Președintele. − Primul punct de pe ordinea de zi se referă la declarația Comisiei privind reformele și evoluțiile din Republica Moldova.

  Štefan Füle, membru al Comisiei. − Dle președinte, atunci când analizăm relațiile între UE și Moldova, cred că este de necontestat faptul că am înregistrat un progres semnificativ în timp record, dar pe plan intern țara încă se confruntă cu multe provocări.

Referendumul din data de 5 septembrie era destinat rezolvării impasului politic prin schimbarea regulilor de alegere a președintelui. Acesta a eșuat. Acest lucru este regretabil. Cu toate acestea, s-a ridicat și o întrebare importantă referitoare la conformitatea referendumului cu standardele democratice. În mod hotărâtor, conformitatea sa efectivă a fost confirmată de către observatorii internaționali. Acest lucru reprezintă un semn încurajator.

Alegerile din 28 noiembrie sunt deopotrivă de importante pentru consolidarea democrației din țară. Vom continua să transmitem mesaje puternice în această privință tuturor părților interesate. Ulterior, toate forțele politice vor trebui să colaboreze, atât pentru alegerea președintelui, cât și pentru alegerea unui guvern capabil să conducă țara pe calea critică a reformei.

În același timp, ne vom susține sprijinul fără rezerve adus reformelor structurale efectuate de guvernul Moldovei. Permiteți-mi să evidențiez câteva aspecte importante:

Uniunea Europeană nu este, de departe, singurul și cel mai mare donator către Moldova, dar în martie, a reușit, de asemenea, să mobilizeze peste patruzeci de donatori în vederea susținerii reformelor Moldovei. Aceștia au promis o sumă impresionantă de 1,9 miliarde euro pentru anii 2010-2013, inclusiv propriul nostru angajament de 550 de milioane de euro.

În decursul ultimelor luni, am răspuns în mod oportun unei serii de nevoi specifice ale guvernului: furnizarea de consiliere politică la nivel înalt miniștrilor; sprijinirea eforturilor de democratizare în domeniile referitoare la statul de drept; susținerea organizării consultărilor electorale; abordarea nevoilor urgente după ultimele inundații din vară; și îmbunătățirea posibilităților de export ale vinurilor moldovene.

Alături de guvernul moldovean, ne-am angajat în mod activ alături de persoanele care trăiesc în regiunea transnistreană prin intermediul proiectelor la scară mică, majoritatea în sectorul social. Anul viitor, vom iniția punerea în aplicare a Programului amplu de consolidare instituțională în cadrul Parteneriatului estic.

Respectivul program va ajuta Moldova să se pregătească pentru și să pună în aplicare Acordul de asociere pe care îl negociem în prezent. Ultima rundă de negocieri de la Chișinău din 13 și 14 octombrie a demonstrat încă o dată faptul că aceste negocieri progresează într-un ritm foarte bun.

Sprijinul nostru a luat, de asemenea, forma transferurilor directe către bugetul Moldovei. Începând cu ultimul trimestru al anului 2009, 37 de milioane de euro au fost alocate drept sprijin bugetar sectorial, cu o sumă suplimentară de 15 milioane de euro care urmează să fie virată în curând. Din această sumă, aproximativ 8,5 milioane euro au fost alocate direct întrajutorării claselor cele mai sărace ale populației. Întrucât președintele Buzek a semnat o hotărâre legislativă relevantă, ne așteptăm să trimitem în curând 40 de milioane de euro din prima tranșă de sprijin macro-financiar.

În aceeași notă, ne vom continua agenda noastră încărcată privind realizarea de contacte politice și schimburi tehnice. În decurs de câteva zile, mă voi întâlni cu prim-ministrul Filat în Luxemburg. În noiembrie, subcomisia pentru comerț UE-Moldova va examina răspunsul Moldovei la recomandările esențiale ale Comisiei având în vedere pregătirea negocierilor privind o zonă de liber schimb cuprinzătoare și complexă.

În plus, ne-am angajat alături de Moldova în cadrul unui dialog dedicat privind drepturile omului și energia și negociem un acord privind serviciile aeriene. Am monitorizat în mod activ dialogul privind vizele, lansat în luna iunie. Lunea viitoare, bazându-ne pe rezultatele misiunilor de strângere de date efectuate în septembrie de către experți independenți, se anticipează că Consiliul Afacerilor Externe va face publice concluziile care ar trebui să abordeze această problemă.

  Monica Luisa Macovei, în numele grupului PPE. – Scopul acestei dezbateri este să discutăm reformele făcute de Republica Moldova în ultimul an și progresul pe drumul integrării europene.

De un an de zile, această țară este pe agenda Uniunii Europene pentru că și-a îndeplinit angajamentele. Între altele, vreau să menționez: există un plan cu măsuri prioritare în domeniile esențiale de reformă, există un plan pentru reforma justiției; amândouă au început să fie puse în practică. S-a lansat dialogul în domeniul drepturilor omului. De asemenea, în septembrie, Parlamentul Republicii Moldova a ratificat Statutul Curții Penale Internaționale. Se negociază intens tratatul de asociere, cu rezultate foarte bune. A fost doar un an, dar cine a început prezintă garanția că va continua.

