Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2009/0153(COD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

A7-0184/2010

Dezbateri :

PV 22/11/2010 - 16
CRE 22/11/2010 - 16

Voturi :

PV 23/11/2010 - 6.21
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2010)0423

Stenograma dezbaterilor
Luni, 22 noiembrie 2010 - Strasbourg Ediţie JO

16. Planul pe termen lung pentru stocul de hamsii din Golful Biscaia și pentru pescăriile care îl exploatează - Planul multianual pentru stocul vestic de stavrid negru de Atlantic și pentru unitățile piscicole care îl exploatează - Interzicerea respingerii selective și restricțiile la pescuitul de cambulă și de calcan în Marea Baltică și în strâmtorile Belts și Sound - Utilizarea în acvacultură a speciilor exotice și a speciilor absente la nivel local (dezbatere)
Înregistrare video a intervenţiilor
PV
MPphoto
 

  Președinte. - Următorul punct pe ordinea de zi îl reprezintă dezbaterea comună privind următoarele rapoarte:

- raportul întocmit de Izaskun Bilbao Barandica în numele Comisiei pentru pescuit, referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui plan pe termen lung pentru stocul de hamsii din Golful Biscaia și pentru pescăriile care îl exploatează [COM(2009)0399 - C7-0157/2009 - 2009/0112(COD)] (A7-0299/2010),

- raportul întocmit de Cope Gallagher în numele Comisiei pentru pescuit, referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui plan multianual pentru stocul vestic de stavrid negru de Atlantic și pentru unitățile piscicole care îl exploatează [COM(2009)0189 - C7-0010/2009 - 2009/0057(COD)] (A7-0296/2010),

- raportul întocmit de Marek Józef Gróbarczyk, în numele Comisiei pentru pescuit, referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2187/2005 al Consiliului în ceea ce privește interzicerea respingerii selective și restricțiile la pescuitul de cambulă și de calcan în Marea Baltică și în strâmtorile Belts și Sound [COM(2010)0325 - C7-0156/2010 - 2010/0175(COD)] (A7-0295/2010) și

- raportul întocmit de João Ferreira, în numele Comisiei pentru pescuit, referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 708/2007 privind utilizarea în acvacultură a speciilor exotice și a speciilor absente la nivel local [COM(2010)0393 - 2009/0153(COD)] (A7-0184/2010).

 
  
MPphoto
 

  Izaskun Bilbao Barandica , raportoare.(ES) Dle președinte, doresc în primul rând să recunosc, mulțumesc și felicit sectorul pescuitului de coastă din Golful Biscaia pentru comportamentul său responsabil.

Dnă comisar, sectorul are nevoie urgentă de acest plan pentru a-și îndeplini obiectivele, mai exact, pentru a putea desfășura o activitate profitabilă fără a pune în pericol viitorul zonei de pescuit. Aceasta implică menținerea stocurilor de hamsii din Golful Biscaia la un nivel care să permită exploatarea sustenabilă din punct de vedere economic, de mediu și social. Acest lucru se poate face mult mai eficient dacă randamentele sunt calculate pe baza rapoartelor științifice, și se elimină situația în care calculele privind captura totală admisibilă (TAC) devin obiect al unor obscure negocieri politice.

În consecință, normele de exploatare trebuie abordate în cadrul planului, ceea ce înseamnă că cotele de pescuit trebuie să fie stabilite pe baza estimării stocului, estimare obținută din rapoarte științifice.

Dnă comisar, această inițiativă a fost depusă de Comisie în iulie 2009. Am început să lucrăm în septembrie. Am stabilit o procedură de lucru împreună cu întregile sectoare spaniole și franceze reprezentate de organizațiile pescarilor, institutele științifice și Consiliul consultativ regional pentru apele de sud-vest. Urmând această metodă, am lucrat la o propunere comună care s-a bucurat de un sprijin larg în Parlament.

Obținând un larg consens și fiind conștienți atât de iminenta intrare în vigoare a Tratatului de la Lisabona, cât și de incertitudinea privind modul în care ar trebui acesta aplicat cazurilor deja deschise, la data de 30 noiembrie, am organizat o sesiune de vot indicativ în Comisia pentru pescuit. Această abordare deschisă și incluzivă s-a lovit de o atitudine foarte diferită din partea Consiliului și a Comisiei.

Pentru început, am aflat pe parcursul muncii noastre că un regulament de control care ar fi influențat acest raport era în curs de pregătire, deși noi am primit doar informații limitate în această chestiune. Această împrejurare ne-a aruncat într-o incertitudine care ar fi putut fi evitată foarte ușor. Ca urmare a votului din Comisia pentru pescuit și în timpul președinției spaniole, eu am negociat inițiativa cu Consiliul. Am decis să convocăm o întâlnire trilaterală dar, spre surpriza noastră, în aceeași zi în care întâlnirea trebuia să aibă loc, președinția spaniolă ne-a anunțat pe neașteptate că, la cererea guvernului francez, guvernul spaniol a decis să amâne această chestiune deoarece era nesigur în privința temeiului juridic. După luni de muncă am ajuns într-un impas. Președinția spaniolă nu a încheiat niciun acord și nu a existat nicio posibilitate de dialog trilateral.

Am întrebat noua președinție dacă era dispusă să continue negocierile. Aceștia mi-au spus să nu fiu nerăbdătoare, să nu mă grăbesc. Având în vedere lipsa totală de disponibilitate Consiliului de a merge mai departe, am votat din nou, urmând sfatul serviciilor juridice.

În cadrul acestui al doilea vot, au fost respinse trei amendamente din cele adoptate în cadrul votului indicativ, care erau de o importanță crucială pentru acest sector.

Primul se referă la ratele de exploatare și propune 0,4 drept o rată de exploatare mai adecvată.

Al doilea amendament se referă la includerea momelii vii în TAC. Ar fi o greșeală să o considerăm drept parte a cotei capturate.

În final, al treilea amendament se referă la controlul capturilor.

Dacă comisia științifică nu poate să genereze o estimare a biomasei actuale deoarece nu are suficiente informații, sectorul nu trebuie să fie penalizat de două ori cu o reducere cu 25 % a TAC din anul precedent. Comisia a considerat deja mai oportună în acest caz o reducere a TAC cu 10 %, dar sub nicio formă la mai puțin de 7 000 de tone. În ceea ce privește puterile acestei instituții, au fost în mod constant ignorate de către Consiliu și Comisie. Faptul că chiar și acum, când dezbatem această inițiativă, am auzit știri neoficiale conform cărora Consiliul ar fi cerut retragerea sa, ne dă un semnal clar al atitudinii acestuia.

Este adevărat? Vă întreb acum, dnă comisar. De ce? Ce intenționați să faceți? Mi-aș dori un răspuns astăzi. De asemenea, aș dori ca președinția belgiană să-mi spună de ce a cerut retragerea inițiativei. Doresc câteva răspunsuri clare asupra aceste chestiuni. Am muncit 14 luni și nu avem decât confuzie.

Acțiunile Consiliului și ale Comisiei aduc prejudicii credibilității instituțiilor europene, în ochii unui sector care s-a săturat de acest mod de a face lucrurile și care are nevoie de soluții.

Consolidați-vă credibilitatea în acest sector! Sau măcar recâștigați-vă credibilitatea pe care ați pierdut-o începând cu septembrie 2009!

Parlamentul este hotărât să își exercite competențele de codecizie care i-au fost conferite prin Tratatul de la Lisabona. Trebuie să le respectați. Acțiunile voastre nu se ridică la așteptările pe care oricine le are de la o conducere a secolului al XXI-lea. Principiile noastre călăuzitoare au fost transparența și participarea. Vă rog să adoptați aceste principii. Acesta este modul în care trebuie să avanseze proiectul european.

 
  
MPphoto
 

  Pat the Cope Gallagher, raportor.(GA) Dle președinte, dnă comisar, doamnelor și domnilor, în primul rând doresc să mulțumesc tuturor acelora care m-au ajutat pe parcursul pregătirii acestui important raport referitor la stavridul negru de Atlantic: raportorilor alternativi, secretariatului Comisiei pentru pescuit, Consiliului consultativ regional pentru stocurile pelagice (PelRAC), consilierului pe politici ale grupului și consilierului din propriul meu birou. Aș dori, de asemenea, să mulțumesc Comisiei și Consiliului pentru ajutorul și sprijinul lor. Colaborarea și discuțiile cu toți acești oameni, ideile cu care au contribuit, m-au pus în poziția să pot aduce astăzi acest raport – care sper că va fi în general acceptat - în fața dumneavoastră.

raportor. – Stocul vestic de stavrid negru este unul din cele mai importante stocuri pentru sectorul pescuitului din Europa. Propunerea se bazează pe implementarea planului convenit de Comisia Europeană și de Summitul ONU pentru dezvoltare durabilă din 2002.

La acest summit, Comisia a fost de acord să mențină sau să refacă stocurile de pești la niveluri care să producă randamentul maxim sustenabil. Propunerea subsecventă a Comisiei Europene a fost elaborată în strânsă cooperare cu Grupul de evaluare a resurselor pelagice (RAG), care a înaintat inițial această propunere. Studiile privind icrele de stavrid negru de Atlantic s-au efectuat la fiecare trei ani, începând din 1997. Datele colectate nu au fost suficiente pentru a permite cercetătorilor să facă o evaluare completă a stocului.

