Preşedinte. – Următorul punct pe ordinea de zi îl reprezintă intervenţiile de un minut privind chestiuni politice importante, în conformitate cu articolul 150 din Regulamentul de procedură.

  Nuno Teixeira (PPE). – (PT) Comisia pentru comerţ internaţional evaluează în prezent acordul mondial privind bananele la care s-a ajuns în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului. În curând, această Cameră va fi invitată să decidă în plen cu privire la reducerea taxelor vamale aplicate importurilor de banane din ţările Americii Latine.

Trebuie precizat foarte clar faptul că niciuna dintre regiunile ultraperiferice, fie că este vorba despre Madeira, de unde sunt originar, sau celelalte opt regiuni ultraperiferice, în special Insulele Canare care sunt de departe cele mai afectate, nu este împotriva încheierii acestor tipuri de acorduri. Aceste regiuni nu-şi doresc decât ca, pe de o parte, şi celelalte ţări să se conformeze aceloraşi condiţii de igienă şi sănătate a plantelor şi să respecte drepturile lucrătorilor la fel cum procedează şi ele pentru a intra pe piaţă. Aşa este şi echitabil. Pe de altă parte, îşi doresc recompensarea integrală a prejudiciilor care le-au fost cauzate. În caz contrar, îşi doresc ca cei responsabili să aibă cel puţin decenţa de a le spune în mod direct că vor fi nevoiţi să-şi schimbe modul de viaţă şi să-şi caute o altă ocupaţie, întrucât este evident că nu pot supravieţui în condiţiile preconizate şi vor trebui să renunţe la sursa de venit. Este evident că în aceste acorduri există câştigători şi perdanţi. Să ne ocupăm de perdanţi – câştigătorii nu au nevoie de ajutorul nostru.

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D). – (LT) La nivel european, se poate observa o creştere rapidă a numărului de persoane în vârstă a căror singură sursă de venit este pensia. Persoanele care au muncit din greu şi cinstit toată viaţa, care au crescut copii şi au plătit impozite la stat, se aşteaptă la o bătrâneţe liniştită şi demnă. Din păcate, nu toate aceste aşteptări întemeiate se vor şi materializa. Cetăţenii europeni, în special, au simţit acest lucru în timpul crizei economice. În timp ce preţurile au crescut, pensiile au rămas la fel, iar îngrijorarea cu privire la siguranţa economiilor puse deoparte pentru bătrâneţe s-a intensificat; în acelaşi timp, s-a înregistrat o creştere a numărului de bunici care trebuie să-şi susţină copiii după ce aceştia şi-au pierdut locul de muncă. În unele ţări precum Lituania, de exemplu, ţara mea natală, guvernul loveşte în pensionari prin reducerea pensiilor şi a ajutoarelor. În prezent, există dezbateri aprinse privind noua propunere a Comisiei referitoare la posibilitatea de creştere a vârstei de pensionare. Totuşi, cel mai mult mă îngrijorează faptul că nu sunt oferite soluţii privind garantarea locurilor de muncă pentru persoanele în vârstă. Prin amânarea pensionării, milioane de şomeri sub vârsta de pensionare pot cădea în capcana sărăciei. Nu s-a ţinut suficient seama de impactul pe care-l are starea de sănătate a persoanelor asupra continuării activităţii. Mai mult, trebuie să avem în vedere şi faptul că, de cele mai multe ori, femeile prestează activităţi mai prost plătite decât bărbaţii şi că, în urma naşterii, a maternităţii, a îngrijirii copiilor şi membrilor de familie cu handicap, acestea pierd garanţiile pentru asigurare şi în final primesc pensii mai reduse. Prin urmare, după evaluarea procesului de îmbătrânire rapidă a populaţiei Europei, invit Comisia şi Consiliul să găsească alte modalităţi de asigurare a condiţiilor normale de viaţă pentru actualii şi viitorii pensionari.