Republica Moldova este statul cu cele mai mari progrese din vecinătatea estică a Uniunii. De aceea, cer Consiliului să evalueze acest stat în mod individual, pe baza meritelor sale. Progresul înseamnă voință politică, muncă și dedicație, iar acestea trebuie răsplătite. Am răsplătit Balcanii de Vest pentru măsurile luate. Să procedăm la fel și cu Republica Moldova.

În dialogul pe vize, Moldova a avansat mult în toate cele patru blocuri. De aceea cer Consiliului ca la următoarea ședință, din 25 octombrie, să invite Comisia să elaboreze planul de acțiune pentru ca cetățenii Republicii Moldova să poată călători fără vize. Contactul direct de la om la om valorează mai mult decât orice declarație.

Transnistria, regiunea transnistreană - o soluție este crucială pentru stabilitatea politică și economică a Republicii Moldova și a regiunii. Rolul Uniunii trebuie să fie mai puternic la nivel politic și trebuie să fim prezenți prin proiecte comune cu schimbări vizibile pentru oameni.

Finalmente, procesul de integrare europeană a determinat construirea democrației și a libertății într-un ritm inexistent în istoria Europei. Să ne uităm la Europa Centrală și de Est cum s-a schimbat în ultimii 20 de ani. Și în Balcanii de Vest este pace, iar reformele sunt pe drum. Să facem să fie la fel și în Republica Moldova.

  Adrian Severin, în numele Grupului S&D. – Dle președinte, Republica Moldova are o singură alegere – între „transnistrizare” și „europenizare”. Adică între un trecut oligarhic de natură sovietică și un viitor al siguranței, prosperității și al justiției sociale.

Evoluția Moldovei a fost până în acest moment influențată în mod negativ de propria instabilitate politică internă. Problema fundamentală a Republicii Moldova nu este legată de provocările externe cu care se confruntă, ci de divizarea internă dintre forțele politice. Respectiva instabilitate politică internă a privat coaliția de guvernare de timpul necesar punerii în aplicare a opțiunilor proeuropene. Acum Moldova se află la un moment de răscruce. Rezultatul acestui proces electoral timpuriu ar trebui să vizeze conducerea țării spre un viitor al modernizării europene.

Prin urmare, solicităm tuturor forțelor politice din Moldova care propun un viitor al modernizării europene pentru țară, să evite orice confruntare sau protagonism inutil și să se concentreze asupra dezvoltării unei viziuni extinse cu scopul de a direcționa țara spre obținerea obiectivelor sale europene.

  Graham Watson, în numele Grupului ALDE. – Dle președinte, în urmă cu 18 luni, această Cameră a fost șocată de brutalitatea evenimentelor din Chișinău. În urmă cu câteva săptămâni, am avut deosebita plăcere de a saluta aici, în galeria noastră, partidele politice democrate din acea țară, îmbarcată pe o nouă cale. Am împărtășit entuziasmul poporului moldovean pentru un nou viitor.

Ne-am bucurat să observăm progresul pe care l-a făcut țara din acel moment. Încă mai există progrese de realizat – și nu în ultimul rând privind urmărirea în justiție a acelor autori ai acelor evenimente brutale – dar, dacă Moldova reinstaurează coaliția de guvernare în cadrul alegerilor de luna următoare, există o șansă bună ca, în ciuda dificultăților recesiunii economice, țara să-și poată finaliza transformarea.

Scriitorul britanic, Francis Bacon, a observat că speranța este bună ca masă de dimineață, dar ca masă de seară este foarte proastă. Partidele moldovene de guvernare nu ar trebui să se îndoiască de faptul că punerea în aplicare a reformelor trebuie să fie în conformitate cu actele legislative care permit astfel de reforme. Timpul nu este de partea noastră. Trebuie făcute foarte multe lucruri, foarte curând.

Grupul meu îl laudă pe comisarul Füle și serviciile sale pentru eforturile pe care le-au depus în vederea sprijinirii Moldovei. Salutăm stabilirea Prietenilor Moldovei și extraordinara reuniune a țărilor europene care a avut loc cu scopul de a ajuta Moldova să progreseze. Uniunea Europeană depune orice efort pentru a ajuta această țară extrem de săracă să avanseze către standardele europene. Sper că atunci când Consiliul va studia regimul vizelor săptămâna următoare, acesta ne va ajuta să găsim o cale de a progresa privind această chestiune.

Astfel cum a afirmat unul dintre părinții noștri fondatori, vocația europeană a unei țări este determinată nu de Uniunea Europeană, ci de spiritul european al poporului acesteia. Îndemnăm cetățenii moldoveni să demonstreze acest spirit european în cadrul alegerilor din luna următoare.