Planul de gestiune propus abordează aceste dificultăți prin stabilirea unei formule pentru navele implicate în pescuitul stavridului negru de Atlantic, cunoscută drept norma de control al exploatării. Această normă prevede un mecanism de calculare a unui plafon maxim de debarcare a stavridului negru capturat dintr-o anumită zonă. Planul urma să intre în acțiune la sfârșitul anului 2009, dar a fost întârziat datorită adoptării Tratatului de la Lisabona.

Bineînțeles că respect integral drepturile Consiliului de a stabili și aloca posibilitățile de pescuit. M-am întâlnit cu reprezentanți ai președinției belgiene înainte de adoptarea raportului meu în Comisia pentru pescuit. Aceștia au sugerat o propunere care ar asigura Consiliului un anume grad de flexibilitate referitor la cantitatea totală prelevată atunci când stabilește captura totală admisibilă. Cred că această propunere a președinției belgiene, care a fost adoptată ulterior de Comisia pentru pescuit, protejează dreptul exclusiv conferit de tratate Consiliului de a stabili și aloca posibilitățile de pescuit.

Doresc să discut amendamentele propuse de grupurile politice ale PPE, S&D și GUE/NGL referitoare la Zona 8C – cu alte cuvinte, Golful Biscaia. Doresc să informez Parlamentul că, în calitate de raportor, sprijin amendamentul depus de socialiști, dar nu pot accepta amendamentele PPE și cele ale GUE/NGL. Vă voi explica din ce motive.

Sfatul cercetătorilor este clar. Este un stoc care acoperă întreaga zonă geografică. Ar fi un nonsens ca planul de gestiune să introducă două zone marcate separat pentru același stoc, astfel cum s-ar întâmpla în situația în care Parlamentul adoptă propunerea PPE și a GUE/NGL. Dacă am face acest lucru, ar însemna să stabilim un precedent foarte important și foarte periculos pentru planurile viitoare de gestiune referitoare la stavridul negru. Nu am putut fi de acord cu divizarea unui stoc unic de pește.

Cei care doresc să sprijine această idee, vor fi făcând acest lucru pentru propriul lor interes ori pentru cel al statelor lor membre, însă aceasta este o politică de pescuit comună și noi trebuie să aderăm la ea. Știu că colegii mei spanioli și portughezi ar putea avea îngrijorări și am inclus acele îngrijorări în amendamentul 7 al proiectului de raport. Acesta prevede că prezentul plan va fi implementat luându-se în considerare pescuitul artizanal și drepturile istorice.

În concluzie, acest amendament este acceptabil pentru Consiliu și pentru Grupul de evaluare a resurselor (RAG) pelagice și ia în considerare opiniile exprimate de colegii spanioli și portughezi. Dar permiteți-ne să păstrăm politica aceasta așa cum este.

 
  
MPphoto
 

  Marek Józef Gróbarczyk, raportor.(PL) Dle președinte, doresc să îmi încep discursul prin a-mi exprima cele mai sincere mulțumiri față de fiecare dintre cei care au ajutat la pregătirea acestui raport: Comisia Europeană, toți raportorii alternativi și membrii Comisiei pentru pescuit, pentru sprijinul acordat la elaborarea acestui raport. Am ajuns la un consens total, raportul fiind adoptat în unanimitate de Comisia pentru pescuit a Parlamentului European. Vreau să îmi exprim încă o dată cele mai sincere mulțumiri.

Raportul, care își propune să reglementeze pescuitul peștilor plați în Marea Baltică și să oprească practica aruncării înapoi în mare, menținând în același timp modelul de gestionare a pescuitului cunoscut drept captura totală admisibilă (TAC), indică faptul că acest sistem funcționează corespunzător și se aplică în practică în privința câtorva specii de pește. Din acest motiv, trebuie subliniată importanța introducerii articolului 15A în Regulamentul (CE) nr. 2187/2005. Speciile de pește capturate ar putea să aibă o valoare de piață mică sau să nu fie potrivite pentru consumul uman. Ar trebui, de asemenea, subliniat că această prevedere permite înlăturarea de pe punte a exemplarelor vii de cambulă care au fost capturate și care nu au valoare de piață, în perioada în care restricțiile de protecție se află în vigoare. De aceea, acest articol va permite exploatarea sustenabilă a resurselor acvatice vii.

Planul de acțiune adoptat pe baza raportului meu trebuie să elimine aruncarea capturilor înapoi în Marea Baltică, de exemplu, prin introducerea interdicției totale a aruncării capturilor înapoi în Marea Baltică, acolo unde este cazul. Aceasta ar trebui să rezulte într-o gestionare sustenabilă și mai eficientă a resurselor marine. Interzicerea totală a aruncării capturilor înapoi în mare în cazul cambulei și a altor pești plați nu este justificată, deoarece va avea un impact negativ asupra stocurilor de pește aparținând acestor specii. Având în vedere necesitatea ca pescuitul să rămână stabil și previzibil, iar stocurile de pește să fie exploatate în cadrul unor limite stabilite, ar trebui exprimată îngrijorarea că o interzicere a aruncării capturilor înapoi în mare ar putea fi folosită pentru a legaliza pescuitul industrial pe scară largă al codului subdimensionat în Marea Baltică. Din cauza absenței unor date științifice de încredere pe baza cărora să poată fi evaluate capturile accidentale de cod din industria pescuitului, este esențial ca documentarea completă a capturilor să fie introdusă imediat împreună cu monitorizarea completă a navelor angajate în aceste activități de pescuit. Trebuie să existe o monitorizare de 100 % la debarcare pentru capturile industriale căci, în caz contrar, politica de protejare a stocurilor de pește din Marea Baltică ar fi nerealistă, iar planul de gestionare a resurselor de cod pe termen lung nu ar avea sens.

Uniunea trebuie să treacă de îndată la acțiune în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului, pentru a soluționa problema pescuitului industrial din Marea Baltică, având în vedere faptul că, din perspectiva mediului înconjurător, un astfel de pescuit este dăunător respectivului ecosistem, cu atât mai mult cu cât Marea Baltică a fost clasificată drept Zonă marină deosebit de sensibilă de către Comitetul pentru Protecția Mediului Marin al Organizației Maritime Internaționale și, ca urmare, este printre cele mai prețioase și sensibile ecosisteme marine din lume. Având în vedere schimbările climatice din Marea Baltică, care obligă diferite specii de pești la adaptare, ceea ce înseamnă că și tiparele de migrație și înmulțire ale acestora se schimbă, ar trebui efectuată o evaluare a zonelor de protecție marină din Marea Baltică și conceput un plan pe termen lung de gestionare a speciilor de pești plați din această zonă. Datorită lipsei informațiilor actualizate și de încredere pe baza cărora să se poată lua o decizie de a lăsa câteva zone ale Mării Baltice neprotejate, ar trebui luate în considerare schimbările care apar și ar trebui efectuată o evaluare a zonelor protejate.

 
  
MPphoto
 

  João Ferreira, raportor.(PT) Dle președinte, dnă comisar, doamnelor și domnilor, introducerea unor specii exotice este unul dintre factorii principali în perturbarea ecosistemelor și unul dintre principalele motive pentru pierderea la nivel global a biodiversității.

Astfel cum Comisia însăși remarcă, introducerea unor specii exotice în apele de coastă și continentale ale Europei se datorează în marea majoritate a cazurilor practicilor de acvacultură și de populare. Amendamentul propus de Comisie la regulamentul referitor la utilizarea speciilor exotice și a celor absente la nivel local, se bazează pe rezultatele unui proiect de cercetare, proiectul IMPASSE, care a reunit multiple instituții europene într-o acțiune concertată axată pe impactul asupra mediu ale speciilor exotice în acvacultură.

Acest proiect propune o definiție operațională a unei instalații închise pentru acvacultură, oferind o definiție mult mai detaliată și lărgind sfera definiției uzitate în mod curent. Conform acestei definiții și concluziilor proiectului, „gradul de risc asociat speciilor exotice ar putea fi redus considerabil, posibil chiar până la un nivel acceptabil, dacă se abordează potențialul de evadare al organismelor vizate și nevizate în timpul transportului și dacă există protocoale bine definite la instalația destinatară”.

În lumina rezultatelor acestui proiect, Comisia propune ușurarea formalităților administrative inutile cerute operatorilor, propunând o scutire de cerința permisului pentru introducere și transfer în cazul instalațiilor închise pentru acvacultură. Trebuie subliniat aici că, în timp ce procesul de evaluare a riscului se bazează pe analize științifice și tehnice, verdictul referitor la acceptabilitatea riscului face obiectul unei decizii politice. De aceea credem că relaxarea procedurii de introducere în acvacultură a speciilor exotice trebuie să meargă mână în mână cu definirea cea mai strictă a cerințelor pe care exploatările de acvacultură închise vor trebui să le respecte, în concordanță cu proiectul IMPASSE.

Trebuie introdusă, de asemenea, necesitatea de a supraveghea instalațiile, pentru a se garanta respectarea efectivă a cerințelor tehnice stabilite de specialiști în timpul funcționării instalațiilor. Acest lucru se aplică și în cazul precauțiilor care trebuie luate la transportul speciilor vizate și nevizate de la instalații sau la acestea. Acestea au fost principalele preocupări în elaborarea raportului și amendamentele propuse la propunerea originară a Comisiei.

Permiteți-mi să fac un comentariu suplimentar: dezvoltarea sustenabilă a acvaculturii necesită un sprijin substanțial pentru cercetare științifică și dezvoltare tehnologică în domeniul exploatării speciilor locale, pentru a contribui la producția și diversificarea ofertei de produse alimentare, împreună cu o îmbunătățire a calității, garantând în același timp o securitate de mediu sporită.

