și creării de noi locuri de muncă. Prin urmare, trebuie nu doar să asigurăm continuitatea eficienței programelor deja existente, ci și finanțarea adecvată a noilor domenii de politică incluse în Tratatul de la Lisabona. Solicit colegilor mei să aprobe proiectul de buget.

  Peter Šťastný, raportor pentru aviz al Comisiei pentru comerț internațional. – Dle președinte, Tratatul de la Lisabona i-a acordat Parlamentului European noi competențe în domeniul acordurilor comerciale internaționale, iar Comisia pentru comerț internațional intenționează să exploateze aceste noi competențe.

Un instrument de flexibilitate pentru măsurile referitoare la comerțul cu banane va ajuta țările producătoare să facă față noilor provocări și va fi în beneficiul consumatorilor din țările mai puțin dezvoltate. Asistența aferentă comerțului, precum acordurile de parteneriat economic și ajutorul pentru comerț, va stimula creșterea prin comerț nu doar în UE, dar ci și comerțul din cadrul regiunilor.

Pentru a încheia, voi pune accentul pe dimensiunea parlamentară a OMC și voi menționa interesele de afaceri externe din India, ASEAN și China. Relațiile cu țările cu dezvoltare rapidă prin intermediul centrelor de acest gen vor fi benefice economiilor noastre în general și IMM-urilor în special.

  Dominique Riquet, raportor pentru aviz al Comisiei pentru transport și turism. – (FR) Dle președinte, Comisia pentru transport și turism, care a fost foarte rezonabilă în propunerile sale în cursul perioadei de criză, ar dori să sublinieze că transportul și turismul generează cu ușurință peste 10 % din PIB-ul Uniunii și că acestea sunt sectoare esențiale de creștere ridicată a valorii adăugate europene.

Trei puncte în special merită să fie accentuate și noi am dori ca acestea să fie sprijinite. Mai întâi, finanțarea agențiilor. Într-adevăr, de ce să legiferăm fără a avea criterii în amonte și instrumente de punere în aplicare operaționale în aval? Aceste amendamente vizează furnizarea către agenții a resurselor de care acestea au nevoie pentru a-și îndeplini mandatul și, prin urmare, mandatele Europei.

În al doilea rând, turismul, pentru care Uniunea este prima destinație în lume, a devenit o competență veritabilă odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, însă nu are o rubrică bugetară proprie. Simpla continuare a celor două acțiuni pregătitoare nu este suficientă. Dorim să ne sporim acțiunea, cel puțin simbolic, prin sprijinirea de noi proiecte-pilot, în special privind turismul industrial și cultural.

În sfârșit, erupția vulcanului islandez ne-a demonstrat importanța punerii în aplicare a unei interfețe europene unice de informare și de rezervare a biletelor pentru toate mijloacele de transport, iar aceasta face subiectul ultimei noastre solicitări.

  László Surján, raportor pentru aviz al Comisiei pentru dezvoltare regională. – (HU) Dle președinte, vă mulțumesc pentru că mi-ați acordat cuvântul. Consiliul ia 4 miliarde de euro și invocă criza economică. Ce rezolvă ei cu aceste fonduri? Nu criza, cu siguranță. Ceea ce poate acest lucru să realizeze este, totuși, să distrugă solidaritatea dintre statele membre și să facă imposibilă desfășurarea programelor în curs. Dle Președinte, dle ministru, nu merită. Prin urmare, în opinia comisiei noastre, la capitolul 1B al bugetului 2011, trebuie să ne întoarcem la propunerile Comisiei, mă refer la Comisia Europeană, întrucât acesta se bazează pe previziunile statelor membre. Statele membre nu ar trebui să aibă două soluții contradictorii. Vă mulțumesc pentru atenția acordată.

  Paul Rübig (PPE). – (DE) Dle președinte, aș dori să întreb de ce Comisia pentru industrie, cercetare și energie nu a prezentat niciun aviz. Acela este domeniul în care se fac cele mai mari reduceri. De ce nu există niciun vorbitor desemnat aici?

  Președintele. – Aceasta este o întrebare bună, dle Rübig. Acest raport nu a dispus un aviz din partea Comisiei pentru industrie, cercetare și energie. Am aici lista tuturor comisiilor care au trebuit să dea un aviz și nu văd Comisia pentru industrie, cercetare și energie.

În orice caz, vom afla, dle Rübig.

  Salvador Garriga Polledo, în numele Grupului PPE. – (ES) Dle președinte, o politică bugetară optimă nu este cea care finanțează mai mult, ci una care finanțează bine, sau inteligent, după cum a spus domnul comisar în comunicarea sa.

Îmi place modul în care Comisia Europeană a elaborat bugetul 2011, însă există loc de îmbunătățiri. Nu îmi place și nu mi-a plăcut niciodată modul în care Consiliul se ocupă de bugetele europene. Reducerea din toate părțile la toate proiectele care vin de la Comisie sau de la Parlament nu este o tehnică bugetară, ci un veritabil exemplu de măcelărie bugetară.

Am dori, eventual, să îl întrebăm pe reprezentantul Consiliului dacă l-a auzit sau nu pe comisarul Lewandowski vorbind despre nevoia de credite de plată.

Grupul meu consideră că este posibilă stabilirea unui echilibru între austeritatea bugetară și impulsul european. Este clar faptul că Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European nu crede că stabilirea acelui echilibru este posibilă și, prin urmare, depune amendamente care să spargă plafoanele bugetare și să facă inevitabilă o luptă împotriva Consiliului.

Prin urmare, solicit acestui Parlament să nu ia parte la această strategie, ci să o sprijine în totalitate pe cea a raportorului, care a câștigat deja un sprijin majoritar săptămâna trecută în Comisia pentru bugete.

  Göran Färm, în numele Grupului S&D. – (SV) Aș dori să îi mulțumesc din suflet dnei Jędrzejewska. Aceasta a făcut o muncă excelentă și, în general, suntem, de fapt, în acord în Comisia pentru bugete, deși există unele domenii noi – și voi reveni la aceasta – în care noi, cei din Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, avem o viziune ușor diferită.

Suntem foarte conștienți de situația de criză a finanțelor statelor membre. În ciuda acestui fapt, apărăm în principiu bugetul UE, deși acum ne menținem la niveluri foarte scăzute, mai ales în ceea ce privește noile angajamente politice pentru anul următor, în care și Parlamentul își păstrează creșterea sub o rată de 1 %. Această cifră este foarte modestă.

În ceea ce privește plățile, rata de creștere este mai ridicată, iar acest lucru este, de asemenea, rezonabil. Încercarea de a reține plata fondurilor structurale ar afecta direct acele țări are au cele mai multe probleme în ceea ce privește locurile de muncă și creșterea. Trebuie să ne amintim că țările precum Grecia, Irlanda, Portugalia, Spania și Letonia sunt receptori neți ai resurselor bugetare ale UE. Reducerea bugetului nu va fi în favoarea lor. Nu trebuie să uităm acest lucru.

În primul rând, suntem restricționați. Privit de-a lungul ultimilor 20 de ani, bugetul UE a crescut de fapt mai încet decât cele ale statelor membre. Și acesta este un lucru pe care nu ar trebui să îl uităm.

În al doilea rând, noi, social-democrații, nu acceptăm opinia că măsurile de austeritate sunt singura metodă de rezolvare a crizei. Prin urmare, luptăm pentru o creștere, mai ales în rubrica 1a, care să includă investiții, cercetare și dezvoltare și inițiative ale pieței forței de muncă. Trebuie să existe o creștere aici. Cu toate acestea, nu suntem în totalitate de acord cu Consiliul și Comisia în ceea ce privește proiectul ITER. Suntem în favoarea acestui proiect, însă acesta nu trebuie să fie singura prioritate când vine vorba despre cercetare și dezvoltare. Acestuia nu trebuie să i se permită să depășească toate celelalte. Prin urmare, dacă dorim să continuăm cu proiectul ITER, va trebui să facem revizuiri și va fi nevoie de mai mulți bani.

În al treilea rând, și la fel de important, trebuie să păstrăm solidaritatea în cursul crizei. Dacă cei mai afectați de reducerile fondurilor structurale vor fi cei care au cu adevărat nevoie de sprijin, atunci politica este inacceptabilă.

În al patrulea rând, considerăm, de asemenea, că este justificată o anumită creștere în temeiul Tratatului de la Lisabona. UE va avea un număr de noi sarcini cu privire la Serviciul pentru acțiune externă, noile instituții financiare, energie și climă. Nu putem să delegăm noi sarcini pentru UE și apoi să nu plătim pentru ele.

În sfârșit, aș dori să menționez bugetul pentru politica externă care este, în mod clar, subfinanțat. Dacă vrem să ne putem permite să oferim ajutor Palestinei și să găsim fondurile necesare pentru extindere, avem nevoie de mai mulți bani. Prin urmare, a fost, de asemenea, foarte important pentru noi, social-democrații, să legăm bugetul 2011 de o dezbatere care să aibă o perspectivă de termen mai lung: cu privire la resursele proprii, plafoanele bugetare pentru 2012 și 2013 și finanțarea noului mecanism de sprijin financiar. Pentru a realiza acest lucru, salut menționarea de către dl comisar a flexibilității ca soluție posibilă. Sunt absolut sigur că nu vom reuși în aceste negocieri bugetare dacă nu vom putea, într-un fel, fie să revizuim plafoanele bugetare, fie să utilizăm instrumentul de flexibilitate. Consider că acest lucru este extrem de necesar.

  Anne E. Jensen, în numele grupului ALDE. – (DA) Dle președinte, dle Wathelet, dle comisar, secera reducerilor taie în bugetele publice din majoritatea statelor membre. Așadar, nu ar trebui să ne reținem în bugetul UE? Ba da, ar trebui, și asta și facem, în oarecare măsură. Aceasta este tema comună stabilită în propunerea Parlamentului pentru bugetul anului viitor. Ne-am menținut sub plafoanele stabilite în cadrul financiar multianual, însă acest fapt va fi posibil doar prin realizarea de reduceri în ceea ce privește prioritățile precise și angajamentele internaționale. În caz contrar, nu vom putea obține credite suficiente pentru cercetare, energie și ajutor pentru Palestina. În termeni preciși, a trebuit să facem reduceri în creditele pentru proiectul ITER de fuziune, în politica externă și de securitate comune și în ajutorul pentru țările producătoare de banane și cooperarea cu națiunile industrializate recent. Cred că acest lucru reflectă faptul că cadrul financiar anual este prea restrictiv și aș dori să îmi exprim din nou astăzi regretul pentru nerespectarea de către Comisie a promisiunii de furnizare a unei veritabile revizuiri la jumătatea perioadei a cadrului. Trebuie să revizuim perspectiva financiară până în 2013. Altminteri, vom întâmpina probleme. Comisia tocmai ne-a dat o comunicare privind revizuirea bugetului în care aceasta stabilește liniile pentru următorii câțiva ani, însă nu explică modul în care vom putea ajunge la capăt în 2011, 2012 și 2013.

În numele Grupului Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa, aș dori să îi mulțumesc dnei Jędrzejewska pentru gestionarea sa profesionistă a votului privind bugetul. Suntem mulțumiți de rezultat. Ne-ar fi plăcut să vedem câteva diferențe ale cifrelor din unele părți ale bugetului pentru agricultură. Nu am vrut un fond pentru produsele lactate de 300 de milioane de euro. Ar trebui, de asemenea, să ajutăm la rezolvarea problemei închiderii contului. Am votat greșit în această privință. Mai există câteva locuri în bugetul Parlamentului în care ne-ar fi plăcut, de asemenea, să se facă economii, dar, până la urmă, ne mulțumim cu ce avem acum în fața noastră și aștept cu nerăbdare negocierile constructive cu Consiliul.

  Isabelle Durant, în numele Grupului Verts/ALE. – (FR) Dle președinte, dle ministru, dle comisar, și eu aș dori să îi felicit pe raportori, în special pe dna Jędrzejewska și dna Trüpel. Cred că dna Trüpel a făcut o muncă formidabilă, o treabă cu adevărat excepțională, permițându-le chiar și veteranilor bugetului, celor care au elaborat bugete ani întregi în acest Parlament, să lucreze în condiții noi – cele ale Tratatului de la Lisabona – cu o singură lectură. În orice caz, s-a făcut o muncă excelentă – vă mulțumesc.

Acesta a fost, de asemenea, un maraton în care președinții grupurilor noastre – doar unul dintre aceștia a mai rămas acum în Parlament – au participat cu toții la un moment dat. Uneori ne-a fost puțin teamă că lucrurile vor lua o întorsătură greșită, dar, din fericire, nu a fost deloc cazul, datorită raportorilor și Președintelui nostru. Poate este neobișnuit, dar aș dori să felicit și munca lui. Am beneficiat de pe urma faptului că președinții grupurilor doresc să depună un buget ambițios și, înainte de toate, să creeze o legătură cu ceea ce va urma apoi, continuarea, în Comisia specială privind provocările politice și resursele bugetare pentru o Uniune Europeană sustenabilă după 2013 (SURE), și în contextul viitoarei perspective bugetare deoarece este clar că bugetul 2011 este un lucru, însă ceea ce urmează după este cu mult mai important. Sunt încântată că împreună, noi, președinții grupurilor și Comisia pentru bugete, am ajuns la un acord.

Vom vedea! Pentru moment, este sigur că avem o poziție parlamentară și, după ce am auzit ceea ce dl Wathelet a avut de spus despre părerile Consiliului, am, evident, câteva preocupări cu privire la ce ne așteaptă la conciliere. Nu va fi ușor, deoarece între solicitările Consiliului și cele ale Parlamentului, ne vom zbate să ajungem la un acord. Contez pe dumneavoastră să ne ajutați în această problemă și să propunem un buget cu adevărat ambițios.

Cei din Consiliu care critică de exemplu creșterea creditelor de plăți sunt nedrepți față de acest buget. Acestea sunt angajamente din trecut; este o chestiune de credibilitate: când plătim ceea ce am spus că plătim, facem doar ceea ce trebuie să facem, chiar dacă depășește creditele de plată. Cred că ar trebui să fim atenți să nu omitem esențialul aici.

