Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2010/2084(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

A7-0366/2010

Dezbateri :

PV 18/01/2011 - 14
CRE 18/01/2011 - 14

Voturi :

PV 19/01/2011 - 6.10
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2011)0016

Dezbateri
Miercuri, 19 ianuarie 2011 - Strasbourg Ediţie JO

7. Explicații privind votul
Înregistrare video a intervenţiilor
PV
MPphoto
 

  Președinta. – Am ajuns acum la explicațiile privind votul.

 
  
  

Explicații orale privind votul

 
  
  

Recomandare pentru a doua lectură: Françoise Grossetête (A7-0307/2010)

 
  
MPphoto
 

  Jens Rohde (ALDE).(DA) Dnă președintă, am ajuns astăzi la un compromis istoric cu această directivă privind drepturile pacienților. Cred că acesta este cel mai important acord pe care l-am încheiat de când sunt în Parlament. Un compromis istoric care a fost consolidat între două părți care s-au aflat la mare distanță, prea mult timp, și anume Parlamentul, pe de o parte și Consiliul, pe de altă parte. Prin muncă asiduă, am reușit acum să asigurăm un compromis în beneficiul pacienților, care vor fi protejați față de un timp de așteptare nejustificat de lung și, în același timp, am găsit un echilibru care va asigura capacitatea statelor membre de a monitoriza ceea ce se întâmplă atât din punct de vedere medical, cât și financiar.

Rezultatul pe care l-am realizat astăzi aici este unul extrem de bun, care va fi în avantajul pacienților și al statelor membre. Cred că trebuie mai întâi să-i felicităm pe negociatori și apoi, desigur, cel mai important, să-i felicităm pe cetățenii europeni pentru acest rezultat care a fost votat astăzi aici.

 
  
MPphoto
 

  Clemente Mastella (PPE).(IT) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, până acum, a existat o prea mare îndoială și incertitudine cu privire la accesul la tratament și la rambursarea costurilor asistenței medicale transfrontaliere. Directiva pe care am aprobat-o astăzi le va permite în sfârșit tuturor pacienților să se bucure de o serie de drepturi și servicii medicale în întreaga Europă.

Obiectivul nu este în niciun caz să se încurajeze asistența medicală transfrontalieră ca atare, ci să se asigure disponibilitatea, siguranța și calitatea acesteia atunci când este utilizată sau necesară. Avem nevoie de informații mai bune și de o claritate sporită cu privire la normele legale aplicabile asistenței medicale acordate într-un alt stat membru decât statul membru de afiliere.

Situația actuală este nesatisfăcătoare. Directiva le va oferi pacienților posibilitatea de a face o alegere importantă pe baza nevoilor lor și nu în funcție de mijloacele de care dispun, această alegere fiind făcută în cunoștință de cauză și nu sub efectul unor constrângeri.

 
  
MPphoto
 

  Andres Perello Rodriguez (S&D).(ES) Dnă președintă, delegația spaniolă a Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European a votat pentru, ca și restul grupului, dar nu aș putea să plec liniștit de aici fără să îmi exprim preocuparea legată de problema transplantului de organe, inclusă în această directivă. Această problemă a fost inclusă, contrar hotărârii Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, ca urmare a determinării ferme a Consiliului de a include problema transplantului în această directivă.

Sper ca includerea sa să nu submineze eficacitatea bunei legislații pe care am adoptat-o în acest Parlament, cu alte cuvinte, directiva privind transplantul sau planul de acțiune adoptat cu puțin timp în urmă, aproape în unanimitate. Aș dori să precizez că vom avea grijă să ne asigurăm că includerea transplantului nu subminează excelenta activitate desfășurată de organizații de succes precum Organizația Națională de Transplant din Spania și, desigur, aspirația de a salva 20 000 de vieți, exprimată atât în directiva privind transplantul, cât și în planul de acțiune, pe care, repet, le-am adoptat aici.

Prin urmare, aș dori să precizez că ne vom asigura în continuare de respectarea acestei directive în acest sens.

 
  
MPphoto
 

  Morten Messerschmidt (EFD).(DA) Dnă președintă, ne aflăm din nou astăzi aici pentru a dezbate un aspect impus de către cei care nu au fost aleși, și anume Curtea de Justiție a Uniunii Europene, care, printr-o serie de hotărâri, a exercitat o presiune asupra instituțiilor alese în mod corect, de a elabora și această directivă care a fost votată astăzi.

Aș spune că îmbunătățirea șanselor europenilor de a primi asistență medicală adecvată este, fără îndoială, o chestiune atrăgătoare prin esența sa. Cu toate acestea, problemele pe care le va crea această directivă pun evident în umbră beneficiile sale. Ce vom face, de exemplu, dacă presiunea exercitată asupra sistemului de sănătate din oricare țară este atât de mare, încât listele de așteptare nu mai pot fi gestionate? Ce vom face dacă medicii încep să trimită oamenii en masse într-o anumită țară – desigur, având o autorizație prealabilă, dar chiar și așa? Ar putea fi Danemarca, țara mea de origine, Germania, Țările de Jos sau o altă țară din UE, în care asistența medicală este recunoscută ca fiind de o înaltă calitate. Aceasta va însemna că cetățenii din țara respectivă se vor afla la capătul listelor de așteptare și, în orice caz, că aceștia nu trebuie dezavantajați în ciuda faptului că ei sunt cei care, prin intermediul taxelor, au plătit pentru a avea un sistem de asistență medicală adecvat.

Prin urmare, aș dori să precizez că dezavantajele și posibilele dezastre pe care această directivă le poate cauza în sistemele naționale de asistență medicală pun evident în umbră beneficiile pe care colegii mei deputați le-au menționat.

 
  
MPphoto
 

  Jim Higgins (PPE). – Dnă președintă, dl Messerschmidt are dreptate. Salut această chestiune, deși ne-a fost pasată de Curtea de Justiție și doresc să o felicit pe dna Grossetête pentru realizarea unui raport excelent, deoarece, cu această directivă, pacienții vor beneficia de informații complete și transparente atunci când apelează la asistență medicală în străinătate. Este foarte clar ce conține.

Pacienții cu boli rare vor putea beneficia de expertiza și diagnosticele transfrontaliere atâta timp cât tratamentul nu este disponibil în statele lor membre. Directiva își propune să le ofere pacienților o posibilitate de alegere pe baza nevoilor lor și nu în funcție de mijloacele de care dispun, această alegere fiind făcută în cunoștință de cauză și nu sub efectul unor constrângeri; prin urmare, o consider într-adevăr foarte pozitivă. În sfârșit, aceasta permite colaborarea între statele membre.

Salut faptul că declară ilegal un aspect de care s-ar putea abuza, și anume turismul medical. Pentru mine, este un pas în direcția corectă; un nou pas în direcția consolidării cooperării între statele membre și a unei coeziuni mai bune în cadrul Uniunii. Cred că este o zi bună pentru pacienții din Europa.

 
  
MPphoto
 

  Constance Le Grip (PPE).(FR) Dnă președintă, și eu am dorit să votez raportul colegei mele, dna Grossetête, referitor la directiva privind accesul la asistență medicală transfrontalieră.

Într-adevăr, salut progresul pe care acest text îl reprezintă pentru mobilitatea pacienților în Europa. După mulți ani de incertitudini, în special de incertitudini juridice, și de eforturi semnificative depuse de Parlamentul European, acest text permite simplificarea, clarificarea și codificarea condițiilor în care cetățenii europeni pot beneficia de asistență medicală într-un alt stat european decât statul lor de reședință, atât în ceea ce privește accesul, cât și rambursarea. Mă gândesc în special la toți pacienții care suferă de boli rare, care vor putea în sfârșit să aibă acces la tratamente specifice adecvate, care să le satisfacă nevoile.

Aș dori să subliniez că această directivă este o măsură europeană concretă, orientată înspre Europa cetățenilor și care le acordă europenilor noi drepturi. Prin urmare, este un pas absolut decisiv pentru mobilitatea cetățenilor în cadrul Uniunii.

 
  
MPphoto
 

  Adam Bielan (ECR).(PL) Dnă președintă, am votat în favoarea directivei prezentate de dna Grossetête, astfel încât principiul tratamentului transfrontalier în Uniunea Europeană să poată fi pus în sfârșit în aplicare după mulți ani de negocieri. Consider că directiva, în forma sa actuală, este un bun compromis, bazat preponderent pe drepturile pacienților, dar care protejează în același timp interesele fondurilor naționale de sănătate ale statelor membre.

Pentru cetățenii din țări precum Polonia, oportunitatea de a primi tratament în străinătate înseamnă oportunități egale atunci când vine vorba despre avantajele asistenței medicale moderne. Pacienții sunt adesea privați de accesul la asistența medicală rapidă și adecvată, ca urmare a spitalelor supraîncărcate, a cozilor lungi și a listelor de așteptare pentru anumite proceduri esențiale. Timpul este un factor uriaș în unele cazuri. Directiva le va oferi cetățenilor posibilitatea să decidă ei înșiși dacă să aștepte timp de mai multe luni pentru efectuarea procedurii în țara lor sau să aleagă un alt loc în care să primească tratamentul. Cetățenilor le va fi mai ușor să decidă modalitatea de tratament dacă știu că cheltuielile pentru acea procedură vor fi de asemenea rambursate – cel puțin în mare măsură și uneori chiar în întregime – dacă tratamentul este efectuat într-un alt stat membru al Uniunii Europene.

Simplificarea normelor care reglementează tratamentul în străinătate poate fi, desigur, considerată ca o mobilizare a forțelor pieței în ceea ce privește accesul general la serviciile medicale. În consecință, după părerea mea, aceste soluții vor ajuta la creșterea competitivității serviciilor medicale și, prin urmare, vor avea, de asemenea, un impact semnificativ în ceea ce privește accelerarea îmbunătățirii acestor servicii.

 
  
MPphoto
 

  Mairead McGuinness (PPE). – Dnă președintă, salut această directivă privind asistența medicală, dar sunt precaută, deoarece mai dificil va fi atunci când se va intra în detalii.

Este foarte important ca cetățenii noștri să realizeze că această directivă nu va intra în vigoare în următoarele 30 de luni. Dar, între timp, cetățenii pot trece granițele pentru a obține asistență medicală într-un alt stat membru și pot beneficia de rambursarea costurilor aferente asistenței medicale pe care o primesc. Să nu ne îndoim așadar, că, chiar și acum, există cetățeni care călătoresc peste granițe pentru a primi asistență medicală. Acest lucru este foarte important.

Pentru cei care doresc detalii cu privire la această directivă complexă, mi-am dedicat ceva timp pentru a crea o pagină de întrebări și răspunsuri, care este disponibilă pe web-site-ul meu. Îi îndemn pe cetățenii care o urmăresc pe internet sau în altă parte, să se uite cu atenție și, dacă nu am adresat întrebările corecte, să mă atenționeze, deoarece trebuie să facem cunoscută tuturor această tendință foarte pozitivă către asistența medicală transfrontalieră.

 
  
MPphoto
 

  Jarosław Kalinowski (PPE).(PL) Dnă președintă, societatea europeană devine tot mai mobilă. Studiem, muncim, ne relaxăm și călătorim în afara granițelor țării noastre. Cetățenii care locuiesc în Uniunea Europeană ar trebui să aibă dreptul la îngrijire medicală de urgență gratuită oriunde în Europa. Este de la sine înțeles că ar trebui să punem în aplicare instrumente care să prevină ceea ce este cunoscut drept turism medical și, în același timp, să îi ajutăm pe pacienții care au cel mai mult nevoie, să beneficieze de noi oportunități. Mă gândesc în primul rând la tratamentul bolilor neobișnuite și rare care se efectuează în centre specializate, adesea situate în afara granițelor țării în care trăiesc pacienții. Totuși, nu putem permite să se intervină în politicile de sănătate ale statelor membre. Această chestiune este de competență internă, iar statele membre sunt libere să ia propriile decizii în acest sens. Această directivă ia anumite măsuri în acest sens. Bineînțeles, am votat pentru.

 
  
MPphoto
 

  Anneli Jäätteenmäki (ALDE).(FI) Dnă președintă, era timpul să stabilim norme europene comune prin care să ne protejăm cetățenii și pacienții. De asemenea, faptul că s-a elaborat o directivă distinctă pe această temă și că acest aspect nu a fost inclus în Directiva privind serviciile a fost un lucru excelent, deoarece, în timpul elaborării acesteia, s-a putut observa câte chestiuni nu au fost luate deloc în considerare sau cu privire la câte chestiuni nu se luase nicio decizie în momentul adoptării Directivei privind serviciile.

Acest drept al pacienților la asistență medicală transfrontalieră va obliga statele membre ale UE să se asigure că nu există liste de așteptare în propriile lor țări.

Un sistem de autorizare prealabilă este necesar: în lipsa acestuia, numeroase state membre ar putea avea dificultăți în ce privește controlul costurilor propriului sistem de asistență medicală și planificarea și evaluarea viitorului. Ar fi putut determina, de asemenea, o situație în care bunăstarea, și nu necesitatea, ar fi fost factorul decisiv.

Totuși, acesta nu îi va afecta de fapt pe foarte mulți dintre europeni. Majoritatea doresc să primească servicii de sănătate aproape de casă și în limba lor. Cu toate acestea, un astfel de sistem este necesar și, în cazul în care există liste de așteptare, pacienții vor putea primi îngrijire medicală în altă țară.

 
  
MPphoto
 

  Marian Harkin (ALDE). – Dnă președintă, și eu sunt foarte mulțumită de acordul la care am ajuns astăzi, care cred că va asigura accesul pacienților la asistență medicală transfrontalieră în mod proporțional și echitabil.

După cum au afirmat deja câțiva vorbitori, propunerea actuală a fost elaborată și este dezbătută astăzi aici, desigur, datorită unui cetățean din propria dvs. țară, din sudul Angliei, care a contestat sistemul, Curtea de Justiție apărându-i drepturile.

Cred că ceea ce încercăm astăzi să facem și ceea ce am făcut împreună cu Consiliul este să ne asigurăm că drepturile cetățenilor sunt apărate și să corelăm nevoile și drepturile cetățenilor cu legislația; desigur, de asta ar trebui să se ocupe acest Parlament.

Mai există câteva aspecte care trebuie rezolvate. Cred că recunoașterea reciprocă a prescripțiilor medicale între statele membre este foarte importantă deoarece nu este vorba doar despre asistența medicală, ci și despre asistența post-tratament; avem însă o perioadă de timp în care acest detaliu poate fi pus la punct.

Cred că ultimul comentariu pe care l-aș face este că, în actuala criză financiară, mulți cetățeni se întreabă: se dovedește Europa eficientă? Răspunde așteptărilor cetățenilor săi? Aceasta este o întrebare deschisă, dar cred că astăzi putem spune cu o oarecare certitudine că Europa este eficientă.

 
  
MPphoto
 

  Gerard Batten (EFD). – Dnă președintă, am votat împotriva acestei măsuri privind drepturile pacienților la asistență medicală transfrontalieră deoarece aceasta va reprezenta doar o altă povară uriașă asupra contribuabilului britanic și asupra Serviciului Național Medical.

Serviciul Național Medical este deja utilizat ca un serviciu internațional de sănătate și este larg abuzat de cetățenii non-britanici, costurile ridicându-se la sute de milioane, dacă nu miliarde, de lire în fiecare an. Povara cade în esență asupra alegătorilor mei din Londra. Aceasta înseamnă un angajament în plus pentru Serviciul Medical Național, de a asigura tratament pentru cetățenii UE care nu au plătit nicio taxă în Marea Britanie. Presupusa metodă de a obține o plată retroactivă din partea statului membru al pacientului se va dovedi inaplicabilă.

Este corect ca un resortisant străin să primească tratament de urgență în Marea Britanie la nevoie, dar niciun resortisant străin nu ar trebui acceptat în Marea Britanie dacă nu are o asigurare medicală de călătorie adecvată. Această politică este corectă și echitabilă și, desigur, nu poate fi pusă în aplicare atâta vreme cât Marea Britanie rămâne un stat membru al Uniunii Europene. Acesta este încă un motiv, dacă mai era nevoie de încă unul, pentru care ar trebui să plecăm.

 
  
MPphoto
 

  Hannu Takkula (ALDE).(FI) Dnă președintă, cred că este excelent faptul că s-a ajuns până la urmă la acest compromis istoric între Parlament și Consiliu. Aș spune că acest regulament privind asistența medicală transfrontalieră ar putea duce la dispariția listelor de așteptare care au apărut în numeroase state membre. Ar fi de asemenea o oportunitate de a face schimb de bune practici. În acest sens, este de asemenea important să ne asigurăm că interesele sau drepturile pacienților sunt stabilite. Mai mult, este la fel de important să ne amintim că siguranța pacienților este esențială în cadrul cooperării transfrontaliere și să ne asigurăm, în același timp, că există peste tot standarde adecvate de asistență medicală și tratament.

De aceea, am salutat cu entuziasm raportul dnei Grossetête și sper că acesta va promova sănătatea publică în Europa și că astfel putem salva numeroase vieți și accelera recuperarea multor oameni.

 
  
MPphoto
 

  Paul Rübig (PPE).(DE) Dnă președintă, cred că este important să nu utilizăm sistemele fiscale naționale pentru a acționa împotriva pieței interne. Acest fapt este esențial în special în cazul serviciilor transfrontaliere unde tratamentul egal este necesar. În prezent există un astfel de exemplu negativ în Ungaria, unde sunt utilizate limite de preț retroactive ca o formă de taxă de criză. Acest lucru este inacceptabil și va avea un impact serios asupra sectorului financiar, de asigurări și comercial și asupra industriei energetice. Sper că pe viitor nu se va întâmpla același lucru și în domeniul serviciilor medicale.

Aș dori să îl invit pe dl Orbán să reevalueze aceste reglementări, deoarece sunt contrar opuse conceptului de piață internă.

 
  
MPphoto
 

  Syed Kamall (ECR). – Dnă președintă, un An Nou fericit. Este minunat să vă văd în funcția de președinte.

Unul dintre lucrurile cu care suntem de acord, per ansamblu, în acest Parlament – deși știu că există și excepții notabile – este credința noastră în buna funcționare a pieței unice.

Când alegătorii mei îmi scriu că nu primesc servicii bune în circumscripția lor electorală și că ar dori să meargă în străinătate, într-un alt stat membru al UE pentru a primi servicii medicale mai bune, aceștia nu sunt siguri de poziția lor juridică. De aceea, eu și mulți alții vom saluta astăzi acest vot cu privire la drepturile pacienților la asistență medicală transfrontalieră. Sper că în jurisdicțiile în care pacienții primesc servicii proaste aceștia își vor exprima dezacordul, în contextul drepturilor pe care le conferă această directivă, mutându-se într-un alt stat membru și exercitând astfel o presiune asupra sistemelor de asistență medicală, pentru ca acestea să își îmbunătățească serviciile și să se asigure că răspund nevoilor pacienților lor.

Totuși, trebuie să ne asigurăm că facilităm procedura prin care statele membre își pot recupera cheltuielile efectuate de oricare cetățean care a călătorit în străinătate sau care primește servicii în altă parte. Odată ce am analizat aceste probleme, aceasta ar trebui să fie o directivă de care să fim cu toții mândri.

 
  
  

Recomandare: Yannick Jadot (A7-0371/2010), (A7-0370/2010)

 
  
MPphoto
 

  Joe Higgins (GUE/NGL).(GA) Dnă președintă, am votat în favoarea rezoluției privind acordul dintre Uniunea Europeană și Camerun și dintre Uniunea Europeană și Republica Congo cu privire la legislația în domeniul forestier și schimburile comerciale cu lemn din aceste țări. Este esențial să conservăm pădurile tropicale, pentru a menține echilibrul ecosistemelor noastre. Este, de asemenea, esențial să protejăm populațiile indigene ale pădurii, care se află sub o presiune intensă ca urmare a exploatării mediului de către marile companii multinaționale și a tăierii pădurilor de care depinde existența lor, pentru profiturile acelor companii.

De aceea, propun un amendament conform căruia pădurile și industriile forestiere ar trebui să se afle în proprietatea statului și sub conducerea democratică a forței de muncă din acele industrii și a populațiilor indigene care locuiesc în aceste păduri.

 
  
  

Recomandare: David Martin (A7-0365/2010)

 
  
MPphoto
 

  Morten Messerschmidt (EFD).(DA) Dnă președintă, liberul schimb este, în realitate, singura modalitate de a ajunge la prosperitate. Am văzut acest lucru în piața internă din statele membre ale UE și acesta va fi, fără îndoială, și cazul țărilor în curs de dezvoltare. Este singura inițiativă de dezvoltare reală pe care putem și pe care trebuie să o promovăm.

Dacă aruncăm o privire în lume și analizăm modul în care celelalte mari regiuni funcționează, încheie acorduri și își observă partenerii din punct de vedere strategic, putem desigur vedea că toate se mișcă din ce în ce mai repede. Avem o zonă mare de liber schimb între America de Nord și America de Sud, în țările ASEAN, Asia și Mercosur etc. Singura zonă care rămâne în urmă în această privință și care este aproape paralizată de provocările globalizării este UE.

Deși susțin raportul care a fost votat astăzi, aș dori să spun că o inițiativă de liber schimb cu Fiji și Papua-Noua Guinee este cu greu cel mai impresionant rezultat la care ne-am fi putut aștepta după atâția ani de negocieri. Dar China? Dar Statele Unite? Sau India? Toți cei care ne iau în prezent toate locurile noastre de muncă? Uniunea Europeană îi dezamăgește pe lucrătorii europeni și în această privință?

 
  
MPphoto
 

  Syed Kamall (ECR). – Este un truism faptul că majoritatea societăților prospere sunt cele mai libere, iar cele mai libere societăți sunt cele mai prospere și aici ar trebui să recunoaștem rolul pe care îl joacă liberul schimb. Din păcate, când vine vorba despre discuțiile multilaterale internaționale privind liberul schimb, Runda de la Doha din cadrul OMC este oprită și, din acest motiv, UE urmează acum exemplul Statelor Unite și al altora, semnând tot mai multe acorduri bilaterale.

Putem aduce beneficiile liberului schimb multor cetățeni din țările mai sărace, recunoscând în același timp unele dintre problemele de tranziție cu care aceștia vor fi nevoiți să se confrunte încercând să se adapteze la o competiție sporită. Totuși, în final, ar trebui să ne concentrăm asupra consumatorilor și nu asupra intereselor producătorilor. Mulți consumatori, din numeroase țări în curs de dezvoltare, mă întreabă de ce nu au și ei aceeași posibilitate de alegere în ceea ce privește accesul la bunurile și serviciile de care beneficiem în Occident. Ei bine, una din modalitățile în care îi putem ajuta este să intensificăm liberul schimb, oferindu-le astfel consumatorilor noștri posibilitatea de a avea mai multe alternative. La mai mare!

 
  
MPphoto
 

  Nirj Deva (ECR). – Dnă președintă, mult timp, Pacificul a fost Cenușăreasa inițiativelor de dezvoltare în străinătate ale Uniunii Europene. Acum sunt foarte bucuros să recunosc că inițiativele luate de Fiji și Papua-Noua Guinee, de a crea un Acord de parteneriat economic, nu vor facilita numai schimbul între noi și acestea, ci vor permite în același timp comerțul intraregional între cele două state.

Unul dintre cele mai importante lucruri de până acum ale acestui acord este faptul că regulile de origine pentru pescuit ar trebui să le permită în sfârșit oamenilor din regiunea Pacificului să aducă efectiv o valoare adăugată pescuitului. Unele dintre aceste țări din regiunea Pacificului importă pește, în timp ce mările lor abundă în pește! Ceea ce am realizat acum este faptul că aceste țări ar putea efectiv să proceseze peștele pe care îl capturează, să aducă o valoare adăugată și să exporte peștele în UE. Aceasta este direcția de urmat în ce privește dezvoltarea și în ce privește reducerea sărăciei.

 
  
  

Propunere de rezoluție: (B7-0029/2011)

 
  
MPphoto
 

  Barbara Matera (PPE).(IT) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, astăzi am votat în favoarea întrebării cu solicitare de răspuns oral privind adopția internațională în Uniunea Europeană.

Adopția internațională s-a dovedit a fi procedura cea mai potrivită de a oferi șansa de a avea o familie permanentă acelor copii pentru care nu se poate găsi o familie adecvată în țara lor de origine. Cooperarea dintre autoritățile din statele membre, responsabile de adopțiile internaționale, este importantă, pentru a asigura realizarea unei adopții în interesul superior al copilului și cu respectarea drepturilor fundamentale ale acestuia, precum și pentru a preveni vânzarea și traficul de copii.

Procedura de adopție internațională trebuie, de asemenea, simplificată, deoarece adesea există prea multă birocrație, care descurajează familiile care încearcă să adopte. În sfârșit, România stârnește motive de îngrijorare, deoarece este singura țară din Uniunea Europeană a cărei legislație interzice adopțiile internaționale. În prezent, există aproximativ 70 000 de orfani în această țară, dintre care 40 000 se află în orfelinate, iar 30 000 în îngrijire familială.

Comisia ar trebui să clarifice cazul României, astfel încât acei copii abandonați să poată fi primiți în familii prin intermediul adopției internaționale.

 
  
MPphoto
 

  Andrea Češková (ECR). (CS) Dnă președintă, deoarece, din cauza responsabilităților mele legate de îngrijirea copiilor, nu am putut participa la dezbaterea de luni, care a fost cu siguranță interesantă, aș dori cel puțin să îmi exprim acum deplina susținere în fața acestei adunări, susținere pe care mi-am exprimat-o și prin vot. Sper foarte mult ca măsurile care vor fi luate ca urmare a acestei rezoluții să ducă, pe de o parte, la reducerea procedurilor birocratice pentru adopția internațională a copiilor și, în același timp, să ajute la o mai bună monitorizare a ceea ce li se întâmplă acestora și la combaterea traficului cu copii.

 
  
MPphoto
 

  Mairead McGuinness (PPE). – Dnă președintă, numeroși deputați ai acestui Parlament s-ar putea să nu fie la curent cu controversele foarte urâte legate de chestiunea adopției, care sunt inutile și nedorite. Dacă dorim cu adevărat să plasăm drepturile copilului în centrul acestei dezbateri, așa cum am făcut în acest Parlament și cum o face această rezoluție, atunci vom face ceea ce este corect pentru toți copiii, indiferent în ce stat membru s-au născut.

Este important să nu ne legăm de un anumit stat membru, ci să recunoaștem că în toate țările există copii abandonați sau cărora nu li se acordă grija cuvenită în cadrul unei familii nucleare, după cum știm, și care au nevoie de alte forme de îngrijire. Da, există numeroase familii care doresc să le ofere copiilor un cămin iubitor. Deși poate că ar trebui să luăm în considerare birocrația, haideți să nu diminuăm analiza.

Aș spune în final că, într-o oarecare măsură, persoanele care reușesc să adopte sunt supuse unor măsuri mult mai riguroase decât cele care pur și simplu dau naștere copiilor.

 
  
MPphoto
 

  Licia Ronzulli (PPE).(IT) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, mă gândesc acum la miile de cupluri din lume care se confruntă zi de zi cu dificultățile inerente pe care le implică adopția unui copil.

Adopția este o valoare, o manifestare sinceră a dragostei, care oferă o nouă familie unui copil care, din păcate, nu mai primește afecțiune din partea propriei sale familii. Cei care păstrează în sufletul lor durerea de a fi fost abandonați au dreptul să crească într-un mediu fericit, cu oameni care le pot oferi o nouă viață.

De aceea, este de datoria noastră să îi ajutăm pe orfani, astfel încât un viitor strălucit să nu mai fie un vis de neatins pentru aceștia. Adoptând astăzi această rezoluție comună, ar trebui să transmitem un mesaj puternic și urgent. Trebuie să promovăm politicile Uniunii menite să învingă situațiile familiale dificile. Letargia birocratică și amânările legislative nu pot și nu trebuie să năruiască visele și speranțele unui copil de a avea o familie și un viitor fericit.

 
  
MPphoto
 

  Diane Dodds (NI). – Salut propunerea de rezoluție votată astăzi, cu privire la adopția internațională. Cunosc câteva persoane din circumscripția mea care au parcurs sau care parcurg chiar acum acest proces și este o plăcere să vezi la final bucuria de pe fețele părinților și ale copiilor. Totuși, pentru a ajunge în acest punct, trebuie să parcurgi un drum lung, care, de multe ori, durează câțiva ani. Acesta poate fi, așa cum afirmă și propunerea, un proces extrem de birocratic, iar noi, ca Parlament, trebuie să căutăm modalități de reducere a acestei birocrații în vederea unui proces simplificat.

Totuși, cel mai important lucru dintre toate acestea este reprezentat de nevoile și siguranța copiilor, mulți dintre aceștia având mare nevoie de ajutor. Este bine să existe toate garanțiile, pentru a proteja copiii să nu fie plasați acolo unde ar putea fi vulnerabili. Însă adesea se întâmplă ca posibilii părinți iubitori să fie puși la prea multe încercări și să renunțe pur și simplu. În acest caz, atât părinții, cât și copiii au de pierdut.

 
  
MPphoto
 

  Cristiana Muscardini (PPE).(IT) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, ne confruntăm cu problema adopției internaționale în Europa de mulți ani, iar rezoluția de astăzi încearcă în sfârșit să aducă o rază de speranță unei situații care devine din ce în ce mai complexă și mai dificilă.

În loc să încurajeze adopția internațională, aderarea noilor țări a făcut și mai dificil pentru numeroase cupluri să poată oferi un nou cămin și o nouă familie unor copii care au trecut prin multe suferințe și pierderi în propriile lor țări.

În timp ce, pe de o parte, birocrația tot mai mare împiedică procesul de adopție a copiilor, pe de altă parte, traficul de organe și prostituția infantilă sunt, în creștere. De aceea suntem în favoarea acestei propuneri de rezoluție. Credem că procedurile internaționale de adopție trebuie simplificate și trebuie să ne asigurăm că se va institui în cele din urmă un program european de adopție, care să le ofere un viitor tuturor copiilor care au nevoie.

 
  
MPphoto
 

  Julie Girling (ECR). – Dnă președintă, din partea admiratorilor dvs. din acest colț, aș dori să vă mulțumesc pentru modul eficient în care prezidați.

Aici este vorba de o chestiune majoră. Adopția internațională este, desigur, extrem de importantă. Este important să o înțelegem bine. Salut această rezoluție, care include, la fel ca multe rezoluții pe care le aprobăm în acest Parlament, multe cuvinte foarte sensibile, inteligente și bine intenționate. Ceea ce doresc cu adevărat să spun – și am învățat multe ajutând un alegător, chiar și în prezent fac acest lucru – este faptul că nu este suficient să prezentăm toate aceste aspecte în cadrul unei rezoluții.

Noi, cei din Parlamentul European, nu suntem o lumină călăuzitoare când vine vorba despre simplificarea problemelor și de asigurarea cetățenilor că organizațiile lucrează în beneficiul lor. V-aș ruga ca aceste cuvinte bine spuse în această rezoluție să fie puse în practică; să simplificăm efectiv lucrurile; să scăpăm de birocrație și să efectuăm o îmbunătățire. Altfel, vom încerca pur și simplu să reinventăm roata pentru Europa și vom sfârși prin a face procesul chiar și mai dificil.

 
  
MPphoto
 

  Hannu Takkula (ALDE).(FI) Dnă președintă, vreau, de asemenea, să spun cât mă bucură această rezoluție privind adopția internațională. Am avut ocazia să urmăresc îndeaproape câteva cazuri de acest gen. Știu că adopția implică în prezent multă birocrație și este bine că birocrația poate fi diminuată astfel. Prin urmare, procedurile pot fi accelerate și pot deveni mai transparente.

Este în interesul tuturor ca adopția să nu implice nimic ce nu este etic sau legat de traficul de persoane sau de copii. Este foarte important să ne asigurăm că copiii nu reprezintă un mijloc de atingere a unui scop, că aceștia își găsesc prin adopție un cămin iubitor și că vor fi tratați ca niște persoane unice și prețioase. Este important ca aceștia să aibă șansa de a avea un tată și o mamă, să beneficieze de acest drept și, de aceea, în momentul adoptării de decizii privind adopția, este important să luăm în considerare situația globală a familiei.

Acestea sunt niște probleme foarte delicate. Știm că unele studii au arătat că genotipul nostru cultural există în ADN-ul nostru, dar trebuie să ne asigurăm că copiii pot beneficia de un cămin bun și iubitor și de un mediu cultural în care pot crește și se pot dezvolta în persoane și cetățeni bine echilibrați.

 
  
  

Propunere de rezoluție: (B7-0021/2011)

 
  
MPphoto
 

  Morten Messerschmidt (EFD).(DA) Dnă președintă, Serbia este probabil țara europeană care, în ultima mie de ani de istorie a fost cel mai mult asediată, mai întâi de către turci, apoi de către germani și ruși. Acum avem șansa de a transforma o perioadă grea - atât dintr-o perspectivă istorică pe termen lung, cât și având în vedere istoria recentă - într-un viitor strălucit.

Fără îndoială, din punctul de vedere al Belgradului, nici NATO, care a realizat masacrul în capitală, nici UE, care a susținut în mod barbar desprinderea unei părți esențiale a Serbiei, și anume Kosovo, nu reprezintă niște aliați prea atrăgători. Cu toate acestea, ei sunt totuși niște aliați. Sunt prieteni și toată lumea cunoaște acest lucru. De aceea, este important să stabilim o relație rațională, astfel încât să lăsăm trecutul în urmă și să privim către viitor. Din acest motiv, partidul meu susține continuarea acestui dialog.

 
  
MPphoto
 

  Miroslav Mikolášik (PPE). (SK) Dnă președintă, Acordul de stabilizare și asociere dintre Comunitățile Europene și Serbia creează fundamentul unor relații apropiate și de durată, bazate pe reciprocitate și interese comune și contribuie la stabilizarea politică, economică și instituțională atât în Serbia, cât și în Balcani.

Acesta reprezintă, de asemenea, pentru Serbia o nouă oportunitate de a se transforma și de a prospera prin intermediul restructurării și a și modernizării globale a economiei. Cred totuși cu tărie că Serbia trebuie să continue consolidarea democrației și a statului juridic, să depună mai multe eforturi în vederea reformării sistemului judiciar și a administrației publice, aplicând principiile justiției și consolidând în același timp structurile administrative și judiciare per ansamblu.

Cred că o condiție de bază pentru integrarea Serbiei în Uniune este soluționarea cazurilor grave de violare a drepturilor omului și a chestiunii privind strânsa cooperare cu Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie.

 
  
MPphoto
 

  Daniel Hannan (ECR). – Dnă președintă, le mulțumesc personalului dvs. și tuturor interpreților pentru răbdarea de care au dat dovadă pe parcursul acestei sesiuni neobișnuit de lungi.

Având de ales între democrație și supranaționalism, Uniunea Europeană optează aproape întotdeauna pentru supranaționalism, iar acest fapt se reflectă cel mai bine în politica sa din Balcanii de Vest. Menținem practic protectorate în Bosnia, Kosovo și, posibil, chiar și în Macedonia, cu unicul scop de a preveni crearea unor frontiere etnografice, așa cum ar alege și localnicii din regiunile respective.

Este foarte dificil să avem o democrație care funcționează bine dacă oamenii nu au destule valori în comun, pentru a accepta guvernul în mod reciproc. Dacă dorim un guvern pentru și de către popor, acest popor trebuie să aibă o identitate, o solidaritate recunoscută de toată lumea.

Altfel spus, democrația are nevoie de „demos”, o unitate cu care ne identificăm când utilizăm cuvântul „noi”. Nu spun că este simplu. Oamenii pot avea mai multe credințe, populațiile pot fi amestecate, însă, în același context, noi ar trebui să tindem spre autodeterminarea națională. Dacă luăm „demos” din democrație, rămâne „kratos” și puterea unui sistem care trebuie să impună prin lege ceea ce nu îndrăznește să ceară în numele patriotismului civic.

 
  
MPphoto
 

  Nirj Deva (ECR). – Dnă președintă, acestea sunt într-adevăr niște vești foarte bune. Când ne amintim cât de departe a ajuns Serbia din punctul de vedere al statului de drept și comparând Serbia cu ceea ce era acum 20 de ani, cred că trebuie să lăudăm și să felicităm administrația sârbă pentru măsurile pe care le-a luat pentru a face din Serbia o țară supusă statului de drept. Chiar și în ce privește relația sa cu Kosovo, statul de drept este acum în mod evident de importanță supremă. În relația sa cu Curtea Penală Internațională, statul de drept este de o importanță capitală.

Reformele sistemului judiciar se bazează pe precedentele internaționale și pe bunele practici internaționale. Chiar și serviciul civil independent pe care îl creează este de înaltă calitate și se așteaptă să aibă performanțe înalte. Criteriile de la Copenhaga sunt respectate. Astfel, din toate aceste puncte de vedere, o țară care a trecut printr-un război dificil a devenit acum o națiune care este adecvată ca un bun partener pentru alte state membre ale Uniunii Europene. Îi felicit pentru acest fapt.

 
  
  

Recomandare: Jelko Kacin (A7-0362/2010)

 
  
MPphoto
 

  Adam Bielan (ECR).(PL) Dnă președintă, aș dori să mai spun un lucru cu privire la Serbia. Acordul pe care l-am votat astăzi între Uniunea Europeană și Serbia reprezintă un pas de referință către asocierea acestei țări la structurile europene. Douăsprezece state membre au ratificat deja tratatul, cu scopul de a deschide calea aderării Serbiei la Uniunea Europeană. Susțin pe deplin acest acord și aș dori să le solicit statelor membre rămase să îl ratifice cât mai curând posibil. Desigur, integrarea Serbiei în structurile europene necesită o cooperare deplină cu Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie, în ceea ce privește responsabilitatea pentru crimele de război, dialogul continuu privind Kosovo și adoptarea tuturor măsurilor necesare pentru a preveni discriminarea îndreptată împotriva populației de etnie rromă. Cu toate acestea, toate măsurile în vederea extinderii democrației și consolidării protecției drepturilor omului în Serbia sau, altfel spus, măsurile care determină stabilizarea politică, economică și socială din această țară, reprezintă o sursă de mare satisfacție pentru mine și beneficiază de sprijinul meu.

 
  
  

Raport: Marisa Matias (A7-0366/2010)

 
  
MPphoto
 

  Clemente Mastella (PPE).(IT) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, am votat în favoarea acestui raport deoarece consider Comunicarea Comisiei referitoare la o inițiativă europeană privind boala Alzheimer și alte demențe un pas fundamental în vederea conectării diferitelor politici existente în domeniul sănătății din Europa pentru abordarea acestui tip de boală. Vorbesc din experiență, deoarece tatăl meu a suferit de Alzheimer, la fel ca și bunica mea, și sper ca această linie genetică să se oprească aici.

Prin urmare, intenționăm să ne reînnoim angajamentul pentru a combate acțiunile fragmentate, răspunsurile inconsecvente care există în Europa și condițiile inegale predominante privind tratamentul pentru această boală și accesul la acesta. Intenționăm în schimb să promovăm diagnosticarea timpurie și calitatea vieții, să sporim cunoștințele epidemiologice despre această boală și să coordonăm cercetările existente, sprijinind în același timp solidaritatea între statele membre prin schimbul de bune practici.

În cadrul acestui raport, solicităm o coordonare îmbunătățită între statele membre și un răspuns mai eficient și bazat într-o mai mare măsură pe solidaritate, orientat către prevenirea și tratarea persoanelor care suferă de demență, îndeosebi de Alzheimer, precum și către sprijinirea persoanelor din jurul acestora, fie că sunt profesioniști din domeniul sănătății, furnizori de servicii sau rude.

Pentru ca orice strategie europeană în acest domeniu să dea rezultate, este fundamental - și cu asta închei - ca diferitele state să acorde prioritate elaborării unor planuri naționale de acțiune.

 
  
MPphoto
 

  Seán Kelly (PPE).(GA) Dnă președintă, am votat în favoarea acestui raport și sunt încântat că acesta a fost acceptat aproape unanim. Trebuie să precizez că am participat la întreaga dezbatere din Parlament, însă nu am avut ocazia să iau cuvântul. Prin urmare, voi profita de acest minut pentru a puncta câteva chestiuni.

Cel mai important aspect se referă la nevoia urgentă de cercetare pentru descoperirea cauzei acestei boli. Ce rol joacă alimentația în declanșarea bolii? Ce rol joacă stresul zilnic? Dar genele? De ce suferă de această boală de două ori mai multe femei decât bărbați?

Acestea sunt niște întrebări foarte importante. Dar fără cercetare nu se poate oferi un răspuns la aceste întrebări și, prin urmare, invit Comisia să aleagă un centru medical renumit care să efectueze aceste cercetări și să furnizeze răspunsurile respective.

 
  
MPphoto
 

  Jarosław Kalinowski (PPE).(PL) Dnă președintă, boala Alzheimer este o afecțiune pentru care omenirea nu a găsit încă niciun remediu. Informațiile oferite de serviciile medicale arată o creștere alarmantă a numărului de cazuri diagnosticate, iar tendința către o Europă pe cale de îmbătrânire va avea consecințe drastice în viitorul apropiat. Problema demenței nu îi afectează numai pe cei care suferă de această boală, ci, de asemenea, afectează și familia și prietenii apropiați ai acestora care, deseori, sunt obligați să își dedice viețile îngrijirii persoanelor dragi. Avem nevoie urgentă de astfel de rapoarte în cadrul cărora se evidențiază o problemă și se fac propuneri în vederea unor inițiative pentru îmbunătățirea calității sănătății și vieții noastre. Este de la sine înțeles faptul că sprijinirea din punct de vedere social a tuturor familiilor, combinarea eforturilor statelor membre ale UE și crearea de programe de prevenire reprezintă proiecte care merită sprijinul nostru din toate punctele de vedere. Trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a-i ajuta pe cei suferinzi și pentru a reduce pe viitor numărul celor care cad pradă acestei boli.

 
  
MPphoto
 

  Jim Higgins (PPE). – Dnă președintă, ceea ce îmi place la acest raport este faptul că abordează sub mai multe aspecte o provocare senzațională, și anume toate aspectele bolii Alzheimer. Vă referiți la prevenire, diagnosticare, tratament și vindecare. Realitatea este că cele mai mari temeri în ceea ce privește bolile sunt reprezentate de cancer și de Alzheimer. Am depus numeroase eforturi, în primul rând, în vederea diagnosticării cauzelor cancerului, în al doilea rând, în vederea prevenirii acestuia și, în al treilea rând, în vederea identificării unor tratamente pentru vindecarea acestuia. Am realizat multe progrese în acest sens.

Deși boala Alzheimer a fost descoperită în 1906, aceasta încă mai constituie un fenomen special în materie de demență: încă nu se cunosc cauzele și nici tratamente. Totuși, acest raport este foarte binevenit. În același timp, există provocări de proporții. ce măsuri vom lua cu privire la identificarea cauzelor astfel încât să ajungem la o soluție de prevenire și, în al doilea rând, să găsim un tratament definitiv?

 
  
  

Propunere de rezoluție: (B7-0023/2011)

 
  
MPphoto
 

  Syed Kamall (ECR). – Dnă președintă, aceia dintre noi care, fie au vizitat Haiti, fie au văzut dezastrul produs acolo cu ceva timp în urmă și au observat ce s-a întâmplat, vor fi de acord cu faptul că a fost un lucru foarte bun că ONG-urile și serviciile comunitare au colaborat și au abordat problema la fața locului cu privire la adăposturi, alimente, pături și tot felul de asemenea ajutoare.

Dar haideți să privim această situație acum, la un an după acele evenimente. Avem în vedere câteva dintre problemele subliniate în această rezoluție - faptul că haitienii nu au la îndemână decât lopeți, târnăcoape și roabe pentru a curăța, și nu echipamente de dimensiuni mari de care ar avea atâta nevoie. De asemenea, rezoluția deplânge criza gravă a locuințelor din Haiti și abordează necesitatea unui registru cadastral, însă, de asemenea, solicită Comisiei ca, într-un spirit de consens, să garanteze depunerea unor eforturi semnificative, în colaborare cu guvernul, pentru rezolvarea problemei.

Singura chestiune care pare să lipsească din acest raport este rolul sectorului privat. Dacă, pe termen mai lung, vom aborda câteva dintre problemele cu care ne confruntăm, pe termen scurt, este absolut necesar să lucrăm în colaborare cu ONG-urile și cu organizațiile de ajutor, însă, pe termen lung, și industria privată trebuie să joace un rol.

 
  
MPphoto
 

  Nirj Deva (ECR). – Dnă președintă, la un an după cutremurul din Haiti, a fost înlăturată 5 % din cantitatea de moloz, un milion de persoane au rămas fără locuințe, 230 000 de persoane au murit, 300 000 au fost rănite și au fost realizate 15 % din reabilitările posibile în zone locuibile.

De ce? De ce a fost înlăturată numai 5 % din cantitatea de moloz? În urma unui cutremur se dărâmă foarte multe ziduri. Cine le poate strânge? ONG-urile cu lopeți? Comisarii europeni cu găleți? Nu! Acestea pot fi strânse doar cu mecanisme grele de ridicat pe care le deține numai o singură categorie de persoane: și anume armata - forțele aeriene, forțele navale și forțele terestre. Dar ce s-a întâmplat? Când forțele aeriene, forțele navale și forțele terestre au venit să acorde sprijin, stânga din acest Parlament și stânga din întreaga lume le-au alungat afară din Haiti. Și acestea s-au retras! Și, în prezent, întregul loc a rămas așa cum era, și acum la un an de la dezastru.

Este șocant din punct de vedere politic faptul că nimeni nu și-a asumat responsabilitatea pentru această situație, însă, după părerea mea, aceasta aparține grupării de stânga a acestui Parlament și a comunității internaționale.

 
  
MPphoto
 

  Hannu Takkula (ALDE).(FI) Dnă președintă, aș dori să menționez câteva aspecte cu privire la situația din Haiti. Este foarte important să admitem - la momentul de față se actualizează situația - că nivelurile de coordonare au fost nesatisfăcătoare. Avem nevoie de o coordonare mai bună deoarece progresul este lent.

După cum a afirmat dl Deva mai înainte, este adevărat că situația a început să se politizeze într-o oarecare măsură. Nu este în interesul nimănui ca această situație să fie politizată. Haiti are nevoie de ajutor și de strictul necesar mult mai repede decât anul trecut. Ajutoarele trebuie să ajungă la destinație.

Dacă ne gândim la eforturile depuse la nivelul cel mai apropiat de cetățean, diferitele organizații de sprijin umanitar și-au îndeplinit atribuțiile. Dacă analizăm contribuția Europei în Haiti, multe organizații creștine de sprijin umanitar au realizat acțiuni excelente la nivelul cel mai apropiat de cetățean - adică au ajutat oamenii să supraviețuiască. În plus, ar trebui să recunoaștem aceste eforturi și să le sprijinim ca atare, însă, în cazul crizei din Haiti, este, de asemenea, nevoie de acțiuni pe o scară mai largă și mai bine coordonate, atât la nivel european, cât și, evident, la nivelul ONU.

 
  
  

Propunere de rezoluție: (B7-0031/2011)

 
  
MPphoto
 

  Peter van Dalen (ECR).(NL) Dnă președintă, Lituania este un stat membru suveran. Parlamentul statului dezbate noi propuneri privind exprimarea sexualității în cadrul mass-media și în public. Democrația Lituaniei lucrează din greu la aceste propuneri. Președintele statului a respins deja de două ori propuneri similare. Dezbaterea politică asupra noilor propuneri a început și, deocamdată, nu se poate prezice rezultatul final.

