Președintele. – Următorul punct pe ordinea de zi este dezbaterea referitoare la cele șase propuneri de rezoluții privind Uganda: Legea Bahati și discriminarea împotriva populației lesbiene, homosexuale, bisexuale și transsexuale (1).

  Véronique De Keyser, autoare. – (FR) Domnule președinte, domnule comisar, în urmă cu exact un an am adoptat o rezoluție în această Cameră privind homosexualii și lesbienele și Legea Bahati din Uganda.

De ce să venim, un an mai târziu, cu o rezoluție aproape identică?

Deoarece problema este departe de a fi rezolvată. În primul rând, mișcarea evanghelică „Familia”, care a susținut această Lege Bahati, nu a renunțat și vedem că această lege continuă să reapară în Uganda.

Al doilea motiv este că în luna octombrie sau noiembrie a anului trecut, ziarul ugandez Rolling Stone a organizat o campanie de identificare și defăimare și a publicat lista cu homosexualii din Uganda, care au fost imediat vânați și atacați și care se ascund și în prezent ca niște proscriși. Curtea Constituțională din Uganda a oprit publicarea acestui ziar, însă este clar că atmosfera s-a deteriorat. Aceasta este o vânătoare de oameni.

În al treilea rând, doar 13 țări africane recunosc drepturile homosexualilor. Restul țărilor au legi foarte diferite, însă unele dintre ele – Sudan, Nigeria de nord, Mauritania – continuă să pedepsească homosexualii cu moartea.

Totuși, și voi încheia cu acest aspect, foarte recent, țările din Africa, Caraibe și Pacific (ACP) au făcut o declarație – oarecum unilaterală, după părerea mea – în care precizau că sunt la curent cu faptul că această chestiune privind homosexualii ne deranjează întrucâtva, însă că aceste aspecte sunt parte a culturii lor. Nu, este vorba despre drepturile omului, despre valori universale și ne dorim sincer ca aceste valori să fie apărate ferm de Comisie și de întreaga Uniune.

  Charles Tannock, autor. – Domnule președinte, societățile din Africa sunt, în general, conservatoare din punct de vedere social. Din păcate, în numeroase țări africane homosexualitatea este în afara legii. Numeroase persoane din Africa se simt amenințate de eforturile de promovare a homosexualității, mai ales atunci când aceste eforturi sunt întreprinse de ONG-uri și de organizații occidentale. În numeroase țări din Africa percepția generală este că democrațiile liberale încearcă să-și impună valorile proprii, mai tolerante, asupra societăților cu tradiții foarte diferite și vechi.

Însă, chiar dacă lucrurile ar sta așa, aceasta nu este o scuză sau o justificare pentru homofobia violentă care există la scară largă în unele țări din Africa. Din păcate, această homofobie este stârnită de guverne și de portavocea acestora din mass-media. Uganda apare din nou la știri din cauza extremismului și isteriei unora dintre legiuitorii săi. Aceștia susțin o lege care ar impune pedeapsa cu moartea sau închisoarea pe viață pentru homosexuali, în funcție de natura așa-zisei lor infracțiuni. Grupul ECR și cu mine respingem această lege draconică care ar reprezenta o încălcare atroce a drepturilor individuale și solicităm președintelui Museveni să o blocheze. Uganda este o țară în care majoritatea persoanelor supraviețuiesc cu un dolar pe zi: sunt convins că legiuitorii din această țară pot găsi modalități mai bune de a sluji interesele societății ugandeze decât să urmărească penal homosexualii.

  Marietje Schaake, autoare. – Domnule președinte, așa-numita Lege împotriva homosexualității adusă în fața Parlamentului ugandez prevede pedepsirea actelor homosexuale cu închisoarea pentru perioade variind între șapte ani și închisoarea pe viață sau chiar cu pedeapsa cu moartea. Parlamentul European condamnă ferm această lege și, procedând astfel, nu impunem valorile europene altor state, așa cum au sugerat unii, în încercarea de a evita responsabilitatea pentru încălcări ale drepturilor omului și responsabilitatea protejării cetățenilor de atacuri ca urmare a orientării lor sexuale.

