Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2010/2899(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

B7-0604/2010

Dezbateri :

PV 10/11/2010 - 15
CRE 10/11/2010 - 15

Voturi :

PV 11/11/2010 - 8.7
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2010)0397

Dezbateri
Joi, 11 noiembrie 2010 - Bruxelles Ediţie JO

9. Explicaţii privind votul
Înregistrare video a intervenţiilor
PV
  

Explicaţii orale privind votul

 
  
  

Raport: Jean-Paul Gauzès (A7-0171/2010)

 
  
MPphoto
 

  Jarosław Kalinowski (PPE).(PL) Dle preşedinte, fondurile de investiţii alternative au o semnificaţie majoră pentru economia Uniunii. Cei care gestionează aceste fonduri trebuie să respecte legislaţia şi standardele care permit furnizarea de servicii pe teritoriul statelor membre, iar pieţele financiare trebuie supravegheate cu mare atenţie şi eficient. Cu acest scop, trebuie să punem capăt oricărei lipse de precizie din cadrul sistemelor juridice şi administrative responsabile pentru aceste fonduri. Propunerile prezentate îmbunătăţesc transparenţa şi eficienţa sistemelor de monitorizare, iar această eficienţă sporită a legislaţiei va avea ca rezultat o consolidare a stabilităţii şi a credibilităţii instituţiilor financiare şi, prin urmare, o consolidare a economiei europene.

 
  
MPphoto
 

  Mario Pirillo (S&D).(IT) Dle preşedinte, votul de astăzi reprezintă un progres semnificativ înregistrat de Uniunea Europeană cu privire la reglementarea fondurilor de investiţii alternative. În temeiul directivei, administratorii de fonduri trebuie înregistraţi şi autorizaţi şi trebuie să respecte coduri de conduită stricte în cadrul Uniunii Europene. De fapt, aceasta este prima dată când acest sector a fost reglementat şi consider că documentul cu privire la care am votat constituie un prim pas în vederea atingerii - curând, sper - cu adevărat a unei pieţe unice a produselor financiare.

Doresc să subliniez rolul important al Parlamentului European, care a insistat cu privire la adoptarea unor norme solide în vederea unei monitorizări mai mari a industriei financiare, care, prin urmare, va deveni, de asemenea - sper că nu vă supăraţi că spun - mai etică. Concluziile desprinse în urma evenimentelor înregistrate recent, în urma crizei financiare declanşate de speculaţii excesive de către fondurile de investiţii, ar trebui să ne determine să salutăm această directivă, care oferă publicului garanţii mai mari privind protecţia.

Am votat în favoarea compromisului la care s-a ajuns şi, în cele din urmă, doresc să profit de această ocazie pentru a îl felicita pe raportor, dl Gauzès, pentru sarcina sa enormă.

 
  
MPphoto
 

  Syed Kamall (ECR). – Dle preşedinte, când am studiat propunerea iniţială chiar la început, în urmă cu 18 luni, am constatat că nu era tocmai în regulă. Aceasta a fost în mod clar o propunere cu privire la care industria nu fusese consultată - o propunere care ar fi închis pieţe, ar fi constituit o piedică în calea investitorilor europeni care doreau să investească în fonduri non-europene şi care ar fi determinat un randament scăzut al fondurilor de pensii, afectând investiţiile în statele în curs de dezvoltare. Am fost foarte preocupat cu privire la acele propuneri.

Din fericire, în urma eforturilor depuse de raportorii alternativi şi a cooperării excelente a acestora, precum şi în urma eforturilor depuse de dl comisar şi de Preşedinţia belgiană, am ajuns la o soluţie acceptabilă care acum funcţionează şi care menţine pieţele deschise, sporeşte transparenţa şi asigură investitorilor europeni dreptul de a continua să investească în pieţe din afara UE. Trebuie să supraveghem îndeaproape rolul Autorităţii europene pentru valori mobiliare și piețe pentru a ne asigura că aceasta nu blochează accesul la fonduri non-europene, însă, în general, am ajuns la un compromis acceptabil în cadrul Parlamentului.

 
  
  

Raport: Agustín Díaz de Mera García Consuegra (A7-0294/2010)

 
  
MPphoto
 

  Laima Liucija Andrikienė (PPE). (LT) Am votat în favoarea acestui document foarte important. Acum, dat fiind faptul că decizia Parlamentului European privind abolirea vizelor pentru cetăţenii Republicii Chineze (Taiwan) care călătoresc în statele membre ale Uniunii Europene şi în statele Schengen a fost adoptată de o majoritate atât de mare şi semnificativă, felicit cu sinceritate poporul din Taiwan. De acum înainte, cetăţenii din Taiwan vor putea călători în statele membre ale UE fără viză. În plus, de astăzi, toţi cetăţenii statelor membre ale UE, inclusiv ai Ciprului, Bulgariei şi României, vor putea, de asemenea, călători în Taiwan fără viză. În opinia mea, Taiwan-ul şi cetăţenii săi merită acest lucru şi salut această decizie adoptată de Parlamentul European.

 
  
MPphoto
 

  Ulrike Lunacek (Verts/ALE).(DE) Dle preşedinte, eu împreună cu grupul meu salutăm faptul că cetăţenii din Taiwan pot călători acum fără constrângeri în Uniunea Europeană. Cu toate acestea, din câte ştiu, niciunul dintre statele membre ale UE nu a recunoscut Taiwanul. Cu toate acestea, nu mă opun liberalizării vizelor şi consider un lucru bun faptul că poporul din Taiwan poate vizita UE fără a deţine viză. Cu toate acestea, care este situaţia celui mai nou stat al Europei, Kosovo? Un total de 22 de state membre ale UE au recunoscut Kosovo şi numai cinci dintre statele membre ale UE nu l-au recunoscut, însă, deocamdată, nici nu a fost demarată dezbaterea cu privire la vize cu Kosovo. Comisia încă nu a demarat încă nicio acţiune în acest sens. Sper că dna Malmström va demara, în sfârşit, o dezbatere privind vizele cu Kosovo în vederea clarificării faptului că cetăţenii celui mai nou stat al Europei pot călători la fel de liberi ca şi cetăţenii din Taiwan.

 
  
  

Raport: Kathleen Van Brempt (A7-0246/2010)

 
  
MPphoto
 

  Lena Ek (ALDE).(SV) Dle preşedinte, Programul energetic european pentru redresare reprezintă un instrument utilizat pentru finanţarea investiţiilor în domeniile eficienţei energetice şi energiei regenerabile. Proiectele care pot demara rapid şi care vor contribui direct în vederea unei economii care să protejeze mai mult mediul merită eforturile depuse. Acordul, care în cele din urmă a permis alocarea sumei de 1,4 miliarde de coroane suedeze programului, reprezintă un pas înainte către o Europă care, în urma eforturilor noastre comune, va contribui la simplificarea şi ieftinirea proceselor ecologice.

Lansarea unor proiecte în domeniul eficienţei energetice va genera noi locuri de muncă, va face economia mai ecologică şi, de asemenea, ne va permite să nu mai fim atât de dependenţi de statele producătoare de petrol, aspect deosebit de important în aceste vremuri de criză. Exact astfel ar trebui să funcţioneze UE. Banii care nu sunt folosiţi pot fi alocaţi în vederea unor alte proiecte avantajoase prin intermediul acestui tip de fond de tip revolving. Totuşi, a durat ceva timp până când Consiliul a realizat acest lucru. Negocierile au fost foarte dificile, iar statele membre au făcut tot ceea ce le-a stat în putinţă pentru a scăpa de promisiunile făcute anterior. Acum, sunt încântată că noi, deputaţii în Parlamentul European, nu am cedat.

În timpul negocierilor, m-am străduit să introduc norme mai simple şi transparenţă în cadrul procesului de punere în aplicare. Prin urmare, sunt încântată că acordul dintre Parlamentul European şi Consiliu se axează, de asemenea, în mod clar, pe menţinerea costurilor administrative la un nivel redus.

 
  
MPphoto
 

  Daniel Hannan (ECR). – Dle preşedinte, ieri, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a ţinut un discurs extraordinar în cadrul căruia a afirmat că este imposibil să nu faci parte din Uniunea Europeană într-o lume globalizată. Bineînţeles, drept rezultat, cozile interminabile de şomeri în Norvegia sau scandalul alimentelor în Elveţia. Însă a continuat cu altceva: a afirmat că, în zilele noastre, în ceea ce priveşte euro-scepticismul, este periculos faptul că patriotismul se bazează pe o denigrare a celorlalte state, şi nu are deloc dreptate.

Un adevărat patriot se bucură de libertatea tuturor popoarelor şi apreciază patriotismul din cadrul altor state. Când dl Van Rompuy a continuat cu cea de-a doua opinie a dumnealui, şi anume că euro-scepticismul înseamnă naţionalism şi înseamnă război, a fost probabil bine îndrumat să aibă în vedere obiectivele puterilor aliate în cadrul celor două războaie a căror încheiere o comemorăm astăzi. Acestea s-au luptat pentru libertatea tuturor naţiunilor, pentru restaurarea suveranităţii tuturor statelor europene. Datorită patriotismului lor, Europa nu s-a unit pentru a institui o dictatură, datorită lor au fost restaurate suveranitatea şi independenţa şi, într-adevăr, datorită lor Uniunea Europeană a devenit un vis împlinit. Astăzi, mai mult ca oricând, ar trebui să îşi amintească acest lucru.

 
  
  

Propunere de rezoluţie RC-B7-0608/2010

 
  
MPphoto
 

  Laima Liucija Andrikienė (PPE). – Dle preşedinte, salut decizia preşedintelui Barack Obama de a participa la summitul UE-SUA, care are loc luna aceasta la Lisabona, şi am votat în favoarea rezoluţiei astăzi. Sunt foarte multe aspecte importante care trebuie dezbătute. Agenda UE-SUA este întotdeauna foarte încărcată, iar ambele părţi ar trebui să profite de această oportunitate pentru a prezenta poziţii comune privind chestiuni precum reglementarea financiară, schimbările climatice, consolidarea tratatelor şi lupta împotriva terorismului.

Redresarea economică totuşi trebuie să reprezinte chestiunea de maximă prioritate din cadrul agendei. Parteneriatul nostru economic reprezintă un motor fundamental al prosperităţii economice globale. Împreună, economiile noastre sunt responsabile pentru jumătate din economia globală. Prin urmare, trebuie să elaborăm strategii comune pentru acţiunile noastre viitoare pentru a garanta o redresare stabilă de pe urma crizei, inclusiv reglementarea pieţelor financiare, pachete de măsuri de stimulare şi strategii de soluţionare în mod eficient a manipulării monetare realizate de alţi actori globali majori.

 
  
  

Raport: Thomas Mann (A7-0268/2010)

 
  
MPphoto
 

  Philip Claeys (NI).(NL) Dle preşedinte, am votat împotriva raportului dlui Mann deoarece reprezintă un exemplu de îmbătare cu apă rece. În pofida faptului că, în ultimii 20 de ani, imigrarea în masă a avut consecinţe dezastruoase din punct de vedere socioeconomic, social şi politic, dl Mann doreşte să faciliteze şi mai mult imigrarea cetăţenilor din afara Uniunii Europene.

În opinia mea, alineatul (110), care prevede că „instaurarea unui climat propice acceptării imigranţilor legali de către populaţia ţării gazdă depinde direct de oferirea de informaţii exacte şi generale” este deosebit de cinic. Într-un limbaj mai puţin alambicat, acest lucru înseamnă că ne vom confrunta cu şi mai multe propagande guvernamentale unilaterale în vederea multiculturalismului, care a reprezentat un eşec total, şi a imigrării în masă. În definitiv, dacă doreşti informaţii adecvate şi cuprinzătoare cu privire la politica de imigraţie, în cele din urmă va trebui să realizezi o analiză a raportului dintre costuri şi beneficii în acest sens şi acesta este exact lucrul pe care nu îl doreşte grupul de presiune privind imigrarea.

 
  
  

Propunere de rezoluţie RC-B7-0608/2010

 
  
MPphoto
 

  Peter Skinner (S&D). – Dle preşedinte, trebuie să afirm că această rezoluţie ca şi compromis a fost în regulă, însă, multora dintre cei din cadrul acestui Parlament li se pare că este prea lungă şi că nu abordează în mod direct aspectele care ne interesează. Trebuie divizată şi redusă: aspectele privind Consiliul economic transatlantic pot fi reduse la un plan în zece puncte, la unul în trei puncte sau ceva asemănător, pentru a ne putea folosi, într-adevăr, de acesta când vom merge în cele din urmă să discutăm cu Administraţia şi cu colegii noştri din cadrul Congresului.

Consider că trebuie să discutăm, de asemenea, aspecte precum un joc cu taxă zero, datorită căruia să se poată intensifica atât comerţul actual dintre SUA şi UE, cât şi competitivitatea. Ar putea fi valabil şi cu privire la agricultură, însă, oricum, va exista o creştere indiferent de ceea ce facem noi.

În cele din urmă, Parlamentul nu trebuie să aştepte ca Administraţia să hotărască cum trebuie să acţionăm în cadrul CET. Trebuie să ne stabilim singuri agenda. Este foarte bine să se voteze în favoarea acestui aspect - şi am votat în favoarea sa deoarece am sprijinit negocierea sa - însă, tocmai de aceea, realizez că are şi puncte slabe. Cred că ar trebui să avem în vedere noul Congres condus de John Boehner, care, cu siguranţă, va fi numit purtător de cuvânt, şi de Darrell Issa şi colegii acestuia pe care probabil trebuie să îi primim cu braţele deschise, pentru ca pe viitor să putem acţiona mai eficient cu privire la această chestiune.

 
  
MPphoto
 

  Philip Claeys (NI).(NL) Dle preşedinte, o moţiune de ordine. Am făcut o greşeală cu privire la raport şi, de asemenea, am avut o declaraţie scrisă privind summitul UE-SUA, deci, vă rog să îmi permiteţi să o prezint acum.

 
  
  

Propunere de rezoluţie B7-0604/2010

 
  
MPphoto
 

  Laima Liucija Andrikienė (PPE). – Dle preşedinte, am votat în favoarea acestei rezoluţii deoarece, în opinia mea, Parlamentul European trebuie să demonstreze că tratează cu seriozitate aspectele privind securitatea, lupta împotriva terorismului şi crima organizată şi transnaţională. De asemenea, tratăm cu seriozitate relaţiile noastre cu parteneri precum Statele Unite ale Americii, Canada şi Australia.

În urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Parlamentul European trebuie să îşi dea consimţământul în legătură cu acordurile dintre UE şi ţările terţe privind transferul datelor din cadrul registrului cu numele pasagerilor (PNR), în vederea încheierii acelor acorduri. Prin urmare, trebuie să utilizăm această putere în mod responsabil.

Având în vedere faptul că Parlamentul a decis deja o dată, la 5 mai anul curent, să amâne votarea referitoare la solicitarea consimţământului privind acordurile cu SUA şi Australia, şi că actualul acord între UE şi Canada privind transferul PNR nu mai este valabil, trebuie să ne asigurăm că, la momentul potrivit, dăm undă verde acestor măsuri importante, care vor spori securitatea în zona transatlantică şi dincolo de aceasta.

 
  
  

Propunere de rezoluţie B7-0602/2010

 
  
MPphoto
 

  Filip Kaczmarek (PPE).(PL) Dle preşedinte, iniţiativa privind Uniunea inovării este fundamentală pentru viitorul Europei. În Poznań, regiunea Wielkopolska, unde eu locuiesc, autorităţile regionale au organizat, timp de mai mulţi ani, un eveniment anual denumit Zilele inovării mondiale. Aceasta este o iniţiativă foarte valoroasă, pentru că proiectul privind Uniunea inovării poate înregistra succes tocmai datorită unei coordonări adecvate la nivel regional, naţional şi european. Prin urmare, am sprijinit rezoluţia privind parteneriatele europene în domeniul inovării din cadrul iniţiativei pilot a Uniunii inovării şi cred că ar trebui să fim cu toţii implicaţi în acţiuni în vederea inovării, deoarece, după cum am menţionat, acest lucru este foarte important pentru viitor.

 
  
  

Propunere de rezoluţie B7-0603/2010

 
  
MPphoto
 

  Laima Liucija Andrikienė (PPE). (LT) Am votat în vederea acestei rezoluţii foarte importante deoarece consider că rolul Uniunii Europene în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) este deosebit de important în vederea atingerii obiectivelor stabilite de OSCE. În plus, trebuie subliniat faptul că, atât Uniunea Europeană cât şi OSCE, deşi sunt două structuri diferite, se ghidează după aceleaşi principii şi valori, adică, respectul faţă de drepturile omului şi democraţie.

Sunt de acord cu prevederile rezoluţiei care solicită Kazahstanului să adopte, înainte de summit măsuri concrete în vederea protejării şi respectării valorilor fundamentale ale OSCE - drepturile omului şi principiile privind statul de drept şi libertatea de expresie. În acelaşi timp cu desfăşurarea reuniunii la nivel înalt a OSCE, este necesară şi organizarea unui forum public şi doresc cu adevărat ca acesta să constituie un succes şi să nu întâmpine obstacole. Încă o dată, doresc să subliniez faptul că OSCE trebuie să fie condusă de state care respectă drepturile omului şi care protejează drepturile omului şi valorile democratice. Acestea trebuie să constituie un exemplu pentru celelalte state membre ale OSCE.

 
  
  

Raport: Thomas Mann (A7-0268/2010)

 
  
MPphoto
 

  Licia Ronzulli (PPE).(IT) Dle preşedinte, am votat în favoarea acestei rezoluţii deoarece consider că face nişte propuneri utile şi interesante în vederea depăşirii viitoarelor provocări demografice. Politicile sociale ale statelor membre trebuie să acorde o atenţie deosebită tinerilor, care constituie forţa motoare din spatele dezvoltării şi creşterii. Trebuie să încurajăm incluziunea imediată a tinerilor în cadrul pieţei muncii şi formarea continuă a acestora în vederea promovării dezvoltării profesionale.

Familia trebuie, de asemenea, protejată prin intermediul unor măsuri mai severe şi substanţiale deoarece să uităm de familie înseamnă să ignorăm una dintre componentele fundamentale ale societăţii. Prin urmare, subliniez importanţa paragrafelor care prevăd măsuri de promovare a familiei.

În plus, dacă reuşim să gestionăm într-un mod mai bun şi mai eficient consecinţele îmbătrânirii, trebuie de asemenea să sprijinim actualizarea sistemelor de protecţie socială şi, îndeosebi, a schemelor de pensii. După cum a afirmat Altiero Spinelli, „crearea Europei depinde, de asemenea, de voi”, şi acest lucru este, în momentul de faţă, cu adevărat posibil.

 
  
MPphoto
 

  Jarosław Kalinowski (PPE).(PL) Dle preşedinte, schimbările demografice înregistrate în ultimele câteva decenii în cadrul Uniunii Europene au atras atenţia asupra necesităţii reformării sistemului de protecţie socială şi de pensii şi a dezvoltării unei politici de migraţie eficiente. Încurajarea populaţiei să iasă la pensie anticipat a devenit o practică obişnuită, iar acest fapt a cauzat o scădere a activităţii profesionale în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 55 şi 64 de ani. În acelaşi timp, o problemă extrem de gravă este reprezentată de rata şomajului în rândul tinerilor, care este mai mare decât rata înregistrată în rândul altor grupe de vârstă. În acest sens, ar trebui să depunem eforturi atât în vederea includerii, cât şi a păstrării, în cadrul pieţei muncii, a unei forţe de muncă formată din diferite grupe de vârstă. În plus, o politică a migraţiei mai deschisă, combinată cu o asimilare şi o integrare eficiente, ar putea diminua rezultatele creşterii insuficiente a populaţiei. Bineînţeles, am sprijinit raportul.

 
  
MPphoto
 

  Filip Kaczmarek (PPE).(PL) Dle preşedinte, am sprijinit raportul dlui Mann privind provocarea demografică şi solidaritatea între generaţii. Este un raport foarte bun, privind un subiect extrem de important. Chestiunea privind interzicerea discriminării pe criterii de vârstă la nivelul accesului la bunuri şi servicii reprezintă un aspect fundamental. Dacă facem referire la solidaritate, ar trebui, de asemenea, să ne amintim mereu de acest aspect specific al solidarităţii - solidaritatea între generaţii.

Persoanele mai în vârstă nu trebuie să fie discriminate din cauza vârstei. Acestea deţin drepturi depline în calitate de membri ai comunităţii locale, regionale, naţionale şi europene. Uniunea Europeană are grijă de tinerii săi - aceştia reprezintă, de exemplu, una dintre priorităţile bugetului anului următor. Acesta reprezintă un lucru bun, deoarece, în definitiv, tinerii sunt cei care vor decide viitorul Europei, însă, pe de altă parte, trebuie să ne amintim şi de cei care au contribuit deja în mod semnificativ la clădirea Europei.

 
  
MPphoto
 

  Marian Harkin (ALDE). – Dle preşedinte, sprijin pe deplin raportul dlui Mann. Într-adevăr, consider că solidaritatea între generaţii este tot atât de importantă ca şi solidaritatea între statele membre. Doresc să subliniez în special trei chestiuni.

Sunt pe deplin de acord cu alineatul (24), care sugerează eliminarea obligaţiei de pensionare la o anumită vârstă, astfel încât cetăţenii să poată alege când doresc să îşi încheie activitatea, însă, care urmăreşte, în acelaşi timp, menţinerea unei vârste minime de pensionare, astfel încât persoanele care doresc să se pensioneze să poată opta pentru acest lucru şi să beneficieze de drepturile cuvenite.

Am fost deosebit de încântată să constat că un număr de amendamente dintre cele elaborate de mine, privind persoanele care desfăşoară activităţi de îngrijire şi membrii familiei care desfăşoară astfel de activităţi, au fost luate în considerare, în special, articolul (125), care face referire la membrii familiei care desfăşoară activităţi de îngrijire, inclusiv la dreptul acestora de a alege dacă doresc sau nu doresc să desfăşoare activităţi de îngrijire, şi, de asemenea, la posibilitatea acestora de a îmbina activităţile de îngrijire cu munca remunerată şi la garantarea accesului deplin al acestora la sistemele de securitate socială şi la pensii pentru limită de vârstă.

Totuşi, sprijin la fel de mult şi iniţiativa privind garanţii pentru tineretul european, care propune ca fiecărui tânăr care a fost în şomaj timp de patru luni sau mai mult să i se ofere un loc de muncă, un stagiu de practică sau formare suplimentară etc., în vederea sprijinirii reintegrării sau integrării acestuia în câmpul muncii. După cum am menţionat la început, solidaritatea între generaţii este fundamentală, în special având în vedere actuala situaţie economică.

 
  
MPphoto
 

  Radvilė Morkūnaitė-Mikulėnienė (PPE).(LT) Am votat în favoarea acestui document elaborat de Thomas Mann deoarece reflectă problemele privind interacţiunea între generaţii. De obicei, discutăm despre problemele demografice ale Uniunii Europene din punctul de vedere al tinerilor. Acest document intenţionează să combine caracteristicile specifice ale tuturor generaţiilor şi problemele în materie de sănătate, educaţie, piaţa muncii şi alte domenii similare, urmărind soluţii echilibrate pentru aceste probleme.

În ceea ce priveşte generaţia mai în vârstă, ar trebui să fim recunoscători pentru contribuţia acesteia la dezvoltarea Uniunii Europene, atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere cultural. Trebuie să ne asigurăm că aceste persoane pot îmbătrâni demn. Totuşi, din cauza fenomenului de îmbătrânire din Europa, acest fapt pare destul de dificil de îndeplinit. Prin urmare, trebuie atât să creăm condiţii în vederea îmbunătăţirii politicii familiale, cât şi să educăm o tânără generaţie care să fie capabilă să ofere o valoare adăugată, de exemplu prin intermediul sistemului de învăţământ şi al învăţământului non-formal. Bineînţeles, trebuie să depunem eforturi în ceea ce priveşte integrarea tinerilor pe piaţa forţei de muncă. Prin urmare, vă mulţumesc pentru acest raport.

 
  
MPphoto
 

  Daniel Hannan (ECR). – Dle preşedinte, demografii ne spun că, în vederea durabilităţii, o populaţie trebuie să înregistreze o rată a natalităţii de 2,1 născuţi vii pe femeie. În întreaga Europă, singurul stat care înregistrează rata natalităţii necesară în vederea durabilităţii este Albania sau Turcia, dacă punem la socoteală Turcia ca stat european - şi atât. Potrivit unui raport al ONU, se estimează că Europa, incluzând aici şi Rusia europeană, va pierde 100 de milioane de cetăţeni în următorii 40 de ani. Numai Germania va înregistra o scădere a populaţiei cu 20 de milioane de locuitori.

Acestea nu reprezintă previziuni referitoare la ceea ce s-ar putea întâmpla în cazul în care nu vom lua măsuri, deoarece nu putem face nimic în acest sens având în vedere faptul că deja rata natalităţii se află în declin. Singura întrebare pe care ne-o putem adresa este cum putem gestiona această situaţie. Cum am ajuns în acest stadiu? Ca urmare a cărui fapt ne regăsim în această situaţie? Nu se doreşte o simplificare prea mare, deoarece, evident, se petrec multe lucruri, legate de schimbarea ritmurilor de lucru, răspândirea contracepţiei, rolul diferit al femeilor în cadrul societăţii şi longevitatea.

Totuşi, mă întreb dacă nu cumva şi modul în care statul a extins şi a constrâns sfera privată, anexând acesteia locuri de muncă şi îndatoriri care, în mod normal, reprezentau îndatoriri în cadrul familiei - îngrijirea copiilor, educaţie şi securitate socială - nu reprezintă o parte a problemei. Prima generaţie crescută încă din scutece fără greutăţi, cu alte cuvinte, prima generaţie care nu s-a confruntat cu responsabilităţile obişnuite ale vârstei adulte, a fost, de asemenea, prima generaţie care a renunţat la rolul de părinte.

Acum suntem nevoiţi să alegem între o prăbuşire demografică sau importul a 100 de milioane de persoane care să ne sprijine şi să ne plătească pensiile. Aceasta ar trebui să constituie chestiunea de maximă prioritate în cadrul Europei şi nu este un aspect pe care să îl putem aborda purtând dezbateri privind schimbări în cadrul regulamentului referitor la ocuparea forţei de muncă.

 
  
  

Raport: Maria Da Graça Carvalho (A7-0274/2010)

 
  
MPphoto
 

  Alajos Mészáros (PPE).(HU) Salut propunerea Comisiei privind faptul că programele noastre cadru de cercetare trebuie simplificate. Cu timpul, aceste programe s-au extins în urma unor oportunităţi de oferte optime, însă, în acelaşi timp, au crescut incertitudinile privind gestionarea şi controlul. Avem nevoie de o schemă nouă care să aibă o încredere mai mare în ofertanţi şi care, pe lângă consolidarea proceselor de evaluare din punct de vedere ştiinţific şi tehnic, să ţină seama şi de simplificarea proceselor financiare şi administrative.

Bineînţeles, în cadrul fiecărei tranzacţii financiare există un grad de risc, însă controlul administrativ exagerat al unor astfel de riscuri sporeşte, de asemenea, costurile totale ale întregului proces. Trebuie să depunem eforturi pentru a ne asigura că cercetarea noastră este atractivă şi accesibilă celor mai buni cercetători din lume, întreprinderilor şi universităţilor europene. De asemenea, acest fapt necesită şi armonizarea normelor şi a procedurilor cât mai curând posibil, aspect care ar trebui realizat chiar în timpul celui de al şaptelea program-cadru, şi, cu siguranţă, în timpul pregătirii celui de al optulea. Acesta este motivul pentru care şi eu am votat în favoarea acestei propuneri.

 
  
MPphoto
 

  Jarosław Kalinowski (PPE).(PL) Dle preşedinte, la baza dezvoltării economice a Europei se află investiţiile în educaţie, ca o formă de investiţii în capitalul uman şi inovaţiile care contribuie la crearea unor metode şi tehnologii moderne. Pentru a investi în inovaţie, este necesar să ne axăm pe subvenţionarea cercetării. În acest sens, un exemplu îl constituie programele-cadru pe care le-am dezbătut, care reprezintă cele mai ample programe de cercetare internaţionale din lume. Prin subvenţionarea acestui tip de cercetare, Europa are oportunitatea de a îmbunătăţi competitivitatea pe scena globală, de a crea locuri de muncă pentru mii de persoane şi de a îmbunătăţi calitatea vieţii tuturor europenilor.

În vederea menţinerii celor mai înalte standarde cu privire la programele-cadru, raportorul a sprijinit reducerea la maximul posibil a birocraţiei şi simplificarea procedurilor administrative. Prin urmare, acest fapt ar facilita accesul la finanţare în vederea acestei cercetări în cadrul Uniunii Europene şi, în definitiv, este exact ceea ce ne dorim. Inutil să mai spun, am sprijinit raportul.

 
  
MPphoto
 

  Mario Pirillo (S&D). (IT) Dle preşedinte, facilitarea accesului la sistemul de sprijin prevăzut în programul-cadru de cercetare reprezintă un stimulent major pentru capacitatea competitivă a întregului sistem de producţie european. Sunt convins că, prin intermediul votului de astăzi, am contribuit în mod substanţial în vederea atingerii acestui obiectiv fundamental, în special pentru sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii, care constituie coloana vertebrală a economiei fiecărui stat membru. De fapt, în pofida calităţii înalte a rezultatelor lor, astfel de întreprinderi de multe ori nu reuşesc să câştige cu uşurinţă acces la resursele necesare în vederea unei creşteri şi mai mari a standardelor lor de producţie.

De asemenea, este util de subliniat, după cum a procedat şi dna raportoare, că votarea a avut loc la timpul potrivit deoarece a urmat imediat după evaluarea intermediară a celui de al şaptelea program-cadru şi în timpul pregătirii celui de al optulea. Îi mulţumesc dnei raportoare pentru munca depusă.

 
  
MPphoto
 

  Radvilė Morkūnaitė-Mikulėnienė (PPE).(LT) Am votat în favoarea documentului privind simplificarea punerii în aplicare a programelor-cadru de cercetare din Uniunea Europeană. Din păcate, trebuie să subliniez faptul că am ratat discuţiile mai ample din cadrul sesiunii plenare, însă documentul în sine este foarte important şi salut adoptarea acestuia.

Este important să se stabilească un mediu concurenţial echitabil pentru oamenii de ştiinţă din cadrul tuturor statelor membre ale UE, să se furnizeze o remuneraţie egală pentru activităţile de cercetare, fără să se mai facă diferenţieri între oamenii de ştiinţă în funcţie de standardul de viaţă din cadrul statului din care aceştia provin, deoarece progresul ştiinţific reprezintă o chestiune care priveşte întreaga Uniune Europeană, nu numai state individuale. În prezent, este foarte răspândită atitudinea potrivit căreia munca oamenilor de ştiinţă din cadrul noilor state membre este mai puţin valoroasă decât cea depusă de către oameni de ştiinţă din statele membre mai vechi. O astfel de practică discriminatorie este greşită şi inacceptabilă.

De asemenea, este important să se asigure condiţii egale pentru toate instituţiile de cercetare, fără ca acestea să fie împărţite în funcţie de dimensiunea lor şi de capacitatea financiară. Acest fapt este deosebit de important mai ales pentru instituţiile de cercetare din cadrul noilor state membre ale Uniunii Europene. Nu dimensiunea organizaţiilor, ci progresul ştiinţific înregistrat de acestea este ceea ce le oferă valoare. Prin urmare, este important să se ofere oportunităţi atât universităţilor, cât şi institutelor de cercetare non-profit şi altor organizaţii ştiinţifice, să se trimită cereri şi să se participe la programe de cercetare. Prin urmare, îi felicit pe toţi oamenii de ştiinţă şi, împreună cu mecanisme de cercetare îmbunătăţite, vom înregistra progrese.

 
  
  

Propunere de rezoluţie RC-B7-0605/2010

 
  
MPphoto
 

  Marian Harkin (ALDE). – Dle preşedinte, dl comisar a menţionat că este dispus să analizeze sprijinului oferit pieţei în caz de nevoie şi să intervină în caz de nevoie, însă trebuie să avem o certitudine cu privire la agricultorii care se ocupă de creşterea animalelor. Aceştia sunt atacaţi din toate direcţiile; se înregistrează o creştere foarte mare a preţurilor, parţial din cauza speculaţiei.

Sunt foarte încântată să constat că am păstrat amendamentul care solicită Comisiei să adopte imediat măsuri cu privire la chestiunea referitoare la prezenţa accidentală a OMG-urilor în alimentele importate. Deţinem controlul asupra acestui aspect şi ar trebui să adoptăm măsuri în acest sens, însă am stat cu mâinile în sân şi am refuzat să gestionăm această chestiune.

De asemenea, am auzit de cheltuielile mari legate de respectarea normelor UE, astfel încât să nu avem un cadru uniform pentru importurile din ţările terţe. Însă, probabil unul dintre aspectele esenţiale este reprezentat de întregul sector al lanţului alimentar. Ieri, Curtea de Conturi a publicat un raport privind sectorul zahărului, iar una dintre recomandările acesteia a fost ca stabilirea preţului să fie monitorizată în mod regulat de către Comisie şi ca statele membre şi Comisia să garanteze aplicarea corectă, în cadrul acestui sector, a legislaţiei privind concurenţa, asigurând astfel obiectivul tratatului care prevede ca produsele să ajungă la consumatori la preţuri rezonabile. Sectorul zahărului nu este singurul în cadrul căruia trebuie să adoptăm aceste măsuri. Trebuie să adoptăm aceste măsuri în cadrul întregului lanţ alimentar.

 
  
MPphoto
 

  Mario Pirillo (S&D).(IT) Dle preşedinte, am votat în favoarea moţiunii de rezoluţie deoarece, în Europa, de mulţi ani ne confruntăm cu crize frecvente care afectează sectorul creşterii animalelor.

Cauzele sunt numeroase, inclusiv o reducere a cererii de carne de oaie, miel sau capră, într-o anumită măsură din cauza importului de carne pe scară largă din ţările terţe. Oricum, sectorul creşterii animalelor a fost mereu afectat de cauze indirecte. Fac referire la problemele din cadrul sectorului laptelui şi al produselor lactate şi la problema privind volatilitatea preţului cerealelor, care s-a confruntat cu o speculaţie gravă.

În vederea reformei PAC de după 2013 va fi necesară abordarea cu seriozitate a acestui aspect şi adoptarea măsurilor necesare în vederea limitării, o dată pentru totdeauna, a impactului volatilităţii preţurilor în cadrul sectorului agricol. Prin urmare, solicit Comisiei să dezvolte instrumente mai rapide care să permită ieşirea mai rapidă din situaţiile de criză în cadrul fiecărei organizări comune a pieţei.

 
  
MPphoto
 

  Seán Kelly (PPE).(GA) Dle preşedinte, am votat în favoarea acestui raport şi am fost încântat de anumite aspecte menţionate de dl comisar Cioloş în cadrul discursului dumnealui de azi dimineaţă.

Totuşi, doresc să menţionez câteva aspecte. În primul rând, raportul de ieri al Curţii de Conturi a reprezentat o acuzare a Comisiei, arătând că, în urma a 1,2 miliarde de euro alocate compensării, în urma închiderii multor fabrici şi a pierderii a mii de locuri de muncă, acum producţia noastră de zahăr obţinută prin mijloace proprii nu este decât de 85 %.

În al doilea rând, în timpul săptămânii, am participat la un seminar în domeniul agriculturii şi am observat că aceeaşi situaţie este valabilă şi în cazul peştelui importat, în special din Vietnam, de Uniunea Europeană, şi care, într-o anumită măsură, ar putea fi contaminat. În cadrul sectorului creşterii animalelor, este valabil acelaşi lucru, deoarece ţările terţe care exportă materii prime în Uniunea Europeană au anumite avantaje faţă de cele din cadrul Uniunii Europene.

O condiţie sine qua non în vederea soluţionării de către Uniunea Europeană a tuturor acestor aspecte este garantarea faptului că produselor provenite din ţările terţe li se aplică aceleaşi standarde de reglementare, aceleaşi controale şi aceleaşi obligaţii stricte ca şi producătorilor noştri din cadrul Uniunii Europene.

 
  
  

Explicaţii scrise privind votul

 
  
  

Raport: Barbara Matera (A7-0297/2010

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Având în vedere faptul că Irlanda a solicitat asistenţă cu privire la 850 de cazuri de disponibilizare din cadrul companiei SR Technics Ireland Ltd, care îşi desfăşoară activitatea în domeniul transportului aerian în regiunea NUTS III Dublin, am votat în favoarea rezoluţiei deoarece sunt de acord cu propunerea Comisiei şi cu amendamentele respective introduse de Parlament. De asemenea, sunt de acord cu solicitarea adresată instituţiilor implicate în cadrul procesului, de a depune eforturile necesare în vederea accelerării mobilizării Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) şi cu poziţia Parlamentului care deplânge lacunele grave ale Comisiei privind derularea programelor în domeniul competitivităţii şi inovării, în special în timpul unei crize economice care sporeşte într-o mare măsură nevoia de un astfel de sprijin.

 
  
MPphoto
 
 

  Proinsias De Rossa (S&D), în scris. – Salut pe deplin aprobarea sumei de 7,45 de milioane de euro ca ajutor european acordat în vederea respecializării celor 850 de lucrători disponibilizaţi de întreprinderea SR Technics. Lucrătorii, familiile acestora şi comunitatea din nordul Dublinului, grav afectaţi de închiderea acestei companii, care a provocat pierderea a peste o mie de locuri de muncă pentru lucrători calificaţi, au nevoie urgentă de sprijinul furnizat de Fondul european de ajustare la globalizare (FEG). Pe la jumătatea anului 2009, când ne-a fost confirmată disponibilitatea acestui fond, am condus o delegaţie a SR Technics în vederea unei reuniuni cu dl comisar Špidla. La momentul respectiv a durat şase luni până când guvernul irlandez a putut depune o cerere pentru sprijin din partea FEG şi încă şapte luni pentru a răspunde solicitării Comisiei în vederea clarificărilor. Gestionarea înceată şi ineficientă a aplicaţiilor Dell riscă o returnare la Bruxelles a unei mari părţi din suma alocată, iar această lecţie a fost desconsiderată. Guvernul irlandez trebuie să acţioneze mai rapid pentru a se asigura că acest sprijin este acordat direct celor care au nevoie de el, că nu este utilizat în vederea înlocuirii finanţării de la guvern şi că programele de formare şi de respecializare oferite sunt în conformitate cu nevoile lucrătorilor. În mod surprinzător, guvernul, abia acum, la patru ani de la înfiinţarea fondului, se pregăteşte să stabilească o coordonare a acestuia.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea raportului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare: SR Technics din Irlanda, care va furniza un sprijin semnificativ pentru lucrătorii afectaţi de consecinţele schimbărilor majore apărute în structura comerţului mondial. În vederea unei sprijiniri mai bune a reintegrării lucrătorilor pe piaţa forţei de muncă, procedura de punere la dispoziţie a fondului va trebui să fie mai rapidă şi mai simplă. Prin urmare, trebuie identificate linii bugetare adecvate în vederea efectuării acestor transferuri.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Compania irlandeză SR Technics a suferit în mod deosebit de pe urma impactului actualei crize economice şi financiare din cadrul industriei aviatice: a pierdut contracte de întreţinere semnificative, disponibilizând peste 1 000 de lucrători. Pierderea de contracte şi concurenţa din regiuni care pot furniza servicii mai ieftine ridică temeri privind viabilitatea acestei companii şi a altor astfel de companii. Pe lângă faptul că sunt de acord cu mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în vederea gestionării acestei situaţii, trebuie să îmi exprim preocuparea cu privire la modul în care companiile aeriene reduc din activităţile de întreţinere şi de reparaţie a avioanelor şi la consecinţele pe care acest fapt le-ar putea avea asupra siguranţei zborurilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. (PT) O altă mobilizare a Fondului european de ajustare la globalizare a fost aprobată, în cazul de faţă, pentru solicitarea din partea IE/SR Technics din Irlanda.

Din păcate, după cum a subliniat Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale a Parlamentului, examinarea acestei solicitări a fost amânată cu un an înainte de a fi prezentată autorităţii bugetare, deoarece lucrătorii au fost disponibilizaţi în luna aprilie 2009.

Cu toate acestea, măsurile de sprijin pentru lucrătorii disponibilizaţi includ orientări profesionale şi formări în vederea deprinderii unor aptitudini fundamentale, formări în cadrul şi în afara locului de muncă pentru ucenicii disponibilizaţi, formări profesionale şi sprijin pentru activităţi antreprenoriale.

În cele din urmă, trebuie subliniat faptul că Comitetul pentru ocuparea forţei de muncă a trebuit să atragă atenţia asupra nevoii de a prezenta poziţiile sindicatelor cu privire la aceste cazuri, astfel încât să garanteze că, dacă doresc, pot să se implice în aplicarea măsurilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Elisabeth Köstinger (PPE), în scris. (DE) Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) a demonstrat recent, în repetate rânduri, că reprezintă un instrument util în vederea combaterii şomajului, care reprezintă unul dintre cele mai frecvente efecte secundare ale globalizării. FEG poate fi utilizat în vederea finanţării unor măsuri pentru crearea de locuri de muncă, a unor programe şi ateliere de respecializare, în vederea sprijinirii demarării de noi afaceri. Din aceste motive, şi nu numai, sprijin pe deplin raportul dnei Matera. Pentru garantarea faptului că banii vor fi utilizaţi în mod eficient, aceştia trebuie să aibă un obiectiv stabilit cu atenţie şi trebuie să ajungă rapid la destinaţie. Trebuie să acordăm prioritate sprijinului oferit cetăţenilor europeni şi întotdeauna trebuie să luăm în considerare acest lucru.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris. (FR) Mă abţin din respect faţă de lucrătorii irlandezi maltrataţi de globalizare. În situaţia în care aceştia sunt aruncaţi ca rezultat al politicilor neoliberale promovate de Uniunea Europeană, am putea să ne simţim îndreptăţiţi să votăm împotriva sumei derizorii pe care eurocraţia le-o acordă fără tragere de inimă. Cu toate acestea, puţinul pe care li-l dăm le poate diminua greutăţile. Acest lucru nu face logica Fondului european de ajustare la globalizare mai puţin condamnabilă. Acesta susţine relocalizările pe care cei care deţin SR Technics le-au promovat cu scopul de a-şi creşte profiturile.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) UE este un spaţiu al solidarităţii, din care face parte şi Fondul european de ajustare la globalizare (FEG). Această asistenţă este esenţială pentru a ajuta şomerii şi victimele relocalizărilor care apar în contextul globalizării. Un număr tot mai mare de companii se instalează în alte zone, profitând de costurile mai scăzute ale forţei de muncă în mai multe ţări, în special în China şi India, cu efecte devastatoare asupra ţărilor care respectă drepturile lucrătorilor. Scopul FEG este de a-i ajuta pe lucrătorii care sunt victimele relocalizării întreprinderilor şi este fundamental în a le facilita accesul la noi locuri de muncă în viitor. FEG a fost deja utilizat în trecut de alte ţări ale UE, astfel încât acum ar trebui să acordăm acest ajutor Irlandei care a solicitat sprijin pentru 850 de lucrători concediaţi din compania SR Technics Ireland Ltd, care îşi desfăşoară activitatea în sectorul transportului aerian, din regiunea NUTS III Dublin.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) primeşte o finanţare anuală în valoare de 500 de milioane de euro în vederea furnizării de sprijin financiar lucrătorilor afectaţi de schimbările structurale majore din comerţul mondial. Potrivit estimărilor, între 35 000 şi 50 000 de lucrători ar putea beneficia anual de pe urma acestui sprijin. Banii pot fi utilizaţi pentru asistenţă în vederea găsirii de noi locuri de muncă, formare profesională adaptată, asistenţă în vederea desfăşurării de activităţi independente sau în vederea deschiderii unei afaceri, mobilitate şi sprijin pentru lucrătorii dezavantajaţi sau pentru cei mai în vârstă. Pentru ca angajaţii unei companii să beneficieze de acest sprijin, este nevoie ca cel puţin 500 de lucrători să fi fost disponibilizaţi pe parcursul a patru luni. Prin urmare, compania irlandeză SR Technics Ireland Ltd este pe deplin îndreptăţită să primească finanţare, deoarece a concediat 1 135 de persoane. Votez în favoarea raportului deoarece SR Technics Ireland îndeplineşte toate cerinţele necesare în vederea primirii acestui sprijin.