Deși vom sprijini rezoluția mâine, cred că există câteva inadvertențe în acest buget și aș dori să subliniez două din cele importante.

Acum câteva luni, am votat cu toții această rezoluție importantă privind programul 2020, în care am hotărât să includem elemente precum ecologizarea economiei, sprijinul pentru energiile regeneratoare și așa mai departe, și orice creează lucru și locuri de muncă. Acesta este punctul de vedere din care, pentru a ne oficializa intențiile, am depus un amendament anume pentru a ne asigura că criteriile pentru dezvoltarea sustenabilă sunt scoase din programul LIFE, dar incluse în toate celelalte domenii. Cred că acel amendament va fi respins mâine. Cu toate acestea, vă invit să ne sprijiniți amendamentul, astfel încât criteriile pentru dezvoltare durabilă să presupună acțiune și nu doar vorbe.

Voi trece acum la a doua contradicție: Reactorul termonuclear experimental internațional (ITER). Bugetul ITER a fost redus cu 45 de milioane. Asta este, în sfârșit, ceva. Înainte de toate, au existat totuși tentative de a lua acei bani din politica agricolă; din fericire, nu au fost luați de acolo, ci din cercetare, ceea ce nu este cu mult mai bine. Din nou, fac trimitere la ceea ce Ban Ki-moon ne-a spus în această dimineață. Ne-a cerut nouă, europenilor, să fim pionieri în domeniul energiilor regeneratoare, să promovăm puternic noi tipuri de energie și nu cele din trecut, nu cele care mai presus de toate câștigă bani pentru acționari, dar eșuează în a ajuta consumatorii europeni sau viitoarele generații de europeni care vor fi nevoiți să continue gestionarea creării de deșeuri. Această strategie de totul sau nimic în ceea ce privește ITER – care va costa până la urmă 1,5 miliarde de euro – este, în opinia mea, o mare greșeală și cred că nu facem ceea ce am spus că vom face în rezoluția 2020.

În sfârșit, pentru a încheia, există câteva probleme în program: avem, de asemenea, guvernanța economică, lichidarea grupului de lucru al Consiliului și propunerile Comisiei; va fi nevoie de multă muncă pentru a lega acest buget de bugetele viitoare și de perspectiva financiară.

  Michał Tomasz Kamiński, în numele Grupului ECR. – (PL) Această dezbatere asupra bugetului și întreaga serie de dezbateri care încep sunt un mare test pentru elita europeană. I-am dat Europei Tratatul de la Lisabona, iar acest tratat le dă cetățenilor mai multe de la Europa. Aș dori să spun foarte clar că nu trebuie să spunem că vrem mai multă Europă dacă nu dăm mai mulți bani pentru aceasta. Acesta este punctul de la care aș vrea să încep. Nu putem spune cu onestitate că vrem mai multă Europă, dar că nu vrem să plătim pentru mai multă Europă. Europa costă, și dacă ne uităm la structura cheltuielilor din bugetul european, în structura cheltuielilor a celor mai importanți contribuabili, vom vedea că nu este un cost major să se cheltuiască pe Europa. Aș dori să ridic și o altă problemă, în calitate de reprezentant al Poloniei și de reprezentant al Europei Centrale și de Est: toate fondurile care sunt îndreptate spre dezvoltarea regiunii noastre, care este o mare consumatoare de bunuri create și produse în Europa Occidentală, și toți banii investiți în noile țări ale Europei sunt bani investiți în viitorul Europei. O Europă Centrală și de Est mai bogată și mai multă bogăție în noile țări din Europa vor fi, de asemenea, benefice pentru acele țări din Europa Occidentală pe care le respectăm enorm și care sunt contribuabili neți la bugetul Uniunii Europene. Și în această dezbatere avem nevoie de solidaritate europeană sporită.

  Miguel Portas, în numele Grupului GUE/NGL. – (PT) Dle președinte, aș dori să fiu complet sincer în această dezbatere. Aceasta nu este o discuție între contabili, ci o chestiune de planuri și opțiuni pentru viitor.

Viziunea guvernelor este foarte simplă: toate se supun noului consens de la Bruxelles. La nivel național, bugetele sunt supuse unui singur cuvânt cuvânt-cheie: austeritate. La nivel european, rezultatul acesteia este foarte simplu: bugetul rezidual.

Aș dori să îi spun Consiliului că încă nu s-a terminat criza, dar că, între timp, se retrag într-adevăr toate măsurile sociale de la nivel național. Criza nu s-a terminat, dar toate bugetele noastre naționale se îndreaptă către înghețarea sau reducerea salariilor, reducerea pensiilor și creșterea celui mai nedrept impozit dintre toate: TVA-ul.

În acest context, guvernele refuză să mai dea chiar și un euro în plus bugetului european. Propunerea acestora este cu 3 miliarde de euro mai mică decât cea pe care am venit să o discutăm astăzi aici. Cu toate acestea, ar trebui să fim conștienți de faptul că propunerea pe care am venit aici să o discutăm este una timidă, care nu are deloc curaj.

De fapt, ceea ce ne trebuia era un buget european care să poată compensa politicile la nivel național, cu investiții precise destinate creării de locuri de muncă. Ne trebuia un buget european care să combată efectele negative ale politicilor bugetare la nivel național.

Acest lucru nu a reprezentat o opțiune. Guvernele transferă Europei noi competențe fără a transfera resurse, distrugând legăturile stabilite, și totuși pot propune creșteri care se pot explica doar prin existența lor în buzunarul grupurilor de interese. Acesta este cazul celor 350 milioane de euro de finanțări propuse pentru Institutul de fuziune nucleară, o investiție care este foarte suspectă în climatul actual.

Adevărata justificare în joc este totuși aceasta. La nivel național, disciplina bugetară se bazează pe penalizări stupide precum cele pe care comunicatul franco-german încearcă să le facă și să le ratifice astăzi. La nivel european se află un buget rezidual și mediocru care este mereu subfinanțat.

În această situație, este, prin urmare, extrem de important să se discute despre resursele proprii ale Uniunii Europene și despre necesitatea unei taxe pentru tranzacțiile financiare de la nivel european care ar permite un minimum de justiție în economie. Europa este acum disperată. Aceasta este Europa în care în Grecia, Spania și Franța au loc greve generale, chiar și în această zi. Și în Portugalia și Italia vor fi greve luna următoare. Îi datorăm Europei, cea care luptă și este disperată, un răspuns bazat pe justiție, investiție și creare de locuri de muncă.

  Marta Andreasen, în numele Grupului EFD. – Dle președinte, acest Parlament s-a alăturat Comisiei Europene pentru solicitarea unei creșteri de aproape 6 % pentru bugetul 2011 într-un moment în care guvernele naționale propun reduceri substanțiale ale propriilor bugete.

Cei care promovează creșterea argumentează că finanțarea suplimentară este necesară pentru a acoperi noile competențe care decurg din Tratatul de la Lisabona. De fapt, nu îmi amintesc să fi auzit – sau să fi menționat cineva la momentul ratificării – că va exista vreun cost asociat cu Lisabona, sau care va fi acel cost. Nici măcar astăzi nu avem o idee clară despre costul punerii în aplicare a Tratatului de la Lisabona pentru contribuabil.

Se pretinde, de asemenea, că austeritatea nu este răspunsul corect în vremuri de criză și că este necesar să se cheltuiască mai mult pe educație, energie regenerabilă etc. Uitându-ne la fondurile necheltuite din ultimii câțiva ani, este clar că UE nu reușește să producă un buget eficient. Acest eșec este legat de neregularitățile identificate în fiecare an de Curtea de Conturi Europeană. Din nou, cea mai mare creștere propusă – o creștere de 17 % – merge spre fondurile de coeziune, domeniul în care auditorii raportează cel mai ridicat număr de nereguli.

Dacă mi se pare uimitor că, în vremuri de criză, UE caută să își crească propriul buget, mi se pare și mai greu de explicat faptul că Parlamentul European vrea să își dubleze propriul buget de amuzament. Adică Regatul Unit taie cu secerea în alocațiile pentru copii și finanțarea universităților, amână programele de construcție de școli și face alte reduceri dureroase doar pentru a finanța mai multă șampanie și scoici pentru Parlamentul European? Este rezonabil ca Regatul Unit să facă reduceri în cheltuielile pentru domeniul militar în timp ce contribuția sa netă la Uniunea Europeană va crește de la aproximativ 6 miliarde de lire sterline la 8 miliarde în următorii doi ani? Acest lucru este pur și simplu inacceptabil pentru poporul britanic.

(Aplauze din partea Grupului EFD)

  Lucas Hartong (NI). – (NL) Dle președinte, când aud remarcile Grupului Partidului Popular European (Creștin–Democrat) și ale Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, în special cele referitoare la bugetul 2011, mă copleșește sentimentul de rușine că nu vreau să fac parte din acest Parlament European. În timp ce oamenii de acasă sunt nesiguri de locurile lor de muncă și de veniturile lor și așteaptă ca politicieni inspirați să economisească acolo unde este posibil și să investească acolo unde este absolut necesar, Comisia și Parlamentul au reușit de fapt să crească aproape peste tot cheltuielile pe tot felul de hobby-uri inutile.

În timp ce comisarul Barroso le cere statelor membre să facă economii, Comisia sa și Parlamentul European cresc bugetul pentru 2011. Nu se poate să mai luați asta în serios; și cu toate acestea se întâmplă. Acest Parlament pare să nu își dea seama ce îi preocupă pe cetățenii de acasă. Cu o singură excepție pozitivă, acesta este o ființă posomorâtă, încărunțită și costisitoare.

Unii din această Cameră se gândesc probabil că vorbește aiurea Partidul acela ciudat pentru Libertate (PVV) – și este adevărat, dle președinte, că noi punem oglinda în față și spunem: „Este necesar să risipim banii cetățenilor pe mașini scumpe oficiale, inclusiv pentru uz personal? Este oare necesar să dăm bani pe sărbătoriri în timp ce Europa este în mijlocul unei profunde crize economice? Este oare necesar să creăm un Serviciu pentru acțiune externă scump când toate statele membre sunt perfect capabile să facă singure acest lucru? Este oare necesar să păstrăm în funcțiune comisii inutile scumpe și să trimitem alți bani către Yemen și teritoriile palestiniene?

Este doar PVV. Totuși, să nu interpretăm greșit: PVV nu mai este singur în Europa. Noi luptăm pentru cetățean și vrem să avem o voce în acest circ costisitor. Sunt mândru de țara mea și de cetățenii săi și voi continua să vorbesc, pentru că acestea trebuie spuse și pentru că vreau. Prin urmare, vom vota împotriva bugetului 2011.

[Vorbitorul a fost de acord să accepte o întrebare în cadrul procedurii „cartonașului albastru” în conformitate cu articolul 149 alineatul (8) din Regulamentul de procedură]

  Gerben-Jan Gerbrandy (ALDE). – (NL) Dle președinte, ne putem da seama din argumentul dlui Hartong și din amendamentele partidului că Partidul Olandez pentru Libertate (PVV) este un partid anti-european. PVV se autoproclamă, de asemenea, un partid care combate infracțiunile și care vrea să trimită oamenii în țara lor. Întrebarea mea pentru dl Hartong este: cum veți putea face aceasta dacă stabiliți întregul buget al Europol la zero, dacă economisiți până la desființare în Sistemul de informații Schengen și dacă anulați total cele 113 milioane din Fondul european de returnare?

  Lucas Hartong (NI). – (NL) Dle președinte, îi mulțumesc mult colegului meu deputat pentru această întrebare. După cum dl Gerbrandy știe deja, combaterea terorismului și politica aferentă este o problemă a statelor membre și considerăm că nu se încadrează în sfera de competențe ale Uniunii Europene. În plus, după cum sunt sigur că știe și stimatul meu coleg, a existat o incidență enormă a fraudei în cadrul Europol în ultimii ani pe care am discutat-o recent în acest Parlament, iar acest lucru mi se pare un motiv suficient pentru a plasa și politica privind poliția înapoi în grija statelor membre.

[Vorbitorul a fost de acord să accepte o întrebare în cadrul procedurii „cartonașului albastru” în conformitate cu articolul 149 alineatul (8) din Regulamentul de procedură]

  Andreas Mölzer (NI). – (DE) Dle președinte, și eu am o întrebare pentru dl Hartong. Aș dori foarte mult să știu dacă, în baza criticilor sale asupra finanțelor UE, partidul acestuia, care în prezent este, desigur, esențial în parlamentul olandez pentru sprijinirea guvernului, dorește ca Țările de Jos, care sunt, de asemenea, un contribuabil net, să își reducă suma netă pe care o plătesc?

  Lucas Hartong (NI). – (NL) Aceasta este o întrebare foarte interesantă și un subiect asupra căruia vor exista cu mult mai multe discuții în acest Parlament. Noul guvern din Țările de jos a făcut într-adevăr o prioritate din reducerea contribuției la Uniunea Europeană și sunt în același timp încântat și recunoscător pentru aceasta. În plus, vom furniza cu siguranță elemente esențiale discuției privind cadrul financiar multianual al acestui Parlament. Prin urmare, puteți fi liniștiți că vom fi foarte critici și la alte creșteri ale bugetelor pentru 2011 și pentru anii următori.

  José Manuel Fernandes (PPE). – (PT) Dle președinte, dle Wathelet, dle comisar, doamnelor și domnilor, bugetul 2011 pe care îl propune Parlamentul este ambițios, inteligent și respectă angajamentele pe care și le-a luat într-un mod riguros și realist. Sunt foarte conștient de faptul că această ambiție inteligentă este posibilă, întrucât bugetul UE continuă să crească la aproximativ 1 % din venitul național brut.

Acest buget demonstrează, de asemenea, în mod clar nevoia de a revizui cadrul financiar multianual, având în vedere marjele înguste pentru posturile sale, și mai ales pentru posturile 1A, 3B și 4. Este, de asemenea, clar că o dezbatere privind nevoia de noi resurse pentru bugetul Uniunii este urgent necesară.

Punerea în aplicare a politicilor și programelor aprobate de instituțiile UE este asigurată, împotriva voinței Consiliului, care propune reduceri drastice și arbitrare în creditele de plăți și de angajamente care nu sunt în conformitate cu gestionarea financiară și bugetară. Cel mai rău este că se pun la îndoială punerea în aplicare a inițiativelor și investițiilor care constituie câștiguri și valoare adăugată pentru UE.

