Președinta. – Am ajuns acum la explicațiile privind votul.

Explicații orale privind votul

Recomandare pentru a doua lectură: Françoise Grossetête (A7-0307/2010)

  Jens Rohde (ALDE). – (DA) Dnă președintă, am ajuns astăzi la un compromis istoric cu această directivă privind drepturile pacienților. Cred că acesta este cel mai important acord pe care l-am încheiat de când sunt în Parlament. Un compromis istoric care a fost consolidat între două părți care s-au aflat la mare distanță, prea mult timp, și anume Parlamentul, pe de o parte și Consiliul, pe de altă parte. Prin muncă asiduă, am reușit acum să asigurăm un compromis în beneficiul pacienților, care vor fi protejați față de un timp de așteptare nejustificat de lung și, în același timp, am găsit un echilibru care va asigura capacitatea statelor membre de a monitoriza ceea ce se întâmplă atât din punct de vedere medical, cât și financiar.

Rezultatul pe care l-am realizat astăzi aici este unul extrem de bun, care va fi în avantajul pacienților și al statelor membre. Cred că trebuie mai întâi să-i felicităm pe negociatori și apoi, desigur, cel mai important, să-i felicităm pe cetățenii europeni pentru acest rezultat care a fost votat astăzi aici.

  Clemente Mastella (PPE). – (IT) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, până acum, a existat o prea mare îndoială și incertitudine cu privire la accesul la tratament și la rambursarea costurilor asistenței medicale transfrontaliere. Directiva pe care am aprobat-o astăzi le va permite în sfârșit tuturor pacienților să se bucure de o serie de drepturi și servicii medicale în întreaga Europă.

Obiectivul nu este în niciun caz să se încurajeze asistența medicală transfrontalieră ca atare, ci să se asigure disponibilitatea, siguranța și calitatea acesteia atunci când este utilizată sau necesară. Avem nevoie de informații mai bune și de o claritate sporită cu privire la normele legale aplicabile asistenței medicale acordate într-un alt stat membru decât statul membru de afiliere.

Situația actuală este nesatisfăcătoare. Directiva le va oferi pacienților posibilitatea de a face o alegere importantă pe baza nevoilor lor și nu în funcție de mijloacele de care dispun, această alegere fiind făcută în cunoștință de cauză și nu sub efectul unor constrângeri.

  Andres Perello Rodriguez (S&D). – (ES) Dnă președintă, delegația spaniolă a Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European a votat pentru, ca și restul grupului, dar nu aș putea să plec liniștit de aici fără să îmi exprim preocuparea legată de problema transplantului de organe, inclusă în această directivă. Această problemă a fost inclusă, contrar hotărârii Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, ca urmare a determinării ferme a Consiliului de a include problema transplantului în această directivă.

Sper ca includerea sa să nu submineze eficacitatea bunei legislații pe care am adoptat-o în acest Parlament, cu alte cuvinte, directiva privind transplantul sau planul de acțiune adoptat cu puțin timp în urmă, aproape în unanimitate. Aș dori să precizez că vom avea grijă să ne asigurăm că includerea transplantului nu subminează excelenta activitate desfășurată de organizații de succes precum Organizația Națională de Transplant din Spania și, desigur, aspirația de a salva 20 000 de vieți, exprimată atât în directiva privind transplantul, cât și în planul de acțiune, pe care, repet, le-am adoptat aici.

Prin urmare, aș dori să precizez că ne vom asigura în continuare de respectarea acestei directive în acest sens.

  Morten Messerschmidt (EFD). – (DA) Dnă președintă, ne aflăm din nou astăzi aici pentru a dezbate un aspect impus de către cei care nu au fost aleși, și anume Curtea de Justiție a Uniunii Europene, care, printr-o serie de hotărâri, a exercitat o presiune asupra instituțiilor alese în mod corect, de a elabora și această directivă care a fost votată astăzi.

Aș spune că îmbunătățirea șanselor europenilor de a primi asistență medicală adecvată este, fără îndoială, o chestiune atrăgătoare prin esența sa. Cu toate acestea, problemele pe care le va crea această directivă pun evident în umbră beneficiile sale. Ce vom face, de exemplu, dacă presiunea exercitată asupra sistemului de sănătate din oricare țară este atât de mare, încât listele de așteptare nu mai pot fi gestionate? Ce vom face dacă medicii încep să trimită oamenii en masse într-o anumită țară – desigur, având o autorizație prealabilă, dar chiar și așa? Ar putea fi Danemarca, țara mea de origine, Germania, Țările de Jos sau o altă țară din UE, în care asistența medicală este recunoscută ca fiind de o înaltă calitate. Aceasta va însemna că cetățenii din țara respectivă se vor afla la capătul listelor de așteptare și, în orice caz, că aceștia nu trebuie dezavantajați în ciuda faptului că ei sunt cei care, prin intermediul taxelor, au plătit pentru a avea un sistem de asistență medicală adecvat.

Prin urmare, aș dori să precizez că dezavantajele și posibilele dezastre pe care această directivă le poate cauza în sistemele naționale de asistență medicală pun evident în umbră beneficiile pe care colegii mei deputați le-au menționat.

  Jim Higgins (PPE). – Dnă președintă, dl Messerschmidt are dreptate. Salut această chestiune, deși ne-a fost pasată de Curtea de Justiție și doresc să o felicit pe dna Grossetête pentru realizarea unui raport excelent, deoarece, cu această directivă, pacienții vor beneficia de informații complete și transparente atunci când apelează la asistență medicală în străinătate. Este foarte clar ce conține.

Pacienții cu boli rare vor putea beneficia de expertiza și diagnosticele transfrontaliere atâta timp cât tratamentul nu este disponibil în statele lor membre. Directiva își propune să le ofere pacienților o posibilitate de alegere pe baza nevoilor lor și nu în funcție de mijloacele de care dispun, această alegere fiind făcută în cunoștință de cauză și nu sub efectul unor constrângeri; prin urmare, o consider într-adevăr foarte pozitivă. În sfârșit, aceasta permite colaborarea între statele membre.

Salut faptul că declară ilegal un aspect de care s-ar putea abuza, și anume turismul medical. Pentru mine, este un pas în direcția corectă; un nou pas în direcția consolidării cooperării între statele membre și a unei coeziuni mai bune în cadrul Uniunii. Cred că este o zi bună pentru pacienții din Europa.

  Constance Le Grip (PPE). – (FR) Dnă președintă, și eu am dorit să votez raportul colegei mele, dna Grossetête, referitor la directiva privind accesul la asistență medicală transfrontalieră.

Într-adevăr, salut progresul pe care acest text îl reprezintă pentru mobilitatea pacienților în Europa. După mulți ani de incertitudini, în special de incertitudini juridice, și de eforturi semnificative depuse de Parlamentul European, acest text permite simplificarea, clarificarea și codificarea condițiilor în care cetățenii europeni pot beneficia de asistență medicală într-un alt stat european decât statul lor de reședință, atât în ceea ce privește accesul, cât și rambursarea. Mă gândesc în special la toți pacienții care suferă de boli rare, care vor putea în sfârșit să aibă acces la tratamente specifice adecvate, care să le satisfacă nevoile.

Aș dori să subliniez că această directivă este o măsură europeană concretă, orientată înspre Europa cetățenilor și care le acordă europenilor noi drepturi. Prin urmare, este un pas absolut decisiv pentru mobilitatea cetățenilor în cadrul Uniunii.

  Adam Bielan (ECR). – (PL) Dnă președintă, am votat în favoarea directivei prezentate de dna Grossetête, astfel încât principiul tratamentului transfrontalier în Uniunea Europeană să poată fi pus în sfârșit în aplicare după mulți ani de negocieri. Consider că directiva, în forma sa actuală, este un bun compromis, bazat preponderent pe drepturile pacienților, dar care protejează în același timp interesele fondurilor naționale de sănătate ale statelor membre.

Pentru cetățenii din țări precum Polonia, oportunitatea de a primi tratament în străinătate înseamnă oportunități egale atunci când vine vorba despre avantajele asistenței medicale moderne. Pacienții sunt adesea privați de accesul la asistența medicală rapidă și adecvată, ca urmare a spitalelor supraîncărcate, a cozilor lungi și a listelor de așteptare pentru anumite proceduri esențiale. Timpul este un factor uriaș în unele cazuri. Directiva le va oferi cetățenilor posibilitatea să decidă ei înșiși dacă să aștepte timp de mai multe luni pentru efectuarea procedurii în țara lor sau să aleagă un alt loc în care să primească tratamentul. Cetățenilor le va fi mai ușor să decidă modalitatea de tratament dacă știu că cheltuielile pentru acea procedură vor fi de asemenea rambursate – cel puțin în mare măsură și uneori chiar în întregime – dacă tratamentul este efectuat într-un alt stat membru al Uniunii Europene.

Simplificarea normelor care reglementează tratamentul în străinătate poate fi, desigur, considerată ca o mobilizare a forțelor pieței în ceea ce privește accesul general la serviciile medicale. În consecință, după părerea mea, aceste soluții vor ajuta la creșterea competitivității serviciilor medicale și, prin urmare, vor avea, de asemenea, un impact semnificativ în ceea ce privește accelerarea îmbunătățirii acestor servicii.

  Mairead McGuinness (PPE). – Dnă președintă, salut această directivă privind asistența medicală, dar sunt precaută, deoarece mai dificil va fi atunci când se va intra în detalii.

Este foarte important ca cetățenii noștri să realizeze că această directivă nu va intra în vigoare în următoarele 30 de luni. Dar, între timp, cetățenii pot trece granițele pentru a obține asistență medicală într-un alt stat membru și pot beneficia de rambursarea costurilor aferente asistenței medicale pe care o primesc. Să nu ne îndoim așadar, că, chiar și acum, există cetățeni care călătoresc peste granițe pentru a primi asistență medicală. Acest lucru este foarte important.

Pentru cei care doresc detalii cu privire la această directivă complexă, mi-am dedicat ceva timp pentru a crea o pagină de întrebări și răspunsuri, care este disponibilă pe web-site-ul meu. Îi îndemn pe cetățenii care o urmăresc pe internet sau în altă parte, să se uite cu atenție și, dacă nu am adresat întrebările corecte, să mă atenționeze, deoarece trebuie să facem cunoscută tuturor această tendință foarte pozitivă către asistența medicală transfrontalieră.

  Jarosław Kalinowski (PPE). – (PL) Dnă președintă, societatea europeană devine tot mai mobilă. Studiem, muncim, ne relaxăm și călătorim în afara granițelor țării noastre. Cetățenii care locuiesc în Uniunea Europeană ar trebui să aibă dreptul la îngrijire medicală de urgență gratuită oriunde în Europa. Este de la sine înțeles că ar trebui să punem în aplicare instrumente care să prevină ceea ce este cunoscut drept turism medical și, în același timp, să îi ajutăm pe pacienții care au cel mai mult nevoie, să beneficieze de noi oportunități. Mă gândesc în primul rând la tratamentul bolilor neobișnuite și rare care se efectuează în centre specializate, adesea situate în afara granițelor țării în care trăiesc pacienții. Totuși, nu putem permite să se intervină în politicile de sănătate ale statelor membre. Această chestiune este de competență internă, iar statele membre sunt libere să ia propriile decizii în acest sens. Această directivă ia anumite măsuri în acest sens. Bineînțeles, am votat pentru.

  Anneli Jäätteenmäki (ALDE). – (FI) Dnă președintă, era timpul să stabilim norme europene comune prin care să ne protejăm cetățenii și pacienții. De asemenea, faptul că s-a elaborat o directivă distinctă pe această temă și că acest aspect nu a fost inclus în Directiva privind serviciile a fost un lucru excelent, deoarece, în timpul elaborării acesteia, s-a putut observa câte chestiuni nu au fost luate deloc în considerare sau cu privire la câte chestiuni nu se luase nicio decizie în momentul adoptării Directivei privind serviciile.

Acest drept al pacienților la asistență medicală transfrontalieră va obliga statele membre ale UE să se asigure că nu există liste de așteptare în propriile lor țări.

Un sistem de autorizare prealabilă este necesar: în lipsa acestuia, numeroase state membre ar putea avea dificultăți în ce privește controlul costurilor propriului sistem de asistență medicală și planificarea și evaluarea viitorului. Ar fi putut determina, de asemenea, o situație în care bunăstarea, și nu necesitatea, ar fi fost factorul decisiv.