 
  
MPphoto
 
 

  Franz Obermayr (NI), în scris. (DE) Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în cazul companiei irlandeze de transport aerian SR Technics se aplică celor 1 135 de locuri de muncă şi le-ar putea salva. Prin urmare, am votat în favoarea acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Colegi deputaţi, încă o dată ne aflăm în acest Parlament pentru a aproba un credit bugetar excepţional în cadrul propriilor noastre frontiere. Afirm acest lucru cu regret, deoarece această măsură implică o criză şi o serie de probleme privind economia, piaţa forţei de muncă, lucrătorii şi familiile acestora. Cu toate acestea, suntem norocoşi să dispunem de o astfel de resursă. Aceasta este exact genul de situaţie în care Uniunea Europeană îşi demonstrează valorile şi motivele pentru care este deosebită. Solidaritatea europeană şi protejarea nevoilor europene reprezintă valori care trebuie apărate şi protejate. Acesta este mesajul pe care Parlamentul European şi Uniunea Europeană doresc să îl transmită şi sper că va exista o sensibilitate mai mare în transmiterea acestui mesaj, într-o anumită măsură pentru a combate retorica leneşă antieuropeană şi pentru a arăta, în schimb, cât de esenţiale sunt, într-adevăr, sprijinul şi asistenţa la nivel european.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) În contextul cererii depuse de Irlanda în vederea sprijinului destinat celor 850 de persoane disponibilizate de la SR Technics Ireland Ltd, care îşi desfăşoară activitatea în domeniul transportului aerian, în regiunea NUTS III Dublin, am votat în favoarea rezoluţiei deoarece sunt de acord cu propunerea Comisiei, împreună cu amendamentele respective introduse de Parlament.

De asemenea, sunt de acord cu:

- faptul de a solicita instituţiilor implicate în proces să depună eforturile necesare pentru a accelera mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (FEG), subliniind că sprijinul din partea FEG nu trebuie să înlocuiască acţiuni care ţin de responsabilitatea întreprinderilor în temeiul legislaţiei naţionale sau al acordurilor colective şi nici să fie utilizate în vederea finanţării întreprinderilor sau a sectoarelor;

- propunerea Comisiei privind o sursă alternativă de credite de plată pentru resursele neutilizate ale Fondului social european (FSE), în urma semnalărilor frecvente din partea Parlamentului cu privire la faptul că FEG a fost creat separat ca instrument specific, cu propriile sale obiective şi termene-limită, şi că, prin urmare, este necesar să se identifice linii bugetare adecvate pentru transferuri;

- poziţia Parlamentului care regretă lacunele grave ale Comisiei cu privire la punerea în aplicare a programelor referitoare la competitivitate şi inovare, în special în timpul crizei economice care intensifică nevoia de un astfel de sprijin.

 
  
MPphoto
 
 

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. (IT) Sunt de acord cu raportoarea şi cu autorităţile irlandeze, care susţin că această criză economică şi financiară globală a avut consecinţe grave asupra industriei aviatice şi că numărul de pasageri, de kilometri parcurşi şi de aeronave aflate în serviciu a scăzut în mod evident. Prin urmare, susţin acordarea de ajutor european unui sector fundamental în vederea relansării economiei irlandeze şi europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Solicitarea Irlandei în vederea utilizării Fondului european de ajustare la globalizare pentru 850 de disponibilizări din cadrul companiei SR Technics Ireland Ldt îndeplineşte toate criteriile de eligibilitate stabilite de legislaţie. De fapt, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 546/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 iunie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare, aria de aplicare a FEG a fost extinsă temporar deoarece se preconiza ca acesta să poată interveni în astfel de situaţii, ca rezultat direct al crizei financiare şi economice globale, dacă existau cazuri de concediere „într-o perioadă de patru luni a cel puţin 500 de salariaţi ai unei întreprinderi dintr-un stat membru, inclusiv lucrătorii concediaţi în cadrul furnizorilor sau producătorilor din aval ai întreprinderii menţionate anterior”. Având în vedere aceste chestiuni, am votat în favoarea rezoluţiei, deoarece sunt de acord cu propunerea Comisiei, cu respectivele schimbări introduse de Parlament şi salut faptul că Comisia a identificat o sursă alternativă de credite de plată pentru fonduri FSE neutilizate, în conformitate cu avertizările anterioare ale Parlamentului.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Odată cu adoptarea acestui raport, PE solicită instituţiilor implicate să depună eforturile necesare în vederea accelerării mobilizării FEG şi, în general, reaminteşte angajamentul instituţiilor de a asigura o procedură lină şi rapidă în vederea adoptării deciziilor privind mobilizarea FEG, oferind sprijin punctual, limitat ca timp, axat pe ajutarea lucrătorilor care au suferit concedieri ca urmare a globalizării şi crizei financiare şi economice. Subliniază rolul pe care FEG îl poate juca în reintegrarea lucrătorilor disponibilizaţi pe piaţa muncii.

 
  
MPphoto
 
 

  Silvia-Adriana Ţicău (S&D), în scris. − (RO) Am votat pentru Rezoluția Parlamentului European privind mobilizarea FEAG in ceea ce privește acordarea de ajutor persoanelor disponibilizate. In octombrie 2009, Irlanda a depus o cerere de asistenta pentru utilizarea Fondului European de Ajustare la Globalizare (FEAG) privind concedierile din întreprinderea SR Technics, care își desfășoară activitatea in sectorul transportului aerian, in regiunea Dublin, Irlanda. Criza financiara si economica mondiala a cauzat reducerea activității de transport aerian ceea ce a dus la concedieri masive și în acest sector. In Irlanda s-au înregistrat 1 135 de concedieri in perioada cuprinsa intre aprilie si august 2009, dintre care 850 provenind din cadrul întreprinderii SR Technics Ireland Ltd. Recunoscând importanta FEAG pentru reintegrarea pe piața muncii a lucrătorilor concediați, fapt susținut si de cele aproximativ 11 cereri aprobate numai in 2010 totalizând peste 30 milioane de EUR, consider ca acest instrument este încă insuficient cunoscut si utilizat la nivelul Statelor Membre. De asemenea, solicit Comisiei Europene o analiza a disponibilizărilor efectuate in perioada de criza economica si financiara, in sectorul public si dezvoltarea unui instrument similar FEAG care sa sprijine lucrătorii disponibilizați din sectorul public, in diferite State Membre.

 
  
  

Raport: Eva Lichtenberger (A7-0301/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Pledarea în favoarea independenţei mandatului deputatului în Parlamentul European este responsabilitatea Parlamentului, iar această independenţă nu poate fi pusă în pericol. În acest caz, deputatul în Parlamentul European este acuzat, în principiu, de infracţiuni referitoare la activităţile sale de conducere şi contabile în calitate de preşedinte al consiliului de administraţie al Asociaţiei poloneze a cardului pentru tineret şi al Campus Sp. în timpul unei perioade anterioare alegerii sale în Parlament. Infracţiunile de care este acuzat nu au nimic în comun cu activităţile sale în calitate de deputat în Parlamentul European şi, în acest caz, trebuie, prin urmare, să procedăm la ridicarea imunităţii sale. Astfel se explică votul meu.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. -(DE) Cetăţean polonez şi deputat în Parlamentul European, Krzysztof Lisek, a fost acuzat de trei crime de către procurorul districtual din Koszalin din Polonia. Acestea sunt infracţiuni financiare care sunt ilegale conform legii poloneze. Pentru a permite investigarea cauzei împotriva dlui Lisek în conformitate cu legea poloneză, a fost făcută o solicitare pentru ridicarea imunităţii sale. Astfel cum prevede clar legea actuală a Uniunii Europene referitor la imunitatea deputaţilor din Parlamentul European şi renunţările la imunitate, votul trebuie să aibă loc. Votez în favoarea ridicării imunităţii dlui Lisek, în primul rând, deoarece votul îl va ajuta, şi, în al doilea rând, deoarece acesta este singurul mod în care poate răspunde la acuzaţiile făcute la adresa sa în ţara sa natală.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. -(PT) Am votat pentru renunţarea propusă la imunitate, deoarece consider că solicitarea depusă trebuie acordată – cu condiţia să fie motivată, chiar dacă doar pe baza unei suspiciuni rezonabile – din consideraţie pentru demnitatea instituţiilor şi în ceea ce trebuie să fie, de asemenea, interesele persoanelor implicate.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. - Având în vedere faptul că Krzysztof Lisek este, în esenţă, acuzat de infracţiuni legate de activităţile sale de conducere şi contabile în calitate de preşedinte al consiliului de administraţie al Asociaţiei poloneze a cardului pentru tineret şi al Campus Sp. într-o perioadă anterioară alegerii sale în Parlamentul European, şi având în vedere infracţiunile de care a fost acuzat care nu au nicio legătură cu activităţile sale în calitate de deputat în Parlamentul European, şi având în vedere faptul că nicio probă concludentă nu a fost prezentată în privinţa existenţei unui fumus persecutionis, Parlamentul European a hotărât astăzi să renunţe la imunitatea dlui Lisek.

 
  
  

Raport: Jean-Paul Gauzès (A7-0171/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  William (The Earl of) Dartmouth (EFD), în scris. – Am votat împotriva raportului Gauzès referitor la Directiva AFIA (Directiva privind administratorii de fonduri de investiţii alternative), deoarece dezavantajează o parte importantă a celui mai important sector industrial din Regatul Unit – serviciile financiare. Aceasta a concentrat toate fondurile care nu sunt deja acoperite de Directiva OPCVM, de la fondurile de plasament la fondurile speculative, într-un singur pachet mixt de legislaţie costisitoare. De asemenea, a creat sarcini pentru administratorii şi investitorii europeni din Europa pe care ţările terţe nu le plasează asupra administratorilor şi investitorilor lor. Acest aspect va însemna inevitabil o pierdere de talente din Londra în ţările din afara UE. Ca de obicei, legislaţia UE adaugă costuri ridicate industriei care afectează disproporţionat IMM-urile şi, prin urmare, favorizează marii actori. Sancţionarea fondurilor de investiţii cu capital privat va cauza o pierdere a investiţiei în Regatul Unit şi Europa într-un moment în care este nevoie ca mai multă investiţie să rămână competitivă într-o economie globalizată. Aceasta se aplică la un nivel scăzut care va afecta în special fondurile Parlamentului European prin aducerea fondurilor mici rapid în conformitate cu directiva, când acestea au realizat doar un număr mic de investiţii. Cerinţele de capital vor fi împovărătoare, în special, pentru Parlamentul European şi capitalul de risc. Capitalul de risc este necesar pentru a crea noi locuri de muncă în întreprinderile nou înfiinţate.

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. -(PT) Dat fiind faptul că administratorii fondurilor de investiţii alternative reprezintă în jur de 1 000 de miliarde de dolari de active şi, prin urmare, joacă un rol important în finanţarea economiei europene, şi dat fiind faptul că această criză financiară a apărut pe piaţa de investiţii, cu toate că aceste fonduri nu au legătură directă cu originea crizei, se consideră necesar să se reglementeze toţi actorii implicaţi în serviciile financiare, şi, în special, să fie reglementate aceste fonduri cu risc ridicat: acest lucru va proteja investitorii şi va favoriza stabilitatea pe pieţe. O astfel de reglementare joacă un rol crucial, deoarece înlocuieşte reglementarea la nivel naţional cu reglementarea la nivel european şi oferă condiţii pentru a lua în considerare specificul diverselor fonduri acoperite, pe baza riscului lor sistemic. Stabilirea regulilor de conduită pentru toate serviciile financiare este considerată, într-un moment de criză, că promovează o piaţă cu adevărat unică prin realizarea unui cadru de norme comune europene posibile. Normele propuse de această directivă oferă o transparenţă mai mare în privinţa gestionării fondurilor, precum şi a modului în care sunt comercializate în Uniunea Europeană – prin intermediul unei simple autorizări în diverse state membre – şi în ţări terţe.

 
  
MPphoto
 
 

  Marta Andreasen şi Derek Roland Clark (EFD), în scris. – Am votat împotriva raportului Gauzès referitor la Directiva AFIA, deoarece dezavantajează o parte importantă a celui mai important sector industrial al Regatului Unit – serviciile financiare.

Aceasta a concentrat toate fondurile care nu sunt deja acoperite de Directiva OPCVM, de la fondurile de plasament la fondurile speculative, într-un singur pachet mixt de legislaţie costisitoare. De asemenea, a creat sarcini pentru administratorii şi investitorii europeni din Europa pe care ţările terţe nu le plasează asupra administratorilor şi investitorilor lor. Acest aspect va însemna inevitabil o pierdere de talente din Londra în ţările din afara UE. Ca de obicei, legislaţia UE adaugă costuri ridicate industriei care afectează disproporţionat IMM-urile şi, prin urmare, favorizează marii actori.

Sancţionarea fondurilor de investiţii cu capital privat va cauza o pierdere a investiţiei în Regatul Unit şi Europa într-un moment în care este nevoie ca mai multă investiţie să rămână competitivă într-o economie globalizată. Aceasta se aplică la un nivel scăzut care va afecta în special fondurile Parlamentului European prin aducerea fondurilor mici rapid în conformitate cu directiva, când acestea au realizat doar un număr mic de investiţii. Cerinţele de capital vor fi împovărătoare, în special, pentru Parlamentul European şi capitalul de risc. Capitalul de risc este necesar pentru a crea noi locuri de muncă în întreprinderile nou înfiinţate.

 
  
MPphoto
 
 

  Sophie Auconie (PPE), în scris. -(FR) Criza financiară care a lovit Uniunea Europeană din plin are rădăcini în activitatea „nestrunită” a numeroaselor fonduri de investiţii, în special ale celor din Statele Unite ale Americii. Printre aceste fonduri, fondurile alternative sau fondurile speculative sunt caracterizate de speculaţia agresivă. Acest lucru pare să fie una dintre cauzele majore ale dezastrului, ale cărui consecinţe le suportăm astăzi. Pentru a proteja viitorul pieţei europene de excesele acestor fonduri speculative, am votat pentru raportul colegului meu, dl Gauzès. Acest text reprezintă un pas major înainte în ceea ce priveşte reglementarea financiară. Cu acest vot, consolidăm puterile Autorităţii Europene pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (AEVMP). Această autoritate europeană pentru pieţele financiare va fi înfiinţată la 1 ianuarie 2011 şi va oferi, sub condiţii stricte, un „paşaport” care permite activităţii administratorilor fondurilor alternative să fie localizaţi în Uniunea Europeană. Directiva le solicită acestora să fie autorizaţi sau înregistraţi, să respecte cerinţele operaţionale şi organizaţionale şi să respecte regulile de conduită şi transparenţă. Directiva îi va supune pe aceştia puterilor de supraveghere şi abilităţilor de a aplica sancţiuni autorităţilor competente ale statelor membre şi ale AEVMP. La o dată ulterioară, administratorii fondurilor localizaţi în afara Uniunii Europene vor fi supuşi aceloraşi reguli, precum cele care se aplică fondurilor europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Vito Bonsignore (PPE). în scris. (IT) Aş dori să îl felicit pe dl Gauzès pentru activitatea sa remarcabilă. Am votat în favoarea acestui raport, deoarece simt că este necesar să oferim deponenţilor europeni instrumente financiare clare şi sigure. Sunt convins că putem doar să încercăm să evităm destabilizarea ulterioară a pieţei printr-o reglementare strictă şi specifică. Raportul pe care îl votăm astăzi, prin urmare, face parte dintr-un cadru mai larg al reglementării economice şi financiare pe care Uniunea Europeană îl pune în aplicare. În acest sens, reglementarea justificată a fondurilor de investiţii este, de asemenea, un instrument eficient pentru prevenirea defecţiunii sistemului, cum ar fi, de exemplu, expunerea excesivă la riscuri pentru subiecţii de importanţă sistemică. De asemenea, susţin ideea unui „paşaport” european, care este pus în aplicare prin intermediul autorizării şi supervizării aplicate tuturor administratorii fondurilor alternative care sunt stabiliţi şi funcţionează în cadrul Uniunii. În cele din urmă, apreciez cerinţele în ceea ce priveşte informaţiile care trebuie furnizate pentru monitorizarea autorităţilor în scopul garantării unei transparenţe mai mari.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. -(PT) Dificultăţile recente de pe pieţele financiare au demonstrat faptul că multe strategii dezvoltate de administratorii fondurilor de investiţii alternative sunt vulnerabile la unele şi chiar la multe riscuri care îi afectează pe investitori, pe alţi jucători şi chiar pieţele. Am votat în favoarea poziţiei Parlamentului, deoarece sunt de acord că este necesară asigurarea faptului că acţiunile administratorilor fondurilor de investiţii alternative trebuie să fie supuse scrutinului riguros în ceea ce priveşte guvernarea. Administratorii fondurilor de investiţii alternative trebuie să fie conduşi şi organizaţi într-un astfel de mod încât să minimizeze conflictele de interese. Sunt de acord că cerinţele organizaţionale stabilite conform directivei prezente nu pot afecta sistemele şi controalele impuse de legislaţia naţională pentru înregistrarea persoanelor fizice care lucrează în cadrul sau pentru firmele de investiţii. Este necesară clarificarea competenţelor şi atribuţiilor autorităţilor competente responsabile cu aplicarea acestei directive şi consolidarea mecanismelor necesare pentru a asigura cooperarea transfrontalieră eficientă în domeniul monitorizării.

 
  
MPphoto
 
 

  Nikolaos Chountis (GUE/NGL), în scris. (EL) Sistemul financiar de o importanţă exagerată şi acţiunea sa speculativă şi lipsa de transparenţă au fost cele ce au determinat criza financiară. Criza – ca toate crizele – trebuie să fie abordată cu modificările structurale, un modus operandi diferit şi barierele pentru a împiedica produsele toxice să fie canalizate în economie. Măsurile de supraveghere, care trebuie să fie integrate, sunt, de asemenea, importante. Cu toate acestea, nici directiva Comisiei, nici raportul Parlamentului European nu garantează supravegherea şi controlul real al fondurilor speculative şi al capitalului privat. Cu numeroase scutiri şi termeni prevăzuţi în raport în scopul supervizării, speculaţia şi lipsa de transparenţă par să reziste. De aceea, am votat împotriva raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Christine De Veyrac (PPE), în scris. -(FR) Deşi creşterea în Uniunea Europeană încă suferă consecinţele crizei economice din 2008, am votat în favoarea raportului dlui Gauzès, deoarece acesta ajută la raţionalizarea sistemului financiar prin controlul mai bun al fondurilor de investiţii. Într-adevăr, fondurile speculative au fost relevate în sensul că ar fi ajutat la exacerbarea crizei. Prin crearea unui sistem de „paşapoarte europene”, Uniunea Europeană a impus un tip de „cod de conduită” privind aceste organisme financiare, care acum trebuie să îndeplinească anumite condiţii în spaţiul european. În consecinţă, piaţa unică va deveni mai transparentă şi eficientă.

 
  
MPphoto
 
 

  Harlem Désir (S&D), în scris. -(FR) În urma votului Parlamentului, Uniunea, în cele din urmă, va reglementa activităţile celor mai speculative fonduri de investiţii. A trecut mult timp de când raportul din propria iniţiativă a lui Poul Rasmussen care, în 2008, a propus acele limite stricte, trebuie impus asupra acestor „găuri negre financiare”. Criza financiară a fost cea care determină statele membre şi majoritatea Parlamentului să convină să adopte legislaţia obligatorie cu privire la fondurile alternative. Pentru prima dată, aceste fonduri, fie că au sau nu baza în Europa, vor fi supuse controalelor, restricţiilor privind activităţile lor şi unei transparenţe mai mari; divizarea afacerilor nu va mai fi posibilă, şi vor fi extinse puterile de supraveghere ale Autorităţii Europene pentru Valori Mobiliare şi Pieţe. Rămân multe de făcut pentru a supraveghea finanţele în mod eficient în Europa; AEVMP, nu autorităţile naţionale, trebuie să fie singura autoritate cu responsabilitate în această chestiune şi întreprinderile trebuie protejate chiar mai mult faţă de speculaţie. Dacă nu ar fi fost rezervele conservatorilor, Uniunea ar fi putut adopta o legislaţie mai riguroasă şi mai eficientă. Acesta este doar un prim pas. Textul pe care îl adoptăm va fi revizuit timp de patru ani. Acest lucru va fi o oportunitate de a avansa, pe baza unei evaluări, pentru a proteja economia şi locurile de muncă de daunele cauzate de speculaţie.

 
  
MPphoto
 
 

  Marielle De Sarnez (ALDE), în scris. -(FR) Noile norme pentru guvernarea economică mai bună sunt încă puse în aplicare, dar cu toate acestea, acest lucru rămâne insuficient. Prin adoptarea, cu o largă majoritate, a raportului privind fondurile alternative şi investiţia de capital, Parlamentul continuă să aplice noi norme pentru o guvernare economică mai bună. Administratorii fondurilor de investiţii alternative, care reprezintă aproximativ 1 000 de miliarde de dolari în active, joacă un rol important în finanţarea economiei europene. Cu toate că aceste fonduri nu se află direct la baza crizei financiare, gestionarea lor nu trebuie să scape de necesitatea de a reglementa toţi actorii din serviciile financiare. Parlamentul a obţinut includerea de noi capitole privind dezmembrarea şi plata activelor şi a făcut mult pentru a influenţa normele de reglementare a sistemului de paşapoarte, responsabilitatea depozitarului, cerinţele pentru ca fondurile şi resursele proprii să fie valorificate.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. -(PT) Aceasta este prima directivă europeană care va reglementa fondurile de investiţii cu risc ridicat – fondurile speculative – şi reprezintă apogeul unui proces de negociere care durează de mai bine de un an. Astfel cum se precizează în document, noile norme au ca scop controlul activităţii administratorilor şi asigurarea unei transparenţe mai mari în gestionarea acestor fonduri, pentru a proteja investitorii şi pentru a promova stabilitatea pieţelor financiare.

Cu toate acestea, într-adevăr, nu am ajuns la fondul acestei probleme: aceste fonduri speculative nu au fost eliminate şi există încă o piaţă a instrumentelor derivate, însemnând că mecanismele care permit speculaţia există încă. O oportunitate excelentă de a reglementa în mod adecvat pieţele financiare a fost irosită. Consiliul şi majoritatea Parlamentului European au cedat în faţa enormei presiuni din partea lobby-ului financiar.

Criza financiară a demonstrat că originile disfuncţiilor sistemului financiar global sunt, în primul rând, expunerea excesivă la risc – aceste fonduri sunt un exemplu al acestui aspect – şi, în al doilea rând, slăbiciunea sistemelor în gestionarea acestui risc. Noile norme europene stabilesc cerinţe comune pentru autorizarea şi supervizarea fondurilor speculative, dar sunt departe de a împiedica riscul sistemic grav. Nu putem, prin urmare, să votăm pentru această propunere.

Cu toate acestea, noi directive sunt dezbătute şi negociate, astfel încât este încă posibil să ajungem la fondul problemei, în special pentru a pune capăt acestor fonduri speculative. Vom vedea.

 
  
MPphoto
 
 

  Bruno Gollnisch (NI), în scris. -(FR) Am votat în favoarea compromisului atins, după luni de negocieri, asupra reglementării administratorilor fondurilor de investiţii alternative. Am votat în favoarea acestuia, chiar dacă are neajunsurile sale, întrucât ar fi inacceptabil să permitem anumitor fonduri de investiţii să continue să acţioneze cu impunitate totală, când ştim că au contribuit la exacerbarea şi răspândirea crizei. Deplâng, în special, punctele slabe ale prevederilor referitoare la pârghia capitalului, slăbiciunea garanţiilor referitoare la fondurile offshore, care vor putea să obţină un paşaport şi slăbiciunea obligaţiilor care revin fondurilor de capital privat, care sunt, adeseori, experte în dezmembrarea activelor societăţilor necotate la bursă. Deplâng faptul că trebuie să tolerăm aceşti prădători care operează pe teritoriul UE sub rezerva înregistrării şi a controalelor minime. Cu toate acestea, ce putem aştepta mai mult dintr-un text care are ca scop să reglementeze nu fondurile speculative, ci pe administratorii lor, şi care caută să gestioneze riscul decât să împiedice această speculaţie?

 
  
MPphoto
 
 

  Sylvie Guillaume (S&D), în scris. - -(FR) Am votat pentru textul referitor la administratorii fondurilor alternative, deoarece este vital să legiferăm această secţiune a pieţelor financiare, care aplică strategiile ce sunt extrem de riscante şi periculoase pentru ocuparea forţei de muncă şi economia reală. Au fost făcute multe avansuri lăudabile, cum ar fi, de exemplu, supervizarea plăţii administratorilor fondurilor în scopul nici de a încuraja, nici de a recompensa asumarea riscurilor disproporţionate, pentru a da doar un exemplu. Directiva merge clar în direcţia corectă, chiar dacă are câteva deficienţe grave. În special, este dezamăgitor faptul că supervizarea este lăsată în grija autorităţilor naţionale şi nu a Autorităţii Europene pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (AEVMP) creată recent în momentul votării pachetului de supraveghere financiară. Trebuie să rămânem vigilenţi şi trebuie să pregătim imediat etapele următoare către punerea pieţelor înapoi în slujba serviciilor economiei şi împiedicarea noilor crize financiare.

 
  
MPphoto
 
 

  Alan Kelly (S&D), în scris. - Această directivă este una a primelor răspunsuri legislative ale UE la criza financiară. Această directivă este o mişcare către noul cadru de reglementare şi cadrul de supraveghere al pieţelor financiare. Este un prim pas într-o direcţie bună pentru procesul legislativ care sperăm că va fi finalizat în viitorul nu foarte îndepărtat. Este important ca aceste sisteme să funcţioneze pentru a împiedica să apară din nou criza reglementării din 2008.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris. -(IT) Am votat în favoarea raportului referitor la propunerea pentru o directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind administratorii fondurilor de investiţii alternative, deoarece consider că administratorii fondurilor trebuie să fie înregistraţi şi trebuie să respecte anumite norme de conduită de bază. Aceştia, de fapt, gestionează afaceri de aproximativ 1 000 de miliarde de dolari, şi, prin urmare, joacă un rol principal în finanţarea economiei europene. Această activitate, după cum este abil descrisă în raport, se referă la entităţi şi produse care sunt foarte diverse, cum ar fi fondurile de investiţii de capital privat şi alternativ, fondurile de proprietate şi fondurile de materii prime. Aceste caracteristici fac o prioritate din luarea măsurilor la un nivel european care iau forma unei reglementări raţionalizate şi specifice îndreptată spre toţi operatorii care furnizează servicii financiare. O reglementare concepută să garanteze o stabilitate mai mare a sistemului financiar şi o protecţie mai bună a investitorilor; instrumente care pot fi folosite pentru a pune în aplicare o piaţă unică reală a produselor financiare europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Patrick Le Hyaric (GUE/NGL), în scris. -(FR) Raportul Gauzès este, din păcate, o oportunitate pierdută, când vine vorba de realizarea reglementării eficiente a fondurilor speculative care se află la baza crizei. În pofida rolului distructiv pe care îl joacă şi a riscului pe care aceste fonduri îl exercită asupra arhitecturii financiare actuale, Consiliul şi Parlamentul au cedat în faţa lobby-ului intens al sectorului financiar pentru a reţine aceste instrumente extrem de rentabile de care beneficiază o minoritate. Prin urmare, am votat împotriva acestui raport care permite fondurilor alternative localizate în afara UE să fie comercializate în interiorul Uniunii, fără a trebui să respecte noile norme europene. Aceasta este o gaură mare care distruge întregul progres realizat de această nouă legislaţie.

 
  
MPphoto
 
 

  Elżbieta Katarzyna Łukacijewska (PPE), în scris. - (PL) Doamnelor şi domnilor, votul de astăzi este un avans important în domeniul legislaţiei privind fondurile de investiţii alternative. Acest lucru înseamnă, mai presus de orice, o îmbunătăţire a transparenţei, a normelor substanţiale pentru reglementarea industriei finanţelor şi o legislaţie care este mai eficientă. Consider că la un moment dat când toate ţările se luptă cu dificultăţi financiare, investiţiile alternative, dacă sunt corect înţelese şi folosite, pot avea un efect benefic şi pot contribui la o îmbunătăţire a situaţiei economice.

 
  
MPphoto
 
 

  Véronique Mathieu (PPE), în scris. -(FR) Aş dori să aduc tribut excelentului raport al dlui Gauzès referitor la directiva privind administratorii fondurilor de investiţii alternative. Graţie acestui raport, va fi posibilă introducerea transparenţei, a supravegherii mai bune şi a codurilor de conduită în reglementarea pieţelor financiare. Aceasta este o primă etapă reuşită care sper că va fi urmată de alte iniţiative proiectate pentru a reforma în mod temeinic şi cuprinzător sistemul financiar.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris. -(FR) Am votat împotriva acestui text şi a amendamentelor Parlamentului European pe care le conţine. Contrar afirmaţiilor sale, acest text nu reglementează nimic. A vota în favoarea sa ar fi să pretindem o victorie pentru lobby-urile financiare cu privire la interesul general al oamenilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. -(PT) Criza financiară care a apărut în 2007 a fost condusă de băncile de investiţii majore care aveau o serie de fonduri de investiţii alternative sau fonduri speculative în portofoliul lor. Acestea nu erau supravegheate şi, adeseori, au constat în active cu o valoare îndoielnică. Criza a reflectat această situaţie şi acum este necesară luarea de măsuri concrete pentru a se asigura repetarea unor noi crize în viitor, cauzate de mecanisme financiare pe care nimeni nu le controlează şi care, adeseori, nu pot fi cuantificate. Această directivă aprobă o serie de standarde care, fiind îndeplinite, vor face aceste mecanisme financiare mai transparente şi posibil de a fi controlate, acţionând astfel ca o altă sursă de finanţare pentru economia europeană, mai degrabă decât motivul pentru colapsul său.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. - (LV) Cu consecinţele negative ale crizei economice în întreaga lume, consider că este destul de bine ca Parlamentul European să încerce şi să controleze activitatea fondurilor de investiţii alternative. Dată fiind cifra de afaceri imensă de 1 000 de miliarde de euro a acestor fonduri, orice greşeală în aplicarea lor ar putea avea un efect extrem de negativ asupra stabilităţii financiare europene. Această directivă este extrem de importantă şi oportună, deoarece speculatorii financiari şi bursieri şi investitorii necinstiţi vor încerca în permanenţă să exploateze aceste fonduri pentru îmbogăţirea lor personală. Directiva prevede anumite restricţii şi oferă Uniunii Europene posibilitatea de a împiedica exploatarea grosolană a acestor fonduri. Sper că acest lucru reprezintă doar primul pas în această direcţie.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. -(DE) Fondurile de investiţii ajută la finanţarea economiei europene. Cu toate acestea, riscurile sistemice implicate în tipurile diferite de fonduri, cum ar fi fondurile de capital privat, fonduri de investiţii imobiliare şi de investiţii în materii prime, sunt, cu siguranţă, diferite. Reglementările mai stricte care sunt introduse în sectorul financiar ca un rezultat al crizei bancare şi financiare trebuie să acopere toate tipurile de instrumente financiare. Pe de o parte, este important să reducem riscul pierderilor şi să minimizăm potenţialul pentru decizia greşită la un nivel de gestionare. Pe de altă parte, acest lucru nu trebuie să rezulte în introducerea birocraţiei inutile. De asemenea, avem nevoie de norme privind vânzarea în lipsă, deoarece aceasta a jucat un rol în criza financiară. Din acest motiv, am votat în favoarea acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Franz Obermayr (NI), în scris. - (DE) Administratorii fondurilor de investiţii alternative, care gestionează aproximativ 1 000 de miliarde de dolari de active, joacă un rol important în finanţarea economiei europene. Acest sector este alcătuit dintr-o mare varietate de actori şi produse financiare, inclusiv fonduri alternative, fonduri de capital privat şi fonduri de investiţii imobiliare. Este important să ţinem cont, în special, de riscurile sistemice speciale ale fondurilor de capital privat. Gestionarea acestor fonduri nu trebuie să fie scutită de reglementările care guvernează întregul sector de servicii financiare. Criza financiară actuală demonstrează faptul că disfuncţionalitatea sistemului financiar global se datorează parţial operatorilor-cheie din sistem care sunt prea expuşi la risc şi parţial se datorează slăbiciunii din sistem în gestionarea acestor riscuri. Propunerea Comisiei şi raportul încearcă să realizeze o stabilitate mai mare în sistemul financiar şi să sporească protecţia pentru investitori. Din acest motiv, am votat în favoarea acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. -(PT) Am votat în favoarea poziţiei Parlamentului, deoarece consider că:

- prezenta directivă nu reglementează fondurile de investiţii alternative, care pot continua să fie reglementate şi monitorizate la un nivel naţional;

- este necesară asigurarea că acţiunile administratorilor fondurilor de investiţii alternative sunt supuse scrutinului riguros în ceea ce priveşte guvernarea;

- trebuie să existe o obligaţie explicită pentru a stabili şi menţine politicile şi practicile care sunt în concordanţă cu gestionarea solidă şi eficientă a riscurilor pentru categoriile de personal ale căror activităţi profesionale au un impact semnificativ asupra profilului riscurilor fondurilor de investiţii alternative gestionate de aceştia.

- informaţiile şi cerinţele de divulgare şi protecţiile speciale împotriva dezmembrării activelor trebuie să fie supuse unei excepţii generale de control al întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri);

- este necesară clarificarea competenţelor şi atribuţiilor autorităţilor competente responsabile cu aplicarea acestei directive, precum şi consolidarea mecanismelor care trebuie să asigure cooperarea transfrontalieră eficientă în domeniul monitorizării.

 
  
MPphoto
 
 

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. - (IT) În Europa, administratorii fondurilor de investiţii alternative sunt responsabili cu gestionarea unui volum substanţial de active investite. Aceştia reprezintă o proporţie semnificativă a tranzacţionării pe pieţele instrumentelor financiare şi pot exercita o influenţă considerabilă asupra pieţelor şi societăţilor în care investesc. Sunt sigur că impactul administratorilor fondurilor de investiţii alternative asupra pieţelor în care funcţionează este semnificativ, dar dificultăţile financiare recente au subliniat faptul că activităţile administratorilor fondurilor de investiţii pot, de asemenea, să contribuie la extinderea şi diseminarea riscurilor în sistemul financiar şi în economie. Scopul acestei directive trebuie, de asemenea, să fie crearea de stimulente pentru transferul fondurilor offshore către Uniune, garantând astfel avantajele în ceea ce priveşte reglementarea şi protecţia investitorilor, stabilind, de asemenea, în acelaşi timp nivelul corect al venitului pentru administratori, fonduri şi investitorii alternativi. Aş dori, în această sesiune, să accentuez faptul că răspunsurile naţionale necoordonate la astfel de riscuri fac dificilă gestionarea mai eficientă a acestora.

 
  
MPphoto
 
 

  Miguel Portas (GUE/NGL), în scris. - (PT) Votez împotriva acestui raport, deoarece se limitează doar la reglementarea comportamentului societăţilor de gestionare a fondurilor de investiţii alternative, fără a atinge subiecte ca natura sau structura produselor financiare în cauză. Acest angajament faţă de „creativitatea” industriei financiare uită destabilizarea intrinsecă şi dimensiunea lacomă a speculaţiei, ce prezintă o importanţă critică în privinţa acestui tip de fonduri. Reglementările propuse sunt, de asemenea, extraordinar de slabe. Acestea includ atât de multe excepţii şi derogări la nivel european încât nu se separă cu adevărat de modelul reglementării naţionale diferenţiale care este în prezent în vigoare. Raportul, de asemenea, nu reuşeşte să îi separe clar pe cei care lucrează cu acest tip de fonduri şi pe cei care lucrează în activităţi bancare tradiţionale sau blochează acţiunile fondurilor speculative localizate în paradisuri fiscale. În schimb, prin stabilirea „limitelor” asupra valorilor de active „relevante sistemic”, se clarifică calea pentru procesele formale de fragmentare care vor elimina un număr mare de societăţi de investiţii care sunt destinate a fi acoperite de directivă prin domeniul său de aplicare. Securitatea activelor europene financiare publice este un bun public a cărui importanţă este prea mare pentru a fi expus timidităţii directivei propuse.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. - (PT) Criza financiară a subliniat nevoia de a supune activităţile diverşilor actori de pe pieţele financiare scrutinului strict, în special organismele implicate în managementul şi administrarea fondurilor de investiţii alternative. În realitate, impactul administratorilor fondurilor de investiţii alternative asupra pieţelor în care funcţionează este în mare măsură benefic, dar dificultăţile recente de pe pieţele financiare au demonstrat că activităţile lor sunt vulnerabile pentru o gamă largă de riscuri şi gestionarea adecvată a acestora necesită un cadru coerent în Uniunea Europeană. Într-adevăr, stabilirea unui cadru armonizat de reglementare şi monitorizare la nivel comunitar se dovedeşte a fi potrivit pentru natura transfrontalieră a riscurilor inerente activităţilor administratorilor fondurilor de investiţii alternative, în acest fel contribuind la consolidarea pieţei interne. Din aceste motive, am votat în favoarea poziţiei Parlamentului.

 
  
MPphoto
 
 

  Crescenzio Rivellini (PPE), în scris. - (IT) Aş dori să îl felicit pe dl Gauzès pentru munca sa excelentă. Directiva UE privind fondurile speculative, fondurile de capital privat şi alte fonduri de investiţii alternative, a fost lansată de Comisia Europeană în aprilie 2009, ca răspuns la criza financiară şi în conformitate cu orientările convenite la summitul G20, a fost, în cele din urmă aprobată cu o foarte largă majoritate. Aceasta reprezintă un pas înainte pentru ambiţia europeană de a avea o guvernare financiară operaţională de la începutul lui 2011. Aceste noi norme ar face sistemul financiar internaţional mai responsabil şi mai transparent şi ar face posibilă limitarea speculaţiei. În conformitate cu directiva, investitorii în fondurile speculative din ţările din afara UE (administratorii fondurilor speculative sunt, adeseori, rezidenţi în paradisuri fiscale) vor fi forţaţi să respecte aceleaşi condiţii impuse asupra tuturor întreprinderilor europene pentru a funcţiona în cadrul pieţei UE. Pentru a obţine acest „paşaport european” de la autorităţile de supraveghere competente ale UE, administratorii fondurilor alternative vor trebui, prin urmare, să accepte norme clare, limite cu privire la speculaţie şi o transparenţă sporită.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. - Grupul Verts/ALE a votat împotriva acestui raport, cu toate că deputaţii Grupului Verts din Parlamentul European au votat în favoarea raportului Gauzès în Comisia pentru afaceri economice şi monetare. Motivul pentru care au procedat astfel a fost că, în momentul votului din comisia respectivă, textul a fost cu mult mai ambiţios decât acordul final la care a ajuns Consiliul. Textul este, indiscutabil, un prim pas în direcţia corectă, deoarece fondurile speculative nu au fost obligate anterior să fie transparente. Cu toate acestea, versiunea emisă de Consiliu nu este mulţumitor pentru Parlament în privinţa cererilor-cheie şi slăbeşte unele acorduri prevăzute de Comisie în propunerea sa originală.

 
  
MPphoto
 
 

  Catherine Stihler (S&D), în scris. - Sunt încântată că există o concluzie cu privire la AFIA şi că problema societăţilor de investiţii a fost luată în considerare şi se va acorda o mai mare atenţie atunci când propunerile legislative vor fi prezentate.

 
  
MPphoto
 
 

  Marie-Christine Vergiat (GUE/NGL), în scris. (FR) Grupul Confederal al Stângii Unite Europene – Stânga Verde Nordică a votat împotriva acestui raport privind fondurile speculative.

În ciuda numărului său de pagini şi a energiei pe care raportorul său pare să îl fi pus în acesta, raportul este incredibil de slab. Conţinutul său nu se potriveşte într-adevăr cu provocările cu care ne confruntăm.

Propunerile anunţate sunt chiar în contradicţie cu ceea ce trebuie să fie făcut pentru a împiedica o repetare a crizei financiare provocate de împrumuturile subprime din toamna anului 2008.

Raportul, prin urmare, nu va permite Parlamentului European să exercite presiune asupra Comisiei şi Consiliului pentru a le face să oprească această politică de restrângere bugetară care distruge treptat toate instrumentele noastre de politică socială.

Acesta este un semnal rău de trimis în ajunul summitului G20 prezidat de Nicolas Sarkozy.

 
  
MPphoto
 
 

  Anna Záborská (PPE), în scris. - (SK) Este destul de corect ca noi să încercăm şi să învăţăm din greşelile care ne-au condus la criza financiară globală. Cu toate că reglementarea este esenţială în unele sectoare, mă refer personal la transparenţa şi datoria de a informa. În cazul în care băncile ar fi avut o datorie de a informa clienţii cu privire la modul în care îşi manipulează banii lor şi ce înseamnă aceasta pentru ei, nu ar fi putut avea loc o criză. Reglementarea care restricţionează activităţile de afaceri trebuie să fie o soluţie doar atunci când eroarea în cauză nu poate fi corectată – de exemplu, în cazul în care sănătatea umană sau viaţa sunt în joc. Prin urmare, să fim atenţi când reglementăm. Rolul instituţiilor publice nu este să priveze oamenii de răspunderea pentru deciziile lor, ci să asigure faptul că deţin informaţiile de care au nevoie când iau decizii. Să nu uităm că suportul natural pentru cercetare şi educaţie provine din surse private sau fonduri de investiţii, care împrumută bani pentru proiectele antreprenoriale promiţătoare şi investesc în dezvoltarea noilor tehnologii, totul cu un grad de conştientizare şi o cântărire a riscurilor posibile. În cazul în care cererea noastră pentru securitate reduce apetitul investitorilor de a căuta noi oportunităţi în UE, vom rămâne mereu dependenţi de programele ineficiente şi birocratice de investiţii publice. Atunci vom rămâne în urmă în domeniul tehnologiei. Am în vedere raportul prezentat ca un compromis care abordează preocupările mele referitoare la reglementarea din acest sector. Prin urmare, îl susţin.

 
  
  

Raport: Agustín Díaz de Mera García Consuegra (A7-0294/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Sophie Auconie (PPE), în scris. - (FR) Regulamentul (CE) nr. 539/2001 stabileşte lista ţărilor terţe ai căror cetăţeni sunt supuşi cerinţei vizei pentru a intra în Uniunea Europeană. Până de curând, insula Taiwan şi Insulele Mariane de Nord au fost incluse în anexa 1 la regulament şi au fost supuse în consecinţă acestei cerinţe a vizei. Dat fiind faptul că Taiwan nu reprezintă niciun risc de imigraţie ilegală sau ameninţare la adresa ordinii publice pentru Uniune, şi dat fiind faptul că cetăţenii din Insulele Mariane de Nord sunt, ca posesori ai paşapoartelor americane, cetăţeni ai Statelor Unite ale Americii, pare necesară transferarea acestor teritorii de la regimul restrictiv al anexei I la regimul mai puţin restrictiv al anexei II. Prin urmare, am acordat sprijinul meu poziţiei raportorului în a permite acest transfer.