  Tatjana Ždanoka, în numele Grupului Verts/ALE. – Dle președinte, salutăm progresul realizat de Republica Moldova și sperăm ca procesul electoral care urmează să poată consolida mai departe instituțiile democratice și asigura respectarea statului de drept și a drepturilor omului în Moldova.

Știm că în rândul societății moldovene există suport la scară largă pentru viitoarea apartenență la UE a Moldovei – nu la NATO. În ciuda platformelor lor politice diferite, toate partidele reprezentate în cadrul parlamentului moldovean declară faptul că sunt în favoarea cooperări și integrării europene, de asemenea. Dar, luând în considerare experiența propriei mele țări, Letonia, în ceea ce privește aderarea la UE, pe parcursul discuțiilor mele cu politicienii moldoveni, am încercat să le explic că apartenența la UE nu poate fi un scop final în sine. Este foarte important să ne sporim eforturile pentru a pune în aplicare reformele economice și juridice profunde și coerente, în special prin intermediul luptei împotriva corupției.

Societatea moldoveană este multietnică și multilingvistică; mai mult, există deosebiri esențiale referitoare la evaluarea evenimentelor istorice. Prin urmare, este chiar periculos să creăm linii de separare suplimentare în cadrul societății moldovene. În opinia mea, un decret recent care stabilea data de 28 iunie ca fiind Ziua Ocupației Sovietice, care a declanșat o reacție negativă din partea unui număr mare de rezidenți moldoveni, nu a consolidat societatea, ci a avut exact efectul opus.

De asemenea, societatea moldoveană diferă și din punct de vedere al naționalității deținute de către rezidenții săi. Marea majoritate a rezidenților care dețin dublă cetățenie creează diferențe în plus în ceea ce privește și drepturile, și astfel, trebuie să nu precupețim niciun efort pentru a aboli aceste diferențe și să furnizăm un regim fără vize pentru toți cetățenii moldoveni.

  Charles Tannock, în numele Grupului ECR. – Dle președinte, nimeni nu pune sub semnul întrebării faptul că Moldova are un drum lung de parcurs înainte de a-și atinge obiectivul suprem de aderare la Uniunea Europeană, un obiectiv pe care grupul meu, ECR, îl sprijină. Aceasta rămâne una dintre cele mai sărace țări ale Europei, în ciuda faptul că este înscrisă în OMC, și, ca atare, este vulnerabilă la crima organizată, traficul de persoane și corupție. Moldova rămâne în continuare schilodită de conflictul permanent înghețat cu regiunea separatistă vorbitoare de limbă rusă și dominată de politica rusă, Transnistria.

Cu toate acestea, din momentul în care comunismul a fost eliminat de la putere în urmă cu 15 luni, Moldova a început să facă progrese substanțiale. Partidele din cadrul Alianței pentru Integrarea Europeană, coaliția actuală de guvernare, au demonstrat o capacitate impresionantă de colaborare în vederea accelerării integrării în Uniunea Europeană. În ceea ce o privește, Uniunea trebuie să mențină presiunea asupra guvernului moldovean pentru a înregistra progresele ulterioare în ceea ce privește reformele economice și, în special, privind îmbunătățirea statului de drept și a bunei guvernări.

Dar trebuie să recompensăm și să angajăm mai mult și orașul Chișinău. Problema vizelor a fost menționată, dar aș dori să ridic și problema Euronest, care le oferă deopotrivă politicienilor UE și moldoveni șansa de a dezbate interese comune. Din păcate, Euronest – care a apărut în cadrul raportului meu în mandatul anterior – rămâne paralizată din cauza disputei privind reprezentarea bielorusă, întrucât Parlamentul nostru nu îi recunoaște parlamentul, care nu a fost ales în mod democratic.

Sper ca într-o zi, toate țările europene din cadrul Parteneriatului Estic, și anume, Moldova, Ucraina și un Belarus democrat pe viitor, vor deveni candidate europene.

  Bastiaan Belder, în numele Grupului EFD. – (NL) Dle președinte, această dezbatere demonstrează angajamentul Europei față de divizata Republică a Moldovei și sunt extrem de încântat de acest lucru. În țara mea, Țările de Jos, cetățenii dezvoltă de foarte mulți ani o serie de inițiative sociale care inspiră, oferindu-le tinerilor din Moldova perspective reale. În acest context, aș dori să menționez cu mândrie și Fundația Orhei din Bunschoten-Spakenburg, un sat care abordează astfel de aspecte cu multă energie. Pot să îi privesc în ochi pe oamenii din cadrul Fundației deoarece abordăm această problemă și acolo, demonstrând angajament. De fapt, Moldova încearcă să încheie un acord comercial detaliat, cuprinzător cu Uniunea Europeană. Comisarul Füle a menționat și acest aspect. Dle comisar, care este situația privind acest lucru și s-au realizat orice fel de progrese reale?

