Președinte. – Următorul punct pe ordinea de zi este declarația în numele vicepreședintei Comisiei și Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate referitoare la Ucraina. Aș dori mai întâi să-i dau cuvântul domnului comisar De Gucht în numele vicepreședintei Comisiei și Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, baroana Ashton.

  Karel De Gucht, membru al Comisiei, în numele Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate. – (FR) Domnule președinte, am plăcerea de a dezbate în această seară situația din Ucraina în numele lui Cathy Ashton, Înaltul Reprezentant și Vicepreședinte, care regretă că nu a putut fi prezentă astăzi.

Astăzi este o zi importantă pentru Ucraina, președinția sa a OSCE pentru 2013 fiind anunțată în această dimineață. Este un privilegiu, dar și o oportunitate, și-i va oferi Ucrainei oportunitatea de a fi la înălțimea așteptărilor, care sunt, desigur, mari.

Vreau să mă opresc acum asupra relației noastre bilaterale, marcată lunea trecută de un summit la Château Val Duchesse din Bruxelles, cu participarea președintelui Ianukovici, precum și a președinților Van Rompuy și Barroso. Cathy Ashton a luat parte la discuția referitoare la chestiunile internaționale. Am fost și eu acolo pentru a face o estimare a perspectivelor de a stabili, în viitorul apropiat, o relație de liber schimb profundă și globală, cu un nivel de ambiție ridicat. Discuțiile noastre au fost sincere și sunt încrezător că summitul a pus bazele unei relații care merită să fie mai amplă și mai concretă.

Principalele două rezultate ale summitului sunt adoptarea planului de acțiune privind libera circulație a persoanelor și semnarea protocolului la Acordul de parteneriat și cooperare care îi permite Ucrainei să participe la programele Uniunii.

Pe ordinea de zi se mai regăsesc situația internă a Ucrainei, negocierile în curs privind viitorul acord de asociere și procesul de reformă. Ucraina face parte din vecinătatea noastră. Încercăm deci să îmbrățișăm această proximitate și, la rândul său, vecinătatea Ucrainei este în mișcare, dacă ne gândim la summitul NATO din acest weekend și la încheierea, astăzi, la Bruxelles, unde am fost cu doar câteva ore în urmă, a negocierilor bilaterale care-i permit Uniunii Europene să sprijine aderarea Rusiei la OMC.

Să revenim la summit. Guvernul actual a făcut o serie de reforme economice importante pe care le-am salutat. Este vorba în primul rând despre legea achizițiilor publice, care ar trebui să joace un rol important în lupta împotriva corupției. S-au încheiat acorduri cu FMI și au fost introduse reforme importante în sectorul cheie al energiei. Guvernul ucrainean a reușit destul de bine să stabilizeze situația țării. Acest lucru este, evident, foarte important.

Cu toate acestea,suntem îngrijorați de relatările neîncetate privind degradarea libertăților fundamentale și principiilor democratice în Ucraina. Sunt îngrijorătoare mai ales plângerile referitoare la libertatea mass-mediei, libertatea de întrunire și libertatea de asociere. Mai mult, după cum știți, Curtea Constituțională a Ucrainei a anulat recent constituția din 2004, care a fost adoptată în timpul Revoluției portocalii. Așadar, constituția din 1996, care conferă mai multă putere președintelui, este cea care se va aplica din nou de acum încolo. Această decizie, foarte contestată, demonstrează că Ucraina are nevoie de un proces de reformă constituțională deschis și participativ.

Un astfel de proces ar trebui să aibă ca scop înființarea unui sistem durabil de echilibru al puterilor, care ar fi în conformitate cu standardele europene. Această temă a fost adusă în discuție și în rezoluția dvs. din februarie.

O altă decizie recentă a Curții Constituționale care se pretează la diverse interpretări vizează durata mandatului parlamentului actual. În timp ce constituția din 1996, care este în vigoare în prezent, prevede un mandat de patru ani, Curtea a hotărât că puterile parlamentului actual vor expira doar după cinci ani, deoarece a fost ales în cursul perioadei acoperite de constituția din 2004. Această decizie trădează abordarea „a la carte” care este utilizată din ce în ce mai mult în acțiunile administrației actuale. Încă o dată, Ucraina are mare nevoie de un proces de reformă constituțional deschis și participativ, nu de decizii luate în funcție de circumstanțe.

În ultimii ani, nivelul libertății politice a fost foarte ridicat în Ucraina, alegerile fiind recunoscute una după alta de instituții credibile ca fiind conforme cu standardele internaționale. Este așadar regretabil să constatăm că ultimele alegeri municipale din 31 octombrie au fost criticate de majoritatea observatorilor. Chiar dacă aceste critici nu au vizat decât anumite aspecte tehnice și procedurale, a fost vorba totuși de un pas înapoi.

Valorile și principiile democratice și drepturile omului sunt principii fundamentale pentru statele membre UE. Acestea sunt principii în privința cărora orice compromis este exclus, cu atât mai mult cu cât este vorba despre un partener cheie.

Valori împărtășite pentru un viitor comun: aceasta este provocarea viitoarei asocieri dintre Ucraina și UE. Așa cum am procedat cu ocazia summitului de luna trecută și atâta timp cât problemele persistă, trebuie să continuăm să trimitem un mesaj foarte clar cu privire la respectarea valorilor fundamentale.

  Elmar Brok, în numele Grupului PPE. – (DE) Domnule președinte, domnule comisar, stimați colegi și stimate colege, aș dori să mulțumesc sincer pentru declarația care a fost făcută aici în numele Înaltei Reprezentante și la care am, de fapt, foarte puține observații de adăugat. Cred că putem afirma cu certitudine că s-a decis asupra reformelor și a unei mai mari stabilități, inclusiv din motive de stabilitate parlamentară, și această măsură trebuie salutată, însă trebuie să remarcăm că, deși ultimele alegeri parlamentare au fost corecte și juste, nu la fel au stat lucrurile în cazul alegerilor locale, deoarece acestea au fost schimbate și opoziția nu a avut o oportunitate egală de a face liste peste tot. Cred că trebuie să remarcăm, de asemenea, faptul că șeful serviciului secret are și el un rol de supraveghere principal la Curtea Constituțională și că judecătorii de acolo sunt înlocuiți pentru a anula constituția de la Revoluția portocalie. Acestea sunt fapte. Prin urmare, aș dori să mulțumesc pentru declarația în care se preciza că valorile comune și drepturile fundamentale joacă un rol vital. Perspectiva europeană pentru Ucraina este, desigur, un alt subiect important.

