Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

B7-0610/2010

Dezbateri :

PV 10/11/2010 - 14
CRE 10/11/2010 - 14

Voturi :

PV 11/11/2010 - 8.6
CRE 11/11/2010 - 8.6

Texte adoptate :


Dezbateri
Miercuri, 10 noiembrie 2010 - Bruxelles Ediţie JO

14. Viitorul summit UE-SUA şi Consiliul Economic Transatlantic - Acordul UE-SUA privind protecţia datelor (dezbatere)
Înregistrare video a intervenţiilor
PV
MPphoto
 

  Preşedinte. – Următorul punct pe ordinea de zi este dezbaterea comună referitoare la:

- declaraţiile Consiliului şi Comisiei privind viitorul summit dintre UE-SUA şi reuniunea Consiliului Economic Transatlantic şi

- declaraţiile Consiliului şi Comisiei privind Acordul UE-SUA referitor la protecţia datelor.

 
  
MPphoto
 

  Stefaan De Clerck, Preşedinte în exerciţiu al Consiliului.(NL) Dle Preşedinte, dnă Reding, dle comisar, stimaţi deputaţi, după cum ştiţi, dezbaterea privind cooperarea dintre Statele Unite şi UE este în curs de desfăşurare de ceva timp şi, în special, am primit o propunere a Comisiei la data de 28 mai 2010 prin care se solicită aprobarea deschiderii negocierilor referitoare la un acord între Uniunea Europeană şi Statele Unite asupra protecţiei datelor personale, un subiect care a fost discutat de câteva ori înainte, inclusiv în acest Parlament.

În acelaşi timp, Comisia a acţionat cu privire la activitatea Grupului de contact la nivel înalt UE-SUA privind protecţia şi schimbul de date, care în anul 2008 a întocmit un raport care a fost, de asemenea, pus la dispoziţia Parlamentului European. Protecţia datelor discutată în acel raport este, cu siguranţă, un subiect fundamental în ceea ce priveşte Europa. Este o libertate fundamentală consacrată în articolul 16 din tratat şi căreia Preşedinţia îi acordă o importanţă specială. Prin urmare, Preşedinţia susţine toate iniţiativele în scopul îmbunătăţirii protecţiei datelor în relaţiile transatlantice şi asigurarea unui nivel adecvat al unei astfel de protecţii.

Acest acord trebuie să ia în considerare principiile de protecţie a datelor, prevăzute în diverse documente: Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Directiva privind protecţia datelor din 1995 şi Decizia-cadru din 2008. Am spus că trebuie să realizăm un nivel adecvat de protecţie a datelor şi acest lucru trebuie să fie interpretat ca nefiind întotdeauna un nivel echivalent sau identic.

Trebuie să existe un nivel ridicat, adecvat al protecţiei drepturilor individului, dar modul în care aceste drepturi sunt garantate pot să difere de la o ţară la alta. Fiecare sistem are caracteristici specifice, inclusiv în ceea ce priveşte protecţia datelor, şi acest lucru nu trebuie să reprezinte o problemă fundamentală. Însă, important este că putem garanta aplicabilitatea drepturilor civile conţinute în viitorul acord în favoarea tuturor celor interesaţi.

Cum vor garanta Statele Unite şi Uniunea Europeană faptul că aceste drepturi sunt aplicabile în termeni specifici? Fiecare parte va trebui să decidă pentru sine. Luăm în considerare faptul că, în acelaşi fel în care o directivă europeană poate fi transpusă diferit de diferite state membre, un acord internaţional poate fi, de asemenea, transpus în diferite moduri. Totuşi ce contează pentru toată lumea, în orice caz, este rezultatul final: a avea drepturi care sunt executorii în favoarea părţilor implicate pe ambele maluri ale Oceanului Atlantic.

Întrucât Consiliul împărtăşeşte îngrijorarea Parlamentului în această privinţă, acesta va face o cerere, în decizia sa de autorizare a deschiderii negocierilor, pentru ca respectiva Comisie să prezinte un raport Consiliului în timpul acestor negocieri, cu accent, în special, pe întrebarea specifică despre cum va fi garantată executarea specială a drepturilor prevăzută în acord.

Acorduri sectoriale au fost deja încheiate în trecut, cu acorduri diferite privind protecţia specifică a datelor pentru fiecare sector; şi, în prezent, diferite dispoziţii ale acestor acorduri formează un fel de încurcătură inextricabilă care îngreunează efectiv sarcina ofiţerilor de poliţie responsabili cu aplicarea dispoziţiilor privind protecţia datelor. Negocierile referitoare la aceste acorduri specifice sunt sub o mare presiune a timpului. Acest lucru a fost adevărat în cazul acordurilor privind Registrul cu numele pasagerilor (PNR) şi al Programului de urmărire a finanţării teroriste (TFTP); cunoaşteţi dezbaterile. Astfel, în cazul viitorului acord privind protecţia cuprinzătoare a datelor, în care principiile de protecţie a datelor trebuie să fie consacrate, trebuie să încercăm să evităm necesitatea de a negocia în mod repetat noile acorduri sectoriale.

Pe de altă parte, de asemenea, trebuie să fie realist şi să înţeleagă că un singur acord cuprinzător cu Statele Unite în domeniul protecţiei datelor nu va putea niciodată să elimine toate problemele posibile viitoare. Trebuie să reţinem, prin urmare, că este totuşi posibilă încheierea de acorduri specifice suplimentare ulterior.

Astfel, va trebui să fie un acord-cadru, care stabileşte drepturile fundamentale, dar, în sine, nu formează o bază pentru transferul datelor. Datele trebuie transferate pe baza altor acorduri existente sau viitoare specifice.

În încheiere, prin urmare, dle Preşedinte, aş dori să subliniez faptul că Preşedinţia se străduieşte să aibă mandat de negociere pentru acest acord cuprinzător, desfăşurat concomitent cu cele trei mandate pentru acordurile PNR cu Australia, Canada şi Statele Unite, şi că ne-am dori foarte mult să dezbatem chestiunea la reuniunea Consiliului din 2 şi 3 decembrie. Vă mulţumesc pentru atenţia acordată.

 
  
MPphoto
 

  Karel De Gucht, membru al Comisiei. – Dle Preşedinte, baroneasa Ashton nu poate fi cu noi astăzi, aşadar eu voi aborda atât summitul dintre UE şi SUA, cât şi Consiliul Economic Transatlantic – numit adesea CET. După cum ştiţi, summitul va avea loc la Lisabona la data de 20 noiembrie; acesta trebuie să demonstreze valoarea adăugată a parteneriatului dintre UE-SUA şi relevanţa sa permanentă în secolul al 21-lea.

Permiteţi-mi să profit de această ocazie pentru a saluta contribuţia activă a Parlamentului European la relaţiile dintre UE şi SUA şi să îi informez pe deputaţi despre obiectivele noastre pentru summit. UE şi SUA suferă încă de pe urma crizei economice. În consecinţă, economia şi locurile de muncă vor fi în centrul dezbaterilor de la summit.

Vom începe prin a trece în revistă rezultatele relevante ale summitului G20 şi vom dezbate contribuţiile noastre respective la recuperarea globală durabilă şi echilibrată. De asemenea, dorim ca summitul să accentueze necesitatea de a încheia un acord ambiţios, cuprinzător şi echilibrat în cadrul OMC referitor la Agenda de dezvoltare de la Doha. Vom declara intenţia noastră comună de a rezista protecţionismului atât pe plan intern, cât şi pe plan extern. Ne vom concentra pe amplificarea avantajelor economice ale economiei transatlantice. În privinţa Consiliului Economic Transatlantic, apreciez foarte mult ideile dvs. exprimate în rezoluţie.

Aş dori să menţionez, în special, trei elemente: importanţa consolidării componentelor strategice ale Consiliului Economic Transatlantic; necesitatea CET de a susţine şi favoriza cooperarea cu privire la toate aspectele care afectează mediul de reglementare pentru sectoarele industriale şi consumatorii din UE şi SUA; şi rolul crucial al legislatorilor în a deveni apărători şi actori în convergenţa eforturilor noastre.

Permiteţi-mi să vă expun unele dintre opiniile mele despre relaţiile UE-SUA şi de ce consider că CET este important. UE şi SUA sunt cele mai integrate economii ale lumii; fiecare parte reprezintă cel mai mare partener comercial şi de investiţii al celeilalte; împărtăşim valori şi responsabilităţi comune în abordarea provocărilor globale în diverse chestiuni, cum ar fi inovarea sau provocările din domeniul mediului, securitatea energetică sau accesul la materiile prime. Chiar dacă abordările noastre respective la chestiunile economice şi de reglementare rămân diferite, siguranţa consumatorului şi protecţia datelor ilustrează acest lucru.

Ceea ce mă linişteşte este abilitatea noastră dovedită de a coopera în vremuri de restrişte. Ne-am unit eforturile într-un mod foarte eficient în combaterea crizei economice şi financiare; legământul nostru comun faţă de G20 şi OMC ne-a ajutat să ne apărăm de mişcările protecţioniste. Doi ani de acum înainte, UE şi SUA se îndreaptă către următoarea etapă: determinarea unei creşteri economice şi crearea de locuri de muncă inteligente şi durabile, în faţa unor provocări serioase şi a unei intensificări a concurenţei din partea economiilor emergente.

Întrebarea este: cum poate cooperarea consolidată cu SUA să ne ajute să realizăm acest obiectiv? În opinia mea, atât UE, cât şi SUA trebuie să regândească şi probabil să redefinească parteneriatul transatlantic pentru a se adapta la noua situaţie. Trebuie să ne întrebăm astăzi cum ar trebui să arate piaţa transatlantică în anul 2020. Vor fi UE şi SUA lideri în tehnologiile inovatoare care au capacitatea de a transforma societatea, cum ar fi maşinile electrice şi reţelele inteligente? Vor reuşi ele să promoveze împreună reţelele de servicii TIC deschise şi reglementarea transparentă? IMM-urile noastre vor prospera şi accesa noi pieţe prin protejarea drepturilor lor de proprietate intelectuală? Vor beneficia consumatorii de schimburile de informaţii dintre SUA şi UE cu privire la produsele periculoase? Cum vom aborda ameninţările la adresa securităţii şi terorismul? Prin activism unilateral sau bazându-ne pe soluţii mai eficiente şi stabilite de comun acord pentru a favoriza comerţul sigur? Cum putem aborda provocările economice reprezentate de economiile emergente în domenii care includ drepturile de proprietate intelectuală, accesul la materiile prime sau subvenţionarea industriilor interne? Relansarea CET este o încercare de a dezvolta această relaţie strategică.

Împreună cu omologul meu, co-preşedintele american al CET, Michael Froman, am convenit să stabilim noi direcţii. Avem în vedere faptul că CET este principala platformă politică în cadrul căreia putem discuta asupra unor aspecte de ordin economic, strategic – inclusiv chestiuni referitoare la ţări terţe – şi de reglementare. În consultările acordate Comisiei şi administraţiei SUA, legislatorii, întreprinderile şi consumatorii au furnizat şi trebuie să continue să furnizeze informaţii cruciale şi să vină cu soluţii transatlantice posibile la problemele existente şi la cele probabile.

Următoarea reuniune CET va avea loc la data de 17 decembrie, la Washington. Aceasta trebuie să se axeze pe trei teme principale: inovarea şi tehnologiile emergente; construirea pieţei transatlantice şi construirea strategiilor pentru ecologizarea economiilor noastre.

În privinţa politicii energetice: Consiliul privind energia UE-SUA se va reuni în ajunul summitului; lucrările acestuia se vor concentra în continuare pe formularea unor răspunsuri comune în privinţa securităţii energetice. Intenţia noastră este ca summitul să solicite Consiliului privind energia să intensifice cooperarea dintre UE şi SUA în ceea ce priveşte dezvoltarea şi aplicarea tehnologiilor ecologice şi să promoveze schimburile dintre cercetătorii noştri pentru a le permite să participe liber şi reciproc la programele de cercetare energetică. Această activitate susţine atât eforturile noastre în privinţa schimbărilor climatice, cât şi crearea de noi locuri de muncă.

Suntem conştienţi de profunda îngrijorare în rândul cetăţenilor noştri în legătură cu impactul schimbărilor climatice la nivel planetar. În cadrul summitului, vom presa SUA cu privire la necesitatea ca la Conferinţa de la Cancún să asigure un pas important către un cadru global cuprinzător pentru abordarea schimbărilor climatice.

În ceea ce priveşte dezvoltarea: UE şi SUA sunt principalii donatori de ajutoare ai lumii. Pe lângă demersurile pentru punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare ale mileniului legate de siguranţa alimentară şi pentru ajutorarea celor mai sărace ţări să se adapteze la schimbările climatice, trebuie să colaborăm strâns la coordonarea eforturilor noastre în ţările beneficiare, astfel încât să maximizăm eficienţa şi impactul ajutorului nostru şi să evităm suprapunerea eforturilor.

Referitor la securitate: recunoaşterea faptului că drepturile fundamentale şi securitatea cetăţenilor sunt complementare şi se susţin reciproc; trebuie să asigurăm un bun echilibru real între aceste două elemente în toate eforturile noastre. Ştiu că Viviane Reding va dezbate cu dvs. astăzi această chestiune importantă, inclusiv acordul în privinţa registrelor cu numele pasagerilor. UE şi SUA trebuie, de asemenea, să coopereze într-un mod mai cuprinzător pentru a elimina noile ameninţări la adresa reţelelor globale, cum ar fi efectele informatice şi criminalitatea informatică.

În cele din urmă, în arena politicii externe, vom accentua strategiile noastre comune şi vom maximiza impactul nostru. Trebuie să sprijinim procesul de pace din Orientul Mijlociu, în scopul realizării unui cadru pentru acordul dintre Israel şi Autoritatea palestiniană în decurs de un an. În privinţa Iranului, UE a furnizat sancţiuni mai dure, în acelaşi timp, fiind puternic angajată în încercarea stabilirii unui acord cu Iranul.

Prin urmare, în linii mari, summitul va acoperi o varietate de chestiuni care se află la baza relaţiei transatlantice. Aştept cu nerăbdare dezbaterile care vor urma.

 
  
  

PREZIDEAZĂ: ALEJO VIDAL-QUADRAS
Vicepreşedinte

 
  
MPphoto
 

  Viviane Reding, vicepreşedintă a Comisiei. – Dle preşedinte, la 26 mai, Comisia a recomandat Consiliului să autorizeze negocierile în vederea unui acord UE-SUA privind protecţia datelor cu caracter personal şi a prezentat un proiect de orientări ale negocierii. Această recomandare privind mandatul de negociere este dezbătută la momentul actual în cadrul Consiliului. Ştiu că Parlamentul European îmi împărtăşeşte punctul de vedere: aceasta reprezintă o oportunitate unică, o oportunitate în vederea atingerii unui nivel înalt de protecţie a datelor cu caracter personal, şi, în acelaşi timp, de a imprima un nou dinamism parteneriatului nostru transatlantic.