O extindere a oportunităților de vânzare a produselor moldovene, în special a produselor agricole și vinurilor din Chișinău, este vitală, întrucât piața tradițională de vânzări a Moldovei, Rusia, își închide și restricționează granițele în mod regulat din motive politice. Dle comisar, ați menționat deja acest lucru, dar există vreo modalitate prin care Uniunea Europeană le poate oferi sprijin drept răspuns la această nevoie din partea Moldovei?

În fine, o întrebare referitoare la „inițiativa Meseberg” a cancelarului german Angela Merkel. Este Rusia acum cu adevărat angajată în găsirea unei soluții la problema Transnistriei în schimbul unui dialog politic intensificat între UE și Rusia? Aud zvonuri care indică faptul că orașul Kremlin nu ia nicio măsură deocamdată. Dle comisar, aș dori în special să vă urez mult succes și perseverență în eforturile dvs. de a aduce Moldova mai aproape de Europa.

  Traian Ungureanu (PPE). - Dle președinte, există dovezi substanțiale că angajamentul Moldovei față de valorile și standardele europene este real și eficient.

De fapt, Moldova este cel mai bun exemplu de punere în aplicare a politicilor proeuropene în rândul vecinilor noștri din Est. De fapt, euroacreditările Moldovei o fac pe deplin compatibilă cu statele Vest-Balcanice.

Precedentul pozitiv stabilit de Moldova trebuie recunoscut și încurajat. Deteriorarea instituțiilor democratice din învecinata Ucraină sporește importanța Moldovei pentru politicile comunitare privind flancul său estic. În acest context, este vital ca alegerile generale din 28 noiembrie să confirme avansarea continuă a Moldovei pe drumul către integrarea europeană.

Este într-adevăr momentul ca UE să trimită un semnal pozitiv Moldovei și cetățenilor săi. Mii de familii moldovene sunt separate de bariera vizei. Dialogul dintre UE și Moldova privind vizele ne oferă o șansă uriașă. Acest dialog trebuie să intre într-o fază operațională. Să sperăm că Consiliul Afacerilor Externe din data de 25 octombrie va invita Comisia să elaboreze un plan de acțiune pentru liberalizarea vizelor. O Moldovă proeuropeană, integrată ar avea un efect benefic asupra frontierei estice a UE, unde guvernarea slabă și conflictele nerezolvate reprezintă o amenințare continuă la adresa stabilității europene.

  Iliana Malinova Iotova (S&D). – (BG) Provocările cu care se confruntă în prezent Moldova, care fac parte și din obiectivul nostru global, includ consolidarea statului multietnic, identitatea sa, rezolvarea politică a problemei transnistrene și calitatea de membru al UE a Moldovei drept stat autonom, independent.

Procesul de liberalizare a vizelor este deosebit de important. Astfel cum am fost martori în cazuri similare pentru țările fostei Iugoslavii, acesta produce rezultate bune. Tendința de a utiliza o procedură accelerată pentru emiterea simultană a pașapoartelor bulgare și române cetățenilor moldoveni nu este o soluție la această problemă și atrage după sine anumite riscuri. În același timp, autoritățile din Chișinău trebuie să se asigure că avantajul sumei de 90 de milioane de euro din sprijinul macrofinanciar pe care Uniunea Europeană îl acordă va fi resimțit de către toți cetățenii moldoveni, indiferent de originea lor etnică. Acest lucru este important în special și pentru minoritatea bulgară din Moldova care trăiește în cele mai sărace regiuni economice din țară.

  Cristian Silviu Bușoi (ALDE). - (RO) În calitate de membru al Delegației la Comisia parlamentară de cooperare UE-Moldova am urmărit cu multă bucurie evoluția pozitivă a Moldovei și pot să afirm că, în ultimul an, s-a demonstrat foarte clar angajamentul Republicii Moldova pe calea europeană. Aș aminti aici reformele în domeniul economic, al justiției sau al administrației publice. În același timp, trebuie să fim realiști și să recunoaștem că procesul de tranziție al Moldovei nu este unul ușor și încă multe reforme mai sunt de inițiat.

Mă bucur că discuțiile în vederea liberalizării regimului vizelor progresează, dar cred că avem nevoie de stabilirea de către Comisie a unui parcurs clar pentru atingerea acestui obiectiv și, de ce nu, pentru o eliminare totală a vizelor în viitor. Republica Moldova va avea de trecut un test crucial la alegerile parlamentare din 28 noiembrie și sper că drumul european pe care s-a angajat să fie validat de populație și să continue.

Ajutorul macrofinanciar și politic din partea instituțiilor europene și a unor state membre a fost extrem de important. Și având în vedere rezultatele pozitive ale politicii noastre, cer instituțiilor europene Parlamentul, Consiliul, Comisia Europeană să continue acțiunile de sprijin pentru Moldova, pentru a da încredere Moldovei și a o încuraja să continue pe calea reformei și a apropierii de Uniunea Europeană, pentru integrarea sa ca membru deplin în cele din urmă.