Pe de altă parte, sunt încântat de progresul vital realizat cu privire la chestiuni importante la summitul de luni. Criticile pe care tocmai le-am exprimat nu ar trebui să depindă sau să devină dependente de ceea ce se întâmplă în această etapă cu privire la facilitățile în domeniul vizelor. Este bine și important pentru noi să facem progrese în acest domeniu.

Este important să facem progrese cu privire la aprofundarea zonei de liber schimb, care vor aduce Ucraina mai aproape de piața internă europeană, și trebuie să subliniem faptul că atât perspectiva politică, cât și perspectiva economică a Ucrainei se regăsesc în Europa. Nu are rost să adoptăm un sistem economic rus fără a avea materii prime rusești. Piața europeană va prezenta atunci mult mai mult interes pentru Ucraina și acest lucru ar trebui, de asemenea, să îmbunătățească acordul de asociere. Totuși, cred că ar trebui să fim conștienți de faptul că aceste măsuri nu sunt numai în interesul Ucrainei, ci și în interesul nostru propriu, și că ar trebui să ne asigurăm că dezvoltarea externă și internă a Turciei progresează într-un mod care satisface interesele noastre comune în această zonă.

  Adrian Severin, în numele Grupului S&D. – Domnule președinte, filosofia grupului meu în ceea ce privește relațiile actuale dintre Ucraina și Uniunea Europeană ar putea fi exprimată prin următoarea parafrazare a unui discurs faimos: nu întrebați ce poate face Ucraina pentru Uniunea Europeană, ci ce pot face europenii pentru Ucraina, pentru a găsi în Ucraina un pilon de încredere al proiectului Uniunii Europene.

În acest scop, abordarea Uniunii Europene cu privire la Ucraina ar trebui să fie echilibrată, corectă, bazată pe fapte și strategică. Cred că aceste criterii au fost îndeplinite de rezultatele summitului recent și aș dori să-i mulțumesc domnului comisar pentru că a exprimat abordarea noastră în acest mod.

„Echilibrat” înseamnă a solicita îmbunătățiri și a oferi totodată asistență. „Corect” înseamnă a nu lua partea nimănui în controversele politice interne și a folosi aceleași standarde pentru evaluarea acțiunilor părților care poartă culoarea care ne place, dar și a celor ale părților care nu poartă culoarea care ne place. „Bazat pe fapte” înseamnă a decide să avem încredere în dovezi și nu în simple acuzații, zvonuri sau prejudecăți. „Strategic” înseamnă a promova politici care i-ar putea permite Ucrainei să devină integrată organic în proiectul Uniunii Europene, și nu politici care sunt menite să folosească Ucraina în confruntarea noastră cu vecinii săi.

Rezoluția de compromis pe care ar trebui să o adoptăm după dezbaterea de astăzi nu este un exemplu perfect, însă este un exemplu decent de abordare de acest tip. Trebuie să critic câteva greșeli în redactarea textului. Trebuie să le cerem tuturor jucătorilor politici din Ucraina să evite să prezinte această rezoluție ca pe o victorie a unora împotriva altora. De fapt, această rezoluție are scopul de a trimite tuturor forțelor politice ucrainene mesajul că a sosit timpul să se unească într-o agendă națională minimă și să realizeze mult așteptatele reforme, politici și rezultate politice care ar asigura o viață mai bună pentru popor și o oportunitate mai bună pentru țară, obiectivul fiind integrarea europeană. Nu are rost să aducem controversele interne din Ucraina în atenția întregii lumi.

Sugerez să ne îndeplinim obligațiile atât aici, cât și acolo, iar viitorul ne va răsplăti.

  Adina-Ioana Vălean, în numele Grupului ALDE. Domnule președinte, este interesant de observat faptul că Ucraina este pe ordinea noastră de zi atât de des. Sper că aceasta înseamnă că relația noastră progresează.

Tind să cred că, cu pragmatism și respect de ambele părți, înțelegând diferențele și găsind totodată interese comune putem să construim proiecte comune și să creăm un parteneriat onest.

Apreciez declarațiile recente făcute de liderii ucraineni, cărora, sper, nu le mai este teamă acum că Ucraina se îndepărtează de un viitor european. Pe de altă parte, orice dezbatere referitoare la Ucraina are tendința de a deveni un război între familiile politice europene ale opoziției și partidele politice aflate la guvernare din Ucraina. Cred că această stare de fapt nu ajută, deoarece nu este vorba despre cine este mai bun – guvernul sau opoziția – sau despre cine este sprijinit mai mult de europeni, este vorba despre viitorul democratic al cetățenilor ucraineni și despre posibilitatea ca ucrainenii să aibă o țară puternică, democratică și prosperă.

Summitul care a avut loc săptămâna aceasta a avut rezultate bune în ceea ce privește stimularea accesului la programele UE și în negocierile referitoare la acordul de asociere. Mă bucur mai ales să văd progresele mult așteptate spre o zonă de liber schimb.

Desigur, mai sunt multe de făcut în ceea ce privește reformele economice și instituționale, iar măsurile luate trebuie consolidate. Nu trebuie să permitem să se facă excepții în cadrul legislației în domeniul achizițiilor publice, care a fost adoptată la începutul acestui an – nici măcar pentru campionatul european de fotbal.

Deși un nou cod fiscal este un pas bun spre îmbunătățirea mediului fiscal, acesta nu ar trebui să devină o povară, mai ales pentru IMM-uri, care joacă un rol atât de important în orice economie sănătoasă.