Totuși, acesta nu îi va afecta de fapt pe foarte mulți dintre europeni. Majoritatea doresc să primească servicii de sănătate aproape de casă și în limba lor. Cu toate acestea, un astfel de sistem este necesar și, în cazul în care există liste de așteptare, pacienții vor putea primi îngrijire medicală în altă țară.

  Marian Harkin (ALDE). – Dnă președintă, și eu sunt foarte mulțumită de acordul la care am ajuns astăzi, care cred că va asigura accesul pacienților la asistență medicală transfrontalieră în mod proporțional și echitabil.

După cum au afirmat deja câțiva vorbitori, propunerea actuală a fost elaborată și este dezbătută astăzi aici, desigur, datorită unui cetățean din propria dvs. țară, din sudul Angliei, care a contestat sistemul, Curtea de Justiție apărându-i drepturile.

Cred că ceea ce încercăm astăzi să facem și ceea ce am făcut împreună cu Consiliul este să ne asigurăm că drepturile cetățenilor sunt apărate și să corelăm nevoile și drepturile cetățenilor cu legislația; desigur, de asta ar trebui să se ocupe acest Parlament.

Mai există câteva aspecte care trebuie rezolvate. Cred că recunoașterea reciprocă a prescripțiilor medicale între statele membre este foarte importantă deoarece nu este vorba doar despre asistența medicală, ci și despre asistența post-tratament; avem însă o perioadă de timp în care acest detaliu poate fi pus la punct.

Cred că ultimul comentariu pe care l-aș face este că, în actuala criză financiară, mulți cetățeni se întreabă: se dovedește Europa eficientă? Răspunde așteptărilor cetățenilor săi? Aceasta este o întrebare deschisă, dar cred că astăzi putem spune cu o oarecare certitudine că Europa este eficientă.

  Gerard Batten (EFD). – Dnă președintă, am votat împotriva acestei măsuri privind drepturile pacienților la asistență medicală transfrontalieră deoarece aceasta va reprezenta doar o altă povară uriașă asupra contribuabilului britanic și asupra Serviciului Național Medical.

Serviciul Național Medical este deja utilizat ca un serviciu internațional de sănătate și este larg abuzat de cetățenii non-britanici, costurile ridicându-se la sute de milioane, dacă nu miliarde, de lire în fiecare an. Povara cade în esență asupra alegătorilor mei din Londra. Aceasta înseamnă un angajament în plus pentru Serviciul Medical Național, de a asigura tratament pentru cetățenii UE care nu au plătit nicio taxă în Marea Britanie. Presupusa metodă de a obține o plată retroactivă din partea statului membru al pacientului se va dovedi inaplicabilă.

Este corect ca un resortisant străin să primească tratament de urgență în Marea Britanie la nevoie, dar niciun resortisant străin nu ar trebui acceptat în Marea Britanie dacă nu are o asigurare medicală de călătorie adecvată. Această politică este corectă și echitabilă și, desigur, nu poate fi pusă în aplicare atâta vreme cât Marea Britanie rămâne un stat membru al Uniunii Europene. Acesta este încă un motiv, dacă mai era nevoie de încă unul, pentru care ar trebui să plecăm.

  Hannu Takkula (ALDE). – (FI) Dnă președintă, cred că este excelent faptul că s-a ajuns până la urmă la acest compromis istoric între Parlament și Consiliu. Aș spune că acest regulament privind asistența medicală transfrontalieră ar putea duce la dispariția listelor de așteptare care au apărut în numeroase state membre. Ar fi de asemenea o oportunitate de a face schimb de bune practici. În acest sens, este de asemenea important să ne asigurăm că interesele sau drepturile pacienților sunt stabilite. Mai mult, este la fel de important să ne amintim că siguranța pacienților este esențială în cadrul cooperării transfrontaliere și să ne asigurăm, în același timp, că există peste tot standarde adecvate de asistență medicală și tratament.

De aceea, am salutat cu entuziasm raportul dnei Grossetête și sper că acesta va promova sănătatea publică în Europa și că astfel putem salva numeroase vieți și accelera recuperarea multor oameni.

  Paul Rübig (PPE). – (DE) Dnă președintă, cred că este important să nu utilizăm sistemele fiscale naționale pentru a acționa împotriva pieței interne. Acest fapt este esențial în special în cazul serviciilor transfrontaliere unde tratamentul egal este necesar. În prezent există un astfel de exemplu negativ în Ungaria, unde sunt utilizate limite de preț retroactive ca o formă de taxă de criză. Acest lucru este inacceptabil și va avea un impact serios asupra sectorului financiar, de asigurări și comercial și asupra industriei energetice. Sper că pe viitor nu se va întâmpla același lucru și în domeniul serviciilor medicale.

Aș dori să îl invit pe dl Orbán să reevalueze aceste reglementări, deoarece sunt contrar opuse conceptului de piață internă.

  Syed Kamall (ECR). – Dnă președintă, un An Nou fericit. Este minunat să vă văd în funcția de președinte.

Unul dintre lucrurile cu care suntem de acord, per ansamblu, în acest Parlament – deși știu că există și excepții notabile – este credința noastră în buna funcționare a pieței unice.

Când alegătorii mei îmi scriu că nu primesc servicii bune în circumscripția lor electorală și că ar dori să meargă în străinătate, într-un alt stat membru al UE pentru a primi servicii medicale mai bune, aceștia nu sunt siguri de poziția lor juridică. De aceea, eu și mulți alții vom saluta astăzi acest vot cu privire la drepturile pacienților la asistență medicală transfrontalieră. Sper că în jurisdicțiile în care pacienții primesc servicii proaste aceștia își vor exprima dezacordul, în contextul drepturilor pe care le conferă această directivă, mutându-se într-un alt stat membru și exercitând astfel o presiune asupra sistemelor de asistență medicală, pentru ca acestea să își îmbunătățească serviciile și să se asigure că răspund nevoilor pacienților lor.

Totuși, trebuie să ne asigurăm că facilităm procedura prin care statele membre își pot recupera cheltuielile efectuate de oricare cetățean care a călătorit în străinătate sau care primește servicii în altă parte. Odată ce am analizat aceste probleme, aceasta ar trebui să fie o directivă de care să fim cu toții mândri.

Recomandare: Yannick Jadot (A7-0371/2010), (A7-0370/2010)

  Joe Higgins (GUE/NGL). – (GA) Dnă președintă, am votat în favoarea rezoluției privind acordul dintre Uniunea Europeană și Camerun și dintre Uniunea Europeană și Republica Congo cu privire la legislația în domeniul forestier și schimburile comerciale cu lemn din aceste țări. Este esențial să conservăm pădurile tropicale, pentru a menține echilibrul ecosistemelor noastre. Este, de asemenea, esențial să protejăm populațiile indigene ale pădurii, care se află sub o presiune intensă ca urmare a exploatării mediului de către marile companii multinaționale și a tăierii pădurilor de care depinde existența lor, pentru profiturile acelor companii.

De aceea, propun un amendament conform căruia pădurile și industriile forestiere ar trebui să se afle în proprietatea statului și sub conducerea democratică a forței de muncă din acele industrii și a populațiilor indigene care locuiesc în aceste păduri.

Recomandare: David Martin (A7-0365/2010)

  Morten Messerschmidt (EFD). – (DA) Dnă președintă, liberul schimb este, în realitate, singura modalitate de a ajunge la prosperitate. Am văzut acest lucru în piața internă din statele membre ale UE și acesta va fi, fără îndoială, și cazul țărilor în curs de dezvoltare. Este singura inițiativă de dezvoltare reală pe care putem și pe care trebuie să o promovăm.

Dacă aruncăm o privire în lume și analizăm modul în care celelalte mari regiuni funcționează, încheie acorduri și își observă partenerii din punct de vedere strategic, putem desigur vedea că toate se mișcă din ce în ce mai repede. Avem o zonă mare de liber schimb între America de Nord și America de Sud, în țările ASEAN, Asia și Mercosur etc. Singura zonă care rămâne în urmă în această privință și care este aproape paralizată de provocările globalizării este UE.

Deși susțin raportul care a fost votat astăzi, aș dori să spun că o inițiativă de liber schimb cu Fiji și Papua-Noua Guinee este cu greu cel mai impresionant rezultat la care ne-am fi putut aștepta după atâția ani de negocieri. Dar China? Dar Statele Unite? Sau India? Toți cei care ne iau în prezent toate locurile noastre de muncă? Uniunea Europeană îi dezamăgește pe lucrătorii europeni și în această privință?

  Syed Kamall (ECR). – Este un truism faptul că majoritatea societăților prospere sunt cele mai libere, iar cele mai libere societăți sunt cele mai prospere și aici ar trebui să recunoaștem rolul pe care îl joacă liberul schimb. Din păcate, când vine vorba despre discuțiile multilaterale internaționale privind liberul schimb, Runda de la Doha din cadrul OMC este oprită și, din acest motiv, UE urmează acum exemplul Statelor Unite și al altora, semnând tot mai multe acorduri bilaterale.

Putem aduce beneficiile liberului schimb multor cetățeni din țările mai sărace, recunoscând în același timp unele dintre problemele de tranziție cu care aceștia vor fi nevoiți să se confrunte încercând să se adapteze la o competiție sporită. Totuși, în final, ar trebui să ne concentrăm asupra consumatorilor și nu asupra intereselor producătorilor. Mulți consumatori, din numeroase țări în curs de dezvoltare, mă întreabă de ce nu au și ei aceeași posibilitate de alegere în ceea ce privește accesul la bunurile și serviciile de care beneficiem în Occident. Ei bine, una din modalitățile în care îi putem ajuta este să intensificăm liberul schimb, oferindu-le astfel consumatorilor noștri posibilitatea de a avea mai multe alternative. La mai mare!

  Nirj Deva (ECR). – Dnă președintă, mult timp, Pacificul a fost Cenușăreasa inițiativelor de dezvoltare în străinătate ale Uniunii Europene. Acum sunt foarte bucuros să recunosc că inițiativele luate de Fiji și Papua-Noua Guinee, de a crea un Acord de parteneriat economic, nu vor facilita numai schimbul între noi și acestea, ci vor permite în același timp comerțul intraregional între cele două state.

Unul dintre cele mai importante lucruri de până acum ale acestui acord este faptul că regulile de origine pentru pescuit ar trebui să le permită în sfârșit oamenilor din regiunea Pacificului să aducă efectiv o valoare adăugată pescuitului. Unele dintre aceste țări din regiunea Pacificului importă pește, în timp ce mările lor abundă în pește! Ceea ce am realizat acum este faptul că aceste țări ar putea efectiv să proceseze peștele pe care îl capturează, să aducă o valoare adăugată și să exporte peștele în UE. Aceasta este direcția de urmat în ce privește dezvoltarea și în ce privește reducerea sărăciei.

Propunere de rezoluție: (B7-0029/2011)

  Barbara Matera (PPE). – (IT) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, astăzi am votat în favoarea întrebării cu solicitare de răspuns oral privind adopția internațională în Uniunea Europeană.

Adopția internațională s-a dovedit a fi procedura cea mai potrivită de a oferi șansa de a avea o familie permanentă acelor copii pentru care nu se poate găsi o familie adecvată în țara lor de origine. Cooperarea dintre autoritățile din statele membre, responsabile de adopțiile internaționale, este importantă, pentru a asigura realizarea unei adopții în interesul superior al copilului și cu respectarea drepturilor fundamentale ale acestuia, precum și pentru a preveni vânzarea și traficul de copii.

Procedura de adopție internațională trebuie, de asemenea, simplificată, deoarece adesea există prea multă birocrație, care descurajează familiile care încearcă să adopte. În sfârșit, România stârnește motive de îngrijorare, deoarece este singura țară din Uniunea Europeană a cărei legislație interzice adopțiile internaționale. În prezent, există aproximativ 70 000 de orfani în această țară, dintre care 40 000 se află în orfelinate, iar 30 000 în îngrijire familială.

Comisia ar trebui să clarifice cazul României, astfel încât acei copii abandonați să poată fi primiți în familii prin intermediul adopției internaționale.