Schimbul de informaţii pertinente reprezintă un element esenţial în vederea unei cooperări eficiente în lupta împotriva infracţionalităţii, nu numai în cadrul UE, ci şi în SUA. Parteneriatul UE-SUA privind securitatea este foarte important: este indispensabil şi, de aceea, trebuie să îl punem în aplicare.

În trecut, protecţia datelor cu caracter personal a constituit un aspect recurent. De fiecare dată când s-a dezbătut chestiunea privind schimbul de informaţii cu statele transatlantice în scopul aplicării legii, s-a pus problema protecţiei datelor personale. Considerăm că un acord poate facilita negocierile în vederea unor viitoare acorduri specifice privind schimbul de informaţii cu caracter personal. Un astfel de acord ne va oferi, de asemenea, ocazia de a adopta poziţii comune şi de a găsi soluţii satisfăcătoare pentru cooperarea viitoare.

Aş dori să mă exprim foarte clar în această privinţă. Avem nevoie de un acord general care să asigure un cadru coerent şi obligatoriu din punct de vedere juridic în vederea protejării datelor cu caracter personal şi în vederea aplicării drepturilor cetăţenilor. De asemenea, ştim că la momentul actual există multe acorduri specifice privind schimbul de date între SUA şi statele membre, şi între SUA şi UE. Fiecare dintre acestea prevede propriile norme ad hoc de protecţie a datelor. Toate acestea formează un mozaic de diferite măsuri de protecţie şi prevederi în vederea procesării datelor cu caracter personal. Prin urmare, soluţia la care am ajuns nu este deloc mulţumitoare şi nu se justifică, având în vedere faptul că vorbim despre un drept fundamental – iar dreptul la protecţia datelor cu caracter personal este un drept fundamental.

Cu sprijinul dvs., sunt hotărâtă să punem capăt acestei abordări fragmentare şi să negociem un acord cadru care:

(i) asigură un set coerent şi armonizat de standarde privind protecţia datelor cu caracter personal şi care include principii precum principiul proporţionalităţii, principiul reducerii cantităţii de date colectate, principiul perioadelor minime de reţinere a datelor şi principiul limitării scopului;

(ii) se aplică tuturor acordurilor existente şi celor viitoare referitoare la schimbul de informaţii în scopul aplicării legii;

(iii) cuprinde toate standardele necesare privind protecţia datelor cu caracter personal în conformitate cu acquis-ul Uniunii privind protecţia datelor cu caracter personal şi care prevede drepturi aplicabile cetăţenilor, căi de atac judiciare şi administrative sau o clauză privind principiul nediscriminării;

(iv) garantează aplicarea eficientă a standardelor privind protecţia datelor cu caracter personal şi controlul acestora de către autorităţi publice independente.

Cred că atât cetăţenii, cât şi întreprinderile aşteaptă un set unic de standarde privind protecţia datelor cu caracter personal, obligatoriu din punct de vedere juridic, care să fie apoi aplicat uniform atât în cadrul întregii Uniuni Europene, cât şi cu privire la cooperarea transatlantică în scopul aplicării legii. De asemenea, consider că trebuie să dăm dovadă de ambiţie.

Sunt hotărâtă să îmi duc la îndeplinire obiectivele şi sunt încrezătoare că pot conta pe sprijinul Parlamentului European în vederea încheierii unui acord optim cu SUA, un acord care va garanta tuturor cetăţenilor un nivel înalt de protecţie a datelor cu caracter personal şi care ne va permite să realizăm cooperarea importantă şi necesară cu Statele Unite pentru a preveni terorismul şi crima organizată.

 
  
MPphoto
 

  Elmar Brok, în numele Grupului PPE.(DE) Dle preşedinte, dle De Clerck, dnă Reding, dle De Gucht, doamnelor şi domnilor, Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat) sprijină propunerea comună de rezoluţie şi le mulţumeşte celor care au luat cuvântul în cadrul acestei dezbateri.

Trebuie să înţelegem – înainte de summitul UE-SUA şi acum, în timpul summitului G20 – că, în cazul mai multor chestiuni – nu numai economice, ci şi referitoare la pace şi la protecţia mediului – numai un răspuns comun din partea Europei are şansa de a fi pus în aplicare la nivel mondial. Din acest motiv, am dori o cooperare mai strânsă în acest sens şi, asemeni Parlamentului European, depunem, de asemenea, eforturi în vederea realizării acestei cooperări cu noile majorităţi din cadrul Congresului american, care joacă un rol fundamental în acest context. Dl De Gucht realizează acest lucru în cazul Consiliului Economic Transatlantic (CET), dna Reding în cazul protecţiei datelor cu caracter personal, iar noi am observat, de asemenea, în cazul acordului SWIFT, că parlamentele joacă un rol important în realizarea acestei cooperări. Împreună, europenii şi americanii – care încă sunt responsabili pentru 60 % din produsul intern brut mondial – au o şansă de a stabili astfel de standarde şi de a oferi un răspuns pozitiv provocărilor privind terorismul, chestiunilor referitoare la Iran şi la Orientul Mijlociu, schimbărilor climatice şi în cazul multor altor aspecte. Trebuie să depunem eforturile necesare în acest sens.

Prin urmare, sper că putem avansa cu privire la aceste chestiuni politice de ordin general şi că vom înregistra progrese în cadrul CET, care a fost relansat datorită eforturilor depuse de dl De Gucht. Sper că obiectivul iniţial va putea fi realizat, astfel încât să putem înlătura barierele comerciale pentru a obţine o piaţă transatlantică, fapt care ar putea genera o creştere economică mare în cadrul UE, evitând, în acelaşi timp, costurile inutile – şi, de asemenea, dnă Reding, înregistrând progrese cu privire la drepturile fundamentale, la protecţia datelor cu caracter personal şi la alte probleme similare. Este necesar să garantăm protecţia datelor, însă, dintr-o serie de motive, trebuie, de asemenea, să efectuăm un schimb de date. Prin urmare, este foarte bine că încercăm să ajungem la un acord în privinţa unor standarde comune în acest domeniu, în ciuda abordărilor noastre juridice diferite.

Dacă îmi permiteţi să mai fac o ultimă observaţie, în cazul de faţă legat de chestiuni referitoare la pieţele financiare, trebuie, bineînţeles, menţionat faptul că, deşi s-au adoptat legi pentru a garanta că evenimentele înregistrate în urmă cu doi ani nu se vor mai repeta, Rezerva Federală a SUA a decis la momentul de faţă, de exemplu, să plaseze pe piaţă 600 de milioane de dolari fără consultare prealabilă, această situaţie cauzând, bineînţeles, temeri privind inflaţia şi alte aspecte şi anumite dereglări în cadrul economiei mondiale. În situaţia în care ratele de schimb nu se evoluează corect unele în raport cu celelalte, acest lucru nu ne va fi de ajutor.

 
  
MPphoto
 

  Hannes Swoboda, în numele Grupului S&D.(DE) Dle preşedinte, doresc să le mulţumesc şi eu călduros Consiliului şi Comisiei pentru observaţiile preliminare ale acestora. Îndeosebi, doresc să mă axez pe afirmaţiile dlui De Gucht, deoarece trebuie constatat faptul că SUA s-a schimbat de la data de 2 noiembrie. Cooperarea cu SUA nu a fost perfectă nici înainte, însă trebuie să avem în vedere faptul că de acum încolo va fi mai dificil.

Aţi menţionat protecţionismul, dle De Gucht. Consider că trebuie să acţionăm solidar în vederea eliminării protecţionismului. Acesta poate oferi o soluţie într-un domeniu sau altul pe termen scurt, însă, în general, nu constituie o soluţie deoarece conduce la protecţionism concurenţial, ceea ce, cu siguranţă, nu este în interesul nostru. Aţi făcut referire la probleme din domeniul energiei. Astăzi, Comisia a publicat o Carte verde privind energia – „Energia 2020”. În ciuda faptului că aş critica anumite aspecte din această Carte verde, raţionamentul care stă la baza acesteia este corect. Totuşi, nu îmi pot imagina că SUA vor publica o carte similară care va conţine orientări similare. Acest domeniu va fi foarte dificil, şi cu atât mai dificil începând cu 2 noiembrie. De asemenea, aţi menţionat automobilele electrice şi chestiunea legată de dezvoltarea unor reţele inteligente împreună cu SUA, iar acestea sunt, într-adevăr, lucruri pe care ar trebui să le întreprindem. În acelaşi timp, totuşi, trebuie să informăm SUA că mai avem şi alţi parteneri. Putem, de asemenea, să încercăm ceva similar cu China, cu Brazilia sau cu alte ţări. Trebuie să le dăm americanilor impresia că nu depindem neapărat de ei. Am prefera să facem aceste lucruri împreună cu SUA, însă ele nu reprezintă singurul nostru partener – în special cu privire la schimbările climatice. Să nu uităm comportamentul SUA şi incapacitatea preşedintelui Obama de a acţiona din cauza faptului că legislaţia nu a fost încă adoptată. La momentul de faţă, având în vedere majorităţile actuale din cadrul Congresului, legea nici măcar nu a fost propusă – prin urmare, trebuie să presupunem că situaţia se va îngreuna dacă nu reuşim să progresăm în unele din aceste chestiuni cu ţări precum China, India sau Brazilia. Trebuie să recunoaştem în mod clar acest lucru.

Voi răspunde comentariilor dlui Brok, menţionând că, iniţial, a existat o diferenţă majoră, dar că, acum, această diferenţă s-a diminuat. Din punctul nostru de vedere, de asemenea, este absolut corect şi esenţial ca SUA să îşi reechilibreze bugetul. Nu am nimic împotriva acestui lucru; din contră, este bine dacă SUA încearcă să creeze noi locuri de muncă – este bine atât pentru SUA, cât şi pentru noi. Totuşi, acest lucru trebuie să se realizeze într-un mod coordonat. Prin urmare, americanii trebuie să se obişnuiască să accepte o cooperare globală mai mare şi în acest domeniu, în special o cooperare cu Europa.

 
  
MPphoto
 

  Sarah Ludford, în numele Grupului ALDE. – Dle preşedinte, relaţia transatlantică reprezintă cea mai importantă relaţie a Europei. Nu numai că încă reprezentăm jumătate din economia mondială, dar democraţiile noastre reprezintă, de asemenea, factorii determinanţi în menţinerea drepturilor omului şi a statului de drept. Totuşi, câteodată se pare că fie nu ne mai acordăm reciproc importanţa cuvenită, fie permitem disputelor noastre trecătoare să eclipseze interesele noastre comune primordiale.

Acesta este motivul pentru care în rezoluţia noastră comună insistăm asupra importanţei unui parteneriat strategic, a unui parteneriat care pune accent pe coordonare şi cooperare în reacţia la provocările globale şi la problemele regionale şi în cadrul căruia legiuitorii joacă un rol de seamă. Acest parteneriat strategic trebuie să se bazeze pe libertate economică şi politică.

Sunt încântat de faptul că deputaţii în Parlamentul European reiau stăruinţa noastră asupra obiectivului de realizare a unei pieţe transatlantice libere până în 2015. Prin urmare, trebuie să ne intensificăm ambiţiile de eliminare a barierelor comerciale şi în materie de reglementare. O mare – şi tot mai mare – parte din cadrul relaţiei transatlantice vizează justiţia, aplicarea legii şi drepturile omului. În trecut, aceasta era un element ad hoc, însă, în prezent, reprezintă unul dintre elementele fundamentale. Cu cât ne bazăm mai mult parteneriatul pe respect reciproc faţă de valorile noastre comune, cu atât mai ferm putem acţiona în vederea răspândirii acestor valori în lumea întreagă.

În acest context, noua justificare a fostului preşedinte George Bush privind tortura cu apă – care este, fără îndoială, tortură – reprezintă esenţa a tot ceea ce nu a mers bine în cei opt ani dezastruoşi ai mandatului său de preşedinte, îngrădind libertatea şi diminuând securitatea Occidentului. Dovezile apărute, şi foarte răspândite, privind maltratarea clară a deţinuţilor irakieni de către trupele Regatului Unit sau ale SUA trebuie examinate la cel mai înalt nivel, atât în cadrul viitorului summit, cât şi în anchete independente.

Am fost încântat să o aud pe dna vicepreşedintă Reding vorbind despre acordul referitor la protecţia datelor cu caracter personal. Obţinerea acestui acord-cadru este vitală, deoarece, în momentul de faţă, ne luptăm pentru fiecare dintre aceste acorduri privind schimbul de date. Dacă am putea avea un aranjament, un cadru în care cererile privind schimbul de date cu caracter personal să poată fi examinate, acesta ar fi foarte valoros, deoarece atenţia şi disputele noastre s-au concentrat în mare parte pe acest subiect. Este un premiu important şi, prin urmare, merită eforturi pe măsură.

 
  
MPphoto
 

  Reinhard Bütikofer, în numele Grupului Verts/ALE.(DE) Dle preşedinte, doamnelor şi domnilor, alegerile din 2 noiembrie reprezintă un moment crucial în istoria recentă a SUA şi avem impresia că ţara şi-a luat un răgaz pentru a-şi trage răsuflarea. Într-o astfel de situaţie, este cu atât mai important să le dăm de înţeles că se pot baza pe cooperarea noastră şi să stabilim priorităţi clare privind eforturile noastre comune viitoare.

Îi sunt recunoscător dlui De Gucht pentru faptul că la începutul discursului său a adus în discuţie subiectul privind Consiliul Economic Transatlantic (CET) şi pentru aspectele pe care le-a precizat cu privire la această chestiune. Trebuie să dăm CET o nouă vigoare. Până acum, CET nu a realizat foarte multe, însă încă putem spera. De asemenea, dle comisar, sunt de acord cu cele două aspecte menţionate de dvs. şi le sprijin. atât cooperarea bilaterală – în vederea standardizării şi reglementării tehnologiilor cu emisii reduse de carbon, de exemplu – cât şi, dincolo de acest fapt, componenta strategică. Sperăm ca acesta să fie un pas înainte.

Este păcat că la summitul de o oră şi jumătate din Portugalia nu va fi dezbătută şi politica privind schimbările climatice. Cu toate acestea, este important ca reprezentanţii noştri, dl preşedinte Barroso şi dl preşedinte Van Rompuy, să clarifice acolo faptul că Europa nu va îngădui ca acest lucru să o ţină pe loc ori să o tragă în jos. Concentrarea asupra politicii de dezvoltare reprezintă un lucru pozitiv, iar din perspectivă europeană, ar fi, de asemenea, optim să nu urmărim o simplă cooperare, ci o cooperare calificată, insistând asupra Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului şi asupra politicii privind schimbările climatice.