Dar dați-mi voie să clarific un lucru. Nu este vorba despre a-i spune Ucrainei ce să facă, și nu este vorba despre ceea ce trebuie să facă Ucraina pentru noi. Este vorba în primul rând despre ceea ce trebuie să facă Ucraina pentru ea însăși, deoarece atât reformele instituționale, cât și reformele economice sunt o condiție preliminară pentru un viitor democratic prosper, și acest lucru este în interesul cetățenilor ucraineni.

  Rebecca Harms , în numele Grupului Verts/ALE. – (DE) Domnule președinte, doamnelor și domnilor, în ultimele zile au avut loc proteste de amploare la Kiev, Lugansk, Harkov și în multe alte orașe mari și mici din Ucraina. Zeci sau sute de mii de cetățeni ucraineni ies în stradă. Aceștia protestează împotriva legilor fiscale pe care le consideră incorecte. Dacă rezoluția noastră are în vedere pe cineva, atunci, în acest context ar trebui, după părerea mea, să vizeze cetățenii ucraineni care, prin acest protest, garantează dezvoltarea Ucrainei ca democrație continuă. Rezoluția noastră, care exprimă preocupări referitoare la erodarea democrației, se adresează guvernului și autorităților, mai ales în contextul acestor proteste, în special autorităților interne din Ucraina, și le cere să permită continuarea protestelor. Sute de mii, poate chiar milioane de oameni sunt așteptați la Kiev mâine. Trebuie să recunosc că urmăresc cu emoție situația de aici și mă îngrijorează ceea ce s-ar putea întâmpla. Până aici, toate bune – să batem în lemn. În ultimele zile, guvernul a arătat că libertatea de întrunire funcționează. Sper din toată inima că așa vor sta lucrurile și în continuare.

Cred că este foarte important pentru noi să facem din aceasta o rezoluție care să nu țină seama de grupuri. Ar fi o greșeală gravă pentru dezvoltarea Ucrainei dacă, pe viitor, o parte din această Cameră va ține cu Partidul Regiunilor și cealaltă cu partidul Iuliei Timoșenko. Această situație nu ar ajuta dezvoltarea democratică a Ucrainei. Sper că această rezoluție va fi luată în serios – chiar dacă o vom adopta după summit – în special în lumina protestelor de amploare și a îngrijorării oamenilor cu privire la efectele reformei FMI, și că vom urmări, în general, cu foarte mare atenție ceea ce se întâmplă în prezent la Kiev și în Ucraina. Vă mulțumesc pentru atenție și sper că – inclusiv Comisia – va continua să dea dovadă de solidaritate în activitatea noastră comună cu această țară, care este atât de aproape de noi în calitate de europeni.

  Paweł Robert Kowal, în numele Grupului ECR. – (PL) Domnule președinte, în Parlamentul European, am avut parte de mai multe săptămâni de dezbateri fascinante privind problemele din Ucraina. Cred că acesta este un lucru foarte bun. Rezultatele procedurilor noastre sunt urmărite cu mare interes în Ucraina – mai mare decât în multe alte țări ale Uniunii Europene. Ce-ar fi, prin urmare, dacă am trata rezoluția noastră ca pe o scrisoare, nu către o parte sau alta, ci ca pe o scrisoare adresată ucrainenilor, în care le vom spune cu sinceritate că urmărim cu interes ceea ce se întâmplă și că suntem vecini pregătiți să-i deschidă ușa Ucrainei și care doresc să intre în contact mai mult cu cetățenii acestei țări? Aș dori să-i mulțumesc doamnei Harms pentru cuvintele sale minunate. Întotdeauna simte atât de bine ceea ce trebuie spus în astfel de momente.

Ce-ar fi să vorbim sinceri despre alegeri, care nu ne-au mulțumit? Multe caracteristici ale alegerilor au fost la un standard care a lăsat mult de dorit. Nu s-a putut păstra tendința pozitivă a alegerilor anterioare, dar haideți să afirmăm totuși că mai există o șansă pentru Ucraina și că dorim să ajutăm Ucraina în această privință. Prin urmare, ce-ar fi să menționăm lucrurile bune care se întâmplă aici, și nu numai în domeniul economic, ci și în domeniul politic și, mai presus de toate, cu privire la fiecare ucrainean pentru care ușa Europei este deschisă, și că este bine că acest semnal a fost dat săptămâna aceasta de la summitul Uniunea Europeană-Ucraina? Este o coincidență bună că vorbim astăzi despre faptul că rezoluția nu este pentru un partid sau altul din Ucraina. Este pentru ucraineni și o adoptăm împreună.

  Jaromír Kohlíček, în numele Grupului GUE/NGL. – (CS) Domnule președinte, de fiecare dată când se vorbește despre Ucraina, cetățeanul UE de rând se gândește la boxerul Klitschko, care își învingea cu ușurință adversarii. Totuși, în termeni economici, Ucraina are o pondere la fel de importantă și mai multe țări UE și din Balcani depind de rutele de transport care le furnizează petrol și gaze naturale din Siberia și din Asia Centrală care străbat teritoriul Ucrainei. Este în mod evident cel mai important jucător din cadru Parteneriatului estic. Prin urmare, salut îmbunătățirea relațiilor cu Rusia și rezultatele summitului UE-Ucraina. În numeroase țări UE, ucrainenii reprezintă un procent semnificativ din lucrătorii străini, și comerțul reciproc dintre Ucraina și UE înregistrează o creștere dinamică. Principalele probleme ale țării sunt aceleași cu care se confruntă multe țări UE: corupție, un regim nefavorabil în ceea ce privește politica în domeniul vizelor și legislația incompatibilă. Trebuie menționat faptul că, potrivit observatorilor, alegerile municipale au fost organizate fără neajunsuri tehnice majore. Rezoluția propusă în comun de grupurile politice reprezintă un compromis echilibrat și, deși am anumite rezerve cu privire la unele dintre detalii, Grupul GUE/NGL o sprijină.