 
  
MPphoto
 
 

  Elena Băsescu (PPE), în scris. − (RO) Adoptarea cu o largă majoritate a raportului dlui Agustín Diaz de Mera demonstrează utilitatea deciziei de a elimina obligativitatea vizelor pentru Taiwan. Parlamentul European își confirmă astfel încrederea în procesul important de democratizare întreprins în ultimii ani. Doresc să subliniez progresele economice notabile înregistrate de Taiwan. Volumul schimburilor comerciale cu UE este semnificativ, economia Taiwanului se situează pe locul 25 pe plan mondial și continuă să crească cu peste 13% anual. Dezvoltarea susținută diminuează șansele ca UE să se confrunte cu un flux de migrație ilegală dinspre Taiwan. De aceea, consider că facilitarea circulației persoanelor trebuie să devină unul dintre elementele principale ale cooperării bilaterale. Decizia de a exonera resortisanții taiwanezi de obligativitatea deținerii unei vize ia în considerare de asemenea îndeplinirea condițiilor tehnice, referitoare la securitatea documentelor de călătorie. Introducerea pașapoartelor biometrice în 2008 constituie una dintre măsurile pozitive implementate până în prezent. Sper că decizia Parlamentului European va obține aprobarea Consiliului și că noile prevederi vor intra în vigoare chiar în acest an. În încheiere, consider că decizia autorităților taiwaneze de a anula necesitatea obținerii unei vize în cazul României, Bulgariei și Ciprului este una potrivită, având în vedere necesitatea de a respecta criteriile de reciprocitate.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. - (LT) Acest regulament stabileşte lista ţărilor terţe ai căror resortisanţi trebuie să deţină viză pentru trecerea frontierelor externe ale statelor membre şi a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi sunt exoneraţi de această obligaţie. Decizia dacă sau nu obligaţia de a deţine viză trebuie aplicate ţărilor terţe este luată pe o bază de la caz la caz. Scopul propunerii este să elimine obligaţia de a deţine viză pentru cetăţenii Taiwanului. Parlamentul European a sprijinit obiectivul acestei propuneri. Este foarte important să stabilim o politică de imigraţie comună, dezvoltând în acelaşi timp relaţiile comerciale şi economice dintre Uniunea Europeană şi Taiwan. Din punct de vedere economic, Taiwanul a înregistrat o creştere semnificativă în anii recenţi şi venitul său pe cap de locuitor este în prezent cel mai ridicat din lume. Taiwanul este, de asemenea, un partener excelent care cooperează în domeniile ştiinţei, investiţiilor, noii tehnologii, educaţiei, culturii şi turismului. Prin urmare, ridicarea obligaţia de a deţine viză pentru Taiwan va spori relaţiile comerciale şi economice cu UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. - (PT) Am votat pentru, deoarece consider că Taiwanul trebuie să fie transferat pe lista pozitivă pentru acordarea scutirii de obligaţia de a deţine viză. Având în vedere relaţiile comerciale existente între UE şi Taiwan, consider că această decizie va avea un impact pozitiv. Majoritatea ţărilor din această regiune care au un nivel similar de dezvoltare au obţinut deja scutirea de vize şi această decizie consolidează decizia UE de a da prioritate politicilor care contribuie la creşterea economică şi pentru a crea locuri de muncă mai multe şi mai bune, împreună cu politicile care contribuie la asigurarea concurenţei.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlos Coelho (PPE), în scris. - (PT) Susţin acordarea unei scutiri de obligaţia de a deţine viză pentru călătoriile cetăţenilor din Taiwan, şi, prin urmare, transferul ţării pe o listă pozitivă. Această decizie va avea un impact economic favorabil asupra relaţiilor dintre UE şi Taiwan, care este deja al 19-lea cel mai important partener comercial al nostru. UE este, de asemenea, cel mai mare investitor străin din Taiwan. Acest lucru trebuie să încurajeze turismul: UE este deja una dintre cele mai importante destinaţii pentru cetăţenii taiwanezi. Prin contrast, nu creşte riscul imigraţiei ilegale, deoarece rata medie din 2006-2008 a fost de 45 de persoane, care este foarte scăzută, sau nu ameninţă securitatea publică. Creşte consistenţa regională, deoarece marea majoritate a ţărilor din regiune şi entităţilor cu un nivel similar de dezvoltare economică beneficiază deja de această schemă de scutire de vize: Hong Kong, Macao, Japonia, Coreea de Sud şi Singapore. Apreciez adoptarea de către Taiwan a măsurilor necesare pentru asigurarea unui nivel ridicat al securităţii paşapoartelor şi cărţilor de identitate, cu introducerea paşapoartelor biometrice, precum şi a măsurilor anunţate pentru a împiedica diverse state membre ale UE de a fi tratate diferit.

 
  
MPphoto
 
 

  Mário David (PPE), în scris. - (PT) Sunt foarte încântat să votez pentru recunoaşterea de către UE a faptului că există condiţii corespunzătoare pentru liberalizarea sistemului vizelor pentru Taiwan. În ultimele decenii, Taiwan a cunoscut un proces clar de democratizare şi creştere economică semnificativă şi, astăzi, este pe locul al 25-lea în lume. UE şi Taiwan menţin relaţii economice şi comerciale şi cooperează în domeniile cercetării, ştiinţei, tehnologiei, educaţiei şi mediului. Având în vedere acest aspect, liberalizarea vizelor pentru Taiwan intensifică relaţiile bilaterale dintre UE şi Taiwan, consolidează parteneriatele din diverse zone şi încurajează o creştere reciprocă în domeniul turismului.

 
  
MPphoto
 
 

  Ioan Enciu (S&D), în scris. − (RO) Am votat pentru aceasta noua modificare a Regulamentului 539/2001 ce prevede includerea insulei americane a Marianelor de Nord si a Taiwanului pe așa-zisa lista alba a tarilor care sunt scutite de obligativitatea deținerii de viza la intrarea pe teritoriul Uniunii Europene intricat consider ca ea contribuie la mărirea libertarii de mișcare pentru cetățenii europeni. Sper, totodată, ca Taiwanul își va respecta angajamentul de a elimina la rândul sau Romania si Bulgaria de pe lista statelor pentru care se menține obligativitatea deținerii de vize.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. - (PT) Oricine a călătorit vreodată în afara Uniunii Europene nu poate reuşi să nu observe cum libertatea mişcării de care ne bucurăm în cadrul UE a îmbunătăţit substanţial vieţile noastre. Eliminarea frontierelor interne reprezintă un stimulent important pentru mobilitatea bunurilor şi oamenilor. Abilitatea de a călători relativ uşor în cadrul Uniunii plasează mai multă importanţă asupra frontierelor noastre externe şi asupra nevoii de a adopta, fără scrupule, o politică referitoare la intrarea în Europa care să fie adecvată, în primul rând, nevoilor cetăţenilor statelor membre. În timp ce trebuie mereu să îi tratăm omeneşte pe cei care încearcă să intre în ţările noastre şi să respectăm drepturile lor, consider că UE are dreptul să analizeze cu atenţie ce ţări pot fi incluse pe lista pozitivă. În acest sens, includerea Taiwanului pe lista amintită mai sus mi se pare rezonabilă, având în vedere nivelurile de dezvoltare umană şi economică ale insulei, cât şi faptul că statul de drept se aplică corect acolo.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. - (PT Includerea Taiwanului pe lista ţărilor terţe ai căror cetăţeni sunt scutiţi de vize este o provocare clară pentru Republica Populară Chineză, care încalcă suveranitatea instituţiilor sale pe teritoriul său. Acest lucru reprezintă o încercare neruşinată de a alimenta divizările şi o încălcare a integrităţii teritoriale a Chinei.

Confirmarea acestei decizii va constitui recunoaşterea tacită a Taiwanului şi va fi o încălcare a legii internaţionale şi a Cartei Naţiunilor Unite de către UE, deoarece Taiwanul nu a fost niciodată un stat suveran: de fapt, acest lucru este recunoscut în mod repetat de Adunarea Generală a ONU, care nu a acceptat niciodată participarea ţării la ONU.

În această perioadă de înrăutăţire a crizei capitalismului, majoritatea din acest Parlament trimite încă o dată mesajul că scopul scuză mijloacele: în acest caz, scopul este de a încerca să conţină dezvoltarea economică extraordinară a Chinei, inclusiv prin încurajarea separatismului în cadrul frontierelor sale. Aceasta este o altă poziţie aliniată la SUA de a încălca suveranitatea Chinei, astfel cum a apărut de asemenea recent atunci când un stat membru a vândut arme aşa-ziselor „autorităţi” taiwaneze:

Este inacceptabil că majoritatea din acest Parlament încă susţine încălcarea suveranităţii statelor şi a integrităţii teritoriale, astfel cum s-a întâmplat în cazul Kosovo în relaţia cu Serbia şi în cazul Sudanului de Sud în relaţie cu Sudanul.

 
  
MPphoto
 
 

  Nathalie Griesbeck (ALDE), în scris. - (FR) Parlamentul European a votat, la 11 noiembrie, în favoarea transferului Taiwanului pe lista ţărilor terţe ai căror cetăţeni sunt scutiţi de obligaţia de a deţine viză pentru trecerea frontierelor externe ale statelor membre şi salut cu tărie adoptarea acestei rezoluţii. În primul rând, multe alte ţări din aceeaşi zonă geografică (Hong Kong, Macao, Japonia, Coreea de Sud ...) beneficiază deja, de ceva timp, de această scutire de vize. Apoi, şi, mai ales, liberalizarea vizelor este un mijloc excelent de a încuraja legăturile şi apropierea dintre oameni, dintre cetăţeni: studenţi, cercetători, simpli călători, etc., şi sunt convins că va promova cooperarea mai strânsă în domeniile educaţiei, culturii, cercetării, şi chiar turismului, între Uniunea Europeană şi Taiwan.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris. - (IT) Lista ţărilor terţe ai căror cetăţeni trebuie să deţină viză este stabilită pe baza unei evaluări atente de la caz la caz a situaţiei ţării în cauză, ţinând cont de imigraţia ilegală, chestiunile de securitate, relaţiile externe ale Uniunii Europene şi principiul reciprocităţii. Este de înţeles, dat fiind faptul că aceste criterii sunt susceptibile de a se schimba de-a lungul timpului, că legislaţia privind subiectul furnizează o procedură pentru revizuirea listei ţărilor, astfel încât este posibilă schimbarea numărului de ţări care se bucură de scutiri de la obligaţia de a deţine viză. Propunerea dlui Díaz de Mera García Consuegra, care a fost aprobată astăzi, se referă la trecerea insulei Taiwan pe lista numită. În ultimele decenii, Taiwanul, de fapt, a fost supus unui proces major de democratizare, care a condus la începerea unei importante relaţii economice şi comerciale cu Uniunea Europeană. Prin urmare, consider că decizia de astăzi a fost una importantă, care poate sublinia consistenţa UE cu deciziile adoptate recent care au făcut din Taiwan al patrulea cel mai important partener din Asia.

 
  
MPphoto
 
 

  Krzysztof Lisek (PPE), în scris. - (PL) În ultimele decenii, Taiwanul a suferit multe schimbări. Reformele instituţionale, dinamismul societăţii civile şi respectul pentru libertăţile şi drepturile civile au contribuit la stabilizarea politică din Taiwan. În plus, Taiwanul este activ în multe domenii la nivel internaţional şi acest aspect include ajutorarea victimelor dezastrelor naturale. Taiwanul, astăzi, demonstrează creştere economică ridicată şi şomaj scăzut. Din anii '50, Taiwanul a parcurs multe reforme de succes. În termeni politici, Taiwanul a finalizat un proces de democratizare de anvergură. Schimbările din anii '80 au dus la primele alegeri democratice care au avut loc în 1996. UE şi Taiwan menţin relaţii economice şi comerciale pe o scară largă. UE este cel mai mare investitor străin din Taiwan. Taiwan este al patrulea cel mai mare partener comercial al UE în Asia. De asemenea, există cooperarea în cercetare şi educaţie, cultură şi mediu. Numărul de imigranţi ilegali în UE din Taiwan este foarte scăzut. Cetăţenii celor mai multe state membre UE, cu excepţia Ciprului, României şi Bulgariei, nu solicită o viză pentru a intra în Taiwan. Cetăţenii acestor trei state membre trebuie, de asemenea, să fie incluşi în acordurile de călătorie fără vize în viitorul foarte apropiat. Sunt sigur că ridicarea obligaţiei de a deţine viză pentru cetăţenii taiwanezi va contribui la o îmbunătăţire mai mare în relaţiile comerciale şi relaţiile din domeniile cercetării, educaţiei, culturii şi mediului, şi la o creştere a deplasării turistice între UE şi Taiwan.

 
  
MPphoto
 
 

  Clemente Mastella (PPE), în scris. - (IT) Am votat în favoarea acestui raport, deoarece scopul principal al propunerii este să dezvolte o politică comună privind imigraţia, ajutând astfel la consolidarea relaţiilor comerciale dintre Uniunea Europeană şi Taiwan în acelaşi timp.

După primele sale alegeri democratice din 1996, Taiwanul s-a angajat într-un proces major de democratizare cu importante reforme instituţionale pentru respectarea libertăţilor civile şi a drepturilor cetăţenilor care au ajutat la consolidarea stabilităţii sale politice. Din punct de vedere economic, s-a bucurat de creştere semnificativă şi menţine importante legături economice şi comerciale cu Uniunea Europeană, cooperând în sectoarele cercetării, ştiinţei, tehnologiei, educaţiei, culturii şi mediului.

Eliminarea vizelor este justificată prin riscul scăzut al imigraţiei ilegale în Uniunea Europeană a cetăţenilor din această insulă. Liberalizarea vizelor pentru Taiwan va consolida relaţiile noastre comerciale şi va promova cooperarea mai strânsă în sectoarele culturii, educaţiei, mediului şi cercetării, şi, de asemenea, va consolida creşterea în turism în ambele direcţii. Datorăm acest lucru cetăţenilor din Taiwan, în special în numele consistenţei regionale, deoarece am acordat deja scutirea de la obligaţia de a deţine viză altor ţări şi entităţi din aceeaşi zonă geografică cu un nivel similar de dezvoltare economică.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. - (PT) Criteriile stabilite pentru ţările terţe ai căror cetăţeni trebuie să deţină viză sunt verificate printr-o evaluare de la caz la caz a situaţiei din ţară în raport cu o serie de chestiuni, cum ar fi imigraţia ilegală, ordinea publică şi securitatea şi relaţiile externe ale UE, coerenţa regională şi principiul reciprocităţii. Comisia este asistată de statele membre în timpul procesului de revizuire a listelor. Punerea unei ţări terţe fie pe o listă pozitivă sau o listă negativă este responsabilitatea lor. Informaţiile menţionate Comisiei de statele membre, alături de datele valoroase furnizate de Centrul pentru informaţii, discuţiile şi schimburile în materie de trecere a frontierei şi imigraţie (CIREFI), ajută Comisia să ajungă la concluziile sale. Includerea Taiwanului pe lista pozitivă este complet echitabilă şi recompensează progresul economic şi democratic pe care acesta l-a înregistrat.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. - (LV) În această ordine de idei, sunt deranjat de faptul că relaţiile dintre Taiwan şi China nu au fost reglementate în mod corespunzător. Prin permiterea taiwanezilor de a trece liber frontierele UE, încurajăm o înstrăinare în relaţiile dintre China şi Taiwan. Ţinând cont de faptul că China joacă un rol important în politicile globale, şi de faptul că Taiwanul rămâne un „punct sensibil”, nu trebuie să luăm măsuri premature şi nerezonabile. Am votat împotrivă.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. - (DE) Când vine vorba de vizele ţărilor terţe care trebuie să deţină viză, este esenţial ca fiecare caz individual să fie examinat. În trecut, vizele au fost vândute frecvent. Este important să oprim aceste scandaluri şi să ne asigurăm că normele Schengen sunt respectate. Principiul reciprocităţii trebuie să se aplice obligaţiei de a deţine viză, dar exemplul SUA, care foloseşte în mod deschis obligaţia de a deţine viză ca o ameninţare în timpul negocierilor, demonstrează faptul că nu este întotdeauna cazul. De asemenea, este important să facem distincţia între diferite ţări terţe. Taiwanul este un caz special. Până acum, a avut o creştere economică relativ bună, care determină UE să asume faptul că există un risc scăzut de imigraţie ilegală. Cu toate acestea, nu pot susţine punerea oamenilor fără o rezidenţă permanentă în Taiwan, care nu au documente de identitate, pe un picior de egalitate. Tocmai din acest motiv nu am votat în favoarea acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. - (IT) Stimaţi colegi deputaţi, am votat în favoarea propunerii de regulament, deoarece consider că este corect şi adecvat că insula Taiwan este transferată pe lista pozitivă. Taiwanul este un partener major al UE în ceea ce priveşte comerţul şi are standarde sociale ridicate şi un standard de viaţă, care sunt foarte similare celor din cele mai avansate regiuni ale UE. Liberalizarea obligaţiei de a deţine viză pentru Taiwan va consolida relaţiile comerciale dintre această ţară şi Uniunea Europeană şi va facilita colaborarea mai strânsă în sectoarele culturii, educaţiei, mediului şi cercetării, precum şi promovarea creşterii turismului în ambele direcţii. Cu toate acestea, astfel cum a demonstrat în mod amplu dl Díaz de Mera García Consuegra, nu consider că ţările listate trebuie incluse pe lista pozitivă, deoarece, spre deosebire de Taiwan, acestea nu au aceleaşi standarde şi cerinţe.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. - (PT) Am votat pentru, deoarece consider că includerea Taiwanului pe lista ţărilor terţe ai căror cetăţeni sunt scutiţi de vize, aşa-numita „listă pozitivă”, este justificată având în vedere nivelul dezvoltării pe care Taiwanul l-a realizat în ceea ce priveşte guvernarea democratică, creşterea economică şi educaţia, contribuind astfel la consolidarea relaţiilor comerciale dintre Uniunea Europeană şi acest teritoriu. De asemenea, este de remarcat faptul că această măsură nu reprezintă riscuri crescute în ceea ce priveşte imigraţia ilegală şi securitatea publică, în timp ce angajamentul guvernului taiwanez de extindere a scutirii vizelor la toate cele 27 de state membre către sfârşitul anului 2010 trebuie, de asemenea, accentuat.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. - Am susţinut acest text, în scopul principal al prezentului amendament la Regulamentul CE 539/2001 de a scuti posesorii de paşapoarte taiwaneze de la obligaţia de a deţine viză pentru a intra în UE. Astfel cum a fost detaliat foarte exact în propunerea Comisiei, principiul scutirii de obligaţia de a deţine viză trebuie susţinut cu adevărat, dat fiind faptul că nivelul dezvoltării economice, al educaţiei şi guvernării democratice din Taiwan este comparabil cu ţările OCDE din regiune – Coreea de Sud şi Japonia. După decenii de tensiune, climatul politic dintre guvernul actual taiwanez şi Republica Populară Chineză este pozitiv, după cum demonstrează stabilirea zborurilor directe şi nivelul fără precedent al relaţiilor dintre China şi Taiwan şi schimburile de personal, oferind astfel o perioadă scurtă în care trebuie să se profite de ocazie pentru a asigura o aplicare lipsită de probleme a măsurilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Oreste Rossi (EFD), în scris. - (IT) Taiwanul nu reprezintă o ameninţare pentru Uniunea Europeană nici în ceea ce priveşte imigraţia ilegală (doar 45 de imigranţi ilegali taiwanezi au fost identificaţi între 2006 şi 2008) nici în ceea ce priveşte securitatea publică.

După cum am fost informaţi în această dimineaţă de către raportor, dl Díaz de Mera García Consuegra, autorităţile taiwaneze i-au scutit formal pe toţi cetăţenii UE de obligaţia de a deţine viză. Sunt de acord cu raportorul deoarece este important să dezvoltăm o politică comună privind imigraţia, contribuind la consolidarea relaţiilor comerciale cu Taiwanul, care este al patrulea partener din Asia al Uniunii Europene şi o ţară marcată de stabilitate politică şi reforme instituţionale, în care libertăţile civile şi drepturile cetăţenilor sunt respectate.

 
  
  

Raport: Kathleen Van Brempt (A7-0246/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Consider că este esenţială aplicarea acestui tip de asistenţă pentru proiecte în domeniul energiei, mai ales într-o perioadă de criză, deoarece stimulează economia europeană prin crearea de noi locuri de muncă. Consider ca fiind corespunzătoare cererea din partea Parlamentului de a include asistenţa pentru proiectele din domeniul eficienţei energetice. Într-o anumită măsură, includerea acestora face necesară mutarea atenţiei de la proiectele transfrontaliere în esenţă, la cele mai mult regionale, care vor avea un impact major în întreaga Europă. Trebuie să ne amintim că respectivul cost al investiţiei iniţiale necesare reprezintă una din principalele probleme cu care se confruntă întreprinderile mici şi mijlocii regionale atunci când investesc în proiectele de energie regenerabilă, care este menţionată în prezentul regulament. Introducerea de sprijin tehnic pentru punerea în aplicare a acestor proiecte este binevenită. Doresc să subliniez, de asemenea, punctul menţionat de raportor potrivit căruia problemele bugetare ale autorităţilor regionale în vremuri de criză nu trebuie să le împiedice accesul la finanţare. În ceea ce priveşte domeniul de aplicare, consider ca fiind la fel de important sprijinul avut în vedere pentru proiectele referitoare la sursele de energie regenerabilă descentralizate, încorporate în spaţiile locale şi integrarea lor în reţelele de energie electrică.

 
  
MPphoto
 
 

  Sophie Auconie (PPE), în scris. (FR) Regulamentul (CE) nr. 663/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unui program de ajutor pentru redresare economică (PEER), cu scopul de a contribui la redresarea economică prin acordarea unui pachet financiar de 3,98 miliarde de euro pentru anii 2009 şi 2010. Atunci când ajutorul pentru investiţii în domeniul energiei durabile este concentrat la nivel local, acesta este cel mai eficient şi mai profitabil. Tocmai de aceea am votat în favoarea acestui text. Acesta prevede crearea unui instrument financiar conceput pentru a sprijini iniţiativele de eficienţă energetică şi energiile regenerabile care au un impact rapid, măsurabil şi substanţial cu privire la redresarea economică a Uniunii Europene, la consolidarea securităţii energetice şi la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Beneficiarii acestui instrument sunt autorităţile publice, de preferinţă la nivel local şi regional, precum şi organismele publice şi private care acţionează în numele acestor autorităţi publice.

 
  
MPphoto
 
 

  Vito Bonsignore (PPE), în scris. (IT) Felicit raportoarea pentru munca sa remarcabilă şi pentru rezultatul încurajator pe care l-a atins. Am votat în favoarea acestei măsuri, deoarece cred că înfiinţarea unui fond ad-hoc pentru a reduce dependenţa energetică şi a utiliza energia regenerabilă şi locală (chiar dacă acesta se ridică la doar 146 de milioane de euro), reprezintă un indiciu important pentru grupul meu parlamentar cu privire la metoda care trebuie urmată în ceea ce priveşte o cerere inspirată la bugetul Uniunii Europene. De fapt, sunt convins că acest instrument financiar capătă o semnificaţie şi mai mare în lumina crizei financiare, deoarece poate ajuta întreprinderile să se redreseze mai eficient şi poate, în viitor, să constituie un proiect-pilot pentru crearea unui fond de energie mai generos. De asemenea, cred că măsura este utilă prin faptul că permite punerea în aplicare a proiectelor care vor fi capabile să contribuie la redresarea economică şi la atingerea obiectivelor energetice stabilite pentru combaterea schimbărilor climatice. Acordarea de prioritate eficienţei energetice şi utilizării surselor regenerabile de energie reprezintă un pas esenţial. În cele din urmă, am speranţa că programele vor fi distribuite în mod echitabil din punct de vedere geografic şi că întreaga structură juridică (şi componenţa comisiei de atribuire), vor fi definite mai eficient.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Dezvoltarea altor surse de energie regenerabilă şi promovarea eficienţei energetice contribuie la dezvoltarea „ecologică” pentru a asigura o economie competitivă şi durabilă şi pentru a combate schimbările climatice. În sprijinul acestor politici, UE va crea noi locuri de muncă şi oportunităţi pe o piaţă „verde”, încurajând astfel dezvoltarea unei economii competitive, sigure şi durabile. Este esenţial să se majoreze finanţarea publică cu scopul de a dezvolta economisirea energiei, eficienţa energetică şi proiectele de energie regenerabilă. Europa trebuie încă să creeze condiţii pentru intensificarea investiţiilor private în cercetarea ştiinţifică, în dezvoltarea şi demonstrarea tehnologică în domeniul energetic. De asemenea, aş dori să atrag atenţia asupra faptului că cel de Al optulea program-cadru pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică are ca priorităţi securitatea energetică, combaterea schimbărilor climatice şi mediul. Doar astfel va fi posibilă menţinerea competitivităţii industriei noastre, promovarea creşterii economice şi crearea de locuri de muncă.

 
  
MPphoto
 
 

  Giles Chichester (ECR), în scris. – Deputaţii conservatori cred că în actualul climat financiar şi economic, propunerile pentru noile cheltuieli ale UE trebuie să fie supuse unei examinări riguroase. În ceea ce priveşte acest instrument special, am fost preocupaţi în ceea ce priveşte principiile bugetare ale bugetului UE şi a disciplinei bugetare. Cu toate acestea, deputaţii conservatori remarcă potenţiala valoare adăugată oferită de această propunere şi concentrarea sa pe domenii politice prioritare. Deputaţii conservatori pot sprijini, prin urmare, propunerea de compromis ca o excepţie şi în niciun caz ca stabilire a unui precedent.

 
  
MPphoto
 
 

  Lara Comi (PPE), în scris. (IT) Cel mai bun răspuns la o scădere a cererii, precum cea care a afectat economia mondială în ultimii ani, este de a stimula circulaţia ofertei de bani existentă. Sectorul public este cu siguranţă cel mai bun loc pentru acţiunile care trebuie întreprinse în vederea atingerii acestui lucru. Este de sperat, de fapt, că acest sector va primi un impuls care să îi permită să facă economii prin împingerea economiei europene de-a lungul unui traseu virtuos de consum eficient în timp ce, în aceeaşi măsură, va da naştere la locuri de muncă nerelocabile. Trebuie subliniat, totuşi, că este urgentă nevoie de această dispoziţie. Conform previziunilor, o astfel de măsură ar putea în curând, de fapt, să fie văzută ca doar una dintre multele planificate pentru redresare şi, prin urmare, i s-ar putea acorda mai puţină atenţie. Acţiunea promptă ar evita riscul ca acest lucru să aibă loc şi, în acelaşi timp, ar asigura o mai mare eficacitate.

 
  
MPphoto
 
 

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D), în scris. − (RO) Accesul autorităților publice locale şi regionale pentru obţinerea de finanțare pentru proiecte de investiții pentru proiecte în materie de energie din surse regenerabile și de eficiență energetică trebuie îmbunătăţit. Consider benefice schimburile de experienţă între autorităţi locale si regionale din statele membre pentru dezvoltarea unor proiecte rentabile în materie de eficiență energetică şi cu respectarea angajamentelor de combatere a schimbărilor climatice. Uniunea trebuie însă să pună în aplicare mecanismele financiare necesare pentru atingerea obiectivelor Strategiei UE 2020.

 
  
MPphoto
 
 

  Mário David (PPE), în scris. (PT) În general, am votat în favoarea propunerilor prezentate în acest raport care vizează redresarea economiei europene prin acordarea de asistenţă financiară sporită pentru proiectele în domeniul energiei. Salut propunerea de a canaliza creditele necheltuite din Programul energetic european pentru redresare (PEER) într-o nouă facilitate de sprijinire a eficienţei energetice, precum şi în proiectele de energie regenerabilă. Prin intermediul stimulentelor financiare, aceste proiecte nu vor avea posibilitatea de a ajuta doar redresarea economiei europene, ci, de asemenea, vor spori securitatea aprovizionării cu energie şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în UE. Posibilitatea de creştere a eficienţei prin punerea în aplicare a fondurilor la nivel local şi regional este un alt aspect pozitiv. Acest lucru va permite gestionarea „efectelor colaterale”, cum ar fi transformarea economiilor locale şi regionale în unele mai dinamice prin intermediul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri), integrarea socială sau atractivitatea regiunilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestui raport, deoarece susţine includerea măsurilor de asistenţă pentru proiectele în domeniul eficienţei energetice şi a energiei regenerabile în Programul energetic european pentru redresare. Finanţarea proiectelor în domeniul eficienţei energetice şi energiei regenerabile va stimula redresarea economică, va crea oportunităţi de locuri de muncă şi va contribui la lupta împotriva schimbărilor climatice şi poate deveni o modalitate importantă de a răspunde la criza financiară.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Dependenţa energetică a Uniunii Europene este bine cunoscută, la fel cum este modul în care statele membre au încercat să îi facă faţă prin diversificarea metodelor de producere a energiei şi prin optarea pentru energie regenerabilă. Acest efort a fost încetinit în mod dramatic de apariţia crizei economice şi financiare în care suntem scufundaţi. Un program de acordare de asistenţă Uniunii în domeniul energiei pentru a promova redresarea economică ar putea constitui o modalitate de a inversa tendinţa recentă şi de a recâştiga iniţiativa, cu scopul de a creşte autonomia energetică a statelor membre. Este bine cunoscut faptul că acest tip de proiect are costuri iniţiale deosebit de mari şi că există un avantaj colectiv de sprijinire a celor care îşi asumă riscul de a investi în acest domeniu. Acest sector are potenţial nu doar pentru protejarea mediului, ci şi pentru crearea de mai multe locuri de muncă într-o Europă care vrea să fie mai puţin dependentă de lumea exterioară. Sper că programul este fructuos, că serveşte de fapt scopului pentru care a fost creat şi că poate evita birocraţia şi cheltuielile excesive.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. (PT) Aceasta este o modificare a regulamentului de instituire a programului energetic european pentru redresare care a prevăzut granturi în valoare de 3,98 miliarde de euro pentru 2009 şi 2010. Aş dori să vă reamintesc că acea sumă nu a fost folosită şi că Iniţiativa de finanţare a energiei durabile propusă de Comisie este acum în curs de a fi creată pentru a asigura utilizarea fondurilor care există încă.

Banii neutilizaţi – 146 milioane de euro – vor fi canalizaţi către acest nou instrument financiar care va merge spre proiecte de energie durabilă, în special în zonele urbane. Concret, acesta va acoperi:

- clădiri publice şi private care încorporează energia regenerabilă şi/ sau soluţii de eficienţă energetică;

- investiţii în producerea de căldură şi energie combinate cu aport foarte eficient de energie, inclusiv microgenerare şi reţele de termoficare de încălzire/răcire, în special din surse de energie regenerabilă;

- surse de energie regenerabilă descentralizate integrate în zonele locale şi integrarea lor în reţelele electrice;

- microgenerare din surse de energie regenerabilă;

- transport urban curat pentru a sprijini creşterea eficienţei energetice şi integrarea surselor de energie regenerabilă, cu accent pe transportul public, vehiculele electrice şi pe bază de hidrogen şi pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;

- infrastructura locală, inclusiv iluminatul eficient al infrastructurii publice în aer liber.

 
  
MPphoto
 
 

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris. (LT) Aş dori să mulţumesc autorului raportului pentru o iniţiativă legislativă excelentă, pe care am susţinut-o, deoarece finanţarea proiectelor în domeniul eficienţei energetice şi energiei regenerabile va contribui la stimularea redresării economice, crearea de locuri de muncă şi va promova integrarea socială şi atractivitatea regiunilor. Aceste proiecte au eficienţă sporită atunci când sunt puse în aplicare la nivel municipal, regional şi local, dar în cazuri justificate în mod corespunzător, poate fi mai eficient ca acestea să vizeze nivelul naţional. Pe măsură ce criza financiară şi economică actuală şi veniturile bugetare mai mici au un efect deosebit de negativ asupra situaţiei financiare a autorităţilor locale şi regionale, trebuie să se asigure că situaţia bugetară dificilă a acestor autorităţi nu le împiedică să fie în măsură să acceseze finanţarea. Sunt încântat că este necesar un impact economic pe termen scurt şi că perioada dintre primirea unei cereri pentru un proiect şi decizia financiară nu trebuie să depăşească şase luni. După cum ştim, dependenţa UE faţă de ţările furnizoare de petrol şi gaze este în creştere. În unele ţări, proiectele de renovare a clădirilor, proiectele de infrastructură a gazului şi electricităţii, interconectorii, fermele eoliene şi proiectele de captare şi de stocare a carbonului (CSC) au nevoie de o lungă perioadă de timp pentru a se dezvolta. Fondurile necheltuite de la aceste proiecte pot fi alocate pentru acest domeniu. Raportul este deosebit de relevant pentru Lituania, care devine din ce în ce mai dependentă de energia din Rusia. Prin urmare, sper că guvernul va depune toate eforturile pentru a obţine finanţare şi va viza resursele financiare la nivel local, în scopul de a crea valoare adăugată, un beneficiu direct pentru cetăţeni, reducând astfel sărăcia energetică. De asemenea, sper că raportul nu se va îneca în birocraţie.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi securităţii sunt priorităţile majore ale UE. Strategia Europa 2020 este foarte ambiţioasă în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor în aceste domenii. Utilizarea fondurilor excedentare pentru sprijinirea proiectelor legate de eficienţa energetică şi de energia regenerabilă în Programul energetic european pentru redresare (PEER) este prin urmare lăudabilă, mai ales pe fondul crizei financiare. Apariţia proiectelor de investiţii în aceste domenii este vitală pentru creşterea economică şi pentru o economie mai curată.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. (LV) Susţin în totalitate ideea că trebuie să alocăm 146 milioane de euro pentru proiectele din domeniul energiei. Acest lucru va avea un efect tangibil în cazul în care fondurile sunt aplicate sensibil. În primul rând, această decizie va da undă verde pentru toţi cei care urmăresc o reducere semnificativă a costurilor în procesul de fabricaţie, transport şi sectoare de tranzit. Vor fi reduceri de costuri, ceea ce înseamnă că veniturile vor creşte şi, pe de altă parte, prin punerea în aplicare a unei politici fiscale echilibrate, ţările UE vor putea depăşi mai rapid consecinţele crizei financiare globale. Alocarea de fonduri UE pentru proiectele în domeniul energiei este un stimulent bun pentru şefii de guverne, autorităţile locale şi întreprinderile din UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Cercetarea şi dezvoltarea sunt esenţiale pentru creşterea economică sănătoasă şi sunt indispensabile pentru realizarea obiectivelor UE cu privire la schimbările climatice sau creşterea eficienţei energetice. Acesta este unul dintre motivele pentru care cercetarea şi inovarea se află în centrul strategiei Europa 2020. Pe de o parte, este important că reglementările privind subvenţiile sunt clare, în scopul de a preveni pe cât posibil abuzurile. Cu toate acestea, pe de altă parte, controalele nu trebuie să conducă la excluderea în mod indirect a întreprinderilor mici şi mijlocii din cauza complexităţii procesului de subvenţie. Prin urmare, reglementările privind subvenţiile trebuie să fie revizuite la fiecare câţiva ani având în vedere aceste puncte şi, de asemenea, ori de câte ori este posibil, acestea trebuie să fie simplificate. Revizuirea planificată nu va satisface această cerinţă, motiv pentru care am votat împotriva acesteia.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea acestui raport, deoarece cred că este important, în special într-un moment de criză, pentru a susţine şi a revitaliza economia, în timp ce, în aceeaşi măsură, se concentrează asupra sectoarelor care nu sunt încă saturate, dar necesită în schimb dezvoltare şi investiţii. De asemenea, sunt de acord cu regula că acest instrument ar trebui limitat la finanţarea măsurilor care au un impact rapid, măsurabil şi substanţial asupra redresării economice în cadrul Uniunii, creşterii securităţii energetice şi reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. Criza structurală actuală este, în mod paradoxal, o oportunitate importantă pentru a pune din nou în discuţie acest lucru. Dificultăţile cu care s-au confruntat sistemele economice majore pot permite Europei să se redreseze. Cu toate acestea, acest lucru va necesita viziunea, capacitatea şi curajul unei noi strategii. În situaţia actuală, singura strategie care păstrează unele perspective de succes este investirea în soluţii inovatoare în scopul de a renunţa la paradigmele tehnologice şi ştiinţifice actuale.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestui raport deoarece cred că alocarea fondurilor neutilizate din Programul energetic european pentru redresare (PEER) destinat creării unui instrument financiar specific pentru a sprijini iniţiativele privind eficienţa energetică şi energia regenerabilă este un lucru care merită salutat. De fapt, finanţarea acestui tip de proiect, care este în deplină conformitate cu obiectivele strategiei Europa 2020, are o contribuţie majoră pentru dezvoltarea unei economii durabile, combaterea schimbărilor climatice şi promovarea ocupării forţei de muncă, constituind, de asemenea, în acelaşi timp o metodă deosebit de adecvată, având în vedere criza economică şi financiară cu care ne confruntăm în prezent.

 
  
MPphoto
 
 

  Crescenzio Rivellini (PPE), în scris. (IT) Aş dori să transmit felicitări pentru activitatea excelentă realizată de dna Van Brempt. Modificarea legislaţiei privind Programul energetic european pentru redresare va face posibilă utilizarea fondurilor disponibile pentru finanţarea proiectelor, inclusiv: renovarea clădirilor publice şi private pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice sau pentru a face trecerea la energie regenerabilă; construirea de instalaţii de energie regenerabilă şi integrarea acestora în reţelele electrice; dezvoltarea de soluţii curate de transport public urban, cum ar fi vehiculele electrice şi pe bază de hidrogen; şi dezvoltarea infrastructurii locale, inclusiv iluminatul stradal eficient, stocarea energiei electrice şi furnizarea de contorizare inteligentă şi reţele inteligente. Fondurile vor fi direcţionate către sprijinirea autorităţilor locale şi regionale în proiecte care ar trebui să se dovedească eficiente din punct de vedere economic şi financiar, astfel încât să asigure un randament al investiţiei în timp util. Un total de 146,34 milioane de euro ar trebui să fie pus la dispoziţie din ianuarie 2011 până la 31 martie 2014. Contribuţiile primite pot lua forma creditelor, garanţiilor, acţiunilor sau altor produse financiare. Până la 15 % din sumele plătite pot fi folosite pentru a ajuta autorităţile publice în pregătirea de proiecte care vor fi selectate parţial pe baza echilibrului geografic.

 
  
MPphoto
 
 

  Robert Rochefort (ALDE), în scris. (FR) În contextul circumstanţelor economice dificile cu care ne confruntăm, prin atribuirea sumei de 146 milioane de euro în credite neangajate care urmează să fie alocate pentru proiecte de economisire a energiei, eficienţă energetică şi energii regenerabile între momentul actual şi 2014, acest instrument financiar va contribui la susţinerea creşterii economice şi încurajarea redresării economice în cadrul Uniunii Europene, contribuind în acelaşi timp la combaterea schimbărilor climatice şi la promovarea protecţiei mediului. Susţin această dispoziţie şi votez în favoarea raportului colegei mele deputate, dna Van Brempt.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – În 2009, UE a adoptat un program pentru a ajuta redresarea economică a Europei (PEER), prin acordarea sumei de 3,98 miliarde de euro pentru proiecte energetice până la sfârşitul anului 2010. Acea finanţare comunitară a fost alocată unui număr de trei sub-programe în domeniul proiectelor de infrastructură de gaze şi electricitate, proiecte de energie eoliană offshore (OWE) şi proiecte de captare şi stocare a carbonului (CSC). Graţie Grupului Verts, am reuşit să obţinem o prevedere care ar permite utilizarea fondurilor neangajate pentru crearea unui instrument financiar dedicat sprijinirii eficienţei energetice şi iniţiativelor din surse regenerabile, în special în mediul urban. În scopul de a încuraja un număr mare de investiţii descentralizate, autorităţile publice municipale, locale şi regionale vor fi beneficiarii.

 
  
MPphoto
 
 

  Oreste Rossi (EFD), în scris. (IT) Într-o criză precum cea prin care trecem, este inacceptabil să risipim resursele pe care Uniunea Europeană le-a pus la dispoziţie pentru susţinerea proiectelor energetice. Din fondurile alocate pentru infrastructura de gaz, energie electrică şi energie eoliană, o sumă considerabilă de 146 milioane de euro a rămas neutilizată. Această măsură este concepută pentru a face disponibilă această sumă şi pentru a finanţa proiectele pentru restructurarea şi îmbunătăţirea eficienţei caselor şi clădirilor publice, iluminatului stradal şi sistemelor de transport urban. Aceste fonduri pot crea noi locuri de muncă, ceea ce va contribui la dezvoltarea unei economii competitive şi durabile.

 
  
MPphoto
 
 

  Salvatore Tatarella (PPE), în scris. (IT) Votul de astăzi consfinţeşte înfiinţarea unui fond nou şi important pentru finanţarea proiectelor în sectorul energiei regenerabile şi a eficienţei energetice prin intermediul instrumentelor financiare inovatoare. Fondul are două scopuri: promovarea economisirii energiei şi îmbunătăţiri în mediul înconjurător şi, în acelaşi timp, acordarea unui nou impuls redresării economice a Europei. Fondul va finanţa iniţiative şi proiecte de energie, adoptând o filosofie diferită de trecut, nu se mai concentrează pe subvenţii directe care de multe ori s-au dovedit a fi dezastruoase, ci pe rentabilitatea investiţiei. În cazul în care este folosită în mod corespunzător, cred că această nouă formulă va anunţa venirea unui nou ciclu virtuos pentru revitalizarea economiei europene. În plus, noul instrument financiar reprezintă o oportunitate importantă pentru dezvoltarea entităţilor locale, mai ales cele din sudul Italiei. De fapt, fondul ar putea fi, de asemenea, integrat în alte fonduri europene, cum ar fi de exemplu, Fondul european de dezvoltare regională. Prin votul decisiv în favoarea acestui nou fond, îmi exprim speranţa că acest tip de finanţare inovatoare ar putea fi, de asemenea, extinsă în viitor la multe alte sectoare, începând cu infrastructura rutieră, feroviară, portuară şi aeroportuară.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. (PT) Un angajament faţă de eficienţa energetică şi securitate este una dintre priorităţile actuale ale Uniunii Europene. Amploarea crizei economice şi financiare de care suferă Europa în prezent conduce la căutarea de soluţii capabile să ofere un răspuns echilibrat la cerinţele lumii moderne, în special prin utilizarea resurselor financiare existente. Salut iniţiativa de a canaliza suma neutilizată de 114 milioane de euro alocată sectorului energetic ca parte din Programul energetic european pentru redresare, în iniţiative în sprijinul eficienţei energetice şi a energiei regenerabile, în spiritul strategiei UE 2020. Intenţia este ca aceste noi proiecte de investiţii să contribuie la crearea de locuri de muncă şi la creşterea competitivităţii în sector. Sprijin accentul atribuit de raport importanţei creşterii investiţiilor descentralizate, deoarece beneficiarii iniţiativelor vor fi autorităţile publice de la diferitele niveluri de guvernare, fie municipale, regionale sau naţionale. Rolul diferitelor părţi implicate va fi astfel consolidat şi evaluat, demonstrând succesul coordonării efectuate în cadrul Pactului primarilor.

 
  
  

Propunere de rezoluţie RC-B7-0608/2010

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestei rezoluţii comune, deoarece consider că relaţia transatlantică este, fără îndoială, cea mai importantă relaţie externă pentru europeni. La următorul summit UE-SUA, ambii parteneri trebuie să coopereze pentru a promova o agendă comună, bazată pe valori reciproce, cum ar fi apărarea democraţiei, a statului de drept şi a drepturilor omului. Într-o perioadă de criză gravă şi în ajunul unei reuniuni cruciale a G20, UE şi SUA, care reprezintă jumătate din economia mondială în relaţiile lor, trebuie să fie mai angajate decât oricând să coopereze îndeaproape în privinţa redresării economice globale şi pentru stabilirea unor măsuri pentru reglementarea sistemului financiar global. Acţiunea comună este necesară în privinţa celor mai mari provocări cu care se confruntă lumea – lupta împotriva schimbărilor climatice, atingerea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului, procesul de pace din Orientul Mijlociu, situaţiile specifice din Afganistan şi Irak şi chiar neproliferarea armelor nucleare. O astfel de acţiune trebuie să fie rezultatul unui dialog strategic sporit şi a cooperării între UE şi SUA, în cadrul instituţiilor multilaterale existente, în special Organizaţia Naţiunilor Unite, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi NATO. Acest lucru va contribui la crearea de soluţii.