În cele din urmă, având în vedere faptul că Preşedinţia nu mai este atât de consolidată şi că există tendinţe izolaţioniste noi în cadrul SUA, va fi important ca Europa să ia iniţiativa, în mod independent, pe plan internaţional, mai precis în Orientul Mijlociu în ceea ce priveşte Siria, Libanul sau palestinienii. Trebuie să le comunicăm americanilor foarte clar că suntem pregătiţi să adoptăm aceste măsuri şi că dorim să ne asumăm această responsabilitate.

 
  
MPphoto
 

  Timothy Kirkhope, în numele Grupului ECR. – Dle preşedinte, nicio relaţie bilaterală nu este mai importantă pentru noi decât cea cu Statele Unite. Suntem în faţa unui secol al incertitudinilor, caracterizat de o redistribuire fundamentală a echilibrului puterilor economice la nivel mondial, cu un transfer de la democraţiile liberale ale Europei şi Americii de Nord către state care încă nu sunt guvernate de aceleaşi angajamente faţă de statul de drept, democraţie şi respectarea drepturilor omului.

Cât timp îmi voi exercita funcţia în cadrul acestui Parlament, voi lupta, bineînţeles, pentru unitate între democraţiile nord-atlantice în cadrul promovării unei viziuni viitoare comune. De exemplu, în cadrul eforturilor pentru îndeplinirea obiectivelor noastre comune privind securitatea, ar trebui să urmărim cooperarea maximă pentru a evita dificultăţi inutile.

Prin urmare, apreciez eforturile depuse în vederea realizării cadrului privind protecţia datelor cu caracter personal şi a acordurilor privind registrele cu numele pasagerilor, însă consider că trebuie să fim foarte atenţi cu privire la posibilele consecinţe grave ale noii legislaţii care se aplică retroactiv în cazul hotărârilor juridice existente, atât aici, cât şi în Statele Unite ale Americii.

De asemenea, trebuie să recunoaştem că UE nu deţine competenţele juridice necesare pentru a interveni în cadrul negocierilor proprii ale guvernelor naţionale cu părţi terţe. Sper că vom putea găsi o soluţie practică şi acceptabilă atât cu privire la această chestiune cât şi cu privire la multe alte chestiuni care reprezintă preocupări comune.

 
  
MPphoto
 

  Takis Hadjigeorgiou, în numele Grupului GUE/NGL.(EL) Dle preşedinte, considerăm că această cooperare nu ar trebui să excludă independenţa. Considerăm că Uniunea Europeană ar trebui să înveţe ce este respectul de sine. Considerăm că o cooperare optimă presupune respect faţă de independenţa celeilalte părţi implicate. Considerăm că dialogul şi relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite ar trebui să se desfăşoare în spiritul înţelegerii şi independenţei reciproce.

Prin urmare, dintre toate chestiunile foarte serioase asupra cărora am vrut să mă opresc, aş dori să subliniez următoarele probleme care sunt în primul rând responsabilitatea noastră: nevoia de a exercita presiuni reale asupra Israelului în vederea soluţionării problemei din Palestina şi asupra Turciei în vederea soluţionării problemei din Cipru, nevoia urgentă de abolire a pedepsei cu moartea în Statele Unite, faptul că preşedintele Obama şi-a încălcat promisiunea privind închiderea bazei de la Guantánamo, nevoia de a apăra – şi am utilizat intenţionat acest termen – datele cu caracter personal şi, în cele din urmă, problema majoră a schimbărilor climatice. Trebuie să convingem Statele Unite să îşi asume responsabilităţile reale pe care le are.

 
  
MPphoto
 

  Fiorello Provera, în numele Grupului EFD.(IT) Dle preşedinte, doamnelor şi domnilor, doresc să fac referire la un fragment din cadrul discursului dlui comisar De Gucht privind cooperarea internaţională pentru dezvoltare. Suntem conştienţi de importanţa aceste cooperări în vederea realizării Obiectivelor mileniului. Reducerea inegalităţilor dintre ţările bogate şi cele sărace nu numai că răspunde unei obligaţii morale, ci contribuie, de asemenea, la soluţionarea cauzelor care stau la baza conflictelor şi disputelor internaţionale, precum şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii în cadrul unor regiuni extinse din lume.

Recomandarea făcută în cadrul propunerii de rezoluţie privind alocarea până în 2015 a 0,7 % din PIB-ul ţărilor industrializate în acest scop poate fi, prin urmare, sprijinită, însă este nevoie de adoptarea unor măsuri suplimentare pentru ca acest sprijin să se concretizeze. În vederea evitării suprapunerii intervenţiilor în diferitele regiuni geografice, este nevoie de coordonare între Europa şi Statele Unite în cadrul politicii în domeniul ajutoarelor. Cele mai bune practici de punere în aplicare a planurilor trebuie să fie mai bine definite şi trebuie să respecte nevoile beneficiarilor, nu pe cele ale donatorilor. În ţările care beneficiază de politica în domeniul ajutoarelor o bună guvernanţă este esenţială în vederea sporirii eficienţei intervenţiilor şi a evitării risipirii unor resurse preţioase din cauza corupţiei, a nepriceperii şi a lipsei de responsabilitate.

Ultimul aspect pe care doresc să îl subliniez este coerenţa dintre politica privind cooperarea pentru dezvoltare şi politica comercială. De exemplu, în domeniul agriculturii şi al pescuitului, nu are niciun sens ca, pe de o parte, să se finanţeze planuri de dezvoltare economică şi, pe de cealaltă parte, să nu se permită importul de produse din ţările în curs de dezvoltare. Acordul de la Doha va constitui un pas semnificativ înainte în cadrul acestui sector important.

 
  
MPphoto
 

  Andreas Mölzer (NI).(DE) Dle preşedinte, următoarele luni vor dezvălui efectele diminuării puterii preşedintelui Obama în propria ţară, pe baza rezultatelor relativ slabe înregistrate de partidul său în cadrul recentelor alegeri pentru Congres. Mă gândesc, de exemplu, dacă tendinţele protecţioniste vor spori şi dacă vor influenţa politica economică şi comercială sau dacă preşedintele Obama îşi va concentra atenţia mai mult către domenii ale politicii externe, precum conflictul din Iran, cel din Orientul Mijlociu sau cel din Afganistan. Vom vedea.

Pentru Europa – şi pentru UE în special – acest fapt prezintă un interes limitat, deoarece UE trebuie să fie capabilă să-şi definească propriile priorităţi şi obiective, precum şi propriile interese. Acest lucru este valabil în special în cadrul politicii mondiale, unde prezenţa Uniunii Europene este mai degrabă obscură. Este suficient să gândim la conflictul din Orientul Mijlociu, în cazul căruia nu deţinem nici măcar un loc la masa negocierilor. După cum se ştie, avem tendinţa de a rămâne în umbra Statelor Unite în toate problemele importante – indiferent că este vorba despre Iran, Afganistan sau conflictul din Orientul Mijlociu – şi nu avem o viziune proprie. Mai mult, în domeniile în care ar fi necesară o cooperare mai mare cu SUA – precum cea a soluţionării problemei Ciprului, unde SUA şi-ar putea influenţa aliatul, Turcia – nu se întâmplă mai nimic. Deşi preşedintele Obama pare mai interesat de Pacific decât de Atlantic, din punctul nostru de vedere, noi trebuie să ne axăm mai mult pe Europa de Est şi pe Orientul Mijlociu.

Fără îndoială, în cadrul Consiliului Economic Transatlantic sunt, de asemenea, necesare o cooperare sau o coordonare sporite cu SUA. Nu există nicio îndoială cu privire la faptul că Occidentul – cu alte cuvinte, Europa şi SUA – trebuie să îşi menţină poziţia de lider mondial în domeniile cercetării, inovării şi dezvoltării. În cele din urmă, nu trebuie să uităm că protecţia îmbunătăţită a datelor, precum şi menţinerea şi susţinerea drepturilor cetăţenilor trebuie, de asemenea, să joace un rol important în cadrul summitului.

 
  
MPphoto
 

  Ioannis Kasoulides (PPE). – Dle preşedinte, centrul de gravitate al lumii se schimbă în mod constant de la Vest la Est, odată cu apariţia unor noi puteri la nivel mondial, precum China sau India. În acest context, în timp ce UE rămâne prima putere comercială a lumii, iar SUA continuă să fie primul partener comercial al UE, cooperarea noastră reprezintă mai mult decât atât: reprezintă un element central al sistemului internaţional deoarece se bazează pe valori comune, conexiuni istorice şi interese strategice, ceea ce nu se întâmplă întotdeauna în cazul altor parteneri strategici.

Dintr-o alianţă încheiată din necesitate în timpul Războiului Rece, parteneriatul transatlantic a devenit o alianţă dorită. Apariţia unei lumi multipolare impune o nouă definire a modalităţilor de cooperare între cele două părţi cu privire la toate problemele bilaterale şi globale existente.

Reiterăm concluziile Consiliului UE din septembrie anul trecut, solicitând un nou impuls în cadrul relaţiilor transatlantice şi o nouă analiză a modalităţilor de creare a unui parteneriat adevărat bazat pe forţele şi pe caracteristicile noastre specifice. Parteneriatul transatlantic trebuie să se axeze pe maximizarea potenţialelor beneficii ale relaţiei noastre economice, consolidând Consiliul Economic Transatlantic. Acţiuni unilaterale, precum reducerea cantitativă de către Rezervele Federale, sunt la fel de îngrijorătoare precum deprecierea monedei renminbi.

 
  
MPphoto
 

  Stavros Lambrinidis (S&D).(EL) Dle preşedinte, interesul debordant manifestat dintr-o dată de Statele Unite faţă de Parlamentului European imediat după respingerea Acordului Swift iniţial s-a diminuat acum într-o oarecare măsură. Totuşi, asta nu înseamnă că, în ceea ce ne priveşte, vom reveni la situaţia de dinainte. Din contră. Înainte, Parlamentului European nu se bucura de o competenţă sporită în domeniile economiei, al energiei, al anti-terorismului şi al drepturilor fundamentale. Sentimentul de astăzi al Statelor Unite legat de importanţa Parlamentului European – lucru pentru care trebuie să îl felicităm pe dl Kennard, ambasadorul Statelor Unite la Bruxelles – nu este un lucru obişnuit. Faptul că vom avea ocazia de a purta negocieri esenţiale şi hotărâtoare asupra unor probleme precum cele amintite de dna Reding, cu privire la care Parlamentul European sprijină Comisia, după cum aţi solicitat, dnă comisar, nu este un lucru obişnuit. Nu este obişnuit nici faptul că Parlamentul European a deschis un Birou de legătură pe lângă Congresul Statelor Unite ale Americii.

Probabil că este un lucru bun faptul că s-a mai redus intensitatea agitaţiei iniţiale, deoarece, cu o minte limpede şi utilizând noile structuri înfiinţate, putem dezvolta o relaţie cu adevărat puternică şi pe termen lung între Parlamentul European şi Congres.

 
  
MPphoto
 

  Alexander Alvaro (ALDE).(DE) Dle preşedinte, dle De Clerk, dle De Gucht, dnă Reding, am auzit destule despre importanţa relaţiilor transatlantice; Nu cred că cineva de aici pune la îndoială acest lucru. SUA constituie unul dintre cei mai importanţi parteneri comerciali pe care îi avem şi unul dintre principalii noştri aliaţi, iar eu, ca cetăţean german, sunt pe deplin conştient de faptul că ceea ce SUA a făcut pentru noi reprezintă un lucru pentru care noi nu ne vom putea revanşa niciodată. Cu toate acestea, trebuie, de asemenea, menţionat faptul că nu vom putea negocia niciodată ca de la egal la egal, dacă ne plecăm în mod constant în faţa lor.

Dacă noi, Uniunea Europeană, dorim să avem o relaţie decentă de respect cu SUA, este momentul să demonstrăm că avem coloană vertebrală în ceea ce priveşte poziţiile noastre. Dnă Reding, aţi demonstrat din nou că, în vederea atingerii acestor obiective, sunteţi femeia potrivită care ocupă funcţia potrivită. Aţi menţionat principiile fundamentale ale legislaţiei europene privind protecţia datelor cu caracter personal şi consider că, în cazul unui acord privind protecţia datelor încheiat între UE şi SUA, nu putem face concesii în privinţa acestor principii. Nu ne putem angrena într-o cursă contra cronometru când încheiem un acord care, în primul rând, vizează protecţia cetăţenilor noştri. O astfel de protecţie – protecţia datelor cu caracter personal şi a vieţii private – este prevăzută într-o multitudine de moduri în cadrul a diferite articole din Carta drepturilor fundamentale, din Convenţia europeană a drepturilor omului şi din Tratatul de la Lisabona. Scopul unui acord între UE şi SUA privind protecţia datelor trebuie să fie acesta: consolidarea, şi nu slăbirea, măsurilor pe care le-am adoptat şi pe care le-am pus în aplicare în cadrul Uniunii Europene. Mă refer aici la drepturile pe care le-aţi menţionat cu privire la accesul la date, la ştergerea datelor şi la modificarea acestora; la limitarea scopului, la proporţionalitate, la principiul refuzului de date şi al reducerii cantităţii de date colectate.

În acelaşi timp, la negocierea unui astfel de acord, trebuie, bineînţeles, să ne asigurăm că acest lucru nu se petrece într-un vid. Acest fapt va avea repercusiuni asupra Directivei 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date care va fi revizuită în curând, asupra Directivei 2002/58/CE privind prelucrarea datelor personale şi protejarea confidenţialităţii în sectorul comunicaţiilor publice şi asupra transmiterii registrelor cu numele pasagerilor, fapt care a fost negociat de dna in ’t Veld. Toate aceste aspecte trebuie privite în context. Dnă Reding, consider că, în momentul negocierii mandatului dvs. în cadrul Consiliului la 2 şi 3 decembrie, se poate presupune că acest Parlament vă va sprijini. Vă urez mult succes. Puteţi conta pe sprijinul nostru.

 
  
  

PREZIDEAZĂ: STAVROS LAMBRINIDIS
Vicepreşedinte

 
  
MPphoto
 

  Jan Philipp Albrecht (Verts/ALE). (DE) Dle preşedinte, doamnelor şi domnilor, acordul prevăzut este în conformitate cu dorinţa de demult a acestei respectabile Camere de a crea, în cele din urmă, standarde minime obligatorii şi drepturi legale în ceea ce priveşte protecţia datelor cu SUA. Intenţia este de a elimina lacunele în materie de protecţie juridică şi de a atinge un standard mai ridicat de protecţie a datelor pentru cetăţenii Uniunii Europene. Strânsa cooperare cu partenerii noştri din SUA este necesară şi potrivită. Totuşi, acesta nu trebuie să ducă la compromiterea drepturilor cetăţenilor europeni garantate constituţional.