  Bastiaan Belder, în numele Grupului EFD. – (NL) Domnule președinte, neregulile numeroase, uneori incredibile ale alegerilor locale și regionale din Ucraina din 31 octombrie trebuie să fie un semnal de avertisment pentru Uniunea Europeană. Permiteți-mi să vă dau doar câteva exemple: tipărirea la scară largă, adesea necontrolată, a buletinelor de vot suplimentare în numeroase regiuni și fotografierea buletinelor de vot, dar și presiunea enormă exercitată asupra oficialilor, învățătorilor, doctorilor și profesorilor pentru a nu susține partidele de opoziție. Uniunea Europeană – și putem să facem acest lucru – ar trebui să adopte o poziție fermă împotriva acestei uverturi greșite, nedemocratice, la alegerile parlamentare din Ucraina din 2012; să ne păstrăm propriile valori politice în fața tendințelor autoritare din Ucraina. În caz contrar, ne riscăm credibilitatea printre elita principală a țării, mai ales în rândul forțelor care doresc să facă reformă și democratice. Din fericire, discursul dvs. clar, domnule comisar, nu dă motive de îngrijorare în această privință.

  Andreas Mölzer (NI). – (DE) Domnule președinte, știm cu toții că Ucraina este unul dintre cei mai mari vecini ai UE și că are un potențial deosebit pe viitor. Prin urmare, este cu siguranță un partener extrem de important pentru UE. Totuși, din punct de vedere politic, pare să se distanțeze vizibil de UE. Desigur, gruparea pro-rusească nu a avut succes degeaba la ultimele alegeri locale. Și aceasta a reprezentant, probabil, o înfrângere pentru Uniunea Europeană. Prin urmare, este evident că UE își pierde din atractivitate pentru ucraineni. Cetățenii de rând din Ucraina ar dori probabil să fie europeni, însă nu doresc neapărat să facă parte din Uniunea Europeană. UE renunță treptat la așii din mânecă, comportându-se mai degrabă ca o supraputere arogantă. Totuși, ucrainenii ar dori cu siguranță să fie tratați ca parteneri egali, atât de UE, cât și de Rusia.

Prin urmare, să nu privim ucrainenii condescendent de la o înălțime măreață, ca și cum cel mai mare țel ar acestora nu poate fi decât aderarea la UE. Ce-ar fi să le dăm șansa să-și dezvolte propria identitate în anii care vor urma și să decidă apoi dacă doresc să se apropie mai mult de UE sau dacă preferă să rămână independenți?

  Michael Gahler (PPE). – (DE) Domnule președinte, există un potențial imens de cooperare între UE și Ucraina. Acest lucru a fost evident la summit. Planul de acțiune pentru liberalizarea vizelor și acordul de asociere sunt numai două exemple care demonstrează acest lucru.

În această rezoluție de compromis – și acest lucru reiese din aspectele din care este alcătuită rezoluția – am subliniat și aspectele potențial pozitive. Totuși, aș dori să citez un proverb englezesc care spune că pofta vine mâncând. Rămâne de văzut dacă pachetul de reforme și legile privind reforma vor fi puse în aplicare în practică în realitate.

Domnul comisar a menționat legea privind achizițiile publice. O excepție majoră la aceasta tocmai a fost adoptată. Toate achizițiile cu privire la Campionatul European de Fotbal au fost excluse din sfera de aplicare a acestei legi. Pot deja să-mi imaginez cine se va îmbogăți extrem de mult ca urmare a acestei măsuri. Astfel, acest exemplu ilustrează faptul că principiul este ținut la loc de cinste, însă lucrurile stau foarte diferit în practică.

Aș dori să-i mulțumesc în mod expres domnului comisar pentru că și-a exprimat îngrijorarea în ceea ce privește libertatea presei, libertatea de întrunire și libertatea de exprimare și pentru că a afirmat clar că alegerile locale reprezintă un pas înapoi. Cel puțin asta am înțeles din traducerea în germană. Aceasta este și părerea Grupului Partidului Popular European (Creștin-Democrat), și noi am exprimat la rândul nostru această opinie foarte clar.

Dacă domnul Severin susține că nu este nevoie să internaționalizăm conflictele interne, după părerea mea, aceasta este o modalitate mai elegantă de a susține principiul care era cunoscut anterior drept principiul non-intervenției în afacerile interne. Lucrurile au mers prea departe și, prin urmare, nu acesta ar trebui să fie principiul care să ne călăuzească acțiunile cu privire la Ucraina. Tocmai pentru că dorim să aducem această țară mai aproape de Europa, aceasta trebuie să se lase măsurată de standarde europene. Din acest motiv, doamna Harms are dreptate când afirmă că trebuie să rămânem acum în contact foarte strâns cu Ucraina și să ne asigurăm că ceea ce s-a realizat în materie de democrație și drepturile omului nu este contestat din nou de o politică care privește în urmă.

  Hannes Swoboda (S&D). – (DE) Domnule președinte, doamnelor și domnilor, să fim sinceri. Din păcate, Revoluția portocalie, și aș dori să subliniez cuvântul „din păcate”, nu a realizat lucrurile pe care ar fi trebuit să le facă. Acest lucru se datorează, printre altele, disputei dintre doamna Timoșenko și domnul Iușcenko. Domnul Iușcenko susține acum că doamna Timoșenko este exact la fel ca domnul Ianukovici, ceea ce este foarte interesant. Din păcate, alegerile locale nu s-au ridicat la înălțimea așteptărilor noastre. Nu au respectat standardele europene și acest lucru a devenit clar acum pentru cetățenii ucraineni.

Să fim sinceri, afirmația domnului Severin a fost destul de diferită, domnule Gahler. Ar trebui să vorbiți cu doamna Timoșenko în același fel în care vorbim cu prietenii noștri din Partidul Regiunilor din Ucraina, ar trebui să o încurajați să urmeze calea europeană. Să lăsăm oligarhii în urmă și să înaintăm spre un stat democratic. Nu încercați să întrerupeți activitatea Parlamentului și vom exercita cu siguranță presiune pentru a ne asigura că standardele juridice europene sunt îndeplinite. Doamna Harms se află la mijloc. Deși aceasta nu este întotdeauna poziția adoptată de Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană, putem fi de acord cu ceea ce a afirmat doamna Harms. Ce-ar fi dacă am întinde o mână de ajutor acestei țări, pe baza standardelor europene și a sistemului juridic european? Acest lucru este important pentru toată lumea. Este politica noastră și o vom continua până când vom avea rezultate. De aceea criticăm faptul că alegerile nu au decurs bine. Ar trebui să ne asigurăm că doamna Timoșenko pune bazele unei opoziții constructive. Ar trebui să o sfătuim pe doamna Timoșenko așa cum l-am sfătuit pe domnul Ianukovici.