 
  
MPphoto
 
 

  Sophie Auconie (PPE), în scris. (FR) Relaţia unică prin care sunt legate Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii este una dintre pietrele de temelie strategice ale Uniunii Europene. Parteneriatul transatlantic, reprezentând în comun jumătate din economia globală şi unit prin valorile comune ale democraţiei şi drepturilor omului, are în plus rolul de garant al stabilităţii lumii. Următorul summit UE - Rusia reprezintă un moment crucial în această cooperare. Am votat în favoarea acestui text, deoarece subliniază provocările cu care se va confrunta această colaborare şi obligaţiile pe care le implică. Renaşterea dialogului dintre cele două mari puteri, precum şi promovarea negocierilor multilaterale care caracterizează politica noii administraţii Obama, accentuează importanţa acestui text. Din această perspectivă, acesta prevede orientările pentru următorul summit, în special în ceea ce priveşte conflictul israeliano-palestinian, problema nucleară iraniană, dezarmarea nucleară şi pactul de securitate transatlantică. În cele din urmă, se solicită consolidarea Consiliului Economic Transatlantic şi se evidenţiază necesitatea pentru reformarea sistemului financiar internaţional, pentru cooperarea în ceea ce priveşte energia, mediul, proprietatea intelectuală şi protecţia consumatorilor care urmează să fie dezvoltate, precum şi pentru cooperarea judiciară şi poliţienească.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. (LT) Sprijin această rezoluţie. Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Uniunea Europeană a devenit un actor important pe scena internaţională. În timp ce UE şi SUA rămân cele mai puternice forţe în economia mondială, consecinţele grave ale crizei financiare şi economice au dus la crearea unei pieţe transatlantice mai integrate, care ar crea condiţii mai favorabile pentru creşterea economică şi dezvoltarea socială durabilă. Prin urmare, este necesar să se dezvolte cooperarea bilaterală în ceea ce priveşte pregătirea unei strategii energetice comune care ar sprijini diversificarea şi securitatea rutelor energetice şi de aprovizionare, promovând o economie eficientă din punct de vedere ecologic. Mai mult, în crearea unei noi culturi de afaceri, este necesar să se îmbunătăţească utilizarea inovaţiilor, creativitatea şi tehnologiile informaţiei şi comunicării şi să se sporească nivelul de cooperare în domeniile educaţiei, cercetării şi ştiinţei.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Având în vedere că cei doi parteneri s-au angajat să coopereze pentru a promova creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă în economiile lor şi că Parlamentul continuă să pledeze pentru realizarea unei pieţe transatlantice până în 2015 în temeiul principiului unei economii sociale de piaţă, alături de finalizarea pieţei unice proprii a UE, acest lucru va fi un element-cheie în creşterea nou descoperită şi în redresarea economică globală. Am votat în favoarea rezoluţiei, deoarece sunt de acord cu faptul că Consiliul Economic Transatlantic (CET) este mecanismul cel mai potrivit pentru a gestiona relaţiile economice transatlantice şi că partenerii ar trebui să profite de CET pentru a depăşi barierele existente pentru integrarea economică şi pentru a obţine o piaţă transatlantică până în 2015, în temeiul principiului unei economii sociale de piaţă, care va acţiona ca un răspuns pozitiv la criza economică şi socială actuală. De asemenea, sunt de acord cu apelul pentru cooperare în cadrul CET privind toate aspectele care afectează mediul de reglementare pentru industrii, în special întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri), ca urmare a abordării „Small Business Act” a UE atunci când se are în vedere legislaţia cu impact transatlantic.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlos Coelho (PPE), în scris. (PT) Parteneriatul dintre Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană se bazează pe istorie, cultură, interese şi valori comune, iar acestea împărtăşesc şi responsabilitatea pentru soluţionarea problemelor globale şi a provocărilor comune. Cu ajutorul economiilor lor integrate, acestea reprezintă împreună aproximativ jumătate din economia globală: acest parteneriat transatlantic este motorul principal al prosperităţii economice globale. Este esenţial să se prezinte la acest summit o strategie coerentă comună, cu noi politici şi instrumente care pot aborda noile provocări legate de creşterea economică şi de crearea de locuri de muncă, la un nivel strategic şi în ceea ce priveşte securitatea. Sper că mesajul care reiese din acest summit este acela că UE şi SUA trebuie să coopereze într-un mod fără precedent pentru a-şi reforma pieţele şi instituţiile financiare, învăţând din erorile recentei crize economice şi financiare, precum şi creând condiţiile pentru redresare şi crearea de locuri de muncă. De asemenea, fac apel la existenţa unui dialog deschis între părţi cu privire la modul de a realiza o mai mare toleranţă şi respect pentru diversitate în comunităţile lor respective, în contextul respectării tuturor drepturilor fundamentale ale omului.

 
  
MPphoto
 
 

  Lara Comi (PPE), în scris. (IT) Poziţia dominantă la nivel mondial pe care o ocupă Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană impune o responsabilitate de la care noi nu ne putem sustrage. Nu este o chestiune de a apăra poziţiile pe care le-am adoptat sau de a încerca în zadar să obstrucţionăm procesele istorice sub pretextul păstrării acestei poziţii dominante. Mai degrabă, este o chestiune de afirmare a progreselor civilizaţionale care au caracterizat ţările noastre de zeci de ani. Dorinţa de a realiza bunăstarea pentru popoarele noastre prin mijloace democratice – prin intermediul pieţei libere, condiţiilor de muncă mai umane, sistemelor sociale care funcţionează şi a tuturor celorlalte realizări care fac ţările noastre ceea ce sunt astăzi – contează mult mai mult decât o poziţie dominantă într-un tabel al ligii internaţionale care poate furniza informaţii de bază, dar care nu transmite emoţii sau nu reflectă calitatea vieţii. Toate aceste lucruri se aplică nu numai pentru gestionarea relaţiilor economice globale, ci şi pentru problemele mai sensibile din domenii precum politica externă şi politica de mediu (împreună cu implicaţiile lor pentru politica energetică şi industrială). O mai mare coordonare din prezent poate produce o lume mai bună mâine şi nu este intenţia noastră să renunţăm la acest obiectiv ambiţios.

 
  
MPphoto
 
 

  Christine De Veyrac (PPE), în scris. (FR) Legăturile care unesc Statele Unite ale Americii şi Europa sunt unice şi istorice. Rezoluţia votată astăzi în Parlament, pe care am susţinut-o, subliniază importanţa unei cooperări tot mai mari între ţările noastre şi a consolidării continue a relaţiilor noastre, în special într-un context de criză economică şi de ameninţări teroriste împotriva Occidentului. De asemenea, salut faptul că problema monetară a fost inclusă în rezoluţie, deoarece demonstrează dorinţa noastră de revizuire a sistemului monetar internaţional într-un moment când războaiele privind moneda dăunează creşterii economice a UE. Prin urmare, transmitem un mesaj amical, dar ferm aliaţilor noştri transatlantici, în ajunul deschiderii summitului G20.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea propunerii comune de rezoluţie privind viitorul Summit UE-SUA şi reuniunea Consiliului Economic Transatlantic (CET), deoarece consider că este necesar pentru actuala Preşedinţie a UE să depună eforturi pentru a obţine un angajament ambiţios din partea Statelor Unite ale Americii, la summitul viitor de la Cancún. De asemenea, este necesară o cooperare sporită din partea Statelor Unite ale Americii în vederea reconcilierii mai eficiente a sistemului de comercializare a cotelor de emisii şi cel pus în aplicare de UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. (PT) Această rezoluţie este destul de clară în privinţa obiectivelor viitorului summit şi a intensificării anunţate a „dialogului strategic” dintre SUA şi UE.

Schimbările cu care se confruntă lumea – criza capitalismului şi apariţia unor ţări cu economii destul de puternice, în special Brazilia, Rusia, India şi China: aşa-numitele „ţări BRIC” - reprezintă o ameninţare serioasă la adresa hegemoniei imperialiste. SUA şi UE încearcă să „coordoneze” strategii, folosind o panoplie de mijloace economice, diplomatice şi militare pentru a inversa această evoluţie. Majoritatea deputaţilor nu se abat de la alegerea neoliberalismului; în schimb, aceştia o intensifică, în speranţa că vor apărea noi etape în urma acestui summit către o mai mare „integrare economică” şi înfiinţarea „pieţei transatlantice”. Aceste opţiuni tind să conducă la o exploatare mai mare a lucrătorilor şi a persoanelor, crescând astfel asimetriile economice şi sociale între ţările UE.

Opţiunea militară pentru a asigura dominaţia pieţelor resurselor câştigă o pondere periculoasă, împreună cu o mai mare „cooperare strategică” privind „securitatea transatlantică” între SUA şi UE în cadrul NATO.

Oamenii au răspuns prin luptă la alegerea exploatării şi a războiului. Credem că odată cu manifestaţiile împotriva NATO de la 20 noiembrie şi cu greva generală programată de CGTPIN pentru 24 noiembrie, poporul portughez va muta lupta împotriva acestor politici la o viteză superioară.

 
  
MPphoto
 
 

  Lorenzo Fontana (EFD), în scris. (IT) Este important să profităm de pe urma relaţiilor politice şi economice transatlantice care s-au intensificat în mod constant în ultimii ani, cu efecte asupra alegerii investiţiilor şi a acţiunilor de afaceri. Cred că relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii se pot îmbunătăţi şi mai mult, astfel cum se precizează în propunerea comună de rezoluţie, prin consolidarea cooperării economice şi prin norme privind protecţia datelor cu caracter personal şi solicitând autorităţilor Statelor Unite ale Americii o mai mare transparenţă din punctul de vedere al politicii lor externe şi de apărare. Este important că relaţiile UE-SUA se intensifică, în special în ceea ce priveşte comerţul şi că acestea iau în considerare valorile comune şi poziţiile contrastante deopotrivă, în privinţa cărora trebuie să fie dezvoltat un dialog constructiv. În general, am un aviz pozitiv privind propunerea comună de rezoluţie şi, prin urmare, voi vota în favoarea acesteia, în speranţa că oferă un impuls pentru intensificarea cooperării între aceşti doi actori importanţi în politica mondială şi în economie.

 
  
MPphoto
 
 

  Nathalie Griesbeck (ALDE), în scris. (FR) Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii sunt doi actori care au fost grav afectaţi de criza economică şi financiară; iar într-un moment în care efectele pot fi încă simţite, dorim să reafirmăm în Parlamentul European hotărârea noastră de a găsi un răspuns comun la această criză şi necesitatea de a consolida cooperarea economică în scopul de a ieşi împreună definitiv din această perioadă dificilă. În acest scop, consider că finalizarea unei pieţe transatlantice până în 2015 este o modalitate bună de a dezvolta în continuare relaţiile economice dintre cele două zone care va fi mai puternică în privinţa aspectelor de aliniere şi de demarare a economiei globale. În plus, întrucât Statele Unite ale Americii şi UE sunt parteneri vechi care împărtăşesc multe valori (democraţia, respectul pentru drepturile omului), am dori să se organizeze o anchetă transatlantică pentru a face lumină în privinţa suspiciunii de tortură din Irak. În cele din urmă, acum că ameninţarea teroristă pare tot mai clară, sper că UE şi Statele Unite ale Americii vor colabora pe deplin în acest domeniu, fără însă a lua măsuri care ar putea fi prea intruzive în viaţa privată a persoanelor fizice. Acesta este punctul de vedere pe care am dorit să îl exprimăm acum că se apropie viitorul summit între UE şi Statele Unite ale Americii.

 
  
MPphoto
 
 

  Tunne Kelam (PPE), în scris. – Am susţinut rezoluţia privind Consiliul Economic Transatlantic, cu excepţia unor amendamente propuse de ALDE. Aş dori să profit de această ocazie pentru a face apel la ambii parteneri transatlantici să utilizeze pe deplin şi fără întârzieri potenţialul Consiliului Economic Transatlantic. Acesta din urmă va deveni un instrument esenţial pentru a depăşi barierele încă existente pentru comerţul liber şi pentru a realiza piaţa de comerţ liber transatlantic în următorii cinci ani. Numai o astfel de piaţă, susţinută de Parlamentul European în mai multe rânduri, poate fi baza pentru o cooperare pe termen lung şi de încredere între SUA-UE. Din punct de vedere politic, Statele Unite ale Americii şi Europa ar trebui să facă eforturi susţinute pentru a conveni asupra unei agende comune care să abordeze provocările globale.

 
  
MPphoto
 
 

  Alan Kelly (S&D), în scris. – Relaţia UE-SUA este una dintre cele mai importante relaţii pe care le are UE. SUA reprezintă un partener comercial major, astfel încât este binevenit orice aspect care ne-ar ajuta să avansăm şi să cooperăm mai strâns. Salut rezoluţia care face apel la soluţionarea diferenţelor între două blocuri de tranzacţionare privind probleme cum ar fi suspendarea vizelor şi PNR. Această rezoluţie solicită, de asemenea, o mai bună convergenţă a reformelor financiare de pe ambele maluri ale Atlanticului, pe care o consider foarte importantă pentru a se evita apariţia oricărei alte crize viitoare, precum cea cu care ne confruntăm în prezent.

 
  
MPphoto
 
 

  Constance Le Grip (PPE) , în scris. (FR) Am aprobat rezoluţia în care Parlamentul European îşi prezintă recomandările Consiliului cu privire la modul în care problemele transatlantice ar trebui să fie abordate la viitorul Summit UE-SUA. Având în vedere ponderea deţinută de Uniunea Europeană şi de Statele Unite ale Americii în economia mondială şi situaţia economică actuală, pare crucial pentru cei doi parteneri să-şi intensifice cooperarea în scopul de a promova creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă. De aceea am susţinut, în special, cele două amendamente orale depuse de colegul meu, dl Brok, care a subliniat necesitatea unei mai bune coordonări a politicilor monetare în contextul relaţiilor transatlantice. Aceste două amendamente ar trebui să fie luate în considerare împreună cu dezbaterea care începe în cadrul G20 cu privire la riscurile pentru toate economiile lumii create de „războiul monedei” şi de orice iniţiativă monetară naţională care ar putea dezechilibra ratele de schimb. Toate „deprecierile concurenţiale” şi toate „subestimările competitive” ar trebui să fie evitate, deoarece dăunează cooperării internaţionale economice şi monetare.

 
  
MPphoto
 
 

  Patrick Le Hyaric (GUE/NGL), în scris. (FR) În forma în care este adoptată, rezoluţia privind relaţiile transatlantice este un motiv pentru o relaţie specială cu Statele Unite ale Americii. O relaţie specială economică prin crearea unei pieţe transatlantice între acum şi 2015 şi una politică cu scopul de a „apăra o cauză comună”. Această cauză comună include o cooperare sporită în Afganistan, o integrare mai intensivă cu misiunea Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi respectarea cererilor americane de a împărtăşi datele bancare ale cetăţenilor europeni, prin intermediul acordului SWIFT.

 
  
MPphoto
 
 

  Jiří Maštálka (GUE/NGL), în scris. (CS) În ceea ce priveşte proiectul de acord între Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii cu privire la protecţia datelor cu caracter personal în legătură cu transferul şi prelucrarea datelor în cadrul cooperării poliţieneşti şi judiciare, ar trebui să punem o întrebare fundamentală: dacă ambele părţi au un interes echilibrat în acord. În opinia mea, nu este cazul, deoarece interesul SUA în obţinerea de date privind cetăţenii UE este pe primul loc. Dacă ne uităm mai atent la diferenţele dintre sistemele ambelor părţi pentru protejarea datelor cu caracter personal, vom vedea în curând ca este aproape imposibil să se încheie un acord de acest fel – dacă vrem să menţinem standardele de protecţie a datelor cu caracter personal prevăzute în Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi Carta drepturilor fundamentale a UE. De altfel, este absolut esenţial ca înainte de negocierile privind un astfel de acord între UE şi SUA, să fie adoptate regulamentele cu privire la protecţia persoanelor fizice în prelucrarea datelor cu caracter personal de către organisme, instituţii şi alte organizaţii ale UE şi statele membre, astfel cum se prevede la articolul 16 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris. (FR) Singura calitate a acestei rezoluţii este aceea că recomandă abolirea universală a pedepsei cu moartea şi invită Statele Unite ale Americii să se adreseze Tribunalului Penal Internaţional. În afară de acest lucru, este inacceptabilă. Cum poate Parlamentul să se declare în favoarea realizării marii pieţe transatlantice, acel proiect colosal efectuat pe la spatele publicului european? Cum poate saluta acordul SWIFT, transferul de date din registrul cu numele pasagerilor (PNR), acordul Open Skies dintre Europa şi Statele Unite ale Americii, acordul privind comercializarea cotelor de gaze cu efect de seră şi instituţiile antidemocratice care se află în spatele Grupului multidisciplinar de acţiune internaţională împotriva terorismului (GMT)? Am votat împotriva acestei trădări a interesului general şi democraţiei.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Relaţia UE-SUA se bazează pe un angajament comun faţă de democraţie, statul de drept şi drepturile omului, pentru combaterea terorismului, precum şi pentru prevenirea proliferării armelor de distrugere în masă; acestea sunt interesele şi valorile noastre comune. Nu putem uita faptul că UE şi SUA reprezintă aproape jumătate din economia globală: este relaţia economică cea mai integrată şi mai longevivă din lume şi motorul principal al prosperităţii economice globale. Punctul forte al relaţiei transatlantice şi angajamentul faţă de aceasta capătă o şi mai mare importanţă în faţa crizei internaţionale financiare şi economice actuale. Acest lucru conferă acestui summit o importanţă extremă în consolidarea pe viitor a acestor relaţii, astfel încât obiectivele propuse pentru anul 2015 să poată fi atinse.

 
  
MPphoto
 
 

  Louis Michel (ALDE), în scris. (FR) Rezoluţia privind viitorul Summit UE-SUA şi Consiliul Economic Transatlantic este concepută pentru a reafirma agenda transatlantică şi pentru a consolida cooperarea UE-SUA pe probleme de interes comun. Această relaţie rămâne o prioritate majoră pentru Uniunea Europeană. Pe lângă faptul că UE şi Statele Unite ale Americii au un număr de interese şi valori comune, cum ar fi promovarea păcii, democraţiei, respectului pentru drepturile omului şi economia de piaţă, acestea deţin cea mai importantă relaţie de comerţ bilateral şi de investiţii din lume: economia transatlantică valorează 4 280 de miliarde de dolari. Realitatea noastră este aceea de integrare economică şi mai strânsă. Importanţa deplină a acestei relaţii poate fi, de asemenea, văzută în contextul cooperării pentru dezvoltare, dat fiind faptul că împreună, Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană oferă aproape 80 % din ajutorul pentru dezvoltare. În cele din urmă, parteneriatul nostru este vital pentru a face lumea un loc mai stabil şi pentru a discuta probleme multilaterale majore, cum ar fi schimbările climatice, energia, criza economică şi financiară, gestionarea crizelor, cooperarea pentru dezvoltare, aspectele regionale, non-proliferarea şi dezarmarea şi securitatea.

 
  
MPphoto
 
 

  Radvilė Morkūnaitė-Mikulėnienė (PPE), în scris. (LT) UE şi SUA au mai multe puncte de contact şi joacă un rol dominant în soluţionarea problemelor globale. Cu toate acestea, trebuie să învăţăm reciproc bunele practici şi să ne consolidăm parteneriatul în scopul de a asigura eficienţa acţiunilor. Aceste probleme sunt relevante în ceea ce priveşte schimbările climatice, un mediu sănătos şi securitatea alimentară. Dezastrul ecologic de proporţii din Golful Mexic a oferit speranţa că guvernul SUA va lua măsuri adecvate pentru a asigura protecţia mediului şi va depune eforturi în vederea soluţionării provocărilor legate de schimbările climatice. UE trebuie să joace un rol activ în cadrul conferinţei privind schimbările climatice de la Cancún. Este important ca Statele Unite ale Americii să devină parte a acestui acord pentru că, uneori, există impresia că ar fi mai uşor să se ajungă la un acord cu ţările în curs de dezvoltare decât cu SUA. Trebuie să găsim modalităţi de promovare a legăturilor între sistemul Uniunii Europene de comercializare a emisiilor de gaze cu efect de seră (EU ETS) şi sistemele regionale sau federale de comercializare din Statele Unite ale Americii. De asemenea, trebuie să căutăm un parteneriat transatlantic pe probleme energetice strategice – privind securitatea aprovizionării cu energie şi a politicilor pentru a ne orienta spre surse cu emisii reduse de carbon. Unul dintre aspectele cooperării transatlantice se referă la un mediu sănătos – alimente noi şi utilizarea noilor tehnologii în producţia de alimente. Societatea UE nu este complet pregătită pentru inovaţii, astfel încât ţările trebuie să îşi respecte reciproc alegerile. Un parteneriat puternic între UE şi SUA trebuie să fie benefic pentru ambele părţi în cadrul unui context global. Sper că viitorul Summit UE-SUA va reprezenta un pas către acest obiectiv.

 
  
MPphoto
 
 

  Franz Obermayr (NI), în scris. (DE) Propunerea de rezoluţie include unele puncte pozitive, iar UE ar trebui să încerce să îşi consolideze poziţia în aceste domenii, cum ar fi combaterea crizei economice şi financiare globale şi cooperarea în privinţa transportului şi industriei. Pe de altă parte, propunerea are încă unele deficienţe în ceea ce priveşte politica externă şi de securitate, în special în ceea ce priveşte lupta împotriva terorismului internaţional. Prin urmare, m-am abţinut de la vot.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea rezoluţiei, deoarece cred că este un document corect şi echilibrat. Este important ca Parlamentul să îşi facă auzită poziţia cu privire la acest summit important cu cel mai mare aliat al nostru. Relaţiile transatlantice au fost întotdeauna o parte esenţială a politicii externe europene. Chiar şi într-o lume globalizată, în care unii experţi văd deplasarea axei de la vest spre puterile din est, sunt încă ferm convins că relaţia UE-SUA este esenţială pentru stabilitate, creştere şi prosperitate, nu numai pe ambele maluri ale Atlanticului, ci în întreaga lume. Avem rădăcini puternice în comun; împărtăşim cultura, stilul de viaţă, perspectivele şi pieţele; şi, mai presus de toate, am fost întotdeauna promotorii standard ai valorilor, idealurilor şi nevoilor, fie ideologice, economice sau sociale, care ne-au adus în situaţia în care jucăm rol de lider pe scena mondială. Cu toate acestea, în contextul noului scenariu global şi al echilibrului de putere, cred că trebuie să facem mai operaţională colaborarea noastră cu Washingtonul, iar pentru ca UE să se afirme ca un partener credibil, este vital să dovedească nu doar o imagine de coeziune, ci, de asemenea, capacitatea de a prelua angajamente concrete.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestei rezoluţii, deoarece consider că:

- Consiliul Economic Transatlantic (CET) reprezintă mecanismul cel mai adecvat pentru gestionarea relaţiilor economice transatlantice, iar partenerii trebuie să utilizeze CET la întregul său potenţial pentru a depăşi barierele existente pentru integrarea economică şi pentru a realiza o piaţă transatlantică până în 2015, care va constitui un răspuns pozitiv la crizele economice şi sociale actuale;

- CET va trebui să fie mai strategic, în scopul de a răspunde preocupărilor părţilor interesate;

- abordarea Small Business Act ar trebui să fie monitorizată în timp ce se ia în considerare legislaţia cu un impact transatlantic;

- structurile economice şi financiare de guvernare existente la începutul crizei, la nivel internaţional şi la nivelul UE şi SUA, nu au furnizat suficientă stabilitate sistemului financiar internaţional, astfel încât se înţelege că o creştere a interdependenţei economice şi financiare face importantă consolidarea cooperării între economiile dezvoltate în domeniile politicii macroeconomice şi de supraveghere.

Salut, de asemenea, apelul adresat UE şi SUA de a coopera cu China privind soluţionarea disputei internaţionale asupra ratelor de schimb, fără aplicarea unor măsuri protecţioniste sau de retorsiune, ţinând cont de asemenea de faptul că presiunile pieţei la care sunt supuse statele membre ale UE sunt diferite de cele experimentate de SUA, în special în ceea ce priveşte obligaţiile suverane şi existenţa uniunii monetare.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Relaţia care leagă Europa şi Statele Unite ale Americii este unică şi istorică. Rezoluţia adoptată astăzi în Parlamentul European – în privinţa căreia am votat pentru – subliniază importanţa consolidării cooperării şi intensificării dialogului strategic între UE şi SUA, în contextul crizei economice şi financiare, precum şi combaterea ameninţării teroriste. În momentul de faţă, având în vedere importanţa problemelor internaţionale, este de fapt esenţial să se recurgă la principii, interese şi valori comune, astfel încât să poată fi luate măsuri decisive la viitorul Summit UE-SUA în vederea promovării unei agende comune şi extinse care permite ca aceste provocări să fie abordate în mod eficient. De asemenea, este esenţial să se exploateze pe deplin potenţialul Consiliului Economic Transatlantic pentru a depăşi barierele existente şi pentru a pune bazele pieţei transatlantice până în 2015, precum şi pentru a promova o abordare integrată în domeniul supravegherii şi politicii macroeconomice şi în domeniul relaţiilor comerciale ale UE şi SUA cu ţările terţe.

 
  
MPphoto
 
 

  Robert Rochefort (ALDE), în scris. (FR) Relaţiile transatlantice sunt esenţiale pentru Europa şi am aprobat această rezoluţie cu privire la priorităţile următoare pentru viitorul Summit UE-SUA. În ceea ce priveşte guvernarea globală în special, ar trebui să se intensifice eforturile care vizează punerea în aplicare a agendei de reformă a ONU. În plus, este esenţial să se ajungă la un sistem ambiţios şi obligatoriu pentru perioada de după 2012 privind emisiile de gaze cu efect de seră. În plus, în ceea ce priveşte stabilitatea financiară, comparabilitatea standardelor de contabilitate la nivel global este vitală şi trebuie făcute progrese în direcţia aceasta. Mai mult decât atât, standardele de reglementare introduse într-o zonă ar trebui să servească drept referinţă pentru alte domenii, producând astfel o densitate tot mai mare de reglementări financiare.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – M-am abţinut de la votul final. Printre alte lucruri, unul dintre principalele aspecte pozitive (asupra căruia grupul nostru nu este pe deplin de acord) din această rezoluţie care ar trebui să fie subliniat se găseşte la punctul 29, unde PE prevede că eforturile internaţionale cu privire la ODM, a căror realizare este întârziată, pot fi onorate numai în cazul în care ţările industrializate îşi menţin angajamentele şi retrag 0,7 % din PIB-ul lor acordat ajutorului pentru dezvoltare de peste mări până în 2015. Prin urmare, Parlamentul solicită UE şi SUA, precum şi altor donatori internaţionali, să îşi onoreze angajamentele şi să ia măsuri pentru accelerarea progreselor în vederea atingerii obiectivelor ODM până în 2015;

 
  
MPphoto
 
 

  Geoffrey Van Orden (ECR), în scris. – Relaţia dintre Marea Britanie şi alte ţări europene cu SUA va continua să fie prioritatea noastră strategică cea mai importantă pentru următoarele decenii. În unele domenii de activitate, UE poate, de asemenea, să aducă o contribuţie utilă. Am susţinut, prin urmare, rezoluţia privind relaţiile UE-SUA. Cu toate acestea, nu sunt convins cu privire la valoarea CSDP, iar politica faţă de Iran trebuie să fie consolidată.

 
  
  

Propunere de rezoluţie B7-0604/2010

 
  
MPphoto
 
 

  Sophie Auconie (PPE), în scris. (FR) Cerinţele de securitate pentru transportul aerian au dus la semnarea de către UE cu diferite state a acordurilor pentru schimbul de date din registrul cu numele pasagerilor (datele PNR). În plus, Tratatul de la Lisabona face obligatorie Carta drepturilor fundamentale, protejând astfel informaţiile personale ale cetăţenilor europeni. Atunci când vine vorba de reînnoirea acestor acorduri de schimb, Parlamentul va trebui să aprobe orice nou acord negociat. Există două cerinţe contradictorii în ceea ce priveşte acest aspect. Pe de o parte, lupta împotriva criminalităţii organizate şi a terorismului este sprijinită de noile mijloace de comunicare în masă şi, pe de altă parte, protecţia vieţii private şi a libertăţilor fundamentale care sunt puse în pericol de aceleaşi mijloace. Consider că este important să îmi ofer susţinerea pentru acest text care perpetuează cooperarea transatlantică împotriva criminalităţii organizate şi a terorismului, acordând în acelaşi timp un sprijin important garanţiilor necesare pentru libertăţile cetăţenilor europeni.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. (LT) Sprijin această rezoluţie. Actele de terorism care au şocat lumea şi criminalitatea organizată în creştere în domeniul drogurilor şi al traficului de persoane necesită eforturi îmbunătăţite pentru a combate criminalitatea şi terorismul. Pentru ca astfel de acţiuni să funcţioneze, acestea trebuie să meargă mână în mână cu schimburi de date mai eficiente, concentrate şi mai rapide atât la nivel european, cât şi la nivel mondial. Totuşi, problema principală rămâne cea privind protecţia datelor cu caracter personal în ceea ce priveşte asigurarea faptului că astfel de date nu sunt folosite în alte scopuri decât în cele de prevenire, de investigare sau de depistare a infracţiunilor. În opinia mea, Comisia trebuie să asigure că orice acord sau măsură privind transferul de date cu caracter personal trebuie, de asemenea, să treacă testul de proporţionalitate juridică şi să protejeze confidenţialitatea datelor cu caracter personal. În calitate de instituţie care reprezintă cetăţenii în acest proces, Parlamentul European trebuie să fie informat de către Comisie cu privire la toate problemele legate de transferul datelor cu caracter personal, astfel încât să îşi poată exprima poziţia cu privire la acordurile planificate. În acest sens, vom putea găsi soluţiile optime, astfel încât datele cetăţenilor noştri să fie utilizate în conformitate cu normele strict reglementate, iar protecţia datelor cu caracter personal să fie garantată.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. (LT) Parlamentul vizează să consolideze protecţia datelor în cadrul transferului de date din registrul cu numele pasagerilor (PNR) către instituţiile din ţările terţe. Este foarte important ca utilizarea datelor cu caracter personal să fie eficientă, iar utilizarea informaţiilor să fie suficient de flexibilă şi să permită, de asemenea, protejarea vieţii private a oamenilor. Parlamentul solicită pregătirea unui model standard de date ale pasagerilor şi a unor garanţii că datele vor fi transferate şi prelucrate în scopul prevenirii, al investigării, al depistării sau al urmăririi penale a infracţiunilor, inclusiv a terorismului. Este foarte important ca datele PNR să nu fie folosite pentru extragerea datelor sau pentru crearea de profiluri şi ca revizuirea datelor să nu fie realizată pur şi simplu de un sistem electronic, iar deciziile să fie luate de operatori umani. Ţinând seama de acest lucru, sunt foarte importante colaborarea şi schimbul de informaţii cu instituţii competente şi independente pentru a asigura că acestea iau decizii eficiente şi independente cu privire la transferul de date cu caracter personal.

 
  
MPphoto
 
 

  Nikolaos Chountis (GUE/NGL), în scris. (EL) În scopul combaterii terorismului, fiecare cetăţean este un potenţial terorist şi, în consecinţă, datele lor personale sunt înregistrate, încălcându-se astfel drepturile fundamentale ale omului şi garanţiile instituţionale care asigură că acestea sunt respectate. Din păcate, amendamentele propuse de către Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică, care ar fi îmbunătăţit oarecum lucrurile, au fost respinse. De aceea, am votat împotriva propunerii.

 
  
MPphoto
 
 

  Lara Comi (PPE), în scris. (IT) Libertatea reprezintă unul dintre principiile fundamentale pe care se bazează acest Parlament. Această valoare reprezintă baza pe care sunt construite instituţiile europene, sursa de putere care permite pieţei să genereze o economie variată şi complexă şi aerul pe care îl respiră cetăţenii noştri când merg la studii sau la serviciu în oraşele ce odată erau locuri care solicitau un paşaport sau chiar o viză pentru a permite accesul. Prin urmare, nu există nicio îndoială în ceea ce priveşte importanţa acesteia. Problema evidenţiată de acest document este mai degrabă relaţia sa cu securitatea. Nu există o soluţie uşoară la această problemă. Informaţiile trebuie, de fapt, să fie colectate şi analizate în locurile potrivite, dar trebuie să fim atenţi pentru a preveni abuzul. Verificările privind această procedură trebuie să fie continue şi constante şi trebuie să prevină orice scurgere de date. Nu putem permite oamenilor să vadă acest lucru ca pe dorinţa de a renunţa la libertate, după cum nu putem permite ca presiunea pentru libertate să pună în pericol securitatea oamenilor din Europa. În opinia mea, documentul propune un compromis excelent pentru a echilibra aceste două principii contradictorii.

 
  
MPphoto
 
 

  Corina Creţu (S&D), în scris. − (RO) Salut adoptarea Rezoluției Parlamentului European referitoare la abordarea globală privind transferul de date din registrul cu numele pasagerilor (PNR) către țările terțe și recomandările Comisiei adresate Consiliului de a autoriza iniţierea de negocieri între Uniunea Europeană și Australia, Canada şi Statele Unite, în favoarea căreia am votat. Este o abordare care ţine justul echilibru între nevoile de securitate ale ţărilor membre ale Uniunii Europene şi respectarea fermă a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Registrul cu numele pasagerilor este o bază de date extrem de sensibilă, care trebuie protejată ca atare, pentru a nu provoca daune de orice natură celor al căror nume apare acolo. Mi se pare important să ne asigurăm ca, în cadrul negocierilor acordurilor cu SUA, Australia şi Canada, datele să nu poată fi folosite pentru crearea de profiluri, prin extragerea unor anumite date din registru. Sunt de acord că există o diferenţă între evaluarea riscurilor de securitate, şi creare de profile, care se pot dovedi false, prin interpretarea greşită a datelor. Sper că acordurile pe care Comisia le va negocia cu ţările interesate să răspundă exigenţelor Rezoluţiei.

 
  
MPphoto
 
 

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D), în scris. − Deoarece în epoca digitală actuală, protecția datelor, dreptul la autonomie în materie de informații, drepturile persoanei și dreptul la viață privată sunt valori care joacă un rol foarte important și care trebuie protejate cu o atenție specială, cred că UE trebuie să respecte şi să promoveze un principiu-cheie în politicile de protecție a datelor și că orice acord sau măsură de politică trebuie, de asemenea, să treacă testul de proporționalitate juridică, demonstrând că are drept scop atingerea obiectivelor tratatului.

 
  
MPphoto
 
 

  Mário David (PPE), în scris. (PT) Am votat în linii mari în favoarea a ceea ce această propunere de rezoluţie sugerează. În numele combaterii şi prevenirii ameninţării teroriste globale şi a altor forme de criminalitate transnaţională, salut această iniţiativă şi spiritul de cooperare şi de angajament între UE, Statele Unite ale Americii, Australia şi Canada. Cu toate acestea, consider că proporţionalitatea constituie un principiu fundamental al politicii privind protecţia datelor. Prin urmare, obiectivul acordurilor de a asigura că transferul datelor este în conformitate cu standardele europene de protecţie a datelor trebuie să fie respectat şi apărat în mod voit. De asemenea, aş dori să accentuez importanţa deschiderii negocierilor cu privire la transferul de date cu caracter personal şi acordul privind protecţia cu SUA, în contextul cooperării politice şi juridice extinse. Totuşi, aş reitera faptul că necesitatea şi proporţionalitatea sunt principii fundamentale în asigurarea unei lupte eficiente împotriva terorismului.

 
  
MPphoto
 
 

  Christine De Veyrac (PPE), în scris. (FR) Transferul de date din registrul cu numele pasagerilor (PNR) este un element important în lupta împotriva terorismului şi a criminalităţii organizate. Totuşi, numărul ţărilor care solicită transferul de date PNR de către companiile aeriene este în mod constant în creştere, iar monitorizarea foarte atentă este solicitată pentru a asigura că informaţiile personale ale cetăţenilor europeni nu sunt folosite în alte scopuri decât cele pentru care au fost colectate şi că transferul acestora se face în conformitate cu standardele europene de protecţie a datelor. Prin urmare, sprijin în totalitate rezoluţia adoptată astăzi de către Parlamentul European care vizează să ofere un cadru strict pentru transferul de date ale pasagerilor către ţările terţe. Acele ţări vor trebui să ofere garanţii în ceea ce priveşte utilizarea, stocarea şi colectarea acestor date care ar trebui să prevină abuzul lor şi să asigure că drepturile cetăţenilor noştri sunt respectate.

 
  
MPphoto
 
 

  Harlem Désir (S&D), în scris. (FR) Pentru a asigura securitatea permanentă a transportului internaţional, în special în ceea ce priveşte riscul reprezentat de terorism, este vital pentru ţări să fie capabile să facă schimb de informaţii cu privire la pasageri – datele PNR colectate de companiile aeriene. Totuşi, este la fel de vital să se asigure că aceste prevederi nu pun în pericol libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sau că nu au ca rezultat discriminarea unor persoane din cauza originii sau a religiei lor. De aceea, protecţia datelor cu caracter personal trebuie să fie mai bine garantată. Parlamentul European are o singură solicitare clară înainte de începerea de către Comisie a negocierilor cu privire la metodele de schimb al datelor PNR cu Statele Unite ale Americii, Canada şi Australia: protecţia datelor cu caracter personal este un subiect prea sensibil pentru ca aceste negocieri să se desfăşoare exclusiv între statele membre, în spatele uşilor închise. Acestea trebuie să se desfăşoare într-un mod transparent la nivelul UE. Datele transferate trebuie să fie utilizate doar în cadrul unui context strict definit şi nu trebuie transferate către o ţară terţă. Mai multe tipuri de informaţii vor trebui să fie excluse din categoria datelor care pot fi colectate, în special informaţiile care au legătură cu originea etnică şi credinţele religioase.

 
  
MPphoto
 
 

  Marielle De Sarnez (ALDE), în scris. (FR) Protecţia datelor cu caracter personal este un subiect sensibil în relaţiile UE-SUA la fel ca în cazul acordului privind transferul datelor bancare (acordul SWIFT). În prezent, se discută un acord general UE-SUA privind protecţia datelor, precum şi un nou acord privind schimbul de date din registrul cu numele pasagerilor (PNR). Prin votul de astăzi privind rezoluţia comună, Parlamentul a reiterat solicitarea sa ca informaţiile PNR colectate să nu fie utilizate, în niciun caz, în scopuri de extragere sau de creare a profilurilor. În cele din urmă, Parlamentul solicită din nou Comisiei să ofere dovezi concrete pentru „necesitatea colectării, stocării şi prelucrării datelor PNR” şi, de asemenea, invită Comisia să „creeze alternative mai puţin intruzive”. Dacă Parlamentul nu este luat în seamă, va avea şansa să utilizeze dreptul său de veto.

 
  
MPphoto
 
 

  Ioan Enciu (S&D), în scris. − (RO) Am votat pentru acest raport întrucât consider că este necesar ca Uniunea Europeană să aibă o viziune coerentă şi uniformă în ceea ce privește încheierea de viitoare acorduri în domeniul PNR. Acest lucru va contribui la asigurarea unei protecții îmbunătăţite a datelor personale şi a vieţii private şi în acelaşi timp va contribui la utilizarea acestor date în scopul combaterii terorismului şi a criminalităţii transfrontaliere grave.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestei rezoluţii deoarece consider că este importantă recomandarea Comisiei către Consiliu de autorizare a deschiderii negocierilor privind acordurile între Uniune Europeană şi Australia, Canada şi Statele Unite ale Americii privind transferul şi utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor. Aceste acorduri ar trebui să asigure că determinarea de a lupta împotriva terorismului şi a criminalităţii nu va pune sub semnul întrebării protecţia libertăţilor civile şi a drepturilor fundamentale, şi nici drepturile la viaţă privată, la autodeterminare informaţională şi la protecţia datelor.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Datele cu caracter personal, protecţia acestora şi dreptul individual la aceeaşi protecţie sunt subiecte care au atras tot mai mult interes din partea factorilor de decizie politică şi din partea societăţii civile în sine. Mijloacele tehnologice disponibile reprezintă o provocare semnificativă pentru respectarea vieţii private a indivizilor. Acest concept, de asemenea, a fost contestat de expunerea voluntară şi involuntară din ce în ce mai mare la care europenii sunt supuşi în prezent. Europenii se confruntă, de asemenea, cu o tensiune tot mai mare între dreptul individului la viaţă privată şi dreptul colectiv la securitate. Toate aceste aspecte au luate proporţii îngrijorătoare începând cu 11 septembrie 2001 şi sunt de actualitate. Terorismul şi alte forme de criminalitate organizată sunt combătute astăzi mai degrabă prin schimburi de informaţii rapide şi eficiente între agenţiile de securitate decât prin forţele convenţionale ale poliţiei. Fără aceste schimburi, am fi expuşi unei activităţi infracţionale concertate, transfrontaliere fără a avea şansa de a răspunde în mod corespunzător. Din aceste motive, consider că este esenţial să deschidem negocierile cu partenerii noştri, astfel încât să putem face faţă pericolelor colective împreună şi să garantăm că datele schimbate între părţi respectă principiile oportunităţii şi proporţionalităţii pentru atingerea scopurilor.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) Această rezoluţie urmăreşte dinamica elaborată de Statele Unite ale Americii cu privire la lupta împotriva „ameninţării teroriste” şi, prin urmare, încearcă să conecteze statele membre ale Uniunii Europene la această dinamică. În loc să lupte împotriva cauzelor de bază ale problemei, acestea încearcă să folosească această ameninţare ca pretext pentru restricţiile inacceptabile privind drepturile, libertăţile şi garanţiile europenilor. Cei care sunt responsabili pentru această capitulare de către Parlamentul European, care este împotriva poziţiilor adoptate în trecut, caută în prezent să o nuanţeze prin faptul că face referire la presupusele principii ale „proporţionalităţii” şi „necesităţii”, care sunt întotdeauna discutabile şi evaluate în mod subiectiv. Argumentul că, în prezent, există date din registrul cu numele pasagerilor care au fost deja transferate către ţările terţe fără niciun fel de controale nu este valid. În cazul în care datele sunt utilizate sau prelucrate incorect, acest lucru trebuie să fie investigat, raportat şi combătut în mod viguros. Această rezoluţie reprezintă o capitulare care încearcă doar să ascundă în legalitate ceva ce, în prezent, este evident pe marginea acesteia.

 
  
MPphoto
 
 

  Sylvie Guillaume (S&D), în scris. (FR) Am votat pentru rezoluţia privind strategia cuprinzătoare referitoare la transferul de către companiile aeriene a datelor pasagerilor către ţările terţe, deoarece este necesar să se stabilească un cadru juridic obligatoriu pentru aceste transferuri care sunt tot mai mult folosite ca parte a luptei împotriva terorismului. În cursul pregătirii acestei negocieri cu SUA, Canada şi Australia, Parlamentul a stabilit condiţiile. Printre alte lucruri, solicităm ca datele să nu fie utilizate în scopul creării de profiluri şi ca negocierile să se desfăşoare cu o transparenţă deplină în ceea ce priveşte Parlamentul. În plus, deputaţilor trebuie să li se permită să urmărească îndeaproape această situaţie. Protecţia vieţii private este un aspect sensibil, care nu ar trebui să fie sacrificat de dragul unei alte cerinţe, cea de combatere a terorismului. Aşa cum s-a întâmplat în negocierea acordului SWIFT, Parlamentul va reuşi să protejeze viaţa privată a cetăţenilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Véronique Mathieu (PPE), în scris. (FR) Am votat în favoarea rezoluţiei privind strategia externă a UE privind datele din registrul cu numele pasagerilor (datele PNR) deoarece consider că încheierea de acorduri care permit transferul de date PNR între Uniunea Europeană şi Canada, Statele Unite ale Americii şi Australia are o importanţă deosebită pentru securitatea internaţională. Prin urmare, salut recomandarea Comisiei pentru ca negocierile să fie deschise în vederea încheierii acestor acorduri. Într-adevăr, a fost evident timp de câţiva ani că transferul acestor date contribuie la combaterea terorismului şi a criminalităţii la nivel internaţional. Aceste transferuri internaţionale de date PNR oferă autorităţilor de aplicare a legii din ţările noastre mijloace preţioase de combatere a ameninţării teroriste. În plus, trebuie să accentuez că noua abordare globală a datelor PNR prezentată de către Comisie în luna octombrie şi care vizează să stabilească nişte criterii generale specifice tuturor acordurilor PNR este, în opinia mea, foarte pozitivă. Aceasta va crea un cadru mai structurat şi mai coerent pentru aceste acorduri şi va oferi garanţii semnificative în ceea ce priveşte protecţia datelor cu caracter personal.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris. (FR) Această rezoluţie contrazice în totalitate rezoluţia adoptată de către Parlament în luna mai. Aceasta „salută” propunerea prezentată de către Comisie în luna septembrie. Acea propunere sprijină transferul de date PNR către ţările terţe şi nu conţine garanţii satisfăcătoare cu privire la modul în care vor fi folosite datele. Ceea ce este mai rău, este faptul că prezintă ca fiind justificată stocarea acestor date pentru o perioadă nelimitată de timp în scopul creării de profiluri. Care este rolul acestei bariere ipocrite creată de această rezoluţie în faţa unei practici care se află în centrul unui proiect pe care îl sprijină? Am votat împotriva acestei rezoluţii, care încalcă orice drept al unei persoane ca datele sale cu caracter personal să fie respectate.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT)Registrul cu numele pasagerilor (PNR) reprezintă o altă armă în lupta împotriva terorismului. În conformitate cu Tratatul de la Lisabona, Parlamentul trebuie să contribuie la stabilirea unei noi strategii externe privind negocierea unui nou acord PNR între UE, SUA, Australia şi Canada. Ca un mare militant al luptei împotriva terorismului, UE este pregătită să negocieze orice acord care poate fi eficient în această luptă. Totuşi, Uniunea nu va pune în pericol libertăţile civile şi drepturile fundamentale.