Mandatul de negociere propus de Comisie pentru un astfel de acord este bun şi ne conduce în direcţia bună. În calitate de raportor pentru Parlamentul European, este o plăcere pentru mine să profit de această ocazie pentru a asigura Comisia că proiectul de faţă se bucură de sprijinul larg al tuturor grupurilor din Parlament. Din punctul nostru de vedere, acum este imperios necesar ca şi Consiliul să accepte această propunere, astfel încât negocierile să poată începe cât mai curând posibil.

Nu am nicio îndoială că nu va fi uşor să îl convingem pe partenerul nostru de peste Atlantic cu privire la preocupările noastre în detaliu. Sunt convins însă că Statele Unite au fost fondate pe principiile libertăţii, democraţiei şi al drepturilor fundamentale, precum şi că acestea respectă, ca şi noi, drepturile individuale în relaţie cu autorităţile de stat. Prin urmare, nu este vorba despre imposibilitate sau despre o problemă conflictuală; mai degrabă, există o posibilitate reală de a consolida terenul nostru comun pe ambele maluri ale Atlanticului şi de a crea o bază nouă pentru o cooperare mai strânsă.

Aş dori să închei, totuşi, prin a menţiona încă un aspect care este deosebit de important pentru noi ca Parlament: numai atunci când vom reuşi să creăm un cadru uniform în interiorul UE vom câştiga încrederea cetăţenilor noştri cu privire la protecţia datelor la nivel transatlantic. Prin urmare, este extrem de important ca acordul de protecţie a datelor cu SUA să reprezinte un cadru pentru toate acordurile încheiate de UE şi de statele membre cu SUA. Ca atare, aştept cu nerăbdare activitatea mea ca raportor privind acordul de protecţie a datelor cu Statele Unite, precum şi cooperarea strânsă cu colegii mei deputaţi în acest Parlament, cu Comisia, Consiliul şi, de asemenea, cu Congresul şi guvernul SUA.

 
  
MPphoto
 

  Geoffrey Van Orden (ECR). – Dle preşedinte, mă aflam în Statele Unite în timpul alegerilor provizorii şi am văzut o parte din agitaţia politică petrecută acolo. De aici se pot desprinde învăţăminte pentru europeni, atât în fiecare din ţările noastre de origine, cât şi la nivelul Uniunii Europene. Cetăţenii din Statele Unite şi de aici doresc mai puţină intruziune în vieţile lor din partea guvernului, un control al deficitului şi reducerea cheltuielilor publice, iar pentru noi acest lucru ar trebui să însemne un buget mai mic la nivelul UE.

Revenind la chestiuni de apărare, recenta revizuire a strategiei de apărare şi securitate din Regatul Unit ne aminteşte că relaţia dominantă de apărare şi securitate a acestuia este stabilită cu Statele Unite. Acest lucru ar trebui să se aplice pentru toate celelalte ţări europene. Sper foarte mult ca noul concept strategic al NATO să demonstreze un angajament reînnoit faţă de alianţa care obligă Statele Unite faţă de securitatea Europei. Nu trebuie să permitem ca perturbarea ambiţiilor de apărare din UE să atenueze sau să submineze acest lucru. Nu ne putem permite niciun fel de suprapunere şi perturbare, în special într-un moment în care bugetele pentru apărare sunt reduse.

Viitorul summit NATO din 19 noiembrie oferă o bună ocazie pentru cei 21 de state aliate din cadrul NATO, care sunt, de asemenea, state membre ale UE, să îşi demonstreze angajamentul faţă de noile realităţi.

 
  
MPphoto
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL).(PT) Este timpul să îndemnăm Statele Unite să colaboreze în vederea soluţionării pe cale paşnică a conflictelor, pentru a pune capăt ocupaţiei militare şi războiului, fie că este vorba despre Irak, Afganistan sau Orientul Mijlociu, pentru a pune capăt embargoului asupra Cubei, pentru a înceta sprijinirea politicilor agresive ale Israelului, care sunt responsabile de criza umanitară din Gaza şi din teritoriile palestiniene ocupate şi pentru a lua măsuri în vederea dezarmării nucleare.

Trebuie să fie clar că pretextul luptei împotriva terorismului nu poate continua să fie utilizat pentru a submina dreptul internaţional şi respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Este esenţială colaborarea în scopul reducerii sărăciei, eliminării paradisurilor fiscale şi transferurilor de capital speculativ.

Acest summit coincide cu summitul NATO de la Lisabona, care doreşte să îşi revizuiască strategia şi în cadrul căruia SUA solicită un angajament din partea aliaţilor săi din UE în vederea unei escaladări militare la nivel mondial, cu scopul de a asigura exploatarea resurselor, controlul pieţei şi dominaţia politică prin ameninţarea cu forţa militară, sporind pericolele şi ameninţările pentru oameni. Prin urmare, am dori să dăm dovadă de solidaritate cu lupta mişcării pentru pace, cu lupta muncitorilor şi cu mai multe organizaţii care pun bazele campaniei „Da pentru pace, nu pentru NATO”, inclusiv cu demonstraţia care va avea loc la Lisabona la data de 20 noiembrie.

 
  
MPphoto
 

  Bastiaan Belder (EFD).(NL) Dle preşedinte, este evidentă importanţa strategică a Turciei pentru relaţiile transatlantice. În acest context, sunt foarte curios să aud opinia Consiliului cu privire la noua „Carte Roşie” a Consiliului Naţional de Securitate din Turcia. În mod logic, această nouă ediţie respectă strategia ministrului turc al afacerilor externe.

Prima mea întrebare adresată Consiliului, în contextul următorului summit transatlantic, este următoarea: împărtăşeşte Consiliul teama că actuala politică externă a Turciei este în mâinile actorilor revizionişti din regiune – în principal Republica Islamică Iran – şi subminează, aşadar, stabilitatea în Orientul Mijlociu?

A doua întrebare este dacă, într-adevăr, Consiliul intenţionează să aducă în discuţie în cadrul summitului transatlantic subiectul Cărţii Roşii, având în vedere poziţia Turciei ca fiind crucială pentru UE, în calitate de ţară candidată, şi, de asemenea, crucială ca partener al NATO?

 
  
MPphoto
 

  Andrew Henry William Brons (NI). – Dle preşedinte, pe ordinea de zi a reuniunii CET din luna decembrie se va afla eliminarea barierelor comerciale, care este un scop sacru printre globalişti, bazat mai mult pe credinţă decât pe raţiune. Teoria economică nu conteneşte să ne explice că schimburile comerciale internaţionale fac lumea întreagă mai bogată. Este mult mai reticentă în a ne spune dacă toată lumea din fiecare ţară trage folos din asta.

Problemele cu care se confruntă ţările dezvoltate nu sunt legate de numărul prea mare al barierelor comerciale, ci de numărul prea mic al acestora. Acest lucru înseamnă că un număr prea mic de bariere faţă de produsele provenind din ţări emergente cum este China, cu salariile sale mici, moneda subevaluată grosolan şi piaţa internă sărăcită în mod artificial. Aceasta presupune că bunurile chinezeşti, care sunt deja la preţ scăzut din cauza salariilor mici, devin şi mai ieftine în mod artificial, tot din cauza valorii mici a monedei acestei ţări. Piaţa internă sărăcită înseamnă că există o cerere neglijabilă pentru importurile de consum şi chiar o cerere insuficientă pentru bunurile din China, ceea ce face China complet dependentă de comerţul său de export.

Europa răspunde la această ameninţare spunând că va deveni mai competitivă, probabil prin cercetare şi dezvoltare. Acest lucru ar putea fi o posibilitate în cazul în care China ar respecta drepturile internaţionale de proprietate intelectuală. Cu toate acestea, de îndată ce apare o noutate în Occident, China copiază fără milă şi fără nicio ruşine produsul şi îl fabrică la un preţ extrem de scăzut. Pe ordinea de zi a summitului UE-SUA se va afla creşterea de locuri de muncă pe ambele maluri ale Atlanticului. Unii speră acest lucru, dacă vom continua să îmbrăţişăm globalismul.

 
  
MPphoto
 

  José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra (PPE).(ES) Relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite sunt, după cum s-a spus deja, bazate pe principii, idei, o istorie comună şi o pasiune comună pentru libertate. Totuşi, aceste valori ar putea sfârşi prin a fi atenuate de retorică şi s-ar pierde dacă nu vom trece de la vorbe la fapte. Una dintre lucrurile demne de încredere realizate în acest Parlament referitor la stadiul relaţiilor transatlantice după alegerile prezidenţiale este raportul colegului meu, dl Millán Mon. Raportul este inclus în actuala propunere comună de rezoluţie pe care o vom vota mâine şi conţine o serie de iniţiative specifice, care sunt încă perfect valabile pentru stabilirea unui parteneriat veritabil pentru care trebuie să ne apucăm de lucru, dle comisar.

S-a vorbit aici despre importanţa relaţiilor economice şi comerciale, iar numai 15 state membre ale UE investesc în Texas mai mult decât investeşte Japonia în cele 50 de state ale SUA.

Trebuie să dăm un nou impuls mecanismelor summitului, să creăm o Adunare parlamentară euro-americană şi, cel mai important, să creăm un mecanism de coordonare şi de consultare pentru problemele globale şi pentru zonele cele mai importante din lume – Orientul Mijlociu, Iran, Afganistan – şi relaţiile cu puterile emergente.

Dle preşedinte, în timpul turneului recent al preşedintelui Obama în Orientul Mijlociu, l-am pe acesta auzit spunând că, în opinia Statelor Unite, cel mai important parteneriat pe care îl au este cel cu India. Acest lucru mi-a amintit de unul din aspectele fundamentale ale raportului dlui Millán Mon, în care acesta a amintit că Preşedintele Obama a precizat la Berlin că Europa a fost cel mai important aliat strategic al Statelor Unite. Viitorul summit UE-SUA va fi o ocazie minunată de a lămuri acest aspect şi de a defini în mod clar ceea ce înseamnă cu adevărat parteneriatul strategic. Am putea începe prin a solicita Statelor Unite să sprijine Uniunea Europeană în cererile sale de a avea o prezenţă instituţională, de exemplu, în Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, pe baza noilor abordări introduse de Tratatul de la Lisabona.

 
  
MPphoto
 

  Adrian Severin (S&D). – Dle preşedinte, nu cu mult timp în urmă, acest Parlament a adoptat o rezoluţie care aborda noile posibilităţi de dezvoltare a relaţiilor transatlantice după alegerea preşedintelui Obama în Statele Unite ale Americii. Viitorul summit Uniunea Europeană-Statele Unite va avea loc într-un context uşor diferit. Aceasta nu înseamnă, totuşi, că oportunităţile nu există. Pur şi simplu contextul este puţin mai complicat.

Prin urmare, cred că ne vom confrunta cu anumite provocări în pregătirea acestui summit. Sper să îi putem convinge pe aliaţii noştri americani să-şi continue abordarea multilaterală în relaţiile internaţionale şi să demonstreze acest multilateralism într-o abordare practică în relaţiile lor cu Uniunea Europeană. Trebuie să insistăm asupra dezvoltării dimensiunii civile a impunerii păcii şi misiunii de menţinere a păcii, precum şi de gestionare a crizelor şi a operaţiunii de reabilitare post-criză.

De asemenea, este important să încercăm să ne coordonăm politicile privind ajutoarele pentru dezvoltare, pentru a fi mai eficienţi în acest efort. Cu privire la neproliferare, nu numai că ar trebui să ne păstrăm capacitatea de a colabora, ci ar trebui să şi acţionăm într-un mod inteligent. Din acest proces face parte şi ratificarea noului tratat START, pentru care se aşteaptă încă hotărârea Congresului Statelor Unite. Sperăm că noile realităţi ale Congresului nu vor împiedica posibilităţile de vot pentru acest tratat.

SUA a anunţat şi a început deja remanierea relaţiilor cu Rusia. Consider că această remaniere este foarte importantă pentru noi şi este de asemenea crucială, dacă privim înainte, în vederea unui dialog trilateral: Rusia, Statele Unite şi Uniunea Europeană, cu privire la subiectele cele mai importante de la nivel mondial. Mai presus de toate, sper să putem consolida în timpul acestui summit tendinţa Statelor Unite către un parteneriat european. Avem nevoie de un mecanism funcţional de comunicare, consultare şi coordonare permanentă cu aliaţii noştri americani.

 
  
MPphoto
 

  Marietje Schaake (ALDE). – Dle preşedinte, pentru a fi un partener credibil şi pentru a avea un rol la nivel mondial, UE trebuie să vorbească cu o singură voce. Preşedintele Obama şi administraţia sa au făcut cunoscut lucrul acesta şi trebuie să putem să ne criticăm deschis reciproc felul în acesta. Acest lucru este necesar pentru a asigura o relaţie transatlantică credibilă caracterizată prin complementaritate şi coordonare.

Cum putem colabora în scopul apărării drepturilor omului, a statului de drept şi a democraţiei în această lume, când Hillary Clinton vorbeşte despre o viziune pentru libertatea internetului la nivel mondial, deşi Statele Unite insistă asupra menţinerii negocierilor privind Acordul comercial de combatere a contrafacerii (ACTA) netransparente, conducând la îngrijorări profunde cu privire la libertatea internetului? Acest lucru este contradictoriu şi ne subminează credibilitatea. De ce trebuie să aflăm din scurgeri de documente că tortura a fost aplicată şi tolerată în Irak? Solicităm realizarea unei anchete independente.

De ce nu a putut Comisia să răspundă la întrebarea mea privitoare la solicitările făcute de administraţia Statelor Unite cu privire la măsurile penale împotriva Wikileaks? Consideră aceasta că relaţia transatlantică este mai importantă decât întrebările deputaţilor europeni? De ce SUA împinge întreprinderile europene să adopte sancţiuni în afară celor adoptate de UE cu privire la Iran? SUA ar trebui să respecte independenţa UE şi rolul său complementar.

UE şi SUA trebuie să acţioneze transparent, să îşi respecte reciproc independenţa şi să permită controlul democratic al acţiunilor noastre. Nu tocmai lucrul acesta ne diferenţiază – pe noi, SUA şi UE – de alţii, mai ales cu privire la libertăţile fundamentale şi drepturile omului?

 
  
MPphoto
 

  Eva Lichtenberger (Verts/ALE).(DE) Dle preşedinte, doamnelor şi domnilor, în cadrul dialogului transatlantic, există multe lucruri care ne unesc – mă refer la valorile de bază, la drepturile fundamentale privind libertatea şi democraţia –, dar există şi unele lucruri care ne despart, cum ar fi modul în care aceste drepturi sunt aplicate şi forma pe care acestea o iau atunci când vine vorba despre relaţiile transatlantice. În special, această contradicţie apare în mod repetat în prim-plan în ceea ce priveşte problemele de securitate. Protecţia datelor este o sursă constantă de neînţelegeri; ştim de mult lucrul acesta. În consecinţă, acordul-cadru – dacă vom reuşi să producem unul foarte bun – va fi un mare pas înainte Trebuie să găsim o soluţie aici care să permită, de asemenea, cetăţenilor de pe ambele maluri ale Atlanticului să îşi revendice drepturile în raport cu celălalt partener.