  Marek Henryk Migalski (ECR). – (PL) Domnule președinte, domnule comisar, voi începe cu afirmația domnului Severin, care a spus un lucru foarte important, și anume că ar trebui să ne gândim la ceea ce putem face pentru Ucraina, și nu la ceea ce poate face Ucraina pentru noi. Aș dori să-i mulțumesc domnului Severin pentru aceste cuvinte deoarece tocmai asta ar trebui să facem.

Totuși, aceste alegeri nu au fost organizate așa cum ne-am fi dorit. S-au întâmplat lucruri care nu ar fi trebuit să se întâmple. Totuși, sunt de acord cu doamna Harms, care afirmă că nu ar trebui să căutăm sprijin de la un partid sau altul, ci să vedem ce doresc ucrainenii și ce dorim noi. Prin urmare, integrarea Ucrainei în structurile europene, și să facem această afirmație în mod clar – calitatea de membru al Uniunii Europene – este în interesul Uniunii Europene, precum și în interesul ucrainenilor. După părerea mea, ridicarea standardelor la care ne așteptăm de la ucraineni este puțin nesinceră. Aceasta deoarece în această sală se află cei care sunt foarte mărinimoși față de partenerii lor strategici cu privire la aspecte referitoare la drepturile omului, libertatea de exprimare și libertatea presei. Între timp, ridică considerabil și sporesc din ce în ce mai mult standardele pentru prietenii noștri din Ucraina. Trebuie să fim moderați. Ucrainenii merită cooperarea noastră, cuvintele noastre de sprijin și – așa cum a afirmat domnul Swoboda – indiferent de tabăra politică. Același lucru se întâmplă uneori și în această Cameră – anumite diviziuni își pierd semnificația deoarece subiectul discutat este mai important decât diviziunile. În cazul de față, subiectul vizează cea mai strânsă cooperare posibilă între Uniunea Europeană și Ucraina.

  David Campbell Bannerman (EFD). – Domnule președinte, cunosc Ucraina din vizitele la Kiev și în Crimeea și colecționez artiști ucraineni precum Tetenko și Șișko. Ucrainenii sunt oameni buni, generoși, calzi, însă, din punct de vedere politic, aș sugera să se acționeze cu mare prudență. Ucraina este o țară divizată între un vest pro-occidental și un est cu fața spre nord. Este, de asemenea, un jucător important, cu 45 de milioane de cetățeni, și Rusia consideră că are această țară la degetul său mic.

Am făcut turul flotei rusești din Sevastopol, în peninsula Crimeea. Rușii vor păzi cu gelozie accesul la Marea Neagră din acest loc. Orice discuție privind aderarea Ucrainei la NATO va fi o lovitură puternică pentru ursul rusesc.

O abordare diplomatică stângace a baronesei Ashton ar putea exacerba tensiunile într-un moment dificil, în timp ce costul forțării Ucrainei în UE în materie de subvenții agricole, ajutor regional și imigrarea în masă ar fi prohibitiv. Este mai bine să ajutăm în alte moduri, iar Ucraina să rămână o națiune mândră, independentă, non-UE.

  Csanád Szegedi (NI). – (HU) Domnule președinte, doamnelor și domnilor, cred că suntem cu toții de acord că datorită dimensiunii sale geografice mari și populației numeroase, Ucraina are o importanță strategică și poate chiar cheie pentru Uniunea Europeană.

Totuși, am descoperit două aspecte care lipsesc din acest raport. Unul din ele constă în menționarea minorităților din Ucraina. După cum știm cu toții, doar 65–70 % din populația Ucrainei este ucraineană, chiar dacă includem și populația ruteană. Există o minoritate rusă destul de mare care trăiește în Ucraina, precum și numeroși unguri, tătari și români. Sugerez vehement ca acest aspect să fie inclus în raport și ca preocupările noastre referitoare la minorități să fie exprimate în cerințele noastre. Trebuie, de asemenea, menționată necesitatea de a sprijini educația locală, și anume educația minorităților și folosirea limbilor minoritare, și faptul că monumentele locale ale minorității ungare subcarpatice au fost vandalizate.

Celălalt aspect despre care regret că nu s-a vorbit mai mult este frauda săvârșită în timpul alegerilor locale. Solicit prin prezenta UE să-i ceară Ucrainei să ofere lămuriri cu privire la aceste două aspecte.

  Paweł Zalewski (PPE). – (PL) Domnule președinte, săptămâna aceasta este una bună pentru relațiile dintre UE și Ucraina. În primul rând, în timpul summitului de luni, am stabilit de comun acord o foaie de parcurs pentru dereglementarea traficului cu vize. În continuare, mâine vom vota ceea ce cred eu că este o rezoluție bună a Parlamentului European care deschide posibilități pentru cooperarea în continuare și pentru consolidarea cooperării dintre Uniunea Europeană și Ucraina. Deschide această posibilitate și pune, totodată, capăt unei discuții foarte importante care a avut loc cu privire la acest subiect în Parlamentul European.

Este bine că am ajuns la un compromis și că există consens în afirmațiile noastre. Avem unanimitate în ceea ce transmitem nu anumitor grupuri politice din Ucraina, nu grupului de la putere al președintelui Ianukovici sau opoziției conduse de doamna Timoșenko, căci ne adresăm în primul rând cetățenilor ucraineni. Vrem ca Ucraina să facă reformă într-un mod care-i va permite, în viitor, să facă parte din Uniunea Europeană. Acest lucru este extrem de important. Este important să evaluăm activitatea guvernului ucrainean în funcție de meritele și pe baza acțiunilor sale.