  Adam Bielan (ECR). – (PL) În urmă cu zece zile, am avut șansa de a vizita Moldova ca participant în cadrul unei delegații speciale a Comisiei pentru afaceri externe alături de, printre alții, colegii mei dna Macovei și dl Watson. Am fost prezenți în Moldova într-un moment extrem de important pentru țară – la câteva săptămâni după referendumul constituțional eșuat din 5 septembrie și, de asemenea, la câteva săptămâni înainte de alegerile parlamentare foarte importante, care, după cum știți, se vor ține pe data de 28 noiembrie. Mai presus de toate, ceea ce am văzut a fost sprijinul la scară largă al națiunii și societății moldovene pentru procesul de integrare europeană. Aproape trei sferturi dintre cetățenii moldoveni susțin acest proces.

De asemenea, am fost martorii uriașului progres realizat de către guvernul prim-ministrului Filat pe calea integrării europene și numeroasele reforme, inclusiv progresul semnificativ în combaterea corupției care devora înainte țara. Desigur, există încă probleme: probleme care rezultă în urma crizei economice și probleme care rezultă din situația încă nerezolvată din Transnistria. Cu toate acestea, pentru ca procesul reformelor să fie continuat după 28 noiembrie, este necesar un semnal clar din partea Uniunii Europene, așadar sper că viitoarea reuniune la nivel înalt a Consiliului va reuși să promoveze procesul de liberalizare a vizelor.

  Elena Băsescu (PPE). - (RO) Aș dori să mulțumesc totodată tuturor celor care au făcut posibilă această dezbatere. Avem obligația să privim cu multă responsabilitate către Republica Moldova, mai ales acum, în prag de alegeri. Guvernul Alianței pentru Integrare Europeană a demonstrat, printr-un efort deosebit, că este pregătit să înceapă un amplu proces de reforme politice, economice și instituționale, devenind astfel lider la acest capitol în cadrul Parteneriatului Estic. Acest lucru se întâmplă după opt ani de guvernare comunistă în care drepturi esențiale precum libertatea de exprimare și dreptul la o justiție echitabilă au fost grav încălcate.

Procesul de reforme în Republica Moldova trebuie să continue cu preponderență în domeniul justiției și afacerilor interne. Este necesară o combatere eficientă a corupției și asigurarea libertății justiției. Este necesară totodată asigurarea unei detenții sigure și umane, astfel încât să fie respectate drepturile fundamentale ale omului. Republica Moldova traversează o criză politică de mai bine de un an și jumătate, nereușindu-se alegerea președintelui și validarea referendumului.

Consider că alegerile anticipate din 28 noiembrie reprezintă o miză enormă pentru parcursul european al ei. Democrația este iarăși pusă la grea încercare. Doresc să afirm cu toată responsabilitatea că un eșec al democrației în Republica Moldova la viitoarele alegeri va reprezenta în mică măsură și un eșec al politicii Uniunii în acest stat. Avem nevoie ca în imediata vecinătate a UE să avem un partener în care valorile pe care le împărtășim să fie asumate.

În final, aș doresc să subliniez faptul că limba pe care o vorbesc cetățenii din Republica Moldova este astăzi limbă oficială a Uniunii Europene. Cu atât mai mult, iată un motiv pentru care ei trebuie să se bucure de sprijinul nostru.

  Kristian Vigenin (S&D). – (BG) Mă bucur că Parlamentul European își dedică timpul dezbaterii situației din Moldova, o țară care este esențial europeană. În această privință, trebuie să spunem că coaliția de guvernare pentru integrare europeană a contribuit de fapt foarte mult la procesul de apropiere a Moldovei de Uniunea Europeană și trebuie să i se recunoască meritul în legătură cu acest lucru.

În același timp, cetățenii săi așteaptă mai multe rezultate în domeniul social și al dezvoltării economice. Nu este nicio coincidență faptul că acest lucru se transformă într-o problemă cheie în cadrul campaniei curente. Stabilirea relațiilor cu Uniunea Europeană nu este un eveniment unic. Este un proces pe termen lung, iar drumul Moldovei către relații mai bune trebuie să devină o politică ireversibilă.

Nereușita de a modifica constituția a dus la această instabilitate politică, care riscă să se repete după alegerile prezente. De aceea, fac acest apel către forțele politice conducătoare, indiferent de diferențe și de rezultatele alegerilor, să facă ceea ce este necesar în vederea garantării stabilității politice din Moldova, care le va acorda șansa de a acționa în interesul propriilor lor cetățeni și al viitorului european al țării lor.

  Cristian Dan Preda (PPE). - (RO) Imperialism românesc, așa numesc comuniștii moldoveni interesul și intervențiile aleșilor din România referitoare la situația de la Chișinău, indiferent că e vorba despre președintele Băsescu sau despre deputații europeni. Altfel spus, comuniștii de la Chișinău ar vrea ca Bucureștiul să tacă și, în ceea ce mă privește, trebuie să vă spun că nu cred că e o așteptare îndreptățită. Dimpotrivă, suntem obligați să ne pronunțăm.