Totuși, majoritatea Parlamentului European a îmbrățișat această chestiune. Într-adevăr, s-ar părea că majoritatea acestui Parlament beneficiază de o înțelepciune morală care îi ajută să realizeze care aspecte sunt permisibile din punct de vedere moral și care nu. Chiar înainte de a se ști cu siguranță dacă noul act va fi aprobat sau nu și care vor fi prevederile acestuia, ochiul atotvăzător al mai marilor din Parlamentul nostru urmărește cu interes situația din Lituania. În niciun caz nu pot sprijini o astfel de aroganță.

 
  
MPphoto
 

  Miroslav Mikolášik (PPE). (SK) Dnă președintă, dreptul de a adopta legi naționale aparține organismelor de legiferare ale statului în cauză. Nimeni din afară nu poate interveni asupra acestui drept al unui stat suveran. Și Lituania se bucură de acest drept suveran.

În contextul Uniunii Europene, este, de asemenea, necesar să se precizeze că definiția căsătoriei și a familiei aparține dreptului familiei al fiecărui stat membru în parte și că UE nu ar trebui să intervină în acest domeniu. Protejarea familiei, a instituției care crește copii și îi pregătește pentru viață, nu poate, prin urmare, să fie considerată negativă sau ca o formă de discriminare.

În ceea ce privește protecția minorilor de efectele dăunătoare ale informării publice, și Parlamentul European a hotărât recent că diferitele tipuri de publicitate transmise prin intermediul noilor mijloace de comunicare în ultimii ani au devenit un fenomen social. Acest fenomen atrage după sine informații care sunt în mod deliberat înșelătoare și neclare și riscul de abuz de încredere, iar statul trebuie să găsească o soluție adecvată la această problemă.

Studiile arată că minorii trebuie să beneficieze de o protecție specială cu privire la anumite tipuri de informații care pot avea consecințe grave asupra dezvoltării sănătoase a persoanei. Și atrag atenția asupra acestui aspect în calitate de medic.

 
  
MPphoto
 

  Vytautas Landsbergis (PPE). – Dnă președintă, iată observațiile mele cu privire la rezoluția care condamnă Lituania, deoarece nu s-a întâmplat nimic. Textul adoptat nu cuprinde cel mai important punct de vedere. Iată ceea ce am dorit să propun, fără succes, ca amendament oral la considerente: „întrucât intervenția Parlamentului European în cadrul acestor proceduri ale parlamentelor naționale în cea mai timpurie etapă a acțiunilor privind orice legislație propusă încalcă principiul fundamental al suveranității și subsidiarității statelor membre și, prin urmare, compromite Parlamentul European conectându-l pe acesta într-o mai mare măsură de practicile fostei Uniuni Sovietice” etc. după cum a fost adoptat.

La baza acestei rezoluții a stat doar un proiect de amendament introdus de un deputat din parlamentul național. Subliniez, un amendament. Cu toate acestea, în textul propus de Parlament care tocmai a fost adoptat, acest fapt a fost prezentat cu încăpățânare și în mod nerezonabil la plural și, mai mult decât atât, s-a menționat de șase ori că, aparent, au existat multe amendamente slabe calitativ.

Și titlul rezoluției include o absurditate. Se menționează „privind încălcarea”. Nu a fost vorba despre nicio încălcare, ci doar de o propunere făcută de un deputat; Parlamentul nu a luat nicio decizie care să poată fi considerată drept o încălcare ce a avut loc. Astfel de afirmații reflectă o calitate extrem de redusă a eforturilor depuse pentru elaborarea propunerii, fără a mai menționa lipsa de responsabilitate a celor care au elaborat și au prezentat în vederea votării acest text, care trebuia măcar să fie elaborat într-un mod mult mai inteligent, dacă nu să fie pur și simplu respins. Prin urmare, am votat împotriva acestui text în ansamblul lui.

 
  
MPphoto
 

  Daniel Hannan (ECR). – Dnă președintă, de zeci de ani, statele membre ale Uniunii Europene au înregistrat progrese vaste și în direcția bună cu privire la principiul egalității de tratament în fața legii, al vieții private și al libertății personale, deci sper că niciunul dintre statele membre nu va face un pas înapoi cu privire la această chestiune referitoare la egalitate pe baza orientării sexuale. Nu cred că se va întâmpla acest lucru. După cum au menționat dl Landsbergis acum câteva momente și dl van Dalen mai devreme, în cadrul acestei dezbateri s-a pierdut din vedere faptul că aceasta este doar o propunere. Nu este o rezoluție legislativă.

Vă aduceți aminte că și noi am organizat propriile noastre dezbateri cu privire la această chestiune în Regatul Unit. Ne-am exprimat propriile puncte de vedere cu privire la secțiunea 28. La vremea respectivă păream anormal în cadrul partidului meu deoarece eram împotriva acestei chestiuni. M-am declarat împotrivă chiar din primele zile când încă se mai numea secțiunea 27. Mi s-a părut absolut jignitor faptul de a utiliza legislația ca pe un mecanism de semnalare a aprobării sau a dezaprobării. Când am procedat astfel, am oferit statului o armă incredibil de puternică, o armă utilizată mai târziu în vederea interzicerii pistoalelor și a vânătorii și așa mai departe.

Însă ideea este că eu nu sunt un legiuitor lituanian. Poate că avem în acest Parlament opinii foarte ferme cu privire la legea privind avorturile din Polonia sau la legea privind eutanasia din Țările de Jos. Pentru cetățenii care ne votează, acestea reprezintă aspecte sensibile care trebuie determinate în mod adecvat prin intermediul mecanismelor naționale ale fiecărui stat membru. Ar trebui să avem modestia de a recunoaște dreptul la democrație și supremația parlamentară în cadrul celor 27 de state membre.

 
  
  

Explicații scrise privind votul

 
  
  

Recomandare pentru a doua lectură: Françoise Grossetête (A7-0307/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Laima Liucija Andrikienė (PPE), în scris. (LT) Am votat în favoarea acestui document care vizează consolidarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere. Trebuie recunoscut faptul că, în zilele noastre, există o nesiguranță prea mare cu privire la chestiunile legate de accesul la asistență medicală, acoperirea costurilor și asumarea responsabilității pentru monitorizarea clinică în cazul asistenței medicale transfrontaliere. Această directivă intenționează să permită tuturor pacienților - și nu numai celor mai bine informați sau celor cu resurse materiale - să se bucure de o serie de drepturi în cadrul asistenței medicale, deja recunoscute de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Trebuie subliniat faptul că obiectivul acestui document nu este în niciun caz acela de a încuraja asistența medicală transfrontalieră în sine, ci de a asigura disponibilitatea, siguranța și calitatea acesteia, atunci când se dovedește a fi utilă sau necesară. Cetățenii Uniunii Europene trebuie să fie mai bine și mai clar informați cu privire la normele juridice aplicabile în cazul călătoriilor într-un alt stat membru decât cel de afiliere în vederea asistenței medicale. Sunt de acord cu faptul că trebuie să combatem „turismul medical” însă, pentru a proteja drepturile pacienților, trebuie să introducem un sistem simplificat de autorizare prealabilă pentru pacienți, care, cu toate acestea, va asigura avertizarea prealabilă a administratorilor din domeniul sănătății cu privire la orice costuri excepționale implicate de călătoriile către instituții medicale din alte state membre ale UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Antonello Antinoro (PPE), în scris. (IT) Această recomandare către Consiliu a fost esențială pentru a oferi pacienților cea mai mare securitate juridică posibilă, astfel încât aceștia să își poată exercita în mod real drepturile, potrivit observațiilor Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Totuși, această abordare nu afectează competențele exclusive ale statelor membre cu privire la gestionarea sistemelor de sănătate naționale ale acestora sau a opțiunilor în materie de politici de sănătate naționale, conform prevederilor tratatului. Principalele aspecte abordate sunt: afecțiunile rare; standardele de calitate și de siguranță; procedurile de rambursare a costurilor și de autorizare prealabilă și plățile în avans; rolul punctelor de contact ca și ghișee unice; competența exclusivă a statelor membre cu privire la alegerile referitoare la serviciile medicale și la alegerile etice în domeniul medical; e-sănătatea și cooperarea dintre statele membre.-

Recomandarea clarifică, de asemenea, drepturile pacienților conform prevederilor Curții de Justiție a Uniunii Europene și îmbunătățirile aduse siguranței juridice generale cu privire la asistența medicală transfrontalieră. Scopul acesteia este de a facilita accesul la asistența medicală transfrontalieră sigură, de înaltă calitate, cu rambursarea cheltuielilor și de a promova cooperarea în domeniul serviciilor medicale între statele membre.

 
  
MPphoto
 
 

  Liam Aylward (ALDE), în scris. (GA) Am votat în favoarea acestui raport deoarece este adevărat că la momentul actual există o anumită nesiguranță cu privire la chestiunile referitoare la accesul la asistență medicală, medicamente și rambursări în acest domeniu al serviciilor medicale transfrontaliere.

Deși este esențial ca presiunea exercitată asupra sistemelor naționale de sănătate să nu crească și ca inegalitățile să nu devină și mai mari în cadrul acelor sisteme, pacienții trebuie să aibă dreptul și libertatea de a beneficia de asistență medicală transfrontalieră și trebuie să fie informați cu privire la aceste drepturi. Trebuie eliminată incertitudinea juridică existentă cu privire la eligibilitatea pentru serviciile medicale și rambursările transfrontaliere, iar pacienții trebuie informați cu privire la situațiile în care poate fi acoperit tratamentul în alte state membre și la modalitatea de realizare a acestui lucru.

Salut detaliile din cadrul raportului privind stabilirea de puncte de contact în toate statele membre pentru a informa pacienții în legătură cu tratamentele medicale disponibile, cu modalitatea de aplicare în vederea beneficierii de servicii medicale transfrontaliere și cu modalitatea de prezentare a unei plângeri sau a unei solicitări.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. (LT) Am votat în favoarea acestui document important. Cetățenii Uniunii Europene așteaptă ca statul membru în care locuiesc să le furnizeze servicii medicale sigure, eficiente și de înaltă calitate. Competența privind sistemele medicale din statele membre aparține chiar statelor membre respective și, prin urmare, accesibilitatea și calitatea variază într-o oarecare măsură. Pacienții nu reușesc întotdeauna să obțină tratament adecvat în propriul stat membru, iar acest fapt contravine, în mod fundamental, libertăților garantate prin Tratatul privind UE. Chestiunea privind recunoașterea rețetelor în cadrul Uniunii încă nu a fost soluționată, fapt care cauzează probleme de proporții persoanelor care călătoresc în străinătate. Nu cred că libertatea de circulație a pacienților și dreptul acestora de a alege tratament medical într-un alt stat membru vor încuraja turismul medical. Consider că acest fapt poate reprezenta un semn pozitiv pentru ca statele membre să deruleze reforme adecvate în domeniul serviciilor medicale și să garanteze că serviciile medicale furnizate sunt cât mai diversificate posibil și au o calitate cât mai înaltă, astfel încât, în cazul în care este necesar, pacienții să poată obține tratament într-un alt stat membru.

 
  
MPphoto
 
 

  Regina Bastos (PPE), în scris. (PT) Directiva privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere reprezintă un pas esențial către mobilitatea pacienților în cadrul Uniunii Europene. Aceasta vizează clarificarea și sprijinirea accesului la asistență transfrontalieră și de calitate, și, totodată, dreptul pacienților la rambursarea costurilor asistenței medicale transfrontaliere de către statul membru de afiliere, promovând astfel cooperarea între statele membre. În plus, există avantaje clare pentru pacienți, îndeosebi pentru cei care suferă afecțiuni rare și complexe, deoarece va fi posibilă diagnosticarea și tratarea acestora în cel mai adecvat stat membru. O astfel de mobilitate va permite, de asemenea, pacienților să evite în mod legitim listele de așteptare naționale, profitând de serviciile medicale disponibile în alte state membre ale UE. Această directivă va permite tuturor pacienților să beneficieze de o serie de drepturi deja recunoscute de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Aceasta reprezintă, fără îndoială, un pas înainte în procesul integrării europene, în consolidarea solidarității și către o Europă care se concentrează asupra cetățenilor săi. Din aceste motive, am votat în favoarea prezentului raport.

 
  
MPphoto
 
 

  George Becali (NI), în scris. − Am votat în favoarea acestui raport și îi mulțumesc doamnei raportor pentru munca sa și pentru propuneri. Sunt în favoarea ideii că pacientul trebuie să aleagă în baza nevoilor lui și nu în funcție de mijloacele de care dispune, să aleagă în cunoștință de cauză și fără constrângeri. Pentru cetățenii europeni, dar mai ales pentru cei din noile state membre, printre care și România, mobilitatea pacienților, în locul listelor naționale de așteptare, este urgentă. Am votat, de asemenea, în favoarea ideii de a stabili un sistem de autorizare prealabilă care să fie simplu pentru pacienți.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Bennahmias (ALDE), în scris.(FR) Din ce în ce mai mulți europeni încearcă să beneficieze de servicii medicale într-un alt stat membru decât cel ai cărui cetățeni sunt însă, de multe ori, aceștia recurg la această soluție fără a avea o idee despre drepturile lor în acest domeniu. Cetățenii trebuie să realizeze o mulțime de formalități pentru a le fi rambursate costurile tratamentului transfrontalier și acestora le este foarte greu să găsească informațiile de care au nevoie.

În cadrul acestei prime sesiuni parlamentare a anului 2011 am adoptat o directivă de clarificare a drepturilor pacienților europeni care optează pentru tratament transfrontalier. Textul, adoptat de o majoritate vastă, prevede dreptul pacienților de a li se rambursa costurile tratamentelor pe care le primesc într-un alt stat membru. Aceasta este o veste bună pentru toți pacienții care se află pe liste de așteptare lungi și care se luptă să primească tratament în propriul stat membru.

Încurajarea mobilității ca mijloc de îmbunătățire a tratamentelor oferite pacienților europeni: acesta este obiectivul nostru! De asemenea, va exista o cooperare mai strânsă cu privire la afecțiunile rare, în vederea îmbunătățirii serviciilor medicale pentru pacienții care necesită îngrijiri medicale foarte specializate.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. (LT) Am votat în favoarea acestui raport deoarece această propunere de directivă vizează acordarea tuturor pacienților a dreptului și a oportunității de a obține servicii medicale fundamentale în alte state membre cât mai repede posibil. În plus, aceasta prevede în mod clar situațiile în care pot fi utilizate aceste servicii deoarece, la momentul actual, normele privind rambursarea în cazul utilizării acestor servicii nu sunt întotdeauna clare și ușor de înțeles. Doresc să subliniez că această directivă trebuie să vizeze toți pacienții - nu numai pe cei mai bine informați sau pe cei cu resurse materiale - și trebuie să garanteze siguranța tuturor pacienților. Încă de la prima lectură, Parlamentul s-a declarat în favoarea acestei directive însă, din păcate, Consiliul nu a luat în considerare toate amendamentele Parlamentului. De exemplu, Consiliul a ignorat chestiunea foarte importantă privind tratarea afecțiunilor rare. Totuși, aproximativ 25 de milioane de europeni suferă de afecțiuni rare și, prin urmare, acestora ar trebui să li se ofere oportunitatea de a primi asistență medicală în alte state membre. În plus, sunt de acord cu poziția Parlamentului privind faptul că, în vederea evitării discriminării persoanelor cu venituri reduse, statul membru de origine trebuie să acopere cheltuielile celuilalt stat membru care furnizează în mod direct tratament, fără a solicita cetățenilor un avans sau, cel puțin, să ramburseze imediat toate cheltuielile aferente asistenței medicale acordate pacientului. De asemenea, este foarte important ca fiecare stat membru să mențină puncte de contact naționale pentru a furniza pacienților informațiile necesare, de exemplu, privind disponibilitatea serviciilor medicale, proceduri și documentația necesară.

 
  
MPphoto
 
 

  Jan Březina (PPE), în scris. (CS) Am votat în favoarea raportului Grossetête deoarece acesta elimină nesiguranța care a persistat timp de mulți ani cu privire la rambursarea costurilor și la accesul la servicii medicale transfrontaliere. Deși, până în prezent, numai cei mai bine informați sau cei mai motivați dintre pacienți au profitat de avantajele serviciilor medicale transfrontaliere, la momentul de față, această posibilitate se extinde pentru toți ceilalți pacienți. Sunt de acord cu acoperirea condiționată a costurilor pe baza unei autorizații prealabile în cazuri justificate și precis definite, când serviciile medicale transfrontaliere includ cel puțin o noapte de spitalizare și când este necesară utilizarea unui echipament medical foarte specializat și costisitor sau când există un risc deosebit pentru pacient sau pentru restul populației. În aceste cazuri, consider autorizarea prealabilă drept un instrument de prevenire a turismului medical excesiv.

Creșterea nivelului turismului medical nu asigură o imagine bună pentru multe sisteme medicale europene. Dacă un pacient trebuie să aștepte extrem de mult timp să aibă acces la tratament în statul său de reședință, nu ar trebui să fim surprinși de faptul că acesta dorește să călătorească într-un stat în care va beneficia de îngrijiri medicale mai rapide și, probabil, de o mai înaltă calitate. Totuși în statele în care străinii călătoresc în număr mare pentru tratament medical și operații, există riscul ca pacienților care sunt cetățeni ai statului respectiv să le fie acordate îngrijiri medicale numai după ducerea la îndeplinire a obligațiilor față de pacienții străini.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Această directivă stabilește norme pentru facilitarea accesului la servicii medicale transfrontaliere sigure și de înaltă calitate și promovează cooperarea în domeniul serviciilor medicale între statele membre, respectând pe deplin jurisdicțiile naționale. Aceasta include valorile fundamentale comune ale universalității, ale accesului la servicii medicale de înaltă calitate, ale echității și ale solidarității. Există avantaje clare pentru pacienți, îndeosebi pentru cei care suferă de afecțiuni rare și cronice, deoarece aceștia vor putea avea acces la centre de expertiză în domeniul afecțiunii de care suferă și vor putea beneficia de serviciile acestor centre. Această directivă reprezintă un alt exemplu al faptului că Europa acționează în interesul cetățenilor europeni deoarece le permite acestora să aleagă instituția care să le furnizeze servicii medicale adecvate, indiferent de statul european în care se află aceasta.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlos Coelho (PPE), în scris. (PT) Statele membre sunt responsabile cu asigurarea de servicii medicale sigure, de înaltă calitate și eficiente, conform nevoilor cetățenilor acestora. Prin urmare, această directivă nu trebuie să pună în pericol libertatea statelor membre de a decide cu privire la cea mai adecvată formă de servicii medicale. Trăim într-un spațiu al libertății, securității și justiției, în care cetățenii europeni se bucură de libertatea de circulație. Acest lucru înseamnă că stabilirea de norme clare privind furnizarea de asistență medicală transfrontalieră este esențială, îndeosebi cu privire la aspectul referitor la costurile serviciilor medicale dintr-un alt stat membru. În conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, această directivă oferă cetățenilor europeni o securitate sporită, permițându-le să beneficieze într-un alt stat membru de serviciile medicale necesare, costurile aferente fiind rambursate în limita sumei stabilite de sistemul național al acestora. Este importantă crearea unui sistem simplificat de autorizare prealabilă a serviciilor medicale, care să nu reprezinte un obstacol în calea pacienților care primesc asistență medicală sigură și de calitate. Această directivă reprezintă un prim pas fundamental către garantarea mobilității pacienților din cadrul UE, dat fiind faptul că, în loc de a recurge la decizii juridice în cazuri individuale, sunt de preferat norme minime standardizate.

 
  
MPphoto
 
 

  Lara Comi (PPE), în scris.(IT) Salut adoptarea directivei care vizează introducerea de norme noi care să guverneze asistența medicală transfrontalieră. Uniunea Europeană face un pas important prin adoptarea noii legislații. Acest fapt nu numai că va facilita furnizarea de servicii medicale, îndeosebi în regiunile de la frontiere, și va spori oportunitățile de tratament pentru cetățenii UE; dar va promova și progresele generale în domeniul serviciilor medicale datorită stimulentelor privind cercetarea, rezultate în urma cooperării dintre statele membre. În ceea ce mă privește, salut introducerea unei legislații în vederea consolidării cooperării în materie de afecțiuni rare. Această măsură le va permite cetățenilor care suferă de astfel de afecțiuni să beneficieze de avantajele unei cooperări mai strânse în domeniul serviciilor medicale între statele membre. În plus, solicitările privind condiționarea rambursării de tratamentul furnizat și de costurile acoperite de sistemul medical din statul de origine al pacientului și autorizarea în prealabil a tratamentului care implică spitalizare reprezintă norme de siguranță care vor contribui la garantarea stabilității serviciilor medicale naționale. Prin urmare, această directivă permite înregistrarea de progrese semnificative privind îmbunătățirea serviciilor medicale, prin stabilirea unui echilibru între nevoile statelor membre, care sunt responsabile pentru furnizarea de servicii medicale, și nevoile cetățenilor, care sunt principalii beneficiari ai unor astfel de servicii.

 
  
MPphoto
 
 

  Corina Crețu (S&D), în scris. − Proiectul de rezoluție legislativă referitoare la poziția Consiliului în prima lectură în vederea adoptării unei directive a Parlamentului European și a Consiliului privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere este un document important, și adoptarea rezoluției ar fi un mare pas înainte în domeniul social. Posibilitatea cetățenilor UE de a se trata oriunde pe teritoriul UE va obliga statele în care starea sistemului de sănătate este precară să-și schimbe prioritățile și să acorde atenția cuvenită acestui domeniu.

În paralel, această posibilitate va pune în concurență directă diversele sisteme, obligându-le să evolueze și să acorde atenția cuvenită așteptărilor și nevoilor pacienților.

În același timp, va favoriza apariția unor poli de excelență medicală transfrontalieri, care să servească și ca platforme pentru pregătirea și specializarea studenților și medicilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D), în scris. − Consider benefică introducerea în directiva privind plata serviciilor medicale în străinătate a cerinței stabilirii unei liste de criterii și condiții specifice pentru justificarea refuzului, de către o autoritate națională, a tratamentului unui pacient în străinătate. Aceste condiții trebuie să aibă în vedere posibilul risc pentru pacient sau publicul larg, pentru situația în care există mai multe solicitări similare. Sper că directiva va primi undă verde și de la Consiliu, pentru a intra în vigoare în cel mai scurt timp, în beneficiul pacienților.

 
  
MPphoto
 
 

  Proinsias De Rossa (S&D), în scris. – Susțin această propunere privind asistența medicală transfrontalieră. Serviciile medicale nu ar trebui niciodată tratate drept un serviciu comercial. Această inițiativă vizează garantarea eliminării obstacolelor inutile din calea pacienților care doresc acces la servicii medicale într-un alt stat membru decât cel de afiliere. Aceasta urmărește aplicarea normelor pe care Curtea Europeană de Justiție le-a prevăzut în multe hotărâri judecătorești. În plus, aceasta vizează clarificarea aspectelor cu privire la dreptul pacienților de a le fi rambursate cheltuielile medicale de către statul de afiliere. În procesul de asigurare de servicii medicale de înaltă calitate, sigure și eficiente, este importantă asigurarea unui echilibru între dreptul pacienților UE de a avea acces la tratament transfrontalier și capacitatea sistemelor de sănătate naționale și prioritățile serviciilor medicale naționale. Această directivă va clarifica aspectul referitor la rambursarea costurilor serviciilor medicale pe care pacienții le-au primit într-un alt stat membru și va asigura o bună funcționare și un echilibru financiar al sistemelor medicale naționale. Este important ca statele membre să poată opta pentru stabilirea unui sistem bine definit de autorizare prealabilă pentru rambursarea costurilor de spitalizare sau ale serviciilor medicale de specialitate.

 
  
MPphoto
 
 

  Marielle De Sarnez (ALDE), în scris.(FR) Transmitem un semnal puternic cetățenilor noștri propunându-le un sistem în cadrul căruia nevoile pacienților vor avea prioritate. Parlamentul European și-a menținut poziția unită și fermă cu privire la recunoașterea reală a nevoilor pacienților din Europa, ceea ce reprezintă un prim pas către consolidarea dreptului acestora de a avea acces la servicii medicale de înaltă calitate și sigure în Europa. În temeiul noilor norme, cetățenilor europeni li se vor putea rambursa cheltuielile pentru tratamentul primit într-un alt stat membru în aceeași măsură în care tipul și costurile tratamentului ar fi acoperite, în mod normal, în statul de afiliere. Autoritățile vor avea competența de a cere pacienților să solicite autorizare prealabilă a tratamentului care necesită o noapte de spitalizare sau asistență medicală de specialitate, iar orice refuz trebuie să fie clar justificat. Asistența medicală transfrontalieră ar putea constitui un avantaj, îndeosebi pentru persoanele care se află pe liste de așteptare lungi sau pentru cele care în statul de reședință nu au la dispoziție servicii medicale de specialitate. Trebuie să ne asigurăm acum că punerea în aplicare a acestei directive este monitorizată adecvat și că aceasta aduce rezultate reale din punctul de vedere al asistenței medicale acordate pacienților din Europa.

 
  
MPphoto
 
 

  Anne Delvaux (PPE), în scris.(FR) Chestiunea privind serviciile medicale transfrontaliere este negociată de mult timp și a dat naștere unor proteste în momentul în care, în cadrul unui proiect anterior, apărea riscul creării unui sistem medical care, pe de o parte, ar fi promovat turismul medical în cazul pacienților care dispuneau de resurse materiale suficiente și, pe de altă parte, ar fi avut un efect negativ asupra statelor membre care nu și-ar fi putut planifica furnizarea de servicii medicale pe baza unei cereri care depindea de calitatea oferită... Textul adoptat miercuri este mai consensual. Acesta permite pacienților europeni să beneficieze de tratamente care nu sunt disponibile în statele de reședință ale acestora sau de tratamente pentru care s-au întocmit liste lungi de așteptare. Costul tratamentelor primite într-un alt stat membru este rambursat în statul în care pacientul este luat în evidență însă rambursarea se limitează la suma care ar fi fost plătită pentru tratamente similare de către statul de afiliere. Pacienții vor fi nevoiți să solicite autorizare prealabilă pentru anumite tratamente de specialitate sau care necesită o noapte de spitalizare. Cu toate acestea, orice refuz privind autorizarea va trebui justificat. Aceasta reprezintă încă un pas către o Europă a sănătății mai concretă. Nu putem decât să fim încântați de acest fapt.

 
  
MPphoto
 
 

  Robert Dušek (S&D), în scris.(CS) Se înregistrează o lipsă generalizată de sensibilizare a cetățenilor și o atitudine prealabilă de respingere care domină în ceea ce privește accesul la asistență medicală transfrontalieră. În cadrul libertăților UE, fiecare cetățean ar trebui să poată beneficia de servicii medicale într-un alt stat membru ca o chestiune de principiu, în cazul în care terapia sau tratamentul din statul membru respectiv este de o calitate sporită sau mai rapid și în cazul în care pacientul plătește singur pentru tratament sau terapie. Prin urmare, garantarea accesului cetățenilor la asistență medicală într-un alt stat membru reprezintă o chestiune prioritară. Această dezbatere se desfășoară de mulți ani fără încă a înregistra progrese semnificative. Cetățenii pot beneficia de tratament într-un alt stat membru doar în caz de urgențe. Prin urmare, nu este posibilă planificarea tratamentelor sau a asistenței medicale într-un alt stat membru.

Există întotdeauna o cerință privind deținerea unei asigurări de sănătate în statul respectiv, asigurare care nu poate fi obținută decât, bineînțeles, de cetățenii europeni care sunt rezidenți permanenți ai statului în cauză. Această cerință este pur și simplu lipsită de sens deoarece niciun cetățean nu se poate bucura de asigurare medicală în două sau mai multe state ale UE, întrucât o persoană nu poate deține decât o singură adresă permanentă, și aceasta va fi în statul de reședință. Prin urmare, împiedicăm pe cale legislativă cetățenii UE să investească, într-o mai mare măsură, în propria sănătate și în tratamente atunci când aceștia încearcă să facă acest lucru. Recomandarea reprezintă cel puțin un pas mic în direcția corectă și, prin urmare, voi vota pentru adoptarea sa.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Această propunere clarifică și facilitează accesul la asistența medicală transfrontalieră și exercitarea dreptului la rambursare din partea statului membru de afiliere, permițând tuturor pacienților din cadrul UE să beneficieze de servicii medicale într-un alt stat membru. De fapt, aceste drepturi au fost deja recunoscute de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Este un pas înainte în procesul de integrare europeană și în consolidarea solidarității, implicând liste de așteptare reduse, o mai bună calitate a serviciilor medicale și stimulente în vederea cercetării științifice. Afecțiunile rare reprezintă o prioritate, iar diagnosticarea și tratarea pot fi realizate acum într-un alt stat membru care deține serviciile medicale cele mai adecvate în acest sens. Această directivă vizează toți cetățenii europeni care au nevoie de asistență medicală. Prin urmare, ministrul sănătății din Portugalia greșește atunci când afirmă că această opțiune este disponibilă cetățenilor cu educație superioară și celor cu mai multe resurse financiare: acest lucru se întâmplă acum, înainte de adoptarea directivei. Portugalia are servicii medicale excelente și trebuie neapărat să se implice în cadrul acestui proiect important: statul trebuie să profite de această directivă pentru a se moderniza într-o măsură și mai mare și trebuie să intre în competiție în ceea ce privește furnizarea de servicii în acest domeniu tuturor cetățenilor europeni care au nevoie de acestea.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlo Fidanza (PPE), în scris.(IT) Salut noua legislație care guvernează drepturile pacienților la tratament medical într-un alt stat membru al UE. Eforturile depuse de Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), în strânsă cooperare cu alte grupuri politice, au fost încă o dată fundamentale. Aprobarea raportului colegei noastre din Franța, dna Grossetête, a fost obținută în urma unor negocieri de lungă durată cu Consiliul și va permite înregistrarea unui progres semnificativ într-un domeniu în care legislația existentă nu era suficientă. Noua legislație, care vizează numai persoanele care aleg să beneficieze de asistență medicală transfrontalieră, stabilește faptul că cetățenilor europeni li se pot rambursa cheltuielile pentru tratamentul medical primit într-un alt stat membru, cu condiția ca sistemul medical din statul membru de afiliere să acopere tratamentul și costurile asociate. Toate aceste aspecte sunt deosebit de semnificative dacă ne gândim că accesul la servicii medicale transfrontaliere poate constitui un avantaj major pentru pacienții care se află pe liste de așteptare lungi sau care nu pot găsi tratament de specialitate în statul de reședință.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. (PT) Am votat împotriva acestei Directive privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere, chiar dacă s-au adus unele modificări textului inițial. Acest text final reprezintă rezultatul unui compromis la care s-a ajuns cu majoritatea Consiliului, acordându-se 30 de luni în vederea punerii în aplicare a noilor dispoziții de către statele membre.

Votul nostru împotriva acestuia este determinat de aplicarea principiului privind libertatea de circulație în ceea ce privește serviciile medicale, fără a ține seama de specificitățile acestora, inclusiv de nevoia unui sistem medical public național, al cărui scop fundamental este, în fiecare țară, acela de a veni în întâmpinarea nevoilor cetățenilor.

Trebuie să avem în vedere faptul că această propunere a Comisiei a venit în urma refuzului Parlamentului, în anul 2007, de a permite includerea serviciilor medicale în Directiva privind serviciile în cadrul pieței interne, datorită eforturilor majore ale lucrătorilor și ale publicului, care au combătut acea parte din cadrul infamului proiect de directivă Bolkestein.

Totuși, decizia finală a Parlamentului, împotriva căreia noi am luptat întotdeauna, include o serie de concesii care permit oricărui stat membru care dorește acest lucru, să utilizeze anumite mecanisme pentru a își proteja propriile servicii publice.

Prin urmare, deși accesul la serviciile medicale ar putea fi îngreunat, îndeosebi pentru persoanele care nu au posibilitatea de a profita de servicii medicale private sau care nu își pot permite să călătorească în străinătate, consecințele practice ale punerii în aplicare a acestei directive vor depinde totuși de decizia parlamentului și a guvernului portughez.

 
  
MPphoto
 
 

  Lorenzo Fontana (EFD), în scris.(IT) Este fundamentală îmbunătățirea situației privind dreptul cetățenilor de a primi asistență medicală când se află într-un alt stat membru. Sper că temerile privind intervenția excesivă a legislației europene în legislația statelor membre nu vor fi confirmate. Cu toate acestea, consider că este bine ca pacienții să se poată bucura de dreptul la tratament medical într-un alt stat membru și de dreptul de a le fi rambursate cheltuielile aferente acestui tratament în limita sumei maxime aprobate de sistemul medical din statul membru de afiliere. Prin urmare, am decis să sprijin recomandarea dnei Grossetête.

 
  
MPphoto
 
 

  Pat the Cope Gallagher (ALDE), în scris. (GA) Sprijin dreptul pacienților de a avea acces la tratamentul medical necesar într-un stat membru al UE, altul decât statul de reședință. Fiecare cetățean irlandez și, într-adevăr, fiecare cetățean european are dreptul de a călători într-un alt stat membru al UE pentru a beneficia de tratament medical. Nu mă declar în favoarea „turismului medical”, însă sprijin un sistem care să ajute pensionarii care locuiesc în străinătate și pe cei care suferă de afecțiuni rare sau neobișnuite.

 
  
MPphoto
 
 

  Elisabetta Gardini (PPE), în scris.(IT) În timpul dezbaterilor parlamentare anterioare, s-a repetat deseori că această directivă nu intenționează să încurajeze „turismul medical”, ci doar stabilește norme clare privind asistența medicală transfrontalieră.

Este important ca tratamentul medical acordat într-un alt stat membru decât statul membru de afiliere al pacientului să se bazeze pe o nevoie obiectivă, dovedită, în vederea evitării împovărării sistemelor medicale cu costuri excesive care ar compromite, în mod inevitabil, eficiența acestora. S-a înregistrat un progres cu privire la afecțiunile rare: pacienții vor putea accesa cu o mai mare ușurință asistența medicală de specialitate și vor avea opțiunea de a solicita să fie consultați de un specialist dintr-un alt stat membru al UE.

Prin urmare, consider că este importantă înființarea de puncte de contact naționale pentru a asigura faptul că pacienții sunt pe deplin informați cu privire la tratamentele disponibile în alte state membre și la modalitatea de accesare a acestora și de rambursare a costurilor aferente. În cele din urmă, aș dori să subliniez faptul că, în niciun caz, nu ar trebui pusă la îndoială jurisdicția exclusivă a statelor membre cu privire la tratamentele disponibile și la alegerile etice în domeniul medical.

 
  
MPphoto
 
 

  Lidia Joanna Geringer de Oedenberg (S&D), în scris.(PL) Directiva privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere reprezintă un nou instrument juridic absolut esențial, care poate îmbunătăți semnificativ situația pacienților din Uniunea Europeană. La momentul actual, pacienții care doresc să beneficieze de servicii medicale într-un alt stat decât statul de reședință se confruntă cu multe obstacole de ordin administrativ și financiar. Prin urmare, numai cei cu o situație materială foarte bună își pot permite luxul de a beneficia de servicii medicale transfrontaliere. În vederea soluționării acestor probleme, propunerea de directivă prevede simplificarea pe cât posibil a procedurilor administrative, de exemplu, prin limitarea obligației de a obține autorizație prealabilă pentru tratament din partea organismului de sănătate național și prin garantarea unui schimb de informații mai bun cu privire la serviciile medicale din alte state prin înființarea de puncte de contact naționale. Acest fapt nu înseamnă promovarea „turismului medical”, după cum pretind anumite persoane, ci garantarea dreptului la asistență medicală de încredere și de înaltă calitate în caz de nevoie. De asemenea, consider că această directivă poate, pe termen lung, să contribuie la armonizarea nivelului serviciilor medicale în cadrul fiecărui stat membru al UE în parte.

Ar trebui să plasăm pe primul plan binele pacienților în momentul examinării propunerii de directivă. Rolul legiuitorilor este de a adopta o legislație care să reducă formalitățile presupuse de accesul la servicii medicale și să ofere cetățenilor cu o stare de sănătate precară o gamă largă de opțiuni privind serviciile medicale. Prin urmare, sprijin pe deplin această propunere de directivă privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere și sper că, în urma negocierilor, care se află în desfășurare de șapte ani, se va ajunge la un acord cu Consiliul.

 
  
MPphoto
 
 

  Robert Goebbels (S&D), în scris.(FR) În cele din urmă, am votat în favoarea directivei privind asistența medicală transfrontalieră. Compromisul dintre Parlament și Consiliu este acceptabil, îndeosebi deoarece recunoaște dreptul statelor de a adopta măsuri de protejare a echilibrului financiar al sistemelor de securitate socială ale acestora, nu în ultimul rând printr-un sistem de autorizare prealabilă pentru rambursarea financiară a cheltuielilor aferente tratamentului medical primit într-un alt stat membru. Acest fapt va preveni orice formă de turism medical.

Fosta Comisie a considerat în mod eronat că asistența medicală reprezintă doar un alt serviciu comercial. Unii deputați în Parlamentul European greșesc atunci când afirmă că Europa sănătății a devenit o realitate. Cele mai bune tratamente nu vor fi niciodată disponibile pentru cetățenii obișnuiți, ci vor depinde de relații și, îndeosebi, de resurse materiale sporite. Din păcate, aceasta este realitatea care nu poate fi tratată cu superficialitate în directivă.

 
  
MPphoto
 
 

  Louis Grech (S&D), în scris. – Salut raportul Grossetête referitor la adoptarea unei Directive privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere. Voturile de astăzi ne-au adus cu un pas mai aproape de definirea drepturilor pacienților în cadrul legislației europene. Este absolut necesar ca, imediat ce această directivă intră în vigoare, pacienții să nu fie lăsați să se confrunte cu povara economică a asistenței medicale transfrontaliere și ca rambursările să se efectueze la timp și în mod adecvat. Înalta calitate, echitatea, solidaritatea și universalitatea în domeniul serviciilor medicale trebuie să rămână principiile directoare de-a lungul etapelor de transpunere și de punere în aplicare a directivei în diferitele state membre. În plus, guvernele trebuie să publice termenele-limită și planurile de acțiune privind o mai bună monitorizare și garantare a punerii în aplicare a acestei directive.

În cele din urmă, pentru ca această directivă să fie cu adevărat eficientă, Comisia trebuie să monitorizeze și să supravegheze coordonarea dintre statele membre de afiliere și cele în care se asigură asistența medicală și să garanteze evitarea oricăror inegalități sau disparități între pacienți cu privire la accesul la asistența medicală și tratamentul transfrontaliere.

 
  
MPphoto
 
 

  Nathalie Griesbeck (ALDE), în scris.(FR) În calitate de cetățean originar din singura regiune a Franței care se învecinează cu trei alte state membre ale UE și care reprezintă un electorat care se confruntă în mod special cu probleme transfrontaliere, sunt foarte sensibilă la aceste chestiuni. Într-adevăr, frontierele constituie încă prea des obstacole în domenii ale vieții transfrontaliere de zi cu zi. Europa are la baza principiul libertății de circulație a cetățenilor; această libertate, această mobilitate a cetățenilor, trebuie să se aplice, de asemenea, în cazul pacienților. Prin urmare, aspectul privind asistența medicală transfrontalieră este, fără îndoială, esențial. Acesta este motivul pentru care am votat ferm în favoarea acestui raport privind drepturile pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere. Acest text va permite pacienților să aibă acces mai ușor la tratament într-un alt stat membru. În primul rând, clarifică normele care se vor aplica; pacienții vor putea accesa mai multe informații (îndeosebi prin intermediul punctelor de contact) cu privire la drepturile acestora sau la rambursarea cheltuielilor. Prin urmare, acesta reprezintă un pas decisiv și concret, care va aduce o valoare adăugată reală dezvoltării unei Europe sociale și a unei adevărate Europe a sănătății.

 
  
MPphoto
 
 

  Mathieu Grosch (PPE), în scris. (DE) Salut Directiva privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere. Furnizarea de servicii medicale în cel mai scurt timp posibil și cu o concentrare sporită asupra pacienților, putând fi accesate și de celelalte state membre, reprezintă o cerință esențială în vederea unei colaborări mai strânse între statele membre ale UE. Serviciile medicale transfrontaliere reprezintă o realitate de zi cu zi în regiunile de frontieră precum cea din care provin eu. În acest context, sunt foarte încântată că va fi facilitat accesul la servicii medicale transfrontaliere de încredere și de înaltă calitate și că vor fi rambursate cheltuielile aferente tratamentelor. Mă declar în favoarea asigurării de valoare adăugată pacienților care se află pe liste de așteptare. Aceste noi norme vor permite acestora să fie tratați mai repede într-un alt stat membru și să nu mai aștepte un timp îndelungat accesul la servicii medicale în statul lor de reședință. Este adevărat că stabilirea normelor privind refuzarea autorizării prealabile este o chestiune sensibilă și clarifică situația. Totuși anumite probleme privind asistența medicală transfrontalieră rămân nesoluționate, îndeosebi pentru lucrătorii transfrontalieri pe termen lung care, după pensionare, nu vor mai avea acces sau vor avea doar acces restricționat la servicii importante pentru aceștia în statul în care au lucrat înainte.

 
  
MPphoto
 
 

  Sylvie Guillaume (S&D), în scris.(FR) Am votat în favoarea acestui text care, în final, evită transformarea serviciilor medicale într-o simplă „marfă”. În plus, doresc să mulțumesc președinției spaniole pentru această directivă și pentru sprijinul acordat restabilirii sistemului privind autorizarea prealabilă în cadrul serviciilor medicale de specialitate și transfrontaliere.

Da, Uniunea Europeană promovează mobilitatea cetățenilor săi și are datoria de a legifera în domeniul serviciilor medicale. Totuși trebuie să garantăm faptul că sănătatea rămâne un bun public accesibil tuturor și în cele mai bune condiții posibile, și nu o sursă de dezvoltare care întoarce sistemele de sănătate naționale și sistemele de securitate socială unele împotriva celorlalte.

 
  
MPphoto
 
 

  Małgorzata Handzlik (PPE), în scris.(PL) Directiva privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere reprezintă un pas fundamental către eliminarea barierelor pe care pacienții le-au întâlnit în cadrul statelor membre ale UE până la momentul actual. Obiectivul fundamental al acesteia este facilitarea accesului cetățenilor europeni la servicii medicale din alte state membre, îndeosebi a accesului la servicii care nu sunt imediat disponibile în statul de reședință al acestora. Aceasta reprezintă o veste bună pentru cei care locuiesc în regiuni transfrontaliere și, în primul rând, pentru persoanele care suferă de afecțiuni rare care necesită tratament de specialitate care nu este disponibil în statul de reședință al acestora. De asemenea, sunt încântată să văd un număr de prevederi care asigură anumite beneficii pacienților, precum recunoașterea reciprocă a rețetelor, eliminarea obligativității de a deține o asigurare suplimentară pentru străinătate și accesul la fișe medicale. Ideea privind înființarea de puncte de contact naționale care să informeze pacienții cu privire la drepturile pe care le au, reprezintă, de asemenea, un aspect-cheie.

Pacienții ar trebui să fie foarte bine informați cu privire la procedurile de accesare a asistenței medicale transfrontaliere. Aceștia ar trebui, de asemenea, să fie informați cu privire la procedurile pentru rambursarea costurilor aferente acestor servicii medicale, care vor fi rambursate conform costurilor curente din statul în care este asigurat pacientul. Consider că soluțiile găsite vor facilita accesul pacienților la servicii medicale sigure și de înaltă calitate în întreaga Uniune Europeană.

 
  
MPphoto
 
 

  Ian Hudghton (Verts/ALE), în scris. – Am votat pentru eliminarea serviciilor medicale din domeniul de aplicare al Directivei privind serviciile în urmă cu câțiva ani și am votat la prima lectură împotriva Directivei privind aplicarea drepturilor cetățenilor în cadrul asistenței medicale transfrontaliere. La momentul respectiv, părea că în cadrul Comisiei exista tendința de a trata serviciile medicale drept un „bun comercial”. Nu astfel privesc eu serviciile medicale - pacienții nu ar trebui considerați doar simpli consumatori care plătesc. Totuși Consiliul a îmbunătățit, în mare măsură, proiectul de legislație, iar bazele juridice ale acestuia nu mai reprezintă doar o chestiune de piață internă. Prin urmare, am votat în favoarea raportului și sunt încrezător că acesta va îmbunătăți drepturile pacienților în întreaga Europă.

 
  
MPphoto
 
 

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris. (LT) Am votat în favoarea acestui document deoarece vizează consolidarea drepturilor pacienților în domeniul asistenței medicale transfrontaliere. Este regretabil faptul că, la momentul actual, există o nesiguranță prea mare cu privire la accesul la asistență medicală, la rambursarea cheltuielilor și la responsabilitatea pentru supravegherea clinică în domeniul asistenței medicale transfrontaliere. Această directivă intenționează să permită tuturor pacienților - și nu numai celor mai bine informați sau celor cu resurse materiale - să se bucure de o serie de drepturi în cadrul asistenței medicale, deja recunoscute de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Obiectivul acestui document nu este în niciun caz acela de a încuraja asistența medicală transfrontalieră, ci acela de a garanta disponibilitatea, siguranța și calitatea acesteia în momentul în care pacienții au nevoie de astfel de servicii. Directiva are scopul de a oferi pacienților o alegere bazată pe nevoile acestora, și nu pe resursele lor materiale, și informată, nu făcută sub presiune. În plus, sunt de acord cu poziția Parlamentului cu privire la faptul că, în vederea evitării discriminării cetățenilor cu venituri reduse, statul membru de origine trebuie să plătească direct spitalul din celălalt stat membru care furnizează tratamentul, fără a solicita cetățenilor să depună un avans sau orice costuri ale asistenței medicale oferite pacientului trebuie, cel puțin, rambursate imediat. De asemenea, este foarte important ca fiecare stat membru să înființeze centre de contact naționale pentru a furniza pacienților toate informațiile necesare, de exemplu cu privire la disponibilitatea serviciilor medicale, la proceduri și la documentația necesară.

 
  
MPphoto
 
 

  Filip Kaczmarek (PPE), în scris.(PL) Am votat în favoarea adoptării raportului Grossetête datorită câtorva motive fundamentale. Directiva privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere are multe aspecte pozitive. Aceasta elimină barierele care stau în calea asistenței medicale, garantează accesul tuturor la servicii medicale în cadrul întregii UE, pune capăt discriminării pacienților, introduce recunoașterea reciprocă a rețetelor, reduce timpul de așteptare în vederea programărilor la medici și elimină necesitatea de a deține o asigurare suplimentară transfrontalieră. Aspectele introduse de directivă privind accesul sporit la asistență medicală pentru pacienții care suferă de afecțiuni rare și un nivel mai ridicat de rambursare pentru persoanele cu handicap reprezintă puncte adiționale în favoarea acesteia.

Directiva vizează prevenirea turismului medical prin prevederea faptului că respectivele cheltuieli aferente tratamentelor vor fi rambursate până la nivelul costurilor care ar fi fost acoperite în statul membru în cadrul căruia pacientul deține asigurare și, în cazul în care costurile se dovedesc a fi sub nivelul maxim acceptat de statul de afiliere, acestea vor fi rambursate în întregime.

Chestiunea privind autorizarea a dat naștere multor dezbateri. O autorizare prealabilă din partea Fondului național de sănătate nu este necesară decât în caz de tratament în spital sau de proceduri medicale costisitoare și nu va fi solicitată pentru alte forme de tratament, cu condiția ca acestea să fie incluse în ceea ce este cunoscut drept gama de servicii acoperite. Dacă un stat membru nu a autorizat pacienților tratament de specialitate la nivel național, directiva nu creează niciun drept nou care să le ofere pacienților acces la un astfel de tratament transfrontalier sau la rambursarea costurilor aferente tratamentului. O excepție fundamentală o reprezintă însă cazurile persoanelor cu afecțiuni rare.