Trebuie menționat faptul că acesta este, în primul rând, primul guvern care a început să introducă reforme în cooperare cu Fondul Monetar Internațional și că astăzi se poate observa că aceste reforme au un efect benefic asupra economiei – se poate vedea clar că există șanse ca perioada de stagnare care a cuprins Ucraina în ultimii ani să se încheie. Pe de altă parte, Ucraina însăși afirmă că dorește să facă parte din Uniunea Europeană, motiv care ne dă dreptul de a o evalua în conformitate cu standardele europene. De aceea trebuie, desigur, să ne ocupăm de aspectele referitoare la neregulile care au avut loc în timpul alegerilor recente.

  Marek Siwiec (S&D). – (PL) Domnule președinte, discutăm astăzi într-o atmosferă diferită față de cea din urmă cu o lună. Emoțiile au dispărut. Cuvintele pe care le-am inclus în propunerea de rezoluție sunt mai adecvate pentru situația reală. Este bine că Parlamentul încearcă să vorbească într-un singur glas, deși aceste cuvinte sunt uneori inepte și trădează un nivel ridicat de incompetență.

Despre ce este vorba în această rezoluție? Este vorba, de fapt, despre calitatea democrației și despre cât de mult își dorește Parlamentul European ca democrația din Ucraina să fie de înaltă calitate. Rezoluția se adresează ambelor părți ale diviziunii „ albastru-portocaliu”. În ultimii cinci ani, în Ucraina a câștigat mai întâi partidul „portocaliu”, apoi partidul „albastru”, apoi din nou partidul „portocaliu”, iar acum se află la guvernare partidul „albastru”. Aș dori ca această Cameră să-i spună grupului „albastru” – președintelui Ianukovici, prim-ministrului Azarov, Partidului Regiunilor – că sunt responsabili pentru protejarea moștenirii importante a Pieței Independenței, marea moștenire a ceea ce au cerut câteva milioane de oameni în Piața Independenței în urmă cu câțiva ani. Ei sunt responsabili, deoarece ei dețin puterea.

Vreau ca aceste cuvinte să fie auzite și de Iulia Timoșenko, care este responsabilă pentru imaginea opoziției. Aș dori ca marele lider al poziției – Iulia Timoșenko – să înțeleagă că, atunci când suntem în opoziție, nu este suficient să cerem putere. Este necesar să avem o alternativă pentru țară și să le arătăm oamenilor această alternativă și să le stârnim interesul pentru ca ei să înțeleagă. Dacă grupurile „portocaliu” și „albastru” vor înțelege că se află la putere pentru un timp și apoi în opoziție pentru un timp, și că Ucraina are, de fapt, nevoie de aceeași grijă, de aceeași imaginație și de același curaj tot timpul, vom fi obținut un succes mare deoarece le vom fi ajutat în această privință.

Mă adresez acum colegului meu deputat din Republica Cehă – nu Victor Klitschko, ci Vitali Klitschko a fost cel care a bătut americanii în ringurile de box germane. Există doi Klitschko. Faptul că Ucraina a dat naștere la doi boxeri de talie demonstrează ce țară minunată este.

  Tunne Kelam (PPE). – Domnule președinte, unul dintre cele mai importante rezultate ale destrămării Uniunii Sovietice a fost crearea unei Ucraine independente. Este o țară care poate fi văzută ca un viitor membru al Comunității Europene.

Nu pot decât să salut faptul că președintele Ianukovici și noul parlament și-au confirmat aspirațiile de a se alătura Europei, deoarece o Ucraină cu adevărat independentă și democratică, fără corupție și teamă de structurile puterii și de oligarhi și o Ucraină care se bazează ferm pe statul de drept este și va fi un factor de stabilitate de neînlocuit pentru întregul continent. Fără o Ucraină cu adevărat democratică este greu să ne imaginăm o Rusie cu adevărat democratică.

Ziua de ieri a marcat trecerea a șase ani de la începerea Revoluției portocalii. Din păcate, potențialul imens al acelei schimbări a fost irosit. Totuși, datorită victoriei protestatarilor democratici din decembrie 2004, s-au confirmat credibilitatea alegerilor multipartid și libertatea presei. În proiectul său de rezoluție, Parlamentul European își exprimă îngrijorarea față de numărul în creștere de relatări care susțin că drepturile și libertățile democratice, inclusiv libertatea presei, au fost amenințate și că serviciile de securitate au început să intervină din nou în activitățile democratice ale cetățenilor.

Aș dori să transmit un mesaj important noului guvern, și anume că Europa este deschisă tuturor domeniilor de cooperare, însă prețul acestei cooperări nu va fi niciodată ignorarea restricționării libertăților de bază. În calitate de prieteni adevărați ai Ucrainei, trebuie să fim, mai mult ca niciodată, sinceri, prietenoși și consecvenți în susținerea valorilor noastre. Este regretabil că, șase ani mai târziu, noile elite tot nu pot să accepte Revoluția portocalie ca pe exprimarea sinceră a voinței poporului. A accepta cauzele și rezultatele acestei revoluții nu poate decât să îmbunătățească integrarea societății ucrainene.

  Lena Kolarska-Bobińska (PPE). – (PL) Domnule președinte, nu doresc să vorbesc despre ceea ce trebuie să facem pentru Ucraina sau despre ceea ce trebuie să facă Ucraina pentru noi, doresc să vorbesc despre ceea ce trebuie să facă Ucraina pentru ea însăși deoarece soarta sa se află, de fapt, în propriile sale mâini. Pe de o parte, Ucraina declară că dorește să adere la Uniunea Europeană, însă, pe de altă parte, primim în continuare numeroase rapoarte privind încălcări ale libertăților civile în această țară. În ultimele câteva zile, Parlamentul European a primit un apel din partea jurnaliștilor de la postul de televiziune ucrainean TVi, care se plâng de presiunea politică și de urmărirea permanentă. O problemă asemănătoare este și la postul TV comercial Channel 5. Pe de altă parte, centrele analitice independente din Ucraina au relatat recent că, din cele 69 de reforme planificate, doar patru au fost realizate.