Un al doilea domeniu important în care principiile noastre sunt similare, dar abordărilor noastre diferă considerabil, este cel al schimbărilor climatice. Prin urmare, mi-ar plăcea foarte mult să văd acest lucru pe ordinea de zi şi supus unei discuţii clare. Nu putem permite Uniunii Europene să utilizeze dialogul transatlantic pentru a-şi slăbi promisiunile şi angajamentele proprii.

 
  
MPphoto
 

  Mirosław Piotrowski (ECR).(PL) Dle preşedinte, unul dintre principiile fundamentale ale cooperării în cadrul Uniunii Europene este libertatea de circulaţie a persoanelor. În calitatea sa de entitate recunoscută de dreptul internaţional, Uniunea reformată se luptă pentru tratamentul egal al tuturor cetăţenilor, inclusiv în ceea ce priveşte libertatea de a călători în întreaga lume. În aşteptarea viitorului summit Uniunea Europeană-SUA, trebuie să fie reiterat faptul că, din cele 27 de state membre, patru, inclusiv Polonia, sunt încă supuse unui regim de vize restrictiv.

În timpul summitului, problema egalităţii de tratament între statele membre ale UE în cadrul programului de suspendare a vizelor ar trebui să devină o prioritate. Acesta va fi primul test al eficienţei Preşedintelui Consiliului European, dl Van Rompuy. Vom afla, de asemenea, dacă discuţiile cu preşedintele Barack Obama sunt tratate ca începutul dialogului specific sau dacă acestea se dovedesc a fi o întâlnire de curtoazie cu ocazia summitului NATO, care va fi în curs de desfăşurare. Adoptarea unei poziţii puternice cu privire la problema vizelor va arăta dacă SUA ia în serios Uniunea ca entitate recunoscută de dreptul internaţional.

 
  
MPphoto
 

  Marietta Giannakou (PPE).(EL) Dle preşedinte, susţinem propunerea comună de rezoluţie din partea grupurilor politice. Desigur, trebuie să dezbatem problemele înaintea summitului UE-SUA şi înainte de summitul G20. Statele Unite sunt aliaţii noştri naturali. Cu toate acestea, o alianţă înseamnă egalitate şi, prin urmare, poate fi o alianţă adevărată doar în cazul în care relaţiile sunt stabilite pe picior de egalitate.

Avem nevoie să ne implicăm mai mult în cooperarea instituţionalizată, în primul rând în scopul de a promova democraţia la nivel mondial şi drepturile omului, o societate a cunoaşterii şi ştiinţei, securitatea şi stabilitatea globale şi schimbul de date, iar acest lucru trebuie făcut în condiţii de egalitate şi de reciprocitate, aşa cum a precizat dna Reding. În acest cadru, desigur, au fost trecute cu vederea traficul de droguri de la nivel mondial şi ameninţarea pe care acesta o reprezintă pentru politica internaţională, pentru securitate şi pentru stabilitate.

De asemenea, trebuie să cooperăm în eforturile de gestionare a crizelor, de soluţionare a conflictelor şi de dezvoltare a ţărilor terţe. Cu toate acestea, în timp ce Europa sprijină în principal dezvoltarea ţărilor terţe, Statele Unite nu fac acest lucru. Dacă dorim echilibru real, problemele de securitate şi de dezvoltare trebuie să fie împărţite între Statele Unite şi Europa în cadrul acţiunii internaţionale în general.

 
  
MPphoto
 

  Knut Fleckenstein (S&D).(DE) Dle preşedinte, doamnelor şi domnilor, aş dori doar să subliniez trei puncte scurte şi în numele unora dintre colegii mei din cadrul Comisiei pentru transport şi turism. Acestea sunt punctele critice pe care aş dori să le abordeze reprezentanţii Comisiei în discuţiile lor.

Primul este că, deşi a fost deja votată, taxa de promovare a călătoriilor este o decizie unilaterală inacceptabilă din partea guvernului SUA. Sperăm că îl puteţi convinge să analizeze din nou acest lucru.

În al doilea rând, excluderea României, Poloniei, Bulgariei şi Ciprului din programul de suspendare a vizelor este un lucru pe care Parlamentul European nu îl poate aproba şi, în opinia noastră, această situaţie ar trebui să înceteze.

În al treilea rând, salutăm eforturile comune pentru elaborarea de standarde internaţionale de securitate şi pentru dezvoltarea de concepte inteligente de securitate, dar prevederile unilaterale, cum ar fi scanarea obligatorie a containerelor, nu reprezintă o soluţie, deoarece acestea sunt unilaterale şi exagerate. Costurile sunt total disproporţionate în raport cu beneficiile şi nu este rezonabil să pretindem acest lucru din partea porturilor europene şi a întreprinderilor.

 
  
MPphoto
 

  Vladko Todorov Panayotov (ALDE).(BG) Dle comisar, doamnelor şi domnilor, din momentul în care preşedintele Obama şi-a început mandatul, relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite au intrat într-o nouă eră de cooperare stabilă. Summitul de la Cancún, care va începe în două săptămâni, va oferi o ocazie bună pentru SUA şi Europa să adopte aceeaşi atitudine şi să conducă celelalte ţări spre un acord de durată, cu caracter obligatoriu, privind lupta împotriva schimbărilor climatice la nivel mondial.

Timpul este de o importanţă vitală. Acordul de la Kyoto expiră în doi ani, dar avem nevoie de certitudine şi de timp ca să ne adaptăm. Trebuie să dăm un semnal clar ţărilor în curs de dezvoltare, prin cooperare în transferul de tehnologie şi prin sprijin financiar adecvat.

Sunt sigur că, după cum a subliniat, de asemenea, ambasadorul chinez în timpul întâlnirii de astăzi cu noi, Statele Unite, Uniunea Europeană şi China îşi vor asuma răspunderea atunci când se vor aşeza la masa negocierilor şi vor deschide calea în eforturile de a realiza un nou acord pentru garantarea siguranţei generaţiilor viitoare.

 
  
MPphoto
 

  Godelieve Quisthoudt-Rowohl (PPE).(DE) Dle preşedinte, Statele Unite şi Europa au acelaşi destin ca şi Occidentul. Accesul pe pieţele ţărilor terţe este o preocupare comună şi este în interesul UE şi al SUA, în special datorită probabilităţii ca redresarea economică în urma crizei financiare să înceapă în ţări emergente precum Brazilia, India şi China, unde rămân bariere comerciale considerabile şi discriminatorii, precum şi bariere netarifare în calea comerţului.

Suntem convinşi că Consiliul Economic Transatlantic, nu numai că poate, dar chiar trebuie să joace un rol important în promovarea unei abordări comune a Uniunii Europene şi a SUA în relaţiile lor comerciale cu ţările terţe. Cerem acestui Consiliu Economic Transatlantic să acţioneze în direcţia unei abordări şi a unei strategii comune pentru noi acorduri de comerţ liber din partea SUA şi UE, deşi îmi dau seama că acest lucru nu va fi lipsit de probleme. În plus, o astfel de armonizare între SUA şi UE este urgentă şi este cerută pe bună dreptate de industrie, în contextul G8 şi G20, precum şi în cadrul negocierilor OMC. Mai mult decât atât – şi sper ca SUA să împărtăşească această dorinţă – am dori ca Runda de la Doha pentru dezvoltare să se încheie cât mai curând posibil. Cu toate acestea, va fi necesar nu numai ca noi să facem propuneri noi şi substanţiale, dar şi ca economiile emergente să se îndrepte spre noi. De asemenea, în acest caz, ar fi benefică pentru ambele părţi o strategie comună din partea Statelor Unite şi a Uniunii Europene.

Dacă îmi permiteţi să mă adresez dvs. în mod direct, dle comisar De Gucht: atunci când vine vorba despre cooperare, ar fi bine dacă Comisia şi Parlamentul ar putea învăţa ceva din modul în care Washingtonul cooperează în domeniul politicii comerciale.

 
  
MPphoto
 

  Corina Creţu (S&D). - Cred că unul din punctele dialogului transatlantic la apropiatul summit bilateral Uniunea Europeană - SUA trebuie să îl reprezinte eliminarea vizelor pentru cele patru ţări membre ale Uniunii ale căror cetăţeni încă sunt supuşi acestei restricţii de călătorie – este vorba de România, Bulgaria, Polonia şi Cipru.

Regret lipsa de flexibilitate a părţii americane în faţa progreselor consistente înregistrate de aceste state, în special după aderarea lor la Uniunea Europeană. Consider că această cramponare de detalii tehnice pentru admiterea în programul Visa Waiver trebuie contracarată mai insistent şi mai eficient de către reprezentanţii Uniunii Europene. Uniunea Europeană are datoria de a demonstra în ansamblul său o solidaritate mai activă şi mai pronunţată cu toţi cetăţenii statelor membre.

De asemenea, aş vrea să subliniez necesitatea cooperării în domeniul dezvoltării şi ajutorului umanitar într-un moment în care relaţiile dintre SUA şi Uniunea Europeană sunt foarte importante în actualul context economic şi geostrategic

 
  
MPphoto
 

  Marielle De Sarnez (ALDE).(FR) Dle preşedinte, nimeni nu poate da o asigurare serioasă în această Cameră că măsurile luate pe ambele maluri ale Atlanticului vor preveni o criză financiară viitoare. Prin urmare, acest subiect trebuie repus pe ordinea de zi şi trebuie să mergem mai departe în ceea ce priveşte supravegherea, capitalul propriu al băncilor, interzicerea anumitor produse financiare şi lupta împotriva paradisurilor fiscale.

A doua idee la care vreau să mă refer este că toată lumea poate vedea că suntem complet interdependenţi din punct de vedere financiar, economic şi valutar. De aceea, orice decizie luată în mod unilateral, fără consultare, nu se va îndrepta în direcţia cea bună. Desigur, mă gândesc la acţiunea Fondului european de dezvoltare (FED) de acum câteva zile. Trebuie să mergem mai departe împreună, în scopul de a reforma, de exemplu, sistemul monetar internaţional.

De asemenea, trebuie să luăm măsuri comune pentru a face ca instituţiile internaţionale să fie mai echilibrate, mai transparente şi mai democratice. Dacă totuşi dorim ca Europa să se facă ascultată cu privire la problemele majore, aceasta trebuie să preia iniţiativa şi să exprime o părere unanimă. Iată ce vom demonstra în câteva ore, de exemplu, în cadrul summitului G20; cel puţin, eu sper foarte mult acest lucru.

 
  
MPphoto
 

  Francisco José Millán Mon (PPE).(ES) Dle preşedinte, cea mai importantă relaţie strategică a Uniunii este cea pe care o are cu Statele Unite ale Americii. Trebuie să menţinem un dialog continuu cu privire la problemele bilaterale şi, de asemenea, cu privire la cele globale şi să încercăm să asigurăm o acţiune cât mai coordonată. În opinia mea, acesta este mesajul principal al rezoluţiei de mâine.

Am regretat, prin urmare, faptul că summitul planificat în mai nu a mai avut loc. Mai mult, am considerat ca fiind absurd argumentul dat la momentul respectiv cum că nu ar exista o ordine de zi. Există întotdeauna o agendă între doi parteneri care sunt atât de importanţi şi care sunt afundaţi într-o criză economică mondială şi atunci când există provocări precum terorismul, schimbările climatice, securitatea energetică sau proliferarea nucleară.

Mai mult decât atât, există conflicte regionale majore, cum ar fi, de exemplu, procesul de pace din Orientul Mijlociu, provocarea nucleară iraniană sau problema din Afganistan, care, în opinia mea, sunt demne de o acţiune coordonată din partea Statelor Unite şi a Uniunii Europene.

Sper că viitorul summit de la Lisabona va fi o reuşită. Există multe probleme de rezolvat, iar unele dintre ele au fost deja menţionate. Mai mult decât atât, lumea se schimbă. Asia este în ascendenţă; haideţi să ne gândim la importanţa Chinei sau a Indiei, pe care preşedintele Obama tocmai le-a vizitat. Se vorbeşte chiar despre o lume post-occidentală.

În acest context al unei ordini mondiale în schimbare, avem nevoie de o coordonare mai strânsă între Europa şi Statele Unite. Avem multe interese, idealuri şi valori comune. Vom fi mai puternici dacă vom acţiona în mod coordonat.

Doamnelor şi domnilor, Tratatul de la Lisabona a creat, de asemenea, noi organisme de consolidare a rolului Uniunii în lume. Prin urmare, ar trebui, de asemenea, să ne îmbunătăţim mecanismele de dialog şi de coordonare cu Statele Unite. Rezoluţia adoptată de Parlament în luna martie a anului trecut conţine multe idei cu privire la modul de a consolida acele mecanisme instituţionale pentru dialogul dintre Bruxelles şi Washington.

Comentariul meu final este că regret faptul că reprezentantul Consiliului s-a referit numai la un schimb de informaţii; nu a venit aici pentru a vorbi despre summit, despre care nu am auzit nimic. Din păcate, Comisia a făcut acest lucru foarte pe scurt. Cine a venit într-adevăr aici pentru a vorbi despre summit?

 
  
MPphoto
 

  Wolfgang Kreissl-Dörfler (S&D).(DE) Dle preşedinte, doamnelor şi domnilor, terorismul internaţional este, fără îndoială, un lucru împotriva căruia trebuie să luptăm împreună; acest fapt este indiscutabil. Cu toate acestea, trebuie să îl combatem în numele valorilor noastre comune şi al statului de drept, nu pe baza interpretărilor foarte individuale ale legii care este proclamată în prezent de către fostul preşedinte al SUA, George W. Bush, în cartea sa şi la talk-show-uri. Menţionez acest lucru având în vedere şi noile majorităţi din Congresul SUA.

Lucrul decisiv pentru noi este că am trecut la un nivel superior în privinţa protecţiei datelor şi că respectăm drepturile cetăţenilor noştri; pentru că există un lucru care trebuie, de asemenea, clarificat, şi anume acela că imnul libertăţii nu poate fi cântat la un instrument al violenţei. Nu le putem spune oamenilor din alte ţări ce aşteptăm din partea statului de drept dacă nu vom susţine în comun aceleaşi standarde şi dacă nu vom acţiona în consecinţă.

Sunt foarte mulţumit totuşi că preşedintele Obama a adus o schimbare în SUA, chiar dacă poziţia sa poate părea să fi fost slăbită oarecum în ultima vreme. Un lucru este clar, şi anume că vom fi de partea celor care apără acest stat de drept.