În același mod – felicitări raportorului – noi acordăm prioritate politicilor privind tineretul, educația și mobilitatea. Am crescut finanțarea pentru programul de învățare de-a lungul vieții, programul PESSOA, programul pentru mobilitatea cercetătorilor, programul Erasmus Mundus și programul-cadru pentru competitivitate și inovare. În ceea ce privește mobilitatea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor, aș dori să subliniez proiectul-pilot în care am fost implicat personal: „Primul tău loc de muncă în străinătate”.

Mai mult, nu pot omite să accentuez obiectivul Parlamentului de excelență legislativă care a fost îmbinat cu precizie, după cum este evidențiat de reducerea de 25 de milioane de euro din acest buget în comparație cu propunerea inițială de dinaintea întâlnirii cu Biroul.

  Derek Vaughan (S&D). – Dle președinte, mai întâi aș dori să le mulțumesc raportorilor pentru munca pe care au depus-o în ceea ce privește bugetul. Fiecare buget este dificil, însă, în contextul reducerilor din statele membre, acest buget este probabil mai dificil decât este normal.

Guvernul de coaliție din Regatul Unit va anunța într-adevăr mâine reduceri brutale de aproximativ 83 miliarde de lire sterline care vor afecta fiecare persoană din țară în parte. Credem că acest lucru este prea rapid, prea devreme și prea mult.

Totuși, știm cu toții că trebuie să fim atenți cu cheltuielile UE și, prin urmare, trebuie să ne asigurăm că UE își cheltuiește banii în mod chibzuit. Trebuie, de asemenea, să ne asigurăm că UE și Parlamentul European își pot îndeplini responsabilitățile și că noi putem să ne finanțăm prioritățile – priorități precum fondurile structurale și cercetarea și dezvoltarea care să fie în beneficiul indivizilor, al comunităților și al IMM-urilor din toată Uniunea. Toate aceste lucruri ne vor ajuta și să găsim calea de ieșire din deficit și datorii. Aceste elemente nu ar trebui considerate ca fiind cheltuieli inutile, ci investiții în viitorul nostru.

În timp ce statele membre vor să iasă din criză prin reduceri, considerăm că putem contribui la crearea unei strategii diferite: o strategie bazată pe găsirea căii de ieșire din dificultățile precum datoria, deficitul și șomajul în creștere. Întrucât trebuie să găsim finanțări pentru aceste priorități, trebuie, desigur, să monitorizăm cheltuielile inutile și costurile de administrare. Când cheltuielile suplimentare sunt justificate, ar trebui să le sprijinim. Să ne amintim că unele dintre cheltuielile suplimentare pe care le are UE acum sunt rezultatul deciziei sprijinite de statele membre, precum Serviciul pentru acțiune externă și crearea de trei noi agenții de guvernanță financiară.

Acolo unde cheltuielile sunt inutile, ar trebui să ne opunem. Acest lucru este valabil pentru bugetul general, precum și pentru bugetul Parlamentului European. Raportorul a dat deja câteva exemple de domenii în care am făcut eforturi pentru a economisi în bugetul Parlamentului European. Voi da unul: eliberarea rezervei asupra celei de-a doua tranșe de 1 500 de euro per membru pe lună. Trebuie să știm costurile totale pe care le implică angajarea de personal suplimentar înainte de a elibera rezerva, și sper că deputații vor sprijini această viziune.

Sper, de asemenea, ca la votarea de mâine, deputații să se uite cu atenție la fiecare amendament în parte pentru a se asigura că există echilibrul potrivit între investiție și îndeplinirea responsabilităților noastre în calitate de Parlament și cheltuielile publice chibzuite. Sunt sigur că toți deputații ar dori să se asigure că UE adaugă valoare cheltuielilor statelor membre, precum și indivizilor și comunităților.

În sfârșit, sper că, în cadrul reuniunilor de conciliere, Consiliul va recunoaște că trebuie să se uite nu doar la reduceri, ci și la investiții și la creșterea economică pentru locuri de muncă din întreaga UE, lucru de care avem nevoie cu disperare.

  Carl Haglund (ALDE). – (SV) Aș dori să îi mulțumesc raportorului, care a depus o muncă excelentă. Aș dori, de asemenea, să îi mulțumesc raportorului Comisiei pentru Bugete, care a condus extrem de bine negocierile.

Acum trecem prin perioadei economice dificile, un fapt pentru care au adus mărturie colegii mei membri. În numele grupului meu, am fost responsabil pentru ceea ce s-a numit „alte părți ale bugetului”. În perioade economice dificile, este ușor să se ajungă la o dezbatere simbolică asupra propriilor costuri și creșteri ale costurilor Parlamentului. Acest lucru este ușor interpretat ca fiind populist, însă, după cum a subliniat și colegul meu deputat din Regatul Unit, deși costurile pentru asistenți și costurile de reprezentanță a Președintelui nu sunt cu siguranță deosebit de mari, dacă luăm în considerare imaginea de ansamblu și bugetul UE, acestea au o semnificație simbolică. Ar trebui probabil să ne uităm la propriile costuri și să ne oprim din a le crește în perioade economice dificile.

În ceea ce privește proiectul de buget în general, aș dori să critic Consiliul. Înțeleg că acesta a vrut să facă anumite reduceri în bugetul din acest an. Este complet logic pentru noi să nu vrem o creștere de 6%, de exemplu, însă, în același timp, nu este foarte consecvent din partea noastră să facem reduceri în domeniul cercetării, al dezvoltării și al inovației atunci când, chiar primăvara trecută am căzut de acord, împreună, asupra strategiei Europa 2020, în care principalul accent a fost asupra acestor domenii. Astfel, prioritățile Consiliului pentru bugetul 2011 par oarecum să nu aibă logică.

În sfârșit, în ceea ce privește dezbaterea privind resursele proprii, mulți dintre noi, cei din Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa, ne bucurăm foarte mult de această dezbatere. Aceasta este necesară. În prezent avem un fel de meci de wrestling asupra finanțării bugetului, care nu este deosebit de constructiv. Este bine că acum putem discuta alte modele de salvare a viitorului buget UE.

  François Alfonsi (Verts/ALE). – (FR) Dle președinte, bugetul 2011 este primul buget al Uniunii în temeiul noilor dispoziții ale Tratatului de la Lisabona. Raportorii noștri au făcut o muncă foarte bună în numele instituțiilor europene, lucru pentru care le mulțumesc. Parlamentul nostru a reușit să reziste presiunilor de a impune austeritate bugetară în detrimentul priorităților noastre, mai ales în domeniul dezvoltării durabile. Salutăm unele dintre amendamentele care au fost aprobate.

În calitate de deputat corsican, salut, prin urmare, faptul că fondurile europene vor fi de acum disponibile limbilor amenințate din Europa, indiferent de statutul lor în statele lor membre. Credem, de asemenea, că acest buget UE provoacă dezbateri esențiale pentru viitorul Europei. Votul în favoarea bugetului 2011 este, în ceea ce ne privește, o primă etapă. Munca Parlamentului este doar începutul.

Mai întâi trebuie să ne punem în funcțiune noile competențe. Comisia și șefii de stat au primit indicii semnificative în această privință, mai ales în ceea ce privește proiectul ITER.

În al doilea rând, trebuie să inițiem o discuție și ulterior să stabilim un echilibru de putere, pentru ca resursele noastre să crească cu ocazia viitorului cadru financiar multianual pentru 2014-2020. Avem nevoie ca Uniunea să aibă resurse proprii precum o taxă asupra tranzacțiilor financiare sau introducerea unei taxe europene pe emisiile de carbon.

Prin urmare, bugetul 2011 începe în mod explicit dezbaterile, chiar dacă acestea sunt înscrise doar simbolic. Prin acest buget, Parlamentul a luat în calcul dimensiunea noilor sale responsabilități și se pregătește pentru dezbateri care vor determina viitorul Uniunii.

  Lajos Bokros (ECR). – Dle președinte, bugetul UE pentru 2011 va fi primul pregătit în baza Tratatului de la Lisabona, însă nu este primul din perioada de austeritate. Criza financiară mondială a scos la iveală deficiențele structurale profunde ale modelului european de dezvoltare bazat pe impozite ridicate, redistribuire fiscală ridicată, piețe ale forței de muncă inflexibile și dispoziții privind bunăstarea extinse inutil. Acesta este momentul să regândim și să restructurăm fiscalitatea, nu doar la nivel național, ci și la cel european.

Bugetul UE 2011 dă unele semne de austeritate, însă nu merge suficient de departe în schimbarea structurii. Acest lucru este legat de faptul că multe persoane pun semn de egalitate între cantitate și calitate, și anume, cu cât cheltuielile sunt mai mari, cu atât este mai bun impactul asupra economiei și societății europene. Mai mult, acestea solicită fonduri suplimentare deoarece Tratatul de la Lisabona și strategia Europa 2020 au impus noi mandate Comunității.

Există însă o neînțelegere fundamentală în acest concept. Bugetul UE este mic în comparație cu cele naționale – și pe bună dreptate. Acesta nu trebuie să crească pentru a-și îndeplini funcțiile. Ceea ce contează cel mai mult este structura bugetului și eficiența cheltuielilor. Punerea în evidență a inovării, a cercetării și dezvoltării, a domeniilor selectate ale transportului de energie, a agriculturii și dezvoltării rurale va fi suficientă. Bugetul nostru este complet distinct de bugetele naționale care au foarte puține cheltuieli discreționare. Avem într-adevăr multă libertate de acțiune. Bugetul UE ar trebui considerat mai degrabă buget de investiții decât unul curent. Acesta ar trebui să se concentreze doar pe investițiile în viitorul european comun.

Din acest motiv, grupul nostru consideră cu tărie că bugetul UE nu trebuie să crească. Acesta nu înlocuiește niciodată bugetele naționale care reprezintă suveranitatea națională. Nu este nevoie de o taxă la nivel UE. Taxele de la nivel UE nu ar înlocui, ci în mod inevitabil, ar suplimenta, impozitarea națională, sporind și mai mult dezavantajele fiscale ale zonei europene în comparație cu restul lumii.

ECR spune nu și emiterii de obligațiuni. Titlurile de creanță presupun datorie și ar deschide ușa deficitelor care construiesc datoria. Avem suficiente creanțe la nivel național și chiar și mai multe pasive nefinanțate. Nu avem nevoie de straturi suplimentare de datorii care ar distruge viitorul tineretului european și ar face ireversibil declinul extrem al Europei. ECR este de acord cu prioritățile bugetului 2011 așa cum au fost declarate de raportor – tineret, educație și mobilitate – însă, dacă luăm în serios aceste țeluri, reiese în mod logic că lucrul de care are nevoie tineretul nostru nu este cu siguranță o sarcină fiscală mai mare în perioada de demografie potrivnică, ci o solidaritate sporită și investiție în viitorul nostru comun.

  João Ferreira (GUE/NGL). – (PT) Dle președinte, dle comisar, acest buget, la fel ca celelalte, este definit de limitele unui cadru financiar multianual extrem de restrâns, care, în practică, împiedică orice coeziune economică și socială posibilă. Prin urmare, este necesară o revizuire urgentă la jumătatea termenului a acestui cadru financiar, după cum au spus și alții. Cu toate acestea, bugetul propus nu respectă din nou suma asupra căreia s-a căzut de acord în cadrul financiar multianual. Confruntați cu criza care se agravează constant, cu șomajul și condițiile de viață a milioane de oameni, toți suntem astfel din nou conștienți de cât de mult înseamnă de fapt pentru unii mult-lăudata solidaritate europeană.

Bugetul este fie un instrument de solidaritate, atenuare a inegalităților, promovare a coeziunii economice și sociale, progres al ocupării forței de muncă și social, deservind astfel intereselor lucrătorilor și ale oamenilor, fie este mai degrabă un instrument pentru inegalitate, promovarea cauzelor neoliberale, nesiguranța locului de muncă, șomaj, intervenționism străin și război, și astfel un afront la interesele lucrătorilor și ale oamenilor.

Acesta este, de asemenea, mesajul care domină eforturile tot mai mari din toată Europa. De la bun început, dimensiunea mică a acestui buget îi compromite rolul distributiv, îl golește de justiție și exagerează efectele periculoase ale politicilor pe care le-a urmat UE.

Prin urmare, am dori să spunem că există o alternativă la acest buget, una care este nu doar posibilă, ci și tot mai necesară. În acest scop, diferitele propuneri pe care le-am făcut includ crearea unui program european pentru ocuparea forței de muncă și dezvoltare durabilă, utilizând 1 % din produsul intern brut al UE, cu un capital suplimentar de la statele membre. Scopul acestuia va fi de a obține convergență reală, promovând potențialul fiecărei țări, utilizarea durabilă a resurselor acesteia, investițiile în producție și crearea de locuri de muncă cu drepturi.

PREZIDEAZĂ: DIANA WALLIS
Vicepreședintă

  Bastiaan Belder (EFD). – (NL) Dnă președintă, criza economică ne-a obligat să economisim, după cum reiese foarte clar din bugetele statelor membre. Parlamentul European optează, pe de altă parte, pentru creșterea bugetului Uniunii Europene pentru 2011. Nu există nicio justificare pentru faptul că raportorii de la un nivel politic înalt sunt încă acuzați că au propus sume de bani excesiv de mici.

În plus, Parlamentul și-a exprimat dorința ca Uniunea Europeană să fie mai independentă în colectarea propriilor sale resurse. Principiul conform căruia statele membre finanțează Uniunea Europeană este așadar criticat. Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European propune o taxă pe tranzacțiile financiare, ale cărei venituri se vor duce la bugetul UE. Cu toate acestea, o taxă UE nu ar fi de dorit. Dacă s-ar introduce o taxă impusă băncilor, veniturile ar trebui să meargă către plata nivelurilor ridicate de datorie publică ale statelor membre. Până la urmă, acestea sunt cele care au trebuit să plătească sume mari de bani pentru a salva băncile.