Adevărata amenințare și atmosfera de frică au fost subliniate în edițiile din lunile octombrie și noiembrie ale Rolling Stone, un ziar local care a publicat numele și detalii personale ale pretinșilor homosexuali, incitând cititorii să le facă rău sau să-i spânzure. În consecință, mai multe persoane au fost atacate.

De fapt, homosexualitatea este legală în doar 13 țări africane și este o infracțiune penală în celelalte 38. În Mauritania, Sudan și Nigeria de nord, se pedepsește cu moartea.

Autoritățile din Uganda sunt obligate, în conformitate cu Acordul de la Cotonou, să respecte drepturile internaționale și drepturile omului, iar Comisia, Consiliul Uniunii Europene și Serviciul de Acțiune Externă ar trebui, de asemenea, să utilizeze la maxim instrumentele de care dispun pentru a promova și proteja drepturile omului, de care ar trebui să se bucure întreaga populație LGBT.

  Raül Romeva i Rueda, autor. – Domnule președinte, Legea împotriva homosexualității a lui David Bahati din Parlamentul ugandez care prevede pedepsirea actelor homosexuale cu închisoarea pentru perioade variind între șapte ani și pe viață, precum și pedeapsa cu moartea, este pur și simplu inacceptabilă.

Să nu uităm că în Africa homosexualitatea este legală doar în 13 țări și este o infracțiune penală în 38 de state, în timp ce în Mauritania, Sudan și Nigeria de nord, homosexualitatea se pedepsește cu moartea.

De aceea trebuie să subliniem încă o dată că orientarea sexuală este o chestiune care ține de drepturile individului la intimitate. Este garantată de legislația internațională privind drepturile omului, potrivit căreia egalitatea și nediscriminarea ar trebui promovate, în timp ce libertatea de expresie ar trebui garantată. De aceea trebuie să denunțăm din nou orice încercare de a incita la ură și de a susține violența față de orice grup minoritar, inclusiv pe motive de sex sau orientare sexuală. Trebuie să le amintim autorităților din Uganda obligațiile pe care le au în conformitate cu dreptul internațional și cu Acordul de la Cotonou.

De aceea le solicit, de asemenea, Comisiei și Consiliului, precum și Serviciului European de Acțiune Externă, să folosească la maxim mijloacele de care dispun și să protejeze pe deplin drepturile de care ar trebui să se bucure populația lesbiană, homosexuală, bisexuală și transsexuală în tranzacțiile lor cu Uganda.

  Filip Kaczmarek, autor. – (PL) Domnule președinte, încercările de discriminare împotriva cetățenilor din Uganda pe baza orientării lor sexuale sunt o chestiune serioasă. În această privință, Uganda are sprijinul multor țări africane care nu doresc ca comunitatea internațională sau Uniunea Europeană să exercite presiune asupra lor în vederea scoaterii homosexualității de pe lista infracțiunilor.

Neînțelegerea se bazează pe faptul că noi credem că o interzicere a discriminării în acest domeniu este un drept universal al omului, după cum tocmai a precizat doamna De Keyser. Majoritatea țărilor africane nu privesc lucrurile în același mod și de aceea dialogul este atât de dificil. Noi spunem că nu putem să nu ne pronunțăm în această privință, iar ei spun că ne amestecăm în lucruri care nu au nimic de-a face cu noi.

Proiectele de modificare a legislației Ugandei reprezintă chiar o schimbare radicală. Prin acestea se reintroduce posibila utilizare a pedepsei cu moartea pentru încălcări repetate ale interdicțiilor care sunt deja în vigoare sau pentru homosexualitate agravată, deși nu se știe ce înseamnă, de fapt, acest termen. Nu suntem de acord cu aceste propuneri și sperăm că nu vor fi votate.

  Marie-Christine Vergiat, autoare. – (FR) Domnule președinte, Uganda este unul dintre statele africane unde homosexualitatea continuă să fie reprimată sever. Are, într-adevăr, una dintre cele mai notorii și aspre reputații din această zonă, deoarece Uganda, sub conducerea evangheliștilor fundamentaliști americani, al căror asociat apropiat este chiar șeful de stat din Uganda, a lansat o adevărată cruciadă împotriva homosexualilor. Nu mai știm câte persoane care au fost persecutate și torturate doar din cauza sexualității lor.