Este motivul pentru care această inițiativă legislativă ar trebui să se bucure de o susținere puternică pentru această zonă. Este necesar ca potențialul acvaculturii să fie explorat, dar există și necesitatea de a se depăși limitările sale într-un mod sustenabil din punct de vedere al mediului. Printre altele, va fi vital să regândim prioritățile programului-cadru pentru cercetare, astfel încât să permitem o acoperire adecvată a acestui domeniu de cercetare.

Nu-mi rămâne decât să îmi exprim recunoștința față de toți raportorii alternativi pentru ajutorul lor, datorită cărora a fost posibil să terminăm această lucrare promițătoare, față de serviciile Comisiei și ale Consiliului, incluzând președinția spaniolă și acum pe cea belgiană, pentru munca pe care am desfășurat-o pe parcursul acestor luni.

 
  
MPphoto
 

  Maria Damanaki, membră a Comisiei. – Dle președinte, doresc să spun câteva cuvinte despre planul pe termen lung pentru hamsii, dar vreau mai întâi să îi mulțumesc raportoarei, dna Bilbao și tuturor membrilor Comisiei pentru pescuit pentru munca lor la această propunere. Aș vrea să-i spun dnei Bilbao că a existat într-adevăr o întârziere în adoptarea acestei propuneri dar a fost destul de evident că Comisia a făcut absolut totul pentru a debloca situația.

Stocul de hamsii din Golful Biscaia a fost în pragul colapsului, iar pescuitul a fost în consecință închis în 2005. A fost redeschis în ianuarie 2010, doar cinci ani mai târziu. În luna iulie care a trecut, cercetătorii au confirmat că stocul era la un nivel sigur peste limitele de precauție. Acest lucru mi-a permis să propun o TAC de peste 15 000 de tone, care acum este în vigoare. TAC respectă normele de control al exploatării din plan și sunt fericită să văd că această propunere ne ajută deja să gestionăm în mod adecvat stocul.

În mod evident, închiderea atât de mult timp a cauzat pagube financiare importante celor care depind de acest pescuit. Este absolut necesar să împiedicăm o repetare a situației. Singurul mod în care putem face asta este să exploatăm stocul conform randamentului maxim sustenabil și să păstrăm un risc scăzut de închidere a pescuitului. Propunerea noastră arată că acest lucru poate fi făcut, oferind în același timp sustenabilitate industriei. Dacă dorim să evităm închiderea, trebuie să păstrăm rata de exploatare la 30 %.

Doresc să mulțumesc Comisiei pentru pescuit pentru sprijinul său, atât în ceea ce privește fondul, cât și în relație cu delegarea de competențe către Comisie. Pot să sprijin aceste amendamente. Pot de asemenea să sprijin acele amendamente referitoare la alinierea propunerii la noul regulament de control, aflat în vigoare din ianuarie 2010.

Există, însă, o excepție. Aceasta se referă la reducerea intervalului disponibil pentru a notifica intrarea în port, de la patru ore la o oră. Acest amendament schimbă regula de patru ore care se regăsește în noul regulament de control. Știți că noul regulament de control este în vigoare încă de la începutul acestui an. Nu sunt în favoarea modificării sale atât de curând, mai ales în condițiile în care regulamentul de control însuși permite statelor membre de coastă să aplice excepții specifice atunci când este justificat. Deci avem această marjă. Nu avem nevoie cu adevărat să schimbăm acest regulament de control atât de curând, dar bineînțeles că acest lucru trebuie să îl decideți dumneavoastră.

Mă voi întoarce acum la cel de al doilea raport, planul multianual pentru stavridul negru. Permiteți-mi să spun că dl Gallagher, în calitate de raportor, și toți membrii Comisiei pentru pescuit au lucrat excelent la această propunere și doresc să vă transmit mulțumirile mele sincere pentru munca dumneavoastră dificilă și abordarea constructivă.

Stavridul negru vestic este de departe cel mai important dintre cele trei stocuri de stavrid din apele UE. În prezent, stocul este stabil la un nivel bun, ceea ce înseamnă ca TAC pentru 2011 este aproape neschimbată. Decizia privind TAC anuală pentru acest stoc, care se bazează pe recomandări științifice recente, nu corespunde obiectivului nostru de a avea o gestionare pe termen lung obligatorie și predictibilă. De aceea țin foarte mult la acest plan, la fel ca și la alte planuri pe termen lung, pentru că îmi doresc să întrerupem tradiția tergiversărilor anuale din Consiliu referitoare la cât de mult poate fi pescuit. Avem o datorie față de această industrie de a-i oferi mai multă planificare și stabilitate prin convenirea unor planuri pe termen lung.

Sprijinul dumneavoastră generalizat atât asupra fondului cât și asupra delegării de competențe, arată că avem același obiectiv. Pot sprijini amendamentele dumneavoastră și pe acelea referitoare la alinierea propunerii cu noul regulament de control aflat în vigoare din ianuarie 2010. În afara acestuia, planul nu ar trebui să fixeze zone TAC, lăsând posibilitatea de a le adapta în deciziile TAC anuale, ca urmare a recomandărilor științifice relevante.

Cu toate acestea, există un amendament care nu se îndreaptă în direcția corectă, adică acceptarea dumneavoastră a compromisului președinției Consiliului de aproximativ 5 000 de tone. Cifra de 5 000 tone nu este una bazată pe știință. Cum s-a decis asupra acesteia? De ce nu 6 000, ori 7 000? Posibilitatea de a muta TAC în sus sau în jos la nivelurile corecte nu mi se pare o abordare robustă într-o strategie de gestionare pe termen lung.

Mă voi referi acum la cel de-al treilea raport privind măsurile de ordin tehnic din Marea Baltică. Vreau să profit de această oportunitate pentru a-i mulțumi raportorului, dl Gróbarczyk, pentru acest foarte bun raport care a fost adoptat cu unanimitate. Încă o dată, mulțumesc Comisiei pentru pescuit pentru sprijinul deplin acordat acestuia. Prin această propunere, asigurăm continuitatea juridică atât în ceea ce privește politica noastră în materie de respingere selectivă, care a fost introdusă anul trecut în Marea Baltică, cât și restricțiile de pescuit pentru unele specii.

Mă voi concentra acum asupra ultimului raport: utilizarea în acvacultură a speciilor exotice și a speciilor absente la nivel local. Doresc să mulțumesc raportorului, dl Ferreira, pentru munca sa și întregii Comisii pentru pescuit.

După cum știți, Comisia este hotărâtă să promoveze dezvoltarea durabilă a acvaculturii în UE prin intermediul noii strategii pentru acvacultură. Aceasta implică un înalt nivel de protecție a mediului dar și instituirea condițiilor de facilitare a operațiunilor de acvacultură. Trebuie să realizăm acest lucru. Modificarea regulamentului pentru introducerea speciilor exotice în instalațiile închise pentru acvacultură va facilita cu siguranță activitățile de acvacultură, eliminând poverile administrative care nu sunt necesare și asigurând în același timp protecția adecvată a habitatelor acvatice. Bineînțeles că nu trebuie să ne oprim aici, de aceea salut cu căldură propunerea dlui Ferreira de a ne consolida eforturile de cercetare a acvaculturii. Vom face tot ceea ce putem prin intermediul bugetului nostru și al reformei PCP.

Sunt foarte încântată de faptul că discuțiile din Comisia pentru pescuit au rezultat într-o definiție mai bună a sintagmei „instalație închisă de acvacultură”.

Doresc să subliniez că propunerea inițială a fost adoptată de Comisie cu o lună înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, astfel încât din acest punct de vedere am avut aceeași problemă. Comisia pentru pescuit a depus amendamente care propuneau punerea în acord a regulamentului de bază cu noile dispoziții referitoare la comitologie din Tratatul de la Lisabona. Am considerat oportun să realizăm această aliniere astfel cum a propus Parlamentul. Pe de altă parte, a fost necesar să operăm și o modificare formală a propunerii noastre pentru a introduce amendamente atât de substanțiale și acest fapt explică întârzierea de care discutăm.

Pentru a concluziona, doresc din nou să mulțumesc tuturor raportorilor din Comisia pentru pescuit pentru rapoartele și pentru munca lor asupra acestor subiecte relevante.

 
  
MPphoto
 

  Carmen Fraga Estévez, în numele Grupului PPE.(ES) Dle președinte, mulțumesc foarte mult autorilor rapoartelor pentru munca lor excelentă. Doresc să mă concentrez asupra planurilor de gestionare, deși nu o să intru în aspecte de fond deoarece au fost deja subliniate de raportori. În schimb, mă voi referi la importantele provocări instituționale pe care le creează și care trebuie rezolvate.

După mai mult de un an de negocieri cu Consiliul, Parlamentul a decis în mod responsabil să aducă rapoartele în prima lectură, în scopul de a exercita presiune pentru a depăși impasul actual care afectează nu numai aceste două propuneri dar și pe toate celelalte, care urmează să ne fie prezentate în viitorul apropiat.

Parlamentul dorește să găsească o soluție de compromis cu Consiliul și Comisia, dar cerința de bază pentru ca acest lucru să se întâmple este ca Consiliul să recunoască și accepte că esența planurilor de gestionare pe termen lung trebuie să fie reglementată prin procedura legislativă ordinară, adică în temeiul articolului 43 alineatul (2) al tratatului.