  Angelika Werthmann (NI). – (DE) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, bugetul UE pentru 2011 reprezintă o provocare pentru toți: Parlamentul, Consiliul și Comisia. De la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Parlamentul European a avut mai multe responsabilități și mai multă muncă legislativă. Întâi de toate, aș dori să subliniez că bugetul UE se ridică în prezent la puțin peste 1 % din VNB.

Aș dori să comentez trei puncte, în special.

Mai întâi, bugetul UE 2011 a stabilit priorități care trebuie să fie consolidate în lumina problemelor economice din întreaga Europă, ca urmare a crizei structurale din ultimii ani. Mai presus de toate, reducerea nivelului actual al șomajului în Europa trebuie să rămână în centrul eforturilor noastre, de exemplu prin investiții în politica economică, industrială, pentru turism și energie și de mediu, și prin păstrarea locurilor de muncă existente și crearea altora noi. În această privință, mă gândesc în special la prioritățile privind tineretul, educația și mobilitatea. Trebuie să acordăm atenție programelor precum cel pentru învățarea de-a lungul vieții sau programul Tineret în acțiune. Acestea sprijină strategia UE de redresare economică și strategia UE 2020. Cu o mai bună educație – mai ales educație care le asigură calificări – pe piața forței de muncă se vor deschide oportunități considerabil mai bune pentru tineri. Erasmus nu doar facilitează achiziția de limbi, ci și mobilitatea – care este esențială în epoca globalizării. Cu toate acestea, în ceea ce privește mobilitatea, tinerilor li se cere, de asemenea, să își asume responsabilitatea, iar acest program ar trebui să fie utilizat mult mai mult.

În al doilea rând, principalul scop al politicii agricole comune trebuie să rămână în continuare menținerea stabilității pieței și a siguranței alimentare.

În sfârșit, dar nu în ultimul rând, al treilea punct este că banii sunt puțini în aceste perioade de dificultăți economice. După cum am mai spus de multe ori, trebuie să îmbunătățim birocrația în toate domeniile posibile și trebuie să găsim sinergii cu statele membre și să le utilizăm.

  Alain Lamassoure (PPE). – (FR) Dnă președintă, dlor miniștri, dle comisar, prin adoptarea acestor amendamente la proiectul de buget 2011, Comisia pentru bugete a vrut să acționeze în mod responsabil. Înțelegem, dlor miniștri, poziția guvernelor.

În toate țările se pun în aplicare politici curajoase și nepopulare de reducere a deficitelor devenite inacceptabile. Parlamentul European și-a acordat sprijinul pentru aceste politici. Într-un context ca acesta, nu putem solicita statelor membre să își crească impozitele sau datoria pentru a finanța o creștere substanțială a bugetului european.

Astfel, pentru prima oară în 20 de ani, Parlamentul European nu va vota niciun amendament care depășește plafoanele perspectivei financiare actuale. Tot astfel, acolo unde Consiliul a ajuns la o creștere simbolică de 0,2 % a creditelor de angajament, Comisia pentru bugete propune 0,8 % în euro actuali, adică o reducere în volum. În ceea ce privește plățile, dle ministru, Parlamentul European va asculta cu atenție Consiliul, al cărui mesaj a fost înțeles.

În schimb, Parlamentul European se așteaptă la un simț de răspundere similar din partea Consiliului. Tratatul de la Lisabona conferă competențe noi sau mai mari Uniunii Europene: o politică energetică comună, o politică externă și de securitate comună, o politică pentru imigrare comună, o politică a spațiului comun etc. Ar fi oare responsabil să facem cetățenii să creadă că aceste politici vor fi puse în aplicare fără a primi măcar un euro înainte de a doua jumătate a acestui deceniu? Ambițiosul program Europa 2020 a fost adoptat în mod unanim în iulie anul trecut de Consiliul European. Este oare responsabil să apărem șase luni mai târziu fără a avea nici cea mai mică idee despre cum va fi finanțat? Observăm că finanțarea bugetului european prin impozite impuse bugetelor naționale a dus astăzi la un impas politic și financiar. Ar fi oare responsabil să refuzăm dezvoltarea în continuare a acestui sistem?

În opinia noastră, negocierile asupra bugetului 2011, primul buget în baza dispozițiilor Tratatului de la Lisabona, ar trebui să fie, de asemenea, însoțit de un acord politic care să garanteze viitoarea finanțare a politicilor Uniunii, acord asupra unei revizuiri a perspectivelor financiare din 2012 de suplimentare a finanțării proiectelor deja în curs, precum ITER sau Galileo, și de începere a finanțării noilor competențe din Tratatul de la Lisabona și a noilor priorități ale Europa 2020, împreună cu un acord de deschidere a dezbaterii asupra reformei resurselor proprii. Parlamentul a solicitat această reformă în urmă cu trei ani. Ne bucură să vedem Comisia făcând câțiva primi pași în prezentarea unor posibile opțiuni.

Să cădem de acord să lucrăm asupra acestor lucruri împreună, între cele trei instituții, cu ajutorul parlamentelor naționale. Avem nevoie de un acord privind procedura și de un program în cadrul acestui acord global pe care, asemenea Consiliului, îl apărăm cu îndârjire.

  Ivailo Kalfin (S&D). – (BG) După cum au menționat deja colegii mei deputați, bugetul 2011 al Uniunii Europene este aprobat folosind o nouă procedură asupra căruia Parlamentul și Consiliul European trebuie să găsească un consens. Parlamentul European recunoaște în totalitate acest punct deosebit.

În cursul discuțiilor Comisiei pentru bugete, am adoptat o atitudine foarte responsabilă și nu am făcut ceea ce pare cel mai normal să facă orice deputat în oricare parlament, adică să ceară mai multe resurse, întrucât atunci intrăm în conflict cu reprezentanții executivului.

Dimpotrivă, am recunoscut că, în contextul unei recesiuni economice în care bugetele naționale se află sub presiunea constantă a restricțiilor, bugetul Uniunii Europene trebuie să fie un exemplu în această situație. Solicitarea statelor membre, care o reflectă pe cea a cetățenilor europeni, este să se găsească toate ocaziile pentru prudență și eficiență sporită în cheltuirea resurselor publice.

Am găsit toate oportunitățile de sporire a eficienței. Rezultatul acestora se poate vedea în propunere. Pentru prima oară, Parlamentul European este atât de responsabil chiar de la începutul dezbaterii bugetului. În același timp, mă aștept ca și Consiliul să își evalueze din nou pozițiile.

Nu trebuie să uităm că eficiența sporită are limite. O reducere a resurselor înseamnă o reducere a ambițiilor politice. Ce fel de semnale dă Consiliul dacă propune o reducere drastică a resurselor la alineatul (1a)? Acestea sunt resursele destinate special inovării și creșterii inteligente, care asigură, de asemenea, baza pentru toate programele naționale de ieșire din recesiune și pentru strategia Europa 2020.

Cum vor putea fi atinse aceste obiective dacă bugetul va fi redus? În termeni practici, asta ar însemna că respingem o serie din prioritățile Europei. Când vom fi cinstiți cu cetățenii europeni? Când Consiliul va anunța noi politici, când va acorda instituțiilor europene noi funcții sau când nu se va aproba reducerea resurselor?

În cursul anilor recenți, bugetul european a format o parte tot mai mică în economia UE. În același timp, a existat o creștere a numărului de funcții investite în Uniunea Europeană. În consecință, acest fapt pune problema că bugetul ar fi un instrument de bază în realizarea anumitor obiective politice. Acesta nu este un scop în sine. Bugetul european asigură valoare adăugată contribuabililor. El realizează mult mai multe decât s-ar putea realiza cu aceleași resurse cheltuite de 27 de state membre.

Nu se poate stabili o legătură directă între bugetul european și cele naționale. Reducerea actuală a cheltuielilor din bugetele naționale este o consecință a creșterii lor de anul trecut. Acest lucru nu s-a întâmplat cu bugetul european, care este mult mai stabil.

  Alexander Alvaro (ALDE). – (DE) Dnă președintă, aș dori, în special, să le mulțumesc celor doi raportori. După cum au spus mulți dintre colegii mei deputați, s-ar părea că folosim ecuația „mai mulți bani înseamnă politici mai bune”. Cu toate acestea, cred că este adevărat chiar opusul, cu alte cuvinte, politicile mai bune justifică mai mulți bani. Trebuie să facem astfel încât banii puși la dispoziție să fie cheltuiți într-un mod eficient. Considerând acest lucru un criteriu esențial, împreună cu verificările aferente, se va ajunge, de asemenea, la o reușită. Nu are sens să finanțăm vaci sacre precum bugetul agricol și politica structurală și de coeziune dacă nu le reformăm și modernizăm în același timp. Mulți dintre colegii mei deputați au spus – și sunt total de acord cu ei – că trebuie să ne concentrăm pe domeniile de cercetare și dezvoltare, energii regeneratoare, siguranța energetică și mobilitatea educațională.

În ceea ce privește subiectul disciplinei, permiteți-mi să mă întorc din nou la acordul la care s-a ajuns la Deauville, deoarece disciplina este ceva la care trebuie să ne așteptăm mereu din partea statelor membre. Serviciul de știri AFP a citat un reprezentant francez: „Există în Germania ayatolahi care sunt foarte severi cu privire la aceste subiecte”, declară acesta, referindu-se la poziția neschimbată a guvernului german. Personal, mă îndoiesc că reprezentantul francez al Europei ar avea o asemenea convingere de savoir faire că banii pe care nu îi avem ar trebui să fie dați gratuit și că viitoarele generații ar trebui obligate să plătească pentru datoriile cauzate astăzi. Nu pot să cred că asta vor statele membre să facă și ar fi, de asemenea, cazul să demonstrăm acest lucru în negocierile bugetare relevante, dând dovadă de disciplina pe care am cerut-o și afișat-o în mai.

  James Elles (ECR). – Dnă președintă, felicitări raportorilor pentru că au rezistat în circumstanțe care sunt foarte potrivnice și dificile, după cum am auzit în dezbaterea din această după-amiază.

Într-o perioadă în care guvernul britanic propune cele mai răspândite reduceri de buget ale generației, noi, în calitate de conservatori, solicităm o înghețare a cheltuielilor europene. Credem că bugetul Uniunii Europene trebuie folosit pentru a adăuga o veritabilă valoare precum securizarea creșterii economice acum și a redresării în viitor, stabilitatea în UE și în toată lumea, pentru a reduce sărăcia globală și confrunta provocarea comună a schimbărilor climatice.

Mai mult, am depus amendamente la rezoluția referitoare la buget acolo unde dorim clarificări în trei domenii specifice: de exemplu, costurile birourilor externe ale Parlamentului în statele membre; preocuparea în ceea ce privește finanțarea organizațiilor nonguvernamentale, asupra căreia am dori un raport de la Comisia Europeană; și în sfârșit, dar nu în ultimul rând, sistemul de pensii generos din Statutul funcționarilor, inclusiv cel pentru comisarii care ies la pensie. Acestea sunt chestiuni asupra cărora dorim clarificări în lunile care urmează.

În ceea ce privește perspectiva mai largă, în această după-amiază am avut un comunicat de presă de la Comisia Europeană.

Mai întâi, considerăm că acesta nu este un moment potrivit pentru a ne gândi la resurse proprii suplimentare, în mijlocul celei mai grave crize financiare din ultimii 70 de ani.

În al doilea rând, dle comisar, dacă spunem „da”, avem nevoie de mai multă flexibilitate, și „da”, vrem să punem un accent mai mare pe rezultate și contribuții, cum poate fi acest lucru compatibil cu solicitarea unei perspective financiare de 10 ani atunci când vedem că rezultatele unei revizuiri la mijlocul perioadei sunt complet neproductive în acest gen de exercițiu prin care trecem? Nu putem bate în cuie cifrele cu zece ani înainte când nu știm măcar cum va arăta economia europeană peste doi ani.

În sfârșit, în ceea ce privește țara mea, contribuția noastră netă va crește în următorii doi ani cu 60 %, însă nu am avut o schimbare concomitentă a PAC. De ce ar fi altfel anul acesta? Ar trebui să solicităm o limită netă pentru contribuția noastră până când vom avea un sistem corect pentru bugetul UE.

  Kyriacos Triantaphyllides (GUE/NGL). – (EL) Dnă președintă, știm că bugetul UE este principalul instrument utilizat pentru a pune în aplicare orientările și prioritățile politice. Știm, de asemenea, că natura bugetului este determinată în esență de cadrul financiar 2007-2013. Astfel, din punct de vedere politic, acesta este un instrument inflexibil. Cu toate acestea, ceea ce ne scapă – dacă pot spune așa – este următoarea absurditate: pe toată durata celei mai mari crize financiare, căreia i-au căzut victime familii și lucrători, întreprinderi mici și mijlocii și tineri, toate propunerile făcute, de la Comisie până la Consiliu, se limitează la stimulente pentru companiile din sectorul privat. În toți acești ani, suntem siguri că dogmatismul așa-numitei piețe libere și strategia ambițioasă Lisabona sunt vinovate de șomajul acut și de agravarea sărăciei și de gradul redus de ocupare a forței de muncă? Unde am ajuns în toți acești ani concentrându-ne asupra dotărilor și abordării strategice a normelor internaționale, care se menține în bugetul propus? Dacă modelul existent este un eșec, de ce să nu propunem o schimbare socială îndrăzneață?

În sfârșit, aș dori să vă atrag atenția asupra problemei persoanelor date dispărute în Cipru în urma invaziei turce și a evenimentelor dintre 1963 și 1967 care au dus la compartimentarea insulei. Salutăm faptul că Parlamentul European a aprobat din nou un credit de 3 milioane de euro pentru Comisia pentru persoanele dispărute din Cipru. Aceasta va fi o chestiune atât pentru ciprioții turci, cât și pentru ciprioții greci. Cu toate acestea, trebuie să accentuez faptul că Turcia trebuie să permită ca soarta persoanelor dispărute să se decidă într-un mod sistematic și dedicat și să furnizeze toate informațiile clasificate ca secrete militare.

  Frank Vanhecke (NI). – (NL) Dnă președintă, în acest Parlament reprezint populația care face cea mai mare contribuție netă din punct de vedere proporțional din banii contribuabililor către Uniunea Europeană. Fiecare flamand aduce o contribuție netă de aproximativ 290 de euro per annum pentru a proteja funcționarea instituțiilor europene. Noi, flamanzii, suntem campioni în rândul contribuabililor europeni.