 
  
MPphoto
 
 

  Louis Michel (ALDE), în scris. (FR) Sprijin pe deplin obiectivul de prevenire şi de combatere a terorismului şi a altor forme grave de criminalitate transnaţională. Tot mai multe ţări folosesc datele pasagerilor în acest scop. Totuşi, în epoca digitală, este esenţial să se acorde o atenţie deosebită aplicării şi protecţiei libertăţilor civile şi a drepturilor fundamentale, inclusiv dreptul la viaţă privată şi la protecţia datelor. Principiile-cheie care trebuie să aibă prioritate în acest domeniu sunt necesitatea şi proporţionalitatea. Colectarea datelor despre pasageri nu trebuie să fie doar utilă; trebuie să fie, de asemenea, necesară. Principiul proporţionalităţii trebuie să fie, de asemenea, invocat pentru a împiedica măsurile stabilite să depăşească ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului fixat. Prin urmare, nu poate fi vorba de utilizarea datelor în scopul extragerii sau al creării de profiluri. De la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Parlamentul European a avut o contribuţie majoră la eforturile depuse pentru încheierea acestor acorduri şi, prin urmare, acesta trebuie să fie pe deplin şi în mod constant informat cu privire la orice evoluţii referitoare la datele PNR.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) În ultimii ani, drepturile fundamentale au fost tot mai restrânse ca parte a ceea ce este denumit război împotriva terorii. Raţionamentul care stă la baza acestui lucru este foarte îndoielnic. În timp ce pasagerii sunt controlaţi aproape până la lenjeria de corp şi nu li se permite să aibă pile de unghii şi deodorant în bagaje, controalele asupra transporturilor de marfă sunt deseori lăsate chiar pe seama companiilor de transport. Dacă acest lucru se va schimba în viitor, este important ca echilibrul dintre libertate şi securitate să fie păstrat. În cazul controalelor de securitate ale pasagerilor, acest echilibru s-a pierdut deja şi, prin urmare, întrucât isteria din jurul terorismului se diminuează, reglementările vor fi din nou relaxate. La fel de îndoielnică este problema dacă FBI-ul trebuie să ştie numele, adresa, adresa de e-mail, numărul cărţii de credit şi numărul de geamantane ale persoanelor care călătoresc în SUA, precum şi problema dacă ar trebui să i se permită să păstreze aceste date o perioadă de până la 15 ani. Informaţiile ar trebui să fie păstrate doar în câteva cazuri excepţionale. În cazul în care drepturile fundamentale sunt încălcate cu scopul de a crea un sentiment de securitate, încălcarea trebuie să fie cât mai limitată posibil, iar drepturile celor afectaţi trebuie să fie consolidate. Din păcate, acest lucru este puţin probabil să se întâmple în prezent şi, prin urmare, am votat împotriva propunerii.

 
  
MPphoto
 
 

  Franz Obermayr (NI), în scris. (DE) Este adevărat că evaluarea şi prelucrarea datelor din registrul cu numele pasagerilor (PNR) pot contribui la nivel internaţional la combaterea terorismului şi a criminalităţii organizate. Totuşi, acordurile de acest fel cauzează deseori probleme în ceea ce priveşte protecţia datelor. Prin urmare, Parlamentul European trebuie să adopte o abordare coerentă cu privire la acest aspect (similară cu abordarea din cazul SWIFT), pentru a proteja drepturile fundamentale ale cetăţenilor UE. În prezent, există o serie de reglementări care guvernează transferul de date PNR către ţările terţe cu care UE a încheiat acorduri. Cu cât numărul ţărilor care cer aceste date este mai mare, cu atât creşte riscul că sistemele diferite vor avea un impact negativ asupra clarităţii juridice, asupra protecţiei datelor cu caracter personal şi asupra cheltuielilor companiilor aeriene. În consecinţă, UE trebuie să stabilească în mod uniform standarde înalte de securitate care vor garanta o abordare coerentă în viitor. Acestea sunt aşteptările mele cu privire la o strategie eficientă de politică externă a UE pentru transferul de date PNR. Această propunere de rezoluţie nu garantează acest lucru şi, prin urmare, am votat împotrivă.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Susţin obiectivele propuse de Comisie în comunicarea sa. Motivele care o fac necesară şi utilă pentru utilizarea şi schimbul de date din registrul cu numele pasagerilor (PNR) cu ţările terţe în scopuri de securitate trebuie să fie transparente şi uşor de înţeles. În acelaşi timp, părţile implicate trebuie să arate că sunt pe deplin conştiente de implicaţiile pe care le-ar putea avea astfel de acţiuni asupra vieţii private, precum şi de necesitatea ca acestea să fie efectuate în conformitate cu o serie de norme uniforme, explicite şi stricte de protecţie a datelor, care trebuie să fie aplicate chiar şi atunci când datele sunt transferate către alte ţări. Utilizarea şi schimbul de date PNR nu numai că vor îmbunătăţi securitatea oamenilor, ci vor facilita vieţile şi circulaţia acestora în străinătate. Cu ajutorul datelor PNR, controalele poliţiei pot fi reduse în mod considerabil, iar supravegherea se poate concentra pe acei pasageri pentru care există motive întemeiate să se creadă că ar putea reprezenta un risc real, scutindu-i astfel pe ceilalţi de controale şi inspecţii inutile.

 
  
MPphoto
 
 

  Georgios Papanikolaou (PPE), în scris. (EL) Parlamentul European a votat în plen astăzi în favoarea unei propuneri comune de rezoluţie referitoare la renegocierea acordurilor PNR şi adoptarea unor criterii stricte de transmitere a datelor, pentru a obţine siguranţa pasagerilor bazată, ca întotdeauna, pe respectarea datelor cu caracter personal. Obiectivul principal este de a compara, transmite şi prelucra datele PNR pe o bază restrânsă, astfel încât acestea să nu poată fi folosite pentru extragerea de date sau pentru crearea de profiluri.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Am votat pentru propunerea de rezoluţie referitoare la datele din registrul cu numele pasagerilor ca parte a strategiei externe a Uniunii Europene deoarece, prin stabilirea unei serii de principii comune de bază pentru acordurile cu ţările terţe, sunt garantate standardele europene de protecţie a datelor. În acelaşi timp, această propunere de rezoluţie îndeplineşte obiectivele de respectarea a legii şi de consolidare a securităţii şi mai ales pe cele de combatere a terorismului.

Simultan, Parlamentul European reiterează cererea sa de a fi informat cu privire la toate evoluţiile relevante din acest domeniu şi joacă un rol activ, ceea ce reprezintă prerogativa sa.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Combaterea terorismului şi a altor forme de criminalitate organizată transnaţională este imposibilă fără schimbul de date care este mai eficient, mai orientat şi mai rapid atât în Europa, cât şi la nivel internaţional. Acest lucru este esenţial pentru ca măsurile de securitate adoptate să nu compromită protecţia libertăţilor civile şi a drepturilor fundamentale sau respectarea deplină a vieţii private şi a protecţiei datelor. Prin urmare, în conformitate cu principiul proporţionalităţii, va fi important să se asigure că sunt colectate şi prelucrate doar datele esenţiale în materie de securitate.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Câteva grupuri au fost de acord cu acest text care aminteşte în special de determinarea Parlamentului de a lupta împotriva terorismului şi a criminalităţii organizate şi transnaţionale, şi, în acelaşi timp, de credinţa sa fermă în necesitatea de a proteja libertăţile civile şi drepturile fundamentale, inclusiv drepturile la viaţa privată, la autodeterminare informaţională şi la protecţia datelor. Parlamentul reafirmă faptul că necesitatea şi proporţionalitatea, astfel cum se prevede la articolul 8 din Convenţia europeană a drepturilor omului şi la articolele 7 şi 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, reprezintă principiile-cheie în asigurarea eficienţei în lupta împotriva terorismului. Acesta salută comunicarea Comisiei referitoare la abordarea globală privind transferurile de date PNR către ţările terţe şi salută recomandarea Comisiei către Consiliu de a autoriza deschiderea negocierilor privind acordurile între UE şi Australia, Canada şi SUA pentru transferul şi utilizarea datelor PNR în vederea prevenirii şi a combaterii terorismului şi a altor forme grave de criminalitate transnaţională. De asemenea, salută decizia Consiliului de a începe toate negocierile simultan, recunoscând totodată că durata negocierilor ar putea varia.

 
  
MPphoto
 
 

  Angelika Werthmann (NI), în scris. (DE) La 21 septembrie 2010, Comisia Europeană a prezentat abordarea sa globală referitoare la transferurile de date din registrul cu numele pasagerilor (PNR) către ţările terţe. Scopul transferării şi prelucrării datelor, cum ar fi informaţiile despre bilet, numărul locului, detaliile despre bagaje, ruta şi tipul de plată, este de a preveni, investiga, depista sau urmări penal infracţiunile, inclusiv terorismul, în cadrul cooperării poliţieneşti şi judiciare în materie penală. Această „abordare globală” este menită să acţioneze ca un ghid pentru viitoarele negocieri cu ţările terţe. Negocierile cu SUA, Canada şi Australia vor fi deschise în curând, iar alte state au exprimat intenţii similare. Propunerea de rezoluţie a Parlamentului European confirmă încă o dată importanţa principiului proporţionalităţii. Nevoia de securitate şi de libertate sunt în prezent într-un echilibru fragil. Solicităm Comisiei să furnizeze dovezi reale pentru necesitatea colectării, stocării şi prelucrării datelor PNR pentru fiecare dintre scopurile menţionate şi să efectueze o analiză adecvată a alternativelor posibile. Parlamentul European îşi menţine poziţia referitoare la faptul că datele PNR nu trebuie, în niciun caz, să fie utilizate pentru extragerea de date sau pentru crearea de profiluri.

 
  
  

Propunere de rezoluţie B7-0602/2010

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestei propuneri de rezoluţie referitoare la parteneriatele pentru inovare deoarece le consider un element esenţial pentru angajamentele privind acţiunea în cadrul acestei emblematice iniţiative. În contextul actual al austerităţii din bugetele publice, al schimbării demografice semnificative şi al creşterii continue a competiţiei la nivel global, competitivitatea Europei şi, mai presus de toate, nivelul nostru de trai din viitor, depind de capacitatea noastră de a integra inovarea în produse, servicii, companii, precum şi în procese sociale şi modele. În consecinţă, consider că este esenţial că inovarea a fost poziţionată în centrul strategiei Europa 2020. Inovarea este cea mai bună metodă a noastră de a aborda provocările sociale majore cu care ne confruntăm, cum ar fi schimbările climatice, penuria de energie şi de resurse sau sănătatea şi îmbătrânirea populaţiei. Este esenţial ca răspunsurile găsite la aceste provocări să ajute la crearea unei Europe care este echitabilă din punctul de vedere al sustenabilităţii economice, sociale şi ambientale.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Salut iniţiativa „O Uniune a inovării”, al cărei obiectiv este să pună în aplicare o politică europeană în materie de inovare printr-o cooperarea bine coordonată la nivel regional, naţional şi la nivel european. Aplaud parteneriatele europene pentru inovare care sunt un concept inovator menit să creeze sinergii între iniţiativele existente şi, eventual, noi iniţiative în materie de inovare la nivelul Uniunii Europene şi al statelor membre. Salut tema propusă pentru acest prim parteneriat-pilot: îmbătrânirea activă şi în condiţii bune de sănătate. Unele dintre cele mai grave provocări sociale cu care s-a confruntat Europa, cum ar fi îmbătrânirea populaţiei, necesită o inovare radicală ce se intersectează cu mai multe sectoare. Pentru a răspunde la problema îmbătrânirii trebuie să se facă schimbări la toate nivelurile, de la dreptul la muncă şi la pensii la noile modele de servicii, inclusiv asistenţă medicală autogestionată şi noile tipuri de locuinţe. Lupta împotriva noilor riscuri şi inegalităţi necesită abordări inovatoare în domeniul social, nu numai prin punerea în aplicare a noilor tehnologii, ci şi prin organizaţiile inovatoare. Solicit Comisiei să garanteze finanţarea parteneriatelor prin reunirea în acest scop a resurselor Uniunii Europene, ale statelor membre, ale regiunilor şi ale altor actori din sectorul public şi privat, respectând criterii clare şi transparente.

 
  
MPphoto
 
 

  Lara Comi (PPE), în scris. (IT) Trebuie să se profite din plin de potenţialul de inovare al Europei. Acest lucru nu poate fi doar o declaraţie de principiu şi sunt încântată că am ajuns în sfârşit la o propunere ca cea în discuţie. Numeroase eforturi şi idei care, în sine, sunt abstracte, pot deveni în prezent o parte a unui sistem şi pot fi utilizate pentru a satisface nevoi specifice. Subiectele sunt foarte pertinente astăzi şi trebuie să se facă toate eforturile pentru a asigura că participă toţi actorii relevanţi. Salut în special reducerea birocraţiei şi implicarea activă a întreprinderilor mici şi mijlocii, care au putere de inovare ce trebuie doar să fie pusă în aplicare pentru a aduce avantaje Uniunii în ansamblu. Sper doar că programul va fi pus în aplicare în mod corespunzător.

 
  
MPphoto
 
 

  Corina Creţu (S&D), în scris. − (RO) Rezoluţia Parlamentului European referitoare la parteneriatele europene pentru inovare în cadrul iniţiativei emblematice „O Uniune a inovării” este o iniţiativă concretă pentru a realiza o politică europeană a inovării integrată. Ea este cu atât mai importantă, cu cât trebuie să recunoaştem că nu ne-am atins toate obiectivele cuprinse în Programul Lisabona 2000, iar unul dintre motoarele creşterii economice viitoare trebuie să fie inovarea, dezvoltarea sectorului de cercetare dezvoltare. Apreciez introducerea conceptului inovator al parteneriatelor europene pentru inovare, care este menit să creeze sinergii între iniţiativele din domeniul inovării existente. Va trebui să urmărim atent cum se va dezvolta primul program pilot în domeniu, pentru că abordează o temă care preocupă întreaga Uniune; consecinţele îmbătrânirii populaţiei şi extinderea vieţii profesionale. Votul meu pentru adoptarea acestei Rezoluţii are în vedere şi temele ulterioare, care vor fi abordate după evaluarea proiectului pilot, teme care fac parte din aria de interes general

 
  
MPphoto
 
 

  Ioan Enciu (S&D), în scris. − (RO) Am votat pentru această rezoluţie întrucât consider că principiul parteneriatelor pentru inovare în sectorul public şi privat poate impulsiona activităţile de cercetare şi inovare şi poate contribui la relansarea cererii în perioada de criză. Totodată, acestea sunt importante în vederea atingerii obiectivelor Strategiei Europa 2020 privind crearea unei economii mai competitive, a unei societăţi mai echitabile şi a mai ecologice.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Parteneriatele europene pentru inovare reprezintă un concept inovator menit să creeze sinergii între iniţiativele existente şi, eventual, noi iniţiative în materie de inovare la nivelul Uniunii Europene şi al statelor membre, precum şi să optimizeze şi să accelereze obţinerea de rezultate şi beneficii pentru societate. Prin urmare, acestea sunt un instrument important într-o perioadă în care statele membre se confruntă cu probleme economice majore şi consider că, în această situaţie, angajamentul pentru inovare ar putea fi o strategie eficientă. Salut tema propusă pentru acest prim parteneriat-pilot: îmbătrânirea activă şi în condiţii bune de sănătate. În timp ce populaţia europeană îmbătrâneşte şi acest aspect este văzut ca un factor negativ, este important pentru Europa să poată să folosească în mod eficient capitalul său uman, în special persoanele care sunt în vârstă şi care, prin urmare, au mai multă experienţă şi adesea cunoştinţe importante de transmis.

 
  
MPphoto
 
 

  Alan Kelly (S&D), în scris. – Conceptul de parteneriat european pentru inovare este un element esenţial al angajamentelor din cadrul emblematicei iniţiative. Grupul S&D din cadrul Parlamentului European, grup din care eu fac parte, sprijină în totalitate parteneriatul-pilot pentru inovare „Îmbătrânirea activă şi în condiţii bune de sănătate” şi prezintă sugestii pentru două parteneriate adiţionale în domeniile care ar beneficia imediat de valoarea adăugată creată.

 
  
MPphoto
 
 

  Elżbieta Katarzyna Łukacijewska (PPE), în scris.(PL) Doamnelor şi domnilor, am fost mulţumită să aud rezultatele de la votul de astăzi cu privire la propunerea de rezoluţie referitoare la parteneriatele pentru inovare. Consider că pregătirea acestui document a dus la dezvoltarea unei poziţii clare şi ambiţioase. Iniţiativa „O Uniune a inovării” este foarte importantă şi este, în prezent, cea mai concretă încercare de politică integrată europeană în materie de inovare. Aş dori să subliniez că este important să se ia în considerare în activitatea noastră strategia Europa 2020, deoarece această strategie include o creştere a atenţiei acordate cercetării, inovării şi educaţiei în viitor.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Inovarea este unul dintre motoarele economiei şi va contribui în mod decisiv la realizare strategiei UE 2020. Parteneriatele susţinute aici ar putea fi decisive în acest sens deoarece acestea creează sinergii foarte importante pentru optimizarea şi accelerarea proceselor de inovare. De asemenea, mi se pare important faptul că proiectul-pilot este dedicat îmbătrânirii active şi în condiţii bune de sănătate deoarece îmbătrânirea populaţiei europene este o realitate incontestabilă. UE trebuie, de asemenea, să continue să sprijine alte domenii în materie inovare, în ciuda crizei financiare prin care trecem deoarece fără acest lucru nu vom atinge cu succes obiectivele ambiţioase deja stabilite pentru UE în cadrul strategiei Europa 2020.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Uniunea inovării este o strategie de inovare care este promovată la cel mai înalt nivel politic. Aceasta este una dintre iniţiativele centrale ale strategiei Europa 2020. Ideea din spatele acesteia este de a ne permite să depăşim, într-un mod adecvat, provocările viitoare, cum ar fi schimbările climatice, securitatea energetică şi alimentară, sănătatea şi îmbătrânirea populaţiei, precum şi să le ridicăm la nivel transnaţional. Acest lucru va permite o gestionare mai eficientă a blocajelor cauzate de problemele financiare, de sistemele fragmentate de cercetare şi de pieţe, de sprijinirea inadecvată a inovării în achiziţiile publice şi de o standardizare lentă. Am votat în favoarea rezoluţiei deoarece un concept comun, cum este cel al parteneriatelor pentru inovare, va aduce beneficii pentru fiecare stat membru.

 
  
MPphoto
 
 

  Franz Obermayr (NI), în scris. (DE) Avantajul noului concept de parteneriate pentru inovare constă în domeniul de aplicare clar şi în sferele de responsabilitate pentru diferiţii parteneri implicaţi. De asemenea, include termene-limită clare pentru punerea în aplicare a proiectelor individuale, precum şi obiective măsurabile şi realizabile. În plus, oferă proceduri administrative simplificate pentru punerea în aplicare a proiectelor şi îmbunătăţirea diseminării rezultatelor cercetării. Prin urmare, am votat în favoarea acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Am votat pentru această rezoluţie deoarece consider că, în contextul actual, parteneriatele pentru inovare reprezintă un instrument important în construirea unei Europe care este sustenabilă din punct de vedere economic, social şi ambiental. De asemenea, salut alegerea temei pentru primul parteneriat: îmbătrânirea activă şi în condiţii bune de sănătate.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Odată cu adoptarea acestui text, Parlamentul afirmă că iniţiativa Uniunea inovării este cea mai importantă şi concretă încercare de până acum de a avea o politică integrată europeană în materie de inovare, al cărei succes depinde de o cooperare bine coordonată la nivel regional, naţional şi european prin implicarea maximă a tuturor actorilor relevanţi la fiecare nivel. Parteneriatele europene pentru inovare reprezintă un concept inovator menit să creeze sinergii între iniţiativele existente şi, eventual, noi iniţiative la nivelul Uniunii Europene şi al statelor membre în materie de inovare, precum şi să optimizeze şi să accelereze obţinerea de rezultate şi de beneficii pentru societate. Prin urmare, Parlamentul salută prima temă propusă pentru parteneriatul european pentru inovare privind îmbătrânirea activă şi în condiţii bune de sănătate, precum şi abordarea sugerată de către Comisie de a desfăşura mai întâi un proiect-pilot care să testeze formatul cel mai adecvat pentru aceste parteneriate înainte de a lansa altele noi şi solicită Comisiei, ca în momentul desfăşurării primului proiect-pilot privind îmbătrânirea activă şi în condiţii bune de sănătate, să includă inovarea socială care duce la o calitate mai bună a vieţii, previne bolile, îmbunătăţeşte reţele sociale din sectoarele publice şi pe cele care reunesc partenerii sociali şi promovează introducerea de noi tehnologii care sprijină calitatea vieţii.

 
  
MPphoto
 
 

  Czesław Adam Siekierski (PPE), în scris.(PL) În prezent, când depăşim criza şi ne îndreptăm spre noile provocări care ne aşteaptă după 2013, inovarea este una dintre cele mai importante modalităţi – dacă nu chiar cea mai importantă modalitate – de a consolida poziţia UE în lume. Utilizarea inovatoare a resurselor se poate dovedi a fi una dintre cele mai bune metode de eliminare a diferenţelor dintre state sau regiuni. De asemenea, va contribui la menţinerea diversităţii acestor zone utilizând bunele practici şi experienţa altora. Dezvoltarea de noi tipuri de producţie sau de servicii şi folosirea inovatoare a resurselor vor contribui la dezvoltarea raţională şi eficientă a pieţelor locale, regionale şi naţionale.

Inovarea reprezintă creativitate umană. Căutând soluţii inovatoare, contribuim la creşterea bunăstării societăţii. Într-o perioadă în care economia, tehnologia şi ştiinţa informaţiei evoluează într-un mod dinamic nu trebuie să uităm cel mai important factor – capitalul uman. Inovarea nu reprezintă doar noi metode de producţie sau noi utilizări, de exemplu, utilizarea produselor locale. În plus, şi mai presus de toate, inovarea reprezintă capital uman. Găsirea de noi metode de implicare a societăţii în procesele de dezvoltare în mai multe domenii ale vieţii este o condiţie esenţială pentru obţinerea succesului. Cooperarea la mai multe niveluri sociale devine treptat o cerinţă esenţială mai ales în domeniul cercetării şi al educaţiei. Parteneriatele pentru inovare reprezintă următorul pas – şi, de asemenea, unul foarte evident – într-o Europă în curs de dezvoltare.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. (PT) Inovarea este cea mai bună modalitate de abordare cu succes a provocărilor cu care se confruntă în prezent Uniunea Europeană. Într-o perioadă de austeritate, de schimbare demografică şi în care există ameninţări din partea globalizării, inovarea este o modalitate de a creşte competitivitatea în Europa şi de a crea locuri de muncă asupra acestora concentrându-se toate priorităţile. Obiectivul emblematicei iniţiative „O Uniune a inovării” prevăzut de strategia UE 2020 este de a lansa parteneriate pentru inovare cu scopul de a consolida cercetarea, dezvoltarea şi introducerea pe piaţă a invenţiilor începând cu proiectul-pilot în domeniul îmbătrânirii în condiţii bune de sănătate. Mi se pare relevant să fie incluse şi alte domenii, cum ar fi domeniile care includ tinerii, cercetătorii, precum şi întreprinderile mici şi mijlocii. De asemenea, este de dorit ca munca să fie realizată mai bine prin intermediul parteneriatelor deoarece avem potenţial unic în ceea ce priveşte valorile, creativitatea şi diversitatea. Prin urmare, solicit să se investească mai mult şi mai eficient în educaţie, cercetare şi dezvoltare: aceste priorităţi nu trebuie să fie protejate numai prin reduceri bugetare, ci trebuie să primească finanţări mai mari.

 
  
MPphoto
 
 

  Angelika Werthmann (NI), în scris. (DE) Am votat în favoarea acestui raport deoarece iniţiativa „O Uniune a inovării” este o încercare concretă de politică integrată europeană în materie de inovare. Prima temă propusă pentru parteneriatul european pentru inovare referitoare la îmbătrânirea activă şi în condiţii bune de sănătate este menită să stabilească o calitate mai bună a vieţii şi să îmbunătăţească reţele sociale în cadrul sectorului public. Desfăşurarea altor iniţiative asemănătoare va depinde de rezultatele acestui proiect-pilot. Propunerea de rezoluţie care a fost adoptată astăzi conţine propuneri care oferă un potenţial foarte mare pentru valoare adăugată, inclusiv pentru oraşele inteligente, concentrându-se asupra îmbunătăţirii eficienţei şi gestionării energetice, a transporturilor şi a infrastructurii, precum şi asupra materiilor prime vizând să crească securitatea aprovizionării cu materii prime, inclusiv extragerea, prelucrarea, reciclarea şi înlocuirea durabilă. Parlamentul European ar dori, de asemenea, să contribuie la punerea în aplicare cu succes a acestei iniţiative promiţătoare şi, prin urmare, solicită Comisiei nu numai să-l informeze cu privire la progresul acestui proiect-pilot, ci, de asemenea, să evidenţieze implicarea Parlamentului în stabilirea orientării strategice a viitoarelor parteneriate.

 
  
  

Propunere de rezoluţie B7-0603/2010

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. (LT) Am susţinut această rezoluţie. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) este parte integrantă a arhitecturii de securitate euroatlantice şi eurasiatice, bazându-se pe un concept cuprinzător de securitate care include dimensiunea politico-militară, economico-ambientală şi umană. Totuşi, în ciuda importanţei sale, OSCE este singura organizaţie din rândul celor care se ocupă cu problemele de securitate care nu are o personalitate juridică internaţională şi, în consecinţă, există numeroase implicaţii politice şi juridice. Această organizaţie are un rol esenţial de jucat în ceea ce priveşte o serie de aspecte, inclusiv neproliferarea, dezarmarea, cooperarea economică şi protecţia şi promovarea drepturilor omului. Totuşi, lipsa unei personalităţi juridice şi problemele în legătură cu mecanismele de luare a deciziilor fac vulnerabilă această organizaţie, deoarece aceasta nu este întotdeauna capabilă să răspundă la crize în mod adecvat şi în timp util. Sunt de acord cu propunerile exprimate în această rezoluţie cu privire la necesitatea de a continua dialogul privind cadrul juridic al OSCE, precum şi cu solicitarea Lituaniei, care va deţine preşedinţia OSCE în 2011, de a asigura continuitatea şi progresul în procesul de consolidare a OSCE.

 
  
MPphoto
 
 

  Lara Comi (PPE), în scris. (IT) Nu există nicio îndoială că securitatea este o piatră de încercare în ceea ce priveşte consolidarea procesului de integrare politică a UE. În special, merită evidenţiată necesitatea punerii în aplicare adecvate a unei politici comune externe şi de securitate care să ia în considerare natura specifică a ţărilor individuale şi care să obţină totuşi un grad de eficienţă proporţional cu rolul pe care îl va juca Uniunea Europeană pe scena internaţională. Principiile de pace şi de libertate, care au fost proclamate în Tratatul de la Roma şi în celelalte tratate care au urmat, trebuie să continue să stea la baza deciziilor care vor fi luate. Până acum, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa a arătat că modul în care îşi îndeplineşte atribuţiile este pe deplin compatibil cu aceste principii, şi, prin urmare, se doreşte o implicare mai mare din partea instituţiilor UE în această organizaţie. De asemenea, consider că asumarea unei responsabilităţi mai mari ar putea ajuta statele membre să obţină poziţii comune, consolidând astfel, de asemenea, relaţiile dintre cele 27 de state cu privire la aceste aspecte.

 
  
MPphoto
 
 

  Corina Creţu (S&D), în scris. − (RO) Am votat pentru consolidarea OSCE, la baza căreia trebuie să existe o congruenţă a celor trei mari dimensiuni ce stau la baza organizaţiei: politico- militară, economico-ambientală şi umană. Prin această consolidare a OSCE trebuie realizat cadrul unui echilibru în care niciuna din aceste dimensiuni să nu fie susţinută în defavoarea celeilalte. De buna coordonare şi funcţionare a celor trei direcţii depinde eficacitatea acţiunilor împotriva ameninţărilor şi provocărilor la adresa securităţii. OSCE trebuie să reprezinte factorul cheie în a răspunde în principal noilor ameninţări, cum sunt crima organizată, terorismul, atacurile informatice, traficul de fiinţe umane şi de droguri, precum şi activităţile de avertizare, de prevenire şi soluţionare a conflictelor. Un motiv în plus pentru a acorda un vot favorabil consolidării OSCE îl constituie componenta drepturilor omului, a respectării drepturilor minorităţilor şi a libertăţilor fundamentale, care sunt elementele centrale ale conceptului integrat de securitate al OSCE

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestei rezoluţii deoarece susţin intensificarea eforturilor Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) de a reduce contribuţiile umane la încălzirea globală. O cooperare mai eficientă între statele membre şi OSCE privind combaterea ameninţărilor şi problemelor cauzate de factorii economicii şi de mediu ar putea reprezenta o contribuţie esenţială la securitate, stabilitate, democraţie şi prosperitate în regiune deoarece există factori economici şi de mediu care stau la baza conflictelor în sine.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Trăim într-o lume în care securitatea a devenit un concept fundamental, fie că este vorba de securitate în sensul tradiţional referindu-se la apărare, fie că este vorba de securitatea economică, ambientală, a aprovizionării cu energie sau a transporturilor. De aceea, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) îşi asumă un rol crucial la o scară globală ca parte integrată a arhitecturii de securitate euroatlantice şi eurasiatice care se întinde de la Vancouver la Vladivostok. Sunt de acord cu recomandarea finală referitoare la faptul că Parlamentul ar trebui să reflecteze asupra participării sale în cadrul Adunării Parlamentare a OSCE şi să studieze posibilitatea stabilirii unei delegaţii permanente. În prezent, aş dori să evidenţiez că UE nu poate da greş în ceea ce priveşte discutarea în cadrul OSCE a aspectelor sensibile, cum ar fi apărarea drepturilor omului şi respectarea dreptului internaţional.

 
  
MPphoto
 
 

  Barbara Matera (PPE), în scris. (IT) Uniunea Europeană şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) împărtăşesc aceleaşi principii şi valori în domenii cum ar fi promovarea drepturilor omului, prevenirea conflictelor, dezvoltarea democratizării, protecţia minorităţilor, precum şi în cazul provocărilor mai recente cum ar fi schimbările climatice. Este esenţial să se dezvolte sinergii între UE şi OSCE pentru a atinge aceste obiective comune. OSCE este singura organizaţie care nu are o personalitate juridică internaţională care intervine în problemele de securitate în regiunea europeană. În acest sens, este mai important ca niciodată să se consolideze structura existentă a OSCE, astfel încât să se asigure colaborarea fructuoasă cu instituţiile europene, în special după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, precum şi crearea ulterioară a Serviciului european de acţiune externă. Stabilirea unei delegaţii permanente a UE la Adunarea Parlamentară a OSCE ar contribui la consolidarea cooperării între UE şi OSCE şi ar facilita monitorizarea atentă a activităţilor acesteia şi punerea în aplicare a principiilor şi a valorilor comune.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Nu trebuie neglijat niciun aspect al securităţii UE. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) constituie o reflectare bună a acestui lucru deoarece este parte integrantă a arhitecturii de securitate euroatlantice şi eurasiatice care este caracterizată printr-un concept global de securitate ce include dimensiunile politico-militară, economico-ambientală şi umană. Membrii OSCE sunt, de asemenea, foarte numeroşi, inclusiv ţările care sunt cuprinse între Vancouver şi Vladivostok. Prin urmare, consider că este important pentru UE să facă un efort să îşi consolideze rolul în cadrul OSCE, având în vedere natura globală a acesteia şi diversitatea membrilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Timp de câţiva ani, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) care a fost fondată în timpul Războiului Rece ca instituţie de monitorizare şi de construire a încrederii, a suferit o criză de identitate. Potrivit criticilor, organizaţia nu este dotată să abordeze provocările secolului XXI, cum ar fi criza financiară mondială şi problemele de mediu, inclusiv schimbările climatice. Teoretic, cei trei actori principali în cadrul OSCE sunt SUA, Rusia şi UE. Deşi situaţia s-a îmbunătăţit uşor sub influenţa noului preşedinte, politica externă americană acordă foarte puţin interes organizaţiilor multilaterale. Rusia pare să fie la fel de puţin interesată şi consideră extinderea UE şi a NATO ca o intruziune în sfera sa istorică de influenţă. În consecinţă, este uşor de înţeles că Moscova solicită OSCE să adopte o altă direcţie şi să îşi îndrepte atenţia de la drepturile omului şi de la procesul de democratizare la stabilirea unei structuri europene de securitate. Rusia este foarte importantă pentru UE nu numai pentru rezervele sale de energie, ci şi pentru că este un partener strategic. Dacă UE doreşte să îşi schimbe rolul în cadrul OSCE, trebuie să devină mai degrabă polul opus al SUA decât un lider lipsit de putere. În final, va fi necesară adoptarea unei abordări clare nu numai în relaţia cu Rusia, ci şi în relaţia cu toate statele eurasiatice care sunt reprezentate în cadrul OSCE, dar care nu sunt membre ale UE. Întrucât raportul ia în considerare acest lucru, am votat în favoarea acestuia.

 
  
MPphoto
 
 

  Franz Obermayr (NI), în scris. (DE) Trebuie păstrat un echilibru între cele trei dimensiuni ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). În orice caz, ameninţările de securitate trebuie să fie abordate la nivelul celor trei dimensiuni. Acest lucru se aplică, de asemenea, ameninţărilor din prezent cum ar fi criminalitatea organizată, terorismul, ameninţările cibernetice, traficul de persoane şi de droguri, securitatea energetică, precum şi activităţile referitoare la mecanismele de avertizare timpurie şi prevenirea şi rezolvarea conflictelor. Consolidarea interacţiunii şi promovarea sinergiei între UE şi OSCE sunt utile şi benefice. Din acest motiv, am votat în favoarea acestei propunerii de rezoluţie.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Uniunea Europeană şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) trebuie să fie consolidate. Rolul acesteia din urmă este important pentru o serie întreagă de domenii, în special pentru rolul pe care îl are în securitate şi în apărarea democraţiei. Deşi aceste două organizaţii au nevoi, obiective şi structuri diferite, este important să nu existe poziţii contradictorii sau suprapunerii de natură să cauzeze conflicte de competenţă. Acestea au roluri definite şi diferite, dar în orice caz, în anumite domenii există riscul de duplicare. Am votat în favoarea acestei rezoluţii, deoarece susţin atât conţinutul, cât şi spiritul acesteia. Într-adevăr, consider că OSCE este o organizaţie esenţială care acţionează ca un forum şi care ia în considerare atât relaţiile UE-Asia, cât şi pe cele UE-SUA. Evident, având în vedere statele sale membre, Uniunea Europeană este atât punctul de sprijin, cât şi baza OSCE, astfel încât sper că are un rol principal în cadrul acesteia.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestei rezoluţii deoarece consider că potenţialul OSCE ar trebui utilizat pe deplin. Prin urmare, trebuie să se reflecteze profund asupra modului în care Uniunea Europeană îşi poate asuma o responsabilitate mai mare şi poate participa într-un mod mai activ la atingerea obiectivelor comune.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Prin adoptarea acestei rezoluţii, Parlamentul accentuează necesitatea de a menţine un echilibru între cele trei dimensiuni ale OSCE, dezvoltându-le în mod coerent şi cuprinzător şi construind pe baza obiectivelor deja atinse. Acesta subliniază faptul că niciuna dintre dimensiuni nu poate fi consolidată în detrimentul alteia. Acesta subliniază că, pentru ca acţiunea să fie cu adevărat eficientă, ameninţările la adresa securităţii şi provocările ar trebui să fie abordate prin intermediul celor trei dimensiuni, inclusiv cele din prezent cum ar fi criminalitatea organizată, terorismul, traficul de persoane şi de droguri, securitatea energetică, precum şi activităţile referitoare la mecanismele de avertizare timpurie şi prevenirea şi rezolvarea conflictelor. Acesta subliniază faptul că nu ar trebui să se realizeze o consolidare a OSCE prin slăbirea instituţiilor existente şi a mecanismelor sau prin afectarea independenţei sale, când acestea nu au fost încă reformate sau încă nu s-a convenit asupra unor alternative, în special în ceea ce priveşte activitatea Biroului pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (BIDDO). În final, acesta solicită OSCE să îşi consolideze în continuare capacitatea sa de a asigura respectarea şi punerea în aplicare a principiilor şi a angajamentelor asumate de statele sale participante în toate cele trei dimensiuni, inter alia, prin îmbunătăţirea mecanismelor de urmărire.

 
  
MPphoto
 
 

  Viktor Uspaskich (ALDE), în scris. (LT) Doamnelor şi domnilor, după cum mulţi dintre dvs. ştiţi deja, Lituania va prelua preşedinţia Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) în ianuarie 2011. Această preşedinţie ar putea fi o ocazie unică pentru ţara mea să ia iniţiative pentru a consolida cooperarea regională, pentru a creşte securitatea energetică şi pentru a combate corupţia. De asemenea, este important să nu se subestimeze dimensiunea umană a cooperării OSCE. La fel ca dimensiunea politico-militară, OSCE joacă, de asemenea, un rol crucial în promovarea respectării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. UE trebuie, de asemenea, să joace un rol important în acest domeniu. Cu toţii suntem interesaţi de coordonarea activităţilor UE şi ale OSCE în domeniul drepturilor omului. Să nu uităm circumstanţele în care a fost fondată OSCE. Anul acesta marchează cea de-a 35-a aniversare de la conferinţa de inaugurare a OSCE şi de la Actul final de la Helsinki când s-au pus bazele acestei organizaţii. Acest eveniment a simbolizat un angajament moral şi politic faţă de principiile democraţiei şi drepturile omului. Este regretabil că acest spirit de la Helsinki a fost estompat în ultimii ani. Acest lucru trebuie să se schimbe. Prin urmare, aştept cu nerăbdare rezultatele summitului OSCE din luna decembrie de la Astana.

 
  
MPphoto
 
 

  Angelika Werthmann (NI), în scris. (DE) Am votat în favoarea acestui raport deoarece Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi-a pierdut foarte mult din influenţă în ultimii zece ani. În propunerea de rezoluţie, Parlamentul European laudă activităţile OSCE din trecut şi solicită statelor membre, Comisiei şi Înaltei Reprezentante pentru afaceri externe şi politica de securitate să vină cu propuneri cu privire la modul în care Uniunea se poate implica în mod eficient în cadrul OSCE şi cum poate contribui în mod constructiv la atingerea obiectivelor comune. Oricine doreşte să evite intervenţia militară în caz de criză trebuie să ia măsuri politice preventive în timp util.

 
  
MPphoto
 
 

  Anna Záborská (PPE), în scris. (SK) Istoria ne învaţă că disputele armate reprezintă un rezultat al incapacităţii combatanţilor de a soluţiona problemele litigioase şi de a găsi soluţii de compromis. OSCE este un forum pentru căutarea acestor soluţii. În acelaşi timp, OSCE este, în prezent, respectată ca un arbitru independent în evaluarea desfăşurării alegerilor democratice şi a standardelor democratice. Prin urmare, sunt în favoarea consolidării OSCE, în special în ceea ce priveşte răspândirea democraţiei şi respectarea drepturilor omului. Monitorizarea şi misiunile în teritoriu ale OSCE sunt o parte importantă a extinderii lumii libere. Cu toate acestea, din perspectiva UE, anumite activităţi sunt duplicate aici. Dacă vorbim despre consolidarea OSCE, ar trebui, în acelaşi timp, să ne gândim la măsura în care OSCE poate înlocui activităţile reprezentanţilor UE în diferite regiuni de conflict. De asemenea, întrucât lăudăm activitatea OSCE în domeniul drepturilor omului, acest lucru deschide posibilitatea de a discuta măsura în care rolurile OSCE şi ale Consiliului Europei se suprapun. Obiectivul acestei discuţii ar trebui să fie atingerea unei eficienţe mai mari în cheltuirea fondurilor publice, care este, fără îndoială, o prioritate pentru alegătorii noştri, într-o perioadă în care sunt reduse cheltuielile.

 
  
  

Raport: Thomas Mann (A7-0268/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT)Am votat pentru raportul referitor la provocările demografice şi solidaritatea între generaţii, deoarece, în condiţiile actuale ale problemelor demografice fără precedent create de speranţa de viaţă crescută şi rata natalităţii în scădere, acestea constituie una dintre provocările cele mai urgente ale politicii sociale din anii următori. Trebuie luate decizii urgent, mai ales într-un moment când disponibilitatea locurilor de muncă pentru tineri şi durabilitatea sistemelor de pensii pentru persoanele în vârstă sunt în pericol. Solidaritatea între generaţii este necesară pentru a permite optimizarea contribuţiilor ambelor generaţii. Singura cale prin care acest lucru va fi posibil este prin garantarea accesului liber şi egal la locuri de muncă, la formare de-a lungul vieţii şi avansare în carieră pentru toate vârstele. Acest lucru va fi posibil, în primul rând, prin asigurarea faptului că tinerilor le sunt garantate locuri de muncă şi, în al doilea rând, prin punerea în valoare a contribuţiei pe care persoanele în vârstă le pot aduce în continuare pentru societate, în special în ceea ce priveşte activităţile de voluntariat şi continuarea lucrului dincolo de vârsta stabilită de pensionare.

 
  
MPphoto
 
 

  Elena Oana Antonescu (PPE), în scris. − (RO) Subliniind faptul că o societate care respectă demnitatea umană se întemeiază pe principiul echităţii între generaţii, consider că acest raport este important pentru combaterea prejudecăţilor şi discriminării, în toate formele sale şi faţa de toate grupurile societăţii. Susţin faptul că migraţia cetăţenilor, integrarea lor cu succes, inclusiv integrarea lor economică şi incluziunea lor socială, poate fi una dintre modalităţile de a face faţă schimbărilor demografice; iar pentru aceasta sunt de acord că o dezbatere deschisă este esenţială pentru a discuta diferite politici de imigrare. Eliminarea prejudecăţilor despre diferite modele culturale reprezintă o premisă pentru integrarea cu succes a emigranţilor, acest lucru fiind complementar solidarităţii între generaţii şi între culturi. Raportul propune de asemenea adoptarea de noi dispoziţii împotriva discriminării pe bază de vârstă în ceea ce priveşte accesul la bunuri şi servicii. De aceea am votat în favoarea raportului domnului Thomas Mann.

 
  
MPphoto
 
 

  Sophie Auconie (PPE), în scris. (FR) Conform estimărilor Comisiei, schimbările demografice sunt în pericol de a modifica în adâncime structura populaţiei şi grupele de vârstă. Astfel, numărul de persoane cu vârste cuprinse între 0 -14 ani ar scădea de la 100 de milioane la 66 de milioane în 2050. În ceea ce priveşte populaţia de vârstă activă, ar ajunge la apogeu la 331 de milioane în jurul anului 2010 şi ar scădea apoi în mod constant la aproximativ 268 de milioane în 2050. Confruntată cu această situaţie, UE trebuie să ofere o soluţie adecvată pentru a proteja ocuparea forţei de muncă în rândul persoanelor în vârstă, dar şi în rândul tinerilor. Am votat pentru acest raport din iniţiativă prin care Parlamentul European invită statele membre să analizeze posibilitatea eliminării vârstei obligatorii de pensionare, dar care prevede, de asemenea liniile generale ale unei politici care ne permite să luptăm împotriva discriminării, să fixăm învăţarea de-a lungul vieţii ca obiectiv, să promovăm o reflecţie asupra noilor modalităţi de organizare a lucrului în cadrul întreprinderilor – în special în vederea reducerii stresului. În plus, această rezoluţie conţine multe iniţiative care subliniază, de exemplu, lupta împotriva şomajului în rândul tineretului sau în favoarea unei pensii decente şi propune un Pact european pentru persoanele peste 50 de ani.