Este de neînțeles faptul că înainte de Tratatul de la Lisabona, când Consiliul avea de asemenea competența exclusivă în ceea ce privește TAC și cotele, Parlamentului i s-a cerut avizul consultativ, iar acum Consiliul susține ca are exclusivitate în aceste materii, chiar dacă conform tuturor recomandărilor juridice, articolul 43 alineatul (3) trebuie să fie interpretat restrictiv.

În consecință, o rog insistent pe dna comisar să ia în considerare poziția Parlamentului chiar dacă orice propuneri - și cred că întrebării dnei Bilbao referitoare la acest aspect particular nu i s-a dat un răspuns – ar fi retrase sau înlocuite de texte noi. Dacă nu va proceda astfel, ne va obliga să deferim chestiunea Curții Europene de Justiție și să blocăm planurile viitoare pe termen lung, ceea ce trebuie evitat în măsura în care acesta este un instrument de bază pentru managementul pescuitului.

 
  
MPphoto
 

  Kriton Arsenis, în numele Grupului S&D.(EL) Dle președinte, dnă comisar, există foarte multe detalii tehnice în textele pe care le dezbatem astăzi. Cu toate acestea, în spatele lor stă o instrucțiune clară: Parlamentul European le solicită celorlalte instituții, Comisiei și Consiliului, să ia în considerare datele cu caracter științific ori de câte ori adoptăm decizii referitoare la subiecte legate de pescuit și la modul în care pescuim.

Nu putem negocia politic atunci când decidem cum să pescuim fiecare specie de pește. Consiliul și Parlamentul nu pot negocia politic subiecte care trebuie judecate pe baza datelor științifice. Doar pe baza datelor științifice putem stabili surplusurile din apele noastre și ce putem pescui fără a avea un impact ireversibil asupra vieții marine și asupra pescăriilor.

Avem în fața noastră politica comună revizuită în domeniul pescuitului. Ceea ce solicităm în aceste rapoarte este să acționați îndrăzneț atunci când revizuiți politica comună în domeniul pescuitului, asigurându-vă că deciziile luate pentru a garanta un viitor viabil pentru mările noastre și pentru pescării sunt luate pe baza datelor științifice.

 
  
MPphoto
 

  Carl Haglund, în numele Grupului ALDE.(SV) Dle președinte, dnă comisar, doamnelor și domnilor, mă voi concentra asupra raportului referitor la pescuitul hamsiilor în Golful Biscaia și asupra opiniei grupului nostru referitoare la această chestiune. Este un subiect extrem de important și este un exemplu despre cum ar trebui să abordăm chestiunile sensibile legate de pescuit. E important să ne amintim că pescăriile despre care vorbim au intrat în colaps în 2005 ca rezultat al pescuitului în exces.

Acum că pescuitul este din nou permis, se desfășoară pe baza principiului precauției, acesta fiind modul corect de abordare. Este singura soluție sustenabilă pe termen lung, aceasta fiind și opinia grupului nostru în această chestiune. Industria pescuitului speră poate să înceapă cu o mai mare cantitate de pește dar, pe termen lung, este mai bine să procedăm astfel cum vom alege probabil acum. Acesta este și modul în care grupul nostru crede că ar trebui să gestionăm acest tip de întrebare, atât astăzi cât și în viitor.

 
  
MPphoto
 

  Isabella Lövin, în numele Grupului Verts/ALE.(SV) Dle președinte, doamnelor și domnilor, Tratatul de la Lisabona a modificat competențele Parlamentului referitoare la politica de pescuit. Planurile de gestionare asupra cărora vom vota mâine vor fi primul test referitor la cât de bine parlamentul își îndeplinește această responsabilitate. Cred că în linii generale am făcut față corespunzător acestei încercări, care nu a fost lipsită de alarme false. Există întotdeauna o tentație a factorilor de decizie să facă compromisuri în privința recomandărilor științifice dintr-o curtoazie nejustificată pentru industria pescuitului. În plus, oamenii uită repede. În ciuda faptului că pescuitul de hamsii în Golful Biscaia a intrat în colaps nu cu mult timp în urmă, ci în anul 2005, iar industria pescuitului a trebuit să oprească complet pescuitul, există încă stimulente financiare lipsite de orizont care pun în pericol sustenabilitatea pe termen lung a stocurilor. Cu toate acestea, precauția a învins împotriva jocurilor de noroc din comisie.

Să numeri peștii nu este dificil; este ca și cum ai număra copaci. Doar ca peștii se află în mișcare și nu sunt vizibili. Astfel a glumit cel mai mare biolog marin din lume, Willy Kristensen, în filmul „Sfârșitul undiței” referitor la epuizarea stocurilor de pește din oceanele lumii. Ceea ce încerca el să spună era că există un grad înalt de nesiguranță în estimările stocului. Este important să ne amintim acest fapt acum, când UE și lumea au decis să atingă randamentele sustenabile maxime (MSY) în privința tuturor speciilor comerciale de pește, în aproximativ cinci ani.

Doresc să arăt că este o sarcină absolut imposibilă să atingi MSY pentru toate speciile de pește peste tot în același timp. Avem de aceea nevoie de marje de siguranță. Ecosistemele trebuie considerate ca un întreg și MSY trebuie privit ca o limită superioară, nu ca un scop. Sper că acest lucru va fi luat în considerare în cadrul următoarei politici de pescuit și respectat în cadrul planurilor de gestionare, atât în Parlament, cât și în Consiliu. Avem nevoie să instituim urgent planuri de gestionare pe termen lung pentru toate ecosistemele marine ale Europei. În final, aș dori să mai spun că sunt întru totul de acord cu raportorul, dl Gallagher, că împărțirea unei cote pentru un singur stoc de stavrid negru este cu totul împotriva recomandării științifice.

 
  
MPphoto
 

  Andrew Henry William Brons (NI). – Dle președinte, chestiunile ridicate pe parcursul acestei dezbateri nu sunt specifice domeniului specificat. Există și chestiuni care afectează navele din Marea Nordului.

Vineri am avut o întâlnire cu pescari din Whitby, Yorkshire. Sunt la fel de îngrijorați de probleme care ar putea să aducă în faliment navele care au mai rămas din flota britanică. Amenințarea imediată o reprezintă propunerea reducerii numărului de zile în care li se permite să pescuiască, de la 135 de zile până la un posibil nivel de 90 de zile. I-am întrebat pe pescarii care folosesc traulul ce fel de reducere ar putea să suporte înainte de a da faliment și mi-au răspuns că orice reducere ar avea un astfel de efect.

Politica de a îi forța pe aceștia să arunce înapoi în mare peștele mort sau aflat pe moarte, pentru a evita debarcarea peștelui subdimensionat sau depășirea cotelor pe specii, este absolut monstruoasă. Toți peștii care au fost capturați și care nu vor supraviețui trebuie debarcați. Aruncarea lor înapoi în mare nu este conservare, este doar risipă. Respingerea selectivă este un răspuns la un sistem de cote nedrept. Reformați sistemul și acesta va dispărea. Cotele sunt vândute și cumpărate pe piața liberă și sunt speculate de cei bogați și puternici. Acest fapt ridică prețul cotelor care sunt închiriate pescarilor pentru sume exorbitante. Specula trebuie să înceteze complet.

 
  
MPphoto
 

  Paulo Rangel (PPE).(PT) Dle președinte, dnă comisar, doamnelor și domnilor, în ceea ce privește raportul Gallagher și în special planul multianual pentru stocul de stavrid negru de Atlantic, este vital să susținem amendamentul propus de Grupul Partidului Popular European (Creștin-Democrat), care a fost elaborat de dna Patrão Neves și care se concentrează pe trei obiective din Cartea Verde și pe reforma politicii comune în domeniul pescuitului (PCP): obiectivul ecologic, care este foarte respectat în acest raport și obiectivele social și cel economic, atunci când se concentrează asupra viabilității economice sau asupra unei vieți decente pentru lucrătorii din sector.

Este foarte important ca în acest punct să facem o distincție. Când vorbim despre stocul vestic de stavrid negru de Atlantic, este important să distingem între Zona VIII C, zona din jurul Golfului Biscaia, care este în mare parte angrenată în pescuitul tradițional și care reprezintă sursa de venit pentru o parte importantă din populațiile portugheze, spaniole și franceze, în particular, și zona situată mult mai în nord, care se concentrează pe pescuitul industrial și este deci în mod esențial îndreptată către profitabilitatea economică. Din acest motiv trebuie să existe un amendament la acest raport, astfel încât să îl armonizeze nu numai cu obiectivele fundamentale ale Cărții Verzi privind PCP sau privind reforma PCP, dar și cu recomandările prezentate de către Consiliu cu privire la Regulamentul referitor la capturile totale admisibile (TAC) pentru 2011, recomandări în care stavridul negru de Atlantic este privit în cadrul Consiliului Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime Zona VIII C ca fiind în mod esențial angrenat în pescuitul tradițional, în timp ce nordul acestei zone vestice este în principal axat pe pescuitul industrial. Această abordare care ia în considerare natura și scopul specific al fiecărei zone unde trăiește stocul vestic de stavrid negru de Atlantic, este singura care poate proteja cu adevărat toate obiectivele PCP.

 
  
MPphoto
 

  Josefa Andrés Barea (S&D).(ES) Dle președinte, dnă comisar, îi felicit pe cei patru raportori. Mă voi referi și eu la subiectul planurilor de gestionare pentru stocurile de hamsie și de stavrid negru de Atlantic.