 
  
MPphoto
 
 

  Sandra Kalniete (PPE) , în scris. (LV) Directiva privind dreptul cetățenilor UE de a beneficia de asistență medicală în oricare dintre cele 27 de state membre reprezintă un pas semnificativ în direcția unor servicii medicale mai bune în cadrul UE. Aceasta este cu adevărat oportună, dată fiind mobilitatea foarte răspândită a forței de muncă în cadrul UE. De la intrarea în vigoare a Directivei, pacienții vor beneficia de informații cuprinzătoare cu privire la noile norme, astfel încât aceștia să cunoască oportunitățile pe care le au la dispoziție și să profite pe deplin de acestea. Cetățenii vor putea beneficia de tratament inițial în oricare dintre statele membre, iar doctorii nu vor putea refuza acordarea acestui tratament. Directiva prevede faptul că, pe viitor, cetățenii vor putea alege în care dintre statele membre doresc să beneficieze de servicii medicale planificate.

Totuși aceștia vor avea nevoie de o autorizare prealabilă din partea statului lor de reședință, deoarece plata pentru tratament se va face în funcție de prețurile predominante în statul de reședință al pacientului. Totuși aceasta reprezintă un pas în direcția corectă, deoarece va spori disponibilitatea serviciilor medicale. Ar trebui să amintim că cetățenii au dreptul de a primi servicii medicale într-unul dintre statele membre dacă aceste servicii nu sunt disponibile în statul în care locuiesc. Acest fapt este deosebit de important în cazul problemelor de sănătate complicate sau rare. Din acest motiv, atât eu, cât și grupul din care fac parte sprijinim această directivă, întrucât reprezintă un pas important realizat de Parlament; un pas care va avea un efect benefic asupra vieților cetățenilor Europei.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris. (IT) Am sprijinit recomandarea dnei Grossetête deoarece această propunere de directivă va aduce avantaje cetățenilor europeni. Noile norme privind tratamentul medical prevăd, de fapt, că cetățenilor europeni li se pot rambursa cheltuielile aferente tratamentului medical primit într-un alt stat membru, cu condiția ca tratamentul solicitat și costurile acestuia să fie acoperite, în mod normal, de statul de reședință al pacientului. Acest fapt va constitui un avantaj pentru pacienți și va reduce semnificativ listele de așteptare care uneori sunt extrem de lungi. În cadrul societății în care trăim există o mobilitate din ce în ce mai mare și cred că, acum mai mult decât oricând, este importantă facilitarea mobilității în rândul cetățenilor UE, inclusiv într-un domeniu extrem de important precum cel al asistenței medicale. De asemenea, consider că este important să atragem atenția asupra noii legislații privind lupta împotriva afecțiunilor rare, deoarece aceasta vizează consolidarea cooperării dintre statele membre, în vederea garantării faptului că pacienții europeni își pot exercita pe deplin dreptul la tratament.

 
  
MPphoto
 
 

  Elżbieta Katarzyna Łukacijewska (PPE), în scris.(PL) Consider că Directiva privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere reprezintă un succes și, prin urmare, am votat în favoarea adoptării dispozițiilor acesteia. Sănătatea este cel mai de preț bun pe care îl avem. Aș dori ca europenii să aibă acces la asistență medicală de cea mai înaltă calitate. Directiva reprezintă o sursă de oportunități și de speranțe pentru pacienți și forțează sistemele medicale să pună în aplicare noi reforme. Directiva deschide spitale și clinici europene, inter alia, pentru pacienți polonezi. Aceasta confirmă faptul că Europa se află în procesul de dezvoltare și că prioritatea noastră este îmbunătățirea și promovarea cooperării dintre statele membre ale UE în domeniul protecției sănătății.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport deoarece acum s-a clarificat acum faptul că pacienții britanici pot beneficia în străinătate numai de asistența medicală asigurată de stat la care aceștia ar avea dreptul în temeiul NHS (sistemul național de sănătate). Salut faptul că amendamentele care urmăreau extinderea drepturilor prin acordarea de acces la „toate metodele de tratament care au fost (...) testate în măsură suficientă de către oamenii de știință din domeniul medicinal la nivel internațional” sau la „asistență medicală de eficacitate identică” au fost combătute. Povara utilizării necontrolate a asistenței medicale transfrontaliere ar fi putut fi enormă pentru sistemul național de sănătate.

 
  
MPphoto
 
 

  Jiří Maštálka (GUE/NGL), în scris. (CS) Documentul prezentat amintește de o dezbatere care a avut loc în Parlamentul European în cadrul mandatului parlamentar anterior. Actuala propunere a Comisiei conținea câteva lacune și riscuri care ar putea avea un impact negativ asupra asistenței oferite consumatorilor și, astfel, asupra cetățenilor. Salut compromisul din cadrul amendamentului 107, în principal deoarece îmbunătățește garantarea furnizării de asistență medicală transfrontalieră pacienților și subliniază o tendință pozitivă către o sensibilizare sporită a pacienților. Nu în ultimul rând, consider pozitiv faptul că amendamentul subliniază responsabilitatea statelor membre de a furniza asistență medicală sigură, de înaltă calitate, eficientă și accesibilă pe teritoriul acestora. De asemenea, consider importantă definirea condițiilor în care un stat membru poate refuza să acorde autorizația prealabilă. Amendamentul include, de asemenea, măsuri pozitive privind interoperabilitatea și sprijină cooperarea în domeniul prevenirii și al diagnosticării.

 
  
MPphoto
 
 

  Véronique Mathieu (PPE), în scris.(FR) Cum putem garanta tuturor cetățenilor europeni dreptul fundamental de a circula liber pe teritoriul nostru comun, fără a le oferi oportunitatea de a beneficia de asistență medicală într-un alt stat membru decât statul de reședință al acestora? Adoptarea acestui proiect de directivă va permite, în cele din urmă, includerea mobilității pacienților, un element intrinsec pentru mobilitatea cetățenilor, în cadrul unui text juridic. Doresc să o felicit pe raportoarea noastră pentru că a reușit să ajungă la un acord cu Consiliul cu privire la acest text important, a cărui adoptare a fost amânată prea mult. Sper că transpunerea de către statele membre a acestei legislații va permite cetățenilor europeni, pe termen lung, un acces real la asistență medicală transfrontalieră de calitate.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Chestiunile privind accesul la asistență medicală, rambursările și responsabilitatea pentru supravegherea clinică privind asistența medicală transfrontalieră nu sunt foarte clare la momentul actual pentru marea majoritate a cetățenilor europeni. Scopul acestei directive este ca toți pacienții - nu numai cei mai bine informați - să beneficieze de un anumit număr de drepturi în materie de asistență medicală, drepturi care totuși au fost deja recunoscute de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Cu toate acestea, prezenta directivă nu anulează responsabilitățile statelor membre cu privire la asistența medicală oferită cetățenilor lor. Aceasta vizează numai pacienții și mobilitatea acestora în cadrul UE, nu libertatea de circulație a furnizorilor de servicii.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) În cazul în care listele de așteptare în vederea unor operații sunt pline în statul de reședință al pacientului, garantarea achitării, de către compania de asigurări de sănătate a pacientului, a costului serviciilor medicale primite în străinătate va constitui o mare ușurare pentru acesta. Aceste norme vor facilita mobilitatea în cadrul Uniunii Europene pentru cei cu afecțiuni cronice. Totuși, normele vor putea fi utile numai dacă acestea vor putea garanta, de asemenea, că nu se va dezvolta un turism medical care ar exercita o presiune și mai mare asupra companiilor de asigurări de sănătate deja foarte afectate. În afară de faptul că anumite domenii medicale în state cu standarde medicale înalte ar putea fi rapid copleșite, există, de asemenea, riscul ca statelor membre mai sărace ale UE, care au investit mai puțin în servicii medicale, să li se solicite să plătească costuri masive. În acest context, de asemenea, nu ar trebui să omitem faptul că sistemul, care ar trebui să permită sistemelor de securitate socială ale statelor membre ale UE să-și ramburseze reciproc cheltuielile, nu funcționează și că, de-a lungul anilor, datoriile de milioane de euro au crescut. Deși statele membre pot, din punct de vedere teoretic, să excludă anumite tipuri de tratamente în cazul în care acestea sunt preocupate de faptul că fluxul pacienților din străinătate va constitui un risc pentru sistemele lor de asistență medicală, din punct de vedere practic, acest lucru nu va fi simplu. Nici măcar nu am reușit să rezolvăm problemele existente cu privire la rambursare, iar măsurile pentru prevenirea turismului medical nu sunt, probabil, eficiente. Am votat împotriva acestui proiect de rezoluție pentru a preveni ca respectivele costuri ale securității sociale să scape de sub control.

 
  
MPphoto
 
 

  Rareș-Lucian Niculescu (PPE), în scris. − Am votat în favoarea raportului prezentat de doamna Grossetête pentru că accesul la îngrijirile medicale transfrontaliere este o realizare concretă în folosul cetățenilor europeni. Mulți dintre cetățenii noștri nu au acces la îngrijiri în statul membru de domiciliu pentru afecțiunile de care suferă, de aceea trebuie să le asigurăm posibilitatea de a solicita aceste îngrijiri oriunde pe teritoriul Uniunii Europene, precum și posibilitatea de a beneficia de rambursarea acestor tratamente.

 
  
MPphoto
 
 

  Wojciech Michał Olejniczak (S&D), în scris.. – (PL) La 19 ianuarie 2011, Parlamentul European a adoptat o Directivă privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere, care vizează simplificarea normelor ce guvernează serviciile medicale transfrontaliere. Sunt încântat să observ că Parlamentul European, în calitate de colegislator, a jucat un rol fundamental în formularea de prevederi clare care aduc avantaje pacienților, inter alia, cu privire la rambursarea costurilor serviciilor medicale acordate în alte state. Prevederile referitoare la asistența medicală transfrontalieră sunt cu atât mai importante cu cât acestea afectează fiecare cetățean al Uniunii Europene. Noua directivă garantează recunoașterea reciprocă a rețetelor și facilitarea accesului la informații cu privire la tratamente în străinătate, precum și extinderea domeniului de aplicare a tratamentelor pentru cetățenii care suferă de afecțiuni rare și furnizarea de oportunități sporite pentru persoanele cu handicap în vederea obținerii unor rate mai mari de rambursare a costurilor asistenței medicale. Parlamentul European joacă, de asemenea, un rol în stabilirea de puncte de contact naționale în fiecare stat membru, care vor furniza informații cu privire toate aspectele legate de tratamentele în străinătate. Aceste puncte vor coopera îndeaproape unele cu celelalte. În cele din urmă, doresc să menționez că este nevoie urgentă de directiva pe care am adoptat-o, deoarece legislația privind asistența medicală transfrontalieră, care se află în vigoare la momentul actual, este neclară și mult prea complicată și este imperativ necesar să simplificăm aceste chestiuni pentru statele membre ale UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris.(IT) Am votat în favoarea recomandării în vederea adoptării unei Directive a Parlamentului European și a Consiliului privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere deoarece consider fundamentală garantarea unei asistențe medicale adecvate care să îndeplinească standarde de înaltă calitate și de siguranță a pacientului în cadrul întregii Uniuni Europene. De îndată ce directiva va fi adoptată, pacienții vor trebui să solicite o autorizație prealabilă pentru a beneficia de asistență medicală într-un alt stat membru. Aceasta va garanta calitatea și siguranța tratamentului și a serviciilor medicale. Ulterior, pacienții vor putea aplica în vederea rambursării costurilor tratamentului care le-a fost acordat, care se va baza pe nivelul costurilor care ar fi fost acoperite în cazul în care aceeași asistență medicală ar fi fost acordată în statul membru de afiliere. De asemenea, aceștia vor beneficia de protecție, tratament și rambursarea cheltuielilor în cazul tuturor afecțiunilor rare, ca rezultat al cooperării dintre statele membre în domeniul cercetării.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Fiecare stat membru este responsabil pentru furnizarea de asistență medicală cetățenilor săi. Această directivă stabilește normele pentru facilitarea accesului la o asistență medicală transfrontalieră sigură și de înaltă calitate și promovează cooperarea în domeniul serviciilor medicale între statele membre, respectând pe deplin jurisdicțiile naționale.

Asistența medicală de înaltă specialitate a avut o evoluție asimetrică odată cu dezvoltarea, în anumite state, a unor centre de excelență pentru afecțiunile cronice sau rare care nu sunt comune în regiunea respectivă, dar care necesită specializare în domeniu. Fără îndoială, aceasta reprezintă una dintre premizele care stau la baza promovării liberei circulații în această zonă.

Această directivă reprezintă un alt exemplu care subliniază faptul că Europa este pusă în slujba cetățenilor și promovează solidaritatea între popoarele sale, creând beneficii pentru pacienți, îndeosebi pentru cei care suferă de afecțiuni rare sau cronice și care ar putea beneficia de acces la centre de excelență în domeniul afecțiunilor de care suferă.

Acestea sunt motivele pentru care am votat în favoarea acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. (IT) Directiva va permite tuturor pacienților să beneficieze de drepturile deja recunoscute de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, menținând totodată competența deplină a statelor membre asupra sistemelor de securitate socială, dat fiind că vizează pacienții și mobilitatea acestora în cadrul Uniunii Europene și nu libertatea de circulație a furnizorilor de servicii.

Mă declar în favoarea revizuirii actualei situații nesatisfăcătoare a asistenței medicale, cauzată de separarea jurisprudenței de sistemele naționale. Doresc să subliniez faptul că acest Parlament a adoptat aceeași poziție și în prima lectură și în a doua lectură, codificând jurisprudența Curții cu privire la tratamentul transfrontalier (cetățenii europeni au dreptul, într-un alt stat membru, la aceeași asistență medicală ca și în statul de reședință) și împărtășind dorința Consiliului de a combate turismul medical.

Propunerea include o clauză specifică de protecție și un sistem de autorizare prealabilă flexibil pentru pacienți însă, în același timp, permite punerea în discuție a unor posibile costuri excepționale. Prin urmare, scopul acesteia este de a consolida drepturile pacienților, asigurând furnizarea de informații și cooperarea între statele membre.

Statul membru de afiliere trebuie să asigure cetățenilor săi accesul la informații. Recomandarea pentru a doua lectură aduce niște puncte în plus, ținând seama, în mod adecvat, de potențialul programului e-sănătate.-

 
  
MPphoto
 
 

  Rovana Plumb (S&D), în scris. − Am votat acest raport pentru a veni în sprijinul cetățenilor europeni, stabilind reguli mai clare referitore la drepturile pacienților de a urma tratamente în străinătate, posibilitatea de a face o alegere pe baza nevoilor lor și nu în funcție de mijloacele de care dispun, această alegere trebuind să fie făcută în cunoștință de cauză și nu sub efectul unor constrângeri. Directiva stabilește următoarele principii: pacienții vor putea să beneficieze în alt stat membru, fără autorizare prealabilă, de asistența medicală în regim nespitalicesc la care sunt îndreptățiți în propriul stat membru, precum și de rambursarea cheltuielilor corespunzătoare în limitele prevăzute de propriul sistem de asistență medicală. Informarea reprezintă de asemenea un aspect-cheie, astfel că fiecare stat membru va fi obligat să mențină puncte naționale de contact care să ofere pacienților informații cu privire la disponibilitatea asistenței medicale, la procedurile administrative, la plângerile, căile de atac ș.a.m.d.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Având în vedere cauzele examinate în cadrul Curții de Justiție a Uniunii Europene, această directivă vizează clarificarea și consolidarea dreptului utilizatorilor de acces la asistență medicală transfrontalieră sigură și de înaltă calitate, prin promovarea mobilității pacienților în cadrul UE și prin consolidarea cooperării și a solidarității statelor membre în acest domeniu. Prin urmare, această directivă reprezintă un progres semnificativ către integrarea europeană, motiv pentru care am votat în favoarea acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Legislația adoptată astăzi constituie un pas important în direcția respectării drepturilor pacienților în UE. Grupul Verts/ALE este de părere că acest compromis final adoptat astăzi asigură echilibrul dintre garantarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere și protejarea furnizării de servicii medicale de calitate la nivel național. Pacienții vor avea dreptul de a primi asistență medicală într-un alt stat membru și de a le fi suportate costurile pentru respectiva asistență medicală, la nivelul prevăzut pentru aceleași servicii medicale dacă le-ar fi primit pe teritoriul statului membru de afiliere. Totuși acest drept nu ar trebui să afecteze viabilitatea sistemelor naționale de sănătate. Grupul Verts/ALE consideră că acest compromis final permite statelor membre să stabilească un sistem rezonabil de autorizare prealabilă pentru rambursarea costurilor tratamentelor, deputații în Parlamentul European reușind să limiteze lista motivelor în baza cărora unui pacient i se poate refuza acordarea de asistență medicală transfrontalieră. Este foarte important de specificat faptul că statele membre nu vor mai putea refuza rambursarea în urma autorizării prealabile, aspect care constituia o preocupare fundamentală.

 
  
MPphoto
 
 

  Marie-Thérèse Sanchez-Schmid (PPE), în scris.(FR) Directiva privind asistența medicală transfrontalieră, care va fi supusă astăzi votului, este revoluționară și salut acest lucru. Competențele UE în domeniul asistenței medicale reprezintă o chestiune extrem de sensibilă și este corect ca fiecare stat membru să își stabilească propriul sistem de protecție socială și de asigurări de sănătate în conformitate cu propria sa cultură. Cu toate acestea, de ce să dezvoltăm Europa și să garantăm libertatea de circulație dacă acestea nu sunt însoțite de oportunitatea de a avea acces la asistență medicală în întreaga Uniune Europeană? De trei ani, Parlamentul depune eforturi majore pentru a stabili securitatea juridică privind asistența medicală transfrontalieră și pentru a clarifica termenele rambursării. Urmează să se facă un pas major și îi mulțumesc colegei mele, dna Grossetête, pentru munca depusă. Acesta este un moment istoric: se construiește o Europă a sănătății, iar asistența medicală transfrontalieră nu va mai constitui un risc, ci o oportunitate. Haideți să ne asigurăm că punem în practică acest lucru, astfel încât fiecare cetățean european să poată beneficia de asistență medicală de înaltă calitate. Acesta este prețul care trebuie plătit pentru sănătate.

 
  
MPphoto
 
 

  Daciana Octavia Sârbu (S&D), în scris. – Am votat astăzi pentru a sprijini o claritate juridică și o mobilitate a pacienților sporite în cazuri în care cetățenii trebuie să călătorească în străinătate pentru a primi asistență medicală. Ar fi ideal ca niciun pacient să nu fie nevoit să meargă într-un alt stat pentru a beneficia de asistență medicală însă, când acest lucru se dovedește a fi necesar, pacienții ar trebui să poată beneficia de această opțiune, fiind informați despre drepturile pe care le au cu privire la tratament și la rambursarea costurilor. De asemenea, este important ca serviciile medicale din statele membre să își cunoască obligațiile și ca acestea să își păstreze în continuare dreptul de a alege, gestiona și furniza propriile servicii de asistență medicală pe care le consideră adecvate.

Raportul abordează atât aceste aspecte fundamentale, cât și alte chestiuni importante, inclusiv tratarea afecțiunilor rare și rețelele europene de referință, în vederea promovării schimbului de bune practici. Chestiunea privind asistența medicală transfrontalieră nu a fost întotdeauna ușoară și le mulțumesc raportoarei și raportorilor alternativi pentru eforturile depuse în acest sens.

 
  
MPphoto
 
 

  Peter Skinner (S&D), în scris. – Sunt în favoarea acestui raport deoarece tratează câteva dintre problemele actuale, neabordate de către guverne. Aceasta nu este o directivă care să le spună statelor membre cum să își administreze sistemele lor de sănătate, după cum sugerează anumite persoane. Este un raport pe care Regatul Unit se simte capabil să îl susțină într-o mare măsură deoarece multe dintre problemele existente în cadrul rapoartelor anterioare au fost rezolvate. Rolul Directivei privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței transfrontaliere este acela de a spori drepturile deja acordate; îndeosebi, pacienții care nu pot beneficia de tratament adecvat în cadrul Regatului Unit pot călători acum oriunde în cadrul UE în temeiul prevederilor deja existente. Motivul pentru care doar puțini cetățeni aleg această posibilitate ține de sprijinul din partea familiei persoanelor bolnave; apropierea joacă aici cel mai important rol.

În Regatul Unit costurile ar trebui acoperite în cazul în care există motive solide care stau la baza nevoii de asistență medicală transfrontalieră. Acest fapt nu reprezintă un cec în alb pentru turismul medical; reprezintă stabilirea drepturilor actuale pentru cetățenii Regatului Unit.

 
  
MPphoto
 
 

  Bart Staes (Verts/ALE), în scris. (NL) Directiva privind asistența medicală transfrontalieră - pe care o sprijin - conferă pacienților drepturi clare la tratament medical transfrontalier, ale cărui costuri sunt acoperite până la nivelul costurilor care ar fi fost suportate de statul membru de afiliere dacă asistența medicală respectivă ar fi fost acordată pe teritoriul său. Acest drept le oferă o siguranță juridică sporită pacienților din zonele de frontieră, cetățenilor care vizitează un alt stat, pacienților cu afecțiuni rare și pacienților care au de așteptat un timp îndelungat în vederea accesului la tratament. Totuși, în interesul protejării calității asistenței medicale și a accesului echitabil la servicii medicale, statele membre pot solicita ca pacienții să obțină autorizare prealabilă în vederea unui astfel de tratament. Această autorizare va fi necesară în cazul spitalizării sau al unor tratamente foarte costisitoare sau care presupun un risc sporit.

De asemenea, în anumite situații, în cazuri excepționale (de exemplu, dacă un tratament echivalent este de asemenea disponibil în statul de reședință al pacientului), rambursarea poate fi refuzată, iar statele membre vor avea dreptul să intervină în cazul în care există dovezi care indică un supraconsum. Prin urmare, directiva menține echilibrul între dreptul pacienților la asistență medicală de calitate și dreptul statelor membre de a își finanța propria securitate socială și de a își organiza propriile servicii medicale. În plus, sper că dorința pacienților de a beneficia de tratament într-un alt stat nu va exercita o presiune inutilă asupra serviciilor de înaltă calitate din statul pentru care optează marea majoritate a pacienților.

 
  
MPphoto
 
 

  Michèle Striffler (PPE), în scris.(FR) Pacienții, de asemenea, au dreptul de a beneficia de libertate de circulație. De aceea am votat în favoarea raportului privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere. În Alsacia, și în toate regiunile de frontieră, chestiunea privind asistența medicală transfrontalieră este esențială în momentul în care, de exemplu, asistența medicală furnizată dincolo de frontieră este mai aproape de locuința pacientului decât cea furnizată de statul membru de reședință.

Acest raport va permite cetățenilor europeni să obțină informații cu privire la asistența medicală transfrontalieră și să își cunoască drepturile în acest domeniu prin intermediul unor noi puncte de contact înființate în fiecare stat membru. Adoptarea acestui text reprezintă punctul de plecare pentru o adevărată Europă a sănătății, care va aduce avantaje pentru 500 de milioane de cetățeni.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. (PT) În vederea îndeplinirii obiectivului privind clădirea unei piețe interne bazate pe libertate de circulație între statele membre, este necesară adoptarea anumitor măsuri. Libera circulație a cetățenilor și a serviciilor atrage atenția în mod deosebit asupra asistenței medicale pe care o pot primi resortisanții unui anumit stat membru, într-un alt stat membru. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a recunoscut drepturile pacienților, îndeosebi în ceea ce privește accesul la asistență medicală, asigurând servicii medicale sigure și de înaltă calitate și dreptul pacienților de a le fi rambursate costurile asistenței medicale. Solicitarea în vederea sporirii certitudinii juridice în acest domeniu implică angajamentul statelor membre de a coopera, îndeosebi prin recunoașterea rețetelor medicale prescrise în alte state membre și prin asigurarea unor servicii de calitate pe propriul teritoriu. Aș sublinia faptul că Comisia este obligată să adopte măsuri pentru a facilita înțelegerea informațiilor privind rețetele și instrucțiunile referitoare la modul de administrate a medicamentelor, indicând substanța activă și dozajul, măsură care va fi, în mod cert, în avantajul pacienților. Dată fiind natura specifică a acestei chestiuni, în acest domeniu este nevoie de o directivă separată de cea privind serviciile. Am votat în favoarea raportului elaborat de colega mea din cadrul Grupului Partidului Popular European (Creștin Democrat), dna Grossetête, deoarece consider că afirmarea dreptului pacienților la asistență medicală transfrontalieră este relevantă.

 
  
MPphoto
 
 

  Róża Gräfin von Thun und Hohenstein (PPE), în scris.(PL) Directiva privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere este un document extrem de important pentru cetățenii UE și, astfel, am urmărit cu foarte mare atenție eforturile depuse în acest sens. Sunt încântată să observ că directiva oferă pacienților dreptul de a alege locul în care să beneficieze de asistență medicală, consolidând, prin urmare, piața comună, ceea ce reprezintă subiectul principal al activității mele în Parlamentul European. De asemenea, aceasta înseamnă că directiva introduce adaptări care țin seama de libertatea cetățenilor de a călători și de a lucra în oricare dintre statele membre ale UE. Această directivă, care s-ar putea numi Schengen pentru sănătate, acoperă chestiuni precum recunoașterea reciprocă a rețetelor, combaterea discriminării pacienților pe motiv de stat de origine și eliminarea obligativității de a deține o asigurare suplimentară pentru străinătate.

Chestiunea privind medicamentele și produsele medicinale contrafăcute reprezintă un alt aspect foarte important din punctul de vedere al pieței comune. Directiva subliniază faptul că acestea reprezintă o problemă gravă, îndeosebi în contextul asistenței medicale transfrontaliere, și același lucru este valabil și cu privire la turismul medical. Directiva abordează această problemă, garantând rambursarea costurilor tratamentului la nivelul prevăzut pentru aceleași servicii medicale pe care pacientul le-ar fi primit pe teritoriul statului membru de afiliere sau, în cazul în care costurile tratamentului sau ale procedurii nu depășesc suma prevăzută de statul membru de afiliere, rambursarea costurilor reale aferente. Soluțiile adoptate vor sprijini îmbunătățirea situației pacienților din Uniunea Europeană și vor consolida piața comună și, prin urmare, am votat în favoarea adoptării directivei.

 
  
MPphoto
 
 

  Thomas Ulmer (PPE), în scris. (DE) Am fost încântat să pot vota în favoarea raportului care, în urma acordului la care s-a ajuns cu Consiliul în a doua lectură, va aduce îmbunătățiri semnificative cu privire la libera circulație a pacienților în cadrul Uniunii Europene. La momentul actual, tratamentul care nu necesită spitalizare nu mai pune nicio problemă cetățenilor UE, iar tratamentul care necesită spitalizare a devenit mult mai simplu. În astfel de domenii poate aduce Europa o valoare adăugată semnificativă. Rezultatul obținut este transformarea treptată a sectorului asistenței medicale, din servicii individuale unite, într-o singură entitate.

 
  
MPphoto
 
 

  Viktor Uspaskich (ALDE), în scris. (LT) Este foarte important ca cetățenii noștri să aibă oportunitatea de a beneficia, fie în statul membru de reședință, fie într-un alt stat membru, de serviciile de asistență medicală de înaltă calitate necesare. Sunt încântat că acest raport vizează, de asemenea, mobilitatea pacienților în cadrul UE. Cetățenilor din Lituania care locuiesc și lucrează în străinătate trebuie să li se garanteze oportunitatea de a obține tratament în caz de nevoie, fără a plăti sume imense de bani și fără a aștepta luni întregi fără nicio certitudine că vor primi tratamentul vizat. Informarea este fundamentală. Sprijin propunerea raportoarei cu privire la faptul că fiecare stat membru ar trebui să mențină puncte de contact naționale pentru a informa pacienții cu privire la disponibilitatea serviciilor medicale și la procedurile administrative. Totuși, în anumite situații, în statul de reședință al pacientului nu sunt disponibile tratamente pentru toate tipurile de afecțiuni și, prin urmare, în astfel de cazuri, tratamentul ar trebui furnizat de către un alt stat. Trebuie să depunem eforturi pentru a garanta faptul că serviciile de asistență medicală transfrontalieră sau turismul medical (după cum precizează raportoarea în acest caz) nu slăbesc sistemele noastre naționale de sănătate. Trebuie să existe un echilibru perfect. Prețurile reduse și deplasarea cu ușurință în Lituania fac acest stat deosebit de atractiv pentru alți cetățeni ai UE care pot căuta în străinătate oportunități în vederea unui tratament și a unor operații mai ieftine. Numai dacă nu este controlat cu strictețe, turismul medical ar putea determina un surplus de servicii sau costuri de logistică inutile, îndeosebi pentru noile state membre ale UE, precum Lituania.

 
  
MPphoto
 
 

  Derek Vaughan (S&D), în scris. – Sistemele de servicii medicale variază, într-o mare măsură, în cadrul UE și sprijin această directivă care subliniază o abordare coerentă a finanțării asistenței medicale transfrontaliere.

Deși asistența medicală transfrontalieră afectează numai un procent redus din cetățeni UE, clarificarea drepturilor acestor pacienți în cadrul acestei legislații va asigura protejarea, din punct de vedere financiar, a cetățenilor care doresc să călătorească într-un alt stat membru în vederea unui tratament medical. Este important ca pacienții, precum cei care locuiesc lângă frontiere naționale sau cei care sunt rezidenți ai statelor membre mai mici și care suferă de afecțiuni rare, să beneficieze de sprijin financiar atunci când doresc să urmeze un tratament medical într-un alt stat membru al UE.

Acordul va permite rambursarea costurilor tratamentului pe care îl primesc pacienții, până la nivelul costurilor acoperite în cadrul sistemului național de sănătate pentru aceeași asistență medicală. Această directivă privind asistența medicală transfrontalieră va asigura, de asemenea, stabilirea de puncte de contact de către statele membre pentru furnizarea de informații suficiente cetățenilor care doresc să călătorească într-un alt stat membru al UE pentru tratament.

 
  
MPphoto
 
 

  Marie-Christine Vergiat (GUE/NGL), în scris.(FR)La 19 ianuarie, Parlamentul European a adoptat o legislație europeană privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere.

Nu pot decât să sprijin accesul la asistență medicală pentru toți cetățenii UE, indiferent de statul în care locuiesc. Totuși nu acesta este obiectivul principal al acestui text care vizează, în primul și primul rând, consolidarea pieței interne mai degrabă decât promovarea accesului universal la asistență medicală.

Textul prevede faptul că posibilitatea de a călători în străinătate pentru a primi tratament ar veni, îndeosebi, în sprijinul pacienților care se află pe liste de așteptare lungi sau al celor care nu pot găsi asistență medicală de specialitate.

Primul drept al pacienților este acela de a beneficia de tratament prompt și adecvat, fără obstacole, în statul în care locuiesc. Este monstruos să prezentăm ca un drept obligația ca o persoană bolnavă să se deplaseze în străinătate și să plătească o călătorie pentru a primi tratament adecvat.

În loc să sprijine sistemele publice de sănătate în garantarea unui acces egal la asistență medicală de calitate, pacienții sunt invitați să opteze pentru tratament oriunde în Europa, exact ca și când ar opta pentru orice alt bun aflat în liberă circulație în cadrul Uniunii Europene.

Nu pot sprijini un astfel de concept privind asistența medicală.

 
  
  

Propunere de rezoluție: (B7-0028/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Laima Liucija Andrikienė (PPE), în scris. (LT) Am fost de acord cu această rezoluție privind acordurile de parteneriat voluntar FLEGT cu Republica Camerun și Republica Congo. Trebuie subliniat faptul că aceste acorduri voluntare privind schimburile comerciale cu lemn nu pot submina obiectivul general al UE de combatere a schimbărilor climatice și trebuie să garanteze utilizarea durabilă a resurselor forestiere. Sper că aceste acorduri voluntare mai degrabă vor amplifica decât vor estompa dorința comună de a pune capăt comerțului cu lemn recoltat ilegal și de a contribui la stoparea despăduririlor și a degradării pădurilor, a emisiilor de carbon și a pierderii biodiversității legate de aceste fenomene la scară mondială.

Prin urmare, susțin solicitările adresate Comisiei de a asigura că politica UE este consecventă și de a acorda o importanță maximă măsurilor necesare pentru a se asigura că acordurile de parteneriat voluntar nu încurajează expansiunea activităților industriale de exploatare forestieră în teritorii forestiere intacte și de a colabora cu toate guvernele semnatare ale viitoarelor acordurilor de parteneriat voluntar, pentru a monitoriza și combate efectele negative, atât directe, cât și indirecte, pe care le au activitățile comerciale de exploatare forestieră asupra faunei.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Salut acordurile de parteneriat voluntar datorită semnificației lor în ceea ce privește combaterea exploatării forestiere ilegale pe teritoriul UE. Aș dori să subliniez importanța acestora în combaterea despăduririlor și a degradării pădurilor, precum și a emisiilor de carbon și a pierderii biodiversității legate de aceste fenomene la nivel mondial. Rapoartele menționate mai sus promovează concomitent creșterea economică, dezvoltarea umană și sursele alimentare durabile. Solicit Comisiei să se asigure că politica UE este consecventă, pentru a contribui în mod eficient la angajamentele internaționale ale tuturor părților implicate în acordurile de parteneriat voluntar.

 
  
MPphoto
 
 

  Marielle De Sarnez (ALDE), în scris.(FR) Potrivit Organizației Națiunilor Unite, între 20 % și 40 % din producția mondială de lemn este rezultatul exploatării forestiere ilegale. În plus, despădurirea crește anual cu 13 milioane de hectare și produce 20 % din emisiile de CO2 la nivel mondial. Acordurile de parteneriat voluntar, pe care Parlamentul tocmai le-a adoptat, vor ajuta la combaterea comercializării lemnului recoltat în mod ilegal, prin îmbunătățirea trasabilității lemnului cultivat în Republica Congo și Republica Camerun, grație procedurilor de audit independent și politicilor de bună guvernanță forestieră. În ansamblu, aceste acorduri reamintesc responsabilitățile ce revin UE în cadrul negocierii acordurilor comerciale. Comisia Europeană trebuie să ducă o politică comercială consecventă și să se asigure că acordurile comerciale nu conduc la despădurirea la scară largă, astfel încât să satisfacă cerințele privind liberul schimb cu lemn sau producția de biocombustibili. Iată motivul pentru care Parlamentul insistă ca Comisia Europeană să raporteze în mod regulat cu privire la punerea în aplicare a acestor acorduri.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea propunerii de rezoluție referitoare la acordurile de parteneriat voluntar FLEGT, întrucât negocierea acestor acorduri de parteneriat voluntar ne va permite să definim bunele practici pentru negocierile viitoare cu țările furnizoare de lemn, în vederea eradicării exploatării forestiere ilegale și a conservării și utilizării în mod durabil a resurselor forestiere la nivel mondial.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Exploatarea forestieră ilegală nu este altceva decât spolierea resurselor naturale ale țărilor care furnizează lemn, de obicei ale țărilor în curs de dezvoltare, și constituie un atac vădit asupra biodiversității și calității vieții oamenilor și a perspectivelor de viitor ale acestora. Dacă se dovedesc a fi eficiente în combaterea acestui flagel, acordurile precum cele încheiate cu Republica Congo și Republica Camerun pot constitui o bună bază pentru viitoare acorduri similare. Salut preocuparea Europei privind protecția resurselor naturale ale altor țări, dar trebuie să subliniez că, în pofida cadrului de reglementare prevăzut de acorduri, orice victorie în combaterea comerțului cu lemn exploatat ilegal depinde, în mare măsură, de guvernele și instituțiile țărilor producătoare de lemn. Fără implicarea și angajamentul eficient ale acestora, orice instrument convenit va fi inutil. Prin urmare, acest model este, de asemenea, o invitație făcută părților contrapartidelor UE din aceste țări de a-și asuma responsabilitatea de a înțelege necesitatea de protejare a intereselor generațiilor lor viitoare și de a acționa în interesul tuturor, rezistând tentației profitului imediat.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Uniunea Europeană a depus eforturi pentru a combate exploatarea forestieră ilegală, urmărind totodată conservarea resurselor forestiere și promovarea utilizării durabile a acestora la nivel mondial.

Salut, prin urmare, semnarea acordurilor de parteneriat voluntar cu Republica Camerun și Republica Congo, în vederea îmbunătățirii guvernanței forestiere și reformării legislației existente acolo unde este necesar, astfel încât să se asigure că activitățile din sectorul forestier sunt transparente, respectă drepturile popoarelor indigene și nu au un impact negativ asupra mediului.

Aceste acorduri sunt cruciale pentru eradicarea exploatării forestiere ilegale, punând astfel capăt despăduririi și degradării pădurilor, emisiilor de carbon și pierderii biodiversității legate de aceste fenomene la nivel mondial. În această privință, aș dori să subliniez importanța invitației adresate Comisiei de a prezenta, în mod regulat, Parlamentului un raport de activitate privind punerea în aplicare a diferitelor prevederi ale tuturor acordurilor actuale și viitoare.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) Această rezoluție susține pe bună dreptate că exploatarea la scară industrială a pădurilor tropicale nu este sustenabilă, deoarece conduce la degradarea și distrugerea ecosistemelor, care sunt foarte importante, atât din punct de vedere funcțional, cât și din cel al valorilor naturale pe care acestea le protejează. De asemenea, credem că este corect și oportun faptul că rezoluția subliniază limitele și contradicțiile acordurilor de parteneriat voluntar FLEGT. Totuși nu dispunem încă de ceea ce este necesar pentru abordarea problemei exploatării forestiere ilegale sau nesustenabile. În special, este necesar să menționez faptul că această problemă nu poate fi separată de enormele slăbiciuni ale economiilor acestor țări și de nivelul semnificativ de sărăcie a popoarelor acestora și că, uneori, această activitate este singura sursă de venit pentru multe familii. Aceasta conduce în mod inevitabil la concluzia, inclusă în amendamentul propus de noi, care din păcate a fost respins, că stoparea exploatării forestiere ilegale sau nesustenabile este posibilă numai prin abordarea situației sociale și economice teribile din aceste țări, răsturnând un model economic bazat pe puternica dependență de exploatarea și exportul anumitor materii prime către țările industrializate, care alimentează relațiile neocoloniale de dependență și încurajează prădarea resurselor țărilor în curs de dezvoltare și subjugarea acestora.

 
  
MPphoto
 
 

  Jarosław Kalinowski (PPE), în scris.(PL) Aș dori să utilizez, încă o dată, forumul Parlamentului European pentru a reaminti tuturor semnificația acestor păduri pentru climă, gestionarea apei, agricultură și cultura țărilor sau regiunilor în cauză, în mod special în zonele rurale. Valoarea de piață a bunurilor din lemn este considerabilă. Prin urmare, trebuie să ne asigurăm că lemnul din Camerun, Republica Congo sau din orice altă țară terță a fost obținut, transportat și introdus pe piață legal, cu respectarea nevoilor comunităților locale și a legislației privind gestiunea forestieră. Încheierea unui parteneriat cu aceste țări va conduce la îmbunătățirea procesului de gestionare a pădurilor și la creșterea credibilității și a competitivității țărilor exportatoare în cadrul arenei internaționale.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Salut această rezoluție care însoțește procedurile de autorizare pentru acordurile de parteneriat voluntar privind legislația în domeniul forestier și comerțul cu lemn, încheiate cu Camerun și Congo. Rezoluția subliniază în mod corect faptul că finanțarea, monitorizarea și implicarea suficientă a ONG-urilor și a societății civile vor fi vitale pentru ca acordurile de parteneriat voluntar să își atingă obiectivele.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris.(FR) În lupta împotriva spolierii biodiversității, problema distrugerii pădurilor este absolut crucială. Este, în primul rând, rezultatul raționamentului alimentat de producție al globalizării din prezent și, prin urmare, este încă perfect legal. Punerea în aplicare a acordurilor bilaterale de parteneriat voluntar pentru combaterea exploatării ilegale a pădurilor este doar un pas intermediar către instituirea necesară a unui mecanism de sancționare a tuturor infracțiunilor ecologice. Aceste acorduri, care sunt încă foarte dure și pregătite, merită totuși să fie încurajate și, în special, îmbunătățite.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Exploatarea forestieră din țările africane este deseori ilegală, ceea ce are un impact foarte puternic asupra protejării resurselor naturale ale țărilor producătoare, fiind un atac asupra biodiversității și asupra calității vieții oamenilor și a perspectivelor de viitor ale acestora.

Semnarea acestui tip de acord cu Republica Congo și Republica Camerun ar putea avea drept rezultat inversarea acestei tendințe, dacă respectivele acorduri sunt eficiente și reușesc, în mod clar, să pună capăt exploatării forestiere ilegale din aceste țări africane. Utilizarea de către UE a acestui tip de acord în apărarea resurselor naturale ale altora este demnă de menționat. Totuși, pentru ca aceste inițiative să aibă succes, este foarte important ca și guvernele și instituțiile statelor producătoare să se implice în această luptă.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Nu ne putem aștepta ca acordurile de parteneriat privind utilizarea sustenabilă la nivel mondial a resurselor forestiere să producă miracole. Combaterea eficientă a exploatării forestiere ilegale va fi posibilă numai dacă va fi sporită rezistența sistemelor locale la corupție, dacă ușile din dos, utilizate în prezent pentru a ocoli regulamentele existente, pot fi închise și, în cele din urmă, dacă pot fi impuse penalități și sancțiuni semnificative pentru nerespectarea acestor reglementări. În ceea ce privește daunele cauzate mediului de activitățile din sectorul forestier, este important să nu le uităm pe cele cauzate de transport. Deși nu putem aștepta miracole de la acest acord, el reprezintă un pas în direcția bună, acesta fiind motivul pentru care am votat în favoarea acestuia.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea propunerii de rezoluție referitoare la acordurile de parteneriat voluntar cu privire la aplicarea legislației în domeniul forestier, la guvernanță și la schimburile comerciale cu lemn și produse din lemn care intră în Uniunea Europeană. Am votat în favoare, întrucât consider că negocierea acestor acorduri de parteneriat voluntar ne permite să trasăm linii directoare privind bunele practici, care ar putea servi drept precedent pentru negocierile în curs de desfășurare pentru alte acorduri de parteneriat voluntar cu țări producătoare de lemn.

În acest context, salut asumarea de către UE a unei părți din responsabilitatea pentru eradicarea exploatării forestiere ilegale, precum și a comerțului aferent, și pentru eforturile de consolidare legate de conservarea și utilizarea durabilă a resurselor forestiere la nivel mondial. Salut faptul că angajamentele părților implicate de a îmbunătăți guvernanța forestieră sunt transparente și respectă drepturile popoarelor indigene, asigurând, în același timp, biodiversitatea forestieră, protecția climei și dezvoltarea umană durabilă.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestei propuneri de rezoluție referitoare la acordurile de parteneriat voluntar cu Republica Camerun și Republica Congo. Aș sublinia necesitatea asigurării, în cadrul negocierii acordurilor viitoare de acest tip, a măsurilor de garantare a obiectivelor de eradicare a exploatării forestiere ilegale, a conservării și utilizării durabile a resurselor forestiere, și de respectare drepturilor populației locale.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – În urma unei analize atente efectuate împreună cu mai multe ONG-uri, am decis să sprijinim semnarea celor două acorduri de parteneriat voluntar. Recomandările Grupului Verzilor au fost adoptate unanim în cadrul comisiei. Totuși, în expunerea noastră de motive, am solicitat Comisiei să detalieze anumite aspecte. Astfel, pentru a discuta cu privire la alte îngrijorări, cu sprijinul tuturor grupurilor politice, a fost înaintată o întrebare orală urmată de o dezbatere subliniind necesitatea ca Comisia să se asigure că unele criterii sunt garantate, nu numai în timpul semnării, ci și în timpul celei mai importante faze de punere în aplicare a acordurilor. De exemplu, cerem Comisiei să prezinte, în termen de șase luni de la intrarea în vigoare a oricărui acord de parteneriat voluntar, un raport privind măsurile întreprinse pentru a se asigura că dialogul dintre părțile interesate și societatea civilă, inclusiv populația locală și autohtonă, continuă și este menținut în timpul fazei de punere în aplicare. În text se subliniază riscul exploatării la scară largă a pădurilor și impactul, atât direct, cât și indirect, pe care îl au activitățile comerciale de exploatare forestieră asupra faunei, biodiversității, despăduririi, degradării pădurilor și asupra populației locale și autohtone. Am încercat, de asemenea, să evidențiem necesitatea absolută de asigurare a libertății de exprimare și a respectării drepturilor omului în așa fel încât să se dea curs oricărei reclamații, în orice țară vizată de un acord de parteneriat voluntar.

 
  
MPphoto
 
 

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. (IT) Acordurile de parteneriat voluntar cu privire la aplicarea legislației în domeniul forestier, la guvernanță și la schimburile comerciale cu lemn și produse din lemn care intră în Uniunea Europeană (FLEGT) reprezintă modelul european, aflat în prezent în fază de proiect, de combatere a comerțului internațional ilegal cu lemn.

Parteneriatele aprobate cu Republica Camerun și Republica Congo includ linii directoare privind bunele practici, care pot constitui un precedent important pentru alte negocieri aflate în curs de desfășurare cu țări producătoare de lemn. În centrul textului aprobat se află dorința comună de a pune capăt comerțului cu lemn recoltat ilegal și cu produse fabricate din acest lemn și de a contribui la stoparea despăduririlor și a degradării pădurilor, a emisiilor de carbon și a pierderii biodiversității legate de aceste fenomene la nivel mondial. În același timp, aceasta ar promova creșterea economică durabilă, dezvoltarea umană durabilă și respectarea populației autohtone și locale.

În timp ce pădurile sunt proprietăți suverane ale statelor pe teritoriul cărora acestea se află, mediul forestier constituie un patrimoniu comun al omenirii și trebuie protejat, conservat și, dacă este cazul, regenerat, obiectivul primordial fiind acela de a asigura menținerea biodiversității la nivel mondial și a funcțiilor ecosistemului, de a proteja sistemul climatic împotriva schimbărilor care au loc în prezent.

 
  
MPphoto
 
 

  Bart Staes (Verts/ALE), în scris. (NL) În conformitate cu cadrul FLEGT, țările tropicale exportatoare de lemn au început să elaboreze acorduri de parteneriat voluntar cu UE, în vederea garantării trasabilității și a legalității lemnului. Aceste acorduri asigură și proceduri de verificare independentă. Aceasta le permite să stabilească standarde privind gestionarea și exploatarea forestieră. Nu pot decât să salut încheierea de către Comisie a acordurilor cu Republica Congo și Camerun. Aceste acorduri constituie o bună bază pentru viitoarele acorduri de parteneriat voluntar, de exemplu cu anumite țări asiatice și cu Republica Democratică Congo.

Un alt aspect important pentru Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană este faptul că, în termen de șase luni de la intrarea în vigoarea a acordului de parteneriat voluntar, Comisia s-a angajat să prezinte un raport privind măsurile luate pentru a asigura și menține un dialog permanent între părțile interesate și comunitățile civile, inclusiv populația locală și autohtonă. Exploatarea forestieră excesivă amenință nu numai populația locală, ci și fauna și flora și biodiversitatea. Aceste acorduri vor reduce despădurirea masivă care conduce la creșterea încălzirii globale.