  Filiz Hakaeva Hyusmenova (ALDE). – (BG) Dle preşedinte, doamnelor şi domnilor, astăzi, 10 noiembrie, în Bulgaria sunt marcate două evenimente. Acum douăzeci şi unu de ani, la o zi după căderea Zidului Berlinului, regimul comunist era îndepărtat în sunetul sloganelor „Glasnost, libertate, democraţie”. Nu este o coincidenţă faptul că în aceeaşi zi în Bulgaria este celebrată şi „Ziua libertăţii de exprimare”. Lucrurile au evoluat oferind câteva elemente de reflecţie atât în ceea ce priveşte totalitarismul care sper că a dispărut din ţara noastră pentru totdeauna cât şi alt flagel al zilelor noastre – terorismul, cu care ne confruntăm tot mai frecvent.

Dispune democraţia de mecanisme de contracarare a astfel de atacuri? Putem lupta împotriva terorismului fără a abandona principiile democratice sau a restrânge drepturile omului şi libertatea mass-mediei?

Răspunsul liberalilor este „da”, cu condiţia însă de a subordona reţelele regionale şi naţionale unui sistem european de susţinere a măsurilor preventive, a alertei precoce şi a reacţiei rapide.

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE). – (ES) Dle preşedinte, în cadrul ultimei şedinţe plenare, am avertizat cu privire la producerea acestui eveniment care de altfel a şi avut loc: demolarea cu forţa a unei tabere sahariene din El Aaiun, acţiune al cărei bilanţ se ridică până în prezent la 19 morţi, peste 700 de răniţi şi peste 150 de persoane dispărute.

Care este reacţia Comisiei Europene şi a guvernelor europene conduse de guvernul spaniol? Acestea îndeamnă la calm ambele părţi şi afirmă că situaţia este foarte complicată, că nu ar trebui să intervenim şi că trebuie să protejăm interesele europene în Maroc.

Răspunsul meu este nu, baroană Ashton; nu, dnă Jiménez; nu, dle Kouchner: reprimarea şi crima nu reprezintă probleme complicate. Acesta sunt nişte aspecte foarte clare iar răspunsul şi poziţia pe care trebuie să o adoptăm ca reacţie este: respingerea directă, condamnarea şi solicitarea de asumare a răspunderii de către guvernul marocan pentru situaţia creată.

Până atunci, trebuie să întrerupem comerţul bilateral şi să tăiem privilegiile Marocului în raport cu Uniunea Europeană. Să încetăm tergiversările în ceea ce priveşte drepturile omului.

  Marek Henryk Migalski (ECR). – (PL) Dle preşedinte, sunt încântat că dna comisar este încă prezentă şi aş dori să profit de ocazie întrucât această problemă are legătură şi cu domeniul de responsabilitate al dnei Malmström. Ştiu că acest lucru este menţionat pentru a treia oară, însă este vorba despre o problemă foarte gravă, prin urmare aş dori să vă informez că în noaptea de 5 spre 6 noiembrie un jurnalist de la ziarul rusesc Kommersant, Oleg Kashin, a fost grav bătut în faţa casei sale din Moscova – sunt sigur că sunteţi la curent cu acest incident, dnă comisar. A fost transportat la spital cu degetele şi picioarele rupte, cu fractură de craniu şi mandibulă.

Acesta nu este primul caz de acest tip care are loc în ţările de la frontiera noastră de est. Am citit astăzi un interviu cu unul dintre cei mai importanţi analişti polonezi în domeniul afacerilor ruseşti care afirmă că în ultimii 10 ani în Federaţia Rusă au fost ucişi 300 de ziarişti. Acesta este un fapt foarte îngrijorător, deoarece libertatea de exprimare şi libertăţile civile reprezintă unul dintre aspectele noastre definitorii ca Uniune Europeană. Prin urmare, solicit cu tărie ca în cadrul discuţiilor cu prietenii noştri ruşi să subliniem, întotdeauna şi în orice situaţie, faptul că incidentele de acest fel nu trebuie să aibă loc deoarece contribuie la îngreunarea dialogului nostru, dacă nu la imposibilitatea acestuia.

  João Ferreira (GUE/NGL). – (PT) Aş dori să vă atrag atenţia asupra situaţiei grave din Sahara Occidentală. Mii de saharieni şi-au ridicat tabere la periferia unora dintre oraşele principale din teritoriu pentru a protesta împotriva condiţiilor în care sunt forţaţi să trăiască şi a diferitelor forme de reprimare la care sunt supuşi, precum şi pentru a solicita un referendum care să le garanteze dreptul la autodeterminare.