Prin urmare, consider că este în mod deosebit inacceptabil ca, încă de la primele alineate, prezentul raport să descurajeze persoanele care îndrăznesc să pună întrebări – întrebări justificate – cu privire la dimensiunea contribuției Uniunii Europene și la avantajele multora dintre cheltuielile Uniunii Europene. Este foarte sigur faptul că banii contribuabililor nu sunt cheltuiți cu mult mai eficient la nivel european decât la niveluri mai apropiate de contribuabil; chiar dimpotrivă.

Modul în care colosul administrativ al UE încă se mai extinde este, de asemenea, inacceptabil în ceea ce mă privește, mai ales acum când în toate instituțiile europene se plătesc salarii și alocații regești. Ca să nu mai spun de subvențiile europene; de exemplu, 1 miliard de euro per annum pentru ONG-uri, cărora abia li se aplică niște criterii de eficiență.

Toate statele membre se confruntă cu necesitatea de a face eforturi fiscale și economii imense. Ne-am putea aștepta la eforturi mult mai mari din partea Uniunii Europene, dar ne considerăm, evident, cu un cap deasupra celorlalți. Aceasta este încă o șansă ratată pentru Parlament și pentru Uniunea Europeană.

  Reimer Böge (PPE). – (DE) Dnă președintă, cu privire la ceea ce a spus dl Vanhecke, sunt tentat să spun cât de nesemnificativă este această primă de asigurare pentru cetățenii UE flamanzi deoarece UE garantează pace, libertate, prosperitate și, să sperăm, și respect și toleranță pentru toți cei din Uniunea Europeană.

Dezbatem bugetul 2011 într-o perioadă în care consolidăm bugetele publice. Chiar dacă structura bugetului european nu este, desigur, deloc comparabilă cu structurile bugetelor naționale, trebuie să fim și reținuți, și trebuie totuși să vorbim despre domeniile asupra cărora trebuie să ne concentrăm pe viitor. Aici se află într-adevăr echilibrul. Refuzul Comisiei și Consiliului de a realiza o reexaminare și o revizuire va rezulta de facto într-o intrare în vigoare târzie a aspectelor bugetare ale Tratatului de la Lisabona. Într-o perioadă de globalizare în care se pune problema supraviețuirii economice și politice a Uniunii Europene, acesta nu este un răspuns adecvat la întrebările cu privire la viitor. În conciliere, sper că vom avea în sfârșit ocazia de a vorbi în mod practic și egal despre valoarea adăugată și subsidiaritate, despre priorități pozitive și negative și, în același timp, despre cerințele politice urgente.

Pe lângă aceasta, va trebui să vorbim și despre ajustarea acordului interinstituțional bugetar (AII). Trebuie să cădem de acord asupra unei proceduri privind modul în care, pe viitor, vom discuta și decide împreună asupra cadrului financiar multianual. Avem nevoie de mai multă flexibilitate în baza punctelor 21 și 23 ale AII. Mai mult, – să mă scuze Comisia – dacă documentul dumneavoastră precizează că utilizarea bugetului UE pentru mecanismul de stabilitate reprezintă o utilizare inovatoare a bugetului UE, aș spune că, în principiu, acest lucru este o eludare a Parlamentului. Acesta este un alt aspect asupra căruia va trebui să lucrăm.

Doresc să adresez Consiliului o ultimă observație foarte importantă. Vă plângeți că am făcut reduceri în ceea ce privește ITER. Cu toate acestea, dorim o soluție multianuală fiabilă pentru ITER, însă nu ar trebui să vă plângeți de reducerile curente în timp ce structurile ITER sunt slabe. Mai întâi trebuie lămurit acest lucru și apoi vom găsi o soluție sensibilă, însă nu una care să fie împărțită în porțiuni mici și distribuită pe trei ani.

  Eider Gardiazábal Rubial (S&D). – (ES) Dnă președintă, punem în aplicare noi politici, acceptăm noi provocări, ne luăm angajamente față de țări terțe, însă când vine momentul adevărului, nu vreți să le finanțați cu fonduri noi.

Se pare că instrucțiunile de la Consiliu și Comisie sunt de a avea grijă de noile priorități, dar de a le elimina pe cele anterioare. Nu suntem de acord cu această atitudine. Mai mult, cred că acest lucru poate avea doar două explicații: fie există o lipsă de responsabilitate chiar pentru deciziile care au fost luate, fie am putea crede că există un sentiment anti-european mai mult sau mai puțin ascuns.

Pentru cei din prima categorie, aș spune că atunci când cineva acceptă un angajament, ar trebui atunci să îl respecte. Nu putem, prin urmare, să acceptăm ca cea mai recentă necesitate să fie tratată cu 100%, uitând de cele care se pare că sunt mai puțin actuale.

În ceea ce îi privește pe cei al căror unic obiectiv este de a reduce bugetul Uniunii Europene, le-aș spune să se mai gândească o dată. Știu că unele persoane fac acest lucru deoarece nu cred în integrarea europeană. De fapt, unele persoane, după cum am văzut, din nefericire, în acest Parlament, nu agreează ideea de a construi ceva împreună. Acestea preferă să lucreze pentru ele însele, fără să le pese de vecini. Totuși, acestea sunt deocamdată în minoritate.

În orice caz, comitetul de conciliere va trebui să ia o decizie, iar noi suntem de acord asupra chestiunilor fundamentale. Și noi dorim să finanțăm reactorul termonuclear experimental internațional (ITER). Întrebarea este cum? Finanțăm noile priorități prin reducerea celor anterioare, așa cum vor Consiliul și Comisia să facem, sau facem acest lucru cum trebuie?

Am ajuns la un acord și am găsit 1,8 miliarde de euro pentru Planul european de redresare economică. De ce trebuie acum să reducem programul-cadru de cercetare pentru a finanța ITER? Să fim consecvenți.

Nu putem anunța strategia Europa 2020 în mijlocul unei asemenea vâlve mediatice, căutând creștere durabilă din punct de vedere economic, social și de mediu și dorind să realizăm ceea ce strategia de la Lisabona nu a reușit, pentru ca apoi să trecem repede la reducerea cheltuielilor pentru cercetare, de exemplu, pentru a finanța alte cheltuieli de cercetare. Aceștia ni se justifică spunând că ne aflăm într-o perioadă a reducerilor.

Cu toate acestea, problema este că ei taie bugetul în fiecare an, iar cadrul financiar actual a fost adoptat în 2005 când eram într-o perioadă de expansiune economică! Din acest motiv ne certăm pe câteva sute de milioane de euro: din cauza lipsei lor de ambiție în 2005 și deoarece ne aflăm într-o perioadă de criză.

Aceștia nu ar trebui să ne spună că trezoreriile statelor membre vor da faliment din cauza eforturilor pe care le-am solicitat. Aș dori doar să subliniez că vorbim despre un efort bugetar egal cu 0,003 % din produsul național brut al Uniunii. Cred că acest lucru este destul de acceptabil.

  Riikka Manner (ALDE). – (FI) Dnă președinte, dle comisar, deși acest buget este în curs de elaborare, am auzit de la mai multe surse că Uniunea Europeană ar trebui să își strângă cureaua, dată fiind situația economică actuală. Nu putem, totuși, să ne mulțumim cu un buget de recesiune în care am fi nevoiți să revenim la angajamentele noastre comune și probabil și la angajamentele noastre internaționale.

Ceea ce este deosebit de îngrijorător cu privire la reducerile Consiliului este faptul că acestea vizează, printre altele, cercetarea și dezvoltarea, după cum s-a menționat anterior. Doar pentru că statele membre vor să vadă mai multă creștere economică și mai puțină datorie publică nu ne dă dreptul să ne irosim prioritățile. Deși furtuna se dezlănțuie, trebuie să putem privi spre viitor cu mai multă hotărâre. Aceasta s-a dovedit a fi o formulă bună în țara mea, Finlanda, de exemplu.

Obiectivele Lisabona au menționat cifra de 3 % din PIB ca fiind ținta pentru cercetare și dezvoltare. În prezent, aceasta se situează la în jur de 1,9 % în întreaga UE. S-a estimat că o creștere de 1 % ar crea până la câteva milioane de locuri de muncă. Avem așadar toate motivele să încercăm să atingem această țintă foarte importantă și ambițioasă.

În opinia mea, bugetul 2011, care va fi supus votului mâine, arată că Comisia pentru bugete consideră că este important ca, pe viitor, să încercăm să creăm creștere și prin intermediul regiunilor. Din acest motiv, reducerile Consiliului în dezvoltarea regională sunt complet nerealizabile. Sper că acesta va aprecia și importanța politicii regionale și legătura sa puternică cu strategia Europa 2020.

  Hynek Fajmon (ECR). – (CS) Aș dori să fac trei observații privind pregătirea bugetului european pentru anul următor. În opinia mea, trebuie să încercăm să luăm următoarea măsură. Mai întâi, Parlamentul European trebuie să țină cont de situația economică reală din statele membre – faptul că, în majoritatea statelor Uniunii Europene, economia fie este în declin, fie stagnează și că doar în câteva țări crește. Trebuie să avem în vedere acest fapt și, prin urmare, nu putem solicita o creștere a cheltuielilor europene în situația în care resursele sunt puține. În al doilea rând, Parlamentul European trebuie să continue tradiția gestionării echilibrate a bugetelor europene. Este bine că avem bugete echilibrate și că nu trebuie să ne confruntăm cu nevoia de a ne salva datoriile, precum majoritatea statelor membre. În al treilea rând, Parlamentul European ar trebui să dezbată bugetul în așa fel încât să putem continua cu aprobarea acestuia ca de obicei, la sesiunea plenară finală de dinaintea Crăciunului. Siguranța bugetului aprobat este importantă pentru stabilitatea economică din Europa și ar trebui să o putem susține astfel.

  Giovanni La Via (PPE). – (IT) Dnă președintă, dle Wathelet, dle comisar, doamnelor și domnilor, aș dori mai întâi de toate să îi mulțumesc dnei Jędrzejewska și celorlalți membri pentru munca excelentă pe care au depus-o în ultimele luni, care a făcut posibilă definirea unei poziții asupra bugetului 2011 – mai întâi bugetul Comisiei și, mâine, cel al Parlamentului.

În opinia mea, punctul de pornire pentru acțiunea europeană asupra bugetului trebuie să îl constituie conceptul de valoare adăugată care, după cum știți, înseamnă că cheltuielile Europei trebuie să genereze avantaje clare, vizibile pentru Uniune și pentru cetățenii săi. În această privință, ar trebui accentuat faptul că introducerea de noi politici și sporirea competențelor deja recunoscute în toată Uniunea, precum rezultatele intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, au simplificat mai mult ca niciodată faptul că este nevoie de un buget adecvat.

Prin urmare, cred că bugetul european ar trebui să rămână suficient de extins pentru a ajunge la rezultatele care nu au putut fi obținute prin intermediul niciunor alte cheltuieli de la nivel național sau local. Acest lucru este și mai important într-o perioadă de criză ca aceasta, în care statelor membre le este încredințată sarcina dificilă de a ține cheltuielile sub control și de a-și echilibra propriile bugete și în care Comisia pentru bugete a dat dovezi ample ale politicii sale atente și responsabile rămânând în limitele cadrului financiar multianual pentru prima oară în 20 de ani.

Parlamentul a hotărât să urmeze propunerea inițială a Comisiei în multe privințe, asigurând în același timp o serie de creșteri pentru a-și finanța propriile priorități propuse încă din martie 2010, precum tineretul, mobilitatea, cercetarea și inovarea. Aceasta a eliminat, prin urmare, reducerile propuse de Consiliu, care au fost adesea aplicate fără discriminare și chiar în linii bugetare esențiale, cum este cazul închiderii conturilor de la rubrica 2, care scoate la iveală lipsa unui proces decizional politic clar, justificat, care să sprijine propunerea.

Cred, de asemenea, că bugetul pentru politica agricolă comună (PAC) trebuie menținut la nivelul său actual, mai ales în ceea ce privește următoarea revizuire a PAC, programată pentru după 2013, care va necesita un nivel de finanțare adecvat în conformitate, așadar, cu suma prevăzută în bugetul actual.

  Edit Herczog (S&D). – Dnă președintă, nu știu ce s-a întâmplat de fapt, dar aș dori să vorbesc în calitate de raportoare desemnată de Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE). Sunt foarte bucuroasă să îi acord timp Grupului PSE, deoarece aceasta este o situație rară în care socialiștii europeni, Comisia ITRE și Comisia pentru bugete au căzut de acord în mod unanim. Așa că pot vorbi orice. Acordul unanim există.

În ceea ce privește capitolul 1a și capitolul 5 privind gestionarea cercetării și dezvoltării, cu toții credem că nu este acceptabilă comparația dintre reducerea introdusă de Consiliu și proiectul de propunere al Comisiei. Reducerile sunt pur și simplu inacceptabile în domeniile redresării economice și al stimulării economice, în politicile referitoare la antreprenori și în politicile IMM-urilor din Agenda digitală, în politicile pentru inovare, politicile pentru cercetare și dezvoltare și în programele precum ITER.

Și bugetul trebuie să fie în conformitate cu spusele frumoase ale tratatului nostru și ale politicilor precum UE 2020, cu marea Uniune a Inovării, accesul digital pentru toți, accesul de nouă generație și așa mai departe.

Spusele noastre trebuie să fie în conformitate cu cifrele prevăzute în buget. Așadar, bugetul trebuie să fie în conformitate cu provocările lumii globale a secolului 21.

Putem opri Europa, dar nu putem împiedica lumea să se dezvolte și există, prin urmare, un acord unanim în comisia noastră – mai întâi, de a solicita restabilirea bugetului la propunerea Comisiei – care reprezenta deja un compromis deoarece am fi avut nevoie de mai mult – și apoi, de a găsi resurse adiționale pentru noile politici în baza Tratatului de la Lisabona, și anume politica spațială și ITER.

Spectacolul trebuie să continue. Suntem pregătiți, în procedura de conciliere, să găsim un compromis care să fie cel mai bun pentru cetățenii europeni care trăiesc în secolul 21.