 
  
MPphoto
 

  Mario Mauro (PPE).(IT) (Vorbitorul îşi începe discursul cu microfonul oprit) … prin care noile puteri ale lumii acţionează, în opinia mea, zona transatlantică rămâne în continuare zona economică cea mai dezvoltată şi mai eficientă de pe planetă.

Este adevărat că există un avânt – din multe puncte de vedere de înţeles – generalizat pentru realizarea unui acord comercial, de exemplu, cu ţări precum China. Cu toate acestea, cred că nu trebuie să uităm faptul că relaţia existentă între Europa şi Statele Unite a reprezentat, pentru foarte mult timp, legătura pe care a trebuit să o protejăm cu grijă şi să o păzim aproape cu gelozie mai mult decât pe oricare alta.

Această consideraţie este rezultatul trecutului Europei şi al Statelor Unite. Într-adevăr, acest lucru este demonstrat prin dragostea comună pentru democraţie, pentru pace, pentru drepturi şi pentru economia de piaţă. Accelerarea procesului de consolidare a integrării economice transatlantice este, într-adevăr, indispensabilă pentru promovarea unei dezvoltări globale, bazate pe o combinaţie de valori al căror scop declarat este de a atinge un standard de viaţă acceptabil pentru toţi oamenii din lume, ca urmare a unei politici echitabile şi eficiente de multilateralism, ce contribuie la construirea unei structuri globale mai democratice, care este, prin urmare, mai liberă.

Astfel, fac apel la conducătorii politicii externe a Uniunii Europene în acest moment. De-a lungul anilor, am observat cum abilităţile conducătorilor SUA – indiferent cine era preşedinte – au avut întotdeauna un rol uriaş în deciziile transatlantice la nivel mondial. Este timpul ca şi noi să luăm situaţia în mâini. Puterea noastră provine de la 500 de milioane de oameni şi de la o structură instituţională nouă şi mai solidă care trebuie să ne dea posibilitatea de a renunţa la tentaţia de a ne ascunde în spatele gigantului american şi să preluăm destinul popoarelor noastre, poate cerându-le prietenilor noştri din Statele Unite să îşi exprime poziţia cu privire la un loc unic pentru Uniunea Europeană în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite.

 
  
MPphoto
 

  Ioan Enciu (S&D). - (RO) Acordul UE - SUA privind protecţia datelor este binevenit şi trebuie susţinut în scopul întăririi cooperării în materie penală şi a combaterii terorismului. Aşa cum Parlamentul European s-a exprimat în dese ocazii, lipsa unei legislaţii americane privind protecţia datelor, compatibilă cu cea europeană, pune serioase semne de întrebare în ceea ce priveşte protecţia reală de care europenii vor beneficia pe teritoriul Statelor Unite.

Aş dori în acest context să întreb Comisia şi Consiliul cum vor fi garantate în mod real practic drepturile europenilor privind asigurarea căilor de atac judiciare şi administrative, proporţionalitatea în prelucrarea şi accesarea datelor de către diversele autorităţi şi agenţii americane şi, nu în ultimul rând, cum se va garanta supravegherea întregului proces de către o autoritate independentă.

 
  
MPphoto
 

  Nuno Melo (PPE).(PT) Lumea se confruntă cu momente foarte dificile. În astfel de vremuri grele, nu ar trebui să avem îndoieli cu privire la cine este aliatul nostru şi cine este duşmanul nostru. Statele Unite reprezintă unul dintre aliaţii-cheie ai Europei. Lupta împotriva terorismului se duce la nivel mondial împotriva entităţilor care nu au nici măcar un chip nici în interiorul şi nici în afara zonei noastre comune, iar această luptă are ca scop protejarea valorilor civilizaţiei, pe care vrem să o apărăm.

Cu toate acestea, predominanţa acestor valori pe care dorim să le apărăm, înseamnă, de asemenea, că în cadrul Parlamentului European, al Comisie şi al Consiliului putem şi ar trebui să cerem norme clare privind protecţia datelor, protecţia drepturilor cu caracter personal şi a dreptului la viaţa privată. Prevenirea, cercetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor nu se pot efectua cu nerespectarea şi încălcarea drepturilor individuale. Nici Europa, nici Statele Unite nu ar permite acest lucru. Subliniind din nou importanţa crucială a relaţiilor transatlantice şi a bunei cooperări la toate nivelurile între Europa şi SUA, ar trebui, prin urmare, să sprijinim negocierile pentru un acord global viitor, care stabileşte normele, apără drepturile şi, pe bază de reciprocitate, nu cere altceva din partea Statelor Unite decât ceea ce noi înşine suntem, de asemenea, pregătiţi să cedăm Statelor Unite în lumina acestui obiectiv comun.

 
  
MPphoto
 

  Edit Herczog (S&D). – Dle preşedinte, aş dori să salut Consiliului Economic Transatlantic de la 15 decembrie şi, în special, discuţiile privind inovarea, agenda digitală şi tehnologiile energetice din cadrul acestuia. În ultimii ani, am văzut cât este de dificilă armonizarea legislaţiei existente şi chiar a abordărilor privind industriile şi serviciile moderate. Prin urmare, este o mare oportunitate să punem bazele legislaţiei noastre în aceste domenii noi unde nu există încă reglementări. Aceste domenii sunt exact subiectul dezbaterii noastre; noile provocări, cum ar fi îmbătrânirea societăţii sau schimbările climatice, necesită o nouă evoluţie în domeniul legislaţiei pentru tehnologiile generice.

În cele din urmă, dle comisar, este timpul să discutăm despre securitatea energetică şi să ne gândim la viitorul Consiliului Energetic Transatlantic. Vă urez succes la reuniunea dvs. din 15 decembrie.

 
  
MPphoto
 

  Laima Liucija Andrikienė (PPE). – Dle preşedinte, ordinea de zi UE-SUA este la fel de plină ca întotdeauna şi ambele părţi ar trebui să folosească această ocazie pentru a prezenta poziţii comune privind aspecte precum reglementarea financiară, schimbările climatice, aprofundarea relaţiilor comerciale, proliferarea nucleară şi lupta împotriva terorismului. Cu toate acestea, redresarea economică trebuie să fie problema numărul unu pe ordinea de zi.

Relaţia economică transatlantică este vitală pentru prosperitatea globală, deoarece schimburile comerciale bilaterale dintre cele două economii ale noastre reprezintă aproape 4,3 miliarde de dolari SUA. Parteneriatul nostru economic este un factor-cheie al prosperităţii economice globale şi reprezintă relaţia economică cea mai vastă, cea mai integrată şi mai durabilă din lume. Economiile noastre reprezintă jumătate din economia mondială. Prin urmare, trebuie să elaborăm strategii comune cu privire la acţiunile viitoare pe care le vom adopta pentru a asigura redresarea economică stabilă în urma crizei, inclusiv reglementarea pieţelor financiare, pachetele de stimulente şi strategiile pentru reducerea manipulării valutare a altor economii majore la nivel mondial.

Pe de altă parte, ar trebui să ne gândim mai bine dacă organizarea summiturilor bianuale UE-SUA este o idee bună. Decizia preşedintelui Obama de a nu participa la summitul anterior de la Madrid de la începutul acestui an a scos în evidenţă sinergia excesivă a UE. Insistând asupra frecventelor summituri bilaterale, riscăm să le devalorizăm încât acestea vor deveni irelevante.

 
  
MPphoto
 

  Françoise Castex (S&D).(FR) Dle preşedinte, dlor comisari, aş dori să revin la Acordul de combatere a contrafacerii, care este în curs de negociere, în special, cu Statele Unite ale Americii. Acest acord ridică unele întrebări, de asemenea, pentru Statele Unite, în special în rândul reprezentanţilor oficiali ai Biroului american pentru brevete. În plus, 75 de profesori de drept din SUA au trimis recent o scrisoare preşedintelui Obama. Aceştia consideră că Acordul comercial de combatere a contrafacerii (ACTA), care este un simplu „executive agreement”, ar fi contrar Constituţiei SUA.

În timp ce Parlamentul European, după cum ştiţi, este pe cale să adopte o rezoluţie privind ACTA şi acest lucru încă provoacă o îngrijorare considerabilă şi este departe de a găsi sprijin unanim în rândul concetăţenilor noştri, cred că ar fi util pentru noi să avem un răspuns foarte clar din partea negociatorilor SUA privind două chestiuni. ACTA poate fi ratificat de către Statele Unite ale Americii? În opinia lor, ACTA este un acord obligatoriu sau un acord voluntar? Într-adevăr, un acord de combatere a contrafacerii care nu include China, India şi Brazilia şi care nu ar fi pus în aplicare de Statele Unite ar fi total lipsit de credibilitate. Vă mulţumesc.

 
  
MPphoto
 

  Tunne Kelam (PPE). – Dle preşedinte, aş dori să mulţumesc comisarilor De Gucht şi Reding pentru abordarea lor înflăcărată, dar realistă, a summitului UE-SUA. Cred că este timpul să recunoaştem că fără Europa, SUA nu pot îndeplini niciunul din obiectivele lor strategice. În mod similar, UE nu poate juca rolul dorit scena mondială fără o cooperare strânsă cu America. Paradoxul este că globalizarea şi creşterea puterilor neoccidentale conferă SUA şi UE mai multe motive de a-şi intensifica cooperarea. În acelaşi timp, constatăm că decalajul la nivel transatlantic se adânceşte, nu se micşorează.

Europa ocupă un rol mai mic în planurile şi preocupările americane actuale. Prin urmare, este esenţial să se recunoască faptul că timpul şi oportunităţile pentru consolidarea parteneriatului reciproc sunt limitate. Probabil că în următorii 10 ani, SUA şi UE vor avea o şansă de a stabili o agendă internaţională care să pună bazele unei lumi stabile şi bazate pe valori, dar numai cu condiţia ca acestea să acţioneze împreună.

Acest lucru trebuie să înceapă cu finalizarea zonei transatlantice de liber schimb, pentru care a pledat Parlamentul European timp de mai mulţi ani, depăşind diviziunile interne în Europa şi opunându-se protecţionismului.

 
  
MPphoto
 

  Simon Busuttil (PPE). – Dle preşedinte, aş dori să vorbesc despre acordul-cadru general privind protecţia datelor pe care dna Reding a început să îl negocieze. Nu trece nicio săptămână fără să auzim de un nou atac terorist sau de o tentativă de atac, iar acest lucru este în mod evident dăunător bunăstării cetăţenilor noştri. Avem nevoie de un instrument eficient de combatere a terorismului. Acesta este un domeniu evident în care putem coopera cu prietenii noştri de peste Atlantic. Există în mod clar o nevoie urgentă pentru acest acord-cadru privind protecţia datelor. Dnă Reding, aveţi sprijinul nostru în acest acord.

Desigur, ne dorim acest acord nu numai pentru a lupta împotriva terorismului, dar, de asemenea, pentru că suntem îngrijoraţi cu privire la protecţia datelor. Am dori să protejăm viaţa privată a cetăţenilor noştri şi principiile necesităţii şi al proporţionalităţii, în special. Acesta nu este un joc cu sumă nulă. Nu credem că există o alegere între securitatea noastră şi viaţa noastră privată; credem că le putem garanta de fapt pe ambele.

Aş dori ca dna Reding să demareze aceste discuţii liniştită şi simţindu-se întărită de sprijinul Parlamentului European, ştiind că o susţinem în obţinerea unui acord favorabil cetăţenilor noştri, un acord care să ne garanteze atât securitatea, cât şi viaţa privată.

 
  
MPphoto
 

  Danuta Jazłowiecka (PPE).(PL) Dle preşedinte, acum doi ani, când Barack Obama a fost ales în funcţia de preşedinte al Statelor Unite, se părea că, după mandatul dificil al predecesorului său, relaţiile dintre Europa şi America se vor normaliza. Se părea că vremurile în care Washingtonul acţiona în mod unilateral pe scena internaţională se apropie de sfârşit. Cu toţii am crezut că, în faţa unei enorme crize economice, Statele Unite şi Uniunea urmau să colaboreze pentru a încerca să schimbe lumea, în vederea asigurării securităţii economice.

Ştim cu toţii că, în prezent, aceasta a fost o speranţă deşartă. Ca urmare a summitului de la Copenhaga şi a modului în care Obama a ignorat preşedinţia spaniolă, americanii ne-au umilit din nou pe noi şi restul lumii prin luarea unei decizii unilaterale de a tipări bani. În ciuda promisiunilor numeroase făcute de reprezentanţii guvernelor europene, au luat această decizie fără niciun fel de consultare. Acţionând potrivit propriilor lor interese, aceştia au decis cu privire la măsurile care vor afecta în mod negativ economia europeană.

Viitorul summit UE-SUA ar trebui să fie folosit pentru a ne exprima dezaprobarea şi pentru a face apel să fim trataţi ca parteneri. Cooperarea nu este numai în interesul nostru, ci este, de asemenea, în interesul Washingtonului, în special având în vedere noua ordine geopolitică care este pe cale să îşi facă apariţia.

 
  
MPphoto
 

  Monika Flašíková Beňová (S&D).(SK) Relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite sunt relaţiile dintre două mari puteri, dar, în ciuda acestui lucru, de multe ori nu pot să nu mă gândesc că pragmatismul este respins de un fel de egocentrism obtuz.

Cu toate acestea, există unele subiecte foarte importante supuse dezbaterii şi noi trebuie să găsim o soluţie pentru acestea împreună cu partenerul nostru american.

Summitul din noiembrie va fi prima reuniune dintre SUA şi UE de după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Având în vedere faptul că Uniunea Europeană şi Statele Unite reprezintă jumătate din economia mondială, un subiect foarte important va fi economia. Într-un moment de criză majoră, sunt necesare coordonarea politicii macroeconomice, ajungerea la un consens privind reglementarea sectorului financiar şi încercarea de a opri paradisurile fiscale şi altele asemenea.

Este necesar să ne concentrăm pe probleme concrete şi să nu facem un lucru în detrimentul celorlalte, cu alte cuvinte, cei doi parteneri în detrimentul restului lumii, ci trebuie să acţionăm într-un mod care este adecvat pentru două puteri mondiale dominante responsabile.

În plus faţă de summitul din noiembrie între UE şi SUA, reuniunea din decembrie a Consiliului Economic Transatlantic oferă, de asemenea, o platformă pentru politicile responsabile şi pragmatice.

 
  
MPphoto
 

  Malcolm Harbour (ECR). – Dle preşedinte, eu sunt foarte mulţumit că v-am captat atenţia, deoarece vreau să mulţumesc în special comisarului De Gucht pentru ceea ce am considerat a fi o reorientare foarte importantă a Consiliului Economic Transatlantic. În luna iulie am participat la Washington la o misiune în calitate de preşedinte al Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor. L-am vizitat ulterior pe dumnealui pentru a-i spune că trebuie să orientăm acest consiliu economic astfel încât să se concentreze pe problemele tehnologice strategice pe termen lung, asupra cărora lucrăm amândoi, şi, în special, să se stabilească baza standardelor asupra cărora comisia mea a lucrat intens în ultimele luni.