Musulmanii și creștinii s-au unit – o premieră în această țară – pentru a condamna această atrocitate. Superiorii lui Christopher Senyonjo, un episcop anglican în vârstă de 70 de ani, i-au interzis să mai oficieze slujbe deoarece a fost unul dintre puținii care au luat atitudine în favoarea homosexualilor.

Este posibil ca legea deja menționată să reapară oricând. Aceasta merge atât de departe încât condamnă la moartea homosexualii suspectați că sunt infectați cu HIV sau că au întreținut relații cu minori. Solicită raportarea acestora.

Ziarul local Rolling Stone, care nu are nicio legătură cu revista cu același nume, a publicat chiar liste cu numele și adresele liderilor homosexualilor sub un titlu revoltător: „Spânzurați-i!” Publicarea acestui ziar de doi bani a fost interzisă deocamdată, însă răul a fost făcut, după cum s-a spus deja.

În Africa, homosexualitatea este deseori privită ca un rău adus de Occident care face ca Africa să-și piardă valorile ancestrale. ONG-urile afirmă că 500 000 din cele 32 de milioane de locuitori ai Ugandei sunt homosexuali. Mulți dintre aceștia solicită azil în țările europene. Am putea măcar să facem tot posibilul să ne asigurăm că se acordă o atenție specială acestor solicitări și tuturor bărbaților și femeilor care sunt victime ale oprimării și torturii?

  Monica Luisa Macovei, în numele Grupului PPE. – Domnule președinte, sunt alarmată de folosirea dreptului penal împotriva relațiilor sexuale consimțite între parteneri de același sex care au loc în intimitate. Această măsură face deja parte din legislația Ugandei și pedeapsa poate fi închisoarea pe viață. Totuși, legea Bahati ar agrava situația. Ar ducea la posibilitatea de a folosi pedeapsa cu moartea, iar asocierea și exprimarea subiectelor LGBT ar fi pur și simplu interzise.

Noua lege va intensifica atmosfera de frică și ostilitate într-o țară în care persecuția populației LGBT este deja o practică curentă. Oamenii ar trebui să se raporteze unii pe ceilalți cu privire la aspecte care țin de intimitate. Viețile acestor persoane ar fi puse în pericol. Demnitatea umană nu va avea nicio semnificație în Uganda dacă această lege va fi adoptată. Nu trebuie să permitem acest lucru.

  Michael Cashman, în numele Grupului S&D. – Domnule președinte, s-au schimbat, desigur, multe de anul trecut. La 23 noiembrie, această Cameră reitera principiul universalității drepturilor omului și nediscriminării ca bază pe care să ne construim parteneriatul cu JPA. Această Cameră a solicitat, de asemenea, consolidarea principiului clauzelor non-negociabile în domeniul drepturilor omului și sancțiuni pentru nerespectarea acestor clauze, inter alia, în ceea ce privește discriminarea etc. bazată pe orientarea sexuală.

Realitatea este că aceste țări aleg să lucreze cu noi. Aleg să încheie parteneriate cu noi. Avem ACP JPA, avem acordurile de la Cotonou. Prin urmare, le cerem să ni se alăture în adoptarea principiilor comune, universale. Acestea nu sunt negociabile. Dacă nu doresc să ia măsuri în acest sens, invit Comisia și Consiliul să aplice sancțiunile necesare pentru a transmite din nou că avem principii pe care le vom apăra. Totodată, solicităm ca, în viitorul Parteneriat Strategic UE-Africa, toate acțiunile întreprinse în conformitate cu prevederile diverselor parteneriate să fie executate fără niciun fel de discriminare, inclusiv pe bază de orientare sexuală.

A apăra drepturile altora nu înseamnă a fi colonialist. Drepturile omului sunt universale și indivizibile, și a sta deoparte și a nu face nimic când drepturile fundamentale ale altcuiva sunt atacate înseamnă a fi complice la fapta respectivă. Nu putem să promovăm homosexualitatea în Africa. O persoană din Africa care s-ar trezi și ar spune „Astăzi voi fi homosexual” nu ar fi, cu siguranță, în toate mințile. Viața i-ar fi în pericol, iar familia ar trebui să o denunțe la poliție. Imaginați-vă că această persoană sunteți dvs. și luați măsurile necesare pentru apărarea acestor drepturi.