  Gerben-Jan Gerbrandy (ALDE). – (NL) Dnă președintă, partidul meu nu vede niciun motiv pentru ca bugetul pentru 2011 să fie mai mare decât cel pentru 2010; nu este necesar. Totuși, ceea ce vrem de fapt este ca fondurile să fie cheltuite cu mai multă reținere, într-un mod care să ne permită să obținem cu adevărat valoare adăugată europeană.

Din nefericire, Consiliul nu a procedat astfel. Dimpotrivă, acesta a păstrat tocmai domeniile de care nu depinde viitorul – agricultură și coeziune – și economisește în știință, inovare, durabilitate și energie: însăși investiția care ne va determina poziția de concurență în viitor. Prin urmare, nu sunt surprins că nu mai puțin de șapte state membre au votat împotriva poziției comune a Consiliului.

După cum știți cu toții, bugetul e bătut în cuie, iar noi, Parlamentul, nu avem efectiv nicio flexibilitate pentru a varia lucrurile printre rânduri. Și Consiliul s-a plâns deja de acest lucru. Este, de asemenea, foarte regretabil faptul că revizuirea perspectivei financiare actuale este gata abia astăzi, mult prea târziu pentru a aplica acea flexibilitate. Rezultatul tuturor acestor lucruri este că, în ceea ce mă privește, Parlamentul nu are de ales. Trebuie într-adevăr să creștem investițiile necesare în știință, inovație, durabilitate și energie, care să rezulte într-un buget mai mare; dar Consiliul nu ne dă de ales.

În sfârșit, dnă președintă, trebuie să ne fie acordate resursele proprii, întrucât acesta este singurul mod de a determina Consiliul să se răzgândească.

  Konrad Szymański (ECR). – (PL) Vorbim despre noul buget al Uniunii Europene în contextul crizei finanțelor publice din multe state membre și în contextul unor reduceri foarte mari ale bugetelor naționale, așa că nu este straniu faptul că și noi căutăm astfel de reduceri și în bugetul Uniunii. Aș dori doar să atrag atenția asupra faptului că cel mai eficient și mai puternic instrument anti-criză pe care îl avem la dispoziție este piața comună. Piața comună durabilă poate fi creată mai repede prin utilizarea de investiții din domeniul politicii de coeziune și cu investiții structurale. Prin urmare, vă rugăm să nu urmăriți reduceri în acele zone în care nu avem de-a face cu politica de ajutor social sau cu irosirea banilor, ci cu investiții care ne ajută să obținem toate avantajele de pe urma pieței comune, o piață pe care am extins-o în 2004 și 2007.

Mai este un lucru. Vorbim astăzi despre noul buget în contextul construirii de instituții diplomatice. Vă rugăm să nu vă așteptați ca deputații în Parlamentul European din Europa Centrală să vă acorde sprijin necondiționat pentru o creștere a cheltuielilor pentru Serviciul pentru acțiune externă în condițiile în care interesele și țările lor nu vor fi reprezentate în mod egal în aceste noi instituții.

  Ingeborg Gräßle (PPE). – (DE) Dnă președintă, dle Wathelet, dle comisar, doamnelor și domnilor, în bugetul 2011, cel mai important lucru este opinia publică din statele membre și trebuie să îi acordăm credit Consiliului pentru acest lucru – v-ați descurcat foarte bine în această privință. Ați prezentat o cifră de minus 2,77%, însă aceasta este o veritabilă prostie pentru parlamentele care nu sunt obișnuite cu acest lucru. Cu alte cuvinte, ați făcut reduceri acolo unde oricum existau prea mulți bani la mijloc, iar apoi, Parlamentul European, care încearcă, cu bună credință, să anuleze aceste reduceri, devine personajul rău, pentru a spune așa, și este făcut vinovat. Toate acestea sunt destul de ingenioase, dar mult prea transparente pentru ca dvs. să reușiți. În calitate de membră a Comisiei pentru control bugetar, nu văd niciun semn din partea Consiliului că ar fi interesat de un buget UE care să fie mai bun pe termen lung. Unde este atunci monitorizarea noastră comună și unde este controlul nostru comun? În ceea ce privește Consiliul, asta nu va funcționa.

Aș dori să solicit – și aici apelez la colegii mei deputați, în special, deoarece mâine vom vorbi și despre rezerve – îmbunătățirea mecanismelor de control. Preocuparea mea aici este, mai presus de toate, bugetul administrativ, pur și simplu datorită faptului că accentul cade mereu foarte greu asupra acestui aspect și în statele membre. Din 2007, am monitorizat personalul din domeniul administrației și din domeniul coordonării. Trebuie să continuăm această monitorizare. Am creat din nou o rezervă pentru aceasta. Comisia are 100 de posturi oficiale de director general – 100 începând din vară. Potrivit propriului nivel de referință totuși, are voie să aibă doar 87. O altă rezervă îi va solicita Comisiei să se întoarcă la cifra proprie de 87. Am spus că avem nevoie de o monitorizare mai bună a punerii în aplicare a dreptului european în statele membre, deoarece conformitatea cu legea este o piatră de temelie a Uniunii Europene. Există și o rezervă pentru aceasta. Trebuie să ne întrebăm ce se va alege de Direcția Generală Dezvoltare atunci când se va înființa Serviciul pentru acțiune externă și ce se va întâmpla cu Oficiul de cooperare EuropAid? Există multe persoane acolo și dacă nu suntem atenți, la fel de multe persoane vor rămâne în delegațiile de la Comisie după înființarea Serviciului pentru acțiune externă. Până acum, am realizat o sporire a eficienței Serviciului pentru acțiune externă de doar 1 %, în timp ce ținta este de 10 %. Și aici am avea o sarcină comună satisfăcătoare pe care invit călduros Consiliul să o îndeplinească.

  Jens Geier (S&D). – (DE) Dnă președintă, dle Wathelet, dle comisar, cred că suntem toți de acord, chiar și domnii și cele câteva doamne din rândul euroscepticilor până la fracțiunile anti-Europa ale acestui Parlament, că UE îndeplinește sarcini importante și că îndeplinirea acestor sarcini reprezintă valoare adăugată europeană, deoarece statele fie nu pot să le îndeplinească singure, fie beneficiarii finali nu ar putea primi acești bani de la statele naționale. Ultimul scenariu se datorează în special faptului că statele membre nu vor investi economiile, ci vor trebuie să le folosească pentru a reduce datoria, în timp ce bugetul European este în mare parte un investitor. Așadar, dacă vrem să atingem țelurile stabilite aici în fiecare săptămână, avem nevoie de un buget ambițios, iar aceasta nu înseamnă mai puțini bani, ci mai mulți bani pe viitor. În legătură cu acest lucru, cred că este important de subliniat faptul că bugetele naționale și bugetul european sunt complementare între ele.

Consiliul și statele membre se comportă ca și cum banii care intră în bugetul european ar dispărea mai mult sau mai puțin într-o mare gaură neagră. Nu este cazul; aceștia sunt investiți în scopurile asupra cărora am căzut de acord aici anterior. Prin urmare, avem nevoie, după cum propune dl Böge, de o examinare critică a programului financiar pe termen mediu. Acest lucru poate, desigur, să servească doar pentru a demonstra că Consiliul nu poate spune „da” Tratatului de la Lisabona și, în același timp, să depună unul sau mai multe proiecte de finanțare și să spună apoi: nu veți obține însă bani pentru punerea sa în aplicare. Dacă acest lucru nu este posibil, vom recurge apoi la eliminările necesare ale liniilor bugetare pe care Parlamentul nu le consideră ca fiind priorități.

Doamnelor și domnilor, vom avea această discuție din nou și din nou, în timp ce UE nu are fonduri proprii suficiente. Ceea ce este important – ba nu, esențial – este ca aceste resurse proprii să nu impună o sarcină suplimentară asupra salariaților obișnuiți. În calitate de social democrat, sunt în favoarea introducerii unei taxe asupra tranzacțiilor financiare deoarece, în general, aceasta nu va afecta salariații normali și va ajuta la încetinirea pieței financiare. Credem cu tărie că cei care au declanșat o criză, cei pe care nu i-am văzut niciodată la față, ale cărei costuri trebuie să le plătim toți din bugetele publice ale propriilor state membre, ar trebui solicitați pentru a compensa aceste pierderi.

  Oldřich Vlasák (ECR). – (CS) Trebuie făcute economii la toate nivelurile de guvernare, începând cu autoritățile locale. Toate guvernele europene, fără excepție, sunt obligate să reducă cheltuielile bugetare. Aceasta se aplică nu doar mult discutatei situații din Grecia, care a reușit să își reducă deficitul bugetar pentru primele șase luni ale acestui an cu 46%, ci și Cehiei, Germaniei, Irlandei și tuturor celorlalți. În legătură cu acest lucru, chiar și Comisia Europeană le spune adesea statelor membre: „Stăpâniți-vă urgent finanțele publice!”

Prin urmare, consider că este destul de nerezonabil faptul că, într-o perioadă de criză economică care persistă, Comisia Europeană a propus din nou creșterea bugetului pentru 2011. Până la urmă, și Europa trebuie să economisească. Din motive evidente, desigur, nu există un acord asupra domeniilor în care să se facă economii. În opinia mea, aceasta nu ar trebui să se facă în politica regională, ci mai degrabă în administrația europeană, costurile promoționale și costurile legate de birocrația de la Bruxelles, care se ridică la aproape 7 %. Cheltuielile administrative sunt cele care duc în general la cele mai multe dezacorduri și, în această privință, din păcate, percepția mea este diferită de cea a majorității din Parlament.

  Véronique Mathieu (PPE). – (FR) Doamnă președintă, pentru a acționa în privința deciziei Parlamentului de săptămâna trecută de a nu acorda descărcarea de gestiune Colegiului European de Poliție (CEPOL) pentru 2008, Parlamentul își va consolida acum poziția prin înghețarea parțială a bugetului CEPOL.

Ne vom strădui să ne asigurăm că rezerva propusă de Comisia pentru bugete își atinge ținta. Cu alte cuvinte, ne vom strădui să ne asigurăm că o porțiune din bugetul CEPOL nu este înghețat, în funcție de răspunsurile pe care agenția le va da cerințelor noastre din solicitarea de descărcare. Votul nostru de miercuri este, prin urmare, un instrument în plus la dispoziția Parlamentului pentru a obliga Colegiul să își demonstreze fiabilitatea.

Aș dori să evidențiez în acest context creșterea de 610 %, în perioada 2000-2010, a contribuțiilor suplimentare către agențiile descentralizate. Contribuțiile au crescut astfel de la 95 la 579 milioane de euro, cu toate că numărul personalului acelor agenții au crescut cu aproximativ 271 %. În 2000, în cadrul agențiilor lucrau 1 219 persoane, iar astăzi lucrează 4 794.

Deși Europa suferă constrângeri bugetare absorbite la nivel național, raționalizarea agențiilor în ceea ce privește competențele, eficiența și evaluarea atribuțiilor lor ar trebui puse în discuție și Parlamentul trebuie să aducă propuneri. Întrebarea este azi dacă CEPOL, în condițiile date, ar trebui să mai existe.

În calitate de politicieni, trebuie să definim normele europene astfel încât bugetul alocat agențiilor comunitare să fie cheltuit cât mai eficient posibil.

  Roberto Gualtieri (S&D). – (IT) Doamnă președintă, doamnelor și domnilor, este foarte important să facem ca această procedură să reușească, nu doar pentru că este primul buget în baza Tratatului de la Lisabona, cu o nouă procedură și cu funcții noi pentru Uniunea Europeană, ci în special pentru că are loc într-o perioadă esențială pentru viitorul Europei, afectat de o criză gravă.

Confruntate cu criza, multe dintre guverne se gândesc la un model de guvernanță economică bazată în întregime pe mecanisme de stabilitate, ceea ce înseamnă reducerea bugetelor lor naționale și, poate, a bugetului european, de asemenea. Noi, pe de altă parte, considerăm că un buget european mai puternic, sprijinit de resurse proprii și, de asemenea, de o taxă pe tranzacțiile financiare, este o condiție prealabilă pentru guvernanța economică europeană eficientă și pentru mai multă disciplină în bugetele naționale. Trebuie așadar să decidem încotro ne îndreptăm și, în acest scop, amendamentele pe care Președintele în exercițiu al Consiliului le-a considerat nepotrivite sunt, de fapt, extrem de importante.

Cu toate acestea, cele mai mari dezacorduri se referă la cifre, desigur. În această privință, aș îndemna Consiliul să se hotărască deoarece nu este posibil să se limiteze strict la marje și, în același timp, să se aștepte ca Parlamentul să nu își aducă propriile priorități în discuție. Tratatul de la Lisabona este foarte clar în această privință: Consiliul este extrem de important în ceea ce privește cantitatea de cheltuieli, în timp ce Parlamentul are ultimul cuvânt de spus asupra calității cheltuielilor. Gândindu-ne la rubrica 4, nu suntem împotriva creșterii fondurilor pentru politica externă și de securitate comună (PESC) sau pentru Instrumentul pentru țările industrializate (ITI), însă nu dorim ca aceasta să se facă în detrimentul priorităților noastre: în primul rând, Palestina și apoi cooperarea pentru dezvoltare.

Consiliul are, prin urmare, trei opțiuni din care să aleagă: acesta poate accepta prioritățile Parlamentului sau poate fi de acord cu o revizuire a marjelor sau poate accepta mai multă flexibilitate a bugetului și în buget, știind că Parlamentul va rămâne unit în apărarea drepturilor și priorităților sale.

  Maria Da Graça Carvalho (PPE). – (PT) Dnă președintă, dle ministru, dle comisar, redresarea economică a Europei poate fi realizată doar printr-un buget ambițios care să consolideze domenii importante precum educația, tineretul, cercetarea științifică și inovarea.

Sunt mulțumită de proiectul de buget 2011 al Parlamentului discutat astăzi, întrucât constă chiar în prioritățile enumerate și felicit raportorul pentru acest lucru. Pentru prima dată, Parlamentul este pe picior de egalitate cu Consiliul din aceste puncte de vedere. Acesta este primul buget după Tratatul de la Lisabona. Din acest motiv, și din cauza crizei prin care trece Europa, este important ca procedura de reconciliere să aibă succes.