Propunerea privind exploatarea stocurilor de hamsie, care inițial trebuia să fie o propunere pentru exploatarea sustenabilă a hamsiei, s-a dovedit a fi o propunere complexă, în prezent blocată de Consiliu. Acesta este sectorul care a suferit cele mai importante pierderi. Ne aflăm într-un punct mort pentru că situația nu a fost deblocată datorită absenței deciziilor Consiliului și Comisiei.

Doresc să subliniez poziția delegației socialiste spaniole care a sprijinit fundamentat cererile unanime ale acestui sector de-a lungul întregului proces - și subliniez, fundamentat – pe baza rapoartelor științifice și a poziției Consiliului consultativ regional. O poziție identică este menținută în relație cu noile subiecte ridicate de reforma viitoare a politicii comune din domeniul pescuitului.

Confruntați cu acest impas, am cerut ca dna comisar să retragă propunerea dacă este necesar, să ia în considerare poziția Parlamentului și să înainteze o nouă propunere.

În ceea ce privește stavridul negru de Atlantic, dl Gallagher a rezumat câteva subiecte asupra cărora și noi suntem de acord, cum sunt introducerea programelor multianuale, capturile totale admisibile și recomandările științifice. Acesta a propus, de asemenea, un amendament pe care Grupul Socialist, alături de grupul socialist spaniol, îl consideră important, deoarece Spania are un sector de pescuit tradițional al stavridului negru a cărui producție este consumată proaspătă în chiar ziua în care acesta a fost prins. Lipsa recunoașterii acestui sector va rezulta în pagube cu caracter socio-economic și va slăbi cu siguranță șansele unei gestionări îmbunătățite.

Din acest motiv, credem că dl Gallagher ar fi trebuit să ia în considerare propunerea noastră, diferențiind cazul pescuitului de coastă.

 
  
MPphoto
 

  Britta Reimers (ALDE).(DE) Dle președinte, dnă comisar, doamnelor și domnilor, mulțumesc raportorilor. Având în vedere nivelul înalt al importurilor de pește și produse din pește în UE, este esențial ca noi să menținem și să sprijinim pescarii noștri locali și sectorul național al acvaculturii. Avem nevoie urgentă de metode de capturare îmbunătățite pentru a asigura existența pe termen lung atât a mărilor noastre, cât și a pescarilor noștri.

Este la fel de important să permitem acvaculturii să se extindă în continuare. Avem nevoie urgent de o colectare mai eficientă a datelor și de o cercetare mai intensivă, deoarece numai când vom ști ce se întâmplă cu adevărat, vom fi capabili să luăm deciziile corecte pentru viitor.

Lipsa noastră de succes în îmbinarea economiei cu ecologia – care nu sunt chiar atât de diferite – este frecvent datorată birocrației excesive și lipsei de cunoștințe.

 
  
  

PREZIDEAZĂ: LIBOR ROUČEK
Vicepreședinte

 
  
MPphoto
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE).(ES) Dle președinte, aș dori să subliniez și eu importanța dezbaterii referitoare la hamsii și faptul că reprezintă un moment de cotitură, nu doar pentru acest sector în general și pentru problema hamsiilor în special, dar și pentru relațiile dintre Comisie, Parlament și Consiliu.

În această privință, aș dori să clarific faptul că Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană susține propunerile făcute de Comisie dintr-o perspectivă mai precaută.

Sprijinul nostru se axează esențial pe trei puncte:

primul este norma de exploatare, despre care credem – asemenea Comisiei – că nu trebuie să fie mai mare de 0,3; cel de-al doilea se referă la captura totală admisibilă (TAC), care, din punctul nostru de vedere, ar trebui să ia în considerare și momeala vie; ultimul punct este reducerea TAC cu cel puțin 25 %, dacă se consideră că este necesar.

Am sprijinit Comisia în aceste trei chestiuni pe care le considerăm rezonabile, tocmai pentru că noi ne dorim ca în sfârșit să acționăm mai curând ca doctori holistici care vindecă, decât ca medici legiști care constată pur și simplu decesele. Cred că este important să transmitem acest mesaj clar și cred că este o ocazie foarte bună pentru a face lucrurile în mod corect.

 
  
MPphoto
 

  Werner Kuhn (PPE).(DE) Dle președinte, dnă comisar, doamnelor și domnilor, contribuția mea vizează Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului referitor la interzicerea respingerii selective și restricțiile la pescuitul de cambulă și de calcan în Marea Baltică și în strâmtorile Belts și Sound. Ceea ce ne preocupă în acest caz nu este doar modificarea unui regulament, ci două specii foarte importante și excelente de pește alimentar de care avem nevoie urgent în Europa, pentru piața noastră internă. Încă o dată, devine evident faptul că știința și industria trebuie să conlucreze pentru a se asigura că experiența lor în materie de aruncare a capturii înapoi în mare și gestionare a stocurilor, dar și în ceea ce privește soarta capturilor accidentale, este evaluată și apreciată în mod rațional. Știm care sunt opțiunile de care dispunem pentru a impune restricții, dl Gróbarczyk le-a formulat într-o manieră excelentă. Este esențial ca articolul 15 litera (c) să fie inclus în acest regulament. Ați auzit motivul, invocat din nou de raportor foarte clar. Obiectivul nostru comun, convenit în cadrul comisiei, este minimizarea capturilor accidentale și a aruncării capturilor înapoi în mare.

Cu toate acestea, pentru unele de specii de pește, cambula și calcanul numărându-se printre acestea, trebuie prevăzută posibilitatea ca specimenele tinere sau subdimensionate să poată fi aruncate înapoi în mare dacă au fost aduse la bord odată cu captura. Desigur, este esențial și să lucrăm cu un echipament de pescuit excelent, să pescuim selectiv și să respectăm extrasezoanele. Aceste două specii și-au modificat constant zonele de depunere a icrelor, ceea ce a condus, bineînțeles, la o redefinire clară a zonelor de pescuit, iar perioadele și zonele de depunere a icrelor au fost descrise precis.

Parametrii comercializării nu trebuie revizuiți descendent, astfel încât singura posibilitate rămasă să fie producerea de făină de pește din aceste stocuri excelente. Nu acesta este obiectivul nostru. Noi dorim să servim piața, motiv pentru care am modificat regulamentul în acest mod.

 
  
MPphoto
 

  Ulrike Rodust (S&D).(DE) Dle președinte, dnă Damanaki, mă bucur că în această săptămână putem adopta patru regulamente importante privind politica în domeniul pescuitului, și că am putut ajunge la un acord nu doar între noi, ci și cu Consiliul și Comisia, privind rapoartele referitoare la acvacultură și măsurile de ordin tehnic din Marea Baltică.

Din păcate, nu același lucru se poate spune despre cele două regulamente privind planurile de gestionare pe termen lung. Formula corectă pentru gestionarea stocurilor de sardine a făcut întotdeauna obiectul unei dezbateri aprinse în cadrul comisiei. Cred că prezentarea din plen arată foarte bine și mă bucur că, aparent, și Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat) a realizat acest lucru, întrucât nu a mai depus niciun amendament. Presupun că mâine veți vota favorabil.

Cu toate acestea, avem o problemă mult mai gravă în ceea ce privește Consiliul. Contrar recomandărilor propriilor lor experți juridici, majoritatea statelor membre refuză să accepte dreptul de codecizie al Parlamentului European – la un an de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona! Este scandalos. Prin urmare, am sugerat conducerii comisiei noastre redactarea unei scrisori comune către ministerele europene din domeniul pescuitului.

M-aș bucura dacă am putea ajunge la un acord în următoarele zile, astfel încât împreună să putem demonstra cât de determinat este Parlamentul. Nu ne vom lăsa amăgiți de Consiliu atât de ușor.

 
  
MPphoto
 

  Ian Hudghton (Verts/ALE). – Dle președinte, susțin direcția trasată de dl Gallagher în raportul domniei sale și voi vota în consecință mâine, când vom ajunge în acel punct.

Principiul planificării multianuale este unul sensibil dacă permite o planificare anticipată rezonabilă din partea pescarilor și a sectorului de prelucrare. Dar, în general, mai rămân câteva aspecte extrem de negative ale gestionării pescuitului comunitar, după cum bine știți. Am convingerea că națiunile care pescuiesc – cele care au dreptul în anumite zone maritime – sunt cele care ar trebui să ia deciziile privind conservarea și gestionarea stocurilor.

O serie de vorbitori a făcut iar referire la scandalul aruncării capturilor înapoi în mare. Există o conștientizare din ce în ce mai mare în Scoția referitoare la faptul că aruncarea capturilor înapoi în mare este rezultatul direct al reglementării UE și, în special, al planului de refacere a resurselor de cod. Sper că dna comisar va lua act de acest lucru și va lua măsuri pentru a rezolva acest aspect din scandalul aruncării capturilor înapoi în mare, care putea fi evitat modificând o serie de regulamente nefuncționale care se aplică în prezent.

 
  
MPphoto
 

  Gabriel Mato Adrover (PPE).(ES) Dle președinte, în discursul meu mă voi concentra asupra a două rapoarte ale căror procedură și rezultate finale reprezintă un exemplu a ceea ce trebuie să facem și ce nu. Mă refer la planul pentru stocurile de hamsii și la utilizarea speciilor exotice în acvacultură.