Acţiunea violentă a poliţiei şi armatei marocane din această săptămână care a avut drept scop demolarea taberelor s-a soldat cu un număr nespecificat de arestări, sute de răniţi şi dispăruţi şi, din nefericire, morţi. La această acţiune se adaugă şi modul dezonorant în care cetăţenii statelor membre ale UE au fost împiedicaţi să viziteze Sahara Occidentală pentru a-şi manifesta solidaritatea. Printre cei expulzaţi de autorităţile marocane se numără un deputat al acestui Parlament, preşedintele Federaţiei Mondiale a Tineretului Democrat împreună cu diverşi ziarişti şi membri ai organizaţiilor neguvernamentale.

Tăcerea sau declaraţiile echivoce din partea UE şi a câtorva dintre liderii săi cu privire la această situaţie sunt ruşinoase şi regretabile. Este o tăcere a complicităţii cu o ţară care beneficiază de statutul avansat acordat de UE. Tăcerea şi complicitatea sunt inacceptabile iar noi dorim denunţarea fermă a acestora aici.

  Mario Borghezio (EFD). – (IT) Dle preşedinte, doamnelor şi domnilor, am dorit pur şi simplu să atrag atenţia Preşedintelui Parlamentului European asupra unei declaraţii făcute acum câteva zile. Este vorba despre o problemă care cu siguranţă se încadrează în atribuţiile dnei comisar, pe care o salut.

În opinia mea, este o afirmaţie foarte gravă întrucât relativizează conţinutul unei directive foarte importante a Parlamentului European privind terorismul. De fapt, consider imposibilă manifestarea unei atitudini comprehensive de protecţie a cetăţenilor care solicită dreptul de azil şi dreptul de a fi recunoscuţi ca refugiaţi în cazul membrilor organizaţiilor teroriste.

Dacă acest principiu ar fi adoptat, ca în cazul acestei decizii foarte importante a Curţii Europene de Justiţie, am oferi multor terorişti şansa de a beneficia de protecţia pe care nu o merită. Au murit prea mulţi oameni în Europa ca urmare a actelor de terorism pentru a permite o situaţie de acest fel. În consecinţă, îndemn Comisia să modifice directiva pentru a evita interpretările prea largi şi inadecvate ale declaraţiei pe care Uniunea Europeană a făcut-o în mod întemeiat în lupta împotriva terorismului.

  Nicole Sinclaire (NI). – Dle preşedinte, luna trecută la Strasbourg acest parlament a votat o creştere de 5,9 % a bugetului UE. Creşterea a inclus un supliment de 2 milioane de euro pentru divertisment pentru a susţine stilul luxos care a devenit o obişnuinţă în acest loc. Am considerat modul în care colegii s-au aplaudat unii pe alţii ofensator în contextul crizei economice.

Astăzi, victimele acestei crize din circumscripţia mea din West Midlands, Marea Britanie, iau poziţie împotriva situaţiei. Studenţii şi lectorii universitari şi-au exprimat îngrijorarea pe străzile Londrei, iar eu, în timp ce deplâng acţiunile câtorva, îi aplaud pe cei mulţi. Studenţii vor fi puternic afectaţi de pachetul de austeritate: taxele de şcolarizare sunt triplate, cursurile au fost fragmentate, locurile au fost reduse, iar infrastructura va suferi tot mai multe presiuni. Talentele de mâine, pe care ne bazăm în viitor, sunt sufocate, generaţia tânără fiind cea care va avea cel mai mult de suferit. Dle preşedinte, permiteţi-mi să închei printr-un avertisment: aroganţa dvs. va aduce tot mai mulţi oameni în stradă pentru a protesta împotriva acestui proiect social eşuat. Savuraţi-vă şampania, doamnelor şi domnilor.

  Elena Băsescu (PPE). - (RO) La Summitul Dunării, desfăşurat pe 8 noiembrie la Bucureşti, au participat cele 14 delegaţii ale statelor incluse în Strategia Dunării – printre acestea şi Republica Moldova, căreia i se oferă astfel oportunitatea de a se apropia şi mai mult de Uniunea Europeană. Întâlnirea a venit la momentul oportun, având în vedere că, până la sfârşitul anului, vor fi aprobate documentele constitutive ale Strategiei, iar în 2011 aceasta va fi implementată. Principala reuşită a fost angajamentul Comisiei Europene, reprezentată prin preşedintele Barroso, de a susţine un plan concret, cu o finanţare de 95 de miliarde de euro. În plus, va fi posibilă atragerea unor resurse suplimentare din partea BEI sau BERD.