 
  
MPphoto
 
 

  Liam Aylward (ALDE), în scris. (GA) Eu susţin cu convingere ceea ce afirmă acest raport cu privire la creşterea nivelului de calificare, astfel încât fiecare grup şi generaţie să se aştepte la o educaţie de calitate şi la oportunităţi mai bune de învăţare de-a lungul vieţii în societate. Salut recunoaşterea acordată în raport binelui şi avantajelor pentru societatea UE realizate de către toţi cei implicaţi în activităţi de voluntariat, care lucrează pentru dezvoltarea comunităţii locale şi pentru a oferi un serviciu de îngrijire în comunitate sau familie. Mai mult decât atât, sprijin iniţiativa Parlamentului European cu privire la solicitarea unei revizuiri a îmbătrânirii sănătoase în UE şi la prezentarea unui plan de acţiune pentru anul 2011, care ar avea drept scop să contribuie la creşterea demnităţii, sănătăţii şi calităţii vieţii persoanelor în vârstă. Comisia trebuie lăudată pentru apelul său la acţiune în ceea ce priveşte abordarea încălcărilor drepturilor persoanelor în vârstă şi în ceea ce priveşte protejarea acestora în comunitate şi în casele de îngrijire.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. (LT) Sprijin acest raport. Ne confruntăm în prezent cu o criză dublă – o rată ridicată a şomajului în rândul tinerilor cuplată cu un semn de întrebare asupra fondurilor de pensii pentru limita de vârstă. Aceste două fenomene sunt legate şi, prin urmare, ar trebui să fie analizate împreună. Schimbările demografice sunt gestionabile şi durabile dacă sunt corect anticipate şi luate în serios de toată lumea. Statele membre deţin principalele instrumente pentru asigurarea unui echilibru între generaţii şi pentru a pune capăt discriminării nedrepte. Acolo unde există o monitorizare insuficientă a sistemelor de pensii, bugetelor naţionale, sănătăţii, educaţiei şi politicii ocupării forţei de muncă, ar trebui să fie efectuate reforme structurale şi ar trebuie să fie găsite noi soluţii durabile. În acelaşi timp, UE ar trebui să fie responsabilă pentru schimburile de bune practici între statele membre, pentru monitorizarea punerii în aplicare a legislaţiei UE în statele membre, şi pentru a lua iniţiativa în adoptarea unei noi legislaţii în aceste domenii.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Bennahmias (ALDE), în scris. (FR) Au existat unele puncte foarte bune în raportul din proprie iniţiativă elaborat de dl Mann referitor la provocările demografice şi solidaritatea între generaţii, în special, în ceea ce priveşte importanţa contractului între generaţii în societăţile noastre moderne, şomajul în rândul tinerilor şi necesitatea de a aborda provocările cu care se confruntă persoanele în vârstă, în paralel cu cele cu care se confruntă tinerii. Cu toate acestea, am votat împotriva rezoluţiei, deoarece anumite articole au fost inacceptabile, în special cele privind pensiile. Din fericire, punctul care menţionează în mod explicit necesitatea de a înlocui sistemul finanţat prin repartizare („pay-as-you-go”) cu sistemele finanţate prin capitalizare fost respins cu o largă majoritate în acest Parlament. Cu toate acestea, a fost adoptat un alt punct, care invită statele membre „să reanalizeze posibilitatea eliminării vârstei obligatorii de pensionare”. Acest lucru este cu adevărat de neconceput! Da, trebuie să existe o mai mare flexibilitate în sistemul de pensii, dar vârsta de pensionare trebuie să rămână un pilon fundamental al acestuia! Într-un moment când Comisia încheie consultarea cu privire la viitorul pensiilor în Europa, mesajul Parlamentului European este deosebit de important. De aceea, am decis să votez împotriva rezoluţiei.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. (LT) Am votat pentru acest raport, pentru că noi trebuie să depunem eforturi nu pentru conflict şi concurenţă între generaţii, ci pentru egalitate de şanse şi solidaritate. Cu toate acestea, nu am susţinut avizul raportorului Parlamentului European conform căruia pensionarea anticipată ar trebui să fie eliminată. De fapt, de foarte multe ori, persoanele în vârstă sunt obligate să se pensioneze mai devreme din cauza anumitor circumstanţe, nu ca o chestiune de alegere. Având în vedere consecinţele crizei economice, posibilitatea de pensionare anticipată este de multe ori singura şansă de supravieţuire pentru persoanele în vârstă care au fost concediate. Prin urmare, dat fiind faptul că sistemele naţionale de pensii diferă între statele membre, trebuie să luăm în considerare practica din toate statele membre, şi nu să urmăm exemplul uneia sau doar al câtorva ţări. Statele membre trebuie să ajungă la o decizie privind punerea în aplicare a dispoziţiilor de pensionare anticipată, luând în considerare situaţia şi practica din ţara lor. Încă o dată, aş dori să atrag atenţia asupra faptului că atât schimbările demografice, cât şi discriminarea pe motive de vârstă subminează solidaritatea între generaţii şi dezvoltarea economică. O astfel de discriminare constrânge drastic accesul la piaţa forţei de muncă atât pentru lucrătorii în vârstă, cât şi pentru cei mai tineri.

 
  
MPphoto
 
 

  Sebastian Valentin Bodu (PPE), în scris. − (RO) Statele membre UE se confruntă, în ultimii ani, cu o scădere dramatică a ratei natalităţii, populaţia fiind din ce în ce mai îmbătrânită. Este bine că speranţa de viaţă a crescut, menţinând oamenii activi fizic şi mental pentru mai mult timp. În aceste condiţii devine clar că avem de a face cu perspectiva ca situaţia să devină şi mai serioasă, cu un dezechilibru demografic ce îşi produce efectele în economiile şi resursele bugetare ale statelor membre, lucru ce se repercutează şi asupra Uniunii, ca întreg. Ne confruntăm, aşadar, cu posibilitatea ca generaţiile viitoare să suporte povara financiară a acestor evoluţii demografice. În aceste condiţii, obiectivul Lisabona potrivit căruia jumătate dintre persoanele cu vârste cuprinse între 55 şi 64 de ani să fie angajate devine imperativ, chiar dacă anul acesta a fost ratat. Pentru a contracara acest fenomen, implicarea persoanelor tinere și a celor mai în vârstă pe piața muncii trebuie consolidată rapid și cu determinare în cadrul unei abordări orientate către ciclul de viață. Procentul șomerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani este semnificativ mai mare decât cel înregistrat de toate celelalte grupe de vârstă în UE. Astfel, propunerea privind garanţia europeană pentru tineret este recomandabilă.

 
  
MPphoto
 
 

  Vito Bonsignore (PPE), în scris. (IT) Mai întâi, aş dori să îl felicit pe dl Mann pentru elaborarea acestui raport, care are meritul de a propune măsuri specifice pentru stabilirea unui dialog valoros între generaţii. Am votat în favoarea lui deoarece cred că stabilirea unui echilibru just între generaţii este singura cale pentru ca tinerei generaţii să îi fie acordate asigurări reale şi pentru a creşte participarea acesteia la piaţa forţei de muncă. De asemenea, cred că a venit timpul ca Uniunea Europeană şi statele membre să examineze noile probleme ridicate de provocarea legată de generaţii. În curând, Europa se va confrunta cu probleme reale, datorită creşterii demografice scăzute, şi politici adecvate trebuie să fie adoptate imediat, astfel încât să nu pună în pericol întregul sistem european de securitate socială. În acest sens, cred că este esenţial să reevaluăm politica socială în favoarea persoanelor cu vârsta peste şaizeci de ani. Persoanele din acest grup de vârstă aduc o valoare adăugată mediului muncii, şi, prin urmare, ar trebui să fie luate măsuri pregătitoare pentru a le implica mai mult. Prin urmare, sunt de acord cu propunerea de a revizui sistemul de securitate socială, astfel încât să permitem persoanelor cu vârsta peste şaizeci de ani să îşi păstreze locurile de muncă după ce au ajuns la vârsta de pensionare.

 
  
MPphoto
 
 

  Zuzana Brzobohatá (S&D), în scris. (CS) În opinia mea, raportorul propune destul de corect două măsuri referitoare la efectele neuniformităţii dezvoltării demografice privind finanţarea cheltuielilor sociale şi situaţia financiară a sistemelor de pensii în toate statele membre. Prima măsură vizează creşterea ocupării forţei de muncă în rândul tinerilor, şi a doua reducerea vârstei de pensionare. Sunt de acord cu punctul de vedere al raportorului conform căruia persoanele în vârstă nu sunt o povară pentru economie şi societate, ci, dimpotrivă, un beneficiu mare datorită experienţei de viaţă şi cunoştinţelor lor. Am decis să votez în favoarea raportului, deoarece secţiunea controversată care a sprijinit ideea de a înlocui sistemul curent continuu cu un sistem bazat pe fonduri de capital a fost scos din raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Nikolaos Chountis (GUE/NGL), în scris. (EL) Am votat împotriva raportului. Acesta abordează problema demografică şi solidaritatea între generaţii într-un mod foarte conservator. În numeroase cazuri, cum ar fi extinderea aproape nelimitată a vieţii active, lansează drepturile de muncă şi de asigurări ale lucrătorilor până la cer şi le va epuiza complet. Problema şomajului în rândul tinerilor este în creştere. Îmbunătăţirile aduse speranţei de viaţă şi standardelor de trai devin mai degrabă o problemă decât un obiectiv panuman – şi, prin urmare, paneuropean.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlos Coelho (PPE), în scris. (PT) Ne confruntăm astăzi cu o rată ridicată a şomajului în rândul tinerilor şi cu sisteme de pensii subfinanţate. Trebuie să găsim o soluţie comună, din moment ce tinerii trebuie să fie consideraţi o resursă preţioasă şi esenţială care trebuie să fie mobilizată în urmărirea obiectivelor sociale şi economice, în special într-o societate care îmbătrâneşte. Dacă nu vom reuşi să inversăm tendinţa actuală, se estimează că, până în 2030, schimbările demografice vor avea ca rezultat un raport doi la unu între populaţiile active şi cele inactive. Deşi principalele instrumente pentru promovarea justiţiei între generaţii intră sub jurisdicţia statelor membre, UE joacă un rol crucial în ceea ce priveşte supravegherea, monitorizarea punerii în aplicare corecte şi eficiente a legislaţiei antidiscriminare a Uniunii, şi în ceea ce priveşte promovarea schimbului de cele mai bune practici şi planuri de acţiune. Este esenţial ca UE şi statele membre să promoveze noi iniţiative pentru îmbătrânirea activă, sănătoasă şi demnă. Este necesar să se stabilească, de asemenea, perspectivele pe termen lung pentru tineri, şi să se ia măsuri pentru a încuraja mobilitatea în timpul studiilor lor, să se asigure formare profesională de înaltă calitate şi să se creeze noi locuri de muncă, asigurând astfel participarea lor deplină în societate.

 
  
MPphoto
 
 

  Lara Comi (PPE), în scris. (IT) Raportul reuneşte mai multe subiecte, care sunt toate de o importanţă enormă, în special pentru secţiunile mai nevoiaşe ale populaţiei. Trebuie să subliniez un aspect transversal al propunerilor şi iniţiativelor: trebuie să ajungem la un compromis cu o lume care se schimbă tot mai rapid, cu repercusiuni marcate asupra sistemelor sociale şi de protecţie socială. Suntem conştienţi de faptul că asigurările de care ne-am bucurat în trecut nu pot fi garantate pentru viitor, şi trebuie să fim gata să formăm o societate care este încă în măsură să prospere în circumstanţe care nu mai sunt aceleaşi ca şi în prezent sau trecut. Salut din toată inima apelul la solidaritate, precum şi definiţia „echităţii între generaţii”. De asemenea, intenţionez să fac tot posibilul pentru a găsi o soluţie pentru incertitudinile legate de mărimea pensiei pentru limita de vârstă pe care generaţia de vârsta mea le va întâlni în ţara mea.

 
  
MPphoto
 
 

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D), în scris. − (RO) Deoarece statele membre dețin principalele instrumente de promovare a echității între generații și de eliminare a discriminării și având in vedere că, în Uniunea Europeană, numărul persoanelor cu vârsta peste 60 de ani va cunoaște o creștere fără precedent, nivelul maxim fiind preconizat între 2015 și 2035, când două milioane de persoane se vor alătura în fiecare an acestui segment al populației, consider că UE trebuie să desfășoare o politică eficace pentru ca lucrătorii să poată rămâne pe piața muncii și să nu facă obiectul discriminării pe motiv de vârstă, iar implicarea mai mare a femeilor din toate grupele de vârstă în programe de învățare pe parcursul întregii vieți trebuie sa fie cat mai mare.

 
  
MPphoto
 
 

  Mário David (PPE), în scris. (PT) Egalitatea şi solidaritatea între generaţii în interiorul Uniunii Europene devin una dintre cele mai importante provocări pentru politica socială europeană în deceniile următoare. În ansamblu, prin urmare, votez în favoarea măsurilor propuse în acest raport. Trebuie să existe o schimbare de paradigmă în ceea ce priveşte modul în care societăţile şi economiile privesc îmbătrânirea populaţiei. În loc să le vedem ca pe o povară şi sinonime cu creşterea costurilor, experienţa şi cunoştinţele lor înseamnă că persoanele în vârstă ar trebui să fie văzute ca un bun valoros în cultura întreprinderilor. În acest scop, întreprinderile ar trebui să fie încurajate să dezvolte strategii de gestionare a vârstei, ceea ce ar spori competitivitatea prin utilizarea experienţei şi calităţilor specifice ale lucrătorilor în vârstă. De asemenea, cred că îmbătrânirea populaţiei oferă o oportunitate importantă de a îmbunătăţi competitivitatea şi potenţialul de încurajare a inovaţiei, promovând astfel creşterea economică şi crearea de locuri de muncă. În cele din urmă, aş dori să-mi exprim îngrijorarea cu privire la rata ridicată a şomajului în rândul tinerilor în UE, şi nevoia de a crea mai multe locuri de muncă şi de a stabili perspective pe termen lung care să le permită să asigure participarea lor deplină în societate.

 
  
MPphoto
 
 

  Luigi Ciriaco De Mita (PPE), în scris. (IT) Echitatea în relaţiile dintre generaţii reprezintă noua provocare mondială, care trebuie să fie abordată în mod adecvat. Societăţile moderne s-au găsit prezidând într-o perioadă de creştere constantă în care, mai presus de toate în ultimele decenii, noile generaţii au avut în faţa lor condiţii şi perspective mai bune decât generaţiile anterioare. Acum, situaţia a depăşit limitele de creştere aparent fără sfârşit şi ne trezim că ne confruntăm cu o dezbatere între drepturi şi resurse limitate. Toate ţările, începând cu cele dezvoltate şi democratice şi organizaţiile aferente acestora (cum ar fi UE), trebuie să lucreze, prin urmare, hotărât, în mod concludent şi convingător pentru a elabora politici, a face alegeri şi a le pune în aplicare în mod coerent pentru a asigura un echilibru mai mare între generaţiile prezente şi cele viitoare, astfel încât diviziunea şi distanţa dintre cei cu drepturi şi cei fără drepturi, şi dintre cei cu şi cei fără resurse, pot fi reduse. Mi se pare că raportul referitor la provocările demografice şi solidaritatea între generaţii pe care l-am votat se îndreaptă de-a lungul acestor linii.

 
  
MPphoto
 
 

  Proinsias De Rossa (S&D), în scris. – Sprijin acest raport, care face o serie de propuneri importante pentru a face faţă provocărilor demografice cu care ne confruntăm într-un spirit de solidaritate între generaţii. Dispoziţiile insuficiente privind bunăstarea, servicii sociale inadecvate şi niveluri ridicate ale şomajului în rândul tinerilor contribuie la căsătoria şi naşterea târzie de copii, accelerând astfel îmbătrânirea populaţiei noastre. Atât tinerii, cât şi persoanele în vârstă trec prin diferite forme de discriminare pe motive de vârstă, în special în ceea ce priveşte accesul la piaţa forţei de muncă şi la anumite servicii sociale. În timp ce statele membre controlează instrumentele-cheie, cum ar fi bugetele naţionale, serviciile de pensii şi de sănătate, UE poate continua legislaţia antidiscriminare, în special pentru a proteja femeile în vârstă pe piaţa forţei de muncă. În plus, femeile de toate vârstele adesea au în îngrijire tineri şi vârstnici dependenţi. Munca lor este, în sine, un exemplu de sprijin între generaţii şi are nevoie de recunoaştere socioeconomică, deşi nu ca substitut pentru dezvoltarea serviciilor de îngrijire de calitate. Întrucât formele atipice şi precare de muncă devin tot mai frecvente, este ameninţat dreptul la o pensie decentă la vârsta de pensionare. Această tendinţă poate fi contracarată numai prin politici economice axate pe creştere economică, respectarea drepturilor lucrătorilor şi furnizarea de servicii publice de calitate.

 
  
MPphoto
 
 

  Martin Ehrenhauser (NI), în scris. (DE) În ceea ce priveşte punctul 24, care oferă angajaţilor în vârstă posibilitatea de a continua să lucreze după vârsta de pensionare obligatorie dacă doresc, acesta nu trebuie să conducă la o presiune exercitată asupra acestor angajaţi care va avea drept rezultat răspândirea practicii de angajare a persoanelor după ce au împlinit vârsta de pensionare. Angajaţii în vârstă trebuie să poată încă să se pensioneze la vârsta prevăzută de lege fără riscul de a fi supuşi discriminării.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) După cum am spus anterior, societatea europeană îmbătrâneşte, ceea ce este adesea văzut ca un aspect negativ în analiza economică. În mod normal, inversarea piramidei demografice în ţările în care statul social este încă puternic înseamnă că există persoane mai puţine care contribuie la sistemul de asistenţă socială şi din ce în ce mai multe persoane dependente de el. În termeni foarte sinceri, mai multe persoane în vârstă înseamnă creşterea cheltuielilor pentru pensii şi sănătate. Cu toate acestea, o societate a solidarităţii nu poate concepe îmbătrânirea în acest fel. Este esenţial să creăm soluţii pentru îmbătrânire activă şi moduri de a utiliza potenţialul uman imens al persoanelor în vârstă, care, chiar şi într-o piaţă competitivă, cum este Europa, încă reprezintă o valoare adăugată datorită experienţei şi cunoştinţelor mai multe. Pe de altă parte, nu putem vorbi despre o îmbătrânire a populaţiei fără a vorbi despre politicile din domeniul natalităţii care să încurajeze naşterea de copii în Uniunea Europeană. Rata medie a natalităţii în UE este de 1,5 copii, una dintre cele mai scăzute din lume; acest lucru poate fi inversat doar cu politici robuste în sprijinul familiilor, care nu îi penalizează în termeni economici, fiscali şi profesionali pe bărbaţii şi femeile care decid să aibă copii.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. (PT) Acesta este un raport plin de contradicţii. Pe de o parte, foloseşte un limbaj foarte laudativ cu privire la persoanele în vârstă. Pe de altă parte, cu toate acestea, prezintă măsuri de bază care, în practică, pun în pericol drepturile persoanelor în vârstă şi ale lucrătorilor în general. Câteva exemple sunt:

- încurajarea sistemelor de pensii private, acordând prioritate astfel sectorul financiar şi uitând de consecinţele grave pe care aceste practici le-au avut deja, în special în Statele Unite ale Americii, unde au lăsat milioane de pensionari săraci, obligând statul să intervină;

- încurajarea intervenţiei statului pentru a creşte lucrul cu fracţiune de normă şi lucrul flexibil, dând la o parte consecinţele acestor practici, cum ar fi devalorizarea forţei de muncă, salariile mici, locuri precare de muncă şi numărul crescut de lucrători cu venituri sub pragul sărăciei;

- încurajarea unei creşteri a vârstei la care poate fi pretinsă pensia.

Am votat împotriva raportului din toate aceste motive, deşi recunoaştem că acesta are anumite aspecte pozitive, care sunt, însă, ameninţate de politicile neoliberale pe care le susţine.

 
  
MPphoto
 
 

  Elisabetta Gardini (PPE), în scris. (IT) În timp ce Europa trece prin această perioadă de criză financiară, economică şi socială, ea se confruntă cu o problemă gravă: şomajul. Această situaţie neplăcută îi afectează deosebit de grav pe tineri şi creează o situaţie îngrijorătoare, care va avea consecinţe grave pentru competitivitatea viitoare a Europei. Am votat în favoarea acestei rezoluţii, deoarece, recunoscând în acelaşi timp principiul subsidiarităţii şi competenţa statelor membre în acest domeniu, cred că Uniunea Europeană ar trebui să îşi aducă propria contribuţie prin încurajarea dialogului între diferiţii actori în ceea ce priveşte solidaritatea între generaţii. Forţa de muncă de mâine va fi alcătuită din tinerii de azi. Dacă aceştia amână intrarea pe piaţa forţei de muncă, aceasta va însemna o carieră întârziată, salarii mai mici şi o diferenţă de remunerare în comparaţie cu celelalte generaţii. Trebuie să îi ajutăm pe tineri mai mult şi să susţinem spiritul antreprenorial şi angajarea lor. Doar în acest fel putem asigura un viitor mai puţin nesigur pentru generaţiile mai tinere.

 
  
MPphoto
 
 

  Bruno Gollnisch (NI), în scris. (FR) Dnă preşedintă, doamnelor şi domnilor, este o ruşine că raportul elaborat de dl Mann, care, în ciuda faptului că conţine câteva puncte bune privind promovarea politicilor de familie, concilierea între viaţa profesională şi cea de familie, accesul lucrătorilor în vârstă şi al tinerilor la piaţa forţei de muncă, etc., susţine imigraţia ca o soluţie, deşi parţială, pentru îmbătrânirea populaţiei din ţările noastre, chiar şi pentru finanţarea pensiilor. În fiecare ţară, inclusiv în Franţa, studiile arată că acest lucru nu este valabil, nu numai atunci când vine vorba de demografie, ci şi în termeni de finanţe. Chiar şi dna Tribalat, un demograf francez care ar putea fi cu greu acuzat de a fi simpatizant al Frontului Naţional, a ajuns la aceeaşi concluzie. Sunt conştient că în acest Parlament, ne place să credem că, în conformitate cu sloganul SOS Rasism, „Mohamed va plăti pensia lui Maurice” [....] precum şi pe cea a lui Karl, Matei şi Juan. Cu toate acestea, nu este adevărat, nicăieri. Dl Mann ar trebui să fie atent atunci când, de asemenea, recomandă înlocuirea sistemelor noastre finanţate prin repartizare („pay-as-you-go”) cu sisteme finanţate prin capitalizare. Având în vedere contextul actual al crizei financiare mondiale, acesta este tipul de propunere care ar putea aduce ruina populaţiei noastre în vârstă, plăcerile lui Madoff fiind singurele care ar putea profita.

 
  
MPphoto
 
 

  Nathalie Griesbeck (ALDE), în scris. (FR) Solidaritatea între generaţii este una dintre principalele provocări ale politicii sociale europene şi ale politicilor naţionale pentru anii următori, întrucât ne confruntăm cu îmbătrânirea populaţiei europene. Acest raport, destul de corect, pune un mare accent pe această valoare a solidarităţii, pe nevoia de solidaritate între generaţii, pe importanţa contractului între generaţii; conţine pasaje foarte pozitive, de exemplu, cu privire la echilibrarea vieţii profesionale şi a vieţii de familie, flexibilitatea timpului de lucru, în special pentru femei, accesul la ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor şi vârstnicilor, lupta împotriva discriminării, etc. Cu toate acestea, acest raport conţine multe lucruri cu care eu nu sunt de acord; şi anume punctul 24, care solicită eliminarea vârstei obligatorii de pensionare, câteva pasaje privind organizarea flexibilă a muncii şi simplificarea legislaţiei sociale, precum şi un pasaj privind eliminarea sistemelor de pensionare anticipată. Mai mult decât atât, am preferat să mă abţin în timpul votului privind acest raport. În afară de aceasta, mă bucur că pasajul care solicita înlocuirea sistemelor repartizate prin finanţare cu sisteme finanţate prin capitalizare a fost totuşi respins de către Parlamentul European.

 
  
MPphoto
 
 

  Sylvie Guillaume (S&D), în scris. (FR) Am votat împotriva raportului referitor la provocările demografice şi solidaritatea între generaţii pentru că aceasta conţinea poziţii inacceptabile. Sunt lucruri deosebit de interesante în acest text, cum ar fi faptul că ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor nu ar trebui să fie opusă păstrării persoanelor peste 50 de ani pe piaţa forţei de muncă, precum şi accentul pus pe învăţarea de-a lungul vieţii şi lupta împotriva discriminării pe motive de vârstă şi de gen pe piaţa muncii. Cu toate acestea, textul conţine, de asemenea, multe recomandări pe care nu le pot susţine cu privire la sistemele de pensii. Printre altele, textul invită statele să elimine vârsta legală de pensionare, şi pune un mare accent pe necesitatea de a reduce povara datoriei publice, ceea ce este echivalent cu a încuraja dezvoltarea acestor sisteme de pensii cu finanţare privată, care sunt deosebit de abuzive. De asemenea, raportul invită statele să crească nivelul de ocupare a forţei de muncă prin extinderea locurilor de muncă cu fracţiune de normă, ceea nu serveşte decât la agravarea nesiguranţei locului de muncă. Acestea sunt câteva dintre motivele pentru care am votat împotriva acestui text.

 
  
MPphoto
 
 

  Jiří Havel (S&D), în scris. (CS) Neuniformitatea actuală a dezvoltării demografice are efecte semnificative asupra finanţării cheltuielilor sociale şi situaţiei financiare a sistemelor de pensii din toate statele membre. În raportul său nelegislativ, Thomas Mann propune două măsuri; pe de o parte, creşterea ocupării forţei de muncă în rândul tinerilor şi, pe de altă parte, reducerea vârstei de pensionare. Sunt de acord cu punctul de vedere al raportorului, conform căruia persoanele în vârstă nu sunt o povară pentru economie şi societate, ci, dimpotrivă, un beneficiu mare datorită experienţei lor, muncii lor de-o viaţă şi cunoştinţelor lor. În acest sens, sunt de acord cu raportorul, care propune măsuri concrete pentru stabilirea unei baze pentru un dialog deschis, şi solicită Comisiei şi Consiliului să introducă un echilibru între generaţii în toate statele membre şi la nivelul UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Peter Jahr (PPE), în scris. (DE) Principiul echităţii între generaţii va fi unul dintre principalele provocări politice din următorii câţiva ani. Întrucât schimbările demografice influenţează relaţiile din societatea noastră, este deosebit de important ca o generaţie să nu trăiască în detrimentul alteia. Acest lucru nu se aplică doar politicii financiare şi bugetare, ci include, de asemenea, protejarea mediului, resursele disponibile şi schimbările climatice. Pentru a ne asigura că societatea noastră rămâne coerentă, trebuie să vedem echitatea între generaţii ca o sarcină principală. Ca rezultat, noi trebuie să examinăm toate deciziile noastre politice în acest context. Este important să acordăm atenţie acestui subiect, în scopul de a menţine sentimentul de solidaritate în cadrul societăţii noastre în viitor.

 
  
MPphoto
 
 

  Karin Kadenbach (S&D), în scris. (DE) Am votat în favoarea raportului referitor la provocările demografice, dar împotriva punctului care invită statele membre „să analizeze chestiunea imigraţiei reglementate a forţei de muncă (imigraţia din ţările terţe pe teritoriul UE)”. În opinia mea, această formulare implică o evaluare pozitivă a migraţiei forţei de muncă din ţări terţe. Am votat în favoarea raportului elaborat de dl Mann deoarece recomandarea de a schimba modul în care sunt finanţate pensiile în raportul iniţial nu a fost adoptată de Parlamentul European. Cu toate acestea, mă opun foarte mult cerinţei de a încuraja furnizarea de pensii private şi de a asigura că, în medie, pensiile din sectorul public nu sunt mai generoase decât pensiile comparabile din sectorul privat. În plus, eu mă opun ca fondurile de pensii din sectorul privat să joace un rol mai important în diminuarea poverii viitoare a acordării pensiilor de stat. În opinia mea, sistemul finanţat prin repartizare este cel mai raţional şi cel mai durabil sistem din punct de vedere economic.

 
  
MPphoto
 
 

  Alan Kelly (S&D), în scris. – Societatea irlandeză îmbătrâneşte într-un ritm fără precedent. Această iniţiativă conţine câteva sugestii pentru Comisie care ar ajuta la abordarea problemelor cu care ţări din toată Europa se vor confrunta în următoarele decenii. Acest raport a avut grijă să sublinieze solidaritatea între generaţii şi este inteligent în a asigura că nimeni nu crede că există o singură soluţie pentru îmbătrânirea societăţii şi problemele legate de aceasta.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris. (IT) Am susţinut raportul dlui Mann, pentru că eu cred că provocarea legată de generaţii ar trebui să fie o prioritate politică pentru măsurile viitoare la nivel european. Tinerii sunt, indiscutabil, o resursă-cheie în care trebuie să investim în scopul de a revitaliza economia Uniunii Europene în ansamblu. În opinia mea, ei merită o atenţie specială. De asemenea, cred că merită să subliniem importanţa educaţiei şi a politicii din domeniul ocupării forţei de muncă. De fapt, consolidarea creşterii economice şi ocuparea forţei de muncă, care urmează să fie realizată prin accesul egal la educaţie şi oportunităţi pe piaţa forţei de muncă, este, în opinia mea, un pas care trebuie să fie făcut în scopul de a atinge anumite obiective importante de dezvoltare, cum ar fi îmbunătăţirea competitivităţii şi a potenţialului de inovare.

 
  
MPphoto
 
 

  Patrick Le Hyaric (GUE/NGL), în scris. (FR) Am votat împotriva raportului elaborat de dl Mann deoarece este îmbibat cu gândire liberală care utilizează îmbătrânirea populaţiei europene ca scuză de promovare a reformelor sistemelor publice de protecţie socială în Europa, în special prin subminarea asistenţei medicale şi a sistemelor de pensii finanţate prin repartizare, prin încurajarea privatizării lor şi a unei vârste de pensionare mai târzii, pe care eu o resping.

 
  
MPphoto
 
 

  Elżbieta Katarzyna Łukacijewska (PPE), în scris.(PL) Doamnelor şi domnilor, aş dori să vă atrag atenţia asupra faptului că am aprobat raportul elaborat de dl Mann referitor la provocările demografice şi solidaritatea între generaţii, deoarece cred că una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă Uniunea Europeană astăzi este chestiunea îmbătrânirii societăţii din statele membre. Este o provocare pe care Uniunea Europeană trebuie să o depăşească, dacă sunt create condiţiile care promovează maternitatea, dacă metode tot mai bune de reconciliere a vieţii profesionale cu viaţa de familie sunt concepute şi dacă se utilizează în mod adecvat oportunităţile oferite de o viaţă mai productivă. Anul 2012 trebuie să fie declarat Anul european al îmbătrânirii active şi al solidarităţii între generaţii, şi astfel cred că noi, deputaţii europeni, trebuie să promovăm o politică de îmbătrânire activă şi să atragem atenţia cu privire la noile provocări demografice.

 
  
MPphoto
 
 

  Barbara Matera (PPE), în scris. (IT) Raportul elaborat de dl Mann este detaliat şi bine structurat şi a încorporat pe deplin sugestiile făcute de Comisia pentru drepturile femeii şi egalitatea de gen, acordând genului importanţa sa corectă şi necesară în acest domeniu. Acest Parlament devine cunoscut pentru punerea în aplicare a politicilor specifice menite să îmbunătăţească demnitatea egală şi calitatea vieţii pentru toată lumea, în toate ţările noastre, recunoscând, în acelaşi timp, de asemenea, diferenţele cunoscute între regiuni. Apreciez, prin urmare, şi atrag atenţia asupra spaţiul dedicat echilibrării vieţii de familie cu viaţa profesională şi cea privată, în special, spaţiul şi rolul atribuit femeilor, inclusiv femeilor în vârstă, în aplicarea principiului echităţii între generaţii. Ni se solicită la toate nivelurile – este important să fie implicate societatea civilă, precum şi asociaţiile laice şi religioase – să răspundem cu politici adecvate pentru a crea o Europă solidă, fără discriminare pe motive de vârstă sau gen, o Europă care nu va îmbătrâni fără a vedea că apar noi generaţii puternice.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris. (FR) Acest raport arată că creşterea speranţei de viaţă nu trebuie să aibă ca efect reducerea drepturilor salariaţilor. Acest lucru este ceea ce susţine, cu toate acestea, de la început la sfârşit. Creşterea vârstei de pensionare, pe cât posibil, dincolo de 64 de ani, cum s-a promis în strategia UE 2020, promovarea muncii ocazionale, înlocuirea sistemelor de pensii finanţate prin repartizare cu sisteme de pensii finanţate prin capitalizare sunt unele dintre măsurile faţă de care Parlamentul European se va angaja dacă votează pentru acest raport. Votez împotriva acestui regres social de nedescris.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Provocarea demografică şi solidaritatea între generaţii reprezintă punctele-cheie pentru un viitor mai bun. Prin urmare, trebuie să rezistăm cu înverşunare tuturor factorilor de reducere a creşterii demografice, în special: prestaţiile sociale necorespunzătoare, natura lentă şi dificilă a integrării pe piaţa forţei de muncă, perioadele lungi de timp petrecute în locuri nesigure sau temporare de muncă, şi lipsa de sprijin pentru tinerele cupluri se numără printre motivele pentru care tinerii amână să întemeieze o familie şi să aibă copii. Mai mult decât atât, speranţa de viaţă tot mai mare înseamnă că numărul de persoane în vârstă este în creştere, împreună cu consecinţele aferente. Solidaritatea între generaţii trebuie să fie, prin urmare, consolidată, astfel încât să putem avea o societate mai echitabilă şi mai echilibrată.

 
  
MPphoto
 
 

  Louis Michel şi Frédérique Ries (ALDE), în scris. (FR) Speranţa de viaţă a cetăţenilor europeni care creşte în mod constant este o veste excelentă care favorizează dinamica şi schimbul între generaţii. Pe de altă parte, dacă o privim din punctul de vedere al viitorului sistemelor noastre de pensii, îmbătrânirea populaţiei provoacă o reală durere de cap factorilor de decizie politică şi susţinătorilor bugetelor echilibrate. Dacă adăugăm la aceasta rata scăzută a natalităţii în multe dintre cele 27 de state membre, solidaritatea între generaţii este înrudită cu Madeleine a lui Proust, societăţile europene amintindu-şi lucruri din trecut. Parafrazând raportul excelent elaborat de dl Mann: Europa trebuie să facă faţă provocării demografice, şi formula faimoasă lui Jean Bodin: „singura bogăţie este omul” acum are sens. Pentru a menţine o societate echitabilă, una care lucrează în solidaritate, cu alte cuvinte, una în care refuzăm să împovărăm generaţiile viitoare cu datoriile noastre publice şi în care este favorizat echilibrul între numărul de pensionari şi populaţia activă, există doar o singură soluţie. Va necesita inevitabil măsuri utilizând un număr de abordări: flexibilitatea locurilor de muncă şi a pensionării, o politică umanistă şi realistă în domeniul imigraţiei, şi complementaritatea clară între sistemele finanţate prin repartizare şi sistemele finanţate prin capitalizare, motiv pentru care delegaţia MR a votat împotriva punctului 99 privind această ultimă chestiune.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. (LV) În ansamblu, am susţinut raportul elaborat de dl Mann, dar aş dori să subliniez faptul că raportul se referă mai degrabă la prea multe subiecte şi nu oferă soluţii pentru probleme. Problema discriminării împotriva grupurilor vulnerabile etnice este foarte importantă şi necesită o evaluare separată. De exemplu, în Letonia, există peste 200 000 de latgalieni, care nu pot primi nici măcar educaţia primară în limba latgaliană. Am atras atenţia asupra acestui aspect de mai multe ori în parlamentul naţional al Republicii Letonia, dar nimeni din elita conducătoare letonă nu este chiar pregătit pentru a discuta problema.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Uniunea Europeană se confruntă cu o populaţie care îmbătrâneşte din ce în ce mai mult. Până în 2060, vor fi doar doi adulţi de vârstă activă pentru fiecare persoană cu vârsta peste 65 de ani. În prezent, proporţia este 4:1. Ca urmare, generaţia în vârstă ar putea deveni o povară majoră pentru populaţia de vârstă activă care este responsabilă pentru sprijinirea economiei. Întrucât este de aşteptat ca vârsta de pensionare să fie majorată, condiţiile de muncă pentru persoanele în vârstă ar trebui să fie adaptate şi să devină mai atractive. Angajaţii în vârstă ar trebui să aibă oportunităţi mai bune pentru participarea la piaţa forţei de muncă. O nouă abordare este, de asemenea, necesară în societate pentru a se asigura că persoanele în vârstă nu mai sunt discriminate din cauza capacităţilor lor reduse, de exemplu. Mă abţin, pentru că, deşi trebuie salutate propunerile referitoare la îmbătrânirea sănătoasă, există încă unele domenii neclare cu privire la problema unei vieţi active mai lungi.

 
  
MPphoto
 
 

  Franz Obermayr (NI), în scris. (DE) Populaţia noastră este în scădere, iar rezultatul este că, de asemenea, îmbătrâneşte şi, prin urmare, creează o povară tot mai mare asupra sistemelor de pensii. Pentru a depăşi provocările demografice ale viitorului, este necesară o politică coerentă care favorizează familia. Cu toate acestea, imigraţia în masă necontrolată în UE este abordarea greşită. Prin urmare, m-am abţinut de la vot.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT)Am votat în favoarea raportului elaborat de dl Mann. Dezvoltarea care a avut loc în Uniunea Europeană şi diferitele state membre pe parcursul ultimelor decenii a adus schimbări şi consecinţe care sunt evidente din punct de vedere social şi care necesită sprijin din partea instituţiilor europene. Conceptul de dezvoltare este inevitabil asociat cu problemele economice, sociale şi culturale, în măsura în care aceste sectoare nu pot fi separate atunci când unul dintre ele se referă la procesul de globalizare şi dezvoltare. În acest context, activitatea instituţiilor europene ar trebui să conţină şi să ofere sprijin pentru această inegalitate, care provoacă o lipsă de coeziune socială. Acest ideal comun ar duce la o mai mare coeziune socială, la mai puţină inegalitate economică şi la o dezvoltare echilibrată individuală şi colectivă a societăţii. Dezvoltarea şi coeziunea socială nu trebuie să fie duşmani ai progresului, ci o parte integrantă a acestuia pentru integrarea mai robustă şi coexistenţa în societate. În acest context, provocarea demografică din cauza îmbătrânirii populaţiei înseamnă că noi trebuie să accelerăm procesul şi să reconsiderăm unele structuri sociale şi programe cu scopul de a le adapta la acest nou peisaj.

 
  
MPphoto
 
 

  Georgios Papanikolaou (PPE), în scris. (EL) Problema demografică este să facem importanţa învăţării de-a lungul vieţii ca produs al solidarităţii între generaţii chiar mai actuală decât a fost vreodată. Cunoaşterea, educaţia, formarea şi informarea nu au nicio limită de vârstă. Cu toate acestea, în bugetul pentru 2011, creşterea fondurilor pentru programele de învăţare de-a lungul vieţii a fost lamentabilă, în ciuda cererilor din strategia UE 2020 şi în ciuda promisiunii statelor membre de a investi în educaţie pentru toţi cetăţenii, indiferent de vârstă. Raportul recunoaşte că trebuie să creăm instrumente care să sprijine educaţia continuă a cetăţenilor şi să le consolideze pe cele care există deja, cum ar fi programele Grundtvig şi Leonardo da Vinci. Propunerea de rezoluţie este o mişcare în această direcţie, motiv pentru care am votat în favoarea acesteia.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Într-o Uniune Europeană în care oamenii trăiesc din ce în ce mai mult, în care rata natalităţii este în general redusă, şi în care piramida demografică este deja inversată, este important să reflectăm la „provocarea demografică şi solidaritatea între generaţii”. De aceea, salut acest raport actual.

În plus, conţinutul său este, în general, demn de aprobarea mea, mai ales în ceea ce priveşte prerogativa viitoare a cetăţenilor în vârstă de a continua să lucreze dacă doresc acest lucru, ceea ce, de fapt, se potriveşte cu promovarea „îmbătrânirii active”, şi, de asemenea, în ceea ce priveşte promovarea şanselor de angajare ale tinerilor care nu îşi găsesc de lucru timp de patru luni.

 
  
MPphoto
 
 

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. (IT) Pe de o parte, schimbările demografice înseamnă că oamenii au din fericire speranţă de viaţă mai lungă şi rămân activi mai mult timp din punct de vedere fizic şi psihic. Pe de altă parte, rata natalităţii în statele membre a rămas la niveluri scăzute de zeci de ani, şi generaţiile în vârstă reprezintă o proporţie tot mai mare a populaţiei. Limitele contractului între generaţii au fost atinse. Îmbătrânirea activă înseamnă un proces de maximizare a potenţialului persoanelor de a rămâne sănătoase, de a participa la viaţa comunităţilor lor şi de a-şi îmbunătăţi calitatea vieţii pe măsură ce îmbătrânesc. Sunt ferm convins că 2012 ar trebui să fie declarat Anul european al îmbătrânirii active şi al solidarităţii între generaţii, cu scopul de a sublinia contribuţia pe care tinerii şi vârstnicii o aduc pentru societate. Acesta este motivul pentru care am făcut tot ce am putut aici cu scopul de a oferi tot sprijinul necesar pentru ca Europa să depăşească această provocare.

 
  
MPphoto
 
 

  Rovana Plumb (S&D), în scris. − (RO) Discriminarea pe motiv de vârstă aduce atingere solidarității între generații, fiind interzisă prin tratat, dar rămâne larg răspândită, restricționând considerabil accesul lucrătorilor în vârstă și tineri la piața forței de muncă, la securitate socială și la anumite servicii. Am votat pentru luarea de măsuri ferme de către Statele Membre împotriva economiei gri sau subterane întreținute de forța de muncă nedeclarată, ale cărei victime sunt de cele mai multe ori femeile, ale cărei efecte asupra pieței muncii europene sunt mai mult decât dezastruoase, și nu să se mulțumească cu luarea de măsuri de protecție a propriilor lucrători. Totodată, munca nedeclarată trebuie combătută prin măsuri concrete şi aplicarea de sancțiuni angajatorilor și/sau intermediarilor. De asemenea, am votat ca Statele Membre și Comisia să coopereze și în domeniul supravegherii serviciilor de îngrijire, cooperare în cadrul căreia statele membre ar putea preconiza, în ceea ce privește serviciile naționale de îngrijire, o rețea de puncte de contact, care ar permite, atât la nivel național, cât și la nivel european, obținerea de informații privind serviciile de îngrijire oferite și nivelul lor de calitate, precum și formularea de plângeri asupra calității acestor servicii.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Egalitatea de şanse între generaţii va fi una dintre principalele provocări pentru politica socială europeană în următorii ani. Acest raport oportun ar trebui, prin urmare, să fie cu siguranţă salutat, întrucât subliniază necesitatea de a asigura solidaritatea între generaţii şi subliniază modalităţile în care acest lucru poate fi realizat, în special în ceea ce priveşte promovarea unor politici de îmbătrânire activă.

 
  
MPphoto
 
 

  Evelyn Regner (S&D), în scris. (DE) Am votat în favoarea raportului referitor la provocările demografice şi solidaritatea între generaţii, deoarece recomandarea din raportul iniţial de a schimba modul în care sunt finanţate pensiile nu a fost adoptată de Parlamentul European. Mă opun ferm cerinţei de a încuraja furnizarea de pensii private şi de a asigura că, în medie, pensiile din sectorul public nu sunt mai generoase, atât în termeni de contribuţii, cât şi de beneficii, decât pensiile comparabile din sectorul privat. În plus, fondurile de pensii din sectorul privat nu ar trebui să joace un rol mai important în diminuarea poverii viitoare a acordării pensiilor de stat. Sistemul finanţat prin repartizare nu trebuie, în niciun fel, să fie înlocuit cu sisteme finanţate prin capitalizare. În opinia mea, sistemul finanţat prin repartizare este cel mai raţional şi cel mai durabil sistem din punct de vedere economic. Cu toate acestea, am votat împotriva pasajului din rezoluţie care invită statele membre „să analizeze chestiunea imigraţiei reglementate a forţei de muncă (imigraţia din ţările terţe pe teritoriul UE)”. În opinia mea, această formulare implică o evaluare pozitivă a migraţiei forţei de muncă din ţări terţe.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Noi, Grupul Verzilor, am sprijinit textul deoarece punctul 99 (privind sistemele private/finanţate prin capitalizare) a fost şters, şi pentru că restul textului a preluat câteva puncte pozitive ale Grupului Verzilor. De exemplu, măsurile privind vârsta de pensionare ar trebui să se bazeze pe nevoile persoanelor în cauză; perioadele petrecute lucrând, învăţând, îngrijind sau făcând acţiuni de voluntariat sunt complementare şi oferă o experienţă valoroasă pentru toate vârstele; există o nevoie de a combate discriminarea pe motive de vârstă şi de a stabili obiective specifice fiecărei ţări pentru accesul la formare şi învăţare de-a lungul vieţii pentru lucrătorii în vârstă, defalcate în funcţie de grupa de vârstă şi gen. Angajarea persoanelor în vârstă, de asemenea, depinde de autonomie şi de alegerea individuală a lucrătorilor şi de un echilibru mai bun între viaţa profesională şi cea personală. Pentru a evita o povară disproporţionată asupra femeilor din cauza unei cereri sporite pentru îngrijire într-o societate care îmbătrâneşte, munca şi îngrijirea ar trebui să fie compatibile în toate statele membre şi distribuite în mod egal între femei şi bărbaţi.