În ceea ce privește hamsiile, un exemplu pentru modul în care nu trebuie făcute lucrurile, subiectul a fost dezbătut mai mult de un an și, din păcate, a devenit mai curând o dezbatere legată de competențele pe care le acordă Tratatul de la Lisabona Parlamentului și de temeiul juridic al propunerii Comisiei, decât o dezbatere menită să stabilească ce este mai bine pentru pescari, industrie și pescuit. A fost o dezbatere lungă și inutilă, a cărei victimă a fost sectorul, care a urmărit cu uimire cum ne-am pierdut în discuții în timp ce planul de gestionare îndelung așteptat nu a avansat și este în pericol de a nu vedea niciodată lumina zilei.

Persoanele care lucrează în sectorul hamsiilor sunt îndreptățite să se plângă de impedimentele administrative cu care se confruntă acest plan, atât de esențial pentru evitarea întreruperilor activităților acestei pescării.

Cred sincer că, dat fiind acest context plin de incertitudine, Comisia ar trebui ca astăzi, în Parlament, să încerce să trimită un semnal pozitiv sectorului.

Dimpotrivă, în ceea ce privește utilizarea speciilor exotice, acordul la care a ajuns Parlamentul la prima lectură reprezintă un bun compromis. Comisia, Consiliul și Parlamentul au reușit să ajungă rapid la un acord, fără controverse majore în materie de legislație sau fapte.

Acordul nu stabilește doar o definire strictă a instalațiilor închise pentru acvacultură, dar realizează și o mai mare claritate juridică pentru întreprinderile din sector și, mai important, elimină o parte din birocrația de care europenii s-au săturat.

Sunt convins că procesele administrative trebuie reduse la un minim esențial. Europenii se confruntă cu o birocrație excesivă, care îngreunează foarte mult lansarea sau funcționarea oricărei activități. Prin urmare, rapoartele precum cele de astăzi, care elimină proceduri administrative, sunt nu numai vești bune pentru sectorul de acvacultură, dar ar trebui să fie și o caracteristică constantă a modului în care lucrăm.

 
  
MPphoto
 

  Antolín Sánchez Presedo (S&D).(ES) Dle președinte, dnă comisar Damanaki, mă voi concentra asupra rapoartelor dlor Gróbarczyk și Ferreira. Aș dori să-i felicit pe raportori pentru acordurile în primă lectură la care au ajuns cu Consiliul, referitoare la revizuirea celor două regulamente care adaptează politica în domeniul pescuitului la Tratatul de la Lisabona și subliniază angajamentul Uniunii Europene pentru gestionarea durabilă a pescuitului și conservarea biodiversității.

Interzicerea respingerii selective și restricțiile la pescuitul cambulei și al calcanului în Marea Baltică sunt măsuri esențiale pentru gestionarea eficientă și adecvată a resurselor. Este adecvat să le încorporăm permanent în cadrul Regulamentului de măsuri tehnice pentru acele ape. Această abordare ar putea fi extinsă la restul apelor comunitare și se încadrează în politica de interzicere a aruncării capturilor înapoi în mare, care face parte din viitoarea reformă a politicii comune în domeniul pescuitului.

De asemenea, este esențial ca Uniunea Europeană să actualizeze definirea și condițiile de funcționare ale instalațiilor închise pentru acvacultură, să ia în considerare modul în care publică lista și să stabilească, în conformitate cu Tratatul de la Lisabona, procedurile pentru dezvoltarea sau punerea în aplicare de către UE a normelor menite să asigure că se evită poluarea rezultată din acele activități care pot pune în pericol sau afecta ecosistemele.

 
  
MPphoto
 

  Alain Cadec (PPE) . – (FR) Dle președinte, dnă comisar, doamnelor și domnilor, în primul rând aș dori să-i felicit pe colegii noștri deputați, dna Bilbao și dnii Gallagher, Gróbarczyk și Ferreira, pentru rapoartele domniilor lor.

Aș dori să-mi exprim satisfacția că Parlamentul finalizează prima lectură a celor două planuri pe termen lung pentru hamsii și stavrid negru. De fapt, odată cu adoptarea Tratatului de la Lisabona, Parlamentul a devenit un factor de codecizie în aceste chestiuni.

În ceea ce privește stocul de hamsii, sunt încântat de textul adoptat în cadrul Comisiei pentru pescuit, care vizează o gestionare pe termen lung a unor specii intens pescuite. Acest plan va permite luarea de măsuri comune de gestionare între principalele țări care pescuiesc.

Momeala vie va fi luată în considerare în cadrul cotelor, facilitând astfel verificarea cantităților pescuite în cel mai corect mod. Mai mult, salut măsurile pentru monitorizarea controlului acestui pescuit. Sistemul pentru controlarea integrală a navelor trebuie să fie același în diferitele state membre care exploatează acest stoc.

Aș dori să-l felicit pe dl Gallagher pentru raportul domniei sale. Știu că-l vom adopta mâine: acesta face posibilă exploatarea socio-economică și ecologică durabilă a stocului de macrou. Acest plan vine cu o nouă metodă de luare a deciziilor în ceea ce privește captura totală admisibilă care va facilita asigurarea durabilității stocului pe termen lung. De asemenea, aș dori să vă reamintesc importanța principiului stabilității relative, care este deosebit de important pentru mine.

Salut faptul că raportorii subliniază nevoia de a aborda aruncarea capturilor înapoi în mare. Cu toate acestea, ca și colegii mei, cred că este regretabil faptul că Consiliul contestă noua competență de codecizie a Parlamentului în ceea ce privește planurile de gestionare pe termen lung. Cred că problema temeiului juridic trebuie rezolvată, întrucât întârzie punerea în aplicare a planurilor, care sunt esențiale pentru conservarea resurselor și reglementarea pescuitului.

De asemenea, trebuie să definim, o dată pentru totdeauna, noțiunile de pescuit neindustrial și industrial. Acest lucru va garanta faptul că reforma politicii comune în domeniul pescuitului se efectuează pe o bază rațională și solidă. Este ceea ce se sugerează și în raportul dlui Gróbarczyk, căruia îi mulțumesc pentru calitatea muncii sale. Mai mult, după cum știm, o interdicție totală privind aruncarea capturii înapoi în mare nu este realistă. Sper că Comisia Europeană va sprijini sectorul, care introduce echipamentul selectiv și asigură pescuitul durabil din punct de vedere economic și ecologic.

 
  
MPphoto
 

  Guido Milana (S&D).(IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, un minut nu este suficient pentru a acoperi patru rapoarte. Prin urmare, îi felicit pe ceilalți trei raportori, dar mă voi referi doar la raportul dlui Ferreira.

Aderența la principiile biodiversității trebuie să fie un element central al tuturor acțiunilor pe care le întreprinde Uniunea Europeană în ceea ce privește pescuitul și acvacultura. Amendamentul de compromis este rezultatul unei bune activități realizate de dl Ferreira, care a înțeles în mod clar aceste preocupări.

Nu trebuie să avem idei preconcepute atunci când căutăm modalități de a îmbunătăți standardele de acvacultură, dar trebuie să fim riguroși în ceea ce privește controlul și aplicarea regulamentelor care sunt exacte pe cât posibil, pentru a evita riscul de modificare a echilibrului ecologic.

Astfel, cel mai mare sprijin pentru producția organică este o decizie care se ia în interesul general și care înglobează protecția biodiversității. Aceasta, de fapt, este cea mai bună modalitate de optimizare a producției de specii native.

Dnă comisar, sper că, fiind parte a reformei politicii comune în domeniul pescuitului, aceste măsuri suplimentare privind acvacultura pot fi incluse în cadrul unui regulament simplificat. Problemele vor fi, astfel, simplificate într-o mare măsură și sper că un singur regulament privind acvacultura va simplifica și mai mult procedurile în ansamblu.

 
  
MPphoto
 

  Jarosław Leszek Wałęsa (PPE). (PL) Dle președinte, aș dori să încep prin a-l felicita pe dl Gróbarczyk pentru ajutorul său. Mă bucur foarte mult că a fost posibilă includerea unui punct foarte semnificativ în cadrul acestui raport, solicitând Comisiei să pregătească un plan cuprinzător de gestionare a cambulei din Marea Baltică.

Aș dori să profit de această ocazie pentru a atrage atenția dnei comisar asupra faptului că autoritățile poloneze propun adoptarea unui sistem cuprinzător de gestionare a stocurilor de pește plat din Marea Baltică pentru mulți ani și nu au obținut încă niciun rezultat tangibil din partea Comisiei Europene.

Trebuie elaborat un sistem uniform de gestionare a peștilor plați, indiferent de zonele în care s-ar afla. Aceștia au o mare importanță economică pentru pescarii din Marea Baltică, inclusiv pentru cei din Polonia, motiv pentru care merită o mai mare atenție decât cea care le-a fost acordată până acum din partea instituțiilor europene responsabile cu activitățile de pescuit.

 
  
MPphoto
 

  Brian Crowley (ALDE). – Dle președinte, aș dori să le mulțumesc raportorilor pentru rapoartelor domniilor lor și, în special, dlui Gallagher. Două lucruri mi-au atras imediat atenția ascultând discuția de până acum. Primul este acela că întregul concept de creare a unei oportunități pentru a permite o divizare în cadrul TAC într-o pescărie este extrem de iresponsabil. Ar trebui să ne opunem cu fermitate.

Al doilea se referă la aruncării capturii înapoi în mare, și mă întreb dacă nu ar fi momentul să analizăm oportunitatea creării unei piețe gri pentru aceste capturi. Este vorba de capturi accidentale făcute în timpul operațiunilor de pescuit normale și, în loc să le aruncăm înapoi în apă, de ce să nu permitem să fie debarcate și să impunem un cost de captură – nu un preț al pieței, ci al capturii. Am putea înlocui astfel miile de tone de pește importat, care provine din Orientul Îndepărtat și din alte locuri, pentru a umple piețele din cadrul Uniunii Europene.