Amintesc că, în calitatea sa de stat coiniţiator al ideii unei strategii europene pentru regiunea Dunării în 2008, România a sprijinit constant concretizarea acestei iniţiative. Implementarea ei cât mai rapidă va contribui la revitalizarea socioeconomică a judeţelor din sudul României, riverane Dunării

  María Muñiz De Urquiza (S&D). – (ES) Dle preşedinte, în numele delegaţiei spaniole a Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, aş dori să exprim preocuparea noastră profundă cu privire la valul de violenţă dezlănţuit în Maroc şi Sahara.

Susţinem cu tărie prevalenţa drepturilor omului şi regretăm incidentele soldate cu moartea, atât de partea marocană cât şi de cea sahariană. Informaţiile cu privire la această situaţie sunt confuze. Prin urmare, salutăm faptul că Marocul va deschide o anchetă şi, desigur, susţinem politica de transparenţă a informaţiilor.

Importanţa strategică a Marocului pentru Europa impune alăturarea Uniunii Europene, ca organism, la eforturile internaţionale de facilitare a dialogului în care sunt implicate câteva state membre, inclusiv Spania. Salutăm faptul că, în ciuda gravităţii evenimentelor, dialogul între părţi a fost menţinut până în prezent, runde noi de negocieri fiind planificate.

Doamnelor şi domnilor, acest conflict datează de peste 30 de ani şi trebuie să se încheie cât mai curând posibil printr-o soluţie reciproc acceptabilă pentru părţi în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, care, împreună cu guvernul marocan, poporul saharian şi reprezentanţii acestuia, este singurul organism în măsură să propună o astfel de soluţie.

  Zbigniew Ziobro (ECR). – (PL) Dle preşedinte, Parlamentul European a susţinut cu multe ocazii drepturile fundamentale ale omului, libertăţile civile şi politice. Prin urmare, am observat cu mare surprindere faptul că în cadrul perioadei de sesiune anterioare de la Strasbourg, Parlamentul European, din păcate, nu a adoptat o poziţie privind alegerile locale care urmau să se desfăşoare în Ucraina, în ciuda indiciilor foarte grave şi a informaţiilor credibile din surse fiabile referitoare la numeroasele nereguli care aveau loc, precum hărţuirea opoziţiei şi restricţiile privind drepturile ziariştilor de a comunica liber cu societatea din Ucraina guvernată de Partidul Regiunilor.

Şi mai surprins sunt de faptul că această decizie a fost încă o dată amânată şi nu va fi votată mâine. Această situaţie este foarte îngrijorătoare şi necesită explicaţii. Este adevărat că unii reprezentanţi ai Parlamentului European vorbesc apreciativ despre alegerile care au avut loc, în timp ce atât Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii, cât şi dna Ashton indică numeroasele nereguli observate în timpul alegerilor şi încălcarea legii electorale? Această chestiune trebuie clarificată.

  Eduard Kukan (PPE). – (SK) Sunt încântat de faptul că Comisia Europeană, în cadrul strategiei pentru perioada 2010-2011, a confirmat ieri că politica de extindere reprezintă cea mai bună strategie pentru regiunea Balcanilor Occidentali. De asemenea, a confirmat continuarea îndeplinirii angajamentelor faţă de această regiune cu condiţia ca ţările de aici să-şi intensifice eforturile în procesul de aderare.

Aş dori să salut câteva dintre măsurile pozitive din anul precedent, de exemplu, eliminarea regimului vizelor pentru majoritatea locuitorilor din regiune, progresul înregistrat de Muntenegru pentru care s-a propus acordarea statutului de ţară candidată şi progresul în cadrul discuţiilor dintre Uniunea Europeană şi Serbia, care a fost recomandată pentru un aviz.