  Andrea Češková (ECR). – (CS) Dnă președintă, deoarece, din cauza responsabilităților mele legate de îngrijirea copiilor, nu am putut participa la dezbaterea de luni, care a fost cu siguranță interesantă, aș dori cel puțin să îmi exprim acum deplina susținere în fața acestei adunări, susținere pe care mi-am exprimat-o și prin vot. Sper foarte mult ca măsurile care vor fi luate ca urmare a acestei rezoluții să ducă, pe de o parte, la reducerea procedurilor birocratice pentru adopția internațională a copiilor și, în același timp, să ajute la o mai bună monitorizare a ceea ce li se întâmplă acestora și la combaterea traficului cu copii.

  Mairead McGuinness (PPE). – Dnă președintă, numeroși deputați ai acestui Parlament s-ar putea să nu fie la curent cu controversele foarte urâte legate de chestiunea adopției, care sunt inutile și nedorite. Dacă dorim cu adevărat să plasăm drepturile copilului în centrul acestei dezbateri, așa cum am făcut în acest Parlament și cum o face această rezoluție, atunci vom face ceea ce este corect pentru toți copiii, indiferent în ce stat membru s-au născut.

Este important să nu ne legăm de un anumit stat membru, ci să recunoaștem că în toate țările există copii abandonați sau cărora nu li se acordă grija cuvenită în cadrul unei familii nucleare, după cum știm, și care au nevoie de alte forme de îngrijire. Da, există numeroase familii care doresc să le ofere copiilor un cămin iubitor. Deși poate că ar trebui să luăm în considerare birocrația, haideți să nu diminuăm analiza.

Aș spune în final că, într-o oarecare măsură, persoanele care reușesc să adopte sunt supuse unor măsuri mult mai riguroase decât cele care pur și simplu dau naștere copiilor.

  Licia Ronzulli (PPE). – (IT) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, mă gândesc acum la miile de cupluri din lume care se confruntă zi de zi cu dificultățile inerente pe care le implică adopția unui copil.

Adopția este o valoare, o manifestare sinceră a dragostei, care oferă o nouă familie unui copil care, din păcate, nu mai primește afecțiune din partea propriei sale familii. Cei care păstrează în sufletul lor durerea de a fi fost abandonați au dreptul să crească într-un mediu fericit, cu oameni care le pot oferi o nouă viață.

De aceea, este de datoria noastră să îi ajutăm pe orfani, astfel încât un viitor strălucit să nu mai fie un vis de neatins pentru aceștia. Adoptând astăzi această rezoluție comună, ar trebui să transmitem un mesaj puternic și urgent. Trebuie să promovăm politicile Uniunii menite să învingă situațiile familiale dificile. Letargia birocratică și amânările legislative nu pot și nu trebuie să năruiască visele și speranțele unui copil de a avea o familie și un viitor fericit.

  Diane Dodds (NI). – Salut propunerea de rezoluție votată astăzi, cu privire la adopția internațională. Cunosc câteva persoane din circumscripția mea care au parcurs sau care parcurg chiar acum acest proces și este o plăcere să vezi la final bucuria de pe fețele părinților și ale copiilor. Totuși, pentru a ajunge în acest punct, trebuie să parcurgi un drum lung, care, de multe ori, durează câțiva ani. Acesta poate fi, așa cum afirmă și propunerea, un proces extrem de birocratic, iar noi, ca Parlament, trebuie să căutăm modalități de reducere a acestei birocrații în vederea unui proces simplificat.

Totuși, cel mai important lucru dintre toate acestea este reprezentat de nevoile și siguranța copiilor, mulți dintre aceștia având mare nevoie de ajutor. Este bine să existe toate garanțiile, pentru a proteja copiii să nu fie plasați acolo unde ar putea fi vulnerabili. Însă adesea se întâmplă ca posibilii părinți iubitori să fie puși la prea multe încercări și să renunțe pur și simplu. În acest caz, atât părinții, cât și copiii au de pierdut.

  Cristiana Muscardini (PPE). – (IT) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, ne confruntăm cu problema adopției internaționale în Europa de mulți ani, iar rezoluția de astăzi încearcă în sfârșit să aducă o rază de speranță unei situații care devine din ce în ce mai complexă și mai dificilă.

În loc să încurajeze adopția internațională, aderarea noilor țări a făcut și mai dificil pentru numeroase cupluri să poată oferi un nou cămin și o nouă familie unor copii care au trecut prin multe suferințe și pierderi în propriile lor țări.

În timp ce, pe de o parte, birocrația tot mai mare împiedică procesul de adopție a copiilor, pe de altă parte, traficul de organe și prostituția infantilă sunt, în creștere. De aceea suntem în favoarea acestei propuneri de rezoluție. Credem că procedurile internaționale de adopție trebuie simplificate și trebuie să ne asigurăm că se va institui în cele din urmă un program european de adopție, care să le ofere un viitor tuturor copiilor care au nevoie.

  Julie Girling (ECR). – Dnă președintă, din partea admiratorilor dvs. din acest colț, aș dori să vă mulțumesc pentru modul eficient în care prezidați.

Aici este vorba de o chestiune majoră. Adopția internațională este, desigur, extrem de importantă. Este important să o înțelegem bine. Salut această rezoluție, care include, la fel ca multe rezoluții pe care le aprobăm în acest Parlament, multe cuvinte foarte sensibile, inteligente și bine intenționate. Ceea ce doresc cu adevărat să spun – și am învățat multe ajutând un alegător, chiar și în prezent fac acest lucru – este faptul că nu este suficient să prezentăm toate aceste aspecte în cadrul unei rezoluții.

Noi, cei din Parlamentul European, nu suntem o lumină călăuzitoare când vine vorba despre simplificarea problemelor și de asigurarea cetățenilor că organizațiile lucrează în beneficiul lor. V-aș ruga ca aceste cuvinte bine spuse în această rezoluție să fie puse în practică; să simplificăm efectiv lucrurile; să scăpăm de birocrație și să efectuăm o îmbunătățire. Altfel, vom încerca pur și simplu să reinventăm roata pentru Europa și vom sfârși prin a face procesul chiar și mai dificil.

  Hannu Takkula (ALDE). – (FI) Dnă președintă, vreau, de asemenea, să spun cât mă bucură această rezoluție privind adopția internațională. Am avut ocazia să urmăresc îndeaproape câteva cazuri de acest gen. Știu că adopția implică în prezent multă birocrație și este bine că birocrația poate fi diminuată astfel. Prin urmare, procedurile pot fi accelerate și pot deveni mai transparente.

Este în interesul tuturor ca adopția să nu implice nimic ce nu este etic sau legat de traficul de persoane sau de copii. Este foarte important să ne asigurăm că copiii nu reprezintă un mijloc de atingere a unui scop, că aceștia își găsesc prin adopție un cămin iubitor și că vor fi tratați ca niște persoane unice și prețioase. Este important ca aceștia să aibă șansa de a avea un tată și o mamă, să beneficieze de acest drept și, de aceea, în momentul adoptării de decizii privind adopția, este important să luăm în considerare situația globală a familiei.

Acestea sunt niște probleme foarte delicate. Știm că unele studii au arătat că genotipul nostru cultural există în ADN-ul nostru, dar trebuie să ne asigurăm că copiii pot beneficia de un cămin bun și iubitor și de un mediu cultural în care pot crește și se pot dezvolta în persoane și cetățeni bine echilibrați.

Propunere de rezoluție: (B7-0021/2011)

  Morten Messerschmidt (EFD). – (DA) Dnă președintă, Serbia este probabil țara europeană care, în ultima mie de ani de istorie a fost cel mai mult asediată, mai întâi de către turci, apoi de către germani și ruși. Acum avem șansa de a transforma o perioadă grea - atât dintr-o perspectivă istorică pe termen lung, cât și având în vedere istoria recentă - într-un viitor strălucit.

Fără îndoială, din punctul de vedere al Belgradului, nici NATO, care a realizat masacrul în capitală, nici UE, care a susținut în mod barbar desprinderea unei părți esențiale a Serbiei, și anume Kosovo, nu reprezintă niște aliați prea atrăgători. Cu toate acestea, ei sunt totuși niște aliați. Sunt prieteni și toată lumea cunoaște acest lucru. De aceea, este important să stabilim o relație rațională, astfel încât să lăsăm trecutul în urmă și să privim către viitor. Din acest motiv, partidul meu susține continuarea acestui dialog.

  Miroslav Mikolášik (PPE). – (SK) Dnă președintă, Acordul de stabilizare și asociere dintre Comunitățile Europene și Serbia creează fundamentul unor relații apropiate și de durată, bazate pe reciprocitate și interese comune și contribuie la stabilizarea politică, economică și instituțională atât în Serbia, cât și în Balcani.

Acesta reprezintă, de asemenea, pentru Serbia o nouă oportunitate de a se transforma și de a prospera prin intermediul restructurării și a și modernizării globale a economiei. Cred totuși cu tărie că Serbia trebuie să continue consolidarea democrației și a statului juridic, să depună mai multe eforturi în vederea reformării sistemului judiciar și a administrației publice, aplicând principiile justiției și consolidând în același timp structurile administrative și judiciare per ansamblu.

Cred că o condiție de bază pentru integrarea Serbiei în Uniune este soluționarea cazurilor grave de violare a drepturilor omului și a chestiunii privind strânsa cooperare cu Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie.

  Daniel Hannan (ECR). – Dnă președintă, le mulțumesc personalului dvs. și tuturor interpreților pentru răbdarea de care au dat dovadă pe parcursul acestei sesiuni neobișnuit de lungi.

Având de ales între democrație și supranaționalism, Uniunea Europeană optează aproape întotdeauna pentru supranaționalism, iar acest fapt se reflectă cel mai bine în politica sa din Balcanii de Vest. Menținem practic protectorate în Bosnia, Kosovo și, posibil, chiar și în Macedonia, cu unicul scop de a preveni crearea unor frontiere etnografice, așa cum ar alege și localnicii din regiunile respective.

Este foarte dificil să avem o democrație care funcționează bine dacă oamenii nu au destule valori în comun, pentru a accepta guvernul în mod reciproc. Dacă dorim un guvern pentru și de către popor, acest popor trebuie să aibă o identitate, o solidaritate recunoscută de toată lumea.

Altfel spus, democrația are nevoie de „demos”, o unitate cu care ne identificăm când utilizăm cuvântul „noi”. Nu spun că este simplu. Oamenii pot avea mai multe credințe, populațiile pot fi amestecate, însă, în același context, noi ar trebui să tindem spre autodeterminarea națională. Dacă luăm „demos” din democrație, rămâne „kratos” și puterea unui sistem care trebuie să impună prin lege ceea ce nu îndrăznește să ceară în numele patriotismului civic.

  Nirj Deva (ECR). – Dnă președintă, acestea sunt într-adevăr niște vești foarte bune. Când ne amintim cât de departe a ajuns Serbia din punctul de vedere al statului de drept și comparând Serbia cu ceea ce era acum 20 de ani, cred că trebuie să lăudăm și să felicităm administrația sârbă pentru măsurile pe care le-a luat pentru a face din Serbia o țară supusă statului de drept. Chiar și în ce privește relația sa cu Kosovo, statul de drept este acum în mod evident de importanță supremă. În relația sa cu Curtea Penală Internațională, statul de drept este de o importanță capitală.

Reformele sistemului judiciar se bazează pe precedentele internaționale și pe bunele practici internaționale. Chiar și serviciul civil independent pe care îl creează este de înaltă calitate și se așteaptă să aibă performanțe înalte. Criteriile de la Copenhaga sunt respectate. Astfel, din toate aceste puncte de vedere, o țară care a trecut printr-un război dificil a devenit acum o națiune care este adecvată ca un bun partener pentru alte state membre ale Uniunii Europene. Îi felicit pentru acest fapt.

Recomandare: Jelko Kacin (A7-0362/2010)

  Adam Bielan (ECR). – (PL) Dnă președintă, aș dori să mai spun un lucru cu privire la Serbia. Acordul pe care l-am votat astăzi între Uniunea Europeană și Serbia reprezintă un pas de referință către asocierea acestei țări la structurile europene. Douăsprezece state membre au ratificat deja tratatul, cu scopul de a deschide calea aderării Serbiei la Uniunea Europeană. Susțin pe deplin acest acord și aș dori să le solicit statelor membre rămase să îl ratifice cât mai curând posibil. Desigur, integrarea Serbiei în structurile europene necesită o cooperare deplină cu Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie, în ceea ce privește responsabilitatea pentru crimele de război, dialogul continuu privind Kosovo și adoptarea tuturor măsurilor necesare pentru a preveni discriminarea îndreptată împotriva populației de etnie rromă. Cu toate acestea, toate măsurile în vederea extinderii democrației și consolidării protecției drepturilor omului în Serbia sau, altfel spus, măsurile care determină stabilizarea politică, economică și socială din această țară, reprezintă o sursă de mare satisfacție pentru mine și beneficiază de sprijinul meu.

Raport: Marisa Matias (A7-0366/2010)

  Clemente Mastella (PPE). – (IT) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, am votat în favoarea acestui raport deoarece consider Comunicarea Comisiei referitoare la o inițiativă europeană privind boala Alzheimer și alte demențe un pas fundamental în vederea conectării diferitelor politici existente în domeniul sănătății din Europa pentru abordarea acestui tip de boală. Vorbesc din experiență, deoarece tatăl meu a suferit de Alzheimer, la fel ca și bunica mea, și sper ca această linie genetică să se oprească aici.

Prin urmare, intenționăm să ne reînnoim angajamentul pentru a combate acțiunile fragmentate, răspunsurile inconsecvente care există în Europa și condițiile inegale predominante privind tratamentul pentru această boală și accesul la acesta. Intenționăm în schimb să promovăm diagnosticarea timpurie și calitatea vieții, să sporim cunoștințele epidemiologice despre această boală și să coordonăm cercetările existente, sprijinind în același timp solidaritatea între statele membre prin schimbul de bune practici.

În cadrul acestui raport, solicităm o coordonare îmbunătățită între statele membre și un răspuns mai eficient și bazat într-o mai mare măsură pe solidaritate, orientat către prevenirea și tratarea persoanelor care suferă de demență, îndeosebi de Alzheimer, precum și către sprijinirea persoanelor din jurul acestora, fie că sunt profesioniști din domeniul sănătății, furnizori de servicii sau rude.

Pentru ca orice strategie europeană în acest domeniu să dea rezultate, este fundamental - și cu asta închei - ca diferitele state să acorde prioritate elaborării unor planuri naționale de acțiune.

  Seán Kelly (PPE). – (GA) Dnă președintă, am votat în favoarea acestui raport și sunt încântat că acesta a fost acceptat aproape unanim. Trebuie să precizez că am participat la întreaga dezbatere din Parlament, însă nu am avut ocazia să iau cuvântul. Prin urmare, voi profita de acest minut pentru a puncta câteva chestiuni.

Cel mai important aspect se referă la nevoia urgentă de cercetare pentru descoperirea cauzei acestei boli. Ce rol joacă alimentația în declanșarea bolii? Ce rol joacă stresul zilnic? Dar genele? De ce suferă de această boală de două ori mai multe femei decât bărbați?

Acestea sunt niște întrebări foarte importante. Dar fără cercetare nu se poate oferi un răspuns la aceste întrebări și, prin urmare, invit Comisia să aleagă un centru medical renumit care să efectueze aceste cercetări și să furnizeze răspunsurile respective.

  Jarosław Kalinowski (PPE). – (PL) Dnă președintă, boala Alzheimer este o afecțiune pentru care omenirea nu a găsit încă niciun remediu. Informațiile oferite de serviciile medicale arată o creștere alarmantă a numărului de cazuri diagnosticate, iar tendința către o Europă pe cale de îmbătrânire va avea consecințe drastice în viitorul apropiat. Problema demenței nu îi afectează numai pe cei care suferă de această boală, ci, de asemenea, afectează și familia și prietenii apropiați ai acestora care, deseori, sunt obligați să își dedice viețile îngrijirii persoanelor dragi. Avem nevoie urgentă de astfel de rapoarte în cadrul cărora se evidențiază o problemă și se fac propuneri în vederea unor inițiative pentru îmbunătățirea calității sănătății și vieții noastre. Este de la sine înțeles faptul că sprijinirea din punct de vedere social a tuturor familiilor, combinarea eforturilor statelor membre ale UE și crearea de programe de prevenire reprezintă proiecte care merită sprijinul nostru din toate punctele de vedere. Trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a-i ajuta pe cei suferinzi și pentru a reduce pe viitor numărul celor care cad pradă acestei boli.

  Jim Higgins (PPE). – Dnă președintă, ceea ce îmi place la acest raport este faptul că abordează sub mai multe aspecte o provocare senzațională, și anume toate aspectele bolii Alzheimer. Vă referiți la prevenire, diagnosticare, tratament și vindecare. Realitatea este că cele mai mari temeri în ceea ce privește bolile sunt reprezentate de cancer și de Alzheimer. Am depus numeroase eforturi, în primul rând, în vederea diagnosticării cauzelor cancerului, în al doilea rând, în vederea prevenirii acestuia și, în al treilea rând, în vederea identificării unor tratamente pentru vindecarea acestuia. Am realizat multe progrese în acest sens.

Deși boala Alzheimer a fost descoperită în 1906, aceasta încă mai constituie un fenomen special în materie de demență: încă nu se cunosc cauzele și nici tratamente. Totuși, acest raport este foarte binevenit. În același timp, există provocări de proporții. ce măsuri vom lua cu privire la identificarea cauzelor astfel încât să ajungem la o soluție de prevenire și, în al doilea rând, să găsim un tratament definitiv?

Propunere de rezoluție: (B7-0023/2011)

  Syed Kamall (ECR). – Dnă președintă, aceia dintre noi care, fie au vizitat Haiti, fie au văzut dezastrul produs acolo cu ceva timp în urmă și au observat ce s-a întâmplat, vor fi de acord cu faptul că a fost un lucru foarte bun că ONG-urile și serviciile comunitare au colaborat și au abordat problema la fața locului cu privire la adăposturi, alimente, pături și tot felul de asemenea ajutoare.

Dar haideți să privim această situație acum, la un an după acele evenimente. Avem în vedere câteva dintre problemele subliniate în această rezoluție - faptul că haitienii nu au la îndemână decât lopeți, târnăcoape și roabe pentru a curăța, și nu echipamente de dimensiuni mari de care ar avea atâta nevoie. De asemenea, rezoluția deplânge criza gravă a locuințelor din Haiti și abordează necesitatea unui registru cadastral, însă, de asemenea, solicită Comisiei ca, într-un spirit de consens, să garanteze depunerea unor eforturi semnificative, în colaborare cu guvernul, pentru rezolvarea problemei.

Singura chestiune care pare să lipsească din acest raport este rolul sectorului privat. Dacă, pe termen mai lung, vom aborda câteva dintre problemele cu care ne confruntăm, pe termen scurt, este absolut necesar să lucrăm în colaborare cu ONG-urile și cu organizațiile de ajutor, însă, pe termen lung, și industria privată trebuie să joace un rol.

  Nirj Deva (ECR). – Dnă președintă, la un an după cutremurul din Haiti, a fost înlăturată 5 % din cantitatea de moloz, un milion de persoane au rămas fără locuințe, 230 000 de persoane au murit, 300 000 au fost rănite și au fost realizate 15 % din reabilitările posibile în zone locuibile.

De ce? De ce a fost înlăturată numai 5 % din cantitatea de moloz? În urma unui cutremur se dărâmă foarte multe ziduri. Cine le poate strânge? ONG-urile cu lopeți? Comisarii europeni cu găleți? Nu! Acestea pot fi strânse doar cu mecanisme grele de ridicat pe care le deține numai o singură categorie de persoane: și anume armata - forțele aeriene, forțele navale și forțele terestre. Dar ce s-a întâmplat? Când forțele aeriene, forțele navale și forțele terestre au venit să acorde sprijin, stânga din acest Parlament și stânga din întreaga lume le-au alungat afară din Haiti. Și acestea s-au retras! Și, în prezent, întregul loc a rămas așa cum era, și acum la un an de la dezastru.

Este șocant din punct de vedere politic faptul că nimeni nu și-a asumat responsabilitatea pentru această situație, însă, după părerea mea, aceasta aparține grupării de stânga a acestui Parlament și a comunității internaționale.

  Hannu Takkula (ALDE). – (FI) Dnă președintă, aș dori să menționez câteva aspecte cu privire la situația din Haiti. Este foarte important să admitem - la momentul de față se actualizează situația - că nivelurile de coordonare au fost nesatisfăcătoare. Avem nevoie de o coordonare mai bună deoarece progresul este lent.

După cum a afirmat dl Deva mai înainte, este adevărat că situația a început să se politizeze într-o oarecare măsură. Nu este în interesul nimănui ca această situație să fie politizată. Haiti are nevoie de ajutor și de strictul necesar mult mai repede decât anul trecut. Ajutoarele trebuie să ajungă la destinație.

Dacă ne gândim la eforturile depuse la nivelul cel mai apropiat de cetățean, diferitele organizații de sprijin umanitar și-au îndeplinit atribuțiile. Dacă analizăm contribuția Europei în Haiti, multe organizații creștine de sprijin umanitar au realizat acțiuni excelente la nivelul cel mai apropiat de cetățean - adică au ajutat oamenii să supraviețuiască. În plus, ar trebui să recunoaștem aceste eforturi și să le sprijinim ca atare, însă, în cazul crizei din Haiti, este, de asemenea, nevoie de acțiuni pe o scară mai largă și mai bine coordonate, atât la nivel european, cât și, evident, la nivelul ONU.

Propunere de rezoluție: (B7-0031/2011)

  Peter van Dalen (ECR). – (NL) Dnă președintă, Lituania este un stat membru suveran. Parlamentul statului dezbate noi propuneri privind exprimarea sexualității în cadrul mass-media și în public. Democrația Lituaniei lucrează din greu la aceste propuneri. Președintele statului a respins deja de două ori propuneri similare. Dezbaterea politică asupra noilor propuneri a început și, deocamdată, nu se poate prezice rezultatul final.

Totuși, majoritatea Parlamentului European a îmbrățișat această chestiune. Într-adevăr, s-ar părea că majoritatea acestui Parlament beneficiază de o înțelepciune morală care îi ajută să realizeze care aspecte sunt permisibile din punct de vedere moral și care nu. Chiar înainte de a se ști cu siguranță dacă noul act va fi aprobat sau nu și care vor fi prevederile acestuia, ochiul atotvăzător al mai marilor din Parlamentul nostru urmărește cu interes situația din Lituania. În niciun caz nu pot sprijini o astfel de aroganță.

  Miroslav Mikolášik (PPE). – (SK) Dnă președintă, dreptul de a adopta legi naționale aparține organismelor de legiferare ale statului în cauză. Nimeni din afară nu poate interveni asupra acestui drept al unui stat suveran. Și Lituania se bucură de acest drept suveran.

În contextul Uniunii Europene, este, de asemenea, necesar să se precizeze că definiția căsătoriei și a familiei aparține dreptului familiei al fiecărui stat membru în parte și că UE nu ar trebui să intervină în acest domeniu. Protejarea familiei, a instituției care crește copii și îi pregătește pentru viață, nu poate, prin urmare, să fie considerată negativă sau ca o formă de discriminare.

În ceea ce privește protecția minorilor de efectele dăunătoare ale informării publice, și Parlamentul European a hotărât recent că diferitele tipuri de publicitate transmise prin intermediul noilor mijloace de comunicare în ultimii ani au devenit un fenomen social. Acest fenomen atrage după sine informații care sunt în mod deliberat înșelătoare și neclare și riscul de abuz de încredere, iar statul trebuie să găsească o soluție adecvată la această problemă.

Studiile arată că minorii trebuie să beneficieze de o protecție specială cu privire la anumite tipuri de informații care pot avea consecințe grave asupra dezvoltării sănătoase a persoanei. Și atrag atenția asupra acestui aspect în calitate de medic.

  Vytautas Landsbergis (PPE). – Dnă președintă, iată observațiile mele cu privire la rezoluția care condamnă Lituania, deoarece nu s-a întâmplat nimic. Textul adoptat nu cuprinde cel mai important punct de vedere. Iată ceea ce am dorit să propun, fără succes, ca amendament oral la considerente: „întrucât intervenția Parlamentului European în cadrul acestor proceduri ale parlamentelor naționale în cea mai timpurie etapă a acțiunilor privind orice legislație propusă încalcă principiul fundamental al suveranității și subsidiarității statelor membre și, prin urmare, compromite Parlamentul European conectându-l pe acesta într-o mai mare măsură de practicile fostei Uniuni Sovietice” etc. după cum a fost adoptat.

La baza acestei rezoluții a stat doar un proiect de amendament introdus de un deputat din parlamentul național. Subliniez, un amendament. Cu toate acestea, în textul propus de Parlament care tocmai a fost adoptat, acest fapt a fost prezentat cu încăpățânare și în mod nerezonabil la plural și, mai mult decât atât, s-a menționat de șase ori că, aparent, au existat multe amendamente slabe calitativ.

Și titlul rezoluției include o absurditate. Se menționează „privind încălcarea”. Nu a fost vorba despre nicio încălcare, ci doar de o propunere făcută de un deputat; Parlamentul nu a luat nicio decizie care să poată fi considerată drept o încălcare ce a avut loc. Astfel de afirmații reflectă o calitate extrem de redusă a eforturilor depuse pentru elaborarea propunerii, fără a mai menționa lipsa de responsabilitate a celor care au elaborat și au prezentat în vederea votării acest text, care trebuia măcar să fie elaborat într-un mod mult mai inteligent, dacă nu să fie pur și simplu respins. Prin urmare, am votat împotriva acestui text în ansamblul lui.

  Daniel Hannan (ECR). – Dnă președintă, de zeci de ani, statele membre ale Uniunii Europene au înregistrat progrese vaste și în direcția bună cu privire la principiul egalității de tratament în fața legii, al vieții private și al libertății personale, deci sper că niciunul dintre statele membre nu va face un pas înapoi cu privire la această chestiune referitoare la egalitate pe baza orientării sexuale. Nu cred că se va întâmpla acest lucru. După cum au menționat dl Landsbergis acum câteva momente și dl van Dalen mai devreme, în cadrul acestei dezbateri s-a pierdut din vedere faptul că aceasta este doar o propunere. Nu este o rezoluție legislativă.

Vă aduceți aminte că și noi am organizat propriile noastre dezbateri cu privire la această chestiune în Regatul Unit. Ne-am exprimat propriile puncte de vedere cu privire la secțiunea 28. La vremea respectivă păream anormal în cadrul partidului meu deoarece eram împotriva acestei chestiuni. M-am declarat împotrivă chiar din primele zile când încă se mai numea secțiunea 27. Mi s-a părut absolut jignitor faptul de a utiliza legislația ca pe un mecanism de semnalare a aprobării sau a dezaprobării. Când am procedat astfel, am oferit statului o armă incredibil de puternică, o armă utilizată mai târziu în vederea interzicerii pistoalelor și a vânătorii și așa mai departe.

Însă ideea este că eu nu sunt un legiuitor lituanian. Poate că avem în acest Parlament opinii foarte ferme cu privire la legea privind avorturile din Polonia sau la legea privind eutanasia din Țările de Jos. Pentru cetățenii care ne votează, acestea reprezintă aspecte sensibile care trebuie determinate în mod adecvat prin intermediul mecanismelor naționale ale fiecărui stat membru. Ar trebui să avem modestia de a recunoaște dreptul la democrație și supremația parlamentară în cadrul celor 27 de state membre.

Explicații scrise privind votul

Recomandare pentru a doua lectură: Françoise Grossetête (A7-0307/2010)

  Laima Liucija Andrikienė (PPE), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestui document care vizează consolidarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere. Trebuie recunoscut faptul că, în zilele noastre, există o nesiguranță prea mare cu privire la chestiunile legate de accesul la asistență medicală, acoperirea costurilor și asumarea responsabilității pentru monitorizarea clinică în cazul asistenței medicale transfrontaliere. Această directivă intenționează să permită tuturor pacienților - și nu numai celor mai bine informați sau celor cu resurse materiale - să se bucure de o serie de drepturi în cadrul asistenței medicale, deja recunoscute de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Trebuie subliniat faptul că obiectivul acestui document nu este în niciun caz acela de a încuraja asistența medicală transfrontalieră în sine, ci de a asigura disponibilitatea, siguranța și calitatea acesteia, atunci când se dovedește a fi utilă sau necesară. Cetățenii Uniunii Europene trebuie să fie mai bine și mai clar informați cu privire la normele juridice aplicabile în cazul călătoriilor într-un alt stat membru decât cel de afiliere în vederea asistenței medicale. Sunt de acord cu faptul că trebuie să combatem „turismul medical” însă, pentru a proteja drepturile pacienților, trebuie să introducem un sistem simplificat de autorizare prealabilă pentru pacienți, care, cu toate acestea, va asigura avertizarea prealabilă a administratorilor din domeniul sănătății cu privire la orice costuri excepționale implicate de călătoriile către instituții medicale din alte state membre ale UE.

  Antonello Antinoro (PPE), în scris. – (IT) Această recomandare către Consiliu a fost esențială pentru a oferi pacienților cea mai mare securitate juridică posibilă, astfel încât aceștia să își poată exercita în mod real drepturile, potrivit observațiilor Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Totuși, această abordare nu afectează competențele exclusive ale statelor membre cu privire la gestionarea sistemelor de sănătate naționale ale acestora sau a opțiunilor în materie de politici de sănătate naționale, conform prevederilor tratatului. Principalele aspecte abordate sunt: afecțiunile rare; standardele de calitate și de siguranță; procedurile de rambursare a costurilor și de autorizare prealabilă și plățile în avans; rolul punctelor de contact ca și ghișee unice; competența exclusivă a statelor membre cu privire la alegerile referitoare la serviciile medicale și la alegerile etice în domeniul medical; e-sănătatea și cooperarea dintre statele membre.-

Recomandarea clarifică, de asemenea, drepturile pacienților conform prevederilor Curții de Justiție a Uniunii Europene și îmbunătățirile aduse siguranței juridice generale cu privire la asistența medicală transfrontalieră. Scopul acesteia este de a facilita accesul la asistența medicală transfrontalieră sigură, de înaltă calitate, cu rambursarea cheltuielilor și de a promova cooperarea în domeniul serviciilor medicale între statele membre.

  Liam Aylward (ALDE), în scris. – (GA) Am votat în favoarea acestui raport deoarece este adevărat că la momentul actual există o anumită nesiguranță cu privire la chestiunile referitoare la accesul la asistență medicală, medicamente și rambursări în acest domeniu al serviciilor medicale transfrontaliere.

Deși este esențial ca presiunea exercitată asupra sistemelor naționale de sănătate să nu crească și ca inegalitățile să nu devină și mai mari în cadrul acelor sisteme, pacienții trebuie să aibă dreptul și libertatea de a beneficia de asistență medicală transfrontalieră și trebuie să fie informați cu privire la aceste drepturi. Trebuie eliminată incertitudinea juridică existentă cu privire la eligibilitatea pentru serviciile medicale și rambursările transfrontaliere, iar pacienții trebuie informați cu privire la situațiile în care poate fi acoperit tratamentul în alte state membre și la modalitatea de realizare a acestui lucru.

Salut detaliile din cadrul raportului privind stabilirea de puncte de contact în toate statele membre pentru a informa pacienții în legătură cu tratamentele medicale disponibile, cu modalitatea de aplicare în vederea beneficierii de servicii medicale transfrontaliere și cu modalitatea de prezentare a unei plângeri sau a unei solicitări.

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestui document important. Cetățenii Uniunii Europene așteaptă ca statul membru în care locuiesc să le furnizeze servicii medicale sigure, eficiente și de înaltă calitate. Competența privind sistemele medicale din statele membre aparține chiar statelor membre respective și, prin urmare, accesibilitatea și calitatea variază într-o oarecare măsură. Pacienții nu reușesc întotdeauna să obțină tratament adecvat în propriul stat membru, iar acest fapt contravine, în mod fundamental, libertăților garantate prin Tratatul privind UE. Chestiunea privind recunoașterea rețetelor în cadrul Uniunii încă nu a fost soluționată, fapt care cauzează probleme de proporții persoanelor care călătoresc în străinătate. Nu cred că libertatea de circulație a pacienților și dreptul acestora de a alege tratament medical într-un alt stat membru vor încuraja turismul medical. Consider că acest fapt poate reprezenta un semn pozitiv pentru ca statele membre să deruleze reforme adecvate în domeniul serviciilor medicale și să garanteze că serviciile medicale furnizate sunt cât mai diversificate posibil și au o calitate cât mai înaltă, astfel încât, în cazul în care este necesar, pacienții să poată obține tratament într-un alt stat membru.

  Regina Bastos (PPE), în scris. – (PT) Directiva privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere reprezintă un pas esențial către mobilitatea pacienților în cadrul Uniunii Europene. Aceasta vizează clarificarea și sprijinirea accesului la asistență transfrontalieră și de calitate, și, totodată, dreptul pacienților la rambursarea costurilor asistenței medicale transfrontaliere de către statul membru de afiliere, promovând astfel cooperarea între statele membre. În plus, există avantaje clare pentru pacienți, îndeosebi pentru cei care suferă afecțiuni rare și complexe, deoarece va fi posibilă diagnosticarea și tratarea acestora în cel mai adecvat stat membru. O astfel de mobilitate va permite, de asemenea, pacienților să evite în mod legitim listele de așteptare naționale, profitând de serviciile medicale disponibile în alte state membre ale UE. Această directivă va permite tuturor pacienților să beneficieze de o serie de drepturi deja recunoscute de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Aceasta reprezintă, fără îndoială, un pas înainte în procesul integrării europene, în consolidarea solidarității și către o Europă care se concentrează asupra cetățenilor săi. Din aceste motive, am votat în favoarea prezentului raport.

  George Becali (NI), în scris. − Am votat în favoarea acestui raport și îi mulțumesc doamnei raportor pentru munca sa și pentru propuneri. Sunt în favoarea ideii că pacientul trebuie să aleagă în baza nevoilor lui și nu în funcție de mijloacele de care dispune, să aleagă în cunoștință de cauză și fără constrângeri. Pentru cetățenii europeni, dar mai ales pentru cei din noile state membre, printre care și România, mobilitatea pacienților, în locul listelor naționale de așteptare, este urgentă. Am votat, de asemenea, în favoarea ideii de a stabili un sistem de autorizare prealabilă care să fie simplu pentru pacienți.

  Jean-Luc Bennahmias (ALDE), în scris. – (FR) Din ce în ce mai mulți europeni încearcă să beneficieze de servicii medicale într-un alt stat membru decât cel ai cărui cetățeni sunt însă, de multe ori, aceștia recurg la această soluție fără a avea o idee despre drepturile lor în acest domeniu. Cetățenii trebuie să realizeze o mulțime de formalități pentru a le fi rambursate costurile tratamentului transfrontalier și acestora le este foarte greu să găsească informațiile de care au nevoie.

În cadrul acestei prime sesiuni parlamentare a anului 2011 am adoptat o directivă de clarificare a drepturilor pacienților europeni care optează pentru tratament transfrontalier. Textul, adoptat de o majoritate vastă, prevede dreptul pacienților de a li se rambursa costurile tratamentelor pe care le primesc într-un alt stat membru. Aceasta este o veste bună pentru toți pacienții care se află pe liste de așteptare lungi și care se luptă să primească tratament în propriul stat membru.

Încurajarea mobilității ca mijloc de îmbunătățire a tratamentelor oferite pacienților europeni: acesta este obiectivul nostru! De asemenea, va exista o cooperare mai strânsă cu privire la afecțiunile rare, în vederea îmbunătățirii serviciilor medicale pentru pacienții care necesită îngrijiri medicale foarte specializate.

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestui raport deoarece această propunere de directivă vizează acordarea tuturor pacienților a dreptului și a oportunității de a obține servicii medicale fundamentale în alte state membre cât mai repede posibil. În plus, aceasta prevede în mod clar situațiile în care pot fi utilizate aceste servicii deoarece, la momentul actual, normele privind rambursarea în cazul utilizării acestor servicii nu sunt întotdeauna clare și ușor de înțeles. Doresc să subliniez că această directivă trebuie să vizeze toți pacienții - nu numai pe cei mai bine informați sau pe cei cu resurse materiale - și trebuie să garanteze siguranța tuturor pacienților. Încă de la prima lectură, Parlamentul s-a declarat în favoarea acestei directive însă, din păcate, Consiliul nu a luat în considerare toate amendamentele Parlamentului. De exemplu, Consiliul a ignorat chestiunea foarte importantă privind tratarea afecțiunilor rare. Totuși, aproximativ 25 de milioane de europeni suferă de afecțiuni rare și, prin urmare, acestora ar trebui să li se ofere oportunitatea de a primi asistență medicală în alte state membre. În plus, sunt de acord cu poziția Parlamentului privind faptul că, în vederea evitării discriminării persoanelor cu venituri reduse, statul membru de origine trebuie să acopere cheltuielile celuilalt stat membru care furnizează în mod direct tratament, fără a solicita cetățenilor un avans sau, cel puțin, să ramburseze imediat toate cheltuielile aferente asistenței medicale acordate pacientului. De asemenea, este foarte important ca fiecare stat membru să mențină puncte de contact naționale pentru a furniza pacienților informațiile necesare, de exemplu, privind disponibilitatea serviciilor medicale, proceduri și documentația necesară.

  Jan Březina (PPE), în scris. – (CS) Am votat în favoarea raportului Grossetête deoarece acesta elimină nesiguranța care a persistat timp de mulți ani cu privire la rambursarea costurilor și la accesul la servicii medicale transfrontaliere. Deși, până în prezent, numai cei mai bine informați sau cei mai motivați dintre pacienți au profitat de avantajele serviciilor medicale transfrontaliere, la momentul de față, această posibilitate se extinde pentru toți ceilalți pacienți. Sunt de acord cu acoperirea condiționată a costurilor pe baza unei autorizații prealabile în cazuri justificate și precis definite, când serviciile medicale transfrontaliere includ cel puțin o noapte de spitalizare și când este necesară utilizarea unui echipament medical foarte specializat și costisitor sau când există un risc deosebit pentru pacient sau pentru restul populației. În aceste cazuri, consider autorizarea prealabilă drept un instrument de prevenire a turismului medical excesiv.

Creșterea nivelului turismului medical nu asigură o imagine bună pentru multe sisteme medicale europene. Dacă un pacient trebuie să aștepte extrem de mult timp să aibă acces la tratament în statul său de reședință, nu ar trebui să fim surprinși de faptul că acesta dorește să călătorească într-un stat în care va beneficia de îngrijiri medicale mai rapide și, probabil, de o mai înaltă calitate. Totuși în statele în care străinii călătoresc în număr mare pentru tratament medical și operații, există riscul ca pacienților care sunt cetățeni ai statului respectiv să le fie acordate îngrijiri medicale numai după ducerea la îndeplinire a obligațiilor față de pacienții străini.

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. – (PT) Această directivă stabilește norme pentru facilitarea accesului la servicii medicale transfrontaliere sigure și de înaltă calitate și promovează cooperarea în domeniul serviciilor medicale între statele membre, respectând pe deplin jurisdicțiile naționale. Aceasta include valorile fundamentale comune ale universalității, ale accesului la servicii medicale de înaltă calitate, ale echității și ale solidarității. Există avantaje clare pentru pacienți, îndeosebi pentru cei care suferă de afecțiuni rare și cronice, deoarece aceștia vor putea avea acces la centre de expertiză în domeniul afecțiunii de care suferă și vor putea beneficia de serviciile acestor centre. Această directivă reprezintă un alt exemplu al faptului că Europa acționează în interesul cetățenilor europeni deoarece le permite acestora să aleagă instituția care să le furnizeze servicii medicale adecvate, indiferent de statul european în care se află aceasta.

  Carlos Coelho (PPE), în scris. – (PT) Statele membre sunt responsabile cu asigurarea de servicii medicale sigure, de înaltă calitate și eficiente, conform nevoilor cetățenilor acestora. Prin urmare, această directivă nu trebuie să pună în pericol libertatea statelor membre de a decide cu privire la cea mai adecvată formă de servicii medicale. Trăim într-un spațiu al libertății, securității și justiției, în care cetățenii europeni se bucură de libertatea de circulație. Acest lucru înseamnă că stabilirea de norme clare privind furnizarea de asistență medicală transfrontalieră este esențială, îndeosebi cu privire la aspectul referitor la costurile serviciilor medicale dintr-un alt stat membru. În conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, această directivă oferă cetățenilor europeni o securitate sporită, permițându-le să beneficieze într-un alt stat membru de serviciile medicale necesare, costurile aferente fiind rambursate în limita sumei stabilite de sistemul național al acestora. Este importantă crearea unui sistem simplificat de autorizare prealabilă a serviciilor medicale, care să nu reprezinte un obstacol în calea pacienților care primesc asistență medicală sigură și de calitate. Această directivă reprezintă un prim pas fundamental către garantarea mobilității pacienților din cadrul UE, dat fiind faptul că, în loc de a recurge la decizii juridice în cazuri individuale, sunt de preferat norme minime standardizate.

  Lara Comi (PPE), în scris. – (IT) Salut adoptarea directivei care vizează introducerea de norme noi care să guverneze asistența medicală transfrontalieră. Uniunea Europeană face un pas important prin adoptarea noii legislații. Acest fapt nu numai că va facilita furnizarea de servicii medicale, îndeosebi în regiunile de la frontiere, și va spori oportunitățile de tratament pentru cetățenii UE; dar va promova și progresele generale în domeniul serviciilor medicale datorită stimulentelor privind cercetarea, rezultate în urma cooperării dintre statele membre. În ceea ce mă privește, salut introducerea unei legislații în vederea consolidării cooperării în materie de afecțiuni rare. Această măsură le va permite cetățenilor care suferă de astfel de afecțiuni să beneficieze de avantajele unei cooperări mai strânse în domeniul serviciilor medicale între statele membre. În plus, solicitările privind condiționarea rambursării de tratamentul furnizat și de costurile acoperite de sistemul medical din statul de origine al pacientului și autorizarea în prealabil a tratamentului care implică spitalizare reprezintă norme de siguranță care vor contribui la garantarea stabilității serviciilor medicale naționale. Prin urmare, această directivă permite înregistrarea de progrese semnificative privind îmbunătățirea serviciilor medicale, prin stabilirea unui echilibru între nevoile statelor membre, care sunt responsabile pentru furnizarea de servicii medicale, și nevoile cetățenilor, care sunt principalii beneficiari ai unor astfel de servicii.

  Corina Crețu (S&D), în scris. − Proiectul de rezoluție legislativă referitoare la poziția Consiliului în prima lectură în vederea adoptării unei directive a Parlamentului European și a Consiliului privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere este un document important, și adoptarea rezoluției ar fi un mare pas înainte în domeniul social. Posibilitatea cetățenilor UE de a se trata oriunde pe teritoriul UE va obliga statele în care starea sistemului de sănătate este precară să-și schimbe prioritățile și să acorde atenția cuvenită acestui domeniu.

În paralel, această posibilitate va pune în concurență directă diversele sisteme, obligându-le să evolueze și să acorde atenția cuvenită așteptărilor și nevoilor pacienților.

În același timp, va favoriza apariția unor poli de excelență medicală transfrontalieri, care să servească și ca platforme pentru pregătirea și specializarea studenților și medicilor.

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D), în scris. − Consider benefică introducerea în directiva privind plata serviciilor medicale în străinătate a cerinței stabilirii unei liste de criterii și condiții specifice pentru justificarea refuzului, de către o autoritate națională, a tratamentului unui pacient în străinătate. Aceste condiții trebuie să aibă în vedere posibilul risc pentru pacient sau publicul larg, pentru situația în care există mai multe solicitări similare. Sper că directiva va primi undă verde și de la Consiliu, pentru a intra în vigoare în cel mai scurt timp, în beneficiul pacienților.

  Proinsias De Rossa (S&D), în scris. – Susțin această propunere privind asistența medicală transfrontalieră. Serviciile medicale nu ar trebui niciodată tratate drept un serviciu comercial. Această inițiativă vizează garantarea eliminării obstacolelor inutile din calea pacienților care doresc acces la servicii medicale într-un alt stat membru decât cel de afiliere. Aceasta urmărește aplicarea normelor pe care Curtea Europeană de Justiție le-a prevăzut în multe hotărâri judecătorești. În plus, aceasta vizează clarificarea aspectelor cu privire la dreptul pacienților de a le fi rambursate cheltuielile medicale de către statul de afiliere. În procesul de asigurare de servicii medicale de înaltă calitate, sigure și eficiente, este importantă asigurarea unui echilibru între dreptul pacienților UE de a avea acces la tratament transfrontalier și capacitatea sistemelor de sănătate naționale și prioritățile serviciilor medicale naționale. Această directivă va clarifica aspectul referitor la rambursarea costurilor serviciilor medicale pe care pacienții le-au primit într-un alt stat membru și va asigura o bună funcționare și un echilibru financiar al sistemelor medicale naționale. Este important ca statele membre să poată opta pentru stabilirea unui sistem bine definit de autorizare prealabilă pentru rambursarea costurilor de spitalizare sau ale serviciilor medicale de specialitate.

  Marielle De Sarnez (ALDE), în scris. – (FR) Transmitem un semnal puternic cetățenilor noștri propunându-le un sistem în cadrul căruia nevoile pacienților vor avea prioritate. Parlamentul European și-a menținut poziția unită și fermă cu privire la recunoașterea reală a nevoilor pacienților din Europa, ceea ce reprezintă un prim pas către consolidarea dreptului acestora de a avea acces la servicii medicale de înaltă calitate și sigure în Europa. În temeiul noilor norme, cetățenilor europeni li se vor putea rambursa cheltuielile pentru tratamentul primit într-un alt stat membru în aceeași măsură în care tipul și costurile tratamentului ar fi acoperite, în mod normal, în statul de afiliere. Autoritățile vor avea competența de a cere pacienților să solicite autorizare prealabilă a tratamentului care necesită o noapte de spitalizare sau asistență medicală de specialitate, iar orice refuz trebuie să fie clar justificat. Asistența medicală transfrontalieră ar putea constitui un avantaj, îndeosebi pentru persoanele care se află pe liste de așteptare lungi sau pentru cele care în statul de reședință nu au la dispoziție servicii medicale de specialitate. Trebuie să ne asigurăm acum că punerea în aplicare a acestei directive este monitorizată adecvat și că aceasta aduce rezultate reale din punctul de vedere al asistenței medicale acordate pacienților din Europa.

  Anne Delvaux (PPE), în scris. – (FR) Chestiunea privind serviciile medicale transfrontaliere este negociată de mult timp și a dat naștere unor proteste în momentul în care, în cadrul unui proiect anterior, apărea riscul creării unui sistem medical care, pe de o parte, ar fi promovat turismul medical în cazul pacienților care dispuneau de resurse materiale suficiente și, pe de altă parte, ar fi avut un efect negativ asupra statelor membre care nu și-ar fi putut planifica furnizarea de servicii medicale pe baza unei cereri care depindea de calitatea oferită... Textul adoptat miercuri este mai consensual. Acesta permite pacienților europeni să beneficieze de tratamente care nu sunt disponibile în statele de reședință ale acestora sau de tratamente pentru care s-au întocmit liste lungi de așteptare. Costul tratamentelor primite într-un alt stat membru este rambursat în statul în care pacientul este luat în evidență însă rambursarea se limitează la suma care ar fi fost plătită pentru tratamente similare de către statul de afiliere. Pacienții vor fi nevoiți să solicite autorizare prealabilă pentru anumite tratamente de specialitate sau care necesită o noapte de spitalizare. Cu toate acestea, orice refuz privind autorizarea va trebui justificat. Aceasta reprezintă încă un pas către o Europă a sănătății mai concretă. Nu putem decât să fim încântați de acest fapt.

  Robert Dušek (S&D), în scris. – (CS) Se înregistrează o lipsă generalizată de sensibilizare a cetățenilor și o atitudine prealabilă de respingere care domină în ceea ce privește accesul la asistență medicală transfrontalieră. În cadrul libertăților UE, fiecare cetățean ar trebui să poată beneficia de servicii medicale într-un alt stat membru ca o chestiune de principiu, în cazul în care terapia sau tratamentul din statul membru respectiv este de o calitate sporită sau mai rapid și în cazul în care pacientul plătește singur pentru tratament sau terapie. Prin urmare, garantarea accesului cetățenilor la asistență medicală într-un alt stat membru reprezintă o chestiune prioritară. Această dezbatere se desfășoară de mulți ani fără încă a înregistra progrese semnificative. Cetățenii pot beneficia de tratament într-un alt stat membru doar în caz de urgențe. Prin urmare, nu este posibilă planificarea tratamentelor sau a asistenței medicale într-un alt stat membru.

Există întotdeauna o cerință privind deținerea unei asigurări de sănătate în statul respectiv, asigurare care nu poate fi obținută decât, bineînțeles, de cetățenii europeni care sunt rezidenți permanenți ai statului în cauză. Această cerință este pur și simplu lipsită de sens deoarece niciun cetățean nu se poate bucura de asigurare medicală în două sau mai multe state ale UE, întrucât o persoană nu poate deține decât o singură adresă permanentă, și aceasta va fi în statul de reședință. Prin urmare, împiedicăm pe cale legislativă cetățenii UE să investească, într-o mai mare măsură, în propria sănătate și în tratamente atunci când aceștia încearcă să facă acest lucru. Recomandarea reprezintă cel puțin un pas mic în direcția corectă și, prin urmare, voi vota pentru adoptarea sa.

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Această propunere clarifică și facilitează accesul la asistența medicală transfrontalieră și exercitarea dreptului la rambursare din partea statului membru de afiliere, permițând tuturor pacienților din cadrul UE să beneficieze de servicii medicale într-un alt stat membru. De fapt, aceste drepturi au fost deja recunoscute de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Este un pas înainte în procesul de integrare europeană și în consolidarea solidarității, implicând liste de așteptare reduse, o mai bună calitate a serviciilor medicale și stimulente în vederea cercetării științifice. Afecțiunile rare reprezintă o prioritate, iar diagnosticarea și tratarea pot fi realizate acum într-un alt stat membru care deține serviciile medicale cele mai adecvate în acest sens. Această directivă vizează toți cetățenii europeni care au nevoie de asistență medicală. Prin urmare, ministrul sănătății din Portugalia greșește atunci când afirmă că această opțiune este disponibilă cetățenilor cu educație superioară și celor cu mai multe resurse financiare: acest lucru se întâmplă acum, înainte de adoptarea directivei. Portugalia are servicii medicale excelente și trebuie neapărat să se implice în cadrul acestui proiect important: statul trebuie să profite de această directivă pentru a se moderniza într-o măsură și mai mare și trebuie să intre în competiție în ceea ce privește furnizarea de servicii în acest domeniu tuturor cetățenilor europeni care au nevoie de acestea.

  Carlo Fidanza (PPE), în scris. – (IT) Salut noua legislație care guvernează drepturile pacienților la tratament medical într-un alt stat membru al UE. Eforturile depuse de Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), în strânsă cooperare cu alte grupuri politice, au fost încă o dată fundamentale. Aprobarea raportului colegei noastre din Franța, dna Grossetête, a fost obținută în urma unor negocieri de lungă durată cu Consiliul și va permite înregistrarea unui progres semnificativ într-un domeniu în care legislația existentă nu era suficientă. Noua legislație, care vizează numai persoanele care aleg să beneficieze de asistență medicală transfrontalieră, stabilește faptul că cetățenilor europeni li se pot rambursa cheltuielile pentru tratamentul medical primit într-un alt stat membru, cu condiția ca sistemul medical din statul membru de afiliere să acopere tratamentul și costurile asociate. Toate aceste aspecte sunt deosebit de semnificative dacă ne gândim că accesul la servicii medicale transfrontaliere poate constitui un avantaj major pentru pacienții care se află pe liste de așteptare lungi sau care nu pot găsi tratament de specialitate în statul de reședință.

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. – (PT) Am votat împotriva acestei Directive privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere, chiar dacă s-au adus unele modificări textului inițial. Acest text final reprezintă rezultatul unui compromis la care s-a ajuns cu majoritatea Consiliului, acordându-se 30 de luni în vederea punerii în aplicare a noilor dispoziții de către statele membre.

Votul nostru împotriva acestuia este determinat de aplicarea principiului privind libertatea de circulație în ceea ce privește serviciile medicale, fără a ține seama de specificitățile acestora, inclusiv de nevoia unui sistem medical public național, al cărui scop fundamental este, în fiecare țară, acela de a veni în întâmpinarea nevoilor cetățenilor.

Trebuie să avem în vedere faptul că această propunere a Comisiei a venit în urma refuzului Parlamentului, în anul 2007, de a permite includerea serviciilor medicale în Directiva privind serviciile în cadrul pieței interne, datorită eforturilor majore ale lucrătorilor și ale publicului, care au combătut acea parte din cadrul infamului proiect de directivă Bolkestein.

Totuși, decizia finală a Parlamentului, împotriva căreia noi am luptat întotdeauna, include o serie de concesii care permit oricărui stat membru care dorește acest lucru, să utilizeze anumite mecanisme pentru a își proteja propriile servicii publice.

Prin urmare, deși accesul la serviciile medicale ar putea fi îngreunat, îndeosebi pentru persoanele care nu au posibilitatea de a profita de servicii medicale private sau care nu își pot permite să călătorească în străinătate, consecințele practice ale punerii în aplicare a acestei directive vor depinde totuși de decizia parlamentului și a guvernului portughez.

  Lorenzo Fontana (EFD), în scris. – (IT) Este fundamentală îmbunătățirea situației privind dreptul cetățenilor de a primi asistență medicală când se află într-un alt stat membru. Sper că temerile privind intervenția excesivă a legislației europene în legislația statelor membre nu vor fi confirmate. Cu toate acestea, consider că este bine ca pacienții să se poată bucura de dreptul la tratament medical într-un alt stat membru și de dreptul de a le fi rambursate cheltuielile aferente acestui tratament în limita sumei maxime aprobate de sistemul medical din statul membru de afiliere. Prin urmare, am decis să sprijin recomandarea dnei Grossetête.

  Pat the Cope Gallagher (ALDE), în scris. – (GA) Sprijin dreptul pacienților de a avea acces la tratamentul medical necesar într-un stat membru al UE, altul decât statul de reședință. Fiecare cetățean irlandez și, într-adevăr, fiecare cetățean european are dreptul de a călători într-un alt stat membru al UE pentru a beneficia de tratament medical. Nu mă declar în favoarea „turismului medical”, însă sprijin un sistem care să ajute pensionarii care locuiesc în străinătate și pe cei care suferă de afecțiuni rare sau neobișnuite.

  Elisabetta Gardini (PPE), în scris. – (IT) În timpul dezbaterilor parlamentare anterioare, s-a repetat deseori că această directivă nu intenționează să încurajeze „turismul medical”, ci doar stabilește norme clare privind asistența medicală transfrontalieră.

Este important ca tratamentul medical acordat într-un alt stat membru decât statul membru de afiliere al pacientului să se bazeze pe o nevoie obiectivă, dovedită, în vederea evitării împovărării sistemelor medicale cu costuri excesive care ar compromite, în mod inevitabil, eficiența acestora. S-a înregistrat un progres cu privire la afecțiunile rare: pacienții vor putea accesa cu o mai mare ușurință asistența medicală de specialitate și vor avea opțiunea de a solicita să fie consultați de un specialist dintr-un alt stat membru al UE.

Prin urmare, consider că este importantă înființarea de puncte de contact naționale pentru a asigura faptul că pacienții sunt pe deplin informați cu privire la tratamentele disponibile în alte state membre și la modalitatea de accesare a acestora și de rambursare a costurilor aferente. În cele din urmă, aș dori să subliniez faptul că, în niciun caz, nu ar trebui pusă la îndoială jurisdicția exclusivă a statelor membre cu privire la tratamentele disponibile și la alegerile etice în domeniul medical.

  Lidia Joanna Geringer de Oedenberg (S&D), în scris. – (PL) Directiva privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere reprezintă un nou instrument juridic absolut esențial, care poate îmbunătăți semnificativ situația pacienților din Uniunea Europeană. La momentul actual, pacienții care doresc să beneficieze de servicii medicale într-un alt stat decât statul de reședință se confruntă cu multe obstacole de ordin administrativ și financiar. Prin urmare, numai cei cu o situație materială foarte bună își pot permite luxul de a beneficia de servicii medicale transfrontaliere. În vederea soluționării acestor probleme, propunerea de directivă prevede simplificarea pe cât posibil a procedurilor administrative, de exemplu, prin limitarea obligației de a obține autorizație prealabilă pentru tratament din partea organismului de sănătate național și prin garantarea unui schimb de informații mai bun cu privire la serviciile medicale din alte state prin înființarea de puncte de contact naționale. Acest fapt nu înseamnă promovarea „turismului medical”, după cum pretind anumite persoane, ci garantarea dreptului la asistență medicală de încredere și de înaltă calitate în caz de nevoie. De asemenea, consider că această directivă poate, pe termen lung, să contribuie la armonizarea nivelului serviciilor medicale în cadrul fiecărui stat membru al UE în parte.

Ar trebui să plasăm pe primul plan binele pacienților în momentul examinării propunerii de directivă. Rolul legiuitorilor este de a adopta o legislație care să reducă formalitățile presupuse de accesul la servicii medicale și să ofere cetățenilor cu o stare de sănătate precară o gamă largă de opțiuni privind serviciile medicale. Prin urmare, sprijin pe deplin această propunere de directivă privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere și sper că, în urma negocierilor, care se află în desfășurare de șapte ani, se va ajunge la un acord cu Consiliul.

  Robert Goebbels (S&D), în scris. – (FR) În cele din urmă, am votat în favoarea directivei privind asistența medicală transfrontalieră. Compromisul dintre Parlament și Consiliu este acceptabil, îndeosebi deoarece recunoaște dreptul statelor de a adopta măsuri de protejare a echilibrului financiar al sistemelor de securitate socială ale acestora, nu în ultimul rând printr-un sistem de autorizare prealabilă pentru rambursarea financiară a cheltuielilor aferente tratamentului medical primit într-un alt stat membru. Acest fapt va preveni orice formă de turism medical.

Fosta Comisie a considerat în mod eronat că asistența medicală reprezintă doar un alt serviciu comercial. Unii deputați în Parlamentul European greșesc atunci când afirmă că Europa sănătății a devenit o realitate. Cele mai bune tratamente nu vor fi niciodată disponibile pentru cetățenii obișnuiți, ci vor depinde de relații și, îndeosebi, de resurse materiale sporite. Din păcate, aceasta este realitatea care nu poate fi tratată cu superficialitate în directivă.

  Louis Grech (S&D), în scris. – Salut raportul Grossetête referitor la adoptarea unei Directive privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere. Voturile de astăzi ne-au adus cu un pas mai aproape de definirea drepturilor pacienților în cadrul legislației europene. Este absolut necesar ca, imediat ce această directivă intră în vigoare, pacienții să nu fie lăsați să se confrunte cu povara economică a asistenței medicale transfrontaliere și ca rambursările să se efectueze la timp și în mod adecvat. Înalta calitate, echitatea, solidaritatea și universalitatea în domeniul serviciilor medicale trebuie să rămână principiile directoare de-a lungul etapelor de transpunere și de punere în aplicare a directivei în diferitele state membre. În plus, guvernele trebuie să publice termenele-limită și planurile de acțiune privind o mai bună monitorizare și garantare a punerii în aplicare a acestei directive.

În cele din urmă, pentru ca această directivă să fie cu adevărat eficientă, Comisia trebuie să monitorizeze și să supravegheze coordonarea dintre statele membre de afiliere și cele în care se asigură asistența medicală și să garanteze evitarea oricăror inegalități sau disparități între pacienți cu privire la accesul la asistența medicală și tratamentul transfrontaliere.

  Nathalie Griesbeck (ALDE), în scris. – (FR) În calitate de cetățean originar din singura regiune a Franței care se învecinează cu trei alte state membre ale UE și care reprezintă un electorat care se confruntă în mod special cu probleme transfrontaliere, sunt foarte sensibilă la aceste chestiuni. Într-adevăr, frontierele constituie încă prea des obstacole în domenii ale vieții transfrontaliere de zi cu zi. Europa are la baza principiul libertății de circulație a cetățenilor; această libertate, această mobilitate a cetățenilor, trebuie să se aplice, de asemenea, în cazul pacienților. Prin urmare, aspectul privind asistența medicală transfrontalieră este, fără îndoială, esențial. Acesta este motivul pentru care am votat ferm în favoarea acestui raport privind drepturile pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere. Acest text va permite pacienților să aibă acces mai ușor la tratament într-un alt stat membru. În primul rând, clarifică normele care se vor aplica; pacienții vor putea accesa mai multe informații (îndeosebi prin intermediul punctelor de contact) cu privire la drepturile acestora sau la rambursarea cheltuielilor. Prin urmare, acesta reprezintă un pas decisiv și concret, care va aduce o valoare adăugată reală dezvoltării unei Europe sociale și a unei adevărate Europe a sănătății.

  Mathieu Grosch (PPE), în scris. – (DE) Salut Directiva privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere. Furnizarea de servicii medicale în cel mai scurt timp posibil și cu o concentrare sporită asupra pacienților, putând fi accesate și de celelalte state membre, reprezintă o cerință esențială în vederea unei colaborări mai strânse între statele membre ale UE. Serviciile medicale transfrontaliere reprezintă o realitate de zi cu zi în regiunile de frontieră precum cea din care provin eu. În acest context, sunt foarte încântată că va fi facilitat accesul la servicii medicale transfrontaliere de încredere și de înaltă calitate și că vor fi rambursate cheltuielile aferente tratamentelor. Mă declar în favoarea asigurării de valoare adăugată pacienților care se află pe liste de așteptare. Aceste noi norme vor permite acestora să fie tratați mai repede într-un alt stat membru și să nu mai aștepte un timp îndelungat accesul la servicii medicale în statul lor de reședință. Este adevărat că stabilirea normelor privind refuzarea autorizării prealabile este o chestiune sensibilă și clarifică situația. Totuși anumite probleme privind asistența medicală transfrontalieră rămân nesoluționate, îndeosebi pentru lucrătorii transfrontalieri pe termen lung care, după pensionare, nu vor mai avea acces sau vor avea doar acces restricționat la servicii importante pentru aceștia în statul în care au lucrat înainte.

  Sylvie Guillaume (S&D), în scris. – (FR) Am votat în favoarea acestui text care, în final, evită transformarea serviciilor medicale într-o simplă „marfă”. În plus, doresc să mulțumesc președinției spaniole pentru această directivă și pentru sprijinul acordat restabilirii sistemului privind autorizarea prealabilă în cadrul serviciilor medicale de specialitate și transfrontaliere.

Da, Uniunea Europeană promovează mobilitatea cetățenilor săi și are datoria de a legifera în domeniul serviciilor medicale. Totuși trebuie să garantăm faptul că sănătatea rămâne un bun public accesibil tuturor și în cele mai bune condiții posibile, și nu o sursă de dezvoltare care întoarce sistemele de sănătate naționale și sistemele de securitate socială unele împotriva celorlalte.

  Małgorzata Handzlik (PPE), în scris. – (PL) Directiva privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere reprezintă un pas fundamental către eliminarea barierelor pe care pacienții le-au întâlnit în cadrul statelor membre ale UE până la momentul actual. Obiectivul fundamental al acesteia este facilitarea accesului cetățenilor europeni la servicii medicale din alte state membre, îndeosebi a accesului la servicii care nu sunt imediat disponibile în statul de reședință al acestora. Aceasta reprezintă o veste bună pentru cei care locuiesc în regiuni transfrontaliere și, în primul rând, pentru persoanele care suferă de afecțiuni rare care necesită tratament de specialitate care nu este disponibil în statul de reședință al acestora. De asemenea, sunt încântată să văd un număr de prevederi care asigură anumite beneficii pacienților, precum recunoașterea reciprocă a rețetelor, eliminarea obligativității de a deține o asigurare suplimentară pentru străinătate și accesul la fișe medicale. Ideea privind înființarea de puncte de contact naționale care să informeze pacienții cu privire la drepturile pe care le au, reprezintă, de asemenea, un aspect-cheie.

Pacienții ar trebui să fie foarte bine informați cu privire la procedurile de accesare a asistenței medicale transfrontaliere. Aceștia ar trebui, de asemenea, să fie informați cu privire la procedurile pentru rambursarea costurilor aferente acestor servicii medicale, care vor fi rambursate conform costurilor curente din statul în care este asigurat pacientul. Consider că soluțiile găsite vor facilita accesul pacienților la servicii medicale sigure și de înaltă calitate în întreaga Uniune Europeană.

  Ian Hudghton (Verts/ALE), în scris. – Am votat pentru eliminarea serviciilor medicale din domeniul de aplicare al Directivei privind serviciile în urmă cu câțiva ani și am votat la prima lectură împotriva Directivei privind aplicarea drepturilor cetățenilor în cadrul asistenței medicale transfrontaliere. La momentul respectiv, părea că în cadrul Comisiei exista tendința de a trata serviciile medicale drept un „bun comercial”. Nu astfel privesc eu serviciile medicale - pacienții nu ar trebui considerați doar simpli consumatori care plătesc. Totuși Consiliul a îmbunătățit, în mare măsură, proiectul de legislație, iar bazele juridice ale acestuia nu mai reprezintă doar o chestiune de piață internă. Prin urmare, am votat în favoarea raportului și sunt încrezător că acesta va îmbunătăți drepturile pacienților în întreaga Europă.

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestui document deoarece vizează consolidarea drepturilor pacienților în domeniul asistenței medicale transfrontaliere. Este regretabil faptul că, la momentul actual, există o nesiguranță prea mare cu privire la accesul la asistență medicală, la rambursarea cheltuielilor și la responsabilitatea pentru supravegherea clinică în domeniul asistenței medicale transfrontaliere. Această directivă intenționează să permită tuturor pacienților - și nu numai celor mai bine informați sau celor cu resurse materiale - să se bucure de o serie de drepturi în cadrul asistenței medicale, deja recunoscute de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Obiectivul acestui document nu este în niciun caz acela de a încuraja asistența medicală transfrontalieră, ci acela de a garanta disponibilitatea, siguranța și calitatea acesteia în momentul în care pacienții au nevoie de astfel de servicii. Directiva are scopul de a oferi pacienților o alegere bazată pe nevoile acestora, și nu pe resursele lor materiale, și informată, nu făcută sub presiune. În plus, sunt de acord cu poziția Parlamentului cu privire la faptul că, în vederea evitării discriminării cetățenilor cu venituri reduse, statul membru de origine trebuie să plătească direct spitalul din celălalt stat membru care furnizează tratamentul, fără a solicita cetățenilor să depună un avans sau orice costuri ale asistenței medicale oferite pacientului trebuie, cel puțin, rambursate imediat. De asemenea, este foarte important ca fiecare stat membru să înființeze centre de contact naționale pentru a furniza pacienților toate informațiile necesare, de exemplu cu privire la disponibilitatea serviciilor medicale, la proceduri și la documentația necesară.

  Filip Kaczmarek (PPE), în scris. – (PL) Am votat în favoarea adoptării raportului Grossetête datorită câtorva motive fundamentale. Directiva privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere are multe aspecte pozitive. Aceasta elimină barierele care stau în calea asistenței medicale, garantează accesul tuturor la servicii medicale în cadrul întregii UE, pune capăt discriminării pacienților, introduce recunoașterea reciprocă a rețetelor, reduce timpul de așteptare în vederea programărilor la medici și elimină necesitatea de a deține o asigurare suplimentară transfrontalieră. Aspectele introduse de directivă privind accesul sporit la asistență medicală pentru pacienții care suferă de afecțiuni rare și un nivel mai ridicat de rambursare pentru persoanele cu handicap reprezintă puncte adiționale în favoarea acesteia.

Directiva vizează prevenirea turismului medical prin prevederea faptului că respectivele cheltuieli aferente tratamentelor vor fi rambursate până la nivelul costurilor care ar fi fost acoperite în statul membru în cadrul căruia pacientul deține asigurare și, în cazul în care costurile se dovedesc a fi sub nivelul maxim acceptat de statul de afiliere, acestea vor fi rambursate în întregime.

Chestiunea privind autorizarea a dat naștere multor dezbateri. O autorizare prealabilă din partea Fondului național de sănătate nu este necesară decât în caz de tratament în spital sau de proceduri medicale costisitoare și nu va fi solicitată pentru alte forme de tratament, cu condiția ca acestea să fie incluse în ceea ce este cunoscut drept gama de servicii acoperite. Dacă un stat membru nu a autorizat pacienților tratament de specialitate la nivel național, directiva nu creează niciun drept nou care să le ofere pacienților acces la un astfel de tratament transfrontalier sau la rambursarea costurilor aferente tratamentului. O excepție fundamentală o reprezintă însă cazurile persoanelor cu afecțiuni rare.

  Sandra Kalniete (PPE) , în scris. – (LV) Directiva privind dreptul cetățenilor UE de a beneficia de asistență medicală în oricare dintre cele 27 de state membre reprezintă un pas semnificativ în direcția unor servicii medicale mai bune în cadrul UE. Aceasta este cu adevărat oportună, dată fiind mobilitatea foarte răspândită a forței de muncă în cadrul UE. De la intrarea în vigoare a Directivei, pacienții vor beneficia de informații cuprinzătoare cu privire la noile norme, astfel încât aceștia să cunoască oportunitățile pe care le au la dispoziție și să profite pe deplin de acestea. Cetățenii vor putea beneficia de tratament inițial în oricare dintre statele membre, iar doctorii nu vor putea refuza acordarea acestui tratament. Directiva prevede faptul că, pe viitor, cetățenii vor putea alege în care dintre statele membre doresc să beneficieze de servicii medicale planificate.

Totuși aceștia vor avea nevoie de o autorizare prealabilă din partea statului lor de reședință, deoarece plata pentru tratament se va face în funcție de prețurile predominante în statul de reședință al pacientului. Totuși aceasta reprezintă un pas în direcția corectă, deoarece va spori disponibilitatea serviciilor medicale. Ar trebui să amintim că cetățenii au dreptul de a primi servicii medicale într-unul dintre statele membre dacă aceste servicii nu sunt disponibile în statul în care locuiesc. Acest fapt este deosebit de important în cazul problemelor de sănătate complicate sau rare. Din acest motiv, atât eu, cât și grupul din care fac parte sprijinim această directivă, întrucât reprezintă un pas important realizat de Parlament; un pas care va avea un efect benefic asupra vieților cetățenilor Europei.

  Giovanni La Via (PPE), în scris. – (IT) Am sprijinit recomandarea dnei Grossetête deoarece această propunere de directivă va aduce avantaje cetățenilor europeni. Noile norme privind tratamentul medical prevăd, de fapt, că cetățenilor europeni li se pot rambursa cheltuielile aferente tratamentului medical primit într-un alt stat membru, cu condiția ca tratamentul solicitat și costurile acestuia să fie acoperite, în mod normal, de statul de reședință al pacientului. Acest fapt va constitui un avantaj pentru pacienți și va reduce semnificativ listele de așteptare care uneori sunt extrem de lungi. În cadrul societății în care trăim există o mobilitate din ce în ce mai mare și cred că, acum mai mult decât oricând, este importantă facilitarea mobilității în rândul cetățenilor UE, inclusiv într-un domeniu extrem de important precum cel al asistenței medicale. De asemenea, consider că este important să atragem atenția asupra noii legislații privind lupta împotriva afecțiunilor rare, deoarece aceasta vizează consolidarea cooperării dintre statele membre, în vederea garantării faptului că pacienții europeni își pot exercita pe deplin dreptul la tratament.

  Elżbieta Katarzyna Łukacijewska (PPE), în scris. – (PL) Consider că Directiva privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere reprezintă un succes și, prin urmare, am votat în favoarea adoptării dispozițiilor acesteia. Sănătatea este cel mai de preț bun pe care îl avem. Aș dori ca europenii să aibă acces la asistență medicală de cea mai înaltă calitate. Directiva reprezintă o sursă de oportunități și de speranțe pentru pacienți și forțează sistemele medicale să pună în aplicare noi reforme. Directiva deschide spitale și clinici europene, inter alia, pentru pacienți polonezi. Aceasta confirmă faptul că Europa se află în procesul de dezvoltare și că prioritatea noastră este îmbunătățirea și promovarea cooperării dintre statele membre ale UE în domeniul protecției sănătății.

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport deoarece acum s-a clarificat acum faptul că pacienții britanici pot beneficia în străinătate numai de asistența medicală asigurată de stat la care aceștia ar avea dreptul în temeiul NHS (sistemul național de sănătate). Salut faptul că amendamentele care urmăreau extinderea drepturilor prin acordarea de acces la „toate metodele de