Mai întâi de toate pentru că un mare număr de cetățeni europeni, români și bulgari, în primul rând, dar și alții, locuiesc în Republica Moldova și eu cred că, la fel ca orice cetățean european, și cel care se află pe teritoriul moldovean trebuie să se bucure de drepturile care decurg din condiția sa politică.

În al doilea rând, trebuie să fim foarte atenți la Chișinău pentru că acolo, de mai bine de un an, o coaliție guvernamentală și-a așezat acțiunea sub semnul integrării europene. Nu e vorba doar de numele pe care îl poartă această coaliție. Sigur că dacă și-ar fi spus Alianța pentru Rusia nu ne-ar fi interesat atât de mult. Și-au spus Alianța pentru Integrare Europeană, dar nu e vorba doar de nume, ci de acțiunea foarte curajoasă a acestui guvern. Și doamna Macovei și comisarul Füle au explicat ce înseamnă această acțiune curajoasă.

Am fost săptămâna trecută la Chișinău și la Tiraspol și am constatat că europenizarea e și o miză a campaniei electorale care va începe pentru alegerile din noiembrie. Cetățenii din Moldova vor decide de fapt nu doar între diverse forțe politice ci și între continuarea drumului european sau întreruperea lui.

Să nu ne înșelăm! Am văzut că și șeful delegației Uniunii la Chișinău începe să se înșele. Comuniștii nu vor integrarea. Comuniștii au arătat acum un an și câteva luni ce vor. Manifestațiile din aprilie au fost o probă foarte clară a interesului comuniștilor de la Chișinău. De aceea eu sper că și cetățenii vor înțelege mesajul și atitudinile partidelor, dar și că politicienii vor înțelege la rândul lor voința exprimată la urne.

  Marek Siwiec (S&D). – (PL) Haideți să ne întrebăm de ce le dedicăm atât de multă atenție unor astfel de țări mici care se află în vecinătatea Mării Negre, dar care nu au acces la aceasta. Probabil că motivul pentru care discutăm despre Moldova este deoarece aceasta este o țară foarte mică în care se reunesc două lumi. Una dintre aceasta, care cândva simboliza Uniunea Sovietică, devine cu mare dificultate o problemă din trecut. Moldova este o țară divizată. O parte a acesteia se află sub ocupație și este susținută de forțe externe. Cred că această țară merită susținerea noastră. Este o țară mică, care este căminul unor oameni foarte curajoși care doresc să vină mai aproape de Uniunea Europeană și să construiască o democrație.

Dle comisar, situația Moldovei reprezintă reminiscența conceptului din fizică în care nu forța în sine este cea importantă, ci punctul în care se aplică aceasta. Aceste milioane de euro despre care ați vorbit nu sunt foarte impresionante. Este doar o sumă mică de bani, dar aplicată în punctul corect și în momentul corespunzător poate aduce efectele pozitive pe care le dorim. Le doresc succes tuturor celor care doresc să construiască democrația în Moldova. Nu mă interesează afiliația partidelor, dar mi-aș dori ca Moldova să se consolideze, să-și construiască un viitor mai bun și să devină partenera noastră în viitorul apropiat.

  Eduard Kukan (PPE). - (SK) Progresul pe care l-a făcut Moldova până acum indică faptul că această țară poate deveni un exemplu al unei povești de succes a unui participant la Parteneriatul Estic al Uniunii Europene.

Guvernul actual proeuropean condus de Alianța pentru Integrare Europeană le-a prezentat cetățenilor Moldovei o perspectivă politică importantă și clară pentru viitorul progres democratic al țării. Cu toate acestea, este adevărat și că situația politică internă a fost afectată negativ de dezacordul de lungă durată privind reforma constituțională. Ca urmare a eșecului referendumului, următoarele alegeri trebuie să depășească impasul din cadrul negocierilor politice dintre partide. Cred că Uniunea Europeană trebuie să recunoască în mod explicit progresul important obținut de actualul guvern în consolidarea relațiilor sale cu UE.

Ne așteptăm ca luni, 25 octombrie, Consiliul Afacerilor Externe să ajungă la o concluzie privind Moldova. Acestea trebuie să exprime sprijinul pentru pașii proeuropeni pe care i-a făcut până acum actualul guvern, și, cel mai important, acestea pot solicita Comisiei să elaboreze un plan de acțiune în ceea ce privește liberalizarea vizelor. Aceasta este o problemă importantă pentru cetățenii Moldovei. Desigur, rezultatul suprem va depinde în primul rând de rezultatele alegerilor. În ceea ce privește Parlamentul European, cred că atitudinea noastră față de Moldova trebuie să fie mai pozitivă. Trebuie să ne demonstrăm mai clar sprijinul forțelor țărilor proeuropene și să le arătăm că ne pasă că Moldova va deveni un viitor membru al familiei unite a Europei. Trebuie să-i convingem că un astfel de viitor este și pentru binele lor.