 
  
MPphoto
 
 

  Oreste Rossi (EFD), în scris. (IT) Partea din acest raport care propune o reducere a poverii fiscale şi administrative pentru societăţi este pozitivă: acesta este un obiectiv important pentru reducerea concurenţei din partea ţărilor terţe unde costurile fiscale, de producţie şi ale forţei de muncă sunt semnificativ mai mici decât în Europa.

De asemenea, raportul este pozitiv în ceea ce priveşte propunerea de a limita obligaţiile privind pensiile, atât din cauza creşterii vârstei medii, cât şi din cauza îmbunătăţirii sănătăţii, permiţându-le să continue să lucreze celor care doresc acest lucru. Este păcat că amendamentele pe care le găsim inacceptabile au fost folosite pentru a insera în raport părţi care nu sunt deloc pertinente şi al căror scop este de a încuraja integrarea persoanelor din afara Uniunii Europene. Această decizie, care a fost susţinută de o majoritate în acest Parlament, ne obligă, cu părere de rău, să votăm împotriva raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Marco Scurria (PPE), în scris. (IT) Folosesc acest prilej pentru a sublinia faptul că o societate umană se bazează în mod necesar pe principiul echităţii între generaţii, şi că discriminarea pe motive de vârstă pune în pericol solidaritatea între generaţii, duce la sărăcie şi este interzisă de tratatele fondatoare.

Munca nu înseamnă doar activitate remunerată şi, prin activităţile pe care le desfăşoară în familie şi în societate, atât persoanele tinere, cât şi cele în vârstă contribuie în mare măsură la asigurarea caracterului uman al societăţii noastre şi la stabilizarea serviciilor şi a locurilor de muncă.

În acest raport, invităm guvernele să faciliteze şi să recunoască munca voluntară care acordă asistenţă în cadrul comunităţii şi al familiei şi să clarifice rapid problema răspunderii juridice. Salut, de asemenea, acest raport pentru că invită statele membre să adopte măsuri pentru a recunoaşte munca invizibilă şi informală realizată de membrii familiei, mai ales femei de toate vârstele, care îngrijesc rude în vârstă şi copii, în contextul solidarităţii între generaţii.

 
  
MPphoto
 
 

  Czesław Adam Siekierski (PPE), în scris.(PL) Este o realitate că întreaga Europă se confruntă cu schimbări demografice, care includ îmbătrânirea societăţii, rata scăzută a natalităţii, migrarea populaţiei din ţările mai sărace în cele mai bogate, speranţă de viaţă mai mare, întârzierile privind intrarea pe piaţa forţei de muncă, numărul tot mai mare de gospodării de o persoană şi gospodării fără copii etc. Toate aceste lucruri se combină pentru a crea o mare nevoie de schimbare pe care noile provocări demografice, precum şi rolul tot mai mare de a aduce împreună generaţiile, ne-o impun. A devenit esenţială introducerea unui sistem bine gândit al situaţiei între generaţii, precum şi a unei reforme a sistemelor de asistenţă socială şi de impozitare în Europa, inclusiv a sistemelor de pensii, garanţiile de îngrijire corespunzătoare pentru generaţia în vârstă şi evitarea procesului care creează datoria în creştere a generaţiilor tinere. Prin urmare, este esenţial să se reformeze Pactul de stabilitate şi creştere, astfel încât statele membre să îşi poată îndeplini obligaţiile de a face sistemele de pensii mai stabile.

 
  
MPphoto
 
 

  Marc Tarabella (S&D), în scris. (FR)Raportul elaborat de dl Mann referitor la provocările demografice şi solidaritatea între generaţii pune accent pe provocările ridicate de schimbările demografice, în special, şomajul şi nesiguranţa locului de muncă, educaţia şi discriminarea care afectează grupurile vulnerabile. Raportul subliniază nevoia de solidaritate între generaţii şi invocă unele sugestii pertinente, şi anume, o iniţiativă privind un pact european pentru persoanele cu vârsta peste 50 de ani, care include combaterea discriminării pe motive de vârstă, obiectivul ocupării integrale a locurilor de muncă până la vârsta legală de pensionare şi ajutorul pentru reintegrarea persoanelor în vârstă cu dizabilităţi. Motivul pentru care m-am abţinut de la votul final atunci când acest raport era mai mult decât satisfăcător este acela că a fost menţinut punctul 24, prin care se vrea să se renunţe la vârsta obligatorie de pensionare. Realitatea este că, dacă nu avem garanţii care să permită cetăţenilor noştri în vârstă să se pensioneze, nu le mai putem garanta un sfârşit bun pentru viaţa lor. Refuz să văd vârstnicii noştri lucrând până la moarte aşa cum vedeam în secolul 19.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. (PT) Solidaritatea este una dintre valorile care guvernează Uniunea Europeană, astfel încât realizarea acesteia în termeni de egalitate de şanse între generaţii este un lucru esenţial. Statele membre se confruntă cu o serie de provocări demografice şi sociale care fac necesară crearea solidarităţii între generaţii. Creşterea speranţei de viaţă şi rata scăzută a natalităţii vor avea consecinţe teribile pentru sistemele sociale europene dacă nu pot fi luate măsuri specifice.

Având în vedere situaţia actuală, Parlamentul European crede în necesitatea de a iniţia un dialog care vizează relaţiile între generaţii. Raportul întretaie multe sectoare, mergând de la educaţie la ocuparea forţei de muncă în ceea ce priveşte atât vârstnicii, cât şi tinerii, la politica în materie de sănătate şi prestaţii sociale, la politica în materie de familie şi de natalitate, şi chiar la dezvoltarea sistemelor de protecţie socială, culminând în politicile de migraţie pentru a rezolva problemele unei societăţi care îmbătrâneşte.

Sper că iniţiativele incluse în acest raport pot fi puse în aplicare şi că echitatea şi dialogul între generaţii pot deveni realitate în Uniunea Europeană.

 
  
MPphoto
 
 

  Viktor Uspaskich (ALDE), în scris. (LT) Doamnelor şi domnilor, raportul constată în mod corespunzător că populaţiile în continuă scădere din Uniunea Europeană şi tendinţa continuă a ratei scăzute a natalităţii creează numeroase provocări pentru economia şi societatea europeană. Din aceste motive, piaţa forţei de muncă a UE va cunoaşte schimbări structurale preponderent negative. În Lituania, aceste probleme demografice sunt accentuate şi mai mult de exodul în masă al tinerilor Lituaniei la muncă în străinătate. Suntem o naţiune mică şi ne pierdem rapid cei mai activi tineri în vârstă de 25-40 ani, în a căror creştere şi educaţie s-a investit mult. Lituania are nevoie de talentele, experienţa şi sârguinţa acestor tineri pentru a depăşi provocările demografice menţionate. Sprijin, prin urmare, iniţiativa „Garanţia europeană pentru tineret” propusă de raportor, conform căreia tuturor tinerilor din UE le va fi oferit un loc de muncă, o ucenicie sau o formare suplimentară după o perioadă de şomaj de şase luni. De asemenea, ar trebui să fie făcute mai multe pentru a creşte rata natalităţii: îngrijirea de înaltă calitate, accesibilă, a copiilor, educaţia şi consilierea pentru copii reprezintă primul pas în direcţia cea bună. Trebuie să oprim, de asemenea, excluziunea socială a persoanelor în vârstă. Trebuie să convingem economia şi societatea că vârstnicii nu sunt o povară. Experienţa lor, realizările şi bogăţia de cunoştinţe poate fi utilă pentru toate generaţiile.

 
  
MPphoto
 
 

  Marie-Christine Vergiat (GUE/NGL), în scris. (FR)Am votat împotriva acestui raport, care, încă o dată, arată modul în care majorităţile care guvernează Europa sunt incapabile să asculte cererile cetăţenilor europeni.

Deşi, cu privire la aceste aspecte, Uniunea Europeană nu are nicio competenţă peste competenţele exclusive ale statelor membre, dl Mann spulberă atât realizările sociale dobândite, cât şi principiul subsidiarităţii.

Printre altele, raportul încurajează statele membre să promoveze lucrul dincolo de vârsta legală de pensionare şi solicită ca statele membre să ofere stimulente pentru ca persoanele cu vârsta peste 60 de ani să lucreze mai mult prin adaptarea locurilor de muncă la starea lor de sănătate.

Mai presus de toate, vârstnicii trebuie să aibă dreptul la o pensie decentă, care să le permită să îşi trăiască viaţa cu demnitate.

În plus, în principal sistemele de pensionare anticipată sunt cele folosite pentru a face aranjamente care să satisfacă nevoile lucrătorilor care se apropie de sfârşitul carierei lor şi totuşi, destul de simplu, dl Mann vrea să le demonteze.

Cu toate acestea, salut faptul că Parlamentul European a respins în mod explicit un pasaj care solicita înlocuirea sistemului finanţat prin repartizare („pay-as-you-go”) cu sisteme finanţate prin capitalizare.

Sub masca solidarităţii între generaţii, dl Mann chiar simte nevoia de a ne reaminti că persoanele în vârstă trebuie să fie tratate în mod egal ca fiinţe umane cu drepturi fundamentale. Remarcă făcută în mod corespunzător.

(Explicarea votului a fost redusă în conformitate cu prevederile articolului 170 din Regulamentul de procedură)

 
  
MPphoto
 
 

  Hermann Winkler (PPE), în scris. (DE) Ca întotdeauna, dl Mann a făcut o treabă foarte bună cu privire la un subiect sensibil. Ca urmare, am putut vota în favoarea raportului. Aş dori să adaug pe scurt un alt aspect la discuţie. În calitate de deputat în Parlamentul European din partea Saxoniei, o regiune care este grav afectată de schimbările demografice, şi în calitate de membru al Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie şi raportor pentru raportul din proprie iniţiativă referitor la politica viitoare în materie de inovare în UE, aş dori să spun că la nivelul UE şi, mai presus de toate, în statele membre, trebuie, desigur, să continuăm să combatem schimbările demografice şi să facem regiunile mai atractive pentru tineri, în special prin creştere economică, crearea de locuri de muncă şi dezvoltarea unei politici educaţionale personalizate. Cu toate acestea, aş dori, de asemenea, să subliniez importanţa deosebită a lucrătorilor în vârstă în cadrul IMM-urilor în ceea ce priveşte inovarea. UE a admis în sfârşit că, în special în IMM-uri, nu numai noile invenţii tehnologice sunt inovatoare, ci şi, de exemplu, capacitatea de a adapta un produs pentru a satisface condiţiile unui client specific sau de a îmbunătăţi procesele de serviciu. În special în acest domeniu, angajaţii în vârstă sunt cei care au o experienţă bogată şi pot face ca o companie să fie inovatoare. Din acest motiv, noi trebuie să luptăm împotriva discriminării pe motive de vârstă la locul de muncă. UE şi statele membre trebuie să ia acest lucru în considerare în toată legislaţia lor socială şi din domeniul muncii.

 
  
MPphoto
 
 

  Anna Záborská (PPE), în scris. (SK) Să nu devenim confuzi din cauza terminologiei – raportul pe care l-am adoptat este mai degrabă despre găsirea de noi resurse de forţă de muncă decât despre solidaritate. Criza demografică nu este un lucru despre care am aflat ieri. Unii dintre noi au atras atenţia asupra acestui lucru de foarte mult timp. De ani de zile, spunem că Europa îmbătrâneşte şi moare. Acum este sarcina noastră şi căutăm frenetic o soluţie. Raţiunea rece ne oferă multe soluţii. Reducerea vârstei de pensionare, creşterea ratei natalităţii, introducerea mai multor femei pe piaţa muncii, şi creşterea afluxului de imigranţi şi integrarea acestora în societatea noastră. Suntem dispuşi să facem toate aceste lucruri, şi raportul prezentat discută despre toate acestea. Cu toate acestea, nu sunt foarte sigură că va ajuta – şi, dacă da, pentru cât timp. Acest lucru se datorează faptului că nu abordăm cauza, ci consecinţele. Ne comportăm ca participanţii la o schemă piramidală, care văd că baza piramidei începe să stagneze. Căutăm noi actori pentru a extinde baza. Cu toate acestea, acordând în mod deliberat un sens nou cuvintelor precum „solidaritate” sau „echilibru viaţă profesională – viaţă personală”, distrugem solidaritatea reală şi îndepărtăm copiii de părinţii lor. În ciuda acestui fapt, am votat în favoarea raportului prezentat. Consider că raportul reprezintă o contribuţie importantă la dezbaterea fundamentală cu privire la supravieţuirea civilizaţiei europene.

 
  
  

Raport: Maria Da Graça Carvalho (A7-0274/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Elena Oana Antonescu (PPE), în scris. − (RO) Cercetarea aduce o contribuţie fundamentală în materie de creştere economică, de creare de locuri de muncă şi de energie nepoluantă şi sustenabilă. Susţin îmbunătăţirea finanţării cercetării în Uniunea Europeană, deoarece este esenţială pentru realizarea unui Spaţiu de Cercetare European care să impună asigurarea celor mai înalte standarde de excelenţă, eficacitate şi eficienţă în cercetare pentru a atrage şi a păstra cei mai buni oameni de ştiință în Europa şi pentru a promova o economie europeană inovatoare, bazată pe cunoaştere şi competenţă. Europa trebuie să investească în cercetare pentru a dezvolta noi produse şi servicii care să îmbunătăţească calitatea vieţii cetăţenilor. Am votat în favoarea acestui program-cadru deoarece cred că încurajează comunităţile de cercetare, mediile academice, organizaţiile societăţii civile, întreprinderile şi sectorul industrial să participe la proiecte de cercetare.

 
  
MPphoto
 
 

  Sophie Auconie (PPE), în scris. (FR) Cercetarea şi dezvoltarea reprezintă două mari provocări pentru viitorul Uniunii Europene în contextul global actual. Din acest motiv am susţinut iniţiativa Parlamentului European care vizează simplificarea punerii în aplicare a programelor-cadru de cercetare ale Uniunii Europene. Colegii mei şi cu mine am estimat astfel că comunicarea Comisiei Europene referitoare la simplificarea implementării programelor-cadru de cercetare propune măsuri serioase şi creative de depăşire a blocajelor cu care se confruntă participanţii la PC. Este vorba despre creşterea încrederii finanţărilor europene în candidaţi şi de a le face mai tolerante la risc faţă de participanţi la toate nivelurile proiectelor, cu norme UE flexibile. Rezoluţia reflectă faptul că sistemul actual este orientat excesiv către control, ceea ce duce la o risipă a resurselor şi la o participare scăzută. În final, salutăm tendinţa generală de scurtare a timpului mediu de acordare şi de efectuare a plăţii în ciuda noilor progrese care încă pot fi atinse.

 
  
MPphoto
 
 

  Liam Aylward (ALDE), în scris. (GA) Susţin cu tărie ceea ce afirmă acest raport referitor la simplificarea implementării programelor-cadru de cercetare. Birocraţia şi condiţiile administrative şi normative dificile se adaugă la complexitatea procesului de implementare şi contribuie la obstacolele cu care se confruntă organizaţiile mici şi întreprinderile mici şi mijlocii atunci când acestea încearcă să obţină finanţări pentru cercetarea în care sunt implicate. Întrucât comunitatea ştiinţifică solicită o armonizare a normelor şi procedurilor şi o simplificare a cerinţelor şi mai multă încredere în contextul finanţării UE pentru cercetare, acum este destul de clar că este nevoie să se simplifice finanţarea şi administrarea cercetării pentru a garanta că cercetarea şi inovarea sunt eficiente şi răspândite în întreaga Europa. Această simplificare şi eficacitate ar afecta în mod pozitiv situaţia cercetării în UE, şi ar fi de asemenea benefice pentru părţile implicate. Susţin solicitarea Parlamentului de implementare a procesului de simplificare în scopul stabilităţii şi certitudinii juridice.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. (LT) Am votat în favoarea acestui raport. Ştiinţa, educaţia şi inovarea sunt pilonii creşterii economice şi ai creării de locuri de muncă. Europa trebuie să investească în inovare dacă doreşte să dezvolte noi produse şi servicii. Acestea vor crea noi surse de locuri de muncă şi creştere economică, sporind competitivitatea Europei şi îmbunătăţind calitatea vieţii cetăţenilor săi. Pentru o perioadă de timp comunitatea ştiinţifică şi-a exprimat preocuparea cu privire la faptul că implementarea programelor de cercetare şi dezvoltarea inovărilor nu avansează din cauza cerinţelor birocratice deosebit de complexe atât de repede cum se spera. Aceasta este o problemă deosebită pentru organizaţiile mai mici, cum ar fi IMM-urile, afacerile incipiente destinate tehnologiei de vârf şi institutele mai mici, universităţile şi centrele de cercetare. Există o necesitate reală de a îmbunătăţi şi de a simplifica finanţarea şi administrarea cercetării. În prezent, există diferite norme şi proceduri pentru diferite instrumente ale programului cadru, iar acest fapt împiedică în mod serios posibilitatea celor implicaţi să depună cererile. Sunt de acord că în dezbaterea privind cel de Al optulea program-cadru pentru cercetare cea mai mare atenţie ar trebui acordată simplificării procedurilor administrative pentru a asigura interpretarea şi aplicarea uniformă a normelor şi procedurilor în cadrul tuturor programelor şi instrumentelor.

 
  
MPphoto
 
 

  Sebastian Valentin Bodu (PPE), în scris. − (RO) Uniunea este foarte conştientă de faptul că cercetarea şi inovarea sunt cheia viitorului în condiţiile în care conduc nu numai la crearea de noi produse ci şi la crearea de noi locuri de muncă, resurse şi, drept urmare, creştere economică. Acest lucru va duce, categoric, către o creştere a competitivităţii Europei şi, drept consecinţa, la creşterea calităţii vieţii. În aceste condiţii, creşterea birocraţiei în ce priveşte accesul la finanţare a celor care desfăşoară programe de cercetare şi inovare nu vine decât să frâneze şi să reducă entuziasmul celor care le dezvoltă care dau deja semne că au început să îşi piardă încrederea în acest proces. Sistemul actual ar trebui înlocuit cu un sistem care să acorde mai multă încredere solicitanților. Un pas înainte ar fi simplificarea monitorizării aspectelor financiare și administrative ale proiectelor, consolidând în același timp procesul de evaluare științifică și tehnologică. Ar trebui să fie posibil ca, în primul rând, să fie simplificat controlul birocratic şi să se acorde mai multă încredere comunității științifice și de afaceri. Este necesar să se stabilească un echilibru între încredere și control, între asumarea de riscuri și pericolele pe care le presupune riscul, pentru a asigura gestionarea corectă a fondurilor pentru cercetare.

 
  
MPphoto
 
 

  Vito Bonsignore (PPE), în scris. (IT) Îmi prezint felicitările pentru activitatea desfăşurată de către raportoare, dna Carvalho. Sunt ferm convins că ştiinţa, inovarea şi cercetarea sunt motoarele principale ale creşterii economice şi ale creării de locuri de muncă în Europa. Nu este o greşeală faptul că cercetarea şi inovarea se află în centrul iniţiativei „Europa 2020”. De aceea a venit momentul ca Europa să investească mai mult în aceste domenii: pentru a fi competitivă pe plan mondial Uniunea Europeană trebuie să dezvolte produse inovatoare şi servicii moderne. Drept rezultat, numărul cererilor de finanţare creşte în fiecare zi, ceea ce înseamnă că este necesară o simplificare generală a cerinţelor de responsabilitate financiară, împreună cu armonizarea actualelor norme şi proceduri extrem de diverse. Am votat pentru deoarece sunt de acord că trebuie să oferim un răspuns rapid comunităţii ştiinţifice, care a manifestat pentru aceste schimbări. Susţin abordarea adoptată de către raportoare de fundamentare a sistemului de finanţare nu pe rezultate, care ar putea diminua ambiţia ştiinţifică a cercetătorilor, ci pe criterii ştiinţifice şi de aici pe excelenţă. Simplificarea administrativă este una dintre priorităţile pe care trebuie să le abordeze Europa, iar internaţionalizarea în continuare a programului-cadru ar putea crea noi oportunităţi şi posibilităţi de cooperare cu ţările terţe, inclusiv ţările în curs de dezvoltare.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Acest raport propune simplificarea monitorizării aspectelor financiare şi consolidarea procesului de evaluare ştiinţifică şi tehnologică printr-o evaluare efectuată de omologi bazată pe excelenţă. Totuşi, raportul marchează doar începutul unui proces care nu este simplu. Punerea în aplicare a recomandărilor va depinde de Comisie şi va trebui să fie dusă până la capăt şi să fie susţinută politic de Parlament şi de Consiliu, pentru ca această sarcină să fie dusă la bun sfârşit. Pe viitor, procesul de simplificare ar putea fi extins la alte programe europene, mai ales la fondurile structurale. Programele care au reguli mai simple vor fi de asemenea mai transparente şi mai eficiente. Aş dori de asemenea să le mulţumesc colegilor mei, dlui Cerexhe din partea Preşedinţiei belgiene, comisarului Geoghegan Quinn şi tuturor celor care au contribuit la consultarea publică pentru colaborare. Este absolut necesar să se simplifice accesul la fondurile pentru cercetare, dezvoltând o cultură a evaluării bazate pe încrederea dintre toţi cei implicaţi, astfel încât să se consolideze cercetarea şi inovarea în Europa, sporind atractivitatea sa pentru cei care vor să muncească, să locuiască şi să fie fericiţi în cadrul acesteia.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlos Coelho (PPE), în scris. (PT) Cercetarea şi dezvoltarea sunt cruciale pentru realizarea obiectivelor faţă de care s-a angajat Uniunea Europeană conform strategiei UE 2020. Programele europene din domeniul cercetării şi inovării au devenit din ce în ce mai importante în ultimii ani, atât în ceea ce priveşte cererile pentru acestea, cât şi alocaţia lor bugetară. Totuşi, este deosebit de dificil pentru organizaţiile mai mici, IMM-uri, să facă faţă complexităţii şi birocraţiei inerente acestor programe. Este încă destul de greu să se acceseze programele şi să se pregătească propuneri, mai ales pentru cei noi care au aderat la ele; poverile administrative pentru proiectele administrative şi pentru contabilitate sunt considerate prea mari; iar timpul mediu dintre acordarea finanţării şi plată rămâne prea lung. Mecanismele implicate în programele-cadru de cercetare trebuie actualizate şi simplificate de urgenţă pentru simplificarea monitorizării aspectelor financiare şi administrative ale proiectelor, consolidând în acelaşi timp procesul de evaluare ştiinţifică şi tehnologică. Salut iniţiativa Comisiei Europene de contracarare al acestui status quo, şi o felicit pe raportoare, dna Carvalho, pentru activitatea excelentă pe care a depus-o propunând măsuri concrete de îmbunătăţire a sistemului actual.

 
  
MPphoto
 
 

  Lara Comi (PPE), în scris. (IT) Economiile de scară realizate de programele-cadru de cercetare ale Uniunii Europene se află printre cele mai importante contribuţii făcute de instituţiile UE la bunăstarea şi creşterea de lungă durată a statelor membre. Acest lucru nu este totuşi suficient într-un moment de concurenţă internaţională intensă precum cel actual. Este, de fapt, întotdeauna necesar să fie monitorizate rezultatele, să fie evaluată fezabilitatea oportunităţilor şi să se menţină relaţiile apropiate cu comunitatea ştiinţifică care îi aduce societăţii un serviciu enorm. Reducerea obstacolelor birocratice şi simplificarea în acest mod a procedurilor de cerere de ofertă ar permite cercetătorilor să se concentreze asupra propriilor lor obiective profesionale prin utilizarea resurselor şi abilităţilor care ar fi de altfel risipite. Ar trebui să nu uităm că aceste fonduri sunt plătite pentru a fi folosite eficient. În timp ce meritul reprezintă o componentă esenţială a eficacităţii, este inacceptabil ca cercetarea să fie obstrucţionată deoarece cercetătorii trebuie să facă faţă condiţiilor birocratice de o valoare îndoielnică.

 
  
MPphoto
 
 

  António Fernando Correia De Campos (S&D), în scris. (PT) Am votat pentru acest raport important, care are drept scop simplificarea normelor referitoare la finanţarea şi implementarea celui de Al şaptelea program-cadru (PC7). Există un consens larg în favoarea acestui raport, deoarece simplificarea este esenţială pentru îmbunătăţirea competitivităţii şi a impactului cercetării în Europa. Într-o Uniune a cărei strategie se concentrează asupra dezvoltării unei economii bazate pe cunoaştere este esenţial ca instrumentul principal al Europei de finanţare a cercetării şi dezvoltării să răspundă direct la nevoile şi preocupările comunităţii ştiinţifice: • pentru a face programul mai accesibil; • pentru un Spaţiu european de cercetare mai atrăgător; • pentru o mai mare atenţie acordată excelenţei; • pentru o bază mai puternică de susţinere pentru inovarea tehnologică şi pentru transferarea tehnologiei către companiile europene. Raportul acordă Comisiei orientări clare şi opţiuni de simplificare a PC7. Comisia ar trebui să continue acest efort pentru pregătirea viitorului celui de Al optulea program-cadru, orientându-se către utilizator. Cercetarea europeană nu poate continua să susţină povara erorilor procedurale care au afectat până acum programele-cadru.

 
  
MPphoto
 
 

  Corina Creţu (S&D), în scris. − (RO) Am votat pentru simplificarea implementării programelor - cadru de cercetare, considerând aceasta ca fiind un aspect fundamental de facilitare a dezvoltării ştiinţifice şi educaţionale, care, la rândul sau, poate contribui la crearea de noi locuri de muncă şi la creşterea economică, sporind competitivitatea UE şi îmbunătăţind calitatea vieţii cetăţenilor săi. Sistemul actual ar trebui înlocuit cu un sistem care să acorde mai multă încredere solicitanţilor. Creşterea numărului de cereri de finanţare a fost întâmpinată de sporirea mecanismelor de control, în încercarea de a asigura utilizarea corespunzătoare a fondurilor UE. Este necesar să se stabilească un echilibru între încredere şi control, între asumarea de riscuri şi pericolele pe care le presupune riscul, pentru a asigura gestionarea financiară corectă a fondurilor UE pentru cercetare. Un motiv în plus pentru acordarea acestui vot favorabil îl reprezintă şi încurajarea adresata noilor state membre din Estul Europei pentru a accesa cât mai uşor fondurile respective, în vederea aducerii nivelului de cercetare la standardele occidentale.

 
  
MPphoto
 
 

  Ioan Enciu (S&D), în scris. − (RO) Am votat pentru acest raport întrucât consider ca implementarea celui de-al şaptelea Program cadru de cercetare (PC7) suferea de anumite deficienţe care nu permiteau punerea sa în practică în cele mai bune condiţii. Consider că această propunere a Parlamentului aduce soluţiile necesare în vederea simplificării procedurilor de alocare a granturilor, implicării mai mari a micilor întreprinzători şi a celor noi intraţi în sistem şi creşterea sinergiilor dintre fondurile PC7 şi alte fonduri europene, inclusiv cele structurale.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat pentru acest raport deoarece susţin că cercetarea contribuie în mod esenţial la creşterea economică, la crearea de locuri de muncă şi la compatibilitatea cu mediul înconjurător. Alături de simplificările propuse, Uniunea Europeană ar trebui să creeze un plan detaliat de dezvoltare a infrastructurii de cercetare în diferitele state membre pentru a garanta oportunităţi egale atunci când se accesează fonduri.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Mai întâi aş dori să o felicit pe dna Carvalho pentru activitatea depusă cu privire la acest raport şi la votul obţinut atât în Comisia pentru industrie, cercetare şi energie şi în acest Parlament. Bineînţeles, acest succes a fost rezultatul activităţii şi angajamentului raportoarei faţă de chestiunea inovării, cercetării şi ştiinţei. Ştiu că cercetarea şi inovarea contribuie în mod esenţial la creşterea economică şi la crearea de locuri de muncă, care sunt esenţiale în situaţia actuală pentru redresarea economică a UE şi care contribuie de asemenea la strategia UE2020. Discursul oficial de stimulare a cercetării şi inovării nu este suficient pentru a realiza acest lucru. Conform celor spuse de raportoare, recent „13 000 de cercetători au semnat o petiţie care solicită o simplificare mai mare şi mai multă încredere în finanţarea cercetării în cadrul UE”. Din acest motiv, conform celor declarate de raportoare, este important să ne îndreptăm spre simplificarea administrativă şi financiară. Acest raport evidenţiază un drum de urmat: sper ca acesta să fie concretizat.

 
  
MPphoto
 
 

  Françoise Grossetête (PPE), în scris. (FR) Este vital să furnizăm stimulente pentru cercetători şi investitori pentru a rămâne în Europa. Combaterea exodului de creiere trebuie să rămână o prioritate pentru Uniunea Europeană.

În acest sens, trebuie să remodelăm şi să simplificăm administrarea şi finanţarea programelor-cadru de cercetare. Resursele financiare trebuie alocate mai direct în beneficiul întreprinderilor, universităţilor şi laboratoarelor noastre de cercetare.

Sistemul de finanţare pentru cercetare orientat excesiv către control are drept rezultat risipa de resurse.

Astfel cum evidenţiază raportul, tendinţa generală trebuie să se îndrepte către scurtarea timpului mediu de acordare şi de efectuare a plăţii pentru a încuraja participarea în continuare la aceste programe de cercetare. Trebuie să luptăm neapărat împotriva cămăşii administrative de forţă care blochează funcţionarea eficientă a acestor programe.

 
  
MPphoto
 
 

  Alan Kelly (S&D), în scris. – Odată cu creşterea programelor europene de cercetare şi inovare şi cu cele care solicită finanţare, este important ca persoanele care solicită finanţarea să nu se împotmolească în proces, iar această mişcare de simplificare a programului este binevenit.

 
  
MPphoto
 
 

  Petru Constantin Luhan (PPE), în scris. − (RO) Votul pozitiv acordat acestui raport are la baza trei aspecte. Primul are legătura cu activitățile mele anterioare. Am remarcat atenția deosebita pe care cetățenii au acordat-o cercetării in zona depistării precoce si deci a prevenirii cancerului si a devenit clar ca cercetarea este esențiala pentru îmbunătăţirea vieții oamenilor, însa cu condiția sa fie evidenta legătura. Am considerat astfel ca acest raport, ce vizează simplificarea modului de acordare a fondurilor de Cercetare-dezvoltare-inovare prin intermediul Programului Cadru 7, merita sa fie promovat. Al doilea aspect are in vedere importanta pe care eu o atribui IMM-urilor, ca piese centrale in dezvoltarea economica si dezvoltarea competitivității globale a Uniunii Europene. Prevederile raportului in privința asigurării accesului la informație si facilitarea participării IMM-urilor prin dezvoltarea sistemului de ghișeu unic, a inițiativei Acces Deschis, realizarea de campanii de instruire m-au făcut sa apreciez raportul si sa acord votul. Nu in ultimul rând am apreciat contribuțiile in privința viitorului Program Cadru 8, care trebuie sa fie mult mai transparent, flexibil si ușor accesibil. Propunerile de simplificare, clarificare, apreciere a rezultatelor propuse in raport sunt lăudabile.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Este esenţial să se simplifice accesul la programele-cadru de cercetare pentru a exista motivare în rândul părţilor potenţial interesate să le acceseze şi pentru ca fonduri importante să nu fie irosite. Nu putem uita că cercetarea aduce o contribuţie vitală la creşterea economică, la crearea de locuri de muncă şi la o energie nepoluantă şi sustenabilă. De aceea, este timpul să coordonăm politicile naţionale, regionale şi europene de cercetare, astfel încât să nu existe obstacole semnificative în faţa obţinerii unor soluţii rentabile. Acesta fiind cazul, trebuie să ne îndreptăm către o simplificare şi o armonizare mai mare a normelor şi procedurilor, deoarece simplificarea nu reprezintă doar un obiectiv izolat, ci mai degrabă un mijloc pentru a asigura atractivitatea şi accesibilitatea fondurilor UE pentru cercetare.

 
  
MPphoto
 
 

  Louis Michel (ALDE), în scris. (FR) Există o descurajare crescândă printre cercetători, institutele de cercetare, universităţi şi întreprinderi faţă de programele-cadru de cercetare din cauza naturii complexe a procedurii de cerere de ofertă a Comisiei Europene. Totuşi, strategia 2020 vizează îmbunătăţirea condiţiilor-cadru şi a accesării fondurilor pentru cercetare şi inovare pentru a garanta că ideile inovatoare pot fi transformate în bunuri şi servicii care creează creştere şi locuri de muncă. De aceea, în interesul eficienţei şi cu privire la promovarea cercetării de cea mai înaltă calitate, a fost oportun să se simplifice implementarea programelor-cadru de cercetare. A trebuit să luăm aceste măsuri pentru a rămâne atrăgători, astfel încât să atragem şi să îi păstrăm pe cei mai buni oameni de ştiinţă în Europa şi să rămânem competitivi într-o economie globală. Salut proiectul de raport care intenţionează să promoveze echilibrul dintre încredere şi control, între a risca şi a preveni riscurile, asigurând în acelaşi timp o bună gestionare financiară.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. (LV) Sunt de acord că trebuie să simplificăm finanţarea acestor programe, însă cu o condiţie – după ce a fost atins, rezultatul trebuie să fie disponibil în mod gratuit oricărui stat al UE. De altfel, se va întâmpla următorul lucru: o naţiune a UE va efectua un proiect de cercetare cu bani din fondul structural al UE, cu resurse comune ale UE, însă după ce a obţinut rezultatul – fie un produs nou sau o tehnologie nouă, o va vinde celorlalte state membre ale UE. Acest lucru este inacceptabil. Este important ca toţi cei care furnizează finanţare să poată dispune de rezultatele proiectelor de finanţare efectuate cu fonduri comune gratuite ale UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) În timpul crizei economice care s-a dezvoltat din criza financiară, au fost repartizate între 4 miliarde de euro şi 5 miliarde de euro din bugetul UE proiectelor din energie din alte fonduri de finanţare care mai dispuneau de bani pentru a ajuta la redresarea economiei. Astfel cum a explicat Comisia în prezentarea despre strategia 2020 privind energia, este nevoie de 1 trilion de euro pentru a dezvolta în următorii ani reţeaua energetică depăşită a Europei. Este de aşteptat ca nu sectorul energetic să suporte costurile acestui fapt, ci mai degrabă consumatorii. Un factor important în acest sens va fi cercetarea în domeniul energiei, atâta timp cât se concentrează pe tehnologiile cu adevărat mai avantajoase din punct de vedere al costurilor. Concentrarea asupra energiei nucleare trebuie să ia sfârşit, care, în afară de faptul că aduce cu sine riscul unor catastrofe de mediu, nu este în niciun caz avantajoasă financiar având în vedere că depozitarea finală este costisitoare, o problemă care încă nu a fost rezolvată. Trebuie să ne îndreptăm atenţia către tehnologiile ecologice. Am votat în favoarea raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Franz Obermayr (NI), în scris. (DE) Raportul vizează simplificarea procedurilor şi reducerea costurilor. Acesta va crea de asemenea stimulente pentru intensificarea implicării sectorului privat. Din acest motiv am votat pentru acest raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Trăim într-o economie globală, unde competiţia nu mai este reprezentată de întreprinderile locale, naţionale sau europene. Întreprinderile, cercetătorii, oamenii de ştiinţă şi universităţile noastre, toate acestea se găsesc în situaţia de a concura pe plan global cu pieţe care deţin resurse enorme care le stau la dispoziţie, deseori cu costuri mult mai mici decât ale noastre. De aceea, trebuie să investim mai mult în inovare şi cercetare şi mai puţin în munca fizică larg necalificată, deoarece costurile noastre nu vor fi niciodată competitive cu acelea ale noilor puteri economice. Trebuie să creăm noi posturi de nivel înalt, să promovăm mobilitatea durabilă, să îmbunătăţim educaţia şi abilităţile tehnice şi să le coordonăm cu nevoile pieţei muncii. Sper ca următorul program-cadru să pună la dispoziţie toate resursele necesare pentru a garanta că Uniunea Europeană este un far în acest sector, că se află mereu în cel mai nou stadiu, şi că poate atrage resursele şi capitalul uman. Aceasta este adevărata provocare pentru anii ce vor veni.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Salut cu entuziasm adoptarea acestui raport, deoarece conferă voce sentimentelor comune ale oamenilor cel mai mult vizaţi de acesta, întrucât tratează promovarea cercetării şi inovării, care sunt motoarele creşterii actuale şi viitoare ale Uniunii Europene: necesitatea de a simplifica şi monitoriza aspectele financiare şi administrative ale proiectelor, consolidând în acelaşi timp procesul de evaluare ştiinţifică şi tehnologică.

Acest Parlament European trebuie să fie luat în consideraţie în timpul simplificării solicitate a celui de Al şaptelea şi Al optulea program-cadru pentru cercetare, dezvoltare şi demonstraţie tehnologică, şi a tuturor programelor promovate de către Comisia Europeană în domeniul ştiinţei şi cercetării.

 
  
MPphoto
 
 

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. (IT) Salut măsurile de simplificare introduse deja de Comisie în implementarea celui de Al şaptelea program-cadru şi susţin Comisia în eforturile sale de a realiza o simplificare şi o clarificare mai mare a normelor, astfel încât să nu fie loc de interpretări divergente şi să se reducă riscul de a face erori, reducându-se astfel costurile de audit. Normele actuale necesită să fie simplificate şi clarificate. Este regretabil numărul excesiv de organisme de cercetare, modele de cooperare şi mecanisme de gestionare care au luat naştere şi complexitatea care rezultă, care creează probleme de transparenţă în legătură cu autoritatea bugetară şi diferenţele de tratament al beneficiarilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Rovana Plumb (S&D), în scris. − (RO) Ştiinţa, educaţia şi inovarea sunt pilonii creşterii economice şi ai creării de locuri de muncă. Europa trebuie să investească în inovare, dacă doreşte să dezvolte noi produse şi servicii. Cercetarea şi inovarea se află în centrul strategiei „Europa 2020”, dar este deosebit de dificil pentru organizaţiile mai mici – IMM-uri, noi întreprinderi din sectorul high tech şi institute, universităţi şi centre de cercetare mai mici – să facă faţă complexităţii procedurale de accesare a fondurilor destinate acestui sector. Comunitatea ştiinţifică solicită de urgenţă o armonizare a normelor şi procedurilor şi o simplificare generală a cerinţelor de responsabilitate financiară. Recent, 13 000 de cercetători au semnat o petiţie, cerând o mai mare simplificare şi încredere în contextul finanţării UE pentru cercetare. Este, desigur, necesar să se simplifice mecanismele implicate în programele-cadru comunitare pentru activităţi de cercetare, dezvoltare tehnologică şi de demonstraţie, PC7 şi PC8, şi în toate programele privind inovaţia şi ştiinţa ale Comisiei Europene.

Consider că sunt necesare mult mai multe activităţi de cercetare pentru a măsura impactul politicilor de mediu şi climatice asupra ocupării forţei de muncă şi invit Comisia să acorde prioritate acestui domeniu în cadrul celui de-al optulea Program-cadru.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Aş dori să încep prin a sublinia activitatea excelentă efectuată cu privire la acest raport de către colega mea, dna Carvalho, permiţându-mi să o felicit în mod public. Dat fiind rolul crucial jucat de cercetare în dezvoltarea economică şi în crearea de locuri de muncă, este important să evităm cu orice preţ birocraţia excesivă şi întârzierile nejustificate care împiedică participarea comunităţii ştiinţifice. Prin urmare, salut simplificarea propunerilor înaintate pentru a promova atractivitatea şi accesibilitatea finanţării cercetării UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Teresa Riera Madurell (S&D), în scris. (ES) Începând cu 1984, programele-cadru succesive pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică au evoluat în mod considerabil, crescând în materie de buget şi de numărul domeniilor acoperite, ceea ce este cu siguranţă un lucru pozitiv. Acest lucru s-a realizat pe cheltuiala unei astfel de complexităţi a regulilor de participare, astfel încât cooperarea celor mai buni cercetători ai noştri să fie în pericol. Raportul acoperă cererile comunităţii ştiinţifice într-un mod global şi exemplar, alături de concluziile seminarului privind simplificarea organizat în februarie de preşedinţia spaniolă. De aceea, am votat în favoarea unui raport care consolidează o serie de principii şi de linii de acţiune precum realizarea unei legături strânse a acestei chestiuni cu viitorul perspectivelor financiare după 2013, al evaluării trianuale a Regulamentului financiar şi al aplicării unui risc de eroare tolerabil în domeniul cercetării, toate acestea fiind fundamentale pentru pregătirea celui de Al optulea program-cadru. Există, totuşi, de asemenea o altă serie de măsuri mai puţin semnificative pe care le putem introduce în actualul program-cadru prin intermediul bunelor practici care nu doar că vor facilita participarea beneficiarilor actuali, însă sunt convinsă că vor consolida de asemenea acea participare.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Noi, cei din Grupul Verts/ALE, am susţinut raportul în principal pentru că include câteva din chestiunile noastre cheie, precum organizaţiile societăţii civile. Vă rugăm să consultaţi raportul Buzek referitor la Al şaptelea program-cadru, amendamentul 278 [anexa I, capitolul IV – Capacităţi – Cercetarea în beneficiul IMM-urilor – Activităţi – alineatul (1) liniuţa 2a (nouă)]: susţinerea organizaţiilor societăţii civile sau a reţelelor organizaţiilor societăţii civile în vederea mandatării cercetării din partea celor care se ocupă de cercetare; standardele accesibile; diminuarea pierderii de timp de către cercetători în procesele birocratice; simplificarea este esenţială pentru toţi micii actori, inclusiv IMM-uri, însă organizaţiile societăţii civile ar trebui să nu fie uitate; ştiinţa deschisă şi depozitele (referitor la Declaraţia de la Berlin); căutarea complementarităţii dintre PC şi PCI; cooperarea internaţională cu ţările în curs de dezvoltare ar putea necesita norme precise.

 
  
MPphoto
 
 

  Oreste Rossi (EFD), în scris. (IT) Salut raportul deoarece are drept obiectiv susţinerea domeniului cercetării, cu perspectiva creşterii economice, prin simplificarea procedurilor de implementare a programelor UE. Este important să se simplifice etapele accesării programelor, pe baza principiilor transparenţei, simplităţii, coerenţei şi certitudinii juridice, pentru a facilita lucrurile pentru întreprinderile mici şi mijlocii, universităţi, institute de cercetare şi organe locale. Crearea unui portal web pentru participanţii la cercetare le va permite acestora să acceseze rapid informaţiile privind programele şi va îmbunătăţi coordonarea cu ţările terţe prin schimbul de bune practici.

 
  
MPphoto
 
 

  Joanna Senyszyn (S&D), în scris.(PL) Am susţinut raportul referitor la simplificarea implementării programelor-cadru de cercetare. Fără simplificarea formalităţilor administrative pentru procedura de cerere de ofertă şi implementare, nu va exista nicio creştere în participarea sectorului privat la programele-cadru. Ţinând cont de criteriul cheie de evaluare – cooperarea industriei cu ştiinţa – proiectele care nu includ participarea partenerilor din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii au şanse slabe să fie realizate.