Poate fi o soluție avantajoasă pentru toată lumea. Poate reduce cantitatea de aruncări înapoi în mare și poate asigura faptul că pescarii nu aruncă un produs valoros.

 
  
MPphoto
 

  Nick Griffin (NI). – Dle președinte, este bine că UE încearcă să conserve stocurile de pește amenințate, dar înainte de a ne auto-felicita excesiv pentru aceste propuneri, nu trebuie să uităm că multe dintre regulamentele trecute ale UE din domeniul pescuitului au fost eșecuri îngrozitoare. Politicile europene din domeniul pescuitului au permis ca în apele teritoriale britanice să se pescuiască până aproape de extincția speciilor. Realitatea este că cea mai bună metodă de a proteja stocurile de pește este să le lăsăm în mâna pescarilor și a biologilor marini ai guvernelor naționale și nu a birocraților comunitari.

Sfatul lucrătorilor care muncesc pe rămășițele flotei britanice de pescadoare este simplu: renunțați la sistemele de cote, care duc la aruncarea capturii înapoi în mare și la respingerea selectivă, și înlocuiți-le cu limite de captură pe bază de greutate, astfel încât toți peștii prinși să fie debarcați și utilizați fie pentru consumul uman, fie prelucrați în hrană furajeră sau pentru pești. Trebuie să înlocuim sistemul de comercializare la liber a cotelor și, astfel, să împiedicăm finanțatorii, supermarket-urile și bogătașii să mai speculeze mijloacele de subzistență ale pescarilor. Cotele de toate felurile – și în oricare mări – trebuie deținute de pescarii din porturile cu conexiuni tradiționale la acele ape și comercializate doar între pescarii care sunt, la rândul lor, îndreptățiți să pescuiască prin conexiuni personale, familiale sau comunitare.

 
  
MPphoto
 

  Seán Kelly (PPE).(GA) Dle președinte, nu sunt o autoritate în acest domeniu, dar întrucât eu provin dintr-o națiune insulară, știu că pescuitul este foarte important pentru comunitățile de pe coasta întregii Irlande.

– Stimatul meu coleg irlandez, dl Gallagher, care este o autoritate în domeniu nu doar în Irlanda dar și dincolo de granițele acesteia, a subliniat câteva puncte pertinente atunci când a vorbit despre nonsensul cotelor comune pentru două zone separate și un singur stoc. Grupul meu, Grupul PPE, are o perspectivă diferită. În același timp, afirmațiile dlui Gallagher par logice, întrucât stavridul negru este o specie tranzitorie. Deci aș dori răspunsul dnei comisar în special la această problemă: nu un răspuns personal, ci unul bazat pe probe științifice. De asemenea, sunt de acord cu colegii mei în ceea ce privește aruncarea capturii înapoi în mare, și aș dori să văd că dezvoltăm mai mult acvacultura...

(GA) întrucât vor exista cereri din ce în ce mai mari pentru pește în viitor, și sper ca fiecare specie de pește să ne fie disponibilă.

 
  
MPphoto
 

  Gerard Batten (EFD). – Dle președinte, am încercat recent să stabilesc costurile politicii comune în domeniul pescuitului pentru economia britanică. Cea mai bună estimare doar a capturii pierdute este de cel puțin 3,6 miliarde de lire sterline pe an; costurile mai ridicate ale facturilor pentru alimente ajunge în jur de 4,7 miliarde de lire sterine pe an; costurile subvențiilor, șomajului, resurselor risipite, birocrației, etc. ajung în jur de 2,8 miliarde de lire sterline pe an. Toate acestea ajung anual la peste 11,1 miliarde de lire sterline.

Industria piscicolă a fost devastată, cu peste 97 000 de locuri de muncă pierdute începând cu anul 1973 în industria de pescuit sau în cele dependente. Costurile economice și umane sunt incalculabile; impactul ecologic al politicii comune în domeniul pescuitului este un dezastru. Peste 880 000 de pești morți sunt aruncați în Marea Nordului în fiecare an. Soluția pentru Marea Britanie este, desigur, să părăsească Uniunea Europeană, să recâștige controlul asupra apelor sale teritoriale și să restaureze sănătatea unei industrii naționale de pescuit revitalizată.

 
  
MPphoto
 

  Ricardo Cortés Lastra (S&D).(ES) Dle președinte, dnă comisar, pescuitul de hamsii din Golful Biscaya a încetat în 2005 datorită condiției proaste a stocurilor. Obiectivul planului propus este să asigure pescuitul durabil, stabilind cote pe baza criteriilor științifice. Acest plan este sprijinit de sector, care are nevoie de stabilitate. Rog Comisia să retragă această propunere și să țină seama de inițiativa Parlamentului.

 
  
MPphoto
 

  Maria Damanaki, membră a Comisiei. – Dle președinte, aș vrea să le mulțumesc distinșilor deputați pentru contribuțiile aduse. Discuția a fost într-adevăr foarte interesantă.

În primul rând, aș dori să reacționez la remarcile dnei Fraga, în numele PPE și al altor deputați, referitoare la problemele instituționale pe care le avem acum, și anume noul mediu instituțional stabilit de Tratatul de la Lisabona. Trebuie să recunosc că intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona a creat o nouă eră și am dori să ne adaptăm la această eră nouă. Aș vrea să afirm foarte clar că Comisia înțelege și sprijină ideea că Parlamentul trebuie să aibă un cuvânt de spus în privința capturii: rolul planului de gestionare pe termen lung.

Credem că tratatele sunt foarte clare atunci când fac referire la acest aspect. Aceasta este poziția noastră dar, după cum știți, există o reacție în Consiliu. O serie de state membre au reacționat într-o manieră foarte fermă, dar există și o reacție generală la această abordare. Trebuie să găsim o soluție, deoarece, în caz contrar, nu putem continua să aplicăm planurile de gestionare pe termen lung care, după cum veți înțelege, reprezintă viitorul nostru. Nu putem continua cu o nouă politică dictată de perspective pe termen scurt și cu toate aceste negocieri politice cu care ne-am obișnuit.

Deci trebuie să găsim o soluție pentru a debloca situația. Mi-am propus să încerc să găsesc o modalitate de soluționare printr-o reuniune trilaterală. Voi propune Parlamentului și Consiliului să ne reunim pentru a găsi cel puțin o soluție de compromis, de care avem nevoie cât mai curând posibil, întrucât nu putem continua astfel.

Toate planurile de gestionare pe termen lung sunt blocate în prezent și am câteva propuneri noi referitoare la planuri noi de gestionare, care sunt foarte importante pentru stocurile de somon, de exemplu, precum și pentru cele pelagice. Sunt planuri de gestionare pe termen lung foarte importante. Sunt gata și noi așteptăm să găsim o soluție instituțională la aceste probleme foarte sensibile.

În ceea ce privește contribuțiile celorlalte grupuri, aș dori să salut intervențiile dlui Arsenis, dlui Haglund și ale dlui Lövin în numele grupurilor lor și să fiu de acord cu ei că avem nevoie de planurile de gestionare pe termen lung și de asistență științifică.

Înțeleg și aș dori să fiu foarte clară în ceea ce privește cerințele pescăriilor noastre și problemele sectorului nostru de pescuit. Dar aș dori să vă spun că în prezent discutăm un exemplu clar al situației. Planul pentru hamsii și faptul că am fost nevoiți să închidem pescuitul pentru câțiva ani este o dovadă clară a faptului că nu putem avansa dacă ignorăm consilierea științifică.

Înțeleg problemele și trebuie să găsim o sinteză și o soluție. Ideea mea, care va constitui una din principalele teme ale reformei politicii noastre în domeniul pescuitului, este să continuăm să luăm în calcul recomandările științifice și, de asemenea, să încercăm să găsim o soluție atunci când aceste recomandări nu sunt destul de clare și nu avem suficiente informații pentru a ne forma o opinie clară.

De asemenea, aș dori să spun că raportul dlui Gróbarczyk este foarte important și că măsurile tehnice care vizează modul de evitare a modernizării sunt foarte importante pentru politica noastră. Aș dori să subliniez și faptul că avem nevoie de o politică privind cambula și peștii plați, după cum am afirmat deja. Intenționăm să elaborăm o astfel de politică.

Avem nevoie de o politică foarte curajoasă în ceea ce privește aruncarea capturii înapoi în mare, la care mulți dintre dumneavoastră au făcut referire. Nu cred că ne putem permite să aruncăm peștii înapoi în mare când aceștia sunt atât de valoroși. Nu ne mai permitem acest lucru. Poate că a fost o soluție când apele noastre erau pline de pește, dar acum avem probleme reale. Nu putem arunca peștii înapoi în mare.

Deci trebuie să găsim o soluție la această problemă și salut propunerile făcute, cum ar fi compensarea pescarilor pentru costul capturii în cazul capturilor accidentale. Putem găsi soluții, dar prin intermediul reformei politicii noastre trebuie să ne îndreptăm spre un obiectiv de eliminare a aruncării capturii înapoi în mare. Desigur, trebuie să ținem seama de toate măsurile tehnice necesare pentru acest lucru, dar trebuie să ne îndreptăm în această direcție.