  Laima Liucija Andrikienė (PPE). - Dle președinte, Moldova a progresat mult de când pactul Ribbentrop-Molotov a divizat Europa în două sfere de influență, iar Moldova a devenit parte din URSS.

Astăzi Moldova este un stat independent. Este adevărat că acesta are multe probleme. În același timp, este o țară democratică pe calea integrării europene, deci astăzi aș dori să încurajez toate clasele politice din acea țară, toate forțele politice democratice și toate comunitățile etnice să evite confruntările inutile și să se concentreze asupra dezvoltării unei viziuni extinse pentru Republica Moldova cu scopul direcționării țării spre atingerea obiectivelor europene.

Nu în ultimul rând, mai există problema Transnistriei. Transnistria trebuie să reprezinte o prioritate a agendei noastre și salut inițiativa cancelarului german, Angela Merkel, și a liderilor politici ai altor țări în vederea rezolvării acestui conflict înghețat.

  Ioan Mircea Pașcu (S&D). - Dle președinte, Moldova reprezintă ultima parte de „latinitate” din afara UE. Istoria a jucat un rol important în acest aspect. Cu toate acestea, prin intermediul politicii de vecinătate și a Parteneriatului Estic, perspectivele Moldovei de a se apropia pentru prima dată și apoi de a fi admisă în UE după îndeplinirea cerințelor solicitate se îmbunătățesc.

Coaliția curentă, deși se va confrunta în curând cu alegerile, a accelerat ritmul reformelor, fapt la care UE a răspuns în mod adecvat. Trebuie felicitate persoanele responsabile din partea ambelor părți. Atât ritmul reformei interne, cât și al răspunsului UE trebuie să continue pentru a trece de punctul fără întoarcere cât mai curând, mai degrabă decât mai târziu.

Șansele Moldovei depind, desigur, de soluția la conflictul transnistrean. În această privință, suntem încurajați de discuțiile actuale privind acest subiect anunțat în Potsdam în cadrul reuniunii la nivel înalt germano-ruse și, după cum se spune, evocat în cadrul reuniunii trilaterale recente la nivel înalt din Deauville, profitând de faptul că Rusia este dispusă să găsească o soluție. Haideți să ne păstrăm credința și să lucrăm împreună pentru a aduce această ultimă parte de latinitate în UE.

  Andreas Mölzer (NI). – (DE) Dle președinte, atunci când, în trecut, am luat în considerare Balcanii, de exemplu, atunci când ne-am concentrat asupra problemelor din Kosovo sau Bosnia, am avut tendința de a ignora Moldova. UE ar fi trebuit să-și asume rolul de mediator în conflictele care implicau Moldova și vecinii săi, cu mult timp în urmă. Este regretabil faptul că Moldova acum a respins oferta UE de mediere în cadrul conflictului transnistrean.

Nu este nicio coincidență faptul că Moldova este ruda săracă din familia europeană. Acest lucru este cauzat de economia post-socialistă și haotică a țării. După cum știm, principală zonă industrială din estul Moldovei și-a declarat independența cu ajutorul Rusiei și, procedând astfel, a pecetluit declinul economic al țării, întrucât economia se bazează doar pe agricultură.

Atunci când cetățenii Moldovei se vor duce la urne la sfârșitul lui noiembrie pentru a alege un nou guvern, va fi important să ne asigurăm că alegerile decurg pașnic, pentru a preveni neliniștile și intensificările ulterioare ale conflictului cu România, de exemplu.

  Andrzej Grzyb (PPE). – (PL) Dle comisar, am avut șansa de a observa realegerile din Moldova. Atunci când am discutat cu reprezentanții partidelor opoziției din acel moment, am observat o mare dorință de schimbare. Acea schimbare a avut loc. Actualul prim-ministru, dl Filat, luând cuvântul în acel moment în calitate de reprezentant al opoziției, și-a exprimat clar aspirațiile europene. Am discutat, aprobând efectele muncii sale, atunci când a fost oaspete aici în Parlamentul European. Acest lucru a fost confirmat și de delegația Comisiei pentru afaceri externe care a vizita recent Moldova.

Problemele interne, în special privind Transnistria, și separarea și divizarea țării, care sunt un simbol al trecutului și divizării, reprezintă probleme foarte dificile. Trebuie să sprijinim procesul care va permite încorporarea Transnistriei în Moldova. Acolo există o serie de probleme, inclusiv cea a migrării. Dle comisar, fiecare expresie de sprijin pentru Moldova, și aici sunt de acord cu colegul meu deputat dl ...

(Președintele l-a întrerupt pe vorbitor)

  Mario Pirillo (S&D). – (IT) Dle președinte, săptămâna trecută am călătorit la Chișinău, în Moldova. Am participat la o convenție organizată de ministrul culturii, privind integrarea Moldovei în Europa, cu referință specială la cultură. Am apreciat foarte mult marea dorință de creștere, în special prin intermediul unei serii de inițiative variind de la construcția infrastructurii și a drumurilor, electricitate și orice alt tip de rețele, până la formarea pentru toate meseriile și cursurile de perfecționare pentru alți profesioniști.