În timpul discuțiilor recente cu Parlamentul European, unii deputați au fost de părere că criticarea comportamentului nedemocratic descurajează atât Comisia Europeană, cât și autoritățile ucrainene de la a încerca să stabilească relații mai strânse între Ucraina și Uniunea Europeană și că ar fi deci mai bine să nu condamnăm autoritățile ucrainene, ci să le încurajăm să facă reformă. Totuși, cred că Parlamentul European ar trebui, mai presus de toate, să apere valorile democratice și să atragă atenția asupra necesității statului de drept. Guvernele ar trebui să urmeze o politică realistă, o politică a presiunii, stimulentelor și negocierilor, în timp ce Parlamentul European ar trebui să condamne încălcarea libertăților democratice și să convingă Comisia Europeană să folosească instrumentele pe care le are la dispoziție Uniunea în acest scop, și mă refer aici la programele de promovare a democrației.

Sunt încântată de semnarea, ca urmare a summitului UE-Ucraina de luni, a unui protocol care îi va conferi Ucrainei acces la anumite programe UE, și de faptul că s-au luat măsuri cu privire la cerința de ridicare a vizelor. Totuși, progresul reformei și democrației se află în mâinile Ucrainei.

  Jan Kozłowski (PPE). – (PL) Domnule președinte, în timpul perioadei de sesiune din octombrie, domnul comisar Füle a subliniat faptul că relațiile cu Ucraina ar trebui privite din punctul de vedere al trei evenimente, respectiv reuniunile UE-Ucraina la nivel ministerial, alegerile locale și summitul UE-Ucraina.

Mă deranjează în special alegerile locale, pe care am avut oportunitatea de a le observa împreună cu colegul meu deputat, domnul Kowal. Din nefericire, introducerea modificărilor legii electorale cu trei luni înaintea alegerilor și abrogarea constituției din 2004 pot sugera faptul că cetățenii ucraineni nu au sentimentul securității și permanenței legii. În plus, încălcările care au avut loc în timpul alegerilor ne pot face să ne întrebăm dacă standardele democratice au fost respectate. Lupta împotriva corupției și transparența în creștere a activității administrației publice ar trebui să fie, de asemenea, un element important al reformei. Aș dori totuși să-mi exprim speranța că rezoluția va încuraja Ucraina să continue drumul pe care l-a început, al reformelor economice și instituționale.

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D). – (LT) Domnule președinte, rezoluția de compromis a Parlamentului referitoare la Ucraina este esențială pentru poporul ucrainean, însă să nu uităm totuși că este foarte importantă și pentru cetățenii Uniunii Europene, deoarece Ucraina este un partener important al nostru, mai ales în implementarea politicii europene de vecinătate cu Europa de Est. Prin urmare, este foarte important să țintim spre o cooperare strânsă, mai ales în domeniul cerințelor privind ridicarea vizelor. Așadar, atât Comisia, cât și Consiliul trebuie să elaboreze un plan de acțiune cât mai repede posibil cu privire la punerea bazelor unui regim fără vize. Trebuie, de asemenea, să cădem de acord asupra acordului de liber schimb în curând. Pentru a asigura stabilitate politică pe termen lung atât în interiorul țării, cât și cu statele învecinate, este, fără îndoială, foarte important ca Ucraina să implementeze reforme constituționale, însă noi – Uniunea Europeană și instituțiile sale – trebuie să înțelegem că aceste măsuri necesită timp și că nu trebuie să criticăm Ucraina întotdeauna, ci să o ajutăm să se integreze în familia noastră.

  Siiri Oviir (ALDE). – (ET) Domnule președinte, domnule comisar, doamnelor și domnilor, Ucraina este previzibil de imprevizibilă. Sunt foarte încântat că evaluarea făcută de Centrul Politic European începe să pălească. Sunt foarte încântat că guvernul ucrainean a reușit să stabilizeze situația. Este bine că rata șomajului scade, de asemenea, și că economia este în creștere. Ucraina dorește să coopereze cu Uniunea Europeană, însă dorința este reciprocă. Uniunea Europeană este, de asemenea, interesată de existența unor norme democratice la granițele sale.

Astăzi îi putem face reproșuri Ucrainei pentru situația cu privire la drepturile omului și drepturile fundamentale. Ne sperie corupția și amestecul acesteia în politică. Ucraina știe totuși că Uniunea Europeană nu va face concesii în această privință. Trebuie să creăm o relație de cooperare reală. În cele din urmă, nu pot să închei fără a spune că decizia acestei Camere de luna trecută de a amâna adoptarea raportului este una înțeleaptă. Mâine vom adopta un raport cuprinzător și echilibrat de care Ucraina va beneficia cu adevărat.

  Dimitar Stoyanov (NI). – (BG) Domnule președinte, am fost unul dintre membrii delegației Parlamentului care a vizitat Ucraina. Dacă-mi permiteți să fiu sincer, m-am întors cu sentimente confuze. În timp ce ne aflam acolo, am asistat la proteste și la numeroase tulburări. Totuși, am văzut și unele semne pozitive. Salut decizia luată de Curtea Constituțională cu privire la durata mandatului parlamentar deoarece înlătură un obstacol major care blochează drumul spre stabilitate.

Stimați colegi, aproape un milion de cetățeni de origine bulgară trăiesc în Ucraina. Aceasta înseamnă un milion de ambasadori potențiali ai ideii europene în Ucraina care nu au nimic de-a face cu jocurile politice oligarhe și nu sunt vinovați de implicarea în acestea. Trebuie să găsim o cale, ca parte a politicii vizelor, de a ne asigura că acești oameni, care au fost, împreună cu strămoșii lor, izolați de țara lor natală timp de peste 300 de ani, au oportunitatea de a călători liber în Bulgaria și de a exporta idealurile noastre europene de aici în Ucraina.