 
  
  

Recomandare: Yannick Jadot (A7-0371/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris.(PT) Sunt de acord cu obiectivul de asigurare a unui cadru juridic pentru identificarea și asigurarea trasabilității produselor din lemn, stabilind proceduri de verificare independentă și de către guvern, prin care să se certifice faptul că toate produsele din lemn exportate din Republica Camerun către piețele europene au fost obținute, tăiate, transporte și exportate legal, în vederea asigurării gestionării și a exploatării legale a pădurilor din Camerun și a consolidării aplicării reglementărilor și a guvernanței forestiere. De asemenea, consider că acest acord este foarte important, întrucât această țară este cel mai important exportator african de lemn către Europa și există probleme grave de guvernanță la mai multe niveluri, cum ar fi degradarea mediului și corupția. Este, de asemenea, necesar să ne asigurăm că angajamentele internaționale asumate de UE și Camerun sunt îndeplinite în ceea ce privește mediul, adoptarea unui mecanism de supraveghere al societății civile și implicarea într-o măsură mai mare a comunităților locale și autohtone, asigurându-ne că acestea din urmă se pot bucura de drepturile lor fundamentale.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. (LT) Am votat în favoarea acestei recomandări. Camerunul, a cărui suprafață este acoperită de păduri în proporție de 40 %, este cel mai mare exportator african de lemn dur pentru Europa. 80 % din lemnul tăiat este exportat în UE. Sectorul cunoaște însă probleme grave de guvernanță, care conduc la degradarea mediului, la inegalități, la pauperizare și la corupție. Până în prezent, sondajele efectuate de ONG-uri arată că 20 % din lemnul congolez importat pe piața europeană este de proveniență ilegală, indiferent dacă este vorba despre producție, vânzare, prelucrare sau export. Acest acord de parteneriat voluntar dintre Uniunea Europeană și Camerun este un bun exemplu al modului în care, prin achiziție responsabilă, putem influența în mod pozitiv calitatea mediului din țări terțe sau din lume în general, putem reduce poluarea și combate schimbările climatice, sărăcia și corupția. Consider că principiul achiziției responsabile poate contribui în mod semnificativ la reducerea volumului schimburilor comerciale inechitabile și ilegale și la protejarea pădurilor și a biodiversității.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Salut angajamentele dintre UE și Republica Camerun având ca scop îmbunătățirea guvernanței forestiere și reformarea legislației existente, dacă este necesar, astfel încât să ne asigurăm că activitățile din sectorul forestier sunt transparente, respectă drepturile popoarelor indigene și nu au un impact negativ asupra mediului.

Mediul forestier constituie un patrimoniu comun al omenirii și trebuie protejat, conservat și, dacă este posibil, regenerat, obiectivul primordial fiind acela de a menține biodiversitatea la nivel mondial și funcțiile ecosistemului și de a proteja sistemul climatic. Pentru a atinge aceste obiective, este esențial ca guvernele partenere din Africa și din țări terțe să elaboreze planuri de gestionare a resurselor și de utilizare a terenurilor. În același timp, ele trebuie să identifice ajutorul care va fi necesar din partea partenerilor străini și a organizațiilor internaționale pentru a avansa către atingerea acestor obiective.

 
  
MPphoto
 
 

  George Sabin Cutaș (S&D), în scris. − Am votat în favoarea încheierii Acordului de parteneriat voluntar între Uniunea Europeană și Republica Camerun cu privire la aplicarea legislației în domeniul forestier deoarece acesta va oferi un cadru juridic pentru gestionarea legală a exploatării lemnului în Camerun și a exportării acestuia către UE. Se urmărește astfel eliminarea corupției aflate la baza comerțului ilegal cu lemn și dezvoltarea unui set de practici de bună guvernanță în domeniu.

Implicarea membrilor societății civile în încheierea Acordului este pozitivă și trebuie să continue, pentru că asigură un control extern al evoluției procesului de eliminare a fraudei și de elaborare a unui comerț sustenabil.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea recomandării privind acordul parteneriatului voluntar dintre UE și Republica Camerun, întrucât stabilește reforme politice și legislative care vor permite sectorului forestier al Camerunului să promoveze buna guvernanță și transparența, cu scopul combaterii fraudei și a comerțului ilegal cu lemn.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Concluzia acordului de parteneriat voluntar dintre Uniunea Europeană și Republica Camerun privind punerea în aplicare a legislației, guvernanța și comerțul în sectorul forestier cu privire la produsele din lemn importate de către UE în baza FLEGT este de importanță capitală, având în vedere impactul negativ al comerțului ilegal cu lemn. Acest acord ar trebui să permită identificarea originii lemnului și să încurajeze punerea în aplicare de proceduri de verificare independentă care pot dovedi respectiva origine. Sper că aderarea Camerunului la FLEGT va reduce în mod eficient resursele de care dispun traficanții și va stabili, astfel, un sistem eficient și transparent de verificare a legalității lemnului.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Uniunea Europeană a depus și depune în continuare eforturi de combatere a exploatării forestiere ilegale, încercând totodată să conserve resursele forestiere și să promoveze utilizarea durabilă a acestora la nivel mondial.

Salut, prin urmare, semnarea acordurilor de parteneriat voluntar cu Camerunul în vederea îmbunătățirii guvernanței forestiere și reformării legislației existente acolo unde este necesar, în așa fel încât să ne asigurăm că activitățile din sectorul forestier sunt transparente, respectă drepturile popoarelor indigene și nu au un impact negativ asupra mediului.

Aceste acorduri sunt cruciale pentru eradicarea exploatării forestiere ilegale, punând astfel capăt despăduririi și degradării pădurilor, emisiilor de carbon și pierderii biodiversității legate de aceste fenomene la nivel mondial. În această privință, aș dori să subliniez importanța invitației adresate Comisiei de a prezenta, în mod regulat, Parlamentului un raport de activitate privind punerea în aplicare a diferitelor prevederi ale tuturor acordurilor actuale și viitoare.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) Dacă, în aparență, obiectivele stabilite în acest acord, vizând trasabilitatea și certificarea produselor din lemn originare din Republica Camerun, sunt lăudabile, ele nu răspund, în măsura în care considerăm noi necesar, problemei distrugerii pădurilor și, odată cu aceasta, problemei amenințării integrității resurselor de mare valoare din punct de vedere ecologic și al conservării, care sunt vitale pentru existența și modul de viață al comunităților locale și al popoarelor indigene. Raportorul însuși realizează punctele slabe ale acordului, întocmind o lungă listă de probleme pe care acesta nu le tratează în mod explicit. În special, acordul nu exclude posibilitatea ca exploatarea forestieră industrială la scară largă să sporească degradarea pădurilor și despădurirea, inclusiv a pădurilor virgine cu un nivel ridicat de biodiversitate. Raportorul admite că acordul va facilita importul de lemn originar din Camerun către UE și că acest lucru poate duce la conflicte cu obiectivele UE de combatere a schimbărilor climatice. Este recunoscut faptul că comunitățile locale și populația autohtonă nu au fost implicate direct în dezbaterea acordului. Este recunoscută, de asemenea, lipsa finanțării orientate, precum și lipsa suportului tehnic și a resurselor umane necesare punerii în aplicare a acordului. Acestea sunt, printre altele, câteva dintre motivele care stau la baza abținerii noastre.

 
  
MPphoto
 
 

  Lorenzo Fontana (EFD), în scris.(IT) Faptul că principalul exportator african de lemn dur al Europei este Camerunul face necesară reglementarea fluxului de bunuri prin intermediul acordului de parteneriat pe care îl votăm astăzi. Corupția și ilegalitatea care afectează comerțul din Camerun trebuie combătute prin crearea unui sistem de verificare a legalității și prin audituri independente pentru întregul sistem. Deși există încă dubii privind eficiența reală a acestui acord, consider că este corect să sprijinim recomandarea dlui Jadot.

 
  
MPphoto
 
 

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris. (LT) Am fost de acord cu acest document, întrucât obiectivul acordului de parteneriat voluntar dintre UE și Camerun este acela de a oferi un cadru juridic de reperare și de asigurare a trasabilității lemnului, de instituire a procedurilor de verificare independente și de către guvern, care să certifice că, în cazul tuturor exporturilor de lemn provenind din Camerun către Europa, lemnul a fost obținut, tăiat, transportat și exportat legal, pentru a furniza o bază pentru gestionarea și exploatarea legală a pădurilor din Camerun și pentru a consolida aplicarea reglementărilor și guvernanța în domeniul forestier. În opinia mea, trebuie să punem capăt comerțului ilegal cu lemn și corupției și să instituim un sistem eficace și transparent de control al legalității lemnului și produselor derivate din lemn. Acordul de parteneriat voluntar dintre Camerun și UE, încheiat cu respectarea normelor OMC, prevede o serie de reforme politice și legislative care vor permite aplicarea unei bune guvernanțe și existența unui grad mai ridicat de transparență în cadrul industriei de lemn din Camerun. APV stabilesc o procedură inovatoare de combatere a fraudei și a ilegalităților din comerțul cu lemn; procedura include o definiție a legalității în comerțul cu lemn, elaborarea unui sistem de verificare a legalității, precum și audituri independente ale întregului sistem, în vederea asigurării unui comerț mai sustenabil cu lemn. Trebuie subliniat faptul că aceste acorduri voluntare privind comerțul cu lemn nu trebuie să acționeze împotriva obiectivului general al UE de combatere a schimbărilor climatice și trebuie să garanteze utilizarea durabilă a pădurilor, să stopeze despăduririle și degradarea pădurilor, emisiile de carbon și pierderea biodiversității legate de aceste fenomene la nivel mondial.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris. (IT) Proiectul de rezoluție în cauză se referă la importantul acord de parteneriat dintre Uniunea Europeană și Republica Camerun. Principalul obiectiv al acestui parteneriat este acela de a oferi un cadru juridic pentru a identifica și asigura trasabilitatea lemnului, pentru a crea proceduri de certificare a cantităților de lemn exportate de Camerun către țările europene și pentru a verifica dacă comerțul se desfășoară conform cerințelor legale și, în primul rând, de protejare a mediului. Camerun este cel mai mare exportator african de lemn dur către Europa care achiziționează 80 % din producția acestei țări. Din această perspectivă, trebuie să ținem seama de nevoia de adoptare a sistemelor și a procedurilor de monitorizare în acest domeniu de piață pentru a evita desfășurarea de activități pe piață care utilizează proceduri ilegale. Am decis să sprijin această recomandare, deoarece sunt convins de necesitatea încheierii de acorduri cu țările din afara Europei. Totuși aș sublinia faptul că aceste parteneriate trebuie să respecte reglementările stabilite privind protecția mediului și trebuie supuse unor controale stricte, pentru a ne asigura că aceste activități devin oportunități reale de dezvoltare și creștere.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris.(FR) În lupta împotriva spolierii biodiversității, distrugerea pădurilor este o problemă de importanță crucială. Este, în primul rând, rezultatul raționamentului alimentat de producție al globalizării din prezent și, prin urmare, este încă perfect legal. Implementarea acordului bilateral de parteneriat voluntar dintre UE și Camerun pentru combaterea exploatării ilegale a pădurilor reprezintă un pas intermediar către instituirea necesară a unui mecanism de sancționare a tuturor infracțiunilor ecologice.

Independența deciziilor privind acordarea și verificarea licențelor la export ar trebui garantată de către serviciile publice, iar promovarea comerțului cu lemn și dezvoltarea industriilor forestiere ar trebui limitate în așa fel încât să se asigure sustenabilitatea ecologică. Absența acestor măsuri este deosebit de regretabilă. În plus, ar trebui exprimate rezerve serioase privind fiabilitatea sistemului de control, având în vedere neîndeplinirea obligațiilor de serviciu de către autoritățile din Camerun.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Exploatarea forestieră din țările africane este deseori ilegală, ceea ce are un impact foarte puternic asupra protecției resurselor naturale ale țărilor producătoare și reprezintă, în același timp, un atac asupra biodiversității, asupra calității vieții oamenilor și asupra perspectivelor de viitor ale acestora.

Sper că acordul negociat cu Camerun va combate în mod eficient exploatarea forestieră ilegală în această țară, contribuind astfel la îmbunătățirea condițiilor de trai pentru populația care își câștigă existența în acest sector economic, și că va contribui, de asemenea, la îmbunătățirea biodiversității și protejarea resurselor naturale din Camerun.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Deși acordul de parteneriat cu Camerun în sectorul forestier este un fapt pozitiv și, fiind încheiat în anul internațional al pădurilor, reprezintă, de asemenea, o modalitate utilă pentru UE de a-și îmbunătăți imaginea, mă îndoiesc că valorează cât hârtia pe care este scris. În Camerun, corupția este o realitate. În clasamentul mondial realizat în 2010 de Transparency International, Camerun ocupa locul 146. Organizațiile de mediu pretind că guvernul camerunez este la curent cu infracțiunile comise în industria forestieră, însă corupția împiedică monitorizarea și urmărirea penală a acestora. Se spune că întreprinderile străine controlează peste 60 % din exploatarea și prelucrarea lemnului și trei sferturi din exporturile de lemn. Deși nu putem aștepta miracole de la acest acord, el reprezintă un pas în direcția bună, acesta fiind motivul pentru care am votat în favoarea acestuia.

 
  
MPphoto
 
 

  Franz Obermayr (NI), în scris.(DE) În prezent, patruzeci la sută din suprafața Camerunului este acoperită de păduri, Camerunul fiind cel mai mare exportator de lemn tropical din Africa și în nicio altă țară amploarea despăduririi nu este atât de mare. Experții estimează că, în 10-15 ani, cele mai importante specii de copaci din punct de vedere ecologic din bazinul Congo vor dispărea dacă exploatarea forestieră, al cărei scop este producția maximă, continuă în același ritm ca până în prezent. Aceasta amenință în cele din urmă plămânii verzi ai Africii, care sunt vitali pentru sistemul climatic global, și pune în pericol flora și fauna unice ale Camerunului. Pentru a proteja pădurile tropicale ale Camerunului, este esențială combaterea corupției și a mitei (la nivelul funcționarilor publici și, de asemenea, al administratorilor comunitari ai pădurilor aflate în proprietatea statului), urmărirea penală eficientă, exploatarea forestieră sustenabilă, în cazul căreia cantitatea tăiată nu este mai mare decât cea care va crește la loc, și o mai bună pregătire a lucrătorilor forestieri pentru a preveni distrugerea terenului în timpul exploatării. În primul rând, întreprinderile europene trebuie să își asume o parte din responsabilitate, deoarece 80 % din producție ia drumul Europei. UE trebuie să acționeze în această privință prin luarea de măsuri directe și decisive. Prin urmare, am votat în favoarea acestui raport, deoarece se îndreaptă în direcția bună.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Votez pentru semnarea acordului de parteneriat voluntar dintre Uniunea Europeană și Republica Camerun, al cărui scop este consolidarea guvernanței forestiere, promovarea produselor din lemn ale Camerunului și creșterea competitivității acestei țări pe piața internațională.

Aceste ținte trebuie să respecte obiectivele și angajamentele acordului cu privire la aplicarea legislației în domeniul forestier, la guvernanță și la schimburile comerciale: consolidarea regimului funciar al terenurilor comunitare și a drepturilor de acces, asigurarea participării efective a societății civile – cu o atenție deosebită acordată popoarelor indigene – la realizarea politicii privind problemele legate de guvernanța forestieră, creșterea transparenței și reducerea corupției. Obiectivele menționate anterior nu vor avea niciun efect fără implicarea reală și eficientă a autorităților din Republica Camerun.

Sunt de acord cu raportorul atunci când subliniază necesitatea – date fiind noile competențe conferite prin Tratatul de la Lisabona – ca Parlamentul European să monitorizeze diferitele faze de negociere și punere în aplicare a acordului de parteneriat voluntar și atunci când invită Comisia să prezinte Parlamentului, printre alte documente de evaluare a aplicării acestuia, studii privind impactul social, economic și asupra mediului al respectivului acord.

 
  
MPphoto
 
 

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. (IT) Obiectivul acordului de parteneriat voluntar dintre Uniunea Europeană și Republica Camerun (APV UE-Camerun, încheiat la 6 mai 2010) este acela de a oferi un cadru juridic pentru a identifica și asigura trasabilitatea lemnului, de a institui proceduri de verificare independente și de către guvern, care să certifice faptul că toate exporturile de lemn provenind din Camerun către piețele europene au urmat căile legale, precum și de a consolida aplicarea reglementărilor și guvernanța în domeniul forestier.

Majoritatea criteriilor care decurg din definițiile APV au fost îndeplinite. Camerunul, a cărui suprafață este acoperită de păduri în proporție de 40 %, este cel mai mare exportator african de lemn dur în Europa, 80 % din lemnul tăiat fiind vândut către UE. Există totuși probleme serioase de guvernanță (corupție), al căror rezultat este degradarea mediului.

Prin urmare, proceduri de combatere a comerțului ilegal cu lemn trebuie urgent instituite, prin analizarea și supravegherea mai eficientă a modelelor comerciale. Acordul de parteneriat voluntar dintre UE și Camerun asigură o serie de reforme politice și ale reglementărilor și vor intra în vigoare odată cu punerea în aplicare a modificărilor legislative promise și cu instituirea sistemului de verificare a legalității.

Din aceste motive, votez în favoarea propunerii care permite Parlamentului să adopte poziția Consiliului.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Acordul de parteneriat voluntar dintre Camerun și UE asigură o serie de reforme politice și legislative care vor permite sectorului forestier al Camerunului să instituie bune practici de guvernanță și o mai mare transparență. Este important să se asigure că toate produsele din lemn sau derivate din lemn, originare din Camerun, care pătrund pe piețele europene fac acest lucru în mod legal și că toate reformele aplicate asigură respectarea drepturilor comunităților locale și autohtone și au un impact real în ceea ce privește combaterea corupției și consolidarea rolului societății civile locale. Am votat, prin urmare, pentru semnarea acestui acord și sper ca, în momentul punerii sale în aplicare, să se adere în totalitate la angajamentele asumate și obiectivele privind aplicarea legislației în domeniul forestier, guvernanța și comerțul.

 
  
MPphoto
 
 

  Csanád Szegedi (NI), în scris. (HU)Am considerat că raportul în favoarea încheierii unui acord de parteneriat voluntar între Camerun și Uniunea Europeană merită să fie sprijinit în cadrul votării. Consider că este foarte important pentru Camerun, cel mai mare exportator de lemn dur din Africa către Europa, să aplice regulamente stricte în cadrul activităților sale din acest domeniu. Nu trebuie să permitem continuarea abuzului și a distrugerii mediului. Trebuie instituit un sistem eficient și transparent de monitorizare. Sunt convins că politicienii europeni trebuie să acorde o atenție deosebită protejării mediului și să sprijine toate eforturile vizate sau care ajută la protejarea bunăstării mediului nostru nu numai în Europa, dar și la nivel mondial.

 
  
  

Recomandare: Yannick Jadot (A7-0370/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Sunt de acord cu obiectivul de asigurare a unui cadru juridic în vederea reperării și asigurării trasabilității lemnului, instituirii de proceduri de verificare independentă și de către guvern, care să certifice că toate produsele din lemn provenind din Congo au fost obținute, recoltate, transportate și exportate în mod legal către piețele europene, cu scopul de a stabili baza unei gestionări și exploatări legale a sectorului forestier congolez, și de a consolida aplicarea reglementărilor și guvernanța în domeniul forestier. Acest acord este esențial, întrucât Congo exportă anual lemn și produse din lemn în valoare de peste 250 de milioane EUR, jumătate din această cantitate având ca destinație Uniunea Europeană. Sunt, de asemenea, de acord cu necesitatea de a asigura îndeplinirea angajamentelor internaționale asumate de Republica Congo cu privire la drepturile omului și cele legate de mediu.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Salut angajamentele asumate în cadrul acordului de parteneriat voluntar dintre UE și Republica Congo în vederea îmbunătățirii guvernanței forestiere și a reformării legislației existente în acest domeniu. Este necesar să se asigure că activitățile din sectorul forestier sunt transparente, că respectă drepturile popoarelor și că nu contribuie la impactul negativ asupra mediului. Aș sublinia rolul organizațiilor civice naționale independente și al observatorilor independenți externi în monitorizarea aplicării corecte a acordurilor de parteneriat voluntar de către toate părțile implicate.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea recomandării privind acordul de parteneriat voluntar dintre UE și Republica Congo, întrucât prevede reforme politice și legislative care vor permite sectorului forestier al Congo să promoveze buna guvernanță și transparența, în vederea combaterii fraudei și a comerțului cu lemn ilegal.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Comerțul cu lemn ilegal este o problemă serioasă care afectează țările producătoare, Republica Congo fiind una dintre acestea, și pune în pericol ecosistemele, modul de viață și chiar economiile țărilor în curs de dezvoltare. Din păcate, Uniunea Europeană continuă să accepte lemnul ilegal, astfel încât măsurile menite să împiedice pătrunderea acestuia pe teritoriul UE sunt binevenite. În acest sens, un acord de parteneriat vizând identificarea originii și a legalității lemnului care ajunge pe teritoriul UE este, în mod clar, o măsură pozitivă. Ca și în cazul altor bunuri de consum, consumatorul ar trebui să poată identifica originile lemnului și să se poată asigura că acesta este în conformitate cu dispozițiile legale care i se aplică.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Uniunea Europeană a depus eforturi pentru a combate exploatarea ilegală a lemnului, încercând, în același timp, să conserve resursele forestiere și să promoveze utilizarea durabilă a acestora la nivel mondial.

Salut, prin urmare, semnarea acordului de parteneriat voluntar cu Republica Congo , având drept scop îmbunătățirea guvernanței forestiere și reformarea legislației actuale acolo unde este necesar, astfel încât să asigure că activitățile din sectorul forestier sunt transparente, respectă drepturile popoarelor indigene și nu au un impact negativ asupra mediului.

Aceste acorduri sunt cruciale pentru eradicarea exploatării forestiere ilegale, punând astfel capăt despăduririi și degradării pădurilor, emisiilor de carbon și pierderii biodiversității legate de aceste fenomene la nivel mondial. În această privință, aș dori să subliniez importanța invitației adresate Comisiei de a prezenta, în mod regulat, Parlamentului un raport de activitate privind punerea în aplicare a diferitelor prevederi ale tuturor acordurilor actuale și viitoare.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) Acest acord vizează asigurarea trasabilității și a certificării produselor din lemn din Republica Congo. Aceste obiective sunt în aparență lăudabile însă nu răspund, în măsura în care considerăm că este necesar, problemei distrugerii pădurilor și, pe lângă aceasta, nici amenințării privind integritatea resurselor de mare valoare, din punct de vedere ecologic și din cel al conservării, care sunt vitale pentru existența și modul de viață al comunităților locale și al popoarelor indigene. Îngrijorările exprimate de raportorul însuși sunt suficiente pentru a dovedi neajunsurile acordului, ceea ce justifică abținerea noastră. Mai precis, acordul nu asigură de la sine combaterea despăduririi și a degradării la scară largă a pădurilor intacte, fiind posibil chiar să le stimuleze în absența unor măsuri suplimentare sau complementare, întrucât vizează încurajarea importului de produse din lemn din Republica Congo în UE. Acest lucru poate da naștere unor conflicte evidente cu obiectivele declarate ale UE de combatere a schimbărilor climatice și de protejare a biodiversității. După cum face și raportorul, merită subliniată lipsa unei finanțări orientate sau a suportului tehnic și a resurselor umane necesare aplicării acordului.

 
  
MPphoto
 
 

  Lorenzo Fontana (EFD), în scris.(IT) Referitor la prevederile privind Camerunul, regret faptul că Tratatul de la Lisabona nu acordă Parlamentului European competențe de modificare, ci solicită doar acordul acestuia, astfel că am decis să sprijin recomandarea dlui Jadot. Congo exportă anual lemn și produse din lemn în valoare de peste 250 de milioane de euro, dintre care jumătate iau drumul Uniunii Europene. În pofida faptului că, la fel ca în cazul Camerunului, există încă îndoieli cu privire la eficacitatea reală a acordului pe care îl votăm, am decis să îl sprijin, întrucât reprezintă un prim pas în combaterea fraudei și a ilegalității din cadrul comerțul cu lemn.

 
  
MPphoto
 
 

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris. (LT) Am fost de acord cu acest document, întrucât obiectivul acordului de parteneriat voluntar dintre Congo și Uniunea Europeană este acela de a asigura un cadru juridic în vederea reperării și asigurării trasabilității lemnului, de a pune în aplicare proceduri de verificare independentă și de către guvern, prin care să se certifice faptul că toate produsele din lemn provenind din Congo pe piețele europene au fost obținute, tăiate, transporte și exportate legal. În opinia mea, trebuie să punem capăt comerțului ilegal cu lemn și corupției și să instituim un sistem eficace și transparent de control al legalității lemnului și produselor derivate din lemn. Congo exportă lemn și produse din lemn în valoare de peste 250 de milioane de euro, dintre care jumătate iau drumul Uniunii Europene. Până în prezent, 20 % din lemnul congolez importat pe piața europeană este de origine ilegală, indiferent dacă este vorba de producție, vânzare, prelucrare sau export. Războaiele succesive dintre anii 1993 și 1999 nu au îmbunătățit deloc situația și au dat frâu liber corupției. Prin urmare, era necesară stabilirea urgentă a unor proceduri de combatere a comerțului ilegal cu lemn printr-o analiză și supraveghere mai eficientă a modelelor comerciale deseori complexe. Trebuie subliniat faptul că aceste acorduri voluntare privind comerțul cu lemn nu trebuie să acționeze împotriva obiectivului general al UE de combatere a schimbărilor climatice și trebuie să garanteze utilizarea durabilă a pădurilor, să stopeze despăduririle și degradarea pădurilor, emisiile de carbon și pierderea biodiversității legate de aceste fenomene la nivel mondial.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris.(IT) După cum bine știm, o mare parte din lemnul utilizat în Uniunea Europeană provine din Republica Congo. Sondajele efectuate de ONG-uri în acest domeniu au arătat că cel puțin 20 % din lemnul congolez este de origine ilegală. Scopul acestei recomandări privind proiectul de rezoluție referitoare la asigurarea aplicării legislației în domeniul forestier este acela de a garanta că, și în Congo, Uniunea Europeană poate acționa în sensul solicitării adresate Camerunului, și anume acela de a lua măsurile necesare pentru a se asigura că piața lemnului nu va fi afectată de ingerințe ilegale deci inacceptabile. După cum recomandarea propune, acest lucru poate fi realizat prin adoptarea de măsuri care vor permite UE să se asigure că reformele politice lansate prin intermediul acordurilor de parteneriat vor contribui în mod real la o economie curată, atât din punct de vedere legal, cât și al mediului, pentru a proteja țara de activități infracționale și de abuzul asupra resurselor sale.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport. Congo exportă lemn și produse din lemn în valoare de peste 250 de milioane de euro și jumătate dintre acestea iau drumul Uniunii Europene. Până în prezent, sondajele ONG-urilor au arătat că 20 % din lemnul congolez importat pe piața europeană este de origine ilegală, indiferent dacă este vorba de producție, vânzare, prelucrare sau export. Războaiele succesive dintre anii 1993 și 1999 nu au îmbunătățit deloc situația și au dat frâu liber corupției. Prin urmare, era necesară stabilirea urgentă a unor proceduri de combatere a comerțului ilegal cu lemn printr-o analiză și supraveghere mai eficientă a modelelor comerciale deseori complexe. Acest acord de parteneriat voluntar ar trebui să ajute la combaterea corupției și reducerea semnificativă a comerțului ilegal cu lemn.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris.(FR) În lupta împotriva spolierii biodiversității, distrugerea pădurilor este o problemă absolut crucială. Este, în primul rând, rezultatul raționamentului alimentat de producție al globalizării din prezent și, prin urmare, este încă perfect legal. Punerea în aplicare a acordului de parteneriat bilateral dintre UE și Congo de combatere a exploatării ilegale a pădurilor este doar un pas intermediar către instituirea necesară a unui mecanism de sancționare a tuturor infracțiunilor ecologice. Independența deciziilor privind acordarea și verificarea licențelor de export ar trebui să fie garantată de către serviciile publice, fiind totodată necesară acordarea de sprijin pentru combaterea exploatării legale necorespunzătoare a pădurilor. Absența acestor măsuri este deosebit de regretabilă.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Exploatarea forestieră din țările africane se realizează deseori ilegal, ceea ce are un impact puternic asupra protejării resurselor naturale ale țărilor producătoare, fiind în același timp un atac asupra biodiversității, calității vieții și perspectivelor populației. Sper că acordul negociat cu Republica Congo va combate eficient exploatarea forestieră ilegală din această țară, contribuind astfel la îmbunătățirea condițiilor de viață ale popoarelor care își câștigă existența din acest sector economic și la îmbunătățirea biodiversității, precum și la protejarea resurselor naturale ale Republicii Congo.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Acest tip de acord va fi util numai atunci când vom avea siguranța că întreprinderile străine nu mai exploatează întreprinderile locale, care nu au cunoștințe de specialitate în domeniul exploatării forestiere și al protecției mediului, și că Republica Congo combate cu seriozitate corupția. Obiectivul trebuie să fie acela de a crea un sector forestier care să acționeze în mod responsabil, în interesul generațiilor viitoare. Câtă vreme populația nu va conștientiza aceste probleme, toată această situație rămâne o mascaradă.

Până când nerespectarea reglementărilor privind recoltarea nu este sancționată corespunzător, acordul UE rămâne complet ineficient. Chiar și în cazul „exploatării forestiere selective”, este important să ne amintim câți copaci vor fi sacrificați în procesul de transportare, de exemplu, pentru a construi drumuri prin păduri. Deși nu putem aștepta miracole de la acest acord, el reprezintă un pas în direcția bună, acesta fiind motivul pentru care am votat în favoarea acestuia.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Am votat, de asemenea, în favoarea acordului de parteneriat voluntar dintre Uniunea Europeană și Republica Congo cu privire la aplicarea legislației în domeniul forestier, la guvernanță și la schimburile comerciale cu lemn și produse din lemn care intră în Uniunea Europeană. Salut obiectivul de creare a unui cadru juridic care să facă posibilă, inter alia, identificarea și trasabilitatea produselor din lemn; crearea unor proceduri de verificare aplicate independent și de către guvern, care să certifice faptul că toate produsele din lemn exportate de Republica Congo către piețele europene au fost obținute, recoltate, transportate și exportate legal, cu scopul de a stabili o gestionare și o exploatare legală în sectorul forestier al Republicii Congo; consolidarea aplicării legislației în domeniul exploatării forestiere și a guvernanței în acest domeniu.

Din acordul de parteneriat voluntar încheiat la 9 mai 2009 între Congo și UE, aș sublinia îndeplinirea criteriilor care decurg din definițiile APV, inclusiv cele care se aplică procesului de negociere, ceea ce a făcut posibilă încheierea unui acord inovator, al cărui scop este să lupte în mod eficace împotriva practicilor de guvernanță defectuoasă care stau la baza comerțului ilegal cu lemn și a corupției, precum și să instituie un sistem eficace și transparent de control al legalității lemnului și a produselor din lemn.-

 
  
MPphoto
 
 

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. (IT) Obiectivul acordului de parteneriat voluntar dintre Uniunea Europeană și Republica Congo este de a oferi un cadru legislativ în vederea asigurării trasabilității lemnului, de a stabili proceduri de verificare aplicate independent și de către guvern, care să certifice faptul că lemnul exportat de Camerun pe piețele europene a respectat procedurile legale, și de a consolida aplicarea reglementărilor din domeniul exploatării forestiere și guvernanța.

Sondajele ONG-urilor au arătat că 20 % din lemnul congolez importat pe piețele europene este de origine ilegală, indiferent de faza procesului. Iată, doamnelor și domnilor, motivul pentru care este absolut necesară stabilirea de proceduri de combatere a comerțului ilegal cu lemn.

APV dintre UE și Congo oferă o serie de reforme politice și de reglementare care vor permite industriei forestiere a Congo să instituie practici de bună guvernanță și mai multă transparență. Este important să se garanteze că reformele din domeniul politic și cel al reglementării contribuie la reducerea sărăciei și la îmbunătățirea vizibilă a condițiilor de viață ale populației.

APV va intra în vigoare imediat după punerea în aplicare a modificărilor legislative promise și a sistemului de verificare a legalității. Pentru toate motivele expuse mai sus, susțin propunerea raportorului de a urma poziția Consiliului.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Acordul de parteneriat voluntar dintre Congo și UE asigură o serie de reforme politice și legislative care vor permite sectorului forestier al Republicii Congo să instituie practici de bună guvernanță și să asigure o mai mare transparență. Este important să se garanteze că tot lemnul și produsele derivate din lemn care provin din Republica Congo și intră pe piețele europene fac acest lucru în deplină legalitate și că toate reformele puse în aplicare asigură respectarea drepturilor comunităților locale și autohtone, contribuie la îmbunătățirea condițiilor de viață ale populației și la conservarea mediului și au un impact real la nivelul combaterii corupției și al consolidării capacităților societății civile locale.

Am votat, prin urmare, pentru semnarea acestui acord și sper ca, în momentul punerii sale în aplicare, să se adere în totalitate la angajamentele asumate și obiectivele privind aplicarea legislației în domeniul forestier, guvernanța și comerțul.

 
  
MPphoto
 
 

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. (IT) Sunt în favoarea acestei rezoluții, întrucât consider că trebuie să încercăm să rezolvăm problema gravă a despăduririi și a degradării. Menținerea integrității pădurilor rămâne o prioritate.

Comisia și Consiliul trebuie să își intensifice eforturile pentru a garanta respectarea drepturilor omului în Republica Congo. O altă problemă necesitând acțiune preventivă este corupția, care trebuie redusă în mod substanțial. Pentru a garanta reducerea corupției, este important să se sprijine măsuri care să vizeze garantarea independenței sistemului judiciar local și crearea de noi proceduri juridice.

Este de asemenea vital să actualizăm textele legislative menite a îmbunătăți justiția socială și respectarea drepturilor comunităților locale și autohtone. Aș dori să închei subliniind nevoia de resurse tehnice și financiare suplimentare care să sprijine instituirea unui sistem de verificare a legalității lemnului.

 
  
  

Recomandări: Yannick Jadot (A7-0371/2010) și (A7-0370/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Elisabeth Köstinger (PPE), în scris.(DE) Consimțământul Parlamentului European privind acordurile de parteneriat voluntar dintre Uniunea Europeană, pe de o parte, și Republica Camerun și Republica Congo, pe de altă parte, au dus la realizarea unui pas important în lupta împotriva exploatării forestiere ilegale și a comerțului ilegal cu lemn. De pe urma unui sistem de certificare care să asigure o trasabilitate clară vor beneficia nu numai economia europeană și industria europeană a lemnului, ci și economia și industria lemnului din Camerun și Congo. Sunt în mod categoric în favoarea acestor două acorduri.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Ca parte a FLEGT, țările exportatoare de lemn dur tropical au început să semneze acorduri de parteneriat voluntar cu UE pentru a asigura trasabilitatea și legalitatea lemnului și aplicarea procedurilor de verificare. Obiectivul celor două acorduri de parteneriat voluntar FLEGT încheiate cu Republica Congo și Camerun este de a oferi un cadru legislativ în vederea: (i) reperării și asigurării trasabilității lemnului, (ii) instituirii de proceduri de verificare independentă care să certifice toate exporturile de lemn provenind din țara parteneră către piața europeană, cu scopul de a stabili o gestionare și o exploatare legală a pădurilor congoleze și cameruneze, (iii) consolidării aplicării reglementărilor și a guvernanței în domeniul forestier. S-a semnat deja un acord de parteneriat voluntar între UE și Ghana, în anul 2009. Odată cu Tratatul de la Lisabona, Parlamentul European are competențe în cadrul procedurii de codecizie și trebuie să își dea acordul formal cu privire la cele două acorduri de parteneriat voluntar cu Camerun și, respectiv, cu Republica Congo. În viitorul apropiat se vor încheia mai multe acorduri de parteneriat voluntar, în special cu unele țări din Asia și, de asemenea, cu Republica Democratică Congo.

 
  
MPphoto
 
 

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea acestor rezoluții, întrucât consider că este importantă conservarea pădurilor naturale a căror exploatare poate cauza degradarea pădurilor și despădurirea, precum și distrugerea mediului la nivel mondial.

Reforma cadrului juridic în sectorul forestier este, prin urmare, necesară, pentru a avea un acord de parteneriat voluntar care să fie în concordanță cu obiectivele planului de acțiune pentru aplicarea legislației în domeniul forestier, guvernanță și comerț (FLEGT), și pentru a garanta îndeplinirea criteriilor sociale și de protecție a mediului. Textele legislative vizând îmbunătățirea justiției sociale trebuie actualizate, astfel încât să respecte drepturilor comunităților locale și autohtone, garantând așadar, pentru aceste grupuri, aplicarea principiilor participării directe la elaborarea de noi reglementări și la faza de punere în aplicare a acordului privind transparența.

Comisia trebuie să garanteze respectarea drepturilor comunităților locale, care sunt deseori primele victime ale degradării climei și a mediului.

 
  
MPphoto
 
 

  Marie-Christine Vergiat (GUE/NGL), în scris.(FR)Parlamentul European a votat cu privire la mai multe acorduri de combatere a comerțului ilegal cu lemn între Uniunea Europeană și Congo și între Uniunea Europeană și Camerun.

Aceste acorduri internaționale vizează asigurarea trasabilității lemnului exportat către UE, pentru a combate despădurirea și a conserva biodiversitatea, precum și pentru a proteja drepturile popoarelor indigene.

Dl raportor Jadot din Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană a inclus o serie de amendamente prezentate de Grupul Confederal al Stângii Unite Europene – Stânga Verde Nordică.

Rămâne ca aceste rapoarte să fie puse în aplicare, iar noi trebuie să ne asigurăm că Comisia ține, într-adevăr, seama de punctele de vedere ale Parlamentului European.

Totuși aceste rapoarte pot fi o sursă de sprijin pentru toți cei care militează pentru un alt tip de relație cu țările din emisfera sudică și, în special, cu țările din Africa Subsahariană.-

 
  
MPphoto
 
 

  Angelika Werthmann (NI), în scris. (DE) Am votat în favoarea semnării de către UE a unui acord de parteneriat voluntar cu Republica Camerun și cu Republica Congo. Anul acesta, 2011, este anul internațional al pădurilor. Pădurile sănătoase sunt esențiale pentru menținerea biodiversității locale și pot aduce o contribuție importantă la obiectivele climatice pe care ni le-am stabilit, deoarece acestea acționează ca niște rezervoare naturale de CO2. Vegetația și zonele de pădure sunt distruse în întreaga lume, inclusiv în Africa Centrală. Imaginile din satelit arată că aproximativ 25 000 km² de pădure africană și alte forme de vegetație au dispărut în ultimii 30 de ani. Aceste noi acorduri de parteneriat vor promova gestionarea responsabilă a sectorului forestier din aceste două țări pentru care UE este responsabilă în mod indirect, ca urmare a importurilor sale de lemn. UE acceptă acum această responsabilitate. Introducerea sistemelor de trasabilitate și de verificare a legalității produselor din lemn va asigura, de asemenea, transparența necesară.

 
  
  

Propunere de rezoluție: (B7-0022/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  John Attard-Montalto (S&D), în scris. – Deși această rezoluție se referă la vizele de muncă, este foarte improbabil ca cetățenii din statele din Pacific să aleagă Malta, comparativ cu restul UE, pentru căutarea unui loc de muncă. Iată motivul pentru care am votat în favoarea textului original propus.

 
  
MPphoto
 
 

  Alain Cadec (PPE), în scris.(FR) Rezoluția explică îndoielile Parlamentului cu privire la acordul interimar de parteneriat economic. Aceasta explică obiectivele acordului (dezvoltarea, consolidarea legăturilor comerciale dintre UE și Pacific) și subliniază problemele ridicate de derogarea de la regulile de origine pentru produsele din pește prelucrate. Cu toate acestea, în acord cu refuzul meu de a accepta acordul, am votat împotriva rezoluției, care nu mi se pare că evidențiază suficient problemele ridicate de derogarea de la regulile de origine pentru produsele din pește prelucrate, în special tonul.

Aștept cu nerăbdare ca Comisia Europeană să ne prezinte studiul de impact prevăzut de acord. Acesta analizează consecințele prezentului acord pentru încadrarea de muncă în UE și, de asemenea, în Pacific, precum și pentru sectorul pescuitului și al prelucrării din Europa. Este imposibil de verificat originea tonului prelucrat care intră pe piața europeană. Voi urmări negocierile privind acordul de parteneriat final dintre UE și statele din Pacific și mă voi asigura că acordul nu conține derogări de la regulile de origine pentru produsele de pescuit din Papua-Noua Guinee.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Salut eforturile depuse în sensul intensificării relațiilor comerciale dintre Pacific și UE, în vederea susținerii integrării regionale și a promovării integrării progresive a economiilor statelor din Africa, Caraibe și Pacific (ACP) în economia globală.

UE joacă un rol important în promovarea dezvoltării sociale și economice durabile a țărilor ACP, contribuind, în același timp, la eforturile generale de eradicare a sărăciei din aceste țări. Prin urmare, relațiile comerciale dintre această regiune și UE trebuie să încurajeze și să consolideze comerțul, dezvoltarea durabilă și integrarea regională, contribuind totodată la diversificarea economică și reducerea sărăciei.

Politica comercială devine mai importantă ca niciodată pentru statele în curs de dezvoltare ca urmare a actualei crize economice și financiare; prin urmare, recomand desfășurarea cât mai rapidă a negocierilor cu cele 14 state ACP privind un acord de parteneriat economic cuprinzător.

 
  
MPphoto
 
 

  Ole Christensen, Dan Jørgensen, Christel Schaldemose și Britta Thomsen (S&D), în scris. (DA)Referitor la amendamentul 6 punctul 23(3), considerăm că decizia de acorda viză unui cetățean dintr-o țară terță revine fiecărui stat membru în parte. Dacă este vorba despre vizele de muncă, condițiile de muncă ar trebui să fie similare cu cele de care beneficiază un cetățean al UE în respectivul stat membru. Am dori, de asemenea, o definiție mai precisă a sintagmei „îngrijitori sau cu profesii similare”.

 
  
MPphoto
 
 

  Corina Crețu (S&D), în scris. − Criza financiară și economică actuală relevă faptul că politica comercială este mai importantă ca niciodată pentru țările în curs de dezvoltare. Specificul zonei, dat de pescuit și de activitățile din domeniul și industria pescuitului, prezintă cel mai ridicat potențial în ceea ce privește creșterea viitoare a exporturilor, cu condiția ca activitățile de pescuit să se desfășoare într-un mod durabil din punct de vedere ecologic.

Cât privește ajutorul pentru comerț, el are ca obiectiv consolidarea capacității țărilor în curs de dezvoltare de a beneficia de noi oportunități comerciale.

 
  
MPphoto
 
 

  George Sabin Cutaș (S&D), în scris. − Am votat în favoarea Rezoluției privind Acordul interimar de parteneriat între CE și statele din Pacific, luând în considerare faptul că acesta reprezintă doar o etapă până la negocierea unui nou Acord de parteneriat mai extins.

Totodată, Comisia Europeană trebuie să aibă în vedere faptul că viitorul Acord va trebui negociat cu un număr mai mare de state din regiune, pentru a nu fi sursa unor scindări intra-regionale. De asemenea, acesta nu ar trebui să permită firmelor din state terțe să profite de avantajele unei derogări de la plata taxelor vamale în Uniune, în defavoarea industriilor, lucrătorilor și veniturilor locale.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat pentru această rezoluție, deoarece consider că acordul de parteneriat va sprijini integrarea regională și va promova integrarea treptată a economiilor din țările ACP în economia mondială, încurajând, de asemenea, dezvoltarea socială și economică durabilă a acestor țări și contribuind astfel la eradicarea sărăciei.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Deși doar Papua-Noua Guinee și Republica Fiji au semnat un acord interimar de parteneriat cu UE, consider că acesta merită sprijinul nostru, întrucât permite deschiderea piețelor europene pentru produsele locale și, pe de altă parte, deschiderea treptată a piețelor acelor țări pentru produsele europene. Sper că relațiile comerciale dintre statele din Pacific și UE se vor dezvolta și vor deveni mai puternice, respectând specificitățile diferitelor zone și ținând seama de nevoile deosebite ale celor care au cel mai puțin. Prin urmare, acest mecanism economic ar trebui utilizat, ținând seama de nevoile de dezvoltare ale țărilor care au semnat acordul, și folosit ca instrument de promovare a acestor nevoi. Acordul global care poate fi încheiat nu trebuie să ignore problemele-cheie prezentate în rezoluție: 1) negocierile privind drepturile de proprietate intelectuală; 2) transparența procedurilor de achiziții publice; 3) acordarea de vize de muncă.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Decizia mea, care însoțește aprobarea privind acordul interimar de parteneriat dintre UE și statele din Pacific, arată clar că Parlamentul, salutând acest APE care vizează doar Fiji și Papua-Noua Guinee, consideră că orice inițiativă în sensul unui APE complet trebuie să includă toate cele 14 state din Pacific. Acest lucru este important pentru solidaritatea, coeziunea și integrarea regionale.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Scopul acordurilor de parteneriat economic dintre UE și statele din Pacific este acela de a consolida comerțul, dezvoltarea durabilă și integrarea regională, încurajând, în același timp, diversificarea economică și reducerea sărăciei. Deși, în prezent, doar Papua-Noua Guinee și Republica Fiji au semnat acordul, acesta este un pas important către dezvoltarea economică viitoare a acestei regiuni care este alcătuită din 14 țări și este esențial pentru dezvoltarea comerțului internațional.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Convingerea larg răspândită că promovarea relațiilor comerciale dintre această regiune și UE ar trebui să încurajeze și să consolideze comerțul, dezvoltarea durabilă și integrarea regională, promovând, în același timp, diversificarea economică și eradicarea sărăciei, este o trăsătură deosebit de importantă a acestei rezoluții a Parlamentului European privind acordul interimar de parteneriat dintre CE și statele din Pacific. Obiectivele de dezvoltare ale mileniului vor fi îndeplinite cu ajutorul acestui acord interimar.

Acest aspect, alături de crearea unei piețe regionale autentice, constituie o bază esențială pentru punerea cu succes în aplicare a acordului interimar de parteneriat economic (APE); în mod similar, acest lucru se aplică și unui posibil APE global viitor. Integrarea și cooperarea regionale sunt esențiale pentru dezvoltarea socială și economică a statelor din Pacific.

Am votat în favoare, întrucât am convingerea că acest APE poate contribui la dezvoltarea economică a acestor regiuni și împărtășesc punctele de vedere menționate în această rezoluție, potrivit cărora această dezvoltare trebuie să fie însoțită de politici privind sustenabilitatea și incluziunea mediului. Sarcina de monitorizare a punerii în aplicare a acestui acord revine Parlamentului, ca parte a competențelor conferite prin Tratatul de la Lisabona.

 
  
MPphoto
 
 

  Maurice Ponga (PPE), în scris.(FR) Salut decizia Parlamentului European de a aproba acordul interimar dintre Uniunea Europeană și statele din Pacific. Acest acord reflectă angajamentul Uniunii Europene față de această regiune a lumii și transmite un puternic semnal politic către statele din regiune. Mă bucură acest lucru. Rezoluția politică care însoțește această decizie de aprobare a acordului oferă o oportunitate de prezentare a cererilor noastre. Dorim să stabilim o relație echilibrată și echitabilă cu statele din Pacific; una care să permită dezvoltarea acestor state insulare, protejând, în același timp, interesele cetățenilor noștri. Întrucât acordul interimar include dispoziții specifice privind regulile de origine pentru produse din pește, era importantă gestionarea acestei derogări. Într-adevăr, pentru a asigura că această derogare, care trebuie să permită crearea de locuri de muncă și de bunăstare, reprezintă un beneficiu real pentru populația locală și nu afectează industria europeană de prelucrare și de conservare a peștelui, era vital să se asigure o evaluare a impactului său cât mai curând posibil și să se permită suspendarea ei, în caz de nevoie. Există garanții care ne asigură că acordul este corect și că măsurile vor fi luate, dacă este necesar, pentru protejarea intereselor noastre.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Am votat pentru această rezoluție privind acordul interimar de parteneriat dintre CE și statele din Pacific în speranța că acest acord, care în prezent se limitează la două țări, respectiv Papua-Noua Guinee și Republica Fiji, ar putea pregăti terenul pentru un acord extins. Un astfel de acord ar reprezenta un instrument de promovare a dezvoltării sociale și economice durabile a regiunii Pacificului, de reducere a sărăciei și de consolidare a integrării și cooperării regionale, în acord cu Obiectivele de dezvoltare ale mileniului.