Ar trebui să creăm standarde comune pentru tehnologiile viitoare, şi nu să producem noi bariere în calea comerţului, lucrând independent. Aşa cum a precizat în declaraţia domniei sale, acest lucru ne va ajuta să valorificăm programe comune de cercetare, oportunităţi comune de afaceri şi să ne consolidăm competitivitatea împreună cu partenerii noştri din Statele Unite.

Cred că acest element al anunţului dvs. de astăzi este foarte important. Îmi pare rău că atât de puţini colegi au vorbit despre acest lucru – ştiu că dna Herczog a abordat subiectul -– dar sper că putem colabora pentru a obţine rezultate. Sunt dezamăgit de faptul că Elmar Brok a plecat, pentru că vreau să-i spun că această nouă orientare presupune că vom avea nevoie de oameni noi pentru a lucra în dialogul stabilit de acesta la nivelul legislatorilor din zona transatlantică, deoarece ne confruntăm cu noi provocări.

 
  
MPphoto
 

  Franz Obermayr (NI).(DE) Dle preşedinte, mă refer la acordul de protecţie a datelor şi aş ar dori să subliniez faptul că toate acordurile existente trebuie să respecte în mod obligatoriu standardele europene de protecţie a datelor. Acest lucru nu se aplică doar în cazul acordului privind transmiterea de date bancare, ci, de asemenea, domeniului datelor privind numele pasagerilor. Comisia nu se poate abate de la această poziţie în negocierea acordului de protecţie a datelor cu SUA. Nu putem permite ca standardele UE să fie adaptate la cele ale Statelor Unite. Avem nevoie de o protecţie uniformă în locul abordării fragmentate care a existat până în prezent, iar fiecare nou acord în parte privind schimbul de date trebuie să includă principii precum limitarea scopului, perioadele minime de retenţie şi dreptul cetăţenilor UE la căi de atac eficiente în ceea ce priveşte prelucrarea datelor.

În niciun caz, nu trebuie să permitem UE să continue să se apropie de sistemele americane din ce în ce mai groteşti de stabilire a profilurilor sau să furnizeze Statelor Unite date personale ale cetăţenilor UE. Sub această rezervă, un acord fără garanţii adecvate nu ar avea nicio şansă în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

 
  
MPphoto
 

  Seán Kelly (PPE). – Dle preşedinte, în calitate de membru al delegaţiei UE-SUA, acord un interes deosebit viitorului summit şi aştept cu nerăbdare să merg în SUA în cadrul delegaţiei din decembrie. Este corect să spunem că SUA este aliatul nostru natural şi, pentru acest motiv, aş dori să contest declaraţia făcută aici în această seară potrivit căreia lumea este mai puţin sigură ca rezultat al politicii americane, şi nu invers. Dacă dorim că arătăm cu degetul, ar trebui să ne uităm la ţările în care nu există libertate, unde nu există democraţie şi unde teroriştii sunt adăpostiţi, înainte de a incrimina America.

Acestea fiind spuse, este important să abordăm alte reuniuni şi summituri cu SUA de pe poziţii egale, deoarece este un lucru pe care îl vor respecta; În special la Copenhaga am văzut că am fost consideraţi – de unii – a fi lipsiţi de voinţă. Acest lucru nu se poate repeta, în special în probleme cum ar fi relaxarea cantitativă. Trebuie să ne afirmăm şi să ne exprimăm punctul de vedere.

 
  
MPphoto
 

  Mario Pirillo (S&D).(IT) Dle preşedinte, doamnelor şi domnilor reprezentanţi ai Comisiei şi ai Consiliului, doamnelor şi domnilor deputaţi, relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite trebuie să se bazeze pe maxima garantare a securităţii, necesară succesului cooperării noastre. Trebuie să eliminăm toate problemele de aici, în cadrul Uniunii Europene. Obligativitatea vizelor pentru cetăţenii din patru ţări care fac parte din cele 27 de state membre este o limitare gravă a libertăţii. Săptămâna trecută, o delegaţie din partea Parlamentului a ridicat această problemă în faţa autorităţilor canadiene şi se pare că acestea vor lua o decizie pentru soluţionarea ei.

Schimburile comerciale cu Statele Unite sunt importante, deoarece întăresc moneda noastră euro şi pun Uniunea Europeană pe o poziţie de concurenţă cu marile pieţe, precum cea chineză, cea japoneză şi indiană, şi am constatat, de asemenea, o atitudine precaută în Canada faţă de pieţele din SUA şi Mexic. Interacţiunea cu Statele Unite privind schimbările climatice, energia durabilă şi piaţa mondială, este un început bun al discuţiilor.

 
  
MPphoto
 

  Angelika Werthmann (NI).(DE) Dle preşedinte, doamnelor şi domnilor, vor vorbi despre acordul referitor la protecţia datelor. Pentru mine, nu există nicio îndoială că, în urma încheierii unui acord privind protecţia datelor, acordurile existente între SUA şi UE vor trebui să fie verificate şi actualizate în conformitate cu prezentul nou acord-cadru. Acesta este scopul real al acordului pentru care lucrăm aici. După părerea mea, riscul de incertitudine juridică va apărea, dacă nu vom face acest lucru. Până la urmă, prioritatea noastră cea mai mare trebuie să fie protejarea cetăţenilor noştri.

 
  
MPphoto
 

  Karel De Gucht, membru al Comisiei. – Dle preşedinte, permiteţi-mi să răspund mai întâi unei serii de întrebări specifice care au fost adresate şi voi începe cu schimbările climatice. Noua majoritate din Camera Reprezentanţilor a SUA este pe punctul de a limita şi mai mult spaţiul de manevră al preşedintelui Obama. Trebuie să ne asigurăm că Statele Unite nu se vor răzgândi cu privire la angajamentele de la Copenhaga şi trebuie să le încurajăm să contribuie la o încheiere reuşită a celei de-a 16-a Conferinţe a părţilor (COP16) de la Cancún.

În acelaşi timp, putem avansa pe probleme concrete, cum ar fi finanţarea iniţială rapidă, reducerea emisiilor cauzate de despăduriri şi facilitarea adaptării la schimbările climatice pentru ţările sărace şi în curs de dezvoltare. Acestea pot continua fără legislaţia internă a SUA, la fel ca şi activitatea de cercetare biologică pentru tehnologii curate.

De asemenea, a existat o întrebare cu privire la programul de suspendare a vizelor pentru SUA şi la faptul că un număr de state membre ale UE – Bulgaria, Cipru, Polonia şi România – încă nu sunt admise la acest program. Admiterea lor ni se pare foarte importantă şi vom continua să colaborăm cu omologii noştri din SUA pentru soluţionarea acestei probleme.

În ceea ce priveşte introducerea taxei ESTA pentru călători în cadrul programului de suspendare a vizelor, Comisia a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că aceste noi cerinţe sunt incompatibile cu angajamentul SUA de a facilita mobilitatea transatlantică şi că acestea constituie o povară suplimentară pentru cetăţenii europeni care călătoresc în SUA. Trebuie să ne asigurăm că activitatea legată de problemele de securitate, cum ar fi registrul cu numele pasagerilor, corespunde cu facilitarea deplasării transatlantice pentru călătorii legali.

În ceea ce priveşte întrebarea referitoare la documentele Wikileaks, în momentul de faţă nu putem face niciun comentariu cu privire la informaţiile aflate printre cele dezvăluite ilegal. Cu toate acestea, ca o chestiune de principiu, UE se angajează ferm să susţină interdicţia absolută a torturii şi a tratamentelor crude, inumane şi degradante. Atât putem declara pentru moment.

A existat o întrebare din partea dnei Quisthoudt cu privire la posibilitatea unui acord de liber schimb cu SUA. În prezent, nu luăm în considerare acest lucru, dnă Quisthoudt, pentru că, în privinţa relaţiilor comerciale UE-SUA, un studiu anterior realizat de DG Comerţ cu privire la măsurile netarifare arată că barierele netarifare rămân obstacolul major în relaţiile comerciale dintre UE- SUA şi concluzionează că PIB-ul UE şi al SUA ar creşte cu aproximativ 160 de miliarde de euro, iar exporturile ar spori cu 2,1 % şi respectiv 6,1 %, în cazul în care ar fi eliminate jumătate dintre măsurile netarifare şi diferenţele de reglementare. De fapt, nu mai există atât de multe tarife între SUA şi UE. Acestea fiind spuse, barierele existente sunt adesea foarte dificil de înlăturat, dar tocmai de aceea, în cadrul CET, facem presiuni pentru cooperarea timpurie, de exemplu, înainte de a adopta regulamente în domenii importante, în special, privind pieţele emergente şi noile tehnologii.

În ceea ce priveşte CET şi ceea ce ar putea cuprinde ordinea de zi a acestuia, în prezent colaborăm cu omologii noştri din SUA pentru a stabili ordinea de zi finală pentru următoarea reuniune CET, luând în considerare aportul consilierilor. Principalele teme de discuţie sunt inovarea şi tehnologiile emergente, precum şi strategiile pentru ecologizarea economiile noastre şi construirea pieţei transatlantice. În cadrul acestor teme, vom avea ocazia de a discuta diverse chestiuni, inclusiv e-sănătatea, interoperabilitatea înregistrărilor electronice de sănătate, comerţul sigur, recunoaşterea reciprocă a standardelor comerciale autorizate şi abordarea generală a reglementării, Parteneriatul de acţiune pentru inovare şi schimbul de informaţii cu privire la siguranţa produselor de consum. De asemenea, vom discuta răspunsurile comune la provocările economice. În plus, la sfârşitul lunii noiembrie, aşa cum a fost solicitat de Comisia pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor, voi discuta despre standarde. Cred că data exactă este 29 noiembrie.

Ultima întrebare a fost legată de scanarea în proporţie de 100 % a încărcăturii containerelor sosite din exterior. Suntem preocupaţi de cerinţele SUA potrivit cărora, până în luna iulie 2012, toate containerele maritime cu destinaţia SUA vor trebui scanate înainte de a fi plasate pe o navă într-un port străin. Credem că această cerinţă nu va aduce avantaje evidente de securitate şi va constitui o barieră în calea bunei desfăşurări a schimburilor comerciale. Din aceste motive, Comisia nu are în vedere punerea în aplicare a scanării în proporţie de 100 % în porturile din UE. Secretarul pentru securitate internă a SUA, Janet Napolitano, a anunţat planurile de a prelungi cu încă doi ani termenul-limită stabilit pentru iulie 2012 în privinţa scanării în proporţie de 100 %. Comisia îşi exprimă speranţa că această întârziere va determina Congresul SUA să îşi revizuiască politica şi să favorizeze o abordare bazată pe risc a securităţii lanţului de aprovizionare.

Principalele provocări pentru Uniunea Europeană pe parcursul anului viitor sugerează multe sinergii şi oportunităţi de cooperare cu SUA: gestionarea crizei economice; guvernarea, restabilirea creşterii economice şi a locurilor de muncă prin accelerarea reformelor, construirea unui spaţiu de libertate, justiţie şi securitate şi prin impunerea pe scena mondială. Privind la viitorul summit UE-SUA şi dincolo de acesta, ne aşteaptă o serie de sarcini importante. Una dintre acestea constă în construirea unei relaţii UE-SUA mai deschise către exterior, care ar lua în considerare întreaga sferă a relaţiilor pe care le construiesc UE şi SUA cu puteri emergente precum China, India, Rusia şi Brazilia.

În privinţa economiei, locurile de muncă şi creşterea economică se află în centrul dezbaterii. Vom compara notele asupra rezultatelor G20, în special a reformelor financiare şi a sistemului bancar şi a necesităţii de a ajunge la un acord comercial la nivel mondial, şi vom căuta acolo valoarea adăugată UE-SUA. În acelaşi timp, trebuie să ne concentrăm mai mult pe atingerea întregului potenţial al pieţei transatlantice. Obiectivul meu va fi de a reorienta CET spre o agendă transatlantică pentru locuri de muncă, creştere şi inovare. Cu ajutorul liderilor Senatului UE-SUA, voi încerca să obţin acest lucru în cadrul viitoarei reuniuni CET din data de 17 decembrie.

 
  
  

PREZIDEAZĂ: ROBERTA ANGELILLI
Vicepreşedintă

 
  
MPphoto
 

  Viviane Reding, vicepreşedintă a Comisiei. – Dnă preşedintă, după comentariile făcute de colegul meu Karel De Grucht privind acordul general şi relaţiile cu Statele Unite ale Americii, permiteţi-mi să mă concentrez pe viitorul acord-cadru privind protecţia datelor. Este foarte clar că trebuie să partajăm datele pentru a lupta împotriva terorismului şi a criminalităţii organizate şi, în acelaşi timp, trebuie să respectăm drepturile cetăţenilor la protecţia datelor. Încercarea de a le îndeplini pe amândouă în egală măsură va reprezenta conţinutul acestor negocieri.

După cum v-am spus deja, la 26 mai anul acesta, Comisia a prezentat o propunere pentru un mandat de negociere. În prezent, contăm pe Consiliu să aprobe acest mandat, sperăm la începutul lui decembrie, astfel încât să putem începe adevăratele negocieri. Sunt absolut de acord cu ceea ce s-a spus în acest Parlament. Trebuie să ne concentrăm asupra securităţii juridice într-un acord-cadru în loc să – citez un deputat din acest Parlament – „acţionăm rapid împotriva fiecărui acord individual de partajare a datelor”.

Dacă noi, Statele Unite ale Americii şi Europa, reuşim să stabilim standarde comune, atunci aceste standarde comune vor deveni mai devreme sau mai târziu standarde mondiale. Trebuie să arătăm că aceste standarde sunt construite pe valorile noastre de justiţie şi de drepturi fundamentale, precum şi pe dreptul la reciprocitate, ambele trebuind să fie adăugate foarte clar pe agenda transatlantică.

De asemenea, a fost ridicată problema drepturilor persoanelor într-un astfel de acord. Ceea ce a prezentat Comisia ar însemna următoarele pentru cetăţenii noştri europeni şi pentru cetăţenii Statelor Unite ale Americii: drepturi aplicabile pentru persoane, cum ar fi dreptul de a accesa datele cu caracter personal care au fost colectate despre acestea şi dreptul de a rectifica şi de a şterge aceste date, căi de atac administrative şi judiciare, indiferent de naţionalitate sau de reşedinţă, precum şi despăgubiri pentru orice daune suferite.