Cu toate acestea, continuă să existe probleme care trebuie înfruntate. Printre acestea se numără începerea dialogului între Serbia şi Kosovo – care este aşteptat să aducă mai multă stabilitate în regiune şi o soluţie cât mai curând posibil privind problema denumirii Macedoniei – proces aflat în desfăşurare de o perioadă foarte lungă de timp, problema stabilirii de comun acord a unei noi viziuni sau abordări privind Bosnia şi Herţegovina şi începutul liberalizării vizelor pentru Kosovo.

În toate aceste probleme, este nevoie de o strategie şi o viziune clare care să facă posibilă apropierea acestei regiuni faţă de Uniunea Europeană. Acest lucru nu este doar în interesul lor, ci şi al nostru.

  Guido Milana (S&D). – (IT) Dle preşedinte, doamnelor şi domnilor, acum 30 de ani, Marocul a negat timp de mai mulţi ani existenţa unui război cu poporul saharian, iar astăzi continuă să nege reprimarea disproporţionată a aceluiaşi popor. Cu toate acestea, în Sahara Occidentală există morţi şi răniţi ai unei populaţii care-şi revendică doar dreptul de a trăi în mod liber în propriul teritoriu.

Marocul a închis în mare parte graniţele pentru cei care ar putea fi martorii acestor evenimente. Nu ne sunt oferite informaţii şi niciun deputat din Parlament nu are permisiunea de a intra. Unui membru al Parlamentului francez şi coleg deputat al nostru, dl Meyer, i s-a interzis accesul. Europa priveşte pasiv. Nu există noutăţi din partea Comisiei în această privinţă, fapt care determină subordonarea noastră faţă de medierea Organizaţiei Naţiunilor Unite, care continuă să reprezinte un eşec, aşa cum a fost, de altfel, în ultimii 30 de ani. Baroana Ashton, responsabilă pentru politica externă, nu a luat o poziţie în această privinţă. Trebuie să reacţionăm prin adoptarea unei poziţii a Parlamentului. Trebuie să reacţionăm împotriva Marocului prin reducerea tuturor iniţiativelor privind acordurile comerciale, începând cu reînnoirea acordurilor de pescuit.

  Petru Constantin Luhan (PPE). - (RO) Zilele acestea au fost aduse în prim-plan elemente extrem de importante în ceea ce priveşte Uniunea inovării şi consider că este momentul să susţinem măsuri care să facă posibilă, la nivel european, acţiunea pe care iniţiativa Comisiei a descris-o.

Dezvoltarea parteneriatelor este esenţială. Nu trebuie însă să omitem faptul că, pentru perioada următoare de programare, la nivel regional este timpul să înceapă dezbaterile, astfel încât parteneriatele la nivel local, regional, dar şi naţional sau transnaţional să fie iniţiate. În acelaşi sens, putem spune că dezbaterea largă a modalităţilor de dezvoltare în perioada următoare trebuie să fie pe agenda fiecărei regiuni. Apreciez ca fiind determinant dialogul între toţi actorii relevanţi, pentru a identifica valoarea adăugată a fiecărei regiuni şi tipurile de acţiuni inovatoare pentru valorificarea acestora şi fac apel la autorităţile locale şi regionale să se implice în crearea parteneriatelor, în vederea unei programări cât mai reale şi mai apropiate de nevoile şi aspiraţiile regiunilor

  Elisabeth Köstinger (PPE). – (DE) Dle preşedinte, summitul G20 va începe mâine la Seul. Printre subiectele discutate la summit se numără unul de o importanţă majoră: limitarea exporturilor de pământuri rare dinspre Republica Populară Chineză. China controlează 95 % din extracţia de pământuri rare de care industria europeană are atâta nevoie. Sectoarele bazate pe folosirea intensivă a cunoştinţelor care au în vedere dezvoltarea de noi tehnologii sunt cele mai afectate. Faptul că întreprinderile mici şi mijlocii din Europa sunt expuse unui risc important ca urmare a blocajelor artificiale de aprovizionare reprezintă o problemă gravă. Spaţiul Economic European este renumit la nivel mondial pentru experienţa în domeniul tehnologic. Tolerarea întreruperilor în acest domeniu este inacceptabilă.

Prin urmare, invit reprezentanţii Uniunii Europene, împreună cu celelalte state afectate, precum Statele Unite ale Americii şi Japonia, să condamne deschis în cadrul summitului G20 comportamentul dictatorial al Chinei în domeniul comercial. Trebuie să găsim o soluţie la această problemă în cel mai scurt timp.