Este vital ca UE să obțină un buget pentru punerea în aplicare a domeniilor prioritare și a noilor competențe care i-au fost conferite prin tratat, precum politica energetică, spațială și externă. Este important să luptăm pentru convingerile noastre; pentru un buget care să fie vizionar în perioadă de criză. Propunerea Parlamentului denotă această ambiție. Doar prin consolidarea acestor domenii precum știința și inovarea și prin contribuirea la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă mai multe și mai bune putem face ca Europa să fie un loc mai atractiv pentru a trăi și a munci.

  Estelle Grelier (S&D). – (FR) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, după cum arată din nou dezbaterea noastră, suntem toți de acord asupra unui lucru: cu cât Europa se extinde, cu cât îi sunt încredințate mai multe competențe, cu atât își folosește ambițiile și puținele resurse pe care le are pentru a le duce la îndeplinire. Astfel că toată lumea este de acord asupra diagnosticului, însă este evident că nu suntem de acord asupra a ce trebuie să facem pentru a ieși din acest impas financiar. Întrucât ceea ce a fost de scurtă durată și-a îndeplinit termenul, bugetul Uniunii a devenit prizonierul contribuțiilor naționale, care constituie aproape 75 % din resursele sale.

Astăzi, decizia de a ridica plafonul de cheltuieli la pragul limită permis de tratate ar însemna o taxă suplimentară de peste 5 miliarde pentru țări precum Franța și Germania. Toți cei prezenți sunt clar de acord că acest lucru nu este posibil. Nu este vorba despre a întări disciplina, întrucât oamenii și, în principiu, cei mai săraci oameni sunt cei care plătesc prețul cel mai scump al consecințelor acestor politici de austeritate naționale.

Având în vedere că sectorul financiar este principalul responsabil pentru criză și explozia de datorie publică, Grupul Progresist al Alianței Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European propune crearea unei linii de „resurse proprii” finanțată de o taxă pe tranzacțiile financiare; această propunere a fost respinsă în cadrul Comisiei pentru bugete de către dreapta, care probabil că se va revanșa mâine pentru aceasta și își va alinia acțiunile la numeroasele declarații făcute în presă în favoarea acestei măsuri.

Au trecut puțin peste doi ani de la prăbușirea băncii Lehman Brothers, iar Parlamentul nu poate să rateze o ocazie unică de a crea fundamentele unui nou model de dezvoltare, bazat pe resurse mai durabile și, cu siguranță, pe resurse mai corecte în ceea ce privește redistribuirea bogăției și solidaritatea.

Pentru un prim buget votat în baza Tratatului de la Lisabona, acest lucru va trimite un semnal politic puternic din partea Parlamentului nostru care nu intenționează să se mulțumească cu folosirea noilor sale competențe de codecizie pentru a gestiona pauperizarea, adică să decidă dacă unul sau celălalt nu va primi nimic. Acordându-și mijloacele, începând de mâine, de creștere a dimensiunii bugetului Uniunii, își acordă mijloace pentru a continua cu ambiție redresarea economică, politicile de cercetare, industriale și de ocupare a forței de muncă. Să nu eșuăm în a profita de această ocazie pe care cetățenii europeni o așteaptă de la noi și pe care, în orice caz, operatorii economici o așteaptă de la noi.

  Georgios Stavrakakis (S&D). – (EL) Dnă președintă, dle Wathelet, dle comisar, doamnelor și domnilor, suntem cu toții de acord că, în criza economică actuală, prezentul cadru financiar multianual s-a dovedit în mod repetat a fi necorespunzător pentru finanțarea a numeroase priorități politice importante. Negocierile asupra bugetului 2011 au loc într-un moment deosebit de dificil. Pe de o parte, mai multe state membre fac presiuni pentru reduceri, din cauza crizei economice, în timp ce, pe de alta, există deja deficite semnificative în sectoare importante ale bugetului, precum creșterea, ocuparea forței de muncă și relațiile publice. Criza economică și socială a lovit întreaga Europă, iar singurul răspuns posibil, prin urmare, este un răspuns european prin intermediul unui buget comunitar care are toate mijloacele necesare la dispoziția sa.

Din acest motiv, noi, socialiștii, am depus propuneri pentru o abordare mai ambițioasă decât cea a Consiliului în ceea ce privește angajamentele, mai ales privind ocuparea forței de muncă, inovarea și cercetarea. Angajamentele sunt o reflecție a nivelului de ambiție politică al UE. Bugetul acesteia este un buget care sprijină investiția. Nu poate fi considerat o povară pentru bugetele naționale; dimpotrivă, acesta reprezintă valoare adăugată pentru bugetele statelor membre. Acesta este o expresie a solidarității dintre statele membre, mai ales în momente de criză, atunci când bugetul UE poate juca un rol decisiv în combaterea situației economice din toată Uniunea Europeană, mai ales din statele membre care se confruntă cu cele mai mari dificultăți.

  Vladimír Maňka (S&D). – (SK) Sunt șeful unei autorități regionale din țara mea. Ca urmare a crizei economice, bugetul regional este cu 25 % mai mic decât anul trecut. Prin urmare, nu ar trebui să ne surprindă vocile reprezentanților regiunilor care vorbesc despre necesitatea de a reduce și bugetul Uniunii Europene.

Cu toate acestea, știm cu toții, probabil, că finanțarea multor politici este mai ieftină și mai eficientă dacă evităm fragmentarea forțelor noastre și dacă finanțăm acestea dintr-un buget european comun și nu din bugetele statelor membre. Acestea sunt resursele pe care le căutăm. Doamnelor și domnilor, Tratatul de la Lisabona are un impact asupra muncii mai multor instituții europene. În negocierile privind procedura bugetară pentru 2010 am decis deja folosirea în mod preferențial a unei rezerve din rubrica 5 pentru finanțarea costurilor care rezultă din intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

În calitate de raportor principal pentru bugetul Uniunii Europene pentru 2010 pentru celelalte instituții, am solicitat Consiliului, în cursul dezbaterilor tripartite din 30 iunie, să ia poziție în ceea ce privește bugetul rectificativ referitor la consecințele Tratatului de la Lisabona pentru Comitetul Economic și Social European și pentru Comitetul Regiunilor. Consiliul nu a reușit, până acum, să ia o poziție cu privire la prezentul buget. Această abordare creează probleme grave în ceea ce privește îndeplinirea rolurilor pentru care sunt responsabile instituțiile. Soluția, care din păcate se va aplica la o dată viitoare, ar putea fi revizuirea instrumentelor financiare, întrucât aceeași abordare care este valabilă pentru buget trebuie să fie valabilă și pentru bugetele rectificative.

  Andreas Schwab, raportor pentru aviz al Comisiei pentru afaceri economice și monetare. – (DE) Dnă președintă, dle Wathelet, dle comisar, dle Lewandowski, în cursul acestei legislaturi parlamentare am fost raportor pentru Comisia pentru afaceri economice și monetare cu privire la buget și vă pot spune că nu am înțeles în totalitate unele dintre declarațiile pe care tocmai le-am auzit.

Desigur, în calitate de deputați în Parlamentul European, considerăm că suntem într-o poziție de solidaritate cu statele membre care trebuie să facă față și să semnaleze regresele semnificative din bugetele lor. Suntem, desigur, pregătiți și pentru a merge pe această cale dificilă și a anunța aceste decizii. Cu toate acestea, dacă priviți bugetul pentru noile agenții europene, de exemplu, veți descoperi că nu puteți economisi, deoarece, dimpotrivă, va trebui să facem față cheltuielilor suplimentare.

În ceea ce privește al doilea punct referitor la statisticile europene, Consiliul a încercat mulți ani să le dea la o parte, într-o anumită măsură, și să le evite. Astăzi ne dăm seama că acordarea de mai mulți bani statisticilor europene ar fi fost o investiție viabilă.

Nu spun acest lucru pentru a da vina doar pe dumneavoastră. Cu toate acestea, cred că în următoarele câteva săptămâni vom avea nevoie de o dezbatere care să parcurgă punctele specifice ale subiectului și să nu acorde importanță punctelor procentuale de economii în Europa deoarece, până la urmă, scopul nostru este ca oamenii din Europa să beneficieze împreună de o politică bugetară comună a statelor membre și a Uniunii Europene. Așteptăm propunerile dvs. în acest sens.

  Giovanni Collino (PPE). – (IT) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, acest Parlament se pregătește să voteze primul buget din epoca Lisabona. Acest instrument puternic pe care tratatul ni l-a pus la dispoziție coincide cu cea mai gravă situație economică prin care a trecut Europa din 1929 până acum. Trebuie să ne asigurăm că această criză economică groaznică nu se transformă într-o criză politică și mai cumplită.

Dacă negocierile tripartite nu vor reuși, iar sumele disponibile în bugetul 2011 vor fi sumele din 2010 împărțite la doisprezece, distribuirea și operarea fondurilor structurale va deveni destul de complicată, iar Serviciul european pentru acțiune externă va risca să nu fie lansat. Toate acestea ar trebui să ne pună pe gânduri.

Salutăm munca importantă depusă de raportoare, dna Jędrzejewska, căruia îi suntem recunoscători, nu în ultimul rând pentru eforturile acesteia de a concentra resursele Uniunii Europene asupra tineretului, cercetării și inovării. Nu trebuie să uităm niciodată totuși cât de important este pentru noi, mai întâi de toate, să dăm exemplu de gestionare sănătoasă, disciplinată a finanțelor noastre, pe cât posibil evitând risipa și poate chiar suprapunerile structurale, pe care cetățenii noștri nu le-ar înțelege și care cu siguranță nu vor fi benefice pentru viitorul Europei.

  Andrew Henry William Brons (NI). – Dnă președintă, raportul precizează că „bugetul UE nu trebuie perceput sub nicio forma ca fiind o povară pentru bugetele naționale.” Pentru țările precum Regatul Unit care sunt nevoite să suporte reduceri ale cheltuielilor la nivel național, orice creștere a bugetului UE ar fi neadecvată, cu atât mai mult creșterea de 5,9 % propusă. Reducerea valorii monetare sau înghețarea ar fi probabil mai adecvată.

Regatul Unit a primit două doze din pastila amară. Rabatul nostru a fost redus cu o treime doar în anul trecut, făcându-ne să contribuim și mai mult decât în prezent. S-a spus că, în timp ce UE este un contribuabil net, noile țări membre sunt receptoare nete, lucru pentru care, desigur, nu sunt vinovate popoarele lor. În lumina acestui fapt incontestabil, nu ar fi o nebunie să continuăm expansiunea pentru a include țări și mai sărace și care, fără îndoială reprezintă o povară, precum Turcia, care, oricât am vrea să credem asta, nici măcar nu sunt europene?

  Milan Zver (PPE). – (SL) Înțeleg că bugetul trebuie adoptat și înțeleg, de asemenea, argumentul că nu trebuie mărit și că trebuie să fie rezonabil. Cu toate acestea, ceea ce nu înțeleg este de ce, în acest moment, după ratificarea Tratatului de la Lisabona, Consiliul nu a reușit că depună un efort mai mare pentru a coordona bugetul, adică posturile bugetare, împreună cu Parlamentul.

Înțeleg, de asemenea, că trebuie făcute reduceri în anumite domenii ale politicii noastre comune, însă nu înțeleg de ce educația și mobilitatea, în special, trebuie să fie victimele reducerilor asupra așa-numitelor politici ușoare.

După cum știți, programul Erasmus a luat naștere în 1987, când 3 000 de studenți au participat la acesta. Până în 2012, acel număr va crește totuși la 3 milioane, iar pentru 2020 ne propunem în jur de 15 milioane de oportunități de schimb pentru studenți.

Mobilitatea ne permite consolidarea dimensiunii europene și, la rândul ei, îmbunătățirea sistemelor de învățământ și a cunoștințelor în general.

Așadar, cum putem realiza obiectivele importante pe care ni le-am propus în strategia Europa 2020 reducând, în același timp, fondurile în aceste domenii?

  Janusz Lewandowski, membru al Comisiei. – Dnă președintă, doar un scurt răspuns pentru dna Andreasen, dl Hartong, dl Belder, dl Vanhecke, dl Fajmon, dl Vlasák și dl Brons – cel din urmă fiind împotriva poziției Parlamentului referitoare la buget și la propunerea Comisiei.

Nouăzeci și șase la sută din modesta creștere pentru 2011 este concentrată în domeniul care va duce la creștere economică și locuri de muncă. Acestea sunt facturi care trebuie plătite, un fel de obligație legală. Mai mult, acest lucru completează lacuna din investiții, un deficit al pieței de credite la nivel național, la care investițiile sunt primele care sunt reduse. Prin urmare, consider că există valoare adăugată în aceste creșteri foarte modeste și în dimensiunea responsabilităților, având în vedere că proiectul este cu 4 miliarde de euro sub plafonul aprobat în 2005-2006 pentru anul 2011.

Ceea ce ar trebui știut este că 6 % din total este reprezentat de cheltuieli administrative dintr-un buget egal cu 1 % din PIB. Acest lucru înseamnă că 94 % ajunge la beneficiari. Acest lucru ar trebui știut atunci când se discută viitorul bugetului european.

Am invitat ambele componente ale autorității bugetare să se implice mai mult în săptămânile care urmează pe măsură ce vom iniția concilierea și vom demonstra că Tratatul de la Lisabona este un mecanism de compromis.

  Melchior Wathelet, Președinte în exercițiu al Consiliului. – (FR) Dnă președintă, este imposibil să răspund la toate întrebările adresate Consiliului. Voi repeta pur și simplu un anumit număr de principii pe care am ajuns să le aduc aici în dezbatere atunci când am prezentat bugetul Consiliului. Ar trebui să se spună din nou că toate creditele adoptate de Consiliu se bazează pe punerea în aplicare a bugetului 2010 și că, pentru toate liniile, de fapt, s-a dispus un număr de amendamente prin intermediul scrisorilor rectificative în cadrul punerii în aplicare a bugetului 2011.