 
  
MPphoto
 
 

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. (IT) Acordul interimar de parteneriat dintre Papua-Noua Guinee, Republica Fiji și Comunitatea Europeană a fost inițiat la 14 decembrie 2007.

Acestea erau singurele țări din regiunea Pacificului care urmau să încheie acordul, întrucât se implicau cel mai mult în menținerea relațiilor economice cu Uniunea Europeană și, în primul rând, pentru că erau interesate să își protejeze industria zahărului și a tonului. Acordul ar trebui, de asemenea, să garanteze acestor țări câștiguri suplimentare, grație unei noi reglementări privind accesul la piețe fără taxe vamale.

Printr-un mai bun acces la piața europeană, aceste țări vor beneficia, de asemenea, de noi oportunități de investiții care, la rândul lor, vor avea un impact pozitiv asupra ocupării forței de muncă. Acordul de parteneriat economic asigură înființarea ulterioară a unei comisii ad-hoc care să monitorizeze punerea în aplicare și să verifice, la intervale regulate, efectele sale asupra societății și economiei locale.

 
  
MPphoto
 
 

  Tokia Saïfi (PPE), în scris.(FR) Rezoluția explică îndoielile Parlamentului cu privire la acordul interimar de parteneriat economic. Aceasta explică obiectivele acordului (dezvoltarea, consolidarea legăturilor comerciale dintre UE și Pacific) și subliniază problemele ridicate de derogarea de la regulile de origine pentru produsele din pește prelucrate. Iată motivul pentru care am votat în favoarea acestei rezoluții și pentru care sprijin amendamentele prezentate de Grupul Verzilor, care sunt compatibile în totalitate cu preocupările noastre. Aștept cu nerăbdare prezentarea de către Comisia Europeană a studiului de impact prevăzut de acord și voi fi atentă la negocierile acordului de parteneriat final.

 
  
MPphoto
 
 

  Derek Vaughan (S&D), în scris. – Sprijin acordul interimar de parteneriat economic cu Papua-Noua Guinee și Fiji, întrucât este important să dezvoltăm relații puternice cu țările exportatoare din regiunea Pacificului. În pofida îngrijorărilor unor membri, consider că trebuie să stimulăm cooperarea mai strânsă cu aceste țări, întrucât acest lucru permite UE să monitorizeze capturile de ton și alți pești care sunt conservați în Papua-Noua Guinee. De asemenea, această industrie a creat sute de locuri de muncă pentru populația locală din țara săracă.

 
  
  

Recomandare: David Martin (A7-0365/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestei rezoluții, deoarece consider că aceasta contribuie la stabilirea unor noi regimuri comerciale compatibile cu normele Organizației Mondiale a Comerțului, cu Republica Insulelor Fiji și cu Papua Noua Guinee. Acordurile interimare de parteneriat economic (AIPE) reprezintă acorduri privind comerțul de mărfuri care urmăresc să prevină întreruperea schimburilor comerciale dintre grupul statelor din Africa, Caraibe și Pacific și Europa. Cu toate că acordurile interimare pot fi considerate o primă etapă în cadrul procesului, în termeni juridici acestea constituie acorduri internaționale complet independente, care nu duc neapărat la un APE complet. Salut recomandările privind semnarea unor acorduri definitive, originea fondurilor UE destinate finanțării acestor acorduri, care nu ar trebui să provină de la Fondul European de Dezvoltare, necesitatea ca o comisie parlamentară să monitorizeze punerea în aplicare a acordului și o clauză de revizuire care să prevadă o evaluare a impactului la nivel global pe o perioadă de trei până la cinci ani.

 
  
MPphoto
 
 

  Bastiaan Belder (EFD), în scris. (NL) Acordurile de parteneriat economic ar trebui să promoveze comerțul dintre UE, Papua Noua Guinee și Fiji și să contribuie la schimburile comerciale, dezvoltare și creșterea durabilă, precum și la reducerea sărăciei. Integrarea regională este esențială pentru dezvoltarea acestor țări. Prin urmare, Comisia ar trebui să ofere explicații în ceea ce privește modul în care aceste acorduri intermediare vor contribui la aceasta. Este important să semnăm un acord final cu țările din această regiune. Relaxarea regulilor de origine oferă oportunități semnificative pentru Papua Noua Guinee în sensul promovării economiei locale.

Cu toate acestea, este important să asigurăm că țările cele mai sărace nu sunt utilizate doar ca țări de tranzit pentru produse din alte țări, care nu se califică pentru această schemă specială de acces. Interesele economiei locale sunt de primă importanță în acest caz. Comisia ar trebui să monitorizeze punerea în aplicare și să ia măsurile necesare atunci când studiile de impact indică denaturări grave pe piață.

 
  
MPphoto
 
 

  Alain Cadec (PPE), în scris.(FR) Acest acord conferă mărfurilor provenite din regiunea Pacificului condiții preferențiale de acces pe piața europeană. Sunt în favoarea dezvoltării acestei regiuni, însă consider inacceptabilă derogarea de la regulile de origine pentru produsele pescărești prelucrate. Într-adevăr, această derogare generează o situație de concurență neloială pentru industria europeană a conservelor și nu este cu adevărat în beneficiul populațiilor locale.

Mai mult, importurile de ton din Papua Noua Guinee s-au dublat în ultimii doi ani și avem motive să ne temem că această tendință va deveni tot mai puternică pe viitor. În calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru pescuit, am decis să votez împotriva acestui acord, deoarece nu ține seama de avizul adoptat de această comisie, care a propus eliminarea derogării de la regulile de origine pentru produsele pescărești prelucrate la finalul negocierilor privind acordul interimar de parteneriat.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) În pofida numărului mic de țări care au acceptat Acordul interimar de parteneriat economic (AIPE), acesta demonstrează angajamentul Europei pentru sprijinirea dezvoltării țărilor din regiunea Pacificului, prin utilizarea unui mecanism care depășește simplele proceduri de ajutor și urmărește să mobilizeze economiile locale și care speră să aibă ca efect crearea de întreprinderi și locuri de muncă și o mai mare circulație a persoanelor și a mărfurilor. Cu toate că sunt de acord, în principiu, cu un astfel de instrument, nu pot să nu îmi exprim îndoielile cu privire la impactul pe care APE îl poate avea asupra industriei pescuitului. Prin urmare, aș dori ca acest aspect să primească o atenție specială din partea Comisiei și consider că este justificat ca un raport să fie prezentat Parlamentului de către Comisie, privind pescuitul în Pacific și gestionarea resurselor halieutice din regiune, potrivit solicitării raportorului.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Sunt de acord cu acest proiect de decizie al Consiliului privind încheierea Acordului interimar de parteneriat economic între Comunitatea Europeană și două state din Pacific – Papua Noua Guinee și Republica Insulelor Fiji – din următoarele motive: 1. aceste țări reprezintă cele mai importante economii din regiune și au semnat deja în trecut acorduri de parteneriat economic cu UE; 2. în pofida beneficiului potențial al extinderii acestui parteneriat la alte țări din regiune, acest lucru nu a fost posibil; 3. acesta reprezintă un acord interimar pe care Parlamentul va fi nevoit să îl analizeze din nou dacă intenționăm să îl transformăm într-un acord complet; 4. Republica Insulelor Fiji și-a asumat angajamente față de UE în ceea ce privește drepturile omului, principiile democratice și statul de drept; 5. în pofida criticilor aduse de membrii societății civile și de politicienii din regiune, acest parteneriat ar putea contribui la dezvoltarea strategică a acestor țări.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) Criticăm de mult timp semnarea acestor acorduri de parteneriat economic cu țările din grupul statelor din Africa, Caraibe și Pacific (ACP). Indiferent de scopul acestora și de retorica prezentării lor, aceste acorduri au ca principal obiectiv liberul schimb, cu toate consecințele sale extrem de negative. Recent, în cadrul ultimei Adunări Parlamentare Paritare ACP-UE, care a avut loc în decembrie 2010, Consiliul țărilor ACP a exprimat preocuparea acestora în legătură cu faptul că Comisia Europeană nu respectă obiecțiile sale cu privire la problemele legate de protecția economiilor sale. De asemenea, există o contradicție între mult lăudata flexibilitate a Comisiei și poziția inflexibilă adoptată de aceasta în cadrul negocierilor tehnice. În cadrul acestui acord interimar de parteneriat economic cu Republica Insulelor Fiji și cu Papua Noua Guinee, UE a fost, de asemenea, intens criticată de către organizațiile sociale și politice din regiunea Pacific, din cauza presiunilor la care au fost supuse aceste două țări în vederea semnării acordului, sub amenințarea pierderii accesului lor privilegiat la piețele europene. Criticii au afirmat, de asemenea, că solidaritatea între statele din Pacific a scăzut dramatic de la semnarea acestui acord, generând un cadru de fricțiune, care a dus la destrămarea anumitor grupuri regionale din cauza presiunilor resimțite de a semna acordurile interimare.

 
  
MPphoto
 
 

  Pat the Cope Gallagher (ALDE), în scris. (GA) Nimic nu este mai important decât sănătatea copiilor și protecția drepturilor și a bunăstării copiilor. De asemenea, copiii trebuie să aibă dreptul la viața de familie și trebuie să se asigure că aceștia nu sunt nevoiți să trăiască perioade lungi de timp în orfelinate.

 
  
MPphoto
 
 

  Bruno Gollnisch (NI), în scris.(FR) Acordul dintre UE și statele din Pacific acordă Papuei Noua Guinee o derogare generală de la regulile de origine pentru produsele pescărești, în special tonul. Această clauză înseamnă că mărfurile din această țară pot fi considerate originare din Papua și, prin urmare, pot fi scutite de taxe sau contingente vamale, chiar dacă pescarii, zonele de pescuit și fabricile care produc conservele de pește nu sunt din Papua.

Acum, cei care profită de acest lucru sunt flotele chineze, australiene și thailandeze, precum și altele, care descarcă în porturile din Papua capturile lor. Acestea sunt fabricile de conserve care aparțin acestor țări, care s-au instalat în Papua Noua Guinee, însă care angajează resortisanți străini în condiții îndoielnice. În mod cert, sectorul european și mai ales cel francez al industriei este cel care resimte pe deplin forța acestei concurențe neloiale și ilegale.

În Uniunea Europeană, importurile de ton din Papua Noua Guinee au crescut cu 76 % între 2008 și 2009; numai în Franța, în aceeași perioadă, acestea au înregistrat o creștere de 1 500 %. Efectele economice și sociale negative ale acestei derogări sunt binecunoscute, iar temerile legate de stocul de pește din această regiune sunt bine întemeiate. De aceea am votat împotriva acestui acord.

 
  
MPphoto
 
 

  Jarosław Kalinowski (PPE), în scris.(PL) Statele din Pacific reprezintă o zonă unică, formată în principal din state insulare care sunt, în mare măsură, caracterizate prin diversitate etnică și a căror cultură diferă foarte mult de cea a Europei. Acestea necesită priorități politice și economice diferite. Prin încheierea unui acord cu aceste state, dorim să facilităm libera circulație a bunurilor și serviciilor, care ar trebui să genereze avantaje comerciale de ambele părți. Cu toate acestea, trebuie să asigurăm, de asemenea, că, în timp ce depunem eforturi pentru liberalizarea pieței, nu suntem percepuți ca interlopi care urmăresc doar să obțină accesul la resurse și să diminueze solidaritatea regională în cadrul acestui proces, astfel cum susțin criticii. Haideți să încheiem acorduri, să deschidem piețe și să promovăm competitivitatea, însă acțiunile noastre să fie ghidate de bunul simț și de beneficiul reciproc în toate cazurile, în special atunci când ajutăm regiuni precum statele din Pacific, care sunt adesea afectate de catastrofe naturale.

 
  
MPphoto
 
 

  Elisabeth Köstinger (PPE), în scris.(DE) Acordul interimar de parteneriat între Comunitatea Europeană, pe de o parte și două din țările ACP, și anume Papua Noua Guinee și Fiji, pe de altă parte, ar trebui să fie considerat un pas către un acord complet. Acordul interimar de parteneriat reglementează toate părțile importante ale unui acord comercial, însă ar putea ulterior să reglementeze, de asemenea, drepturile de proprietate intelectuală și evoluțiile din domeniul achizițiilor publice. Sprijin acordul, dar, în același timp, sunt perfect conștientă de impactul pe care acesta l-ar putea avea asupra sectorului european al pescuitului și, în această privință, aștept din partea Comisiei să realizeze o investigație cu privire la acest impact, potrivit punctului 15 din rezoluția adoptată de Parlament.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris.(IT) Inițiativa care a fost aprobată astăzi de către Parlament a generat un acord care va consolida în mod sigur comerțul dintre Uniunea Europeană și câteva state din Pacific. În special, a fost încheiat Acordul interimar de parteneriat cu Papua Noua Guinee și Republica Insulelor Fiji, care speră să realizeze obiectivul de a-și proteja industria zahărului și a tonului. În opinia mea, acesta reprezintă un pas înainte către dezvoltare și prosperitate. De asemenea, datorită regulilor de origine, acesta va oferi valoare adăugată reală sectorului pescuitului și exporturilor din aceste regiuni. Trebuie, de asemenea, să subliniez că acordul ar putea avea implicații majore pentru relațiile cu alte state din Pacific, inclusiv Australia și Noua Zeelandă.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Sunt încântat că Parlamentul a sprijinit puternic recomandarea mea pentru adoptarea APE interimar UE-Pacific. Acordul interimar dintre Papua Noua Guinee, Fiji și Comunitatea Europeană a fost parafat la 14 decembrie 2007. Aceste două țări au fost singurele din regiunea Pacificului care au semnat acordul, în timp ce alți membri ai grupului de state din Pacific au ales să nu semneze, din cauza nivelului redus al schimburilor comerciale cu UE. Fiji și Papua Noua Guinee au semnat acordul mai ales în speranța de a-și proteja industria zahărului și a tonului, care ar fi avut mult de suferit în cadrul sistemului generalizat de preferințe. Acordul interimar reglementează regulile de origine și problemele accesului pe piață. În ceea ce privește regulile de origine, acesta se referă la pescuit, textile și agricultură, generând oportunități de investiții și ocupare a forței de muncă. În ceea ce privește accesul pe piață, se asigură accesul scutit de taxe și contingente vamale, care oferă oportunități de investiții și ocupare a forței de muncă. Aspectele legate de comerț și dezvoltare urmează să fie abordate în cadrul regional mai larg.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris.(FR) Acordul interimar de parteneriat semnat între UE, pe de o parte, și Papua Noua Guinee și Insulele Fiji, pe de altă parte, este rezultatul unei presiuni infame. Acest acord prevede eliminarea treptată a drepturilor vamale într-o măsură nesustenabilă pentru aceste state, interzicerea oricăror restricții cantitative la export sau import și eliminarea tuturor subvențiilor pentru exportul de produse agricole către statele din Pacific pentru Papua Noua Guinee și Insulele Fiji. Acesta include o clauză de revizuire în vederea „încheierii cu succes a negocierilor aflate în desfășurare privind un Acord de parteneriat economic (APE) complet”. Aceste acorduri reprezintă o dovadă în plus a neo-colonialismului practicat de Uniunea Europeană. Am votat împotrivă.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Scopul Acordului de parteneriat economic dintre UE și statele din Pacific trebuie să fie acela de a intensifica schimburile comerciale, de a consolida dezvoltarea durabilă și integrarea regională, promovând, în același timp, diversificarea economică și reducerea sărăciei. Cu toate că, în prezent, numai Papua Noua Guinee și Insulele Fiji au semnat acordul, acesta reprezintă un pas important către dezvoltarea economică viitoare a acestei regiuni, care este formată din 14 state și este esențială pentru dezvoltarea comerțului internațional. Acesta reprezintă primul pas către extinderea acestui acord la alte țări din regiune și către o adevărată impulsionare a economiilor lor, precum și către bunăstarea populațiilor lor.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris.(IT) Am votat în favoarea acordului interimar de parteneriat între Comunitatea Europeană și statele din Pacific, deoarece consider că este important ca Europa să fie parte la acorduri de parteneriat comercial cu țări terțe care sunt capabile să exporte produse la care țările europene au cu greu acces. Dezvoltarea comerțului internațional este în mod logic însoțită de acorduri care facilitează schimburile comerciale și fac tot mai accesibilă rețeaua comercială. Negocierile cu privire la noile acorduri de parteneriat economic (APE) au început în 2002 cu scopul de a consolida procesele regionale de integrare din țările ACP. Acordul în cauză se referă la regulile de origine legate de pescuit, textile și agricultură, care generează oportunități de investiții și de ocupare a forței de muncă, și la accesul pe piață, scutit de taxe și contingente vamale, care ar oferi oportunități de investiții și de ocupare a forței de muncă. De asemenea, acordul interimar a generat o reducere a spațiului politic al guvernelor în ceea ce privește competența de reglementare.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Am votat pentru recomandarea privind încheierea Acordului interimar de parteneriat între statele din Pacific și UE din următoarele motive. Insulele Fiji și Papua Noua Guinee au decis să încheie acest acord mai ales în speranța că își vor proteja sectoarele zahărului și tonului. Acordul interimar include reguli de origine legate de pescuit, textile și agricultură, stabilind totuși derogări care ar putea pune în pericol concurența din anumite sectoare ale UE. În ceea ce privește sectorul conservelor de ton, derogarea acordată permite unor țări precum Papua Noua Guinee să joace rolul unor adevărate noduri pentru prelucrarea unor cantități enorme de ton provenit dintr-o varietate de surse: Filipine, Thailanda, China, Statele Unite ale Americii, Australia etc. Acest ton este debarcat în porturile din Papua Noua Guinee și procesat în fabrici construite în grabă de operatori din țările în cauză numai cu scopul de a beneficia de scutirea totală de taxe vamale acordată de UE în cadrul acordului interimar. Acest lucru afectează sectorul european al conservelor, care a ridicat problema concurenței neloiale.

Prin urmare, mă alătur raportorului în solicitarea prezentării unui raport în fața Parlamentului cu privire la aspectele specifice ale sectorului pescuitului din statele din Pacific, în vederea evaluării impactului real pe care aceste măsuri l-ar putea avea asupra pieței UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. (IT) În 2002 au început negocieri cu privire la noi acorduri de parteneriat economic (APE) între statele din Africa, Caraibe și Pacific (ACP) și Uniunea Europeană pentru a înlocui regimul unilateral de preferințe comerciale anterior în favoarea țărilor ACP.

Având în vedere că anumite aspecte de interes făceau obiectul unor negocieri individuale la nivel național și întrucât era puțin probabil ca acordurile de parteneriat să fie încheiate imediat, s-a decis încheierea unui acord interimar care să pună accentul pe schimbul de mărfuri până la sfârșitul anului 2007. Scopul a fost acela de a evita întreruperea comerțului, și este posibil ca acestea să nu ducă neapărat la APE complete.

În regiunea Pacificului, numai Fiji și Papua Noua Guinee au încheiat un astfel de acord. Acest acord reglementează regulile de origine legate de pescuit, textile și agricultură, care generează oportunități de investiții și de ocupare a forței de muncă. Comisia Europeană speră să încheie un acord complet de parteneriat economic cu grupul de state din Pacific, în privința căruia se poartă discuții.

Consider că este adecvat să sprijin poziția Consiliului în favoarea acordului interimar de parteneriat, deoarece consider că garantarea furnizării de resurse este o prioritate, în special având în vedere lipsa acestora și degradarea mediului. De asemenea, este esențială menținerea acordurilor vechi de zece ani cu țările ACP, chiar dacă sub altă formă.

 
  
MPphoto
 
 

  Maurice Ponga (PPE), în scris.(FR) Salut decizia Parlamentului European de a aproba acordul interimar dintre Comunitatea Europeană și statele din Pacific. Acest acord reflectă angajamentul Uniunii Europene față de această regiune a lumii și transmite un semnal politic puternic statelor din regiune. Mă bucură acest lucru. Soluția politică ce însoțește această decizie de a aproba acordul oferă o oportunitate de a ne exprima cerințele. Dorim să stabilim o relație echilibrată și corectă cu statele din regiunea Pacificului; o relație care să permită dezvoltarea acestor state insulare, protejând în același timp interesele cetățenilor noștri. În timp ce acordul interimar include dispoziții specifice privind regulile de origine pentru produsele pescărești, era importantă gestionarea acestei derogări.

Într-adevăr, pentru a asigura că această derogare, care ar trebui să permită crearea de locuri de muncă și bunăstare, este în beneficiul real al populațiilor locale și nu aduce atingere sectoarelor prelucrării de produse pescărești și al conservelor, era esențial să se prevadă o evaluare a impactului acesteia și să se permită suspendarea acesteia, după caz. Există garanții care să asigure că acordul este corect și că se vor lua măsuri, după caz, pentru protecția intereselor noastre.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris (PT) Am votat pentru acest raport deoarece consider că promovarea relațiilor comerciale dintre statele din regiunea Pacificului și UE ar putea contribui la promovarea dezvoltării sociale și economice durabile a regiunii, la reducerea sărăciei și la consolidarea integrării și cooperării regionale, în conformitate cu Obiectivele de dezvoltare ale mileniului. Cu toate acestea, împărtășesc preocupările exprimate de raportor cu privire la excepțiile de la regulile de origine și impactul lor negativ asupra sectorului prelucrării peștelui și cel al conservelor din UE, care trebuie să fie evaluate în mod adecvat de către Comisie.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Grupul Verts/ALE își menține poziția de lungă durată prin care se opune APE încheiate cu oricare din regiunile ACP și, prin urmare, nu vede care este valoarea adăugată a AIPE cu cele două state din regiunea Pacificului.

În acest caz, Grupul Verts/ALE se teme de o mai mare dezintegrare a acestei regiuni larg întinse din Oceanul Pacific, drept o consecință a regimului comercial preferențial al AIPE cu UE. Mai mult, o creștere nestăvilită previzibilă a exporturilor tradiționale, concentrate pe materii prime precum cuprul, zahărul, uleiul de copră, de pește și de palmier (agrocarburanți!), contravine în totalitate necesităților de dezvoltare durabilă. Prin urmare, Grupul Verts/ALE a susținut solicitarea (fără succes) a miniștrilor comerțului din regiunea Pacificului de a revizui elemente esențiale ale AIPE, în special, definiția „cvasitotalității schimburilor comerciale”, interdicția referitoare la utilizarea taxelor la export și garanțiile slabe pentru industria incipientă, precum și clauza națiunii celei mai favorizate.

În ceea ce privește aspectul legat de aprovizionarea mondială, o soluție alternativă ar fi fost limitarea furnizării la capturi în suprafața de 200 de mile a zonei economice exclusive (EEZ), mai degrabă decât în orice ape. Nu în ultimul rând, Fiji nu are un regim democratic. Raportorul nostru alternativ, José Bové, a depus 11 amendamente în această privință.

 
  
MPphoto
 
 

  Tokia Saïfi (PPE), în scris.(FR) Acordul interimar de parteneriat economic între regiunea Pacificului și CE acordă mărfurilor provenite din regiunea Pacificului condiții preferențiale de acces la piața europeană. Sunt în favoarea dezvoltării acestei regiuni, însă consider că derogarea de la regulile de origine pentru produsele pescărești prelucrate este inacceptabilă, întrucât permite ca produsele fabricate într-o anumită țară din materii prime care nu proveneau din țara respectivă să fie scutite de taxe vamale. Această derogare se dovedește a fi un stimulent pentru pescuitul în zonele tropicale fără a ține în vreun fel seama de gestionarea resurselor halieutice. În măsura în care preferințele comerciale nu afectează numai zonele de pescuit din Papua Noua Guinee, este dificil să se monitorizeze originea capturilor, iar acest lucru contravine angajamentelor asumate de Comisia Europeană de a pune capăt pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat. Sunt, de asemenea, preocupată de trasabilitatea produselor care urmează să fie importate în Europa din această zonă. Prin votul negativ, am dorit să îmi manifest dezaprobarea față de o astfel de clauză, care, în opinia mea, nu ar mai trebui să fie inclusă pe viitor în niciun acord comercial.

 
  
  

Propuneri de rezoluție: (RC-B7-0029/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Laima Liucija Andrikienė (PPE), în scris. (LT) Am votat în favoarea rezoluției privind adopțiile internaționale în Uniunea Europeană, care se luptă pentru bunăstarea fiecărui copil și recunoaște dreptul orfanilor sau copiilor abandonați de a avea o familie și de a fi protejați. Sunt de acord cu solicitările de a analiza posibilitatea de a coordona o strategie de măsuri referitoare la adopțiile internaționale, luând în considerare convențiile internaționale, însă ar trebui să se atragă atenția asupra faptului că, ținând seama de interesele copilului și în măsura posibilului, ar trebui să se acorde întâietate adopției în țara de origine a copilului.

Este foarte important să se dezvolte un cadru care să asigure transparență și să coordoneze acțiunile, astfel încât să se prevină traficul de copii pentru adopție ilegală. De asemenea, trebuie să îmbunătățim, să raționalizăm și să facilităm adopțiile internaționale și să eliminăm excesul de birocrație, garantând în același timp protecția drepturilor copiilor din țări terțe.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. (LT) Protecția drepturilor copiilor, consacrată în Tratatul de la Lisabona, reprezintă unul din obiectivele Uniunii Europene, căruia va trebui să i se acorde chiar mai multă atenție, odată cu intrarea în vigoare a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Prin urmare, Uniunea Europeană trebuie să garanteze și să pună în aplicare drepturile copiilor la protecția și îngrijirea necesare bunăstării lor. Am votat pentru această rezoluție, deoarece consider că există o necesitate de a consolida politica privind protecția drepturilor copiilor. Numărul copiilor abandonați și instituționalizați, care este foarte mare în unele state membre, reprezintă un motiv de îngrijorare. Mai mult, încălcarea drepturilor copiilor, violența împotriva acestora, traficul de copii, instigarea la prostituție, munca ilegală și alte activități ilegale, rămân o problemă majoră în Uniunea Europeană. Sunt de acord că este necesar sa se evalueze funcționarea sistemelor naționale la nivel european, astfel încât să fie posibil să se clarifice anumite aspecte, precum protecția drepturilor copiilor și să se ia măsuri, dacă este necesar, care să asigure o protecție mai eficientă a copiilor fără adăpost și să le ofere acestora șansa de a avea o familie și de a fi în siguranță.

 
  
MPphoto
 
 

  George Becali (NI), în scris. − Am votat această rezoluție, deoarece problema copiilor abandonați a devenit din ce în ce mai gravă în Uniunea Europeană. Este important să fie protejat dreptul de a adopta la nivel internațional, pentru a se evita ca acești copii să fie obligați să trăiască în orfelinate. Comisia trebuie să ne comunice ce măsuri au fost luate sau vor fi luate la nivel european pentru a proteja minorii care urmează să fie adoptați de cetățeni europeni. Consider că adopția trebuie să aibă loc în concordanță cu legislația națională și convențiile internaționale. Comisia trebuie să explice cum ne vor asigura aceste proceduri că interesul superior al copilului va fi întotdeauna protejat.

 
  
MPphoto
 
 

  Mara Bizzotto (EFD), în scris.(IT) Am votat pentru rezoluția comună privind adopția internațională, deoarece sunt ferm convinsă că o coordonare la nivel european a strategiilor și instrumentelor de adopție ar genera nu doar o îmbunătățire a procedurii ca atare, ci ar asigura, de asemenea, o protecție mai mare pentru copiii orfani și abandonați și dreptul acestora de a-și întemeia o familie. Sinergia dintre organizațiile internaționale, instituțiile UE și statele membre ar duce la un cerc virtuos în care elementul central al necesităților copiilor ar fi limitat de garantarea serviciilor de informare, pregătire și sprijin pentru familiile adoptive. În cele din urmă, consider că o mai bună coordonare poate asigura o mai mare siguranță pentru copiii adoptați, în termeni de proceduri de adopție corecte și recunoaștere reciprocă de documente, fiind astfel prevenit traficul de copii.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. (LT) Am votat pentru această rezoluție privind adopțiile internaționale în Uniunea Europeană. Protecția drepturilor copiilor reprezintă unul dintre cele mai importante obiective ale Uniunii Europene. Trebuie să protejăm bunăstarea fiecărui copil și să le apărăm interesele. În prezent, sunt multe convenții în vigoare privind protecția copilului și responsabilitățile parentale. Convenția europeană din 1967 privind adopția minorilor urmărește să coordoneze legislațiile statelor membre în materia adopției. Toate statele membre sunt semnatare ale Convenției din 1993 privind protecția copilului și cooperarea în materia adopției internaționale (Convenția de la Haga). Cu toate că domeniul adopțiilor intră în responsabilitatea statelor membre, consider că este necesar să se analizeze posibilitatea de coordonare la nivel european a unei strategii cu măsuri referitoare la adopțiile internaționale. Este esențial să se garanteze luarea în considerare a convențiilor internaționale atunci când se elaborează o astfel de strategie. Trebuie să urmărim să îmbunătățim serviciile de informare, pregătirea pentru adopțiile internaționale, prelucrarea cererilor de adopții internaționale și serviciile post-adopție, ținând cont de faptul că toate convențiile internaționale privind protecția drepturilor copilului recunosc copiilor abandonați dreptul de a avea o familie și de a fi protejați. De exemplu, instituțiile UE și statele membre trebuie să combată în mod activ traficul de copii pentru adopția ilegală.

 
  
MPphoto
 
 

  Sebastian Valentin Bodu (PPE), în scris. − România este statul european care, probabil, a permis cele mai mari abuzuri în anii ’90, imediat după căderea comunismului, în ce privește adopțiile internaționale. Iar acestea s-au datorat lipsei de experiență a unui stat care a trăit în întuneric aproape jumătate de secol dar, în egală măsură, și celor care erau pregătiți perfect să speculeze aceste slăbiciuni. Așa se face că s-a pierdut urma a aproape o mie de copii care au fost subiect al adopțiilor internaționale. Cu sprijinul Uniunii Europene, la care ne pregăteam să aderăm, România și-a modificat drastic legislația privind adopțiile, în ciuda unor presiuni internaționale imense de a nu se recurge la o măsură drastică precum eliminarea adopțiilor internaționale. În aceste condiții și judecând după trista experiență a României în ce privește adopțiile internaționale, este de înțeles reticența de a accepta un organism de tipul unei Agenții Europene pentru Adopții care conduce la crearea unei adevărate piețe continentale a adopțiilor.

Orice rezoluție privind adopțiile internaționale nu poate avea ca scop decât siguranța minorilor, indiferent de interesele statelor sau ale adoptatorilor. De asemenea, independent de orice rezoluție sau decizie, părerea mea personală este că, în orice regim juridic, prezent sau viitor, adopțiile interne trebuie să primeze.

 
  
MPphoto
 
 

  Corina Crețu (S&D), în scris. − Am votat în favoarea Rezoluției Parlamentului European referitoare la adopția internațională în Uniunea Europeană plecând de la experiența românească în domeniu. Este cu adevărat necesară o analiză a tuturor sistemelor naționale de adopții, pentru a vedea care sunt punctele lor forte și slăbiciunile, și pentru a recomanda spre adoptare statelor membre cele mai bune practici. Ar fi un real progres dacă s-ar ajunge la coordonarea la nivel european a politicilor și strategiilor privind instrumentul adopției internaționale, în vederea îmbunătățirii asistenței în domeniul serviciilor de informare, pregătirii adopției interstatale, procesării cererilor de adopții internaționale și a serviciilor post-adopție, pentru ca dreptul copiilor orfani sau abandonați de a avea o familie și de a fi protejați să devină efectiv.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat pentru rezoluția privind adopția internațională în cadrul Uniunii Europene. Cu toate că această problemă intră în sfera de competențe a statelor membre, consider că protecția drepturilor copiilor ar trebui să reprezinte unul dintre obiectivele UE. În acest context, susțin necesitatea de a analiza posibilitatea coordonării de strategii în vederea unui instrument pentru adopțiile internaționale și serviciile post-adopție la nivel european, ținând cont de faptul că toate convențiile internaționale privind protecția drepturilor copilului recunosc copiilor abandonați dreptul de a avea o familie și de a fi protejați.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Adopția copiilor este un subiect deosebit de sensibil. Demnitatea umană și, în acest caz, grija specială necesară pentru interesul superior al minorului, determină recomandarea respectării convențiilor internaționale cu privire la acest subiect, precum și un studiu cu privire la cele mai bune practici și schimbul de experiență dintre statele membre. Uniunea Europeană va putea monitoriza aceste eforturi și contribui la soluționarea problemei traficului de copii, care afectează cu preponderență cele mai sărace țări și persoanele cu cel mai scăzut nivel de bunăstare.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Uniunea Europeană a luptat întotdeauna pentru protecția drepturilor copiilor și apărarea intereselor acestora. Intenția acestei rezoluții este aceea de a se analiza posibilitatea de a coordona la nivel european strategii privind instrumentul adopției internaționale, în conformitate cu convențiile internaționale, în vederea îmbunătățirii asistenței în domeniul serviciilor de informare, al pregătirii pentru adopțiile internaționale, al prelucrării cererilor de adopții internaționale și al serviciilor post-adopție, ținând cont de faptul că toate convențiile internaționale privind protecția drepturilor copilului recunosc copiilor abandonați dreptul de a avea o familie și de a fi protejați. Am acordat un vot pozitiv, deoarece consider că, deși chestiunea adopției este de competența statelor membre, există necesitatea unui nivel minim de convergență europeană, cu condiția ca interesul superior al copiilor să fie întotdeauna respectat.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. (PT) Suntem cu toții de acord în privința apărării bunăstării copiilor și a garantării drepturilor acestora, astfel cum se arată în această rezoluție a Parlamentului European. Cu toate acestea, nu este de ajuns să formulăm declarații generale: este, de asemenea, necesar să se identifice cauzele care au generat o situație în care copii sunt exploatați în cadrul regimului de adopții internaționale.

Principalele cauze care stau la baza abandonului copiilor sunt sărăcia, sistemele de asistență socială inadecvate, lipsa unei rețele de infrastructură socială sau a unor servicii publice adecvate, precum și conflictele și intervențiile militare.

 
  
MPphoto
 
 

  Louis Grech (S&D), în scris. – Pentru a defini problema din ce în ce mai acută a copiilor abandonați, instituțiile europene și statele membre ar trebui să joace un rol mai activ în ceea ce privește îmbunătățirea instrumentelor adopției internaționale prin facilitarea și coordonarea procedurilor de adopție internațională la nivel european, fără a pune în niciun fel în pericol securitatea și siguranța drepturilor copiilor și prin respectarea tuturor convențiilor internaționale care protejează drepturile copilului. Uniunea și statele membre trebuie să asigure examinarea minuțioasă a cazurilor de adopție internațională, pentru a preveni exploatarea copiilor, abuzurile, răpirile și traficul. Statele membre ar trebui să găsească un echilibru între garanțiile și standardele internaționale ridicate pentru protecția drepturilor copilului și reducerea birocrației și facilitarea procedurilor internaționale de adopție. Mai mult, statele membre ar trebui să aibă norme mai transparente în ceea ce privește procedurile de adopție internațională și ar trebui, de asemenea, să mențină un schimb constant de informații privind condițiile și contextul copilului adoptat în noul mediu. În concluzie, principalele preocupări din cadrul procedurilor de adopție internațională ar trebui să fie întotdeauna în interesul superior al copilului, acordându-se o atenție deosebită copiilor cu nevoi speciale, pentru garantarea drepturilor copiilor și familiilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Sylvie Guillaume (S&D), în scris.(FR) Am votat pentru această rezoluție comună, care ne permite în același timp să apărăm drepturile părinților de a adopta copii proveniți din alte state membre și să asigurăm protecția minorilor în momentul adopției și după adopție. Într-adevăr, adopțiile internaționale ar trebui să beneficieze de un cadru de norme specifice în vederea evitării abuzurilor, cum ar fi traficul de copii, de exemplu.

 
  
MPphoto
 
 

  Ian Hudghton (Verts/ALE), în scris. – Sistemele noastre juridice naționale au propriile moduri de abordare a adopției și a altor probleme legate de îngrijirea copilului. Cu toate acestea, din moment ce probleme precum traficul de persoane și exploatarea sexuală a copiilor au o dimensiune internațională, ar putea fi adecvată luarea de măsuri la nivel european. Nu trebuie să pierdem din vedere că interesele copilului sunt de o importanță fundamentală și, de aceea, am votat pentru această rezoluție.

 
  
MPphoto
 
 

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris. (LT) Am votat pentru această importantă rezoluție privind adopția internațională în cadrul Uniunii Europene, deoarece protecția drepturilor copiilor este unul dintre obiectivele-cheie ale Uniunii Europene. În prezent, sunt multe convenții în vigoare privind protecția copilului și responsabilitățile parentale. Consider că este nevoie să se analizeze posibilitatea de a coordona la nivel european problemele legate de adopțiile internaționale, în vederea îmbunătățirii serviciilor de informare, a pregătirii pentru adopțiile internaționale, a prelucrării cererilor de adopții internaționale și a serviciilor post-adopție. Este foarte important să se instituie un sistem care să asigure transparența și să pună capăt traficului de copii în scopul adopției. Aș dori, de asemenea, să subliniez că adopțiile ar trebui în primul rând să fie încurajate, oricând este posibil și în interesul superior al copilului, în țara de origine a copilului.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Salut această rezoluție care solicită luarea în considerare a posibilității de a coordona la nivel european strategiile privind instrumentul adopției internaționale, în conformitate cu convențiile internaționale, în vederea îmbunătățirii asistenței în domeniul serviciilor de informare, al pregătirii pentru adopțiile internaționale, al prelucrării cererilor de adopții internaționale și al serviciilor post-adopție, ținând cont de faptul că toate convențiile internaționale privind protecția drepturilor copilului recunosc copiilor abandonați dreptul de a avea o familie și de a fi protejați.

 
  
MPphoto
 
 

  Véronique Mathieu (PPE), în scris.(FR) Numărul copiilor abandonați a crescut constant în ultimii ani, iar acest fenomen poate fi observat în toate statele membre. Acești copii, care sunt victime ale conflictelor și excluderii sociale și care sunt exploatați de rețele criminale și folosiți în cadrul tuturor formelor de trafic, sunt victime ale unui mecanism eșuat al adopțiilor internaționale. Mai mult, ar trebui să se țină seama că majoritatea acestor copii sunt fete, o pradă ușoară pentru rețelele de prostituție și alte forme de sclavie modernă. Una din reacțiile pe care le putem avea față de această situație tristă este să facilităm procedurile de adopție internațională. Ar trebui să existe o lege dedicată adopțiilor internaționale. Tuturor copiilor ar trebui să li se garanteze dreptul de a fi adoptați.

Cu toate că responsabilitatea în acest sens le revine statelor membre, ar trebui, cel puțin, să arătăm că protecția interesului superior al copilului este un principiu fundamental al Uniunii Europene și este consacrat în Carta drepturilor fundamentale. În lipsa unei legislații europene în acest domeniu, Uniunea Europeană ar trebui să depună toate eforturile pentru facilitarea acestor adopții, în special, permițând, în următoarele luni, recunoașterea reciprocă a actelor de stare civilă și a deciziilor de adopție.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Adopția copiilor este un subiect care s-a numărat mereu printre preocupările UE și trebuie să fie abordat cu cea mai mare grijă. Copiii reprezintă viitorul oricărei societăți și, prin urmare, trebuie să fie tratați cu cea mai mare demnitate. Trebuie să se țină seama de interesul lor superior, ceea ce presupune că respectarea convențiilor internaționale relevante este obligatorie și recomandată. Prin urmare, UE este obligată să depună toate eforturile pentru a combate grava problemă a traficului de copii, care afectează în mod preponderent copiii din cele mai sărace țări și cu cel mai redus nivel de bunăstare.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Copiii sunt cea mai slabă verigă a societății noastre. Protecția drepturilor lor și, în cele din urmă, asigurarea respectării acestor drepturi trebuie să fie una din principalele priorități în întreaga UE. Cu toate acestea, copiii cad în continuare victime traficului și exploatării de ființe umane în cadrul Uniunii Europene, adesea din cauza nereglementării adopției. Chiar dacă adopțiile reprezintă un mod eficient de a asigura că acești copii nu își petrec viața în orfelinate, este esențial să se efectueze inspecții stricte, în special ale organizațiilor internaționale, pentru prevenirea abuzurilor. Mă abțin, deoarece rezoluția nu include suficiente măsuri care să garanteze protecția copiilor împotriva exploatării în urma adopțiilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris.(IT) Adopțiile sunt întotdeauna un subiect foarte sensibil și care necesită o atenție specială, întrucât se decide viitorul copiilor. Adopțiile reprezintă adesea o modalitate utilă de a asigura că orfanii și copiii abandonați nu au parte de o copilărie nefericită în orfelinate, fără să se bucure de dragostea și grija de care ar trebui să beneficieze toți copiii. Ar fi o cruzime și o nedreptate să le luăm copiilor nevinovați șansa de a fi iubiți și ghidați în viață de părinți iubitori care să-i sprijine. Acesta este motivul pentru care am votat în favoarea acestei rezoluții, deoarece cred cu tărie în puterea adopției ca modalitate de a le oferi un trai mai bun copiilor care reprezintă viitorul acestei lumi. La nivel european, trebuie să creăm o structură coordonată susținută de proceduri transparente și eficiente, de sprijin post-adopție și de un mecanism de control care să supravegheze activitățile fiecărui stat membru. A adopta un copil înseamnă a îi asigura un viitor mai bun și mai plin de speranță. Prin urmare, consider că este esențial să se pună în aplicare o legislație specifică în acest domeniu pentru a putea aborda diferențele de la nivel internațional.

 
  
MPphoto
 
 

  Georgios Papanikolaou (PPE), în scris. (EL) Am votat astăzi în favoarea rezoluției comune privind adopțiile internaționale în UE, al cărei scop este acela de a îmbunătăți sistemul de adopții dintre statele membre și de a institui garanții care să asigure că adopția are loc în interesul copilului, cu respectarea deplină a drepturilor sale fundamentale. Subliniem necesitatea următoarelor elemente în cadrul rezoluției: crearea unei strategii europene în materie de adopții care să stabilească normele privind adopțiile în țări de la cele mai sărace până la cele mai dezvoltate și care va permite ca dezvoltarea oricărui copil care a trecut printr-un proces de adopție internațională să fie monitorizată prin rapoarte periodice elaborate de autoritățile naționale competente din statul de origine; eficientizarea procedurilor de adopție și eliminarea birocrației; reducerea perioadei în care copiii rămân în instituții și orfelinate; acordarea de prioritate adopțiilor naționale; încetarea acțiunilor iresponsabile ale bandelor care exploatează și vând copii pentru adopție.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Am votat pentru rezoluția Parlamentului privind adopția internațională în UE. Această inițiativă îndeplinește obiectivul Uniunii stabilit la articolul 3 din Tratatul de la Lisabona pentru „protecția drepturilor copilului”.

Dezvoltarea economică a țărilor din UE nu împiedică existența unor probleme serioase în ceea ce privește drepturile copilului: în mod specific, problema unei copilării instabile și, în special, aceea a copiilor abandonați și instituționalizați, precum și violențele suferite de aceștia. Un alt punct slab este legat de traficul de copii în scopul adopției, prostituției, al muncii ilegale, al căsătoriei forțate și al cerșitului pe străzi sau în orice alt scop ilegal, toate continuând să fie o problemă serioasă în UE.

Acesta este contextul care definește importanța acestei inițiative, care solicită Comisiei să analizeze posibilitatea de a coordona la nivel european strategii privind instrumentul adopției internaționale. Este necesară o strategie care să fie conformă cu convențiile internaționale în vederea îmbunătățirii asistenței în domeniile serviciilor de informare, elaborării și prelucrării cererilor și a serviciilor post-adopție. Aceasta trebuie să ia în considerare protecția drepturilor copiilor și să recunoască dreptul copiilor orfani sau abandonați de a avea o familie și de a fi protejați.-

 
  
MPphoto
 
 

  Rovana Plumb (S&D), în scris. − Stoparea adopțiilor internaționale a fost una dintre condițiile aderării României la Uniunea Europeană. România a decis, în 2001, instituirea unui moratoriu privind interzicerea adopțiilor internaționale, după ce raportorul Parlamentului European pentru România, baroneasa Emma Nicholson, a condamnat afacerile referitoare la traficul de copii și a criticat statul român pentru neglijarea copiilor. Consider că trebuie să se acorde prioritate, ori de câte ori este posibil și în interesul copilului, adopției în țara de origine a copilului, ca soluții alternative putând fi găsirea unei familii de plasament, îngrijirea personală sau de tip rezidențial sau găsirea unei familii prin adopție internațională, în conformitate cu legislația națională relevantă și convențiile internaționale, iar plasarea într-o instituție ar trebui folosită doar ca soluție temporară. Totodată, este important să se stabilească un cadru metodologic la nivel european pentru a se asigura evaluarea dezvoltării copilului adoptat în noua sa familie, prin rapoarte periodice post-adopție, întocmite de serviciile sociale ale statului în care a ajuns copilul adoptat și transmise autorităților competente ale statului din care a fost adoptat. Acest mecanism ar trebui realizat prin coordonarea acțiunilor între statele membre, CE, în cooperare cu Conferința de la Haga, Consiliul Europei și organizațiile pentru protecția copiilor pentru prevenirea traficului de copiii pentru adopție.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Adopțiile reprezintă un subiect deosebit de sensibil care ar trebuie să se bucure de toată atenția din partea statelor membre. Cu toate că au existat progrese considerabile înregistrate în urma Convenției de la Haga privind protecția copilului și cooperarea în materia adopției internaționale, copilăria precară, încălcările drepturilor copilului, violența împotriva copiilor și traficul de copii în scopul adopției, prostituției, muncii ilegale, căsătoriei forțate și cerșitului pe străzi sau în orice alte scopuri ilegale rămân o problemă în UE.