Aplicarea eficientă a acestor drepturi ar fi asigurată de monitorizarea şi controlul acestor standarde de protecţie a datelor de către autorităţile publice independente şi, în acest context, o clauză de nediscriminare ar trebui, de asemenea, inclusă pentru a asigura că toate datele cu caracter personal sunt protejate, indiferent de naţionalitatea persoanelor sau de reşedinţa acestora, ţinând seama, în permanenţă, de faptul că trebuie să stabilim un echilibru între drepturi şi securitate şi, de asemenea, cel puţin în opinia mea, să nu permitem discriminarea pe motive rasiale.

Pentru a nu permite acest lucru, Comisia va avea nevoie cu siguranţă de ajutorul Parlamentului. Am înţeles că doriţi să stabiliţi, sau aţi stabilit deja, noi relaţii bilaterale specifice între Parlament şi Congresul Statelor Unite ale Americii. Consider că acest lucru va fi, de asemenea, foarte important pentru a spori înţelegerea acestor acorduri privind protecţia datelor pe ambele părţi ale Atlanticului, astfel încât aici, puteţi fi de mai mare ajutor în cursul negocierilor.

 
  
MPphoto
 

  Stefaan De Clerck, Preşedinte în exerciţiu al Consiliului.(NL) Dnă preşedintă, pot spune foarte scurt, deoarece, desigur, sunt de aceeaşi părere cu dna Reding, vicepreşedintă a Comisiei, şi anume, că a fost o dezbatere bună şi că următoarea etapă va avea loc la 2 şi 3 decembrie. Consiliul speră într-adevăr să poată finaliza mandatul până atunci, astfel încât Comisia să poată începe dezbaterea în mod serios în cele din urmă şi negocierile să poată începe cu adevărat.

Aceasta reprezintă o oportunitate de a îmbunătăţi cooperarea între UE şi Statele Unite ale Americii; o oportunitate de a obţine un echilibru între securitate şi viaţa privată; o oportunitate de a uni aspectele fragmentate; o oportunitate, desigur, de a transpune o cerere explicită din partea Parlamentului European într-un acord-cadru solid.

Presupun că dezbaterea de astăzi a pregătit Consiliul să adopte mandatul de negociere al Comisiei, presupunând că se va oferi feedback, de asemenea, de către Comisie la intervale specifice şi că dezbaterea privind detaliile specifice şi aspectul referitor la punerea în aplicare a drepturilor continuă să evolueze în aşa fel încât să se poată oferi feedback. Prin urmare, sper că vor fi obţinute rezultate bune de către Comisie pe termen scurt – după reuniunea Consiliului din 2 şi 3 decembrie, să sperăm. Vă mulţumesc pentru această dezbatere.

 
  
MPphoto
 

  Preşedintă. – Am primit patru propuneri de rezoluţie(1) prezentate în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură.

Dezbaterea a fost închisă.

Votul va avea loc joi, 11 noiembrie 2010.

Declaraţii scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

 
  
MPphoto
 
 

  Elena Băsescu (PPE), în scris. – (RO) UE şi SUA formează cel mai important parteneriat comercial şi reprezintă jumătate din economia mondială. Pe de altă parte, cei doi parteneri trebuie să coopereze mai strâns pentru a promova creşterea şi ocuparea forţei de muncă în economiile proprii, mai ales că în ultimii ani criza economică a distrus 30 de milioane de locuri de muncă în întreaga lume. În acest sens, Consiliul Economic Transatlantic rămâne mecanismul cel mai adecvat pentru atingerea obiectivului de a realiza o piaţa transatlantică unificată până în 2015. Consider că, în cadrul summitului de la Lisabona, este necesar să fie dezbătut subiectul prioritar al regimului de vize pentru toate statele membre. Întrucât libertatea de circulaţie este un drept foarte preţuit în UE, Comisia trebuie să continue dialogul politic şi tehnic asupra progreselor făcute şi liniilor de acţiune viitoare.

Menţionez că guvernul României a aprobat recent cadrul legislativ pentru crearea unui Sistem Naţional de Informare privind Vizele, care permite schimbul de date cu celelalte state membre referitor la cererile de vize. Acest sistem informatic va îmbunătăţi controlul la frontierele României, frontiere externe ale UE, şi reprezintă o etapă necesară în perspectiva aderării la spaţiul Schengen.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlos Coelho (PPE), în scris.(PT) Semnarea unui acord extins cu Statele Unite ale Americii privind protecţia datelor este esenţială şi urgentă; acest lucru va împiedica statele membre să trateze aceste aspecte pe baza acordurilor bilaterale individuale. Sunt pe deplin conştient de dificultăţile inerente în cazul semnării acestui acord, deoarece există abordări destul de diferite privind protecţia datelor pe ambele părţi ale Atlanticului. Pe teritoriul UE, dreptul la protecţia datelor cu caracter personal este stabilit în mod explicit atât la articolul 8 din Carta drepturilor fundamentale, cât şi la articolul 16 din Tratatul de la Lisabona. În Statele Unite ale Americii, nu există o lege generală privind protecţia vieţii private, iar în Constituţia ţării nu există nicio referire explicită la dreptul fundamental la protecţia vieţii private. Sunt multe lucruri de făcut cu privire la accesul la date şi la rectificarea acestora, la reciprocitate, la protecţia juridică şi la supravegherea independentă. Prin urmare, solicit Consiliului să adopte mandatul pentru negocierea acestui acord cât mai rapid posibil, pentru a avansa cu negocierile şi pentru a obţine progresul de care avem urgent nevoie, precum şi pentru a transpune aceste rezultate în cadrul organelor legislative respective cât mai curând posibil.

 
  
MPphoto
 
 

  Kinga Gál (PPE), în scris.(HU) În primul rând, aş dori să felicit raportorul pentru treaba extraordinară pe care a făcut-o. Faptul că a fost adoptat în ajunul conferinţei de revizuire de la Astana conferă raportului o importanţă deosebită, adresând un mesaj celor care iau deciziile în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa. Constat cu plăcere că prin amendamentele mele, trimiterile referitoare la protecţia minorităţilor naţionale, care reprezintă o parte constitutivă a conceptului global de securitate al OSCE şi latura umană a acestuia, au fost incluse în raport, şi că raportul a reuşit să atragă atenţia asupra rolului Înaltului Comisariat pentru minorităţile naţionale al OSCE. Sarcina şi responsabilitatea Înaltului Comisariat sunt deosebit de importante în promovarea coexistenţei paşnice a minorităţilor naţionale şi prevenirea potenţialelor conflicte etnice. Accentuarea rolului Înaltului Comisariat este, de asemenea, importantă pentru a asigura că părţile implicate acordă atenţia cuvenită propunerilor şi opiniilor oficialilor în absenţa oricăror mijloace de aplicare.

 
  
MPphoto
 
 

  Eija-Riitta Korhola (PPE), în scris.(FI) De ani de zile, un etalon important prin care se măsoară relaţiile dintre UE şi Statele Unite ale Americii a fost politica privind clima. Referitor la aceasta, imaginea Statelor Unite ale Americii ca actor unilateral care desfăşoară această politică în mod individual a fost consolidată. Totuşi, este timpul să revizuim această imagine.

Este adevărat că Statele Unite s-au distanţat de avangarda politicii climatice când au refuzat să ratifice Protocolul de la Kyoto. Cu toate acestea, timpul a arătat că întregul acord este ineficient şi că modalitatea de soluţionare a problemei complexe reprezentate de schimbările climatice a fost greşită. Investind în parteneriate solide în domeniul tehnologiei şi în dezvoltarea energiei regenerabile, agenţiile responsabile pentru cantităţile mari de emisii au ales o cale care este mult mai promiţătoare şi care a deschis noi orizonturi.

Este timpul ca UE să înţeleagă ce se întâmplă. Statele Unite ale Americii nu se vor angaja într-un sistem de comercializare a cotelor de emisii. Cu puţin timp în urmă, Obama a spus că cel mai important era să se facă ceea ce trebuia, ceea ce este util, desigur, indiferent de ce am putea crede despre schimbările climatice. Aceste acţiuni utile includ investiţiile în energii regenerabile şi îmbunătăţirea autonomiei energetice. În ceea ce priveşte comercializarea cotelor de emisii, Obama a spus că a fost o modalitate, nu un scop, şi că există şi alte modalităţi de a realiza acest lucru.

Este în prezent Europa sperietoarea politicii climatice, cea care nu apreciază situaţia sau care nu învaţă din propriile greşeli? Acceptăm locuri de muncă în străinătate şi creştem preţurile la energie; facem totul pe calea cea grea în loc să luăm măsuri considerabile. Ar trebui să prevenim poluarea, în acelaşi mod în care ar trebui să investim, de asemenea, în energii regenerabile şi să ne concentrăm asupra autonomiei energetice şi asupra împăduririi. Comercializarea cotelor de emisii, dimpotrivă, nu merită sprijinul nostru. La noi au fost comercializate ca o modalitate de a ne pregăti pentru un sistem internaţional care nu s-a mai concretizat. De ce continuăm să le folosim ca să îi chinuim pe cetăţenii noştri privându-i de un loc de muncă şi de mijloace de trai?

 
  
MPphoto
 
 

  Jiří Maštálka (GUE/NGL), în scris. (CS) Viitorul summit UE-SUA va confirma cu siguranţă importanţa excepţională a acestor relaţii. Evoluţia constantă în globalizare înseamnă că atât UE, cât şi SUA trebuie să urmeze o politică de deschidere şi că importanţa strategică a parteneriatului transatlantic nu trebuie lăsată să se diminueze. Din acest motiv, este important să se abordeze astfel de negocieri cu deschidere maximă, ceea ce reprezintă o condiţie esenţială pentru caracterul operaţional al viitoarelor reuniuni. Ultimele zile au adus în prim-plan trei subiecte asupra cărora negociatorii europeni ar trebui să îşi concentreze atenţia: strategiile diferite prin care UE şi SUA abordează actuala criză economică mondială; abordări politice diferite pentru a reacţiona la situaţia ecologică nefavorabilă a planetei şi la schimbările climatice; şi aspectele privind securitatea. Deciziile unilaterale ale Rezervei Federale a SUA de a cumpăra obligaţiuni guvernamentale în valoare de 600 de miliarde de dolari, decizii care au fost luate fără a consulta UE, vor slăbi poziţia economică a Europei. Prin urmare, este esenţial ca UE să se declare în mod clar în favoarea căutării de monede la nivel mondial, altele decât dolarul american. Este important ca Uniunea să insiste asupra rolului său de pionier al tehnologiei ecologice şi al legislaţiei şi, prin urmare, să facă presiuni atât asupra guvernului SUA, cât şi asupra Congresului. Consider că este necesar, la viitorul summit, să solicităm liderilor UE să ofere Washingtonului o indicaţie clară privind sprijinul nostru pentru eforturile depuse de preşedintele Obama privind dezarmarea nucleară la nivel mondial şi ratificarea noului Tratat START, care a fost semnat de preşedintele Rusiei şi al SUA anul acesta la Praga.

 
  
MPphoto
 
 

  Justas Vincas Paleckis (S&D), în scris.(LT) Din momentul în care preşedintele Barack Obama a câştigat alegerile în urmă cu doi ani, poziţia UE şi a SUA s-au apropiat în mod semnificativ, în special, în ceea ce priveşte dezarmarea, combaterea schimbărilor climatice, precum şi aspectele legate de îndepărtarea momentelor tensionate în cazul conflictelor internaţionale. Acest lucru este fundamental şi această direcţie trebuie urmărită. Din păcate, mai trebuie puse în aplicare unele lucruri pentru a atinge scopurile transatlantice comune. O mare parte din societatea americană se opune acţiunilor privind combaterea schimbărilor climatice. Un proiect de lege ambiţios privind limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră este blocat în Senat. Nu există niciun pas înainte în privinţa abolirii pedepsei cu moartea care este foarte importantă pentru UE. Summitul UE-SUA va avea loc luna viitoare la Lisabona. Sper că UE îşi va putea convinge partenerul, SUA, să continue să facă progrese în atingerea scopurilor comune menţionate. De asemenea, este important ca Rusia să fie inclusă mai mult în dialogul transatlantic.

 
  
MPphoto
 
 

  Debora Serracchiani (S&D), în scris.(IT) Întrucât schimbul de date între Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii este din ce în ce mai necesar şi frecvent în contextul luptei împotriva terorismului şi a criminalităţii organizate, trebuie elaborat, de asemenea, un cadru juridic general şi comun pentru a proteja datele cu caracter personal. Acest cadru ar trebui să prevadă o protecţie echivalentă cu cea de care se bucură cetăţenii europeni în cadrul Uniunii. Mandatul de negociere al Comisiei se îndreaptă, prin urmare, în direcţia cea bună. În ceea ce priveşte sfera de aplicare, acest cadru juridic trebuie, de asemenea, să aplice acordurile bilaterale existente. Sper ca mandatul să fie adoptat de către Consiliu, aşa cum a fost prezentat, şi ca Parlamentul să fie informat complet şi prompt cu privire la toate evoluţiile din cadrul negocierilor, luând în considerare faptul că Parlamentul va avea ultimul cuvânt în cadrul viitorului acord.

 
  
MPphoto
 
 

  Czesław Adam Siekierski (PPE), în scris.(PL) Viitorul summit între Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii va fi primul summit după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, unul dintre obiectivele acestuia fiind să permită Europei să se concentreze mai mult asupra relaţiilor cu ţările terţe. Viitorul summit ne va oferi oportunitatea de a contura un cadru pentru cooperarea transatlantică în următorii câţiva ani. Având în vedere poziţia lor mondială şi valorile comune cum ar fi statul de drept, democraţia şi drepturile omului, Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii au de jucat un rol-cheie în abordarea provocărilor secolului 21. Avem nevoie de o cooperare constructivă, consolidată în domenii cum ar fi depăşirea crizei economice şi financiare, lupta împotriva terorismului, stabilitatea mondială, pacea în Orientul Mijlociu, neproliferarea armelor nucleare, ajutorul pentru dezvoltare şi schimbările climatice. Următorul summit de la Cancún privind clima se apropie. Sper că Statele Unite ale Americii vor demonstra un nivel sporit de angajament atunci când vine vorba de obligaţii comune în lupta împotriva schimbărilor climatice. În calitate de actor important în arena internaţională, ar trebui să dăm un exemplu celorlalte ţări. Catastrofa ecologică recentă din largul coastei Golfului Mexic a arătat clar că dezastrele nu cunosc limite şi că efectele lor sunt resimţite la nivel mondial, în cele din urmă inclusiv de cetăţenii noştri. Este de la sine înţeles că lucrul de care avem nevoie este cooperare la nivel global. Pe fondul alegerilor de săptămâna trecută, este de remarcat faptul că aceste alegeri pot constitui un punct de plecare pentru relaţii noi, mai strânse, între Parlamentul European şi Congres. Un dialog mai intens va fi avantajos pentru ambele părţi.

 
  

(1) A se vedea procesul-verbal

Ultima actualizare: 1 martie 2011Notă juridică