O ultimă remarcă referitoare la problemele din acvacultură. Trebuie să reducem sarcinile care creează obstacole în acvacultură. Pot fi de acord cu asta. Pot fi de acord cu raportorul și cu dl Milana și cu alți vorbitori care au făcut referire la acest lucru.

Ce pot să spun este că încercăm să obținem acest lucru ca parte a reformei noastre PCP. De asemenea, aș dori să reiterez faptul că urmează să intensificăm cercetarea științifică pentru speciile utilizate în acvacultură, deoarece trebuie într-adevăr să trecem la producția în masă a acestor produse de acvacultură, dacă vrem cu adevărat ca acvacultura să fie o alternativă la sectorul nostru de pescuit.

 
  
MPphoto
 

  Izaskun Bilbao Barandica, raportoare.(ES) Dle președinte, dnă comisar, în primul rând, aș fi apreciat un răspuns clar din partea dumneavoastră dacă intenționați sau nu să cedați dorințelor Consiliului, admițând – fapt pentru care sunt recunoscătoare – problemele în ceea ce privește acceptarea competențelor pe care Tratatul de la Lisabona le conferă Parlamentului.

Comisia pentru pescuit a votat pentru a doua oară și a nu a solicitat dnei comisar retragerea propunerii. Astăzi solicităm dnei comisar să ne ofere un răspuns dacă va ceda sau nu dorințelor Consiliului.

Sectorul are nevoie de un plan. Sectorul a fost responsabil și a lucrat mai mult de doi ani cu institutele științifice și cu Comisia pentru a stabili și elabora norma de exploatare din propunere. Este un sector responsabil care a fost închis timp de cinci ani și să nu uităm că însuși sectorul a solicitat această închidere. În anul anterior închiderii, a putut pescui 7 000 de tone și în fiecare zi a stabilit cota care putea fi pescuită pentru a face cota aceea mică profitabilă. Apoi a decis unilateral să notifice Comisia că înceta pescuitul deoarece ajunsese la limita stabilită.

Acesta este sectorul pe care-l avem. Este un sector care ne-a cerut de mai multe ori să luăm o decizie și să fim transparenți, un sector care a muncit responsabil și riguros pentru a ajunge la acest plan atât de necesar.

Adoptarea acestui plan înseamnă distanțarea de deciziile politice obscure în materie de cote și capturi totale admise, a căror bază este uneori este necunoscută. Am trăit mulți ani cu această lipsă de transparență. Secolul XXI nu este secolul non-transparenței, și nici cetățenii europeni, nici acest sectorul care s-a dovedit responsabil nu merită asta.

Din fericire, ultimul raport realizat de AZTI (Institutul științific basc) și studiul Juvena ne-au demonstrat că există stocuri de hamsii mult mai mari pentru anul următor. Cu toate acestea, aș dori un răspuns mai clar, dnă comisar.

 
  
MPphoto
 

  Pat the Cope Gallagher, raportor. – Dle președinte, aș dori să-i mulțumesc dnei comisar și colegilor mei pentru contribuțiile aduse, precum și raportorilor virtuali, secretariatului Comisiei pentru pescuit, Consiliului, Comisiei, consilierului juridic al grupului meu și într-adevăr, propriului meu consilier.

Înțeleg că, la nivel tehnic, există o diviziune în cadrul Consiliului referitoare la un drept exclusiv al acestuia de a decide norma de exploatare a capturii. Înțeleg și că cei 27 de miniștri trebuie încă să discute integral acest dosar și această problemă în special. Sper că va prevala bunul simț.

În ceea ce privește dificultatea dnei comisar cu +/- 5 000 de tone, v-aș transmite, dnă comisar, că aceasta a fost o soluție pragmatică. Ne confruntăm cu acest dosar de peste un an și am reușit să găsim o cale de evoluție. Cred că uneori trebuie să fim pragmatici pentru a depăși dificultățile.

Aș dori să le comunic celor din Grupul S&D că nu există absolut nicio ambiguitate referitoare la poziția mea față de amendamentul domniilor voastre. Cu siguranță voi recomanda susținerea acelui amendament. Referitor la propunerea Grupului PPE, aș afirma că Grupul PPE ar trebui să reflecteze la aceasta. Am fost foarte atent să includ preocupările sale în Amendamentul 7, care tratează problema Golfului Biscaya, a pescuitului artizanal și a drepturilor istorice.

Oricine sprijină acest lucru trebuie să nu uite că vom avea multe rapoarte în Parlament. Dacă sprijiniți ceva greșit acum, există posibilitatea ca, de dragul consecvenței, să fiți nevoiți să sprijiniți ceva greșit și în viitor. Din punct de vedere științific, este total greșit să divizăm TAC, și nu este numai părerea mea personală. Dacă o facem acum, va trebui la fel de bine să o facem și în viitor pentru un singur stoc de pescuit. Planurile multianuale sunt vitale pentru a permite sectorului să planifice în avans. Să sperăm că mâine va prevala bunul simț și că vom implementa un raport pe care-l putem monitoriza.

 
  
MPphoto
 

  Marek Józef Gróbarczyk, raportor.(PL) Dle președinte, încă o dată, aș dori să-mi exprim mulțumirile sincere adresate tuturor raportorilor virtuali, în special celor prezenți – dna Ulrike Rodust, dl Kuhn și dl Ferreira, precum și dlor Kuhn și Alain Cadec, pentru aprecierile calde despre tema raportului meu. Vă mulțumesc foarte mult.

Și eu sper că raportul va funcționa ca o continuare a soluțiilor acceptate și, mai presus de toate, ca un început al lucrărilor vizând regionalizarea. Regionalizarea este obiectivul nostru pe care ne străduim să-l realizăm în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului. Aceasta va determina succesul în practică al viitoarei politici comune în domeniul pescuitului.

 
  
MPphoto
 

  João Ferreira, raportor. – (PT) Dle președinte, aș dori să-mi exprim mulțumirile pentru comentariile făcute la adresa raportului meu și să-mi utilizez timpul de discurs pentru a face câteva remarce referitoare la planul multianual pentru stocul vestic de stavrid negru din Atlantic și la amendamentul propus la raportul dlui Gallagher pe care l-am prezentat în numele Grupului Confederal al Stângii Unite Europene Stânga – Verde Nordică.

Scopul acestui amendament, pe care amendamentul 7 al raportorului nu-l garantează pe deplin, este să clarifice natura specifică a diverselor flote și faptul că aceste puncte specifice și destinația finală a peștilor trebuie luate în considerare atunci când definim capturile totale admisibile (TAC). Pescuitul de coastă sau artizanal la scară mică are caracteristici economice și sociale care sunt distincte de cele ale pescuitului industrial, și nu numai. Când se stabilesc limite pentru pescuitul destinat furnizării de pește proaspăt pentru consum, acestea nu trebuie tratate în același mod ca pescuitul industrial, care are ca finalitate prelucrarea peștelui.

În ceea ce privește diversele flote și aspectele tehnice ridicate, încă nu sunt de acord cu poziția raportorului. Efectiv vorbim despre același stoc, de la aceeași sursă, dar, astfel cum s-a menționat deja, este o sursă care se dezvoltă în zone de pescuit distincte. Pescuitul de coastă sau artizanal funcționează în mod ideal într-o zonă de pescuit specifică, iar pescuitul industrial în alta. Prin urmare, vorbim despre zone care au granițe definite în mod clar și credem că acest lucru este compatibil. Mai mult, credem că TAC trebuie ajustată la fiecare dintre aceste zone diferite pentru a ne asigura că stocul este gestionat în mod rațional. Și asta pentru că, astfel cum s-a menționat deja, gestionarea rațională a stocului ar trebui să ia în considerare nu doar aspectele ecologice și biologice, dar și factorii economici și sociali. Lucrurile care sunt complet diferite nu trebuie tratate exact în același mod.

 
  
MPphoto
 

  Președinte. – Dezbaterea a fost închisă.

Votarea va avea loc mâine (marți, 23 noiembrie 2010).

Declarații scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

 
  
MPphoto
 
 

  Robert Dušek (S&D), în scris.(CS) Raportul privind interzicerea respingerii selective și restricțiile privind pescuitul de cambulă și de calcan în Marea Baltică și în strâmtorile Belts și Sound solicită noi prevederi în regulamentele privind pescuitul în zonele respective. Marea Baltică are statutul de „zonă marină extrem de sensibilă” și este unul dintre cele mai valoroase, dar și cele mai sensibile ecosisteme marine de pe planetă. Din acest motiv, sunt de acord cu raportorul că este esențială abandonarea – și nu doar aici – a pescuitului la scară industrială. Doar printr-un pescuit echilibrat economic și ecologic, utilizând metodele de pescuit adecvate, putem ajuta la conservarea pescuitului și a actualelor specii de pește la un nivel durabil pentru generațiile viitoare. În legătură cu schimbările climatice, a existat o deplasare masivă a peștelui în Marea Baltică și, prin urmare, este necesară revizuirea regulată a zonei marine protejate. Prin urmare, aș vrea să solicit Comisiei să facă acest lucru la intervale regulate. De asemenea, este esențial pentru companiile de pescuit să fie încurajate prin intermediul legislației să utilizeze cel mai bun echipament disponibil în prezent în materie de selectivitate, și astfel să evite capturarea unor cantități uriașe de pește subdimensionat și a peștilor diferiți de speciile țintă, sau capturile accidentale. Parlamentul European ar trebui să demonstreze acest lucru incluzându-l în reforma propusă a politicii comune în domeniul pescuitului în 2011, pe care o voi promova urgent.

 
Aviz juridic - Politica de confidențialitate