Prin urmare, trebuie depuse toate eforturile pentru a proteja dreptul copilului la o viață de familie. Pentru a realiza acest lucru, este important să se analizeze posibilitatea de coordona la nivel european strategii privind instrumentul adopției internaționale, potrivit convențiilor internaționale, pentru a îmbunătăți asistența în domeniile serviciilor de informare, al elaborării și al prelucrării cererilor, precum și al serviciilor post-adopție.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Noi, cei din Grupul Verts/ALE ne-am abținut. În propunerea comună pentru o rezoluție, în urma negocierilor în cadrul grupurilor politice, punctele negative ale rezoluției PPE au fost înlocuite. Cu toate acestea, rezoluția a fost inițiată de italieni ca răspuns la o necesitate națională foarte specifică și în legătură cu un subiect care nu întră în sfera europeană de competențe. Am reușit să facem din această rezoluție o simplă „solicitare a posibilității de a coordona la nivel european strategii referitoare la instrumentul adopției internaționale”, fără nicio trimitere la problemele naționale specifice. Întrucât lucrăm deja cu privire la acest subiect în cadrul Comisiilor JURI și LIBE, nu mai era necesară o astfel de rezoluție.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. (PT) Dreptul unui copil de a crește într-un mediu sănătos de familie, care este benefic dezvoltării sale armonioase, este conceptul-cheie aflat la baza acestei rezoluții. Numărul tot mai mare de copii care cresc în orfelinate și încălcarea drepturilor acestora – în special traficul de persoane, adopțiile și munca ilegală, precum și prostituția – care continuă să aibă loc în Uniunea Europeană, a generat o poziție caracterizată prin încercarea de a contracara această situație. În același timp, merită să se ia în considerare numărul tot mai mare de adopții internaționale ilegale care implică țările terțe și care nu respectă condițiile stabilite de Convenția de la Haga. Instituționalizarea drepturilor copilului în cadrul UE, la articolul 3 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, drept unul dintre obiectivele UE, și la articolul 24 din Carta drepturilor fundamentale, deschide drumul pentru coordonarea politicilor și a strategiilor între statele membre, în conformitate cu instrumentele internaționale în vigoare. Consider că trebuie creat de urgență un mecanism la nivelul UE, care să indice funcționarea diferitelor sisteme naționale în acest domeniu. Un mecanism transparent și eficace care să monitorizeze adopția copiilor, atât în perioada pre-, cât și post-adopție și implicarea organizațiilor internaționale nu numai că promovează drepturile copiilor, ci permite, de asemenea, creșterea lor armonioasă.

 
  
MPphoto
 
 

  Oreste Rossi (EFD), în scris. (IT) Având în vedere noile fluxuri migratorii, problema copiilor abandonați, care era în curs de soluționare, devine tot mai serioasă și importantă.

Este esențial să se găsească un cadru legal care să reglementeze protecția copilului și responsabilitatea parentală, să elimine birocrația inutilă din procedurile practice și să armonizeze legile statelor membre cu dispozițiile Convenției privind protecția copilului și cooperarea în materia adopției internaționale și ale Tratatului de la Lisabona.

Aș dori să menționez că modul în care Germania a gestionat problema adopțiilor nu este un exemplu de urmat, în special în ceea ce privește plasamentul copiilor în cupluri în care unul dintre parteneri este german, iar altul provine din altă țară UE. Scopul ultim al legiuitorului trebuie să fie, desigur, acela de a le garanta copiilor dreptul la protecția și grija de care au nevoie pentru bunăstarea lor, încercând în același timp să evite să îi constrângă să trăiască în orfelinate.

 
  
MPphoto
 
 

  Artur Zasada (PPE), în scris.(PL) Adopțiile internaționale ar trebui să fie permise pentru binele copilului, însă numai în cazul în care șansele de adopție în statul membru în cauză au fost epuizate. Ca o regulă, un copil ar trebui să fie crescut în țara al cărei cetățean este.

Adopțiile străine au loc și în țara mea, Polonia. În general, sunt implicați copii care au puține șanse de a fi adoptați în Polonia din cauza diverselor boli de care suferă. În 2006, de exemplu, 202 familii străine au decis să aibă grijă de 311 dintre concetățenii noștri – 214 copii polonezi și-au găsit părinți italieni, 25 și-au găsit părinți francezi, 22 și-au găsit părinți americani, 20 și-au găsit părinți olandezi, 15 și-au găsit părinți suedezi, șapte și-au găsit părinți germani, șase și-au găsit părinți elvețieni, unul și-a găsit părinți belgieni și unul și-a găsit părinți canadieni. Problema copiilor orfani este practic inexistentă în Europa de Vest, de unde și interesul ridicat față de posibilitatea de a adopta copii din țările din Europa Centrală și de Est.

Consider că Uniunea Europeană ar trebui, înainte de toate: 1) să informeze Parlamentul cu privire la măsurile care au fost sau vor fi luate la nivel european pentru a preveni ca adopțiile internaționale să devină un front pentru traficul de copii; 2) să ofere un răspuns la întrebarea referitoare la modul în care Comisia intenționează să prevină adopția copiilor ca modalitate de a fi în ton cu ultimele tendințe. Europenii devin din ce în ce mai dornici să adopte copii din Africa, deoarece aceasta a devenit o practică populară în rândul vedetelor de film. Acesta nu este totuși un motiv adecvat sau serios pentru adopții.

 
  
  

Propunere de rezoluție: (B7-0021/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Laima Liucija Andrikienė (PPE), în scris. (LT) Am fost de acord cu rezoluția privind procesul de integrare europeană a Serbiei, care reafirmă că viitorul Serbiei este în UE și încurajează țara să își continue eforturile pentru atingerea acestui obiectiv. Serbia a înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a reformelor, însă sunt necesare în continuare progrese pentru ca țara să respecte criteriile de la Copenhaga. Problema Kosovo este foarte importantă. Prin urmare, susțin solicitarea unei rezoluții în vederea eliminării de către guvernul sârb a structurilor paralele din Kosovo care subminează procesul de descentralizare și previn integrarea deplină a comunității sârbe în cadrul instituțiilor din Kosovo.

UE trebuie să trimită un semnal clar guvernului sârb, în sensul că ne așteptăm ca Serbia să adopte o atitudine constructivă în fața următoarelor alegeri din Kosovo. Sunt de acord cu părerea exprimată în rezoluție, că participarea sârbilor kosovari în cadrul procesului electoral reprezintă un element indispensabil, destinat prevenirii marginalizării comunității sârbe din Kosovo.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestei rezoluții. Procesul de extindere a Uniunii Europene se bazează pe respectarea din punct de vedere politic, juridic și tehnic a standardelor și normelor stricte ale UE. Încă din 2003, țărilor din Balcani li s-a promis că vor putea adera la Uniunea Europeană de îndată ce vor îndeplini criteriile stabilite. Obiectivul Uniunii Europene este de a asigura stabilitatea pe termen lung și dezvoltarea durabilă în zona Balcanilor de Vest. Întrucât viteza de integrare a țărilor din această regiune variază, fiecare țară trebuie să depună toate eforturile posibile, să realizeze reformele cerute și să ia măsurile necesare pentru a asigura securitatea și stabilitatea fiecărei țări, precum și a regiunii în ansamblul său. Serbia înregistrează progrese semnificative în multe domenii și a existat o colaborare reușită și constructivă cu Uniunea Europeană. Eliminarea vizelor pentru UE din 2009 le arată cetățenilor sârbi că UE are o părere bună despre reformele care au loc în țară. Sunt de acord cu observațiile exprimate în rezoluție, că trebuie să continue reformele privind protecția drepturilor cetățenilor și ale minorităților, pluralismul mass-media, independența sistemului judiciar, închisorile și alte domenii. Depunerea de eforturi pentru susținerea statului de drept, care ar asigura funcționarea democratică a instituțiilor publice și protecția eficientă a drepturilor și libertăților umane, trebuie să rămână una dintre prioritățile-cheie ale autorităților sârbe.

 
  
MPphoto
 
 

  Sebastian Valentin Bodu (PPE), în scris. − Serbia a primit o încurajare: votarea Acordului de Stabilizare și Asociere; și sper că procesul de ratificare va fi grăbit de votul acordat azi în Parlamentul European. Remarc faptul că o problemă semnalată în raportul privind Acordul de Stabilizare și Asociere este legată de nerecunoașterea, de către Serbia, a autorităților din Kosovo și menținerea unor structuri paralele. România nu a recunoscut, la rândul său, independența Kosovo care a fost declarată unilateral, prin nerespectarea dreptului internațional. Serbia este un foarte bun vecin al României, de care ne leagă secole de istorie, iar România înțelege să își sprijine prietenii. Este clar că viitorul Serbiei este în Europa și colaborarea sa cu Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie ar trebui să demonstreze angajamentul Belgradului față de valorile europene, democrație și drepturile omului.

Evident că Serbia va trebui să parcurgă același drum pe care l-au parcurs toate Statele Membre pentru a adera, însă trebuie să se bucure de un tratament egal în ceea ce privește acest parcurs. Ultimele evoluții au arătat că Serbia a înțeles ce așteaptă comunitatea europeană de la ea. S-au făcut progrese vizibile, iar UE trebuie să trateze cu tact unele aspecte ale istoriei recente ale Belgradului, care apasă poporul sârb.

 
  
MPphoto
 
 

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D), în scris. − Uniunea Europeană se bazează pe principii precum reconcilierea și coexistența pașnică, având ca scop aceleași obiective de a îmbunătăți relațiile dintre popoarele din regiune. În acest context, consider că viitorul Serbiei este alături de țările din UE și cred această țară trebuie să își intensifice eforturile în această direcție.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestei rezoluții, deoarece recunosc faptul că Serbia se află într-o poziție în care poate deveni un actor important în asigurarea securității și stabilității în Balcani. Viitorul Serbiei este inevitabil UE. Prin urmare, consider că această țară ar trebui să continue să acționeze în vederea atingerii acestui obiectiv. Progresele înregistrate până în prezent în cadrul procesului de reformă sunt notabile.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Oricine privește o hartă a Uniunii Europene va realiza imediat că Balcanii de Vest sunt destinați să devină parte din aceasta. În opinia mea, aceste țări vor deveni în cele din urmă state membre. Parcursul Serbiei către statutul de membru a fost extrem de dificil în urma destrămării fostei Iugoslavii după prăbușirea regimului sovietic. Implicarea sa ca agresor în războaie fratricide și impactul brutal pe care l-au avut asupra țărilor vecine și a comunității internaționale în ansamblu au avut consecințe grave asupra țării și poporului. Secesiunea Kosovo, care rămâne un subiect extrem de controversat, a adâncit tensiunile în regiune și continuă să aibă un imens potențial de a cauza instabilitate. Sper ca Serbia să își mențină opțiunea de aderare la UE și trebuie să felicit poporul și conducătorii acestuia pentru progresele înregistrate în acest sens.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Viitorul Serbiei e în UE. Prin urmare, salut cererea Serbiei de aderare la Uniunea Europeană, depusă la data de 22 decembrie 2009, și decizia luată de Consiliul de Miniștri la 25 octombrie 2010 de a cere Comisiei să analizeze cererea Serbiei.

Aș dori să felicit Serbia în privința progreselor realizate în cadrul procesului de reformă. Aș sublinia faptul că dezvoltarea cooperării regionare rămâne o prioritate-cheie pentru UE și scopul acesteia este de a acționa ca un catalizator pentru reconciliere, buna vecinătate și contacte interpersonale sporite în Balcanii de Vest. Prin urmare, solicit Serbiei să adopte o abordare constructivă către o cooperare regională mai incluzivă.--

Aș menționa că o cooperare deplină cu Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie (TPII) este o condiție fundamentală pentru ca Serbia să înregistreze progrese pe calea aderării la UE. Ar trebui să se țină seama că Serbia continuă să răspundă în mod adecvat cererilor de asistență din partea TPII. Solicit guvernului sârb să continue să colaboreze îndeaproape cu Tribunalul, inclusiv transmiterea rapidă a tuturor documentelor cerute și soluționarea la timp a cauzelor transferate de la TPII.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. (PT) Am votat împotriva acestei rezoluții, în principal din cauza cerințelor impuse Serbiei și a poziției inacceptabile a UE față de Kosovo. De exemplu, Parlamentul îi impune guvernului sârb să elimine structurile paralele din Kosovo, care, în opinia sa, „subminează procesul de descentralizare și previn integrarea deplină a comunității sârbe în cadrul instituțiilor din Kosovo”, precum și cerințele pe care continuă să le adreseze în ceea ce privește cooperarea cu Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie. Presiunea asupra Serbiei este inacceptabilă, și este cu atât mai complicat întrucât nu au fost luate măsuri echivalente în ceea ce privește Kosovo, în ciuda reclamațiilor privind traficul de organe practicat de actualii lideri ai Kosovo.

De asemenea, este inacceptabil ca Parlamentul să pună presiune asupra Serbiei să „intre în dialog cu Kosovo fără a mai face trimitere la noi negocieri atât cu privire la statut, cât și la secesiune”.

„Procesul european de integrare a Serbiei” scoate în evidență un lucru pe care noi îl subliniem de mult timp. Astăzi este clar că războiul purtat de NATO și de principalele puteri europene, în frunte cu Germania, a avut ca scop dezmembrarea Iugoslaviei și împărțirea sa teritorială în țări care să poată proteja interesele economice ale marilor companii din UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Bruno Gollnisch (NI), în scris.(FR) Nu am votat pentru această rezoluție privind procesul de integrare europeană a Serbiei. Motivul nu e legat de procesul în sine, ci de ambiguitatea textului referitor la problema Kosovo.

Această rezoluție comună dintre Uniunea Europeană și Serbia, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, este menționată, însă nu se menționează nicăieri că aceasta nu poate fi considerată o recunoaștere oficială a independenței Kosovo de către Serbia sau de către acele state membre ale UE care nu au recunoscut această independență.

De asemenea, nu se menționează nicăieri raportul extrem de îngrijorător al Consiliului Europei privind traficul practicat de Armata de Eliberare din Kosovo (UCK) de organe provenite de la prizonieri sârbi, care aruncă îndoieli asupra actualului prim-ministru al Kosovo, în timp ce predarea celor mai recenți doi fugari sârbi Tribunalului Penal Internațional reprezintă o condiție esențială pentru aderarea Serbiei la UE.

Precum în cazul diverselor războaie care au marcat destrămarea fostei Iugoslavii, răul este atribuit unei singure părți, iar căința este așteptată de pe un singur front. Pe termen lung, acest lucru devine dificil, cu toate că guvernul sârb, orbit de strălucirea Uniunii Europene, pare să îl accepte în speranța aderării.

 
  
MPphoto
 
 

  Ian Hudghton (Verts/ALE), în scris. – Pașii făcuți de Serbia în vederea aderării la UE sunt bineveniți pentru noi și sperăm că vor consolida pacea și prosperitatea în acea zonă. Rezoluția Parlamentului solicită respectarea deplină a culturii și a limbilor minorităților – problemă centrală pentru Grupul Verts/ALE.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris.(IT) Acordul de stabilizare și de asociere între CE și Republica Serbia a intrat în vigoare la 1 februarie 2010. În pofida faptului că au trecut 11 luni de atunci, nu toate statele membre ale UE au ratificat încă acest acord. Prin această propunere de rezoluție, Parlamentul European a urmărit, în primul rând, să sublinieze importanța rolului Serbiei în cadrul Uniunii Europene și, în al doilea rând, să aprobe măsurile pozitive de ordin social și politic, introduse de guvernul sârb în ultimii ani. De asemenea, a dorit să sublinieze pașii care mai trebuie făcuți de Serbia pentru a îndeplini cerințele Uniunii Europene de democratizare, libertate și adoptare de politici corecte și durabile. Deși consider că aderarea Serbiei la UE reprezintă un pas important înainte atât pentru UE, cât și pentru Republica Serbia, am votat în favoarea rezoluției, deoarece consider că această țară va reuși în curând să depășească limitările care au dus la o discrepanță atât de mare între cele două pentru o perioadă atât de lungă.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat pentru această rezoluție care observă progresele înregistrate de Serbia în procesul de reformă, precum și cererea recentă adresată Comisiei de către Consiliu în vederea pregătirii unui aviz asupra cererii Serbiei de aderare la UE. Cu toate acestea, rezoluția subliniază în mod corect „deplina cooperare cu Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie”, inclusiv faptul că deferirea ultimilor doi fugari Tribunalului de la Haga „reprezintă o condiție fundamentală pentru progresul Serbiei pe calea aderării la UE”.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris(FR) Am votat împotriva acestui text din solidaritate pentru poporul sârb. Adăugarea obligației de a îndeplini criteriile economice de la Copenhaga la tăierile sociale drastice venite în urma programelor de austeritate impuse de Fondul Monetar Internațional (FMI) începând din ianuarie 2009 este o crimă socială pe care refuz să o susțin. Aceasta fără să mai menționăm nenumăratele încălcări ale dreptului de suveranitate a statului sârb de a refuza discuțiile cu reprezentanții provinciei separatiste Kosovo, conținute în acest text.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Suntem cu toții de acord că țările din regiunea Balcanilor de Vest sunt destinate să devină parte a UE; acest lucru va deveni o realitate în viitorul apropiat.

Serbia face parte din acest grup și este o țară care a avut un parcurs dificil după destrămarea fostei Iugoslavii și prăbușirea imperiului sovietic. Mai mult, războaiele fratricide în care s-a implicat și impactul lor brutal asupra țărilor vecine și asupra întregii comunități internaționale a avut consecințe nefericite asupra țării și poporului său. Așa-numitul „război” din Kosovo, care rămâne nesoluționat și foarte controversat în cadrul întregii comunități internaționale, a contribuit, de asemenea, la faptul că pacea nu este încă o realitate în regiune.-

Prin urmare, va fi de dorit ca Serbia să continue să se îndrepte către opțiunea Europeană. Aș vrea să profit de această ocazie pentru a îi felicita pe liderii Serbiei și pe poporul sârb pentru eforturile depuse și progresele înregistrate.

 
  
MPphoto
 
 

  Rolandas Paksas (EFD), în scris. (LT) Am votat în favoarea acestei propuneri de rezoluție privind procesul de integrare europeană a Serbiei, deoarece dezvoltarea cooperării regionale rămâne o prioritate-cheie pentru UE și are scopul de a acționa ca un catalizator pentru punerea în aplicare a politicilor de reconciliere și bună vecinătate în Balcanii de Vest. Întrucât urmărește să devină un actor important în garantarea securității și stabilității în regiune, viitorul Serbiei este puternic legat de cel al Uniunii Europene și, prin urmare, trebuie să depună toate eforturile posibile pentru a-și asigura calitatea de membru deplin al UE. Pentru a obține statutul de țară candidată la UE și a începe negocierile cu UE, Serbia trebuie să deschidă un dialog cu Kosovo, să adopte o atitudine constructivă față de viitoarele alegeri generale din Kosovo și să depună toate eforturilor pentru a preveni marginalizarea comunității sârbe din Kosovo. Sunt de acord cu propunerea de a i se acorda Serbiei statutul de țară candidată numai atunci când va începe o cooperare deplină cu Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie (TPII).

Mai mult, Serbia trebuie să continue reformele în curs și să realizeze noi reforme. Autoritățile sârbe trebuie să depună toate eforturile pentru a asigura că principiile statului de drept și democrației sunt puse în aplicare în mod adecvat în țară și să fie vigilente în ceea ce privește scăderea permanentă a nivelului corupției în Serbia și aplicarea unor sancțiuni severe celor aflați în funcție care fac abuz de poziția lor.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Această propunere de rezoluție cu privire la procesul de integrare a Serbiei în UE merită sprijinul meu din următoarele motive.

În iunie 2003, cu ocazia Consiliului European de la Salonic, a fost asumat un angajament față de toate statele din Balcanii de Vest, și anume că acestea vor adera la Uniunea Europeană de îndată ce vor îndeplini criteriile de aderare. Ritmul integrării țărilor din Balcanii de Vest este individual și depinde de meritele fiecăreia dintre acestea în ceea ce privește, în special, determinarea lor de a satisface toate cerințele, de a îndeplini toate obligațiile, de a realiza toate reformele și de a adopta măsurile necesare pe care statutul de membru al UE le implică.

Rolul Serbiei de garant al securității și stabilității în regiune este crucial. Acesta este motivul pentru care această rezoluție susține că viitorul Serbiei este în UE și încurajează țara să își continue eforturile pentru îndeplinirea acestui obiectiv. Aceasta laudă Serbia pentru progresele realizate în cadrul procesului de reformă și salută decizia de a deschide procedura de ratificare a Acordului de stabilizare și de asociere cu Serbia, luată de Consiliu la 14 iunie 2010, precum și faptul că 10 state membre au ratificat deja acordul.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Am votat pentru această rezoluție care reafirmă că viitorul Serbiei este în UE, subliniind în același timp progresele făcute în termeni de reforme realizate și îndemnând țara să continue să depună eforturi pentru atingerea conformității cu cerințele și criteriile pe care statutul de stat membru al UE le implică.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Grupul nostru a votat pentru, având în vedere că 16 din 17 amendamente depuse au fost adoptate sau incluse în amendamentele de compromis elaborate de raportor, inclusiv cel care solicita existența unei legături între candidatură și cooperarea strânsă cu Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie (TPII). Alte amendamente au făcut referire al Kosovo, egalitatea de gen, drepturile minorităților, societatea civilă, transportul public, mediul și relațiile cu Bosnia.

 
  
MPphoto
 
 

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. (IT) Acest raport reduce barierele în calea comerțului dintre Uniunea Europeană și Serbia și reprezintă un pas înainte către posibila aderare a acestei țări balcanice.

Acordul de stabilizare și de asociere a fost semnat în 2008, însă de atunci a fost ratificat numai de 12 state membre, inclusiv Italia. Obiectivul important atins astăzi trebuie, în orice caz, să marcheze un punct de plecare pentru Serbia, care a depus cererea sa în decembrie 2009. Într-adevăr, trebuie să continue să coopereze pe deplin cu Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie, care a fost dintotdeauna o condiție de aderare.

 
  
MPphoto
 
 

  Csanád Szegedi (NI), în scris. (HU) Serbia dă dovadă de deficiențe grave în domeniul respectării drepturilor omului. Rezidenții de naționalitate maghiară sunt considerați cetățeni de mâna a doua, iar actele de brutalitate ale poliției sunt frecvente. Cazul tinerilor din Temerin nu a fost încă investigat. Atât timp cât nu va exista un progres considerabil în domeniile menționate mai sus, nu pot susține procesul de aderare europeană a Serbiei. Mai mult, consider că este crucial să se acorde autonomie teritorială deplină populației maghiare indigene din Voivodina.

 
  
  

Recomandare: Jelko Kacin (A7-0362/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Având în vedere decizia provizorie a Consiliului și a Comisiei (15191/2007) și Acordul de stabilizare și de asociere între Uniunea Europeană și Serbia, sunt de acord cu încheierea acordului.

 
  
MPphoto
 
 

  George Becali (NI), în scris. − Am votat acest raport și nu este prima dată când vorbesc aici despre motivele care mă determină să o fac, inclusiv cele de ordin personal. Balcanii de Vest și Serbia nu reprezintă doar o zonă de interes strategic pentru Uniune, nu doar cetățenii din această zonă au nevoie de noi. Noi toți avem nevoie de ei. Uniunea este principalul partener comercial al Serbiei și aceasta spune mult. Serbia are o situație unică în Europa, ea este țara cu cei mai mulți refugiați și persoane strămutate. Sunt convins că urgentarea procesului de integrare a Serbiei este benefică pentru întreaga regiune a Balcanilor de Vest. <

 
  
MPphoto
 
 

  Corina Crețu (S&D), în scris. − Am votat pentru rezoluția cu privire la integrarea Serbiei. Un motiv important este acela că Serbia poate deveni un actor important în garantarea securității și stabilității în regiune. Totodată, strategiile constructive privind cooperarea regională și relațiile de bună vecinătate sunt elemente-cheie ale procesului de stabilizare și de asociere. Toate acestea reprezintă un factor-cheie în procesul de transformare a Balcanilor de Vest într-o zonă cu o stabilitate de lungă durată și o dezvoltare durabilă.

Procesul de integrare a Serbiei în UE este încurajat și de progresele realizate în procesul de reformă. Sunt lăudabile eforturile depuse de Serbia în domeniul protecției minorităților, chiar dacă accesul la informație și la educație în limbile minorităților trebuie îmbunătățit în continuare, în special pentru minoritatea română, grav discriminată de-a lungul ultimului secol.

Sunt remarcabile și progresele obținute în ceea ce privește promovarea egalității de gen, în special adoptarea legii privind egalitatea de gen, și a planului național de acțiune pentru îmbunătățirea poziției femeilor și promovarea egalității de gen.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Rolul fundamental al Serbiei în Balcanii de Vest este evident: va fi dificil pentru regiune să obțină stabilitate dacă Serbia nu este stabilă. Reformele adoptate de această țară merită laude, deoarece acestea vizează să consolideze democrația, transparența și mecanismele statului de drept. În plus, au fost depuse, de asemenea, eforturi de restabilire a relațiilor și a parteneriatelor cu țările vecine, cu foștii adversari, măsură pe care o salut, întrucât este imperioasă în termeni umani. Acordurile pe care Serbia le-a încheiat cu UE și recenta deschidere reciprocă a frontierelor indică faptul că politica pașilor mărunți de creare a unei solidarități de facto nu a fost neglijată. Sper ca UE să ia în considerare, cu rigurozitatea corespunzătoare, candidatura Serbiei de aderare, însă sper să facă acest lucru ținând cont de semnificația importantă pe care aderarea acesteia, alături de cea a Croației, care se află într-un stadiu mai avansat, o va avea pentru poporul sârb, pentru întreaga regiune și pentru UE în sine.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT)Viitorul Serbiei rezidă în UE. Prin urmare, salut candidatura Serbiei pentru aderarea la Uniunea Europeană, prezentată la 22 decembrie 2009, și decizia luată de Consiliul de Miniștri la 25 octombrie 2010 de a solicita Comisiei să examineze candidatura Serbiei.

Aș dori să felicit Serbia cu privire la progresele înregistrate în procesul de reformă. Aș dori să subliniez faptul că dezvoltarea cooperării regionale rămâne o prioritate-cheie pentru UE și este considerată un catalizator pentru reconciliere, buna vecinătate și consolidarea relațiilor interpersonale în Balcanii de Vest.--

Prin urmare, invit Serbia să adopte o abordare constructivă pentru o cooperare regională mai favorabile incluziunii. Sunt de acord cu acest proiect de decizie a Consiliului și a Comisiei privind încheierea Acordului de stabilizare și de asociere între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Serbia, pe de altă parte.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlo Fidanza (PPE), în scris.(IT) Salut Acordul de stabilizare încheiat între UE și Serbia. Acordul de stabilizare și de asociere (ASA) reduce barierele din calea comerțului dintre Uniunea Europeană și Serbia și este un pas în direcția posibilei aderări la UE a acestei țări balcanice. Acordul a fost semnat în 2008, dar de atunci numai 12 state membre, printre care și Italia, l-au ratificat. Votul de astăzi exprimă consimțământul Parlamentului pentru încheierea acestui acord și trimite un semnal către celelalte 15 state membre să îl ratifice, de asemenea. În ciuda faptului că Serbia a fost greu încercată de evenimentele care au ajuns să definească istoria sa recentă, aceasta a început lent să se redreseze și să își consolideze structura democratică. Poziția geografică a Serbiei și rolul strategic o plasează, fără îndoială, în centrul procesului de integrare în UE a țărilor balcanice. Serbia este, de asemenea, un important partener comercial; aceasta joacă un rol esențial în industria fierului și oțelului, printre altele. Votul de astăzi urmează unui alt pas important realizat în decembrie 2009, când vizele au fost desființate în spațiul Schengen, permițând cetățenilor sârbi să se simtă mai europeni.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. (PT) Un nou acord de stabilizare și de asociere a fost adoptat astăzi între UE și Serbia, care prevede instituirea unei zone de liber schimb și oferă perspectiva aderării la UE a acestei țări. Având în vedere opiniile noastre privind extinderea, ne-am abținut de la vot.

Cu toate acestea, nu am fost de acord cu unele dintre aspectele sale, și anume condițiile impuse de UE și, în special, solicitarea unei cooperări depline cu Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie, care continuă să fie o condiție prealabilă necesară pentru viitoarea aderare a Serbiei la UE. Aceste condiții nu au fost impuse altor țări aflate în situații asemănătoare. De asemenea, ar trebui să ne amintim că acordul trebuie să fie ratificat de cele 27 de state membre pentru a intra în vigoare.

Acordul de stabilizare și de asociere, semnat în anul 2008, prevede instituirea unei zone de liber schimb între UE și Serbia și oferă perspectiva aderării acestei țări la UE. Serbia și-a depus candidatura pentru aderarea la UE în decembrie 2009. În octombrie anul trecut, Consiliul a solicitat Comisiei să pregătească un aviz privind cererea de aderare a acestei țări, care va fi prezentat în această toamnă.

 
  
MPphoto
 
 

  Lorenzo Fontana (EFD), în scris.(IT) În ceea ce privește procesul de extindere, situația din Balcanii de Vest merită o atenție specială. O țară ca Serbia prezintă, fără îndoială, probleme, dar situația din Belgrad pare să fie mult mai bună decât cea din alte țări din această regiune. De aceea, sperând că se va accelera în mod clar procesul de cooperare cu Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie, sprijin acest text și sper să fie interpretat ca un stimulent de către poporul și autoritățile sârbe.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat pentru a-mi exprima consimțământul pentru Acordul de stabilizare și de asociere cu Serbia, dar observ că, până în prezent, doar 11 state membre au ratificat acest acord. Îndemn celelalte 16 state să facă acest lucru cât mai curând posibil.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris.(FR) Acordul de stabilizare și de asociere UE-Serbia, ca toate acordurile de acest fel, condamnă populația la o sărăcie extremă pentru o tranziție rapidă spre o economie de piață și pentru instituirea unei zone de liber schimb în următorii cinci ani. Uniunea Europeană nu este demnă de cetățenii săi și de cetățenii acelor țări care doresc să devină membre. Votez împotriva acestui raport din solidaritate cu cetățenii Republicii Serbia.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Suntem cu toții de acord că țările din regiunea Balcanilor de Vest sunt destinate să devină parte a UE; acest lucru va deveni o realitate în viitorul apropiat.

Serbia face parte din această categorie și este o țară care a traversat perioade dificile de la desființarea fostei Iugoslavii, după prăbușirea imperiului sovietic. În plus, războaiele fratricide în care aceasta a fost implicată și impactul lor brutal asupra țărilor vecine și asupra întregii comunități internaționale au avut consecințe nefaste pentru această țară și poporul său. Așa-numitul „război” din Kosovo, care rămâne un conflict nesoluționat și foarte controversat în cadrul comunității internaționale, a contribuit, de asemenea, la faptul că pacea nu este încă o realitate în această regiune.-

Prin urmare, este de dorit ca Serbia să continue să se îndrepte către opțiunea europeană. Aș dori să profit de această ocazie pentru a felicita liderii Serbiei și poporul sârb cu privire la eforturile și progresele pe care le-au făcut. Aș dori să subliniez rolul pe care Serbia îl joacă în stabilizarea întregii regiuni a Balcanilor de Vest și, în special, pentru stabilitatea și coeziunea Bosniei și Herțegovinei.

 
  
MPphoto
 
 

  Justas Vincas Paleckis (S&D), în scris. (LT) Am votat în favoarea acestei rezoluții, deoarece consider favorabile progresele înregistrate de Serbia în punerea în aplicare a reformelor în domeniul administrației publice, cadrul juridic și lupta împotriva corupției și a criminalității organizate. Sunt de acord cu solicitarea raportorului ca toate statele membre ale UE să înceapă procesul de ratificare a Acordului de stabilizare și de asociere cu Serbia. Condiția fundamentală pentru Serbia pe care acest raport se bazează este cooperarea deplină cu Tribunalul de la Haga, cu scopul de a avansa în direcția aderării la UE. De asemenea, aș dori să îndemn Serbia să își asume un angajament mai ferm în ceea ce privește politicile de ocupare a forței de muncă și coeziunea socială.

Invit, de asemenea, această țară să continue să creeze un mediu favorabil dezvoltării democrației, statului de drept, economiei de piață libere și respectării drepturilor omului. Serbia a înregistrat progrese în domeniul protecției mediului. Cu toate acestea, această țară ar trebui să își intensifice eforturile în domeniul energiei regenerabile și al eficienței energetice. Principalele elemente ale acquis-ului privind energia regenerabilă nu au fost transpuse încă. Această țară trebuie să adopte un cadru legislativ în ceea ce privește eficiența energetică.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris.(IT) Am votat în favoarea acestei rezoluții privind procesul de integrare europeană a Serbiei și Acordul de stabilizare și de asociere încheiat cu Uniunea Europeană, deoarece consider că abordările constructive în cadrul cooperării regionale și relațiile bune cu țările vecine sunt elemente esențiale ale procesului de stabilizare și de asociere, și vor juca un rol decisiv în procesul de transformare a Balcanilor de Vest într-o zonă în care există stabilitate pe termen lung și dezvoltare durabilă. De asemenea, Serbia joacă un rol important în ceea ce privește securitatea, stabilitatea și reconcilierea popoarelor din această regiune. Uniunea Europeană condamnă toate crimele de război care au distrus fosta Iugoslavie și sprijină activitatea TPII (Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie). De asemenea, subliniază faptul că viitorul Serbiei constă în aderarea la Uniunea Europeană, și încurajează țara să continue eforturile sale de a atinge acest obiectiv.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Nimic nu împiedică Parlamentul European să aprobe proiectul de decizie a Consiliului și a Comisiei privind încheierea Acordului de stabilizare și de asociere între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Serbia, pe de altă parte.

În conformitate cu actualele competențe ale Parlamentului European privind acordurile internaționale, Consiliul a prezentat o cerere ca acordul să fie adoptat, iar Comisia pentru afaceri externe și-a exprimat avizul pentru încheierea acestuia sub forma unei recomandări.

Votul meu a fost favorabil, deoarece consider că acest acord are o contribuție foarte importantă la o politică de vecinătate solidă și eficace, în care Serbia joacă un rol în ceea ce privește echilibrul geopolitic în Balcani.

 
  
MPphoto
 
 

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. (IT) Având în vedere proiectul de decizie a Consiliului și a Comisiei, Acordul de stabilizare și de asociere între Comunitățile Europene și Serbia, cererea de aprobare prezentată de către Consiliu în conformitate cu articolul 217 și articolul 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, articolul 81 și articolul 90 din Regulamentul de procedură al Parlamentului și recomandarea Comisiei pentru afaceri externe, consider că este extrem de rezonabil și necesar să se adopte poziția Parlamentului.

Prin urmare, sunt de acord cu proiectul de decizie a Consiliului și a Comisiei, cu scopul de a favoriza, în primul rând, o cooperare mai strânsă cu Serbia și, în general, măsuri de stabilizare și de cooperare în cadrul Uniunii Europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Reformele adoptate de Serbia vor permite țării să înregistreze progrese semnificative în calea spre viitoarea aderare la UE. Prin urmare, consider că încheierea acestui Acord de stabilizare și de asociere între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Serbia, pe de altă parte, ar trebui sprijinită.

 
  
MPphoto
 
 

  Teresa Riera Madurell (S&D), în scris. (ES) Aprobarea Parlamentului pentru încheierea Acordului de stabilizare și de asociere UE-Serbia, în urma deciziei Consiliului de a iniția procesul de ratificare, este un pas important în direcția spre integrarea Balcanilor de Vest în UE. Votul meu favorabil se bazează pe viziunea mea a UE ca actor principal care are obligația de a sprijini stabilizarea deplină a Balcanilor de Vest. Credibilitatea internațională a UE este strâns legată de capacitatea sa de a acționa în cadrul țărilor vecine. În cazul Balcanilor de Vest, inclusiv Serbia, se pare că singura cale posibilă este aderarea la UE. Totuși, această aderare este legată de o serie de condiții. Serbia demonstrează o predispoziție remarcabilă de a avansa către aderarea la UE.

Cu toate acestea, în pofida aprobării acordate astăzi de către Parlament, s-a adoptat, de asemenea, o rezoluție care, pe lângă faptul că este o rezoluție pozitivă adoptată de această Cameră cu privire la Serbia, evidențiază faptul că cooperarea Belgradului cu Tribunalul Penal Internațional și un angajament deplin față de democrație și statul de drept continuă să fie esențiale în calea spre aderarea la UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Am acordat sprijinul nostru acestui text, deoarece majoritatea amendamentelor pe care le-am depus au fost adoptate. Aceste amendamente se refereau la Kosovo, egalitatea de șanse, drepturile minorităților, societatea civilă, transportul public, protecția mediului și relațiile cu Bosnia. Cel care a fost respins va fi depus din nou, deoarece a fost pierdut din cauza unei egalități de voturi (27 la 27). Acest text este foarte important, deoarece solicită Serbiei să dialogheze cu Kosovo fără să facă referire la negocieri noi privind statutul sau diviziunea.

 
  
MPphoto
 
 

  Angelika Werthmann (NI), în scris. (DE) Am votat în favoarea încheierii Acordului de stabilizare și de asociere între Uniunea Europeană și Republica Serbia. Serbia este importantă pentru stabilitatea întregii regiuni a Balcanilor și, prin urmare, este foarte important pentru noi să purtăm un dialog continuu cu această țară la un nivel instituțional. În ultimii ani, Serbia a înregistrat progrese majore în calea spre Europa. Ca urmare a hotărârii Curții Internaționale de Justiție referitoare la faptul că declarația unilaterală de independență a Kosovo nu încalcă dreptul internațional, Europa trebuie să joace un rol activ în consolidarea păcii. De asemenea, trebuie să sprijinim Serbia în toate modurile posibile în eforturile acesteia de a coopera cu Tribunalul Penal Internațional.

 
  
MPphoto
 
 

  Artur Zasada (PPE), în scris.(PL) Am fost foarte mulțumit de rezultatele votului de astăzi privind propunerea de decizie a Consiliului și a Comisiei referitoare la încheierea Acordului de stabilizare și de asociere între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora și Republica Serbia. Din anul 2007, Serbia a înregistrat progrese vizibile în ceea ce privește cooperarea cu Uniunea Europeană, ceea ce a făcut posibilă reluarea negocierilor cu UE. Acestea au fost finalizate la 10 septembrie 2007 și, după consultarea cu statele membre ale UE, Acordul de stabilizare și de asociere a fost parafat la 7 noiembrie 2007 la Bruxelles. Cu toate acestea, trebuie să ne amintim că o condiție prealabilă pentru cooperarea deplină este ca Serbia să îndeplinească, la momentul adoptării directivelor de negociere, condiția politică stabilită de Consiliu, și anume, cooperarea deplină cu Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie.

 
  
  

Raport: Marisa Matias (A7-0366/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestui raport din proprie inițiativă care vizează dezvoltarea suplimentară a unei serii de măsuri, în special în ceea ce privește promovarea diagnosticării timpurii și a calității vieții, îmbunătățirea cunoștințelor epidemiologice legate de această maladie și coordonarea cercetării existente, promovarea schimbului de cele mai bune practici între statele membre și respectarea drepturilor persoanelor afectate de demență. În prezent, aproximativ 14 milioane de europeni dezvoltă o anumită formă de demență în fiecare an, iar boala Alzheimer reprezintă jumătate din toate aceste cazuri.

Este necesar să coordonăm toate politicile diferite care sunt în vigoare în prezent, pentru a aborda această situație într-un mod coordonat, obiectiv și mai eficient, sprijinind familiile și îngrijitorii în domenii cum ar fi consolidarea diferitelor sisteme de îngrijire medicală, formarea și consilierea. Consider că este important ca strategia europeană privind demența să acorde o mai mare atenție aspectelor sociale în cazul persoanelor care suferă de demență, concentrându-se tot mai mult asupra cercetării și prevenirii, precum și asupra diagnosticării timpurii.

 
  
MPphoto
 
 

  Laima Liucija Andrikienė (PPE), în scris. (LT) Am votat în favoarea acestei rezoluții referitoare la o inițiativă europeană privind boala Alzheimer și alte demențe, în cadrul căreia abordarea de bază este îmbunătățirea coordonării între statele membre și o reacție mai eficace și mai axată pe solidaritate orientată spre prevenirea și tratarea persoanelor afectate de demență, îndeosebi Alzheimer, și spre sprijinirea persoanelor din jurul bolnavilor, indiferent că este vorba de cadre medicale, furnizori de servicii sau rude. Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și către Consiliu referitoare la o inițiativă europeană privind boala Alzheimer și alte demențe este o etapă fundamentală în direcția formulării unor propuneri specifice pentru corelarea diverselor politici și abordări existente privind acest tip de maladie. Acțiunile fragmentate, reacțiile inegale la nivel european și existența unor condiții de acces și tratament inegale pentru această boală reprezintă o justificare mai mult decât suficientă pentru această inițiativă.

Prin urmare, este esențial să se acorde atenție diagnosticării timpurii și prevenirii și să se ia măsuri pentru a sensibiliza publicul cu privire la aspectele asociate unei vieți afectate de demență. O strategie europeană trebuie, de asemenea, să încerce să protejeze existența unor servicii care să garanteze o acoperire maximă și condiții egale de acces și tratament pentru pacienți, indiferent de vârstă, sex, resurse financiare sau loc de rezidență.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris.. – (LT) Am votat în favoarea acestui document important. La fiecare 24 de ore se diagnostichează un nou caz de maladie neurodegenerativă (afecțiuni ale sistemului nervos). În prezent, maladia neurodegenerativă este una dintre principalele cauze de incapacitate în rândul persoanelor în vârstă, iar boala Alzheimer reprezintă mai bine de jumătate dintre aceste cazuri. Se preconizează că numărul persoanelor afectate va crește considerabil. Acest fapt devine și mai important prin prisma creșterii speranței de viață și a diminuării raportului dintre numărul persoanelor active profesional și numărul pensionarilor. Sprijin propunerea Comisiei Europene de a crea o strategie europeană, o reacție axată pe solidaritate orientată spre prevenirea și tratarea persoanelor afectate de demență (deteriorare mintală treptată) și spre sprijinirea persoanelor din jurul bolnavilor. O strategie europeană ar trebui, de asemenea, să încerce să protejeze existența unor servicii care să garanteze o acoperire maximă și condiții egale de acces și tratament pentru pacienți, indiferent de vârstă, sex, resurse financiare sau loc de rezidență.

 
  
MPphoto
 
 

  Regina Bastos (PPE), în scris. (PT) Demența este o boală caracterizată prin pierderea lentă și treptată a memoriei, a concentrării și a abilității de a învăța, care apare de obicei la persoanele de peste 65 de ani. Demența reprezintă un grup de maladii neurodegenerative care nu ar trebui considerate o parte normală a îmbătrânirii. Se estimează că peste 8 milioane de europeni cu vârste între 30 și 99 de ani suferă de boli neurodegenerative, ceea ce înseamnă că la fiecare 1 000 de persoane există 12,5 cazuri, femeile fiind mai des afectate decât bărbații. Oamenii de știință preconizează o dublare a acestui număr în următorii 20 de ani. Cea mai comună formă de demență în Europa este boala Alzheimer, care reprezintă între 50 % și 70 % din cazuri. Am votat în favoarea acestui raport, care vizează îmbunătățirea calității vieții și a bunăstării pacienților, încurajarea cercetării și a prevenirii, precum și îmbunătățirea comunicării între statele membre, astfel încât să se răspundă într-un mod mai eficace și mai incluziv, în vederea prevenirii și tratării persoanelor care suferă de demență, în special de boala Alzheimer, precum și în vederea sprijinirii persoanelor din jurul bolnavilor. Propunerea referitoare la crearea Anului european al sănătății mintale este, de asemenea, importantă.

 
  
MPphoto
 
 

  George Becali (NI), în scris. − O susțin pe doamna raportor și am votat în favoarea propunerii dumneaei. Maladia Alzheimer e din ce în ce mai răspândită și afectează un număr din ce în ce mai mare de oameni, cu atât mai mult cu cât raportul dintre populația activă și pensionari se diminuează continuu. Modificările de comportament și personalitate îi fac pe bolnavi dependenți de cei din jur. Ceea ce doamna raportor ne propune este îmbunătățirea coordonării între statele membre, solidaritate și sprijin pentru persoanele afectate, dar și pentru cele implicate.

 
  
MPphoto
 
 

  Mara Bizzotto (EFD), în scris.(IT) Un număr tot mai mare de persoane din Europa și din restul lumii sunt afectate de boala Alzheimer și, în ultimele decenii, vârsta medie a persoanelor afectate de această boală a scăzut. În timp ce, în trecut, această boală reprezenta deja o problemă socială și a sistemului de sănătate, în prezent a devenit o prioritate urgentă pe ordinea de zi a politicilor naționale de sănătate. Prin urmare, angajamentul pe care Uniunea Europeană intenționează să și-l asume în următorii câțiva ani în ceea ce privește coordonarea politicilor la nivel european este pozitiv. Acest lucru presupune cercetare și schimbul de bune practici în ceea ce privește boala Alzheimer, diagnosticarea timpurie și sprijinirea familiilor celor care suferă de această boală, deoarece în numeroase state membre, aceste familii sunt, astăzi, supuse unei presiuni financiare și psihologice imense, ca urmare a faptului că îi îngrijesc pe cei care au nevoie constată de tratament și îngrijire. Am votat în favoarea raportului dnei Matias în speranța că se vor lua mai multe măsuri – mai multe decât s-au luat până în prezent – în cazul unei maladii care devine tot mai răspândită, dar care are implicații sociale majore ce nu sunt foarte cunoscute.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. (LT) Sunt de acord cu inițiativa europeană privind boala Alzheimer și alte demențe, deoarece în fiecare an un număr tot mai mare de persoane dezvoltă un anumit tip de demență. Întrucât populația Europei îmbătrânește, iar consecințele sociale și economice afectează, de asemenea, foarte mult sistemele de sănătate din statele membre, este necesar să se ia urgent măsuri și inițiative specifice pentru a combate această boală gravă. Cercetările recente din Europa arată că boala Alzheimer este în continuare subdiagnosticată în UE și că există multe inegalități între statele membre în ceea ce privește prevenirea, accesul la tratamente și furnizarea de servicii corespunzătoare. Ar trebui să se acorde atenție diagnosticării timpurii și prevenirii bolii Alzheimer. Regimul alimentar este un factor cauzal semnificativ pentru dezvoltarea bolii Alzheimer și, prin urmare, prevenirea demenței prin intervenții modificabile ar trebui să reprezinte o prioritate și ar trebui să se acorde o atenție deosebită factorilor de prevenție, cum ar fi un regim alimentar sănătos, promovarea activității fizice și cognitive și controlarea factorilor de risc cardiovascular precum diabetul, colesterolul ridicat, hipertensiunea și fumatul. În plus, este esențial să se garanteze respectarea demnității persoanelor bolnave și să se reducă inegalitățile, cu alte cuvinte, să se protejeze existența unor servicii care garantează acoperire și condiții egale de acces și tratament pentru pacienți, indiferent de vârstă, sex, resurse financiare sau loc de rezidență.

 
  
MPphoto
 
 

  Sebastian Valentin Bodu (PPE), în scris. − Boala Alzheimer lovește peste tot în mod egal, iar faptul că progresele științifice nu au reușit să o diagnosticheze înainte de declanșarea ei sau să găsească un tratament ne face cu atât mai datori să găsim soluții pentru îmbunătățirea vieții celor care suferă de ea. Peste 8 milioane de europeni se confruntă cu boli neurodegenerative, iar prognozele nu sunt deloc încurajatoare – în 30 de ani numărul pacienților se va dubla. De aceea, este nevoie de îmbunătățirea coordonării între statele membre, plus o reacție mai eficace, mai axată pe solidaritate, orientată spre prevenirea și tratarea persoanelor afectate de demență, îndeosebi Alzheimer și spre sprijinirea persoanelor din jurul bolnavilor. Pentru succesul unei strategii europene în acest domeniu, trebuie ca toate țările să acorde prioritate elaborării de planuri de acțiune naționale. Trebuie, de asemenea, să ne concentrăm asupra diagnosticării timpurii și prevenirii și asupra colectării și procesării datelor epidemiologice referitoare la boală.

După parcurgerea acestor etape fundamentale, este nevoie de măsuri integrate mergând de la cercetare la furnizarea de asistență medicală. Este important să se acopere lacunele existente în domenii precum formarea profesională sau sprijinirea familiilor și să acționeze pentru creșterea sensibilizării populației în legătură cu problemele asociate unei vieți afectate de demență.