În plus, una dintre problemele cele mai frecvente este selectarea partenerilor străini pentru proiecte. Este esenţial un ajutor mai mare al Comisiei în acest sens. Cel mai important obstacol în calea construirii unei economii inovatoare este faptul că oamenii nu ştiu de existenţa celui de Al şaptelea program-cadru – sau le est teamă de el. Procedurile complicate le determină pe multe instituţii să se concentreze în principal asupra obţinerii unui sprijin din fondurile structurale. Realizările actuale ale grupurilor poloneze (conform evaluării Punctului naţional polonez de contact pe baza datelor furnizate de Comisia Europeană) nu sunt foarte mulţumitoare. Rata succesului pentru participarea grupurilor poloneze este de 18,56 %, în timp ce pentru subvenţiile acordate este de 13,72 %, în comparaţie cu media UE de 22,28 % şi respectiv 20,56 %. Aceasta este o mare pierdere pentru ştiinţa poloneză, care dispune de un mare potenţial de cercetare, precum şi de un personal ştiinţific extraordinar. Ar trebui să se profite mai mult de oportunitatea prezentată de PC7. Simplificările privind implementarea PC7 vor contribui la sporirea originalităţii şi competitivităţii economiei UE în spaţiul economic global.

 
  
MPphoto
 
 

  Salvatore Tatarella (PPE), în scris. (IT) Astăzi votăm un document important referitor la simplificarea procedurilor de accesare a programelor-cadru pentru cercetare şi inovare. Simplificarea şi standardizarea cadrului juridic al programelor europene de cercetare reprezintă o alegere pe care trebuie să o facem. Într-adevăr, ştiinţa, educaţia şi inovarea sunt bazele revitalizării economice şi ale creării de noi locuri de muncă. Trebuie să investim în cercetare şi inovare dacă dorim să ne concentrăm asupra unor noi produse şi servicii pentru a face Europa mai competitivă şi în acelaşi timp pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii cetăţenilor europeni. În ultimii ani, programele europene de cercetare şi inovare s-au amplificat considerabil. Acest fapt a adus de asemenea cu sine o creştere a normelor şi procedurilor administrative care, la rândul lor, au provocat probleme mai mari în ceea ce priveşte participarea la licitaţiile europene. Prin intermediul acestui document, invităm Comisia Europeană să elimine aceste obstacole şi să înceapă de urgenţă simplificarea normelor de accesare a fondurilor pentru cercetare. Am votat în favoarea rezoluţiei, sperând că va exista o mai mare uniformitate procedurală pentru a permite un acces mai uşor şi mai larg la fondurile europene, care rămân deseori în mare măsură nefolosite, parţial din cauza greutăţilor procedurale.

 
  
MPphoto
 
 

  Viktor Uspaskich (ALDE), în scris. (LT) Doamnelor şi domnilor, nu poate exista inovare fără competenţe în cercetare. Inovarea, legată de ştiinţa şi educaţia de ultimă generaţie, reprezintă unul dintre motoarele creării de locuri de muncă şi al creşterii economice. Europa trebuie să investească în inovare dacă doreşte să dezvolte noi produse şi servicii. De aceea, aşa cum observă raportorul în mod corect, este important pentru noi să contribuim la simplificarea mecanismelor implicate în programele-cadru pentru cercetare. Coordonarea normelor şi procedurilor şi simplificarea fondurilor de cercetare şi a administrării sunt cu mult depăşite ca termen. Este dificil pentru majoritatea organizaţiilor mai mici (noi întreprinderi din sectorul high tech sau universităţi şi centre de cercetare) să facă faţă complexităţii normelor actuale. Conform European Innovation Scoreboard din acest an, care compară performanţa statelor membre ale UE în ceea ce priveşte inovaţia, rata Lituaniei se află sub media UE-27. Totuşi, aceasta a dat dovadă de un progres bun şi are un mare potenţial – Lituania deţine una dintre cele mai rapide legături la internet şi una dintre cele mai mari rate de comunicaţie de telefonie mobilă din lume. De aceea, este foarte important să continuăm să investim în dezvoltarea tehnologiilor şi să îmbunătăţim implementarea agendelor digitale naţionale şi europene. Acest lucru va face Europa mai competitivă şi va îmbunătăţi calitatea vieţii.

 
  
MPphoto
 
 

  Hermann Winkler (PPE), în scris. (DE) Aş dori să o felicit pe raportoare pentru raportul ei multilateral şi reuşit. Aceasta evidenţiază o serie de domenii unde este nevoie de îmbunătăţiri, cu privire la simplificarea proceselor administrative. Am fost încântat să votez în favoarea acestui raport. Aş dori să adaug un punct scurt pe care îl aud des de la întreprinderile mici şi mijlocii din domeniul pe care îl reprezint, şi acesta este problema limbii. Multe întreprinderi, care sunt îndreptăţite să solicite subvenţii europene şi ideile cărora vor aduce valoare adăugată la scară europeană, nu deţin abilităţile lingvistice necesare pentru a trece prin procesul de depunere a cererilor în limba engleză. În orientările celui de Al şaptelea program-cadru, sub titlul „Sfaturi pentru o cerere de succes” apare următorul text: „Cu toate că este posibilă depunerea de cereri în oricare dintre limbile oficiale ale UE, cererile ar trebui să fie depuse în engleză”. Acest lucru înseamnă că un proiect, pentru care se depune cererea în altă limbă decât engleza, nu are nicio şansă, chiar dacă limba comună de lucru a grupului de firme în cauză nu este, de exemplu, engleza. Pentru a reduce activitatea administrativă pe care o desfăşoară societăţile cărora li se adresează aceste programe de subvenţionare, Comisia Europeană ar trebui să schimbe modul în care sunt examinate cererile de proiect de către experţii lor, astfel încât cel puţin în timpul fazei iniţiale documentaţia proiectului să poată fi depusă în una dintre cele trei limbi de lucru ale Comisiei.

 
  
MPphoto
 
 

  Anna Záborská (PPE), în scris. (SK) Am votat în favoarea raportului deoarece nu ne putem îngreuna instituţiile de vârf cu o povară administrativă care nu este durabilă dacă dorim ca susţinerea noastră pentru cercetarea europeană să fie eficientă. Totuşi, textul rezoluţiei şi dezbaterea asupra acestuia mi-au confirmat încă o dată convingerea conform căreia fondurile ar trebui să fie folosite pentru a asigura serviciile publice de bază; alte activităţi, inclusiv cercetarea şi activităţile antreprenoriale, ar trebui finanţate din resurse private. Rolul acestui Parlament ar trebui limitat la două aspecte. Primul este crearea unui cadru legislativ de bază pentru facilitarea acestui tip de afaceri. Dacă solicităm astăzi, în această rezoluţie, simplificarea mecanismelor şi instrumentelor folosite în sistemul actual al fondurilor publice nerambursabile, rezolvăm rezultatul şi nu cauza problemei. Acest lucru se întâmplă deoarece fondurile publice nerambursabile sunt problema. Al doilea aspect este respectul pentru drepturile statelor membre ale UE. Dacă unele state interzic folosirea embrionilor umani în scopuri de cercetare, astfel de cercetări nu ar trebui finanţate din resursele comune ale UE. Este ca şi cum s-ar lua bani de la un nefumător declarat şi ar fi folosiţi pentru a subvenţiona cultivarea de tutun. Sunt în favoarea simplificării susţinerii cercetării. Cred că ar trebui să ţintim spre crearea unui mediu favorabil pentru cei ce doresc mai degrabă să investească în noile tehnologii şi inovări, decât să discutăm costurile eligibile şi procedurile de contabilitate.

 
  
  

Propunere de rezoluţie RC-B7-0605/2010

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestei propuneri de rezoluţie deoarece creşterea animalelor trece printr-o perioadă extrem de dificilă drept rezultat al creşterii preţurilor la hrana animalelor. Probabil ne îndreptăm către alt balon al mărfurilor. Preţurile de pe piaţa internaţională au crescut din iunie deja în medie cu mai mult de 16 %. Niciodată nu s-a mai negociat atât de mult asupra viitoarelor pieţe şi nici nu a mai fost vorba de atât de mulţi bani. Ratele extrem de scăzute ale dobânzii şi prea mulţi bani în căutarea unor afaceri bune duc la o creştere a negocierilor şi a speculaţiei financiare privind viitoarele contracte fără niciun contact cu economia reală. Cifrele referitoare la cel mai mare schimb de cereale din lume, Chicago Mercantile Exchange, sunt impresionante. Au fost bătute recordurile în tranzacţii la achiziţiile de soia, porumb şi grâu. Rezultatul practic este transferul acestor creşteri la preţurile reale de piaţă, chiar şi într-un an când cerealele sunt disponibile la scară largă. Aceste creşteri a preţurilor hranei pentru animale provoacă daune teribile situaţiei deja dificile a multor ferme de creştere a animalelor, care nu vor putea trece către o creştere a ceea ce vând din cauza crizei şi este improbabil ca acestea să poată să absoarbă preţurile.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. (LT) Am votat în favoarea acestui raport. Producătorii europeni trebuie să respecte cele mai stricte reglementări din lume în materie de securitate şi calitate alimentară, de protecţie a mediului, de sănătate şi de bunăstare animală, precum şi de condiţii de muncă, fapt care duce la creşterea semnificativă a costurilor de producţie pentru producători, aceştia fiind astfel dezavantajaţi din punct de vedere concurenţial faţă de producătorii din ţări terţe. Sectorul exploataţiilor zootehnice din UE este în prezent ameninţat grav de probleme, printre care costurile din ce în ce mai ridicate ale materiilor prime, precum carburanţii şi îngrăşămintele, costurile ridicate pe care le implică respectarea reglementărilor UE, concurenţa sporită pe care o reprezintă importurile provenind din ţări terţe şi preţurile scăzute pe care le primesc agricultorii pentru produse din carne. Pentru a-i proteja pe producătorii europeni şi acest sector important al economiei, Comisia Europeană trebuie să se asigure că PAC de după 2013 este finanţată în mod adecvat pentru a garanta viabilitatea tuturor agricultorilor din UE, inclusiv a celor din sectorul creşterii animalelor, şi că trebuie garantată concurenţa loială.

 
  
MPphoto
 
 

  Elena Băsescu (PPE), în scris. − (RO) Am votat în favoarea rezoluției referitoare la criza din sectorul zootehnic întrucât consider că mecanismele de gestionare a pieței din sectorul creșterii animalelor trebuiesc consolidate. In acest sens este nevoie să se aplice măsurile necesare pentru a limita consecințele volatilității prețurilor și ale speculațiilor. Consider că instrumentele de piață trebuie să garanteze o aprovizionare corespunzătoare cu cereale pentru hrana animalelor. In acest sens, Comisia Europeană ar trebui să propună mecanisme de piață flexibile pentru a reacționa mai rapid. Sunt de părere că este important ca Uniunea Europeană să dispună de un instrument de estimare a evoluției piețelor la nivel mondial. Noul Serviciu European de Acțiune Externă ar putea fi un instrument foarte adecvat care ar putea contribui la anticiparea schimbărilor strategice în țările terțe și la promovarea modelului european de agricultură peste tot în lume. In final aș dori să precizez că o evaluare a impactului economic al introducerii de noi norme privind bunăstarea este esențială iar legislația actuală ar trebui să fie pe deplin aplicată înainte de introducerea unor noi regulamente.

 
  
MPphoto
 
 

  Lara Comi (PPE), în scris. (IT) Modelul de economie de piaţă dezvoltat în Europa de-a lungul deceniilor ar trebui să ne facă să fim mândri. Cu privire la sectorul privat, tranziţia din multe regiuni de la o economie bazată în principal pe agricultură şi pe sectorul creşterii animalelor la una bazată esenţial pe servicii a fost gestionată corect. Gestionarea acestei tranziţii a fost sprijinită de intervenţia publică menită să asigure stabilitatea veniturilor companiilor şi să excludă preţurile alimentelor de la presiunile exercitate de concurenţă. Au putut fi salvate multe vieţi şi a putut fi făcută o economie remarcabilă în materie de cheltuieli în domeniul medical prin adoptarea unor regimuri sănătoase şi echilibrate. Statisticile atrag de asemenea atenţia asupra unor noi probleme. Mă refer la apărarea rezervelor de alimente, un factor de care este legat în mod inevitabil orice altceva, şi la calitatea şi echilibrul alimentelor care vor fi disponibile pe piaţă în următorii ani. Trebuie să menţionez veniturile a mii de familii care trăiesc din câştigurile acestor activităţi subvenţionate de UE. Salut faptul că acest raport abordează problemele principale din sectorul creşterii animalelor şi sunt sigură că vor fi obţinute în continuare rezultate satisfăcătoare pentru sănătatea publică şi consumatorii europeni.

 
  
MPphoto
 
 

  Corina Creţu (S&D), în scris. − (RO) Evoluţiile din ultimii ani de pe piaţa alimentelor are o serie de paradoxuri. Unul dintre ele este acela că, deşi preţurile de raft ale alimentelor cresc, agricultorii, inclusiv crescătorii de animale din UE, se confruntă cu o criză a veniturilor, care le ameninţă existenţa exploataţiilor lor agricole şi îi sărăceşte. Trebuie să fim conştienţi de faptul că înaltele standarde de calitate impuse crescătorilor de animale are un cost, şi în cazul în care concurenţa importurilor din ţări terţe, care nu impun aceleaşi standarde înalte, a nu uita cazul laptelui praf chinezesc infectat cu melamină, nu este ţinută sub control, aceste costuri vor duce la reducerea producţiei comunitare în domeniu. Se fac gesturi insuficiente în favoarea crescătorilor de animale, de aceea intenţia Comisiei, de a debloca o cantitate de cereale furajere este doar un pas pentru ajutorarea sectorului, care trebuie urmat şi de alţii. De aceea cred că recomandările incluse în Rezoluţie, dacă vor fi însuşite de Comisie şi aplicate, vor veni în întâmpinarea cererilor crescătorilor de animale, motiv pentru care am votat în favoarea ei.

 
  
MPphoto
 
 

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D), în scris. − (RO) Având în vedere că producătorii europeni sunt dezavantajați din punct de vedere concurențial față de producătorii din țările terțe, deoarece costurile de producție ale acestora sunt mai ridicate, în mare parte din cauza necesității de a respecta standardele foarte ridicate în materie de sănătate și bunăstare a animalelor, de securitate alimentară, de protecție a mediului și de condiții de muncă, consider necesar implicarea Comisiei Europene în garantarea unei aprovizionări corespunzătoare cu cereale pentru hrana animalelor.

 
  
MPphoto
 
 

  Luigi Ciriaco De Mita (PPE), în scris. (IT) Rolul dezvoltării rurale este esenţial pentru a ne păstra teritoriile vitale, atât pentru produsul final, cât şi pentru că este atât de vast. Privit în acest context, sectorul creşterii animalelor este unul dintre cele mai semnificative pentru comunităţile noastre. Într-adevăr, dincolo de aspectele alimentare şi economice (deşi importante, şi în privinţa cărora calitatea produselor este garantată de tehnicile durabile în termeni ecologici), agricultura reprezintă cea mai răspândită formă ocupaţională, de protecţie şi dezvoltare a zonelor rurale. Din aceste motive, Uniunea Europeană – inclusiv prin politica agrară comună, mai ales prin întruchiparea sa reformată de după 2013 – şi fiecare stat membru în parte trebuie să promoveze permanenţa acesteia, nu doar venind cu tehnici inovatoare pentru agricultură şi pentru gestionarea durabilă din punct de vedere economic şi ecologic, ci şi prin consolidarea rolului lor mai vast în calitate de gardieni ai mediului şi ai teritoriilor, protejându-le de criza de pe piaţă prin reducerea costurilor de producţie, valorizarea produselor şi o organizare mai mare a pieţei. Mi se pare că raportul referitor la criza din sectorul creşterii animalelor din UE, pe care l-am votat, se îndreaptă în această direcţie.

 
  
MPphoto
 
 

  Marielle De Sarnez (ALDE), în scris. (FR) Pieţele ar trebui să funcţioneze pe baza realităţii stocurilor şi necesităţilor şi nu pe baza speculaţiei; acesta este mesajul pe care doreşte să îl transmită Parlamentul European Comisiei Europene prin adoptarea rezoluţiei referitoare la criza din sectorul creşterii animalelor din UE. Pentru Parlament, următoarea reformă a politicii agricole comune va trebui să ia în considerare problema venitului agricultorilor, care este din ce în ce mai supus consecinţelor speculaţiei privind mărfurile şi distribuitorilor care fac abuz de poziţia lor dominantă. Dincolo de răspunsul punctual la creşterea bruscă a preţurilor cerealelor care stă la originea creşterii de animale, Parlamentul doreşte să pună problema locului pe care Uniunea Europeană vrea ca agricultura să-l ocupe pe piaţa globală, şi anume producţii cu standarde stricte care sunt impuse partenerilor noştri comerciali pentru a avea o concurenţă loială.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Astfel cum am semnalat de multe ori, reglementările excesive ale UE ar putea deveni rapid un factor care accentuează competitivitatea în anumite domenii, creşterea animalelor fiind unul dintre acestea. Nu pot uita cum a vorbit un agricultor britanic în acest Parlament despre dificultăţile pe care le-a simţit când a văzut cum carnea de la animalele sale nu poate concura pe piaţă, aşa arătau condiţiile pe care i le impunea legislaţia. Acesta este riscul pe care ni-l asumăm şi este bine identificat în această propunere. Este de asemenea clar că criza sectorului ar putea avea drept rezultat o scădere importantă a producţiei de carne în toată UE, ducând nu doar la dispariţia producătorilor mici şi mijlocii, ci şi la o criză a aprovizionării pieţei, la preţuri crescute şi la o dependenţă mai mare de importuri. Nu pot uita producţia de lapte, care reprezintă o problemă importantă pentru Portugalia, astfel încât aş dori să vă amintesc că politica fostului comisar Fischer Boel privind cotele de lapte a fost aspru criticată şi că agricultorii i s-au opus cu fermitate şi cu îndârjire. Pentru acest motiv solicit încă o dată Comisiei să revizuiască această chestiune.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) Rezoluţia supusă votului recunoaşte că criza severă este resimţită în sectorul creşterii animalelor, care a fost înrăutăţită de preţurile crescute la cereale, şi solicită Comisiei să prezinte propuneri de măsuri care ar putea susţine sectorul. Aceasta invită de asemenea Comisia să se asigure că PAC de după 2013 este finanţată în mod adecvat pentru a garanta viabilitatea tuturor agricultorilor din UE. Totuşi, apărând orientările care au provocat problemele cu care se confruntă acum sectorul, mai ales producătorii mici şi mijlocii, rezoluţia se revelă a fi profund contradictorie şi chiar împotriva intereselor acestor producători. Rezoluţia susţine încă o dată supunerea agriculturii şi producţiei de alimente concurenţei şi pieţei libere. Avertizează, de asemenea, cu privire la speculaţia privind furajele care a avut loc, însă se limitează la solicitarea ca speculaţia excesivă să fie combătută şi de aceea consideră că speculaţia privind furajele poate continua, numai dacă nu este excesivă. În ceea ce ne priveşte, am spus-o şi înainte şi o spunem din nou: trebuie să distrugem un sistem care tratează alimentele ca pe o marfă oarecare şi care permite speculaţiile făcute cu furajele; un astfel de sistem creează situaţii explozive ale dependenţei alimentare şi ale volatilităţii preţurilor, aşa cum s-a întâmplat.

 
  
MPphoto
 
 

  Lorenzo Fontana (EFD), în scris. (IT) Criza din sectorul creşterii de animale a fost influenţată mai ales de creşterea preţurilor recoltelor de cereale (mai ales în Italia şi Spania, deoarece în ţări precum Regatul Unit cea mai răspândită este creşterea animalelor care pasc) şi de sporirea care a rezultat a costurilor de producţie. Tendinţa de coborâre a sectorului se datorează de asemenea parţial volumului de importuri din ţările terţe. Problemele sectorului ar putea pune în pericol securitatea alimentară în UE şi aprovizionările cu carne pentru cetăţenii săi. De aceea sunt de acord cu conţinuturile acestei propuneri comune de rezoluţie, faţă de care voi exprima un vot favorabil. Cred mai ales că trebuie să introducem mecanisme de control al pieţei şi să acordăm mai multă atenţie conţinutului acordurilor bilaterale încheiate cu ţările terţe, precum în recentul caz Mercosur.

 
  
MPphoto
 
 

  Peter Jahr (PPE), în scris. (DE) Multe ferme de creştere a animalelor din Uniunea Europeană se află într-o situaţie dificilă. Acest lucru se datorează mai ales unei creşteri considerabile a preţurilor cerealelor şi, în consecinţă, a furajelor. Din acest motiv este important să luăm măsuri care îi vor ajuta pe crescătorii de animale să iasă din această perioadă dificilă pe o poziţie mai întărită. În afară de creşterea preţului la furaje mai există două puncte care sunt deosebit de importante pentru mine. Primul este că standardele înalte europene ale produselor şi de securitate, pe care trebuie să le îndeplinească crescătorii de animale, trebuie aplicate produselor importate care sunt vândute în Uniunea Europeană. Acest lucru ar ajuta la garantarea faptului că fermierii europeni nu se găsesc într-un dezavantaj concurenţial major faţă de producătorii din ţările terţe şi în acelaşi timp ar garanta că toate produsele vândute în Uniunea Europeană sunt de mare calitate. Al doilea punct este de a face politica agricolă mai simplă şi mai transparentă. Reglementările care nu sunt necesare consumă mult timp şi costă mulţi bani. De aceea este important să fie înlăturate. Acest lucru le-ar face tuturor fermelor din Uniunea Europeană viaţa mai uşoară. Propunerea de rezoluţie prezentată de Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală include o serie de propuneri bune de acest gen, care vor îmbunătăţi durabil situaţia fermelor de animale. Aştept să le văd în activităţile viitoare ale Comisiei.

 
  
MPphoto
 
 

  Karin Kadenbach (S&D), în scris. (DE) Sunt dezamăgită că amendamentele 1 şi 2 au fost adoptate cu majoritate în Parlament. În ciuda întreruperii aprovizionării pricinuite de noi, nu trebuie să îi permitem industriei noastre agricole să fie contaminată cu OMG-uri. Acceptarea OMG-urilor neautorizate şi stabilirea unui prag „pentru OMG-urile accidentale, care încă nu au fost autorizate în Uniunea Europeană”, şi care nu au fost încă supuse analizei ştiinţifice complete, ar avea drept rezultat o inundare a SUA şi mai ales a ţărilor în curs de dezvoltare cu autorizaţii privind OMG-urile. Acest fapt duce, pe baza capacităţilor de verificare din aceste ţări, la un pericol sporit pentru sănătate şi mediu. Ţările din afara UE au acum o influenţă crescândă asupra practicilor de autorizare din cadrul UE, OMG-urile autorizate având drept rezultat un nivel din ce în ce mai scăzut de securitate în materie de sănătate şi de mediu. În plus, cu privire la amendamentul 3 care a fost adoptat nu sunt de părere că actuala interdicţie a făinii de carne şi oase pentru nerumegătoare ar trebui să fie revizuită. Acest fapt nu ar spori doar riscul potenţial prezentat de ingineria genetică din agricultură, ci şi riscul potenţial al izbucnirii epidemice de encefalopatie bovină spongiformă. Totuşi, cred să acest raport joacă un rol per total important prin evidenţierea crizei din sectorul creşterii de animale din cadrul UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Elisabeth Köstinger (PPE), în scris. (DE) Situaţia actuală din sectorul creşterii animalelor este foarte dificilă, iar unele ramuri sunt nerentabile din cauza marilor costuri de producţie. Pe de o parte consumatorii le plătesc agricultorilor preţuri mai mici, în timp ce pe de cealaltă parte agricultorii se confruntă cu fluctuaţii majore ale preţurilor hranei. Este important să prevenim prin folosirea imediată a instrumentelor disponibile o criză serioasă în sectorul creşterii animalelor pentru a stabiliza piaţa. Alt factor care are un impact asupra agricultorilor europeni este competiţia în creştere din partea ţărilor terţe, unde costurile de producţie sunt mai scăzute şi tendinţa în creştere în politica comercială de a schimba cantităţi mai mari de furaj importat pentru servicii, fără a cere cel puţin aceleaşi standarde de producţie. Susţin rezoluţia care solicită să fie luate măsuri specifice în numele sectorului creşterii de animale. Ţin să vă mulţumesc dnei Herrany pentru iniţiativă. În contextul situaţiei dificile a pieţei şi al discuţiei iniţiate despre viitorul politicii agrare în UE, Parlamentul trebuie să îşi asume un angajament clar de a acorda tuturor ramurilor producţiei agricole siguranţa necesară pentru a le permite să îşi planifice viitorul.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris. (IT) Agricultorii europeni trăiesc de ceva timp într-o stare gravă de criză. Am votat pentru rezoluţie tocmai pentru a porni pe un drum care va duce în curând la o restabilizare a veniturilor acelor oameni care au făcut din creşterea de animale o misiune pe viaţă. Doar oamenii care cred în munca lor rabdă condiţiile grave de acum, deseori trăind în condiţii dificile şi fiind nevoiţi să cumpere mijloacele de producţie la preţuri foarte mari. În acest sens, permiteţi-mi să îmi exprim simpatia sinceră faţă de acei agricultori din zonele din Italia care au fost lovite în ultimul timp de inundaţii, în speranţa că rezoluţia votată astăzi va putea contribui de asemenea la revenirea lor, permiţându-le un mod satisfăcător de viaţă şi de activitate.

 
  
MPphoto
 
 

  Astrid Lulling (PPE), în scris. (DE) Industria europeană a creşterii de animale trece în acest moment printr-o criză majoră, deoarece costurile de producţie care cresc rapid îi împing pe producătorii europeni din ce în ce mai mult spre pragul de supravieţuire.

Aceste costuri foarte mari de producţie sunt legate direct de preţurile mari ale furajelor şi de dependenţa noastră de ţările terţe în materie de cereale şi plante proteaginoase.

Aştept ca Comisia să includă în propunerea sa legislativă cu perspectivă către viitor referitoare la viitorul politicii agricole comune (PAC) instrumente de piaţă eficiente şi finanţarea necesară pentru a asigura că piaţa furajelor şi a cerealelor va rămâne stabilă şi pentru a garanta agricultorilor care cresc animale siguranţa de a face planuri pentru viitor.

Avem de asemenea nevoie de un plan european care va promova cultivarea plantelor proteaginoase şi a leguminoaselor şi care va reduce dependenţa de sectorul de lapte cu privire la acest tip strategic de furaje.

În plus, trebuie să consolidăm măsurile de susţinere a agriculturii de creştere a animalelor din zonele dezavantajate, din care face parte şi Luxemburg.

Comisia ar trebui să aibă o abordare prudentă cu privire la propunerile sale referitoare la producţia de lapte, deoarece 70 % din carnea roşie produsă în UE provine de la vacile de lapte.

În Europa avem cele mai stricte reglementări privind bunăstarea animală şi igiena din lume. De aceea, sunt de părere că trebuie aplicate aceleaşi condiţii şi la alimentele importate pentru a reduce dezavantajul de piaţă al producătorilor noştri cauzat de concurenţa neloială.

 
  
MPphoto
 
 

  Véronique Mathieu (PPE), în scris. (FR) Sectorul creşterii de animale suportă consecinţele reglementărilor severe cerute de instituţiile noastre, cele mai severe din lume în materie de securitate alimentară şi calitate, de mediu, de sănătate şi bunăstare animală. Din păcate, criza din acest sector are acum un efect negativ care duce la o pierdere semnificativă de venit a producătorilor, faţă de care nu putem rămâne indiferenţi. Promisiunile minime pe care ar trebui să le facem, şi este vorba despre ce aşteaptă în mod legitim producătorii, este reciprocitatea acestor reglementări asupra produselor importate. Atunci când, mai devreme sau mai târziu, securitatea alimentară va fi o chestiune de preocupare globală, Europa va trebui să reacţioneze pentru a menţine viabilitatea creşterii de animale atunci când va fi ameninţată. Investiţia în viitor este vitală. De aceea impactul economic al reglementărilor cerute, şi anume legislaţia privind bunăstarea animală, trebuie să fie evaluat şi incorporat în planificarea pe termen lung pentru viitorul sectorului agricol şi mai ales pentru sectorul creşterii de animale.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Votez pentru această rezoluţie deoarece costurile în creştere ale factorilor de producţie şi costurile inerente în conformitate cu reglementările UE fac ca creşterea europeană de animale să fie neviabilă în acest moment: preţurile obţinute de unii agricultori pentru produsele de bază pe bază de carne sunt sub costul de producţie. Sectorul agricol european este sacrificat pentru ca UE să poată exporta acestor ţări alte tipuri de produse dintr-o varietate largă de sectoare economice, însă mai ales din sectorul creşterii de animale. Această rezoluţie sprijină măsurile care ar putea ajuta la combaterea crizei din acest sector, căruia i se aduc daune din cauza speculaţiei privind piaţa mărfurilor, precum şi din cauza conformităţii scrupuloase cu reglementarea UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Criza din sectorul creşterii de animale nu este doar rezultatul creşterii costurilor de producţie. O societate modernă necesită hrană sănătoasă şi standarde înalte de igienă şi bunăstare animală care pot fi găsite în întreprinderile agricole la scară mică şi în agricultura biologică. Acestea provoacă o creştere a costurilor de producţie, iar consumatorii aleg atunci produse mai ieftine. În timp ce agricultorii noştri interni sunt supuşi unor reglementări stricte, este greu să fie monitorizate standardele care se aplică importurilor agricole ieftine. Din acest motiv avem nevoie de preţuri loiale şi de o schimbare în sistemul agricol de subvenţionare. Trebuie să ne îndepărtăm de susţinerea afacerilor agricole multinaţionale şi de marii agricultori din timpul liber precum Queen, şi să îi sprijinim în schimb pe micii agricultori care pot supravieţui gestionându-şi fermele doar ca activitate secundară alături de alt serviciu. Prezentul raport nu tratează această problemă în mod suficient şi, prin urmare, m-am abţinut.

 
  
MPphoto
 
 

  Mariya Nedelcheva (PPE), în scris. (BG) Am votat astăzi cu plăcere pentru rezoluţia referitoare la criza din sectorul creşterii animalelor din UE. A fost nevoie să fie luate măsuri vitale pentru a susţine sectorul creşterii de animale din Uniunea Europeană atrăgând atenţia asupra volatilităţii preţurilor furajelor şi adoptând măsuri, astfel încât produse importate în UE să respecte aceleaşi cerinţe ca cele respectate de bunurile europene.

Problema stării sectorului creşterii de animale este predominantă în întreaga UE. Sectorul creşterii de animale se confruntă cu cea mai variată gamă de provocări: creşterea preţurilor furajelor, speculaţia pieţei, creşterea preţurilor la energie şi sporirea cheltuielilor, asociate cu aprofundarea reglementărilor europene. Toţi aceşti factori au făcut ca producţia din Europa să fie mai scumpă. Aceste probleme se aplică dincolo de frontiere tuturor agricultorilor din întreaga Uniune Europeană care cresc animale.

Totuşi, există şi alte probleme deasupra acestora cu care se confruntă noile state membre, precum ţara mea, Bulgaria. În Bulgaria doar 10 % din agricultorii care cresc animale sunt proprietarii pământurilor lor, ceea ce înseamnă în consecinţă că doar 10 % pot beneficia de plăţi directe. Această situaţie acutizează criza din sectorul creşterii de animale din Bulgaria. Din cauza lipsei de fonduri pentru a cumpăra cantităţile necesare de furaje pentru iarnă, mulţi agricultori bulgari vor fi forţaţi să îşi sacrifice animalele.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea importantei rezoluţii referitoare la sectorul creşterii animalelor în speranţa de a îmbunătăţi soarta agricultorilor care cresc animale şi a întregului sector, care este în criză din cauza creşterii preţurilor furajelor. Votul meu pentru are drept scop susţinerea tuturor agricultorilor care cresc animale şi se confruntă cu falimentul. Prin această rezoluţie, Parlamentul solicită Uniunii Europene, în aşteptarea adoptării schimbărilor la politica agricolă comună, să deblocheze o cantitate mică de cereale pentru animale depozitate pentru a diminua cheltuielile agricultorilor, oprind puternica speculaţie actuală şi impunând controale mai dure ale preţurilor pentru a proteja piaţa agricolă.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Această propunere de rezoluţie referitoare la criza din sectorul creşterii animalelor din UE a apărut din rândurile Grupului Partidului Popular European (Creştin Democrat), şi în care au fost implicaţi mai mulţi colegi de-ai mei şi cu mine personal. Suntem preocupaţi de faptul că producătorii europeni din acest sector trec prin greutăţi dure şi suntem hotărâţi să acţionăm în speranţa de a-i ajuta să treacă de această perioadă dificilă. De aceea am votat pentru această rezoluţie, deoarece reprezintă o cerere forte de ajutor în acest sector şi pentru că sunt convinsă că acţiunea începută acum ar putea într-adevăr contribui la durabilitatea şi dezvoltarea sectorului.

Aş dori să evidenţiez invitaţia din această rezoluţie ca interesele producătorilor europeni să fie apărate atât în cadrul politicii agricole comune după 2013, cât şi a negocierilor comerciale bilaterale, mai ales cu Mercosur. Dintre măsurile susţinute aş dori să subliniez: mecanisme de piaţă eficiente şi flexibile din sectorul cărnii; combaterea speculaţiei cerealelor şi crearea unei plase de siguranţă în acest sector; protecţia adecvată a lucrătorilor la fermele din cele mai dezavantajate zone şi mai multă putere pentru organizaţiile producătorilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Am votat pentru această rezoluţie deoarece cred că este o idee bună să se atragă atenţia asupra crizei prin care trece acum sectorul creşterii de animale şi a consecinţelor acesteia. Sper ca măsurile necesare garantării durabilităţii şi dezvoltării sectorului să fie într-adevăr adoptate.

 
  
MPphoto
 
 

  Britta Reimers (ALDE), în scris. (DE) Propunerea de rezoluţia referitoare la criza din sectorul creşterii animalelor care a fost adoptată de Parlamentul European invită să se introducă noi mecanisme de gestionare a pieţei în sectorul creşterii animalelor şi plase de siguranţă în toate sectoarele de cereale. Mă opun acestor intervenţii asupra pieţei. Totuşi, propunerea de rezoluţie include de asemenea cerinţe liberale importante de introducere a unor valori prag pentru OMG-urile din furajele importate şi o revizuire a interdicţiei de a hrăni animalele cu făină de carne şi de oase. De aceea, nu am votat împotriva rezoluţiei, însă m-am abţinut în schimb de la votul final. Pentru a garanta aprovizionarea cu furaje a sectorului european de creştere a animalelor, trebuie să-i eliberăm pe fermieri de povara birocraţiei şi să creăm un cadru al certitudinii juridice. Orientarea de piaţă din industria agricolă va însemna de asemenea că fermierii vor putea răspundă de propriile lor întreprinderi şi că nu va trebui să aştepte intervenţii ocrotitoare constante pe piaţă din partea politicienilor. În cazul în care politica agricolă se bazează doar pe interesele individuale, rezultatul va fi o spirală de reglementări de excepţie, care nu va putea fi finanţată şi care va schimba piaţa. Acest fapt îi va transforma pe agricultori în victimele sistemului birocratic, de control condus de stat. Pentru ca piaţa să funcţioneze eficient avem nevoie de un cadru clar definit pentru toată industria agricolă şi nu doar pentru anumite ramuri.

 
  
MPphoto
 
 

  Frédérique Ries (ALDE), în scris. (FR) Această rezoluţie referitoare la sectorul creşterii de animale este încă un apel al Parlamentului pentru a se ţine cont de dificultăţile în creştere cu care se confruntă agricultorii europeni. Cheltuielile de producţie ale agricultorilor, care trebuie să se supună din ce în ce mai multor norme privind urmărirea produsului, bunăstarea animală şi respectarea mediului, nu mai sunt de controlat: carburanţii, îngrăşămintele şi mai ales cerealele se ridică acum la 60 % din cheltuielile totale. Invităm Comisia şi pe comisarul Cioloş să ia mai multe măsuri de oprire a volatilităţii preţurilor şi de a crea o plasă de siguranţă. Agricultorii noştri care se ocupă cu creşterea animalelor trebuie să supravieţuiască presiunii făcute de importuri şi să lucreze în cadrul unei pieţe în cadrul căreia concurenţa este loială. Întrucât nimeni nu plăteşte pentru a lucra, dorim pur şi simplu să le oferim posibilitatea să poată trăi din profesia lor.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – În calitate de membri ai Grupului Verzilor am participat la negocierile referitoare la o rezoluţie comună pe această temă. Rezultatul nu este unul extraordinar, pentru că alte grupuri au insistat să arate spre standardele înalte de mediu şi de bunăstare animală ca fiind motivul competitivităţii scăzute în sectorul creşterii de animale al UE. Nu au fost de asemenea de acord să ia în considerare problemele privind schimbările climatice, legate de producţia creşterii animalelor. Totuşi, rezoluţia se referă la solicitările adoptate în raportul Bové şi invită să se ia măsuri de oprire a speculaţiei şi a volatilităţii preşurilor, evidenţiind de asemenea solicitarea-cheie a raportului Häusling, aceasta fiind introducerea unui plan privind proteinele pentru a reduce dependenţa de plantele proteice din import (mai ales soia modificată genetic), şi necesităţile specifice producţiei de carne de vită provenind de la bovine crescute pe păşuni.

 
  
MPphoto
 
 

  Oreste Rossi (EFD), în scris. (IT) În timp ce sunt pregătite bazele unei noi politici agricole comune, în speranţa de a menţine competitive întreprinderile agricole europene în comparaţie cu cele din ţările terţe, care se bucură de avantaje incontestabile, cum ar fi mai mult pământ şi cheltuieli de lucru în mod apreciabil mai mici, pentru agricultorii noştri care cresc animale a apărut o nouă ameninţare sub forma unei creşteri imense a costurilor furajelor, legată de creşterea preţurilor cerealelor. Comisia trebuie să adopte măsuri pentru a calma preţurile cerealelor, pentru a preveni ca piaţa să fie afectată de volatilitatea lor excesivă.

 
  
MPphoto
 
 

  Søren Bo Søndergaard (GUE/NGL), în scris.(DA) Nu pot susţine propunerea de rezoluţie deoarece nu avem nevoie de mai mult sprijin pentru sectorul agricol. Ajutorul pentru agricultură reprezintă deja 40 % din bugetul total al UE. În plus, propunerea de rezoluţie nu conţine nicio critică cu privire la politica agricolă comună, care trebuie într-adevăr redusă înainte de 2013, când va fi decis următorul cadru financiar multianual.

 
  
MPphoto
 
 

  Eva-Britt Svensson (GUE/NGL) , în scris.(SV) M-am abţinut de la votul privind rezoluţia. Sectorul agricol nu are nevoie de alte subvenţii. Aceasta devorează peste 40 % din bugetul total al UE. Rezoluţia nu reuşeşte să adopte un punct de vedere critic al bazei sistemului politicii agricole comune, care trebuie să îşi reducă imediat partea de cheltuieli înainte de decizia din 2013 privind un nou buget pe termen lung.

 
  
MPphoto
 
 

  Marc Tarabella (S&D), în scris. (FR) În timpul lecturii propunerii iniţiale de rezoluţie referitoare la criza actuală din sectorul creşterii animalelor din UE m-am arătat receptiv faţă de aceasta, aceasta condamnând mai ales lipsa de transparenţă din cadrul lanţului de aprovizionare cu furaje, transformându-i pe producători şi consumatori în verigile slabe din lanţ, volatilitatea extremă a pieţei cu care se confruntă mai ales sectorul laptelui al UE, şi distorsionarea competitivităţii între producătorii UE şi cei din statele terţe, care se supun unor reglementări privind calitatea şi securitatea alimentară mai puţin solicitante, şi care reiterează necesitatea unei reglementări eficiente a pieţei şi a unui buget solid pentru politica agricolă comună după 2013. Cu toate acestea, condamn până la urmă adoptarea acestei rezoluţii şi, mai ales, a amendamentelor 1, 2 şi 3, care permit pătrunderea soii şi porumbului modificate genetic din ţările terţe pe pământul european şi o întoarcere la făina de carne şi de oase în hrana nerumegătoarelor, unde nu poate fi garantată securitatea alimentară. De aceea mi-am luat în serios răspunderile votând împotriva acestei rezoluţii comune, deoarece este împotriva principiului precauţiei, care ar trebui să ne stimuleze pe toţi.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. (PT) Sectorul creşterii de animale din Uniunea Europeană se află sub o ameninţare serioasă, în mare parte fiind rezultatul creşterii recente a preţurilor cerealelor. Efectul speculaţiei asupra creşterii de animale, care vine din sectorul cerealelor, este îngrijorător. Nu este vorba doar de volatilitatea pieţei asociată cu criza economică prin care trecem, ci există şi o ameninţare gravă de tulburare a tuturor ramurilor sectorului creşterii de animale, care face ca adoptarea unei serii de măsuri reale, capabile să combată criza la care suntem martori, să devină urgentă pentru a preveni viitoare evoluţii negative. La fel ca şi normele tehnice necesare în materie securitate alimentară şi de bunăstare a animalelor, ar fi de dorit să se poată implementa alte măsuri ameliorate, capabile să prevină ca situaţia actuală să evolueze în ceva mai grav, de exemplu, deblocarea stocurilor de cereale depozitate pentru intervenţie, pentru a se putea minimiza chestiunea volatilităţii preţurilor şi preveni ca situaţia delicată la care suntem martori să se agraveze.

 
  
MPphoto
 
 

  Viktor Uspaskich (ALDE), în scris. (LT) Doamnelor şi domnilor, sectorul alimentar este unul dintre sectoarele prioritare atât pentru Lituania, cât şi pentru Uniunea Europeană. Am văzut deja ce i se poate întâmpla alimentării cu energie şi preţurilor pentru aceasta când UE este dependentă de importuri. Acest lucru nu trebuie să se repete în cadrul sectorului alimentar. Proprietarii de exploataţii de creştere a animalelor s-au confruntat cu o ameninţare gravă ca urmare a creşterii preţurilor cerealelor în UE, precum şi din cauza condiţiilor climatice extreme şi a speculaţiei. Acest lucru înseamnă că anumite sectoare ale UE, precum sectorul cărnii de porc (o ramură importantă a agriculturii lituaniene), au suferit o lovitură din cauza preţurilor furajelor, care reprezintă până la 60 % din costurile totale de producţie. Sistemele de producţie animale din UE sunt importante pentru menţinerea mijloacelor de trai. Lituania ar putea să fie pusă în faţa unor consecinţe grave, drept rezultat al crizei din sectorul creşterii de animale. Sectorul agricol, care oferă de lucru unui procent în jur de 8 % din lucrătorii noştri, reprezintă o parte importantă a economiei noastre. Grâul şi alte cereale sunt ramurile principale de producţie. În UE-27 există peste 130 de milioane de unităţi de creştere a animalelor. Conform statisticilor UE numărul exploataţiilor zootehnice a scăzut din 1990 cu 25 %. O altă scădere a numărului exploataţiilor zootehnice din UE ar putea provoca schimbări semnificative în producţie, care ar deranja aprovizionarea cu alimente în UE. Astfel de fluctuaţii ar putea cauza tulburări în sectorul creşterii animalelor.

 
  
MPphoto
 
 

  Peter van Dalen (ECR), în scris. (NL) Sunt împotriva solicitării adresate Comisiei de a reconsidera interdicţia asupra hrănirii animalelor cu făină din carne şi oase derivată de la nerumegătoare, astfel cum doresc să procedeze Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat) şi Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa. Acea interdicţie trebuie să fie menţinută pentru două motive.

Mai întâi, interdicţia nu a fost impusă degeaba; a fost introdusă pentru a opri criza encefalopatiei bovine spongiforme. ştim că ne-am supune unui anumit risc dacă am ridica această interdicţie. Nu doresc să se întâmple acest lucru. Sunt mult mai mult în favoarea securităţii alimentare pentru consumatori: să nu îţi asumi un risc atunci când nu ştii cât de mare este şi ce impact ar putea avea acesta.

În al doilea rând, am observat în ultimii ani că virusurile care se găsesc în animalele vii se pot modifica rapid. Dacă ar fi să ridicăm interdicţia asupra hrănirii animalelor cu făină din carne şi oase derivată de la nerumegătoare, am risca să încurajăm acest proces de mutaţie a virusului. Nu trebuie să facem aşa ceva.

 
Ultima actualizare: 1 martie 2011Notă juridică