Cetățenii moldoveni sunt foarte interesați să se alăture Europei. Guvernul vizează de fapt, în viitorul apropiat, integrarea în Uniunea Europeană și acționează în acest sens. Este bine ca Europa să se concentreze în acest moment asupra...

(Președintele l-a întrerupt pe vorbitor)

  Andrew Henry William Brons (NI). - Dle președinte, numărul de recipienți naturali ai finanțării UE este în prezent sub jumătate din totalul membrilor. Cu cât ne extindem numărul de membri din ce în ce mai mult și chiar și dintre statele estice mai sărace, proporția netă de beneficiari va crește probabil la două treimi. Acest lucru va fi evident de la sine în detrimentul numărului net actual de contribuitori, dar va fi și în detrimentul membrilor actuali care sunt beneficiari reali.

Ușurarea restricțiilor vizelor, ni se spune deseori, nu are nimic de-a face cu migrarea, prin care înțeleg, desigur, migrarea legală. Va avea de-a face numai cu migrarea ilegală: traficul de persoane care muncesc pentru mai puțin decât salariul minim și minimul condițiilor de muncă. Acest lucru va priva acea țară și de persoane în câmpul muncii care ar putea scoate țara din sărăcie.

În ultimul rând, aș dori să afirm că Moldova și-a declarat independența față de Uniunea Sovietică în 1991. Dorește într-adevăr să-și predea independența Uniunii Europene, oricât de mulți bănuți de argint ar primi în schimb?

  Štefan Füle, membru al Comisiei. − Dle președinte, am apreciat foarte mult această dezbatere. Apreciez momentul acestei dezbateri și, cel mai mult, apreciez unitatea clară globală a mesajului și sprijinul acestei distinse Camere.

Republica Moldova se află la un moment de răscruce în istoria sa. Comisia a fost activă în a ajuta guvernul moldovean să obțină cât se poate de mult din programul său ambițios de reforme de-a lungul ultimului an.

Reformele pe care le sprijinim reflectă fără nicio excepție gama largă de obiective a planului de acțiune UE-Moldova. Succesul acestor reforme este crucial pentru viitorul Republicii Moldova.

Ne-am exprimat de multe ori sprijinul pentru viziunea unei Moldove moderne și prospere, cu o societate reconciliată și cu integritatea teritorială restaurată, și nu doar la 30 septembrie când așa-numitul Grup al Prietenilor la care s-a referit dl Watson a vizitat orașul http://en.wikipedia.org/wiki/Chi%C5%9Fin%C4%83u". Nu există nicio îndoială că istoria Europei are o lecție de oferit aici.

Republica Moldova se află pe o traiectorie pozitivă. Am încredere că țara va putea să ajungă la compromisul politic necesar susținerii angajamentului pentru reforme. Din partea noastră și cât mai mult posibil, vom continua să sprijinim cetățenii Moldovei și să furnizăm sprijinul extern necesar pentru reforme. Vom continua să-i sprijinim pentru a trece cu succes testele de durabilitate în cadrul următoarelor alegeri parlamentare. Și eu sper sincer că, după aceste alegeri, vom fi martorii unui proces politic incluziv în Moldova, centrat pe o agendă proeuropeană, continuând cu procesul de transformare în avantajul cetățenilor moldoveni și al Europei, de asemenea.

  Președintele. − Pentru a încheia dezbaterea(1), am primit șase propuneri de rezoluție în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură.

Dezbaterea a fost închisă.

Votarea va avea loc azi, joi, 21 octombrie 2010, la ora 12.00.

Declarații scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

  George Becali (NI), în scris. – (RO) Salut, la rândul meu, progresele pe care Uniunea le-a înregistrat în ultimul an în relația cu Republica Moldova. Dați-mi voie să felicit colegii deputați care au inițiat aceasta rezoluție.

România s-a angajat, încă de la aderarea sa, să fie avocatul Republicii Moldova în interiorul UE. Numărul deputaților români din diverse grupuri politice care au semnat rezoluția înseamnă, în opinia mea, concretizarea acestui angajament inițial.

Asistența macrofinanciară de 90 de milioane de euro acordată acestei țări a fost și este balonul de oxigen de care Moldova și cetățenii ei aveau nevoie pentru a progresa și, mai ales, pentru a-și îndeplini angajamentele asumate în zona reformelor, a statului de drept, a luptei împotriva corupției.

Sunt două probleme majore pe care Republica Moldova le are de rezolvat. Problema Transnistriei, unde aportul cancelariilor europene trebuie să devină mai concret și mai ferm, iar negocierile trebuie reluate. O a doua problemă, care depinde evident de forțele politice democratice din Republica Moldova, pe care trebuie să le încurajăm, este modul în care se vor desfășura alegerile din 28 noiembrie. Trebuie să le garantăm cetățenilor din interior dar mai ales celor din exterior accesul de facto la dreptul de a-și vota autoritățile centrale. Vă mulțumesc.