  Alexandra Thein, în numele Grupului ALDE. – (DE) Domnule președinte, Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile omului, Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertății fundamentale, precum și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene interzic discriminarea bazată pe orientarea sexuală. Uniunea Europeană nu are numai obligații în materie de drepturile omului pe teritoriul său, ci are și datoria internațională de a insista asupra respectării acestor drepturi și de a critica abuzurile în relațiile cu țările terțe, mai ales atunci când oferim sprijin financiar prin Fondul european de dezvoltare unor țări terțe precum Uganda, care au încheiat acorduri de parteneriat cu noi.

În consecință, avem chiar dreptul de a comenta atunci când aceste țări nu respectă cerințele în ceea ce privește drepturile omului, specificate în aceste acorduri de parteneriat. Așadar, Uganda trebuie să respecte standardele internaționale în domeniul drepturilor omului deoarece a semnat Acordul de la Cotonou, care stabilește ajutorul nostru organizat pentru dezvoltare, acordat țărilor ACP.

În urmă cu doar un an, am somat Uganda să nu-și continue planurile referitoare la o lege care încriminează homosexualii. Un an mai târziu, situația s-a înrăutățit. Continuă să existe amenințarea lungilor pedepse cu închisoarea sau chiar a pedepsei cu moartea. Eu însămi am demonstrat alături de alții, în fața ambasadei Ugandei în luna mai a acestui an. Demonstrația nu a avut niciun efect. Dorim să subliniem încă o dată că UE se opune în general pedepsei cu moartea și legislației homofobe de acest tip.

  Ryszard Czarnecki, în numele Grupului ECR. – (PL) Domnule președinte, această dezbatere este interesantă și importantă. Sunt două probleme asupra cărora aș dori să vă atrag atenția. În primul rând, realitatea este că Uganda nu este o insulă a discriminării într-o mare de respect față de drepturile omului. Trei sferturi dintre țările africane au reglementări extrem de aspre în această privință, care pot fi considerate discriminatorii. Fără îndoială, aceasta nu este doar problema Ugandei, ci este o problemă mai vastă care implică întregul continent și cultura africană. A doua problemă sună cam așa: se știe că Uganda nu este lider în domeniul respectării drepturilor omului în Africa. Cunoaștem numeroase exemple de încălcări ale drepturilor omului, ceea ce înseamnă că această chestiune face parte dintr-o problemă mai amplă și trebuie, desigur, să vorbim deschis despre această problemă.

  Corina Crețu (S&D). - Rezoluția noastră vizează cazuri extrem de grave de încălcare a drepturilor omului și, din păcate, în Africa, pedepsirea homosexualității ca infracțiune este o regulă, după cum arată legislațiile a 38 de state, numai 13 țări africane considerând-o legală.

În acest context, proiectul de lege prin care se încearcă instituirea, în Uganda, a unor sancțiuni, de la închisoare la pedeapsa capitală, reprezintă un atac grav împotriva drepturilor omului, inclusiv a celui la viață privată. Publicarea, într-un ziar local, a unei liste negre cu 100 de personalități acuzate de homosexualitate și incitarea cititorilor să spânzure aceste persoane este un exemplu de amenințare concretă a unei comunități învinovățite pentru orientarea sa sexuală.

După cum se arată și în rezoluție, demersul nostru nu vizează, așa cum deseori suntem acuzați, impunerea unor valori specific europene, ci apărarea drepturilor omului, unul din obiectivele majore ale Uniunii Europene. Cred, în acest sens, că serviciul pentru acțiune externă și celelalte instituții europene trebuie să sancționeze mai ferm, pentru a determina respectarea acordurilor internaționale la care Uganda este parte.

  Cristian Dan Preda (PPE). - Am discutat în această incintă despre Uganda și despre homosexualitate și în urmă cu mai multe luni. De atunci nu s-a întâmplat nimic semnificativ. Sigur că uneori se spune „no news, good news”. În acest caz însă nu este așa pentru că, dacă proiectul lui David Bahati nu a fost votat, în același timp, el nici nu a fost retras. El e în continuare blocat în Comisia pentru afaceri legale și probleme parlamentare și toate presiunile internaționale care au fost făcute nu au dus, până la urmă, la acest efect, și anume la retragerea proiectului.

Ceea ce este într-adevăr grav și unii dintre colegii mei au subliniat-o deja, este campania anti-gay care este desfășurată în această țară. Sigur că noi mizăm în continuare pe raționalitatea autorităților și pe, până la urmă, victoria unui asemenea principiu care înseamnă „nu discriminării”.

  Joe Higgins (GUE/NGL). – Domnule președinte, campania de incitare la ură împotriva homosexualilor și a lesbienelor din Uganda este într-adevăr îngrozitoare. Stârnirea, de către unele elemente religioase și de către secțiuni ale mass-media, a unei campanii homofobe violente și reacționare, care include amenințări la adresa homosexualilor, a făcut ca foarte multe persoane lesbiene, homosexuale, bisexuale și transsexuale din Uganda să trăiască în foarte mare nesiguranță și în frică. Faptul că și unii politicieni folosesc acest subiect și incită la ură, propunând chiar execuția homosexualilor, este dezgustător.

Salut curajul membrilor comunității homosexuale din Uganda care luptă brav în fiecare zi împotriva acestei amenințări care le pune în pericol identitatea și chiar viața. Campania homofobă se bazează pe defăimare, minciuni și denaturări despre homosexuali și despre ce înseamnă de fapt a fi homosexual. Mesajul cel mai puternic trebuie să vizeze guvernul din Uganda – inclusiv prin revizuirea ajutorului acordat, deși nu dorim, desigur, să le facem rău cetățenilor obișnuiți din Uganda.

Ar trebui să încurajăm solidaritatea activă cu organizațiile din Uganda care militează pentru drepturile homosexualilor, să le ajutăm în această luptă esențială pentru libertate și drepturile omului, pentru dreptul fundamental de a fi cine suntem.

  Andris Piebalgs, membru al Comisiei. – Domnule președinte, proiectul de lege împotriva homosexualității care a fost introdus recent în Parlamentul ugandez ridică probleme serioase în domeniul drepturilor omului. Protejarea drepturilor omului ale lesbienelor, homosexualilor, bisexualilor și transsexualilor este o prioritate pentru UE. Împărtășesc pe deplin îngrijorarea Parlamentului European cu privire la situația din Uganda, precum și în alte țări unde legislația punitivă și discriminatorie împotriva populației LGBT a fost adoptată sau este avută în vedere.

Comisia consideră că transformarea homosexualității în infracțiune, așa cum prevede proiectul de lege, contravine obligațiilor asumate în conformitate cu Convenția ONU privind drepturile omului, la care a aderat și Uganda și pe care aceasta trebuie, în consecință, să o respecte.

Proiectul de lege contravine declarației Organizației Națiunilor Unite privind orientarea sexuală și identitatea de gen. Președinția UE și șeful misiunii UE în Uganda au abordat această problemă în discuțiile cu guvernul ugandez cu mai multe ocazii în timpul reuniunilor cu președintele, prim-ministrul, ministrul de externe și ministrul justiției, în reuniuni de dialog politic formal, precum și în discuțiile cu Comisia pentru drepturile omului din Uganda.

Publicarea de către ziarul Rolling Stone la 2 octombrie 2010 a unei liste cu fotografii și nume și adrese ale oamenilor identificați ca fiind homosexuali, sub titlul „Spânzurați-i!”, a fost o acțiune revoltătoare care a pus în pericol viețile acestor persoane și o condamnăm ferm.

Delegația Uniunii Europene continuă să monitorizeze situația îndeaproape, împreună cu misiunile statelor membre UE reprezentate în Uganda, precum și cu țări partenere precum Norvegia și Statele Unite și Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului.

Acest subiect a fost abordat și în cadrul Grupului de lucru tehnic privind drepturile omului, care este un forum unde partenerii în curs de dezvoltare din Uganda pot să discute, să monitorizeze, să coordoneze și să ia măsuri concrete în cazurile din domeniul drepturilor omului. Comisia intenționează să continue să dea glas preocupării sale în ceea ce privește proiectul de lege împotriva homosexualității și alte măsuri menite să persecute populația LGBT din Uganda cu orice ocazie.

Comisia va continua să susțină organizațiile locale din domeniul drepturilor omului în eforturile acestora de a schimba atitudinea în această țară și de a îmbunătăți situația juridică a populației LGBT.

  Președintele. – Dezbaterea a fost închisă.

Votarea va avea loc la sfârșitul următoarei dezbateri.