Trecem prin momente dificile, în care creșterea bugetelor este limitată și, după cum știți, creșterea de 2,91 % care a fost aprobată în Consiliu a fost obținută cu o majoritate foarte, foarte mică. Sfera de aplicare pentru o majoritate suplimentară sau de alte genuri este practic inexistentă. Ar trebui, prin urmare, ca în cursul anului să putem menține disponibilă această oportunitate de dezvoltare a bugetului prin scrisori rectificative în cursul punerii sale în aplicare.

S-a menționat adesea rubrica 1b. Vă reamintesc faptul că Consiliul a promis, într-o declarație, să se asigure că desfășurarea punerii în aplicare a bugetului 1b va fi evaluată, iar din acest motiv dorim să rămânem la acest lucru și să asistăm la această realitate și la punerea sa în aplicare.

Cu toate acestea, după cum am spus în introducerea mea, dezbaterea privind bugetul 2011 nu se va referi doar la bugetul 2011 ca atare. Și celelalte elemente legate de buget vor fi supuse dezbaterii. Vom avea o discuție privind revizuirea bugetului. Desigur, toate chestiunile care vor apărea în revizuirea bugetului, și mai ales cele referitoare la resursele proprii, vor constitui punctul central al dezbaterilor pe care trebuie să le facem împreună. Un alt element din revizuirea bugetului, chestiunea flexibilității, de exemplu, va fi un subiect pe care trebuie să îl dezbatem.

Sper că, prin garantarea că vom ține această dezbatere globală, vom putea demonstra că bugetul 2011, în baza acestei noi proceduri Lisabona, va fi o reușită și vă reamintesc doar că, dacă nu reușim să cădem de acord privind bugetul 2011, perspectiva pentru cheltuieli suplimentare în 2011 va fi și mai redusă și nu va corespunde propunerii Consiliului de astăzi. Ar trebui să fim foarte conștienți de toate aceste elemente pentru a ne asigura că acest prim buget 2011 în baza procedurii Lisabona va fi o reușită, una pe care o vom realiza împreună.

  Sidonia Elżbieta Jędrzejewska, raportoare. – (PL) Aș dori să subliniez un lucru care ar putea rezuma cele spuse de persoanele care au vorbit în detaliu despre subiecte aparținând unor domenii în care acestea sunt specializate. Mai presus de toate, lectura bugetului 2011, un buget pe care Parlamentul European îl va adopta mâine, este o lectură foarte disciplinată. Pentru prima oară după mulți ani, Parlamentul European nu propune nimic mai mult decât ceea ce a fost planificat tocmai în cadrul financiar multianual din 2006. Ar trebui accentuat faptul că aceasta este o situație oarecum excepțională și o dovadă a disciplinei noastre în calitate de Parlament European. Și noi înțelegem îndoielile Consiliului. Aș dori să subliniez că bugetul Uniunii Europene nu este la fel cu bugetele naționale. Este un buget direcționat către investiție și este un instrument anticriză. Merită să se profite de oportunitatea pe care o reprezintă. Aș dori, de asemenea, să evidențiez că, desigur, în calitate de raportoare generală, am speranța că, lucrând împreună, vom putea adopta cu succes și în mod eficient bugetul 2011 și sper că îl vom adopta în așa mod încât să putem pune în aplicare politica Uniunii începând cu ianuarie, în conformitate cu ceea ce s-a hotărât în 2006 și în conformitate cu ceea ce am lucrat în tot acest an.

Consiliul ar trebui să ia notă de aceste chestiuni cărora le-am acordat o atenție suplimentară în lectura noastră a bugetului. Nu este sigur dacă ar trebui să adăugăm noi roluri și noi ambiții atât timp cât nu există o disponibilitate de a accepta noi obligații financiare. În ceea ce privește Consiliul, fac apel la președintele acestuia, prezent astăzi, pentru ca Consiliul să observe bunăvoința Parlamentului European în lectura noastră. Sper că, în cursul Președinției belgiene, Consiliul va reuși să obțină mai mult sprijin pentru ideea inițială a Comisiei Europene în ceea ce privește bugetul 2011 și pentru propunerile sale. Tot ceea ce se discută și ceea ce propune Parlamentul European nu sunt lucruri venite din senin, ci sunt efectul muncii noastre anterioare și consider că mare parte din scepticismul Consiliului se datorează, de fapt, faptului că acesta și-a adoptat lectura printr-o procedură în scris, deoarece este mult mai ușor să fii negativ în scris decât într-o discuție orală. Sper la un dialog deschis și direct care să ne permită adoptarea unui buget rezonabil și sensibil pentru 2011.

  Helga Trüpel, raportoare. – (DE) Dnă președintă, dle Wathelet, dle comisar, doamnelor și domnilor, aș dori să le mulțumesc tuturor celor din acest Parlament care au participat la dezbatere și aș dori să le mulțumesc din nou și colegilor mei din Comisia pentru bugete pentru disponibilitatea lor de a face compromisuri care, în ceea ce privește bugetul Parlamentului și celelalte instituții, ne-au permis să cădem de acord asupra unei limite foarte responsabile între noile nevoi de finanțare pe care le-am dobândit prin Tratatul de la Lisabona, împreună cu noile competențe, și o autoreținere concentrată. Aș dori să subliniez din nou faptul că eu consider că este bine că ne-am arătat disponibilitatea de a ne pune sub microscop cheltuielile, dar că ar trebui, desigur, să cerem ceea ce avem nevoie pentru a îndeplini noile cerințe cu siguranță deplină și să luptăm pentru acest lucru, astfel încât să dispunem și de fondurile necesare. Aș vrea să adaug un mesaj politic, dacă îmi permiteți. După votarea care va avea loc mâine, ne vom afla la începutul unei perioade de trei săptămâni de consultări cu Consiliul, în cursul căruia sperăm să ajungem la un acord.

Este, desigur, prima oară când aplicăm această nouă procedură, ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, însă cred că nouă tuturor, pornind de la veritabilele fracțiuni antieuropene și sceptici, trebuie să ne fie din nou clar în minte, în ciuda tuturor criticilor, inclusiv a celor direcționate specific, faptul că Uniunea Europeană ne face mai puternici. Fiecare dintre noi și toate statele membre beneficiază de pe urma faptului că avem Uniunea Europeană, mai ales în ceea ce privește schimbările față de provocările la nivel global. Este clar pentru toată lumea faptul că fiecare stat membru în parte ar fi mai slab pe cont propriu în ceea ce privește situația mondială. Acesta trebuie să fie punctul nostru comun de pornire și din acest motiv este bine să luptăm pentru mai multe resurse în Uniunea Europeană și, împreună, să ne gândim cu mare atenție care sunt principalele nevoi de finanțare, cum putem face ca bugetul nostru să fie mai durabil și cum ar putea acesta să fie mai social și mai orientat către viitor.

Sper că, în calitate de Parlament, vom putea cădea de acord cu Consiliul folosind o abordare de acest gen și că, prin urmare, acest lucru va fi și în beneficiul cetățenilor europeni.

  László Surján, raportor. – (HU) Aș dori să le înmânez o banană fiecăruia dintre cei care au purtat povara acestei munci. În primul rând raportorilor noștri principali, deținătorii proiectului privind bugetul 2011, însă aș dori să îi dau cu drag o banană Consiliului, în speranța că mâncând-o, va avea nu doar satisfacție și bucurie, ci și voința corespunzătoare de a face un compromis, pentru a putea depăși într-un final această chestiune a bananelor. Janusz Lewandowski merită, de asemenea, o banană mare și frumoasă pentru prezentarea bugetului 2011 care se apropie mult mai mult de modul de gândire al Parlamentului. Nu degeaba am petrecut cinci ani împreună. Vă mulțumesc, dle comisar! Vorbitorii care au oferit un contur foarte clar al poziției Parlamentului merită, de asemenea, recunoștința noastră. Aceasta nu a fost o poziție complet unanimă, însă a avut o răspândire largă. Am dori un buget mai bun și mai eficient, astfel încât să nu trebuiască să petrecem mai multe luni sau jumătăți de an disputând dacă ne putem permite sau nu să cheltuim 75 milioane de euro pentru compensarea țărilor producătoare de banane.

Consider că esența dezbaterii noastre este faptul că, în opinia noastră, după cum este precizat în bugetul 2010, bugetul european este un mijloc de gestionare a crizei, nu un fel de motiv pentru criză. Acesta este aspectul asupra căruia ar trebui să fim de acord și îi solicit Consiliului să observe angajamentul sugerat aici. Acesta sugerează intenția Parlamentului de a coopera cu Comisia pentru a determina statele membre să lucreze mai productiv. O asemenea muncă ar trebui, de fapt, să fie direcționată către îndeplinirea obiectivelor, creșterea producției și a numărului de locuri de muncă. Dacă se va întâmpla astfel, va merita să menținem bugetului Uniunii Europene la un nivel corespunzător. Vă mulțumesc pentru atenția acordată. Bucurați-vă de banane!

  Göran Färm (S&D). – Dnă președintă, aș dori să subliniez o problemă cu timpul afectat luărilor de cuvânt în această dezbatere. Dna Herczog a evidențiat faptul că Comisia pentru industrie, cercetare și energie nu a primit deloc timp afectat luărilor de cuvânt. Motivul pentru aceasta este că au depus propunerile pentru buget în altă formă, în loc să depună de fapt un aviz formal. Nu este rezonabil ca acest fapt să ducă la pedepsirea acestei comisii pentru alegerea unei modalități mai eficiente de lucru decât depunerea unui aviz formal.

Au existat, de asemenea, câteva confuzii între acele două părți ale dezbaterii – această dezbatere asupra bugetului 2011 și cea privind revizuirea bugetului care va urma acum. După cum poate ați observat, dintre ultimii cinci vorbitori din dezbaterea precedentă, patru făceau parte din Grupul S&D. În dezbaterea următoare vom avea un sigur vorbitor S&D, dar cred că în jur de șase vorbitori PPE. A existat un fel de confuzie între secretariat, Președinte și grupurile politice. Nu știu cine a făcut greșelile – poate chiar noi – dar să aruncăm o privire asupra acestui lucru pe viitor, astfel încât să avem o alocare a timpului afectat luărilor de cuvânt mai rezonabilă în acele dezbateri.

  Președinte. – Vă mulțumesc pentru observații. Am depus toate eforturile pentru a verifica poziția referitoare la Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) și nu a existat niciun aviz formal, însă punctul dumneavoastră de vedere va fi, desigur, luat în considerare. În ceea ce privește timpul afectat luărilor de cuvânt, aceasta este în mod clar o chestiune pe care grupurile politice trebuie să o rezolve și să o aloce.

Dezbaterea a fost închisă.

Voturile vor avea loc miercuri.

Declarații scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

  Cătălin Sorin Ivan (S&D), în scris. – (RO) Procedura bugetară pentru anul 2011 a început cu o propunere decepționantă din partea Comisiei. Însă doamna raportoare Jędrzejewska ne-a promis că va fi ambițioasă și se va lupta pentru a obține un buget ce va proteja prioritățile politice ale parlamentului și, în special, politicile ce vizează tineretul.

A urmat poziția Consiliului, care denotă lipsa totală de ambiție a Consiliului sau, mai bine spus, populismul Consiliului, care pe de o parte prezintă strategii ambițioase, cum ar fi Europa 2020, însă, în același timp, refuză să aloce fonduri suficiente pentru ca această strategie să aibă vreo șansă de a se realiza.

Însă astăzi avem de a face cu poziția Parlamentului și iată că și acesteia îi lipsește o viziune ambițioasă pentru bugetul 2011. E adevărat că suntem în criză însă nu cu un proiect mediocru putem ieși din ea, ci cu imaginație, curaj politic și dându-ne mijloacele să provocăm o adevărată schimbare.

  Elisabeth Köstinger (PPE), în scris. – (DE) Eficiența Uniunii Europene depinde în totalitate de bugetul acesteia. Sprijin aceste propuneri pentru bugetul 2011, deoarece s-au luat în considerare domeniile de politică importante și opiniile individuale. Trebuie să fie clar că UE nu își va putea îndeplini sarcinile de amploare în viitor cu mai puține resurse financiare. În calitate de reprezentantă a agricultorilor, mă opun întru totul reducerii fondurilor pentru agricultură. Redresările economice ar trebui să fie folosite pentru a asigura certitudinea planificărilor pentru agricultorii noștri în loc să îi redistribuie pe aceștia în alte domenii de politică. În prezent, se retrag fonduri de la agricultură pentru a le folosi la finanțarea proiectului de cercetare nucleară ITER. Acest exemplu arată că finanțarea proiectelor de cercetare de amploare depinde de redresările din alte domenii, a căror sumă este dificil de stabilit în prealabil. Nu ar trebui să se ajungă în situația în care nu se vor mai face planuri pe termen lung și analizate cu atenție pentru finanțarea cercetării europene. Politica agricolă are, de asemenea, implicații și planuri pe termen lung, iar acest gen de securitate este un lucru pe care trebuie să îl transmitem întreprinderilor agricole. Fiind cea mai slabă verigă a lanțului trofic, fermele au nevoie de securitate pentru a-și planifica existența. Restricționarea resurselor financiare alocate pentru acest lucru este necesară pentru a consolida competitivitatea agriculturii în UE. Investițiile în cercetarea în agricultură și în tehnologiile ecologice sunt investiții în viitor și acestea vor crea noi locuri de muncă.

  Véronique Mathieu (PPE), în scris. – (FR) Programul de consum al fructelor în școli, lansat la începutul anului școlar 2009, este o inițiativă europeană specifică și trebuie să scoatem în evidență rezultatele sale pozitive și directe pentru cetățenii noștri.

Sprijinirea fondurilor pentru acest program este un mod eficient de a investi în sănătatea tinerilor europeni. De fapt, creșterea ratei de obezitate în rândul copiilor este destul de alarmantă în Europa. În ciuda creșterii costului vieții, fructele ar trebui să rămână o parte fundamentală a regimului lor în întreaga Uniune Europeană. Îmbunătățirea valorii nutriționale a dietei lor oferă, de asemenea, protecție împotriva bolilor cardiovasculare, a cancerului și a diabetului.

Noul program UE de consum al fructelor în școli dă exemplul unei Europe care este apropiată de cetățenii săi și care se confruntă cu provocările zilnice ale acestora și îi urez viață lungă.