 
  
MPphoto
 
 

  Nikolaos Chountis (GUE/NGL), în scris. (EL) Am votat în favoarea raportului referitor la o inițiativă europeană privind boala Alzheimer, deoarece Comisia Europeană și guvernele statelor membre se angajează să introducă planuri de acțiune europene și naționale pentru: promovarea cercetării la nivel european a cauzelor bolii, prevenirea și tratarea bolii Alzheimer și creșterea finanțării pentru aceasta; îmbunătățirea prevenirii și a diagnosticării timpurii; organizarea de campanii de informare a publicului larg, cu scopul de a îmbunătăți capacitatea de a recunoaște simptomele bolii; recunoașterea sarcinii dificile a îngrijitorilor pacienților care suferă de demență și acordarea de sprijin psihologic pacienților și familiilor lor. Totuși, cel mai important lucru este să se asigure și să se promoveze o abordare publică a bolii în ansamblu. Cercetarea, prevenirea, tratarea și sprijinirea din fonduri publice a pacienților, a familiilor și a rudelor acestora sunt importante nu doar în principiu.

Această abordare publică este necesară pentru a evita speculațiile făcute de către companiile farmaceutice și alte interese private. Statele membre trebuie să ofere serviciile și infrastructurile necesare finanțate de stat, astfel încât să se abordeze consecințele sociale și de sănătate asupra pacienților și asupra mediului acestora.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlos Coelho (PPE), în scris. (PT) Se preconizează că 7,3 milioane de europeni suferă de diferite forme de demență, majoritatea cazurilor fiind reprezentate de boala Alzheimer. Aceasta este o problemă de sănătate la scară largă, deoarece ar trebui să luăm în considerare faptul că formele de demență afectează nu numai persoanele care suferă de aceste boli, ci și pe cei care îi îngrijesc. Dacă ar exista o strategie europeană în acest domeniu, aceasta ar permite o abordare mai integrată, o reacție mai eficace la tratarea bolilor mintale și sensibilizarea cu privire la acestea, sensibilizând publicul european cu privire la bolile creierului asociate cu îmbătrânirea.

În primul rând, consider că este important să se îmbunătățească coordonarea între statele membre prin dezvoltarea de strategii și planuri naționale specifice bolii Alzheimer. În al doilea rând, consider că este important să se asigure un sprijin mai mare și o furnizare mai bună de servicii pacienților și familiilor lor. În cele din urmă, consider că este important să se stimuleze cercetarea în ceea ce privește această boală, precum și tratarea și prevenirea acesteia. Aș dori să o felicit pe dna Matias pentru raportul prezentat și sprijin recomandările adresate Comisiei și Consiliului, precum și cele pentru statele membre.

 
  
MPphoto
 
 

  Mário David (PPE), în scris. (PT) Se preconizează că 9,9 milioane de persoane din Europa suferă de demență; mare majoritate a acestora – peste 7 milioane – au fost diagnosticate cu boala Alzheimer. Studiile științifice sugerează că această cifră se poate dubla la fiecare 20 de ani. Această situație necesită o nouă atitudine din partea Uniunii Europene și a statelor membre cu privire la prevenirea și tratarea acestei boli.

Raportul pe care l-am votat astăzi, și al cărui conținut îl sprijin, propune îmbunătățirea coordonării între serviciile medicale și sociale ale statelor membre și sprijinirea persoanelor din jurul celor care suferă de boala Alzheimer, cum ar fi cadrele medicale, rudele sau organizațiile private de caritate. De asemenea, aș dori să subliniez importanța acordată în acest raport diagnosticării timpurii, existenței de centre de referință interconectate, abordării multidisciplinare a bolii, importanței formării profesionale specializate în acest tip de boli și rețelei de sprijin pentru familii. Important este, de asemenea, sprijinul propus pentru campaniile de informare cu privire la maladiile degenerative, adresate publicului larg. De asemenea, sunt de acord cu ideea exprimată în raport referitoare la faptul că o strategie europeană privind aceste boli trebuie să protejeze serviciile care permit un acces universal și răspândit din punct de vedere geografic la acest sistem.

 
  
MPphoto
 
 

  Marielle De Sarnez (ALDE), în scris.(FR) Aproximativ 10 milioane de europeni suferă de o afecțiune mintală, în special, boala Alzheimer. Reacția europeană rămâne slabă, iar situația pacienților, a familiilor și a îngrijitorilor acestora este foarte dezechilibrată în întreaga Europă: în prezent, doar șapte state membre dispun de strategii naționale. De aceea, Parlamentul European îndeamnă statele membre să elaboreze programe și strategii specifice la nivel național pentru a combate această boală și efectele sale. Aceste strategii trebuie să abordeze consecințele sociale și de sănătate ale bolii, precum și serviciile și sprijinul necesar pentru cei care suferă de această boală și pentru familiile acestora. Eforturile de promovare a diagnosticării timpurii și a serviciilor medicale care se axează pe prevenire și cercetare trebuie, de asemenea, să devină o prioritate în domeniul sănătății la nivel european. Instituirea unui program public-privat de cercetare, dezvoltare și investiții trebuie, prin urmare, să fie încurajat la nivel european. Viteza cu care încetinim evoluția bolii Alzheimer, eventual până la eradicarea acesteia, va conduce la o schimbare semnificativă în ceea ce privește numărul de persoane dependente, și va ajuta persoanele în vârstă să profite de viața lor atât cât este posibil.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea raportului referitor la o inițiativă europeană privind boala Alzheimer și alte demențe, deoarece acesta prezintă măsurile de asigurare a demnității persoanelor care suferă de demență, reduce inegalitățile, previne excluziunea socială și promovează diagnosticarea timpurie și cercetarea în vederea prevenirii acestor boli.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) În Europa, aproximativ 9,9 milioane de persoane suferă de o formă de demență, ceea ce înseamnă că Europa se află pe locul doi în ceea ce privește prevalența acestui tip de boală. Numai în Portugalia, numărul pacienților care suferă de demență este estimat la 153 000, dintre care peste 90 000 suferă de Alzheimer, și se preconizează că numărul acestora se va dubla până în 2020. Odată cu îmbătrânirea populației, reacția din partea societăților și a guvernelor la acest tip de boală, care este foarte mult asociată cu vârsta, reprezintă o provocare majoră la începutul acestui mileniu. Din acest motiv, nu pot decât să-mi arăt sprijinul puternic pentru o inițiativă care propune să declare demența o prioritate a UE în domeniul sănătății și să îndemne statele membre să dezvolte strategii și planuri naționale specifice pentru a combate boala Alzheimer. Centrul Social Democrat a apărat această abordare în Portugalia, deoarece este esențială și în perfectă conformitate cu politicile și prioritățile UE în domeniul sănătății, solicitând guvernului un plan național privind demența care să garanteze un sprijin și o îngrijire demnă, îmbunătățită și specializată pentru persoanele care suferă de boala Alzheimer și de alte forme de demență.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) În fiecare an, 1,4 milioane de cetățeni din Europa dezvoltă o formă de demență, ceea ce înseamnă că la fiecare 24 de secunde este diagnosticat un nou caz. În Portugalia, se estimează că există 153 000 de persoane care suferă de demență, dintre care 90 000 suferă de Alzheimer. Având în vedere îmbătrânirea populației din UE, specialiștii preconizează că aceste numere se vor dubla până în 2040.

Întrucât populația îmbătrânește și întrucât raportul dintre populația activă și persoanele pensionate este în descreștere, se așteaptă ca demența să fie una dintre principalele provocări pentru durabilitatea sistemelor naționale de securitate socială și de asistență medicală. Prin urmare, este esențial ca guvernele să elaboreze strategii și planuri naționale specifice privind boala Alzheimer, cu scopul de a aborda consecințele sociale și de sănătate, nu numai prin garantarea furnizării de servicii, ci și prin sprijinirea persoanelor care suferă de demență și a familiilor acestora.

Salut propunerea de a lansa un An european al sănătății mintale cu scopul de a sensibiliza populația în legătură cu bolile creierului asociate cu bătrânețea și în legătură cu modalitățile de detectare și identificare a simptomelor timpurii ale acestor boli, prin campanii publice de informare în ceea ce privește prevenirea acestora și tratamentul.-

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) Boala Alzheimer și alte forme de demență sunt boli care suscită în mod justificat atenția și preocuparea. Conform raportului din 2010 al Alzheimer’s Disease International, aproximativ 9,9 milioane de persoane din Europa sunt afectate de această boală și se preconizează că acest număr va crește considerabil până în 2020. Lipsa de îngrijitori specializați pentru persoanele care suferă de Alzheimer trebuie să devină o preocupare majoră, deoarece această situație va tinde să se înrăutățească pe viitor în cazul în care nu se vor lua măsuri. Aceste măsuri trebuie să includă formarea profesională a unui număr suficient de specialiști în servicii sociale și de sănătate și garantarea unei îngrijiri adecvate prin intermediul serviciilor publice, respectând dorința pacienților de a rămâne la domiciliu ori de câte ori este posibil și promovând principiul fundamental al demnității și al incluziunii sociale, precum și independența și autodeterminarea pacienților. Deoarece această boală implică costuri mari pentru medicamente, care nu pot fi suportate de majoritatea pacienților, este de dorit finanțarea acestor medicamente. Este esențial să se încurajeze și să se dezvolte cercetarea în acest domeniu, în special în ceea ce privește prevenirea, diagnosticarea și tratarea, deoarece principiul fundamental este că sectorul public își asumă aceste responsabilități fără a restricționa beneficiile sau accesul pentru niciun pacient.

 
  
MPphoto
 
 

  Pat the Cope Gallagher (ALDE), în scris. (GA) Sprijin pe deplin acest proiect privind boala Alzheimer și alte demențe. Boala Alzheimer este principala cauză a demenței, iar în Irlanda există peste 44 000 de persoane care suferă de această boală și în jur de 10 milioane în toată Europa.

Alzheimer este o boală progresivă, ceea ce înseamnă că în timp creierul este tot mai afectat de aceasta. În același timp, simptomele acestei boli devin mai acute. Din nefericire, întrucât populația Europei îmbătrânește, este foarte probabil ca numărul persoanelor care suferă de această boală să crească. Trebuie să existe o coordonare îmbunătățită între statele membre în ceea ce privește cercetarea cauzelor de bază ale demenței și în ceea ce privește bunele practici de îngrijire.

Adesea, sarcina îngrijirii revine membrilor familiei. În Irlanda există 50 000 de persoane care îi îngrijesc pe cei care suferă de demență. Aș dori să aduc un omagiu acestor îngrijitori și organizației Alzheimer Society din Irlanda, care oferă o asistență excelentă celor care sunt afectați de boala Alzheimer.

 
  
MPphoto
 
 

  Nathalie Griesbeck (ALDE), în scris.(FR) Se estimează că aproximativ 10 milioane de persoane din Europa suferă de demență, iar majoritatea acestora suferă de boala Alzheimer. Această cifră este posibil să se dubleze, de fapt, la fiecare 20 de ani. Una din patru persoane de peste 65 de ani ar putea fi afectată în 2020. În Franța, în fiecare an sunt diagnosticate 160 000 de persoane care suferă de această boală. Prin urmare, putem spune că toți europenii se vor confrunta, la un moment dat, direct sau indirect, cu probleme legate de boala Alzheimer sau alte demențe. Astfel, am acordat sprijinul meu deplin acestui raport din proprie inițiativă, care solicită Comisiei Europene să considere lupta împotriva bolii Alzheimer una dintre prioritățile de acțiune ale Europei în domeniul sănătății. Este esențial să se asigure că persoanele care suferă de Alzheimer au acces la asistență medicală adecvată și, mai presus de toate, avem nevoie de o cooperare europeană mai strânsă în domeniul cercetării (în contextul următorului program-cadru de cercetare), al prevenirii, al diagnosticării (cu criterii și protocoale comune, etc.), precum și al tratamentelor. De asemenea, solicităm lansarea Anului european al sănătății mintale, pentru a completa Ziua mondială împotriva maladiei Alzheimer, care sper că va permite sensibilizarea suplimentară cu privire la această chestiune.

 
  
MPphoto
 
 

  Françoise Grossetête (PPE), în scris.(FR)În calitate de președintă a Alianței europene a luptei împotriva bolii Alzheimer, nu pot decât să salut măsurile propuse de această inițiativă europeană, care vizează îmbunătățirea cunoștințelor epidemiologice referitoare la această maladie și coordonarea cercetării actuale. Programele de cercetare comună au fost create mulțumită sprijinului european și sper să aibă rezultate. În același timp, este esențial să situăm prevenirea în centrul oricărei strategii și să ne îndreptăm eforturile în direcția obținerii unui diagnostic timpuriu, astfel cum se subliniază în raport. Statele membre ar trebui să ia toate măsuri imediat, inclusiv prin campanii de prevenire bazate pe un plan european ambițios pentru combaterea acestei boli. Modificările de comportament și personalitate apărute în urma bolii plasează persoanele afectate într-o situație tot mai dependentă de alte persoane. Bolnavii nu sunt singurii afectați de această boală; familiile acestora și persoanele care îi îngrijesc sunt, de asemenea, afectate. În plus, aș dori să aduc un omagiu asociației Alzheimer Europe care, alături de asociațiile naționale care luptă împotriva acestei boli, joacă un rol esențial în sprijinirea bolnavilor și a familiilor acestora.

 
  
MPphoto
 
 

  Sylvie Guillaume (S&D), în scris.(FR) Am acordat sprijinul meu deplin acestui raport din proprie inițiativă care vizează să încurajeze Comisia Europeană să pună boala Alzheimer pe primul loc în acțiunile sale în domeniul sănătății. Nu trebuie doar să promovăm metodele de diagnosticare timpurie, să dezvoltăm mijloace de identificare cât mai rapidă a simptomelor acestei boli și să ne concentrăm asupra eforturilor de cercetare în cazul maladiilor neurodegenerative; trebuie, de asemenea, să încercăm, mai presus de toate, să îmbunătățim viețile cotidiene ale bolnavilor și ale familiilor acestora, deoarece acest aspect este încă foarte des neglijat de politicile publice. În sfârșit, ar trebui să se acorde o atenție deosebită femeilor, deoarece acestea sunt afectate de această boală de două ori mai des decât bărbații.

 
  
MPphoto
 
 

  Ian Hudghton (Verts/ALE), în scris. – Raportul dnei Matias abordează un aspect care are o importanță tot mai mare în societatea noastră în curs de îmbătrânire. În țara mea, guvernul scoțian consideră lupta împotriva demenței o prioritate națională, iar expertiza scoțiană este utilizată în cercetare de importanță internațională. Această inițiativă europeană trebuie să fie salutată ca o modalitate de a coordona mai bine acțiunea UE de combatere a demenței.

 
  
MPphoto
 
 

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris. (LT) Am votat în favoarea acestei rezoluții referitoare la o inițiativă europeană privind boala Alzheimer și alte demențe, deoarece abordarea de bază este îmbunătățirea coordonării între statele membre și o reacție mai eficace și mai axată pe solidaritate orientată spre prevenirea și tratarea persoanelor afectate de demență, îndeosebi Alzheimer, și spre sprijinirea persoanelor din jurul bolnavilor, indiferent că este vorba de cadre medicale, furnizori de servicii sau rude. Este important și esențial să se promoveze diagnosticarea timpurie și o bună calitate a vieții pacienților, să se sprijine cooperarea între statele membre prin schimbul de bune practici și studii clinice în acest domeniu și să se respecte drepturile și așteptările persoanelor afectate de această maladie gravă. Acesta este un pas esențial în direcția unor propuneri specifice care să coreleze politicile existente și modurile de a aborda acest tip de maladie și care să garanteze o acoperire maximă și condiții egale de acces și tratament pentru pacienți, indiferent de resursele financiare.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris.(IT) Prin votul de astăzi privind raportul dnei Matias, Parlamentul European a încercat să sublinieze că lupta împotriva bolii Alzheimer este o prioritate a UE în domeniul sănătății. Conform Raportului Mondial Alzheimer 2009, aproximativ 28 % din cetățenii europeni suferă de acest tip de demență, iar acest procent este posibil să crească, întrucât populația Europei îmbătrânește. Prin urmare, consider că instituțiile au responsabilitatea de a nu subestima această boală și de a lua măsuri concrete pentru a sprijini bolnavii și familiile acestora. În acest sens, rolul Parlamentului European trebuie să fie de a promova o politică de sensibilizare a publicului în legătură cu acest aspect și de a solicita Consiliului și Comisiei să ia în considerare în mod adecvat această boală în elaborarea următoarelor acțiuni în domeniul prevenției în sănătate. Dintre acțiunile propuse în acest raport, aș dori să subliniez elaborarea liniilor directoare pentru punerea în aplicare a unor servicii de diagnosticare timpurie și identificarea de instrumente pentru facilitarea accesului la finanțare.

 
  
MPphoto
 
 

  Petru Constantin Luhan (PPE), în scris. − Adoptarea raportului referitor la o inițiativa europeană privind boala Alzheimer reprezintă un pas important în lupta împotriva acestei boli, în condițiile în care numărul persoanelor din Europa care suferă de demență este de 9,9 milioane, iar bolnavii de Alzheimer reprezintă cea mai mare parte dintre aceștia. Datorită adoptării acestui raport, statele membre vor putea lua măsuri coordonate pentru combaterea acestei boli în Uniunea Europeană. Consider că o posibilă soluție este utilizarea eficientă a resurselor inițiativei-pilot „O Uniune a inovării” din cadrul strategiei Europa 2020 și a „Parteneriatului-pilot pentru îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate”, ce urmează să fie lansat în primăvara acestui an.

Având în vedere că, până în anul 2020, se așteaptă o creștere dramatică a numărului de bolnavi de Alzheimer, se impune pe viitor dezvoltarea atât a unor parteneriate la nivelul instituțiilor publice, cât și parteneriate între instituții publice și private în procesul implementării de proiecte de cercetare, valorificând astfel facilitățile, resursele și experiența din domeniul privat, cât și din cel public, pentru a combate efectele bolii Alzheimer și ale altor demențe.

 
  
MPphoto
 
 

  Elżbieta Katarzyna Łukacijewska (PPE), în scris.(PL) Una dintre cele mai eficiente modalități de a sensibiliza populația în legătură cu apariția demenței la persoanele în vârstă este de a evidenția problema și de a organiza o campanie de informare activă. Trebuie să acordăm o atenție deosebită bolii Alzheimer, deoarece devine o problemă tot mai gravă nu numai în UE, ci și la nivel mondial și, conform specialiștilor, numărul bolnavilor crește în mod constant. Societatea noastră îmbătrânește și trebuie să vorbim în mod deschis despre această problemă și să căutăm soluții. Mai presus de toate, trebuie să subliniem importanța prevenirii acestei bolii. Prin urmare, am votat în favoarea raportului elaborat de dna Matias referitor la o inițiativă europeană privind boala Alzheimer și alte demențe.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport din proprie inițiativă care reprezintă răspunsul Parlamentului la Comunicarea Comisiei referitoare la o inițiativă europeană privind boala Alzheimer și alte demențe.

Obiectivele sale cheie sunt: promovarea diagnosticării timpurii și a calității vieții; îmbunătățirea cunoștințelor epidemiologice legate de această maladie și coordonarea cercetării existente; sprijinirea solidarității între statele membre prin schimbul de bune practici; și, în cele din urmă, respectarea drepturilor persoanelor afectate de demență.

Toate aceste propuneri sunt binevenite, deoarece consider că o strategie europeană privind demența ar trebui să pună mai mult accentul pe dimensiunea socială în cazul persoanelor care suferă de demență și al îngrijitorilor acestora, sprijinind în același timp cercetarea în vederea prevenirii și a diagnosticării timpurii.

 
  
MPphoto
 
 

  Barbara Matera (PPE), în scris. (IT) O statistică îngrijorătoare rezultă din raportul 2009 cu privire la boala Alzheimer: aproximativ 35,6 milioane de persoane din întreaga lume suferă de demență în toate formele sale. Această estimare crește în mod constant în Europa, unde vârsta medie a populației crește rapid.

Prin urmare, este important să se creeze o rețea de schimb a datelor statistice în statele membre și o platformă pentru coordonarea cercetării privind cauzele, prevenirea și tratarea bolii Alzheimer. Având în vedere faptul că diagnosticarea timpurie poate ajuta la menținerea unor costuri reduse ale asistenței medicale în Europa, este esențială, de asemenea, partajarea nivelului de investiții financiare și elaborarea de politici la nivel european cu scopul de a încuraja prevenirea.

De asemenea, trebuie să subliniez că este important să se aibă în vedere nevoile specifice ale femeilor, care reprezintă o proporție dublă în rândul persoanelor suferinde și constituie un număr disproporționat de îngrijitori, în domeniul cercetării medicale și sociale, al sănătății și al politicilor sociale. Boala Alzheimer este o provocare majoră pentru societatea europeană. Numai prin eforturi comune vom putea aborda consecințele sociale și de sănătate ale demenței și să oferim servicii și asistență persoanelor afectate de maladii neurodegenerative, precum și familiilor acestora.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Partidul din Portugalia al cărui membru sunt, Centrul Social Democrat – Partidul Popular, a susținut întotdeauna cu fermitate un plan național privind demența, astfel încât persoanele care suferă de acest tip de boală să poată fi monitorizate de persoane calificate într-un mod demn și uman. Prin urmare, nu pot să nu sprijin această inițiativă a UE care vizează să transforme combaterea demenței într-una dintre prioritățile UE. Numărul europenilor afectați de maladia Alzheimer și de alte forme de demență este atât de mare încât o astfel de prioritizare este necesară. Luarea de măsuri în fazele inițiale este foarte importantă pentru a trata cu succes acest tip de boală și pentru a asigura bolnavilor o calitate cât mai bună a vieții.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Boala Alzheimer este o boală insidioasă pentru care nu există medicamente eficiente, în pofida cercetării ample. Este puțin probabil să se găsească un remediu în viitorul apropiat pentru această boală și pentru consecințele sale, cum ar fi pierderea progresivă a memoriei și a altor funcții importante ale creierului, care duc la o dependență completă față de alte persoane. Acest lucru face chiar mai importantă tratarea acesteia într-o fază incipientă. Una dintre măsuri implică sensibilizarea publicului în legătură cu prevenirea, dar și în legătură cu recunoașterea timpurie și întârzierea apariției bolii. Se pare că numeroși medici generaliști încep prea târziu tratamentul cu medicamente împotriva demenței pentru a nu-și depăși bugetele, iar acest lucru este contraproductiv. Conform experților în medicină, tratamentul cu medicamentele potrivite poate amâna cu până la un an necesitatea ca persoana care suferă de această boală să treacă la o îngrijire la domiciliu costisitoare.

În acest sens, este important să nu uităm eforturile fizice și psihice mari ale rudelor care îi îngrijesc pe bolnavi. Acestea conduc la depresie, epuizare și tulburări similare în cazul a aproximativ o treime din îngrijitori. Încercăm să alinăm suferința bolnavilor de Alzheimer la nivelul UE. Din acest motiv, am votat în favoarea raportului elaborat de dna Matias.

 
  
MPphoto
 
 

  Cristiana Muscardini (PPE), în scris. (IT) Susțin raportul elaborat de dna Matias, deoarece este necesar să se asigure în Europa o cooperare și o coordonare strânsă între statele membre capabile să ofere un răspuns eficace la prevenirea și tratarea bolii Alzheimer, care în prezent afectează 6 milioane de europeni.

Fără sprijinul european pentru eforturile naționale, nu numai în domeniile prevenirii și al tratării, ci și în coordonarea fondurilor pentru cercetare, diseminarea bunelor practici și finanțarea adecvată a industriei farmaceutice care încearcă să descopere medicamente adecvate, nu am putea încuraja independența și demnitatea persoanelor care suferă de boli foarte grave ce afectează inclusiv relațiile lor afective și sociale.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris.(IT) Decizia mea de a vota în favoarea raportului privind boala Alzheimer rezultă din dorința de a îmbunătăți actuala strategie europeană de combatere a acestei boli. Îmbătrânirea progresivă a populației europene este însoțită de o creștere considerabilă a numărului de persoane care suferă de maladii neurodegenerative, dintre care un procent de 50 % suferă de boala Alzheimer. Prin urmare, acest raport reprezintă un pas înainte în lupta împotriva acestei boli grave. Consider că în acest caz este vital să ne concentrăm asupra prevenirii atât în ceea ce privește diagnosticarea timpurie, cât și colectarea datelor epidemiologice. De asemenea, este necesar să se acopere lacunele existente în domenii precum formarea profesională și sprijinirea familiilor, prin creșterea sensibilizării populației în legătură cu problemele asociate unei vieți afectate de demență.

 
  
MPphoto
 
 

  Georgios Papanikolaou (PPE), în scris. (EL) Am votat în favoarea raportului referitor la o inițiativă europeană privind boala Alzheimer, deoarece acesta va îmbunătăți calitatea vieții bolnavilor și a rudelor acestora și va reduce inegalitățile dintre statele membre în ceea ce privește prevenirea, accesul la tratament și furnizarea de servicii corespunzătoare persoanelor care suferă de demență. În Europa există 1,4 milioane de cetățeni care suferă de o anumită formă de demență și peste 8 milioane de europeni cu vârste între 30 și 99 de ani suferă de boli neurodegenerative; jumătate dintre aceștia suferă de Alzheimer și se preconizează că acest număr se va dubla la fiecare 20 de ani. Scopul acestui raport este de a îmbunătăți situația actuală; obiectivele de bază ale raportului sunt promovarea diagnosticării timpurii și îmbunătățirea calității vieții pacienților, o reacție uniformă și axată pe solidaritate între state, de la cercetare la tratamentul medical și asigurarea demnității pacienților pe parcursul tratamentului.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea propunerii de rezoluție a Parlamentului European referitoare la o inițiativă europeană privind boala Alzheimer și alte demențe. Împărtășesc unele dintre preocupările care apar în raportul dnei Matias și sprijin solicitarea adresată Consiliului de a declara combaterea demenței o prioritate a UE în domeniul sănătății.

Este important să acționăm în mod global. De fapt, nivelul de coordonare transnațională este relativ scăzut în UE, ceea ce duce la fragmentare și schimbul limitat de cunoștințe și bune practici între statele membre; cercetarea privind boala Alzheimer a rămas în urmă în comparație cu cea privind alte boli grave din Europa.

Din perspectiva acestor fapte, care sunt bine evidențiate în acest document, este necesar să se dezvolte nu numai planuri și strategii naționale specifice pentru boala Alzheimer, care sunt esențiale, ci și un instrument european care să promoveze coordonarea eficientă a cercetării europene în acest domeniu. Consider că aceasta este modalitatea de a asigura că serviciile de asistență medicală sunt furnizate în conformitate cu bunele practici în toate țările europene în același timp. Astfel, vom putea evita reacțiile inegale și existența unor condiții de acces și tratament inegale pentru această boală.

 
  
MPphoto
 
 

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. (IT) Statisticile privind boala Alzheimer și alte forme de demență sunt extrem de îngrijorătoare, deoarece acestea arată că în fiecare an, 1,4 milioane de cetățeni din Uniunea Europeană dezvoltă o anumită formă de demență și că la fiecare 24 de secunde este diagnosticat un nou caz.

Aproximativ una din 20 de persoane de peste 65 de ani suferă de demență, estimându-se în același timp că peste 8 milioane de europeni suferă de boli de acest tip. În acest sens, este necesară coordonarea numeroaselor politici naționale în cadrul Europei. Acțiunile fragmentate, reacțiile inegale la nivel european și existența unor condiții de acces și tratament inegale pentru această boală reprezintă o justificare mai mult decât suficientă pentru această inițiativă. Aceasta se bazează pe patru obiective-cheie: promovarea diagnosticării timpurii, îmbunătățirea cunoștințelor epidemiologice legate de această maladie, sprijinirea solidarității între statele membre și respectarea drepturilor persoanelor afectate de diferite forme de demență.

Până în prezent, nu s-a descoperit un remediu pentru boala Alzheimer. În consecință, este vitală accelerarea intervenției extramedicamentoase, promovând intervenții care ameliorează starea generală a persoanelor afectate. Din perspectiva celor menționate anterior, sunt pe deplin în favoarea unei coordonării mai bune între statele membre și a unei reacții mai eficace în ceea ce privește prevenirea demenței.

 
  
MPphoto
 
 

  Rovana Plumb (S&D), în scris. − Raportul acesta este o etapă fundamentală în direcția formulării unei strategii europene în acest domeniu, bazându-se pe patru obiective cheie: promovarea diagnosticării timpurii și a calității vieții; îmbunătățirea cunoștințelor epidemiologice legate de această maladie și coordonarea cercetării existente; sprijinirea solidarității între statele membre prin schimbul de practici recomandate; și respectarea drepturilor persoanelor afectate de demență, precum și a celor care le îngrijesc. Anual 1,4 milioane de cetățeni care trăiesc în Europa dezvoltă anumite forme de demență. La fiecare 24 de secunde se diagnostichează un nou caz. Aproape o persoană de peste 65 de ani din 20 și una din cinci de peste 80 de ani suferă de demență. Se estimează că peste 8 milioane de europeni cu vârste între 30 și 99 de ani suferă de boli neurodegenerative (Alzheimer - jumătate) și oamenii de știință preconizează o dublare a acestui număr la fiecare 20 de ani. Deoarece există inegalități în privința accesului la diagnostic și tratament, nu numai de la o țară la alta, ci și în cadrul aceleiași țări, este necesară elaborarea planurilor de acțiune naționale, axate pe solidaritate orientată spre prevenirea și tratarea persoanelor afectate de demență, îndeosebi Alzheimer, și sprijinirea persoanelor din jurul bolnavilor (cadre medicale, furnizori de servicii sau rude).

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Numărul persoanelor care suferă de demență în Europa este estimat la 9,9 milioane, iar marea majoritate a acestora sunt afectați de boala Alzheimer. Bolile neurodegenerative reprezintă una dintre principalele cauze pentru handicap și dependență la persoanele în vârstă și se preconizează că numărul persoanelor care suferă de demență s-ar putea dubla până în 2020.

În acest context, trebuie să se sublinieze importanța acestui raport: atrage atenția asupra faptului că este necesar ca statele membre și UE să intensifice în mod semnificativ cooperarea și coordonarea eforturilor de cercetare clinică inovatoare și multidisciplinare privind cauzele, prevenirea și tratamentul bolii Alzheimer, a partajării informației și a nivelului resurselor financiare în acest domeniu. De asemenea, aș dori să subliniez importanța diagnosticării timpurii, a formării profesionale a personalului, a sprijinirii familiilor și a campaniilor de informare a publicului, toate acestea pentru a asigura pacienților furnizarea de asistență medicală în conformitate cu bunele practici.

 
  
MPphoto
 
 

  Robert Rochefort (ALDE), în scris.(FR) În UE, la fiecare 24 de secunde, o nouă persoană este diagnosticată cu o boală neurodegenerativă. Aproximativ una din 20 de persoane de peste 65 de ani și una din cinci de peste 80 de ani suferă de demență. Boala Alzheimer reprezintă mai mult de jumătate din aceste cazuri. În total, peste 8 milioane de europeni cu vârste între 30 și 99 de ani suferă de boli neurodegenerative și oamenii de știință preconizează o dublare a acestui număr la fiecare 20 de ani. Uniunea Europeană trebuie să ia măsuri, astfel încât creșterea numărului de persoane afectate de aceste boli să poată fi abordată în următoarele decenii. Sunt de acord cu rezoluția Parlamentului European care solicită, în special statelor membre, să ia măsuri pentru a încetini evoluția bolii în cazul celor bolnavi – cum ar fi promovarea unui stil de viață sănătos și garantarea unei medicații disponibile pentru toți bolnavii – să creeze centre specializate, să furnizeze echipamente medicale corespunzătoare la nivel național și să elaboreze planuri de acțiune strategice în materie de cercetare în acest domeniu.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Am sprijinit această propunere deoarece, printre altele, solicită Consiliului să declare demența una dintre prioritățile UE în domeniul sănătății și îndeamnă ferm statele membre să elaboreze planuri și strategii naționale specifice privind boala Alzheimer, cu scopul de a aborda consecințele sociale și din domeniul sănătății ale demenței și de a oferi servicii și asistență persoanelor afectate de demență și familiilor acestora, cum este cazul în mai multe state membre, unde planul „Alzheimer și bolile înrudite” lansat în 2008 a permis coordonarea la nivel național a îngrijirilor medico-sociale și a cercetării clinice și fundamentale a acestor maladii.

 
  
MPphoto
 
 

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. (IT) Vârsta medie a populației europene este în continuă creștere, iar acest lucru sporește importanța problemelor asociate vârstei, în special formele de demență.

Se estimează că peste 35 de milioane de persoane suferă de demență în întreaga lume, iar acest număr s-ar putea dubla la fiecare 20 de ani. În Europa, 9,9 milioane de persoane suferă de demență, iar multe dintre acestea sunt afectate de boala Alzheimer.

Un studiu realizat de Alzheimer’s Disease International arată că în țările membre ale UE costurile pentru fiecare pacient care suferă de Alzheimer se ridică la 24 000 de euro pe an, suma totală fiind de aproximativ 161 de miliarde de euro. În următoarele decenii, demența va fi probabil una dintre principalele provocări pentru durabilitatea sistemelor noastre naționale de sănătate.

Având în vedere statisticile privind numărul de persoane implicate, este necesar să se ofere servicii și asistență persoanelor afectate de demență și familiilor acestora, care sunt principalele surse de îngrijire. Acest lucru s-a realizat în mai multe state membre care au pus în aplicare planul „Alzheimer și bolile înrudite”. Obiectivul comun trebuie să fie promovarea unei mai mari sensibilizări a publicului în legătură cu bolile asociate cu bătrânețea și completarea Zilei mondiale împotriva maladiei Alzheimer, organizată la 21 septembrie, prin campanii de informare în ceea ce privește prevenirea acestor boli și tratamentul accidentelor vasculare cerebrale.

 
  
MPphoto
 
 

  Joanna Senyszyn (S&D), în scris.(PL) Am votat în favoarea raportului referitor la o inițiativă europeană privind boala Alzheimer și alte demențe. Parlamentul a dezbătut recent aspectele referitoare la persoanele în vârstă în contextul crizei economice, al cererii pe piața forței de muncă și al creșterii nivelurilor de ocupare a forței de muncă. Statisticile privind numărul de persoane diagnosticate cu demență dezvăluie gravitatea problemei. În fiecare an, 1,4 milioane de europeni dezvoltă o formă de demență, iar numărul celor bolnavi este estimat la 10 milioane. În Polonia, peste 200 000 de persoane suferă de boala Alzheimer. Bolile neurodegenerative reprezintă una dintre principalele cauze pentru handicap la persoanele în vârstă și această problemă se înrăutățește ca urmare a creșterii duratei medii de viață.

Boala Alzheimer este o provocare economică majoră pentru toate societățile. Raportul Mondial Alzheimer publicat în 2010 arată că, anual, costurile la nivel mondial legate de boala Alzheimer și alte demențe se ridică la 600 de miliarde de dolari. Avem nevoie de o strategie europeană comună în lupta împotriva demenței. Trebuie să dezvoltăm și să promovăm măsuri împotriva bolii Alzheimer sau, cu alte cuvinte, un stil de viață sănătos, care înseamnă a fi activ din punct de vedere fizic, cognitiv și social și a avea un regim alimentar sănătos. Celor care îi îngrijesc pe bolnavi ar trebui să li se acorde sprijin financiar și psihologic adecvat. O strategie europeană pentru lupta împotriva bolii Alzheimer ar trebui să acorde o atenție specială nevoilor femeilor, care sunt de două ori mai expuse riscului de a dezvolta o formă de demență și care reprezintă majoritatea persoanelor care oferă îngrijire acestor bolnavi.

 
  
MPphoto
 
 

  Bart Staes (Verts/ALE), în scris. (NL) Am votat categoric în favoarea acestui raport din proprie inițiativă referitor la boala Alzheimer. Acest raport conține o prezentare foarte bună a măsurilor care trebuie luate în acest domeniu. Nu au fost depuse amendamente la textul adoptat de către Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, ceea ce arată că aceste recomandări se bucură de un sprijin larg. În plus, aș dori, de asemenea, să acordăm atenție creării unui număr tot mai mare de centre de tratament pentru demență în țări precum Germania, Belgia și Scoția. De asemenea, trebuie să luăm în considerare impactul estimărilor privind evoluția acestei boli. Estimările negative nejustificate pot avea deseori un efect negativ asupra bolii, concluzie care a reieșit, de fapt, dintr-o conferință organizată de președinția belgiană la sfârșitul anului trecut. Aceste observații ar trebui, de asemenea, să fie incluse în politică.

 
  
MPphoto
 
 

  Csanád Szegedi (NI), în scris. (HU) Sunt de acord cu acest raport, potrivit căruia este important să corelăm diferitele metode de tratare a bolii. În Europa, 1,4 milioane de persoane sunt diagnosticate cu demență în fiecare an și, prin urmare, diagnosticarea timpurie și prevenirea au o importanță deosebită. De asemenea, o mai bună coordonare între statele membre este esențială. Sprijin, de asemenea, faptul că trebuie să încercăm să obținem o acoperire maximă în ceea ce privește accesul la tratament și condiții egale pentru pacienți, indiferent de vârstă, sex, resurse financiare sau loc de rezidență.

 
  
MPphoto
 
 

  Thomas Ulmer (PPE), în scris. (DE) Am votat în favoarea raportului care include o descriere impresionantă și detaliată a problemelor, dorințelor și preocupările bolnavilor de Alzheimer și ale persoanelor care le îngrijesc, și care ne solicită să luăm măsuri comune. În prezent, numai unul din 15 europeni de peste 65 de ani suferă de demență, dar această cifră va crește semnificativ în următoarele decenii. În consecință, ne vom confrunta cu o provocare majoră.

 
  
MPphoto
 
 

  Derek Vaughan (S&D), în scris. – Sprijin pe deplin această nouă inițiativă privind boala Alzheimer și alte demențe. Se estimează că demența va fi una dintre principalele provocări pentru sistemul de sănătate în următorii ani, iar cooperarea dintre țări în vederea îmbunătățirii prevenirii, a diagnosticării și a tratării este esențială. Acest raport solicită creșterea gradului de sensibilizare în legătură cu acest aspect și recunoașterea timpurie a simptomelor bolii Alzheimer. Acest lucru va contribui la diagnosticarea timpurie a bolii și la îmbunătățirea accesului la tratament. Pe lângă protejarea bunăstării bolnavilor de demență, este importantă creșterea gradului de sensibilizare a îngrijitorilor, care se confruntă adesea cu dificultăți emoționale și financiare; dezvoltarea unor planuri de acțiune pentru a îmbunătăți situația de zi cu zi a îngrijitorilor este un alt pas important în direcția îmbunătățirii vieților celor afectați de Alzheimer și alte demențe.

 
  
MPphoto
 
 

  Jarosław Leszek Wałęsa (PPE), în scris.(PL) Pe parcursul acestei ședințe plenare, am votat în legătură cu rezoluția Parlamentului European referitoare la o inițiativă europeană privind boala Alzheimer și alte demențe. Am votat în favoarea acestei rezoluții, deoarece este un pas foarte important în direcția unor propuneri detaliate de coordonare a strategiilor politice existente și a modalităților de gestionare a bolilor de acest fel. Bolile neurodegenerative sunt în prezent una dintre principalele cauze de handicap la persoanele în vârstă și este foarte probabil ca numărul persoanelor afectate de aceste boli să crească în mod considerabil. Acest lucru devine cu atât mai relevant dacă ținem seama de creșterea speranței medii de viață și scăderea raportului dintre populația activă și persoanele pensionate. În acest context, este extrem de important ca prevenirea să fie plasată în centrul tuturor strategiilor și să se depună eforturi pentru a asigura o diagnosticare timpurie. Ca reprezentant al cetățenilor, am responsabilitatea comună de a asigura că UE dispune de competențele sale pentru a aborda problema menționată mai sus.

 
  
MPphoto
 
 

  Angelika Werthmann (NI), în scris. (DE) Ca urmare a creșterii rapide a numărului de persoane care suferă de boala Alzheimer și alte demențe, este necesar ca UE să ia rapid măsuri care să asigure acordarea unei atenții sporite diagnosticării timpurii și prevenirii. Acest lucru înseamnă, de exemplu, că persoanele care sunt expuse acestui risc ar trebui să efectueze teste într-un stadiu incipient și că toate campaniile de sensibilizare ar trebui să fie folosite pentru a ajuta rudele celor în vârstă să facă diferența între semnele obișnuite ale îmbătrânirii și simptomele timpurii ale demenței. Statele membre trebuie să facă schimb de experiență și să implice în acest proces atât oameni de știință, cât și personalul calificat din domeniul sănătății. Numărul foarte mare de persoane care suferă de această boală și costurile care rezultă pentru fiecare stat membru fac urgentă nevoia de prevenire. Prevenirea trebuie să includă adoptarea unui regim alimentar sănătos pentru a întârzia apariția bolii. Acest raport face referire, de asemenea, la acordarea de sprijin fizic și psihologic rudelor bolnavilor. S-a demonstrat că un bolnav care este îngrijit la domiciliu are nevoie de trei îngrijitori care, în general, trebuie să renunțe la locurile lor de muncă. În cele din urmă, acest raport menționează importanța menținerii demnității persoanelor care suferă de boala Alzheimer. Acest lucru poate fi realizat printr-un program de educare, care ar trebui să înceapă la școală.

 
  
  

Propunere de rezoluție: (B7-0026/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. (LT) Am votat în favoarea propunerii de rezoluție referitoare la petiția cu privire la neluarea de către Comisia Europeană a unor măsuri cu privire la un caz de concurență și impactul dăunător al acestui fapt asupra întreprinderii în cauză. Aș dori să atrag atenția asupra faptului că răspunsul Comisiei către Comisia pentru petiții nu a oferit un răspuns suficient la întrebările ridicate de petiționar și membrii comitetului sau la preocupările exprimate în avizul Comisiei pentru afaceri juridice. Prin urmare, este necesar, să se facă imediat apel la Comisie pentru ca aceasta să ia măsurile necesare pentru a încheia procedura aflată încă în curs de desfășurare inițiată în 1997 în temeiul clauzei de salvgardare a articolului 8 din Directiva 93/42/CEE. În plus, Comisia trebuie să răspundă urgent la preocupările legitime ale petiționarului – care a fost confruntat cu această situație intolerabilă timp de 13 ani și, prin urmare, a suferit pierderi considerabile de venituri – și să ia măsurile necesare pentru a permite petiționarului să-și afirme drepturile sale.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), . (PT) Acest caz, ce durează de mai mult de zece ani, a cauzat pierderi financiare considerabile pentru întreprindere, deoarece aceasta nu a obținut încă un răspuns final din partea Comisiei cu privire la neînțelegere sale cu autoritățile germane. Este esențial ca toate dispozitivele medicale vândute în UE să fie în conformitate cu dreptul Uniunii și, pentru a apăra și proteja consumatorii săi, acestea trebuie să satisfacă standardele de siguranță. Cu toate acestea, este la latitudinea Comisiei să ia măsurile necesare pentru a lua o decizie cu privire la acest caz, întrucât litigiile trebuie să fie soluționate în timp util.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Problema în discuție este un inhalator pentru astm, care a fost pe piață din anul 1996. Autoritățile germane și-au exprimat îngrijorarea cu privire la acest produs și au informat Comisia în vederea lansării și încheierii unei proceduri de salvgardare. Cu toate acestea, Comisia nu a consultat producătorul și nu a emis vreodată o decizie, astfel încât o decizie referitoare la subiect este încă în așteptare, iar petiționarul este privat de orice mijloace legale de atac disponibile. Producătorul a pus aparatul pe piață sub un nume nou în 2003 și, în 2005, guvernul din Bavaria Superioară a dispus retragerea acestuia de pe piață, în conformitate cu Legea germană a dispozitivelor medicale, fără a informa Comisia în consecință. Producătorul a informat Comisia cu privire la a doua interdicție de vânzare cu scopul de a iniția proceduri privind încălcarea dreptului comunitar împotriva Germaniei, dar Comisia susține că nu există dovezi suficiente că inhalatorul îndeplinește cerințele esențiale prevăzute în directivă și a concluzionat că nu era nevoie de o revizuire privind securitatea unui nou produs.

Am votat în favoarea acestei rezoluții, deoarece cred că este imperativ ca Comisia să răspundă de urgență preocupărilor legitime ale părții vătămate, pentru a permite acesteia să-și afirme drepturile.

 
  
MPphoto
 
 

  Peter Jahr (PPE), în scris. (DE) Sunt încântat de faptul că Parlamentul European a adoptat astăzi o decizie privind petiția dlui Klein. Comisia pentru petiții a lucrat la acest caz pentru o perioadă considerabilă de timp. În anii 1990, dl Klein inventat un inhalator pentru suferinzii de astm și s-a impus de două ori o interdicție de vânzare pentru acest produs. Fără a intra în detaliu, sunt convins că interdicția inițială pentru inhalator din 1996 nu a fost legală în întregime. Cel puțin, circumstanțele care au dus la interdicție trebuie să fie examinate în mod critic. Comisia a trebuit să prezinte o decizie în privința procedurii clauzei de salvgardare, în scopul de a permite părții în cauză să facă recurs. Procesul nu a fost încă finalizat. Temeiul juridic și legitimitatea celei de a doua interdicții sunt cu siguranță subiecte de dispută. Cu toate acestea, se pare, de asemenea, că ar fi existat o încălcare a dreptului Uniunii Europene. Ca urmare, dl Klein a fost victima unei negări flagrante a justiției și această situație trebuie să fie rectificată. Este importantă găsirea unei soluții rapide de către Comisie, care va rezolva această problemă o dată pentru totdeauna.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris.(IT) Votul meu în favoarea propunerii de rezoluție s-a bazat pe necesitatea de a afirma că Europa, și în special Parlamentul European, în calitate de corp ales în mod democratic, a fost întotdeauna de partea cetățenilor săi. Rezoluția adoptată astăzi se bazează pe petiția 0473/2008 prezentată de Christoph Klein, un cetățean german, privind neluarea de către Comisie a unor măsuri privind un caz de concurență cu privire la retragerea de la vânzare a unui dispozitiv de astm. În cazuri similare, ceea ce trebuie să ne asigurăm, în primul rând în capacitatea noastră de cetățeni europeni, și în al doilea rând, în capacitatea noastră de deputați în Parlamentul European, este posibilitatea reală de a fi în măsură să punem în aplicare măsuri de protecție în cazul în care una dintre instituțiile europene nu respectă dispozițiile tratatelor. Pe scurt, astfel se explică votul meu. Pentru aceasta adaug speranța că cel puțin Comisia își va rectifica comportamentul, va oferi unele răspunsuri precise cu privire la problema de retragere a dispozitivului de astm de pe piață, astfel încât să clarifice ceea ce s-a întâmplat.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Acest raport arată valoarea activității Comisiei privind petițiile Parlamentului. Răspundem astfel unei plângeri legitime a unui cetățean german în ceea ce privește inhalatoarele de astm. Rezoluția invită Comisia să răspundă urgent la preocupările legitime ale petiționarului – care a fost confruntat cu această situație intolerabilă timp de 13 ani și, prin urmare, a suferit pierderi considerabile de venituri – și să ia măsurile necesare pentru a permite petiționarului să-și afirme drepturile.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Acest tip de conflict devine dăunător pentru toți cei implicați: pentru întreprinderea în cauză, din cauza costurilor financiare care rezultă, și pentru instituțiile europene, din cauza imaginii extrem de negative pe care o proiectează ca urmare a întârzierii în încheierea acestor proceduri. Mi se pare că o perioadă de 10 ani pentru a soluționa un conflict este prea lungă și este responsabilitatea Comisiei de a găsi o soluție rapidă, pentru binele tuturor celor implicați. Totuși, trebuie să subliniez cât de important este faptul ca toate dispozitivele medicale introduse pe piață în UE să respecte toate standardele de siguranță ale Uniunii.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Directiva 93/42/CEE a Consiliului privind dispozitivele medicale explică exact cerințele pe care un dispozitiv trebuie să le îndeplinească, în primul rând pentru a fi autorizate, și în al doilea rând, pentru a rămâne pe piață. Dacă un produs are o marcă CE, înseamnă că îndeplinește aceste cerințe. Este responsabilitatea statelor membre de a pune în aplicare controale pentru a preveni utilizarea neautorizată a mărcii CE și, dacă este necesar, de a retrage produsele de pe piață. Autoritatea competentă trebuie să informeze imediat Comisia cu privire la orice măsuri de acest tip care au fost luate. M-am abținut de la vot, pentru că în opinia mea, nu este nevoie pentru Comisie să acționeze în acest caz.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestei rezoluții, care, în urma unei cereri prezentate de către un cetățean german cu privire la introducerea de inhalatoare de astm pe piață, invită Comisia să ia măsurile necesare pentru a încheia o procedură care, din păcate, a durat 13 ani, cu pierderi financiare considerabile pentru întreprinderea în cauză.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Prin adoptarea acestei rezoluții, PE:

1. Consideră că Comisia nu a oferit un răspuns suficient Comisiei pentru petiții la întrebările ridicate de către petiționar și membrii comisiei sau la preocupările exprimate în avizul Comisiei pentru afaceri juridice;

2. Invită Comisia să ia imediat măsurile necesare pentru a încheia procedura aflată încă în curs de desfășurare inițiată în 1997 în temeiul clauzei de salvgardare a articolului 8 din Directiva 93/42/CEE; și

3. Invită Comisia să răspundă urgent la preocupările legitime ale petiționarului – care a fost confruntat cu această situație intolerabilă de 13 ani și, prin urmare, a suferit pierderi considerabile de venituri – și să ia măsurile necesare pentru a permite petiționarului să-și afirme drepturile sale.