  Silvia-Adriana Ţicău (S&D). - (RO) Populaţia Uniunii îmbătrâneşte, iar ponderea persoanelor active din totalul populaţiei scade. Datorită crizei economice, şomajul a crescut la 10%. În acest context, Uniunea şi statele membre trebuie să adopte măsuri pentru a asigura sustenabilitatea sistemelor de pensii. Reforma sistemelor de pensii trebuie să ofere soluţii pentru a garanta pensionarilor venituri minime pentru un trai decent.

În ciuda creşterii speranţei de viaţă a populaţiei, creşterea obligatorie a vârstei de pensionare nu este o soluţie. Persoanele vârstnice, care pot şi doresc să rămână active pe piaţa forţei de muncă, pot contribui în continuare la dezvoltarea societăţii, fără însă a fi obligate. În acelaşi timp, datorită crizei economice şi delocalizării industriei europene în terţe ţări, numărul locurilor de muncă a scăzut, iar persoanele apte de muncă, negăsind un loc de muncă stabil, au dificultăţi în a realiza perioada minimă de contribuţie la sistemele publice de pensii. Atrag atenţia asupra faptului că mărirea vârstei de pensionare va conduce la creşterea şomajului în rândul tinerilor.

  Miroslav Mikolášik (PPE). – (SK) Etichetarea alimentelor este un subiect care indică faptul că cetăţenii urmăresc acţiunile Uniunii Europene, ce se dezbate şi în ce măsură îi afectează. Am un raport pozitiv referitor la cetăţenii slovaci care, în zilele de 25-27 octombrie, nu numai că au manifestat interes faţă de adoptarea raportului colegei mele, Renate Sommer, în primă lectură, ci au creat, în acelaşi timp, un efect sinergic atât de puternic încât studenţii Universităţii Nitra, industria agroalimentară, mass-media şi publicul larg s-au implicat profund în aceste dezbateri, organizând seminarii şi competiţii, în timp ce tinerii s-au implicat într-o discuţie care a fost, trebuie să recunosc, amplificată de participarea raportoarei Renate Sommer în persoană, în timp ce cei trei deputaţi slovaci din Parlamentul European au luat parte în mod activ la proces.

Prin aceasta doresc doar să arăt că Parlamentul European şi deputaţii din Parlamentul European se pot implica, de asemenea, în subiecte interesante care îşi pun amprenta în mod direct asupra democraţiei, că nu putem critica mereu ceea ce discutăm aici şi că nu rezolvăm probleme care nu au legătură cu lumea reală. De asemenea, cu această ocazie, aş dori să salut Biroul Parlamentului European în Slovacia pentru modul excelent de organizare a evenimentului.

  Seán Kelly (PPE). – Dle preşedinte, doresc să atrag încă o dată atenţia asupra cazului Sakineh Mohammadi-Ashtiani. După cum probabil ştiţi, aceasta trebuia să fie executată prin lapidare de către autorităţile iraniene în iulie pentru un presupus adulter, însă ca urmare a unei rezoluţii a Parlamentului European, unde mai multe persoane au purtat tricouri cu inscripţia „Eliberaţi-o pe Sakineh” şi a unui protest internaţional, sentinţa a fost schimbată.

A fost schimbată, însă nu şi anulată. A fost schimbată la execuţie prin spânzurare pentru o presupusă crimă. Execuţia trebuia să aibă loc la 3 noiembrie, însă a fost din nou amânată, ca urmare a petiţiilor internaţionale pentru care au existat 270 000 de semnături on-line şi a intervenţiilor din partea mai multor autorităţi la nivel mondial, în special a preşedintelui francez, dl Sarkozy, care a avut o intervenţie personală. Totuşi, autorităţile iraniene intenţionează să continue demersul şi în cele din urmă s-o execute pe Sakineh.

Invit, încă odată, autorităţile europene să-şi intensifice eforturile pentru eliberarea acesteia şi pentru ca ea să poată obţine azil sau să fie liberă în propria ţară, precum şi pentru a garanta încetarea practicii de ucidere a femeilor susţinută de stat şi a altor încălcări ale drepturilor omului în Iran.

  Preşedinte. – Acest punct a fost închis.