  Laima Liucija Andrikienė (PPE). – (LT) Domnule președinte, în urmă cu puțin timp, Ucraina era fără îndoială înaintea celorlalți vecini estici ai noștri, în ceea ce privește aplicarea standardelor europene, reformele economice și juridice și procesul politic intern. Desigur, evenimentele recente din această țară sunt îngrijorătoare și consider, deci, că trebuie să-i comunicăm partenerului nostru ucrainean îngrijorarea noastră cu privire la aceste rele pe care le vedem, mai ales cu privire la puterile care i-au fost conferite serviciului de securitate ucrainean, și la măsurile luate de serviciul de securitate în încercarea de a intimida organizațiile neguvernamentale și de a controla presa din Ucraina. Aș dori să mai spun un lucru. Ar trebui să sprijinim procesul de integrare europeană a Ucrainei. Putem folosi o politică a recompenselor și pedepselor, însă trebuie să existe mai multe recompense. Ar trebui să aducem Ucraina mai aproape de Uniunea Europeană și nu să o îndepărtăm de aceasta. Cred că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană este, de asemenea, obiectivul nostru strategic, și trebuie deci să găsim mijloace adecvate de a îndeplini acest obiectiv.

  Alexander Mirsky (S&D). – (LV) Domnule președinte, am o întrebare pentru toți deputații. De ce avem nevoie de această rezoluție referitoare la Ucraina în acest moment? Pentru a ajuta noul guvern al Ucrainei sau pentru a interveni în afacerile interne ale acestei țări înaintea alegerilor locale și a-i împiedica să îmbunătățească situația din țara lor de unii singuri? S-ar părea că pentru a interveni înaintea alegerilor locale. Pe ascuns, s-a întocmit un text care conține opinia că în Ucraina totul merge foarte prost. Totuși, acele persoane care doresc să descrie situația reală din Ucraina într-o lumină diferită se înșeală. De acum înainte, ar trebui să medităm mai întâi asupra faptelor în mod corespunzător și mai cuprinzător, și să scriem doar după aceea. Trebuie să fim serioși în concluziile noastre, căci cu siguranță vom culege ceea ce semănăm. Vă mulțumesc.

  Elena Băsescu (PPE). - (RO) Un aspect important al dezbaterii de astăzi l-au constituit criticile referitoare la transparența și corectitudinea alegerilor locale din 31 octombrie. Acestea au vizat în mod justificat influența crescută a guvernului asupra media, rolul politic al serviciilor secrete și adoptarea noii legi electorale, care defavorizează partidele de opoziție. Ucraina rămâne un partener cheie pentru UE. În acest sens, salut angajamentul UE în procesul de reformă și democratizare, reconfirmat cu ocazia summitului de luni. Parteneriatul cu Ucraina este unul firesc și pentru România, ținând cont de rolul important pe care îl joacă în regiunea Mării Negre și de provocările comune din domeniul securității energetice.

Cum s-a întâmplat deja în cazul Republicii Moldova, este prevăzută finalizarea unui acord de mic trafic de frontieră cu Ucraina, în concordanță cu normele UE. Țara mea și-a exprimat, de asemenea, sprijinul pentru lansarea planului de acțiune al UE privind liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii ucraineni.

  Karel De Gucht, membru al Comisiei. – Domnule președinte, permiteți-mi mai întâi să răspund unei întrebări faptice referitoare la legea achizițiilor publice, care mi-a fost adresată de doamna Vălean.

Am salutat legea când a fost adoptată. Totuși, modificările ulterioare au afectat calitatea acestei legi. Comisia monitorizează îndeaproape aceste evoluții recente și o schimbare în bine ar fi și schimbarea condițiilor pentru plata sprijinului nostru bugetar în sectorul energetic. În afară de acest aspect, salut acordul care se aplică pentru toate categoriile de membri cu privire la cum ar trebui să fie analiza situației actuale din Ucraina. Acest lucru se reflectă în mod corespunzător în rezoluția care va fi supusă votului mâine.

Cred cu convingere că dacă noi, în calitate de Parlament European și de Uniune Europeană, dorim să avem influență asupra acestei chestiuni concrete, atunci este foarte important un acord care să se aplice pentru toate categoriile de membri referitor la principiile unei astfel de poziții. Salut, așadar, această inițiativă în numele Comisiei și al Înaltei Reprezentante.

  Președinte. – Șase propuneri de rezoluție⁽¹⁾ au fost depuse pentru a încheia această dezbatere. Dezbaterea a fost închisă.

Votul va avea loc mâine, la ora 12.00.

Declarații scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

  Cristian Dan Preda (PPE), în scris. – (RO) Vreau să reamintesc că orice țară are dreptul de a deveni membră a UE, așa cum prevede articolul 49 al Tratatelor Uniunii. Tocmai deoarece Ucraina dorește să devină, într-o zi, membră a UE, sunt profund îngrijorat de modul în care s-au desfășurat recentele alegeri locale din această țară. Alegerile nu au fost nici libere, nici juste și nici democratice. Schimbarea legislației cu puțin timp înaintea scrutinului, dar și faptul că Partidul Regiunilor a fost „împins” pe primul loc pe listele electorale în 85 % din cazuri, prin înregistrarea târzie a partidelor din opoziție, ca și alte obstacole în calea unei juste reprezentări a partidelor din opoziție, pun sub semnul întrebării caracterul sistemului politic.

Așa cum a subliniat și guvernul SUA, alegerile locale s-au situat, în mod clar, sub nivelul alegerilor prezidențiale din ianuarie. Pentru a manifesta atașamentul față de valorile democratice, liderii ucraineni trebuie să adopte o legislație electorală conformă cu normele internaționale.

  Rafał Trzaskowski (PPE), în scris. – (PL) Natura complicată a situației din țara vecinului nostru din est este demonstrată de discuția foarte intensă care a avut loc recent în această Cameră. Nu putem, desigur, să ignorăm neregulile la care am fost martori înainte și după alegerile locale recente, deoarece aceste nereguli arată faptul că Ucraina nu se ridică încă la ceea ce considerăm a fi standardul european în materie de cultură politică. Totuși, nu putem să nu observăm efectele pozitive ale schimbărilor care au loc în Ucraina și, în special, efortul depus pentru realizarea reformelor economice – aspecte care au fost confirmate, de asemenea, de recentul summit UE-Ucraina. Acest compromis ar trebui să devină poziția Parlamentului.