 
  
MPphoto
 
 

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. (IT) Crizele de astm provoacă dificultăți bruște de respirație, care pot dura chiar ore.

Germania a introdus o interdicție privind vânzarea de inhalatoare speciale pentru astm prima dată în 1997 și apoi din nou în 2005. Comisia a fost chemată să răspundă cu privire la legitimitatea interdicțiilor, dar nu a emis niciodată vreo decizie, încălcând astfel procedura clauzei de salvgardare prevăzută de Directiva 93/42/CEE, care ar fi trebuit să oblige Comisia să facă acest lucru.

Gravitatea acestei omisiuni devine tot mai acută ca urmare a faptului că, potrivit unor estimări fiabile, inhalatoarele retrase de pe piață ar fi putut îmbunătăți calitatea vieții a aproximativ 30 de milioane de suferinzi de astm.

Întrebarea depusă de dna Mazzoni invită Comisia să răspundă în ceea ce privește nerespectarea clauzei de salvgardare prevăzută la articolul 8 din Directiva 93/42/CEE. Potrivit acestui articol, în cazul în care Comisia este invitată să se pronunțe cu privire la o măsură legislativă națională în domeniul sănătății, acesta trebuie să desfășoare consultări cu părțile în cauză cât mai curând posibil și să le informeze cu privire la legitimitate sau la orice alt aspect privind măsurile naționale. La acest punct în cadrul procedurii, după cum Curtea de Justiție a hotărât de asemenea, trebuie să fie înființată o comisie de anchetă pentru a stabili răspunderea reală a Comisiei.

 
  
  

Propuneri de rezoluție: RC (B7-0023/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Laima Liucija Andrikienė (PPE), în scris. (LT) Am votat în favoarea acestei rezoluții privind situația din Haiti la un an după cutremur, în care Parlamentul European își exprimă solidaritatea cu populația din Haiti care suferă de pe urma cutremurului și a epidemiei de holeră. Sunt de acord cu apelul foarte important privind un angajament puternic pe termen lung din partea comunității internaționale, inclusiv UE, de a onora toate angajamentele asumate la Conferința donatorilor internaționali din New York. Este important să se ia măsuri imediate și să se coordoneze furnizarea de ajutor umanitar pentru populația din Haiti, mai mult de un milion de persoane trăind încă în tabere improvizate, care trebuiau să fie temporare. Asociațiile pentru drepturile omului continuă să deplângă condițiile execrabile de viață din aceste tabere, în special „violul și violența sexuală” la care sunt supuse femeile.

Cu toate acestea, pe termen lung, este clar că agențiile umanitare nu pot și nu trebuie să continue să compenseze punctele slabe ale statului Haiti sau să îi ia locul, și că acțiunile de urgență trebuie să fie luate în ultimă instanță pentru a asigura dezvoltarea pe termen lung, în special în ceea ce privește accesul la asistență medicală, apă potabilă și reînnoire urbană. La nivel politic, este nevoie de acțiune imediată pentru a construi capacitatea statului haitian din punct de vedere al democrației și al bunei guvernări, care sunt esențiale pentru reconstrucția națională, și să se asigure implicarea societății civile și a poporului haitian.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. – (LT) Am susținut această rezoluție, care evaluează situația din Haiti, la un an după cutremur. Situația din țară rămâne foarte complexă și haotică, se fac eforturi de reconstrucție pentru a se ridica de la pământ, milioane de oameni sunt înfometați, iar cutremurul a avut un impact imens asupra mai mult de 800 000 de copii, expunându-i la riscul de violență, abuz sexual, trafic și exploatare. Situația din țară a devenit chiar mai gravă printr-o criză politică rezultată în urma alegerilor prezidențiale și parlamentare. Deși comunitatea internațională a reacționat eficient la tragedia din Haiti, alocând asistență financiară și umanitară, până în prezent însă doar o mică parte din cele 10 miliarde de dolari a fost achitată. Epidemia de holeră care a cuprins țara a subliniat incapacitatea statului Haiti să reacționeze în mod adecvat la situație, alături de limitările sistemului de ajutor internațional. Neliniștea politică continuă împiedică eforturile de a începe lucrările de reconstrucție și de a ajuta victimele, agravând situația și mai mult. Uniunea Europeană, ca donator principal, trebuie să exercite conducerea politică în coordonarea eforturilor de reconstrucție în Haiti și să garanteze că ajutorul ajunge la cei care au nevoie de acesta cel mai mult.

 
  
MPphoto
 
 

  Sebastian Valentin Bodu (PPE), în scris. − Situația din Haiti a devenit foarte serioasă, în condițiile în care toate eforturile comunității internaționale nu au condus la ameliorarea situației acestui stat, devastat de război civil și dezastre naturale, acum afectat de o epidemie de holeră. Cutremurul devastator de anul trecut a adus Haiti în atenția opiniei publice mondiale, dar, în ciuda eforturilor comune pe fondul unui val de emoție puternic, lucrurile nu evoluează spre bine. De aceea, probabil că cea mai importantă parte din rezoluția adoptată de Parlamentul European este apelul la ONU de a regândi mandatul MINUSTAH din Haiti, ca urmare a epidemiei și tensiunilor generate de recentele alegeri, contestate puternic pe plan intern și asupra corectitudinii cărora comunitatea internațională are serioase semne de întrebare. Populația pauperă a micului stat american este, de fapt, marele înfrânt al tuturor acestor probleme.

Este crucial ca ONU să fie și să rămână la conducerea coordonării tuturor operațiunilor civile și militare, atât în vederea restaurării securității și a ajutorului umanitar, cât și în vederea reconstrucției și dezvoltării. Întreaga comunitate internațională și, cu atât mai mult, Uniunea Europeană, trebuie să pună cât mai sus pe agenda proprie implicarea în reconstrucția Haiti, înainte de a fi prea târziu pentru populația sa.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Salut răspunsul important al comunității internaționale la cutremurul devastator din Haiti, precum și voința politică reală de a sprijini reconstrucția țării. Salut în special angajamentul colectiv făcut de către Comisie și statele membre de a dona un total de 1,2 miliarde de euro, 460 de milioane de euro, inclusiv în ajutor non-umanitar din partea Comisiei.

Cu toate acestea, amploarea dezastrului din Haiti este lamentabil, iar efectele sale sunt încă foarte vizibile la un an de la cutremur. Siguranța, sănătatea, sănătatea publică și condițiile de cazare sunt, de asemenea, lamentabile, și este vital să se reconstruiască capacitatea statului haitian din punct de vedere al democrației și bunei guvernări, care sunt esențiale pentru reconstrucția națională, precum și să se asigure implicarea societății civile haitiene și a poporului haitian. Acest lucru rămâne crucial pentru a ajuta această țară să-și revină în urma cutremurului, dar este de asemenea important ca comunitatea internațională să profite de această oportunitate pentru a contribui la rezolvarea inechităților economice, sociale și politice din Haiti.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlos Coelho (PPE), în scris. (PT) După un an, efectele dezastrului din Haiti sunt dureroase, iar situația din punct de vedere uman, economic și social este haotică. Regret că trebuie să subliniez inexistența reconstrucției, cantitatea de moloz eliminată în mod neglijabil, nivelurile de sărăcie extremă și de violență devastatoare, în timp ce focarul de holeră se răspândește și femeile din taberele de refugiați sunt violate.

Acest status quo trebuie să fie schimbat! Comunitatea internațională, împreună cu guvernul haitian, trebuie să își asume un angajament ferm pe termen lung, să-și onoreze promisiunile făcute și să facă toate eforturile pentru a proteja populația din Haiti. Solicit Comisiei Europene să depună imediat eforturi pentru a proteja peste 800 000 de copii expuși la situații de violență, abuz sexual, exploatare prin muncă a copiilor și trafic.

Mai mult decât atât, am în vedere că este esențial ca eforturile de reconstrucție să includă producția locală de alimente și securitatea alimentară prin dezvoltarea infrastructurilor rurale și de ajutor pentru agricultorii mici. Salut eforturile și munca depusă pe teren de către organizațiile umanitare, dar trebuie să condamn incapacitatea Comisiei interimare de recuperare a zonei Haiti de a coordona miile de agenții umanitare și de donatori de fonduri pentru lucrări de reconstrucție.

 
  
MPphoto
 
 

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D), în scris. − Pentru locuitorii din Haiti este important ca Uniunea Europeană să fie solidară cu ei, după catastrofa care i-a afectat, soldată cu importante pierderi de vieți omenești și pagube materiale. Salut, deci, decizia Europei de a se angaja să ajute financiar procesul de reconstrucție din această țară cu circa 1,2 miliarde de euro și propunerea Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe, Catherine Ashton, de a adopta un plan economic pentru următorii 10 ani, axat și pe dezvoltarea și creșterea în zonă, pe lângă reconstrucția țării. Este o decizie importantă, cu atât mai mult cu cât UE este unul din cei mai importanți donatori ai acestei țări din regiunea Caraibe. Consider însă, că fondurile comunitare ar trebui distribuite în baza unor criterii similare celor aplicate în statele membre, respectiv în baza unor programe concrete pentru reconstrucția caselor, școlilor, străzilor și altor infrastructuri, dar și acordarea de microcredite care să stimuleze dezvoltarea și lansarea de microproiecte pentru relansarea economică, după modelul existent în UE pentru microîntreprinderi. După al doilea război mondial, Statele Unite au aplicat planul Marshall care a contribuit esențial la reconstrucția Europei Occidentale. Europa poate lansa, la rândul ei, un program similar pentru Haiti.

 
  
MPphoto
 
 

  Mário David (PPE), în scris. (PT) Teribilul dezastru care a lovit Haiti cu un an în urmă ne-a șocat pe toți și a condus la un curent la nivel mondial de bună voință, resurse logistice, umane, financiare și umanitare disponibile imediat și pe scară largă.

După trecerea unui an, era necesar să se reevalueze situația de pe teren, nu în ultimul rând deoarece Haiti nu mai domină titlurile în mass-media. Rezoluția depusă realizează această evaluare și subliniază căi și soluții la problemele imense și grave cu care se confruntă populația în viața lor de zi cu zi. În ceea ce mă privește, consider că rezoluția face acest lucru bine: tot ceea ce lipsește este o tendință mai mare față de implicarea comunităților locale și asociațiilor în distribuție, precum și în căutarea de soluții pentru viitor.--

Cu toate acestea, aș dori să subliniez puternicul accent pus pe „angajamentul pe termen lung” și pe căutarea de soluții care „abordează cauzele profunde care stau la baza sărăciei în Haiti o dată pentru totdeauna”, și apelul pentru UE/statele membre să integreze „alimentele locale și securitatea alimentară în efortul de reconstrucție în Haiti, prin dezvoltarea infrastructurii rurale și furnizarea de ajutor micilor agricultori”.-

De asemenea, sper că va fi găsită rapid o soluție definitivă cu privire la taberele improvizate de refugiați, în care există aproape un milion de persoane care trăiesc în condiții aproape subumane.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Un pic mai mult de un an în urmă, lumea a fost uimită de consecințele cutremurului care a devastat Haiti, provocând moartea a mai mult de 200 000 de persoane și lăsând o urmă de distrugere absolut oribilă în urma sa. În acel moment, comunitatea internațională s-a mobilizat pentru a veni în ajutorul victimelor, în timp ce instituțiile internaționale, precum și opinia publică din întreaga lume și mass-media, au reiterat acest angajament. Din păcate, atenția internațională pare să se fi mutat în altă parte, astfel încât este de datoria Parlamentului European să reamintească ce s-a întâmplat și să relateze situația actuală. Într-un an trebuie să se realizeze că nimic nu s-a schimbat în mod semnificativ și că țara, care se confrunta deja cu dificultăți serioase și s-a prăbușit printr-un act al naturii, nu a reușit încă să se refacă. Datele disponibile au fost colaționate, toți indicatorii indicând acest fapt: nimic nu pare să fi progresat rapid, cu eficiența necesară sau cu competențele adecvate. Mai mult de un milion de oameni sunt încă fără adăpost. Comunitatea internațională nu poate abandona această țară și să îi permită să devină încă un stat eșuat.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) La un an de la cutremur, situația rămâne haotică în Haiti, țara este încă într-o stare de urgență și lucrările de reconstrucție abia au început. Salut munca organizațiilor umanitare de pe teren, furnizând asistență pentru cei răniți, furnizând apă potabilă și distribuind produse alimentare. Cu toate acestea, aș dori să subliniez că rolul privind reconstrucția revine guvernului haitian astfel cum este, mai presus de toate, stabilitatea politică, care va fi capabilă să contribuie la reconstrucția țării. Prin urmare, susțin că guvernul haitian ar trebui să susțină și să pună în aplicare angajamentele asumate în planul național de reconstrucție și să întărească autoritatea statului, astfel încât să facă administrația locală mai eficientă, consolidând în acest timp capacitatea instituțiilor locale și naționale.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) Realitatea de pe teren arată ceea ce rezoluția pare că vrea să ascundă, și anume că preocuparea principală a Statelor Unite, împărtășită de UE, a fost de a asigura perpetuarea și interferența sa politică, în scopul de a asigura dominația economică și geostrategică a statului Haiti, ignorând drama umană pe care haitienii au trăit-o timp de decenii. După impunerea unor politici de ajustare structurală în țară prin intermediul Fondului Monetar Internațional și al Băncii Mondiale, care au distrus economia și au creat o situație socială catastrofală, Statele Unite au răspuns la cutremurul de anul trecut cu o invazie militară. Toate acestea au fost recent exacerbate de o epidemie de holeră, care știm acum că a fost adusă de către soldați din misiunea ONU în țară, Misiunea Organizației Națiunilor Unite de stabilizare în Haiti (MINUSTAH) (deși aceasta neagă orice responsabilitate). Majoritatea din Parlament nu a spus nimic despre aceste fapte. Nici nu s-a spus nimic despre cei care au arătat o adevărată atitudine de solidaritate cu Haiti: Cuba și Alianța Bolivariană pentru Americi (ALBA). Cuba a trimis medici și personal de specialitate, care, până în prezent, au tratat mai mult de 50 000 de oameni împotriva holerei și, cu ajutorul autorităților haitiene, a fost acum posibil să se ajungă la comunitățile cele mai izolate, garantând astfel că nici un cetățean al acestei țări nu este lăsat fără ajutor în confruntarea cu holera, permițând astfel salvarea a mii de vieții.

 
  
MPphoto
 
 

  Pat the Cope Gallagher (ALDE), în scris. (GA) Cutremurul și epidemia de holeră care au urmat ar fi fost un dezastru pur și simplu pentru oamenii din Haiti. Îndemn comunitatea internațională, inclusiv Uniunea Europeană, să își îndeplinească toate angajamentele asumate la Conferința donatorilor internaționali, la New York, anul trecut, și ca banii să se acorde, fără întârziere, poporului haitian și ONG-urilor implicate.

 
  
MPphoto
 
 

  Sylvie Guillaume (S&D), în scris.(FR) Situația din Haiti continuă să fie o cauză de mare îngrijorare. Eforturile depuse de către mai mulți lucrători, al căror angajament curajos trebuie să fie salutat, sunt îndeplinite prin incapacitatea regimului de la putere de a reduce riscul de război civil care amenință insula. Trebuie să solicităm aplicarea integrală a Consensului european privind ajutorul umanitar (pentru acțiunea concertată și coordonată de îmbunătățire a răspunsului colectiv la crizele umanitare) și să subliniem faptul că angajamentele asumate în timpul conferinței donatorilor internaționali din 31 martie, în special, pentru reconstrucția Haiti, ar trebui să devină o realitate și nu să rămână simple cuvinte.

 
  
MPphoto
 
 

  Elie Hoarau (GUE/NGL), în scris.(FR) M-am abținut de la votul asupra rezoluției de compromis între grupurile politice din Parlamentul European privind Haiti. Am făcut acest lucru deoarece această rezoluție (deși este întemeiată) nu oferă nicio soluție de durată pentru a asigura că Haiti iese cu adevărat din criză, și nici nu pune destule întrebări privind plata efectivă a ajutorului promis de Uniunea Europeană.

Oamenii din Haiti au nevoie de ajutor real pentru dezvoltare, iar acest lucru ar trebui să fie asigurat ca o chestiune de prioritate prin trimiterea de echipe publice de construcție și lucrări, precum și echipamente adecvate, astfel încât aceștia să poată participa activ la reconstrucția urgentă a clădirilor publice și private din țară, începând cu cele mai sărace cartiere, orașe și sate. Oamenii din Haiti au nevoie, de asemenea, de un sprijin medical real, care să conțină inițial cât mai rapid posibil soluții pentru epidemia de holeră, iar apoi să o elimine. Doctori, medicamente și servicii medicale de sprijin trebuie să fie furnizate de urgență și în număr mare.

 
  
MPphoto
 
 

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris (LT) Am votat în favoarea acestei rezoluții privind situația din Haiti, deoarece Parlamentul European își exprimă solidaritatea cu populația din Haiti care suferă în urma cutremurului și a epidemiei de holeră. Sunt de acord cu apelul foarte important pentru comunitatea internațională, precum și UE, pentru a-și asuma un angajament ferm și pe termen lung pentru în scopul de a-și ține imediat toate promisiunile, deoarece peste un milion de oameni trăiesc în ceea ce urmau să fie tabere temporare improvizate și organizațiile pentru drepturile omului au raportat condițiile de viață din aceste tabere fără facilități care sunt teribile, iar femeile „se confruntă cu riscul de viol și violență sexuală”. În prezent, oamenii nu au suficientă hrană, iar 80 % din populația din Haiti trăiește în sărăcie lucie. Este esențial să permitem oamenilor accesul la asistență medicală, apă potabilă și instalații sanitare. Trebuie luate măsuri pentru a asigura dezvoltarea pe termen lung în Haiti. Prin urmare, sunt de acord că UE și statele membre ar trebui să includă recuperarea și reconstrucția statului Haiti printre prioritățile acestora cele mai importante și că a venit timpul să ajutăm Haiti să devină o țară independentă și puternică din punct de vedere economic și politic. Comunitatea internațională trebuie să folosească această oportunitate pentru a elimina cauza principală a sărăciei în Haiti odată pentru totdeauna.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris.(IT) La 12 ianuarie 2010, cutremurul care a lovit Haiti a cauzat aproximativ 222 750 de decese și a lăsat aproximativ 2 milioane de oameni fără adăpost. La zece luni după această tragedie, o epidemie de holeră a izbucnit pe insulă și a revendicat 3 333 de vieți până în prezent. Astfel cum aceste cifre tragice arată în mod clar, situația nu este una simplă. În afară de aceasta, în ciuda faptului că alegerile au avut loc în noiembrie, pe fondul puternicelor suspiciuni de fraudare a votului, țara este încă fără un guvern. În votul de astăzi, am cerut Uniunii Europene să coopereze cu instituțiile haitiene, în scopul de a dezvolta norme și reglementări care vor ajuta țara să utilizeze mai bine toate ajutoarele financiare pe care le-a primit în cursul anului trecut și, mai presus de toate, să facă acest lucru în conformitate cu principiile democrației și legalității. Sublinierea importanței legăturii dintre ajutorul de urgență, reconstrucție și dezvoltare, precum și a promovării unei politici de strânsă cooperare cu administrația locală este, pe scurt, rezultatul pe care sperăm să-l atingem odată cu adoptarea prezentei rezoluții.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat pentru această rezoluție care salută eforturile și realizările organizațiilor umanitare (Crucea Roșie, ONG-uri și Organizația Națiunilor Unite), precum și a statelor membre, și subliniază necesitatea de a comunica efectele nevizibile ale activității umanitare și faptul că situația a fost adusă sub control datorită, printre altele, furnizării răniților de asistență, apă potabilă, alimente și adăpost temporar.

Cu toate acestea, rezoluția ia, de asemenea, act de faptul că epidemia de holeră a evidențiat neputința aproape totală a statului haitian în fața unei boli ușor de prevenit și tratat, împreună cu limitările sistemului de ajutor internațional într-o țară care beneficiază de desfășurarea unui ajutor umanitar masiv (12 000 de ONG-uri); subliniază faptul că agențiile umanitare nu pot și nu trebuie să continue să compenseze pentru punctele slabe ale statului haitian sau să îi ia locul, și că trebuie întreprinse în cele din urmă acțiuni de urgență pentru a asigura dezvoltarea pe termen lung, în special, în ceea ce privește accesul la asistență medicală și apă potabilă și reînnoirea urbană.

Acesta salută, de asemenea, angajamentul colectiv asumat de Comisie și de statele membre la Conferința donatorilor internaționali pentru reconstrucția din Haiti de a dona un total de 1,2 miliarde de euro, inclusiv 460 de milioane de euro de ajutoare neumanitare din partea Comisiei.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Este doar mai mult de un an de la tragedia din Haiti în care peste 200 000 de oameni și-au pierdut viața și mai mult de 3 milioane de haitieni au fost afectați. Chiar și acum, asociațiile pentru drepturile omului spun că există încă 1 milion de persoane strămutate care locuiesc în condiții inumane în taberele improvizate de refugiați. Cu un an în urmă, comunitatea internațională, inclusiv UE, a făcut un efort enorm pentru a ajuta Haiti și a preveni dezastrele naturale să aibă efectele care sunt observate în prezent. Prin urmare, este timpul să ne aducem din nou aminte de aceste persoane: acestea suferă enorm, în special, cei mai vulnerabili dintre ei, cum ar fi femeile și copiii. Este timpul să ne unim forțele pentru a reveni totul la normal în această țară care a fost zguduită de fenomene naturale.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) La un an după cutremurul devastator din Haiti, situația din țară nu s-a îmbunătățit deloc. De fapt, focarul de holeră a înrăutățit lucrurile, în ciuda tuturor ajutoarelor umanitare și economice aduse în țară. Capitala Port-au-Prince se află încă îngropată sub tone de moloz, iar localnicii au doar lopeți și roabe pentru a-l îndepărta. În timp ce mii de oameni nu au încă un adăpost, iar comerțul cu copii este înfloritor, țara, care este condusă de un dictator, rămâne într-o stare de haos politic după alegeri. Am votat în favoarea propunerii de rezoluție, deoarece populația din Haiti are nevoie de ajutorul nostru și lumea occidentală trebuie să facă față responsabilităților sale.

 
  
MPphoto
 
 

  Wojciech Michał Olejniczak (S&D), în scris.(PL) La 12 ianuarie, am marcat prima aniversare a cutremurului din Haiti care a avut astfel de consecințe tragice. Acesta a revendicat viața a 222 750 de persoane și a forțat aproximativ 1,7 milioane de persoane să-și părăsească casele. În legătură cu aceste evenimente tragice, la 19 ianuarie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție care descrie situația de pe insulă la un an de la dezastru. În ciuda eforturilor întreprinse de către mai multe organizații internaționale și ajutorul internațional care vizează reconstrucția țării, situația din Haiti rămâne turbulentă, iar țara este cufundată în criză. Insula s-a confruntat cu o epidemie de holeră la 10 luni după cutremur, iar validitatea alegerilor prezidențiale și parlamentare a fost, de asemenea, repusă în discuție de către observatorii internaționali. Având în vedere situația actuală a țării, Parlamentul European invită Uniunea Europeană și comunitatea internațională în ansamblu să demonstreze solidaritate cu insula și să coopereze mai strâns cu autoritățile haitiene, precum și să declare că orice măsuri de reconstrucție a țării ar trebui să fie luate numai după consultarea celor care trăiesc acolo. Faptul că Parlamentul atrage, de asemenea, atenția asupra modului în care ajutorul ar trebui să fie furnizat statului Haiti,este important; ar trebui să fie o donație, nu un împrumut care va plasa țara în datorii. În cele din urmă, aș dori să-mi exprim solidaritatea cu statul Haiti, și sper că munca de a reconstrui țara va fi simplificată.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris.(IT) După un an de la cutremurul teribil din Haiti, unul dintre cele mai devastatoare dezastre naturale din istoria omenirii, semnele dezastrului sunt încă profund grave. În mod incredibil, la câteva luni după teribilul cutremur, apariția unui uragan a adus o epidemie de holeră, care a înrăutățit situația politică deja complicată. Decizia mea de a vota în favoarea rezoluției se bazează, în primul rând, pe necesitatea de a mobiliza acțiunile și intervențiile care vor asigura că țării îi este acordat tot ajutorul de care are nevoie pentru a restabili cel puțin condițiile tolerabile de viață. Tensiunile actuale civile și politice servesc doar pentru a crește grijile, deoarece acestea împiedică furnizarea ajutorului umanitar al UE și, prin urmare, încetinesc ritmul de reconstrucție. Prin urmare, consider că este esențial, precum și o chestiune de datorie a instituțiilor europene să ofere cât mai multă asistență posibilă, cel puțin în scopul de a garanta că persoanele care au pierdut tot au locuințe, asistență medicală, hrană și servicii sociale de bază. Doar cu ajutorul nostru populația din Haiti va putea reveni încet la o viață normală.

 
  
MPphoto
 
 

  Georgios Papanikolaou (PPE), în scris. (EL) Am votat în favoarea rezoluției comune referitoare la situația din Haiti la un an după cutremur: ajutor umanitar și reconstrucție. Rezoluția subliniază aspecte cum ar fi protecția drepturilor omului și a demnității. Aceasta ne reamintește că, în prezent în Haiti, în afară de condițiile de sărăcie și sentimentul de insecuritate care predomină în rândul cetățenilor (60 % din populație trăiește în aer liber și 80 % trăiește în sărăcie absolută), există motive de îngrijorare acută cu privire la situația persoanelor celor mai vulnerabile, care se confruntă cu violența, abuzul sexual, traficul de ființe umane, exploatarea și abandonul. În această rezoluție, Parlamentul European invită Comisia să facă un pas dincolo de a institui pur și simplu aceste cazuri și să facă o contribuție practică la procesul de stabilire a unui sistem de protecție socială în Haiti.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) La un an de la cutremur, situația rămâne haotică în Haiti, țara este încă într-o stare de urgență și majoritatea populației trăiește în condiții extrem de precare. Prin urmare, comunitatea internațională, inclusiv UE, trebuie să își asume un angajament pe termen lung pentru a onora toate angajamentele asumate în ceea ce privește asistența pentru reconstrucția statului Haiti și îmbunătățirea condițiilor de viață ale poporului haitian.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Haiti este din nou o chestiune de urgență. Reiterăm prin această rezoluție solidaritatea noastră cu poporul din Haiti care suferă în urma cutremurului și a epidemiei de holeră, și subliniem faptul că eforturile de reconstrucție trebuie să implice consultarea inclusiv a poporului haitian și a societății civile haitiene. Solicităm, de asemenea, un angajament puternic pe termen lung din partea comunității internaționale, inclusiv a UE, pentru a-și onora toate angajamentele asumate la Conferința donatorilor internaționali din New York și pentru a oferi fonduri, fără întârziere. Subliniem în continuare că orice ajutor umanitar al UE și asistența de reconstrucție trebuie să fie furnizate sub formă de subvenții, mai degrabă decât împrumuturi care trebuie restituite.

 
  
MPphoto
 
 

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. (IT) Dintre toate dezastrele care au lovit planeta noastră în 2010, cutremurul din Haiti a lăsat cea mai dificilă rană care poate fi vindecată.

Astăzi, la un an de la al doilea cel mai devastator cutremur din istoria omenirii, semnele dezastrului sunt încă dureros de evidente. Mai mult de un milion de oameni, jumătate din aceștia copii, trăiesc încă în tabere improvizate, iar o epidemie de holeră a cauzat peste 4 000 de decese în octombrie anul trecut. Încă nu există suficientă hrană, acces la apă potabilă, instalații sanitare sau școli. Din cele 500 de miliarde de dolari promise de către guverne și organizații private, foarte puțin – doar 6 miliarde de dolari – au fost primite, în timp ce restul nu s-a materializat.

Adoptarea acestei rezoluții comune astăzi este un pas important către stabilirea unui front unit pentru a face față provocărilor viitoare. Dacă natura distruge, oamenii reconstruiesc. Aceste cuvinte trebuie să ne inspire pentru a ne asuma un angajament tot mai mare.

 
  
  

Propuneri de rezoluție: RC (B7-0031/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. (LT) Am votat în favoarea acestei rezoluții a Parlamentului European, deoarece am speranța că Parlamentul Republicii Lituania va avea voința politică de a respinge proiectul de lege, care ar încălca drepturile omului și libertățile. Sper că orice discriminare va fi oprită, inclusiv discriminarea în baza orientării sexuale. Acest proiect de lege nu a fost încă adoptat în Parlamentul Republicii Lituania, astfel încât cu această rezoluție Parlamentul European dorește să avertizeze că Uniunea Europeană este preocupată de astfel de propuneri legislative care încalcă drepturile omului și discriminează cetățenii. Mai mult, aceste proiecte de amendamente la Codul contravențiilor administrative sunt contrare articolului 25 din Constituția Republicii Lituania, care prevede că „ființa umană nu trebuie să fie împiedicată de la a căuta, primi și împărtăși informații și idei”, precum și articolului 29 care prevede că „toate persoanele trebuie să fie egale în fața legii și a altor instituții de stat și a funcționarilor”. Guvernul lituanian a prezentat un aviz negativ privind propunerea dezbătută în Parlamentul lituanian, deoarece aceasta este contrară legislației internaționale, a Uniunii Europene și naționale. În plus, Comitetul Parlamentului lituanian cu privire la drepturile omului și-a prezentat concluzia privind aceste amendamente propuse. Prin urmare, sper că Parlamentul lituanian va lua în considerare criticile internaționale și ale Uniunii Europene, această rezoluție a Parlamentului European și concluzia negativă a guvernului lituanian.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlos Coelho (PPE), în scris. (PT) Luând în considerare obligațiile internaționale și europene privind drepturile omului la care UE este supusă, în special, respectul pentru drepturile tuturor minorităților și lupta împotriva tuturor formelor de discriminare, nu este acceptabil că unul dintre statele sale membre ar trebui să stabilească legi care pun clar la îndoială valorile și principiile pe care se întemeiază Uniunea. Respect dreptul conform căruia orice stat trebuie să discute, să modifice și să aprobe legile naționale fără nicio formă de interferență exterioară, cu condiția că acest lucru este realizat cu respectarea completă a drepturilor omului și fără a încălca principiile fundamentale, în acest caz, principiul nediscriminării, indiferent dacă aceste principii sunt stabilite în tratate sau în Carta drepturilor fundamentale. Sper că Lituania, sau orice alt stat membru care se află în aceeași situație, se va abține de la aprobare sau va proceda la revizuirea și modificarea oricărei legi naționale care este în conflict cu orice regulă, principiu sau orice fel de valoare stabilită în legislația europeană cu cea mai mare diligență și viteză posibilă.

 
  
MPphoto
 
 

  Proinsias De Rossa (S&D), în scris. –Susțin această rezoluție, care invită Parlamentul lituanian să respingă proiectele de legi care vizează să pedepsească cu amenzi „promovarea publică a relațiilor homosexuale”. Această rezoluție PE urmează o serie de evenimente îngrijorătoare, cum ar fi adoptarea Legii privind protecția minorilor împotriva efectelor dăunătoare ale informațiilor publice, interdicția încercată de către autoritățile locale de a realiza marșuri privind egalitatea și homosexualii, precum și utilizarea de către politicienii de frunte și parlamentari a unui limbaj incendiar sau amenințător și a unui discurs care incită la ură. Un raport recent al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene concluzionează că „Modificările ar putea potențial incrimina aproape orice exprimare publică sau portretizare a, sau informații despre homosexualitate”. Aceste proiecte de amendamente ar părea, cu siguranță, să încalce obligațiile Lituaniei în temeiul Constituției proprii, Carta europeană a drepturilor fundamentale, Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice. Constat atitudinea fermă luată în mai multe rânduri de către Președintele Republicii Lituania, Dalia Grybauskaitė, denunțând proiectul de lege homofobă ca fiind dăunător pentru cetățenii lituanieni și imaginea Lituaniei și încurajez Președintele să se opună amendamentelor la Codul contravențiilor administrative, dacă acestea vor fi aprobate.

 
  
MPphoto
 
 

  Harlem Désir (S&D), în scris.(FR) În ultimele câteva luni, Parlamentul lituanian a adoptat o serie de legi care interzic sau pedepsesc orice referire în public la homosexualitate sau bisexualitate. Un proiect de lege dezbătut în prezent în Parlamentul European dorește să modifice Codul contravențiilor administrative pentru a pedepsi „promovarea publică a relațiilor homosexuale” cu amenzi de până la 2 900 de euro.

Această legislație încalcă în totalitate Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și tratatele Uniunii Europene care angajează UE și statele sale membre în direcția apărării libertății de exprimare și a libertăților fundamentale și a furnizării de instrumente europene de luptă împotriva discriminării și încălcărilor drepturilor omului.

În adoptarea acestei rezoluții, solicităm ca acest proiect de lege să fie retras, pentru ca respectul pentru orientarea sexuală să fie inclus în lista de principii protejate în temeiul legii țării privind educația, pentru ca minorii să aibă dreptul liber de acces la informații privind orientarea sexuală și pentru a clarifica interdicția prevăzută de Legea țării cu privire la publicitate.

Aceasta nu este prima dată când un stat membru a împiedicat exercitarea drepturilor și libertăților cetățenilor europeni în ceea ce privește orientarea sexuală sub pretextul non-interferenței, astfel, încurajând de fapt discriminarea. Această isterie homofobă trebuie oprită.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris . (PT) Am votat în favoarea acestei rezoluții, deoarece aceasta susține faptul că instituțiile UE și statele membre au obligația de a asigura că drepturile omului sunt respectate, apărate și promovate în conformitate cu Convenția europeană a drepturilor omului, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și cu articolul 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană, fără nicio diferență pe motiv de orientare sexuală.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) La 12 noiembrie 2010, Parlamentul lituanian a decis să inițieze procesul de apreciere a modificării Codul administrativ lituanian, potrivit căruia promovarea publică a relațiilor homosexuale trebuie să fie pedepsită cu aplicarea unei amenzi. Autoritățile lituaniene sunt în proces de a examina aceste schimbări. Acest fapt este relevant pentru deliberările noastre în măsura în care legislația care încalcă orice normă a UE nu a fost încă adoptată. Prin urmare, mă voi abține de la evaluarea actelor politice, legislative și jurisdicționale care se află strict în competența legislativă, executivă și judecătorească a autorităților lituaniene. Cu toate acestea, fac apel la autoritățile lituaniene pentru a menține respectul pentru libertate și principiul egalității și nediscriminării pe motiv de orientare sexuală.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Uniunea Europeană și instituțiile sale au datoria și responsabilitatea să susțină respectarea drepturilor omului, inclusiv cele ale tuturor minorităților. Prin urmare, aceasta trebuie să respingă și să combată orice formă de discriminare, în special în ceea ce privește orientarea sexuală.

În acest context, susțin rezoluția Parlamentului ca o inițiativă ce reafirmă valorile și principiile pe care este întemeiată identitatea Uniunii Europene, fără a pune în pericol principiul fundamental al subsidiarității. Aș dori să subliniez recunoașterea și respectarea dreptului unui stat membru, cum ar fi Lituania, de a discuta liber și a compara diferitele concepte și idei în timpul procesului de modificare și adoptare a legislației naționale. Dorim să subliniem, de asemenea, reafirmarea determinării autorităților lituaniene de a respecta cadrul legal european și de a nu se împotrivi, precum și de a promova respectul pentru drepturile omului.

 
  
MPphoto
 
 

  Bruno Gollnisch (NI), în scris.(FR) Lituania încearcă să controleze criticarea unor anumite orientări ale minorităților sexuale, care, fără îndoială, doresc, și pe bună dreptate, să promoveze în schimb familia, constând dintr-un tată, o mamă și copiii lor, care formează unitatea fundamentală a oricărei societăți. Unii oameni văd acest lucru ca pe un atac inacceptabil la adresa drepturilor omului și ca pe o discriminare directă. Cu toate acestea, astfel cum rezoluția depusă de către Grupul Partidului Popular European (Creștin-Democrat) subliniază în mod întemeiat, procesul legislativ în curs din Lituania parcurge un drum lung înainte de a fi finalizat și este în prezent în curs de examinare de către organismele de supraveghere relevante în lumina obligațiilor constituționale și internaționale ale țării.

Rezoluția subliniază, de asemenea „dreptul oricărei [...] democrații de a modifica și adopta legile și dispozițiile naționale, fără a interveni în dezbaterile din parlamentele naționale”. Cu toate acestea, însuși faptul că discutăm problema aici și depunem texte reprezintă o interferență și este o încălcare a drepturilor Lituaniei și ale cetățenilor săi. Acest lucru este inacceptabil. Având în vedere că subiectele sunt conectate, aș dori, de asemenea, să profit de ocazie, în calitate de cetățean francez, să-mi exprim îngrijorarea gravă cu privire la cazul trimis la Curtea Constituțională a Franței, în numele nediscriminării, prin care se contestă articolele din Codul civil care consacră într-un mod destul de natural principiul căsătoriei ca fiind uniunea dintre un bărbat și o femeie.

 
  
MPphoto
 
 

  Sylvie Guillaume (S&D), în scris.(FR) Salut faptul că Parlamentul European a luat o poziție prin faptul că a cerut Lituaniei să respingă un proiect de lege în scopul introducerii amenzilor pentru „promovarea publică a relațiilor homosexuale”. Să ne reamintim că nu există loc pentru homofobie în Europa, iar că articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale interzice orice discriminare în mod clar privind o varietate diferită de motive, inclusiv orientarea sexuală. Consiliul blochează în continuare introducerea unei directive transversale privind combaterea discriminării menită să garanteze o protecție egală împotriva tuturor formelor de discriminare. Cu toate acestea, este timpul să acționăm pentru a preveni astfel de legi precum aceasta, care sunt foarte îndepărtate de valorile pe care le susținem aici, de a se aduna în toată Europa.

 
  
MPphoto
 
 

  Ian Hudghton (Verts/ALE), în scris. – Una dintre primele sarcini ale Parlamentului scoțian restabilit a fost de a elimina din mediul juridic o lege care interzice „promovarea” homosexualității în școlile din Scoția. Legea a fost adoptată de către guvernul unionist de dreapta a lui Margaret Thatcher – un guvern care nu a avut legitimitate pentru oamenii din Scoția. Parlamentul scoțian a văzut lucrurile altfel și a reformat legislația pentru a o face mai adecvată pentru secolul 21. Se speră că oamenii din Lituania aleg să gândească la fel.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris.(IT) Mottoul Parlamentului European „Unitate în diversitate” este principiul care trebuie să călăuzească toate eforturile noastre în interiorul și în afara Uniunii Europene. Faptul că am votat în favoarea acestei rezoluții a fost în conformitate cu acest principiu, deoarece cred că, în timp ce Parlamentul European nu dorește să se amestece în afacerile interne ale unei țări, ar trebui să fie întotdeauna în măsură să-și exprime opiniile și să acționeze ca un comitet de reprezentare pentru a transmite în ansamblu nevoile publicului european. Rezoluția adoptată astăzi servește scopului de a sublinia poziția comună a Parlamentului nostru cu privire la Seimas lituanian. Aceasta constă într-o cerere de modificare a proiectului de lege care ar modifica Codul contravențiilor administrative pentru a pedepsi „promovarea publică a relațiilor homosexuale”, care, astfel cum subliniază în mod clar textul, ar putea incrimina aproape orice exprimare publică, rolul, sau informații despre homosexualitate. Prin urmare, cred că astăzi este datoria noastră în calitate de deputați europeni, dar înainte de aceasta în calitate de cetățeni, să solicităm parlamentului lituanian să respingă noua legislație în numele principiului esențial al apărării drepturilor fundamentale ale omului.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – În Uniunea Europeană nu poate exista toleranță față de discriminare pe motive de orientare sexuală (sau într-adevăr, pe orice alte motive). Prin urmare, salut această rezoluție, care are o linie inflexibilă împotriva semnelor de intoleranță în Lituania și arată clar că instituțiile UE nu vor rămâne indiferente și vor permite Lituaniei să adopte legi care discriminează o parte a societății.

 
  
MPphoto
 
 

  Véronique Mathieu (PPE), în scris.(FR) Vreau să subliniez în primul rând faptul că lupta împotriva tuturor formelor de discriminare, mai ales discriminarea bazată pe orientare sexuală, este unul dintre principiile fundamentale ale Uniunii Europene. Avem acum un corp semnificativ de legislație europeană pe această temă, ceea ce înseamnă că acest principiu poate fi pus în practică pe deplin în toate statele noastre membre. Ar trebui să ne asumăm lupta împotriva homofobiei, aici, în acest Parlament și în parlamentele noastre naționale. De asemenea, este important să subliniem faptul că textul pe care îl discutăm astăzi este doar un proiect de lege în acest stadiu, prezentat de câțiva membri ai Parlamentului lituanian.

În plus, acest amendament propus să facă din promovarea publică a relațiilor homosexuale o infracțiune a fost criticat în mod deschis de președintele Lituaniei și guvern. Prin urmare, să nu fim prea pripiți în a condamna o țară sau un guvern. În schimb, aș face apel la deputații noștri lituanieni pentru a asigura că aceștia respectă cu strictețe legislația noastră comunitară, în special, articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale, care interzice toate formele de discriminare.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris.(FR) Egalitatea între cetățeni este un principiu pe care Europa îl compromite prea des. Ne-am dori să primim un răspuns de fiecare dată când acest principiu este încălcat. Această rezoluție respinge instituționalizarea unei legi care va prevala față de principiul egalității între lituanieni pe motive de orientare sexuală a acestora și chiar îi pedepsește pentru acest lucru. O salut și cu siguranță are votul meu.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris (PT) Este una dintre funcțiile instituțiilor și statelor membre ale UE de a se asigura că drepturile omului sunt respectate, apărate și promovate în cadrul Uniunii Europene, în conformitate cu Convenția europeană a drepturilor omului, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și articolul 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană, fără nicio discriminare bazată pe orientare sexuală. Prezenta propunere de rezoluție respectă această direcție: aceasta avertizează că statul lituanian încalcă libertatea și principiul egalității și nediscriminării, pe baza orientării sexuale.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO) garantează faptul că persoanele cu orientări sexuale diferite nu vor suferi discriminări. Când Lituania a semnat Tratatul de la Lisabona, aceasta a devenit, de asemenea, semnatară a CEDO. Parlamentul European consideră că adoptarea legii privind protecția minorilor împotriva efectelor dăunătoare ale informațiilor publice de către Parlamentul lituanian reprezintă o încălcare clară a tratatului. De asemenea, PE invită guvernul lituanian să se abțină de la orice modificări legislative pe această temă și să includă orientarea sexuală în lista de motive protejate. Eu m-am abținut pentru că, în opinia mea, nu este clar în ce măsură UE interferează în problemele naționale.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Instituțiile și statele membre ale UE sunt obligate să se asigure că drepturile omului sunt respectate, apărate și promovate în cadrul Uniunii Europene, în conformitate cu Convenția europeană a drepturilor omului, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și articolul 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană, fără nicio discriminare bazată pe orientare sexuală. Prin urmare, este important să se facă apel la autoritățile lituaniene pentru a nu adopta vreo legislație care să intre în conflict cu principiul egalității și nediscriminării, pe baza orientării sexuale.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Încă o dată, a trebuit să solicităm Seimas să respingă proiectul de modificări aduse Codului contravențiilor administrative, să includă orientarea sexuală în lista de motive protejate din Legea privind învățământul, să permită minorilor să aibă acces liber la informații cu privire la orientarea sexuală și să clarifice sensul interdicției cuprinse în Legea privind publicitatea, deși, în același timp, recunoaștem poziția fermă adoptată în mai multe rânduri de către Președintele Republicii Lituania, Dalia Grybauskaitė, denunțând proiectul de lege homofob ca fiind dăunător pentru cetățenii lituanieni și imaginea Lituaniei. Parlamentul solicită Președintelui să se opună amendamentelor la Codul contravențiilor administrative dacă acestea vor fi aprobate.

 
  
MPphoto
 
 

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. (IT) În 2010, Parlamentul lituanian a votat un amendament la Codul administrativ de punere în aplicare a Legii privind protecția minorilor împotriva efectelor dăunătoare ale informațiilor publice, adoptată în 2009.

Acest amendament ar împiedica mass-media să promoveze relațiile sexuale sau alte forme de comportament homosexual care nu este consacrat în Constituție sau codul civil, nu în ultimul rând având în vedere influența pe care mass-media o are asupra dezvoltării emoționale și mentale a copiilor.

Articolul 10 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale prevede că orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Cu toate acestea, exercitarea acestor libertăți poartă îndatoriri și responsabilități și pot face obiectul unor sancțiuni, astfel cum sunt prevăzute de lege și acestea sunt necesare pentru protejarea moralității publice.

În răspuns la dinamica pieței, mass-media pare de prea multe ori că nu îi pasă de copii ca persoane care pot fi foarte ușor influențate din punct de vedere emoțional. Obiectivul comun ar trebui să fie acordarea unei atenții mai mari problemelor referitoare la copii și adolescenți, ceea ce înseamnă să se lucreze cu tot felul de profesioniști mass-media pentru a dezvolta un simț ferm de responsabilitate colectivă.

 
  
MPphoto
 
 

  Michèle Striffler (PPE), în scris.(FR) Am votat în favoarea rezoluției referitoare la încălcarea libertății de exprimare și discriminare bazată pe orientare sexuală în Lituania. De la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, dialogului interparlamentar (între Parlamentul European și parlamentele naționale) a devenit o caracteristică esențială a Uniunii Europene. În plus, Uniunea Europeană se bazează pe valori indiscutabile, care includ combaterea tuturor formelor de discriminare, și voi lucra pentru a susține această valoare pe parcursul mandatului meu.

 
Ultima actualizare: 26 mai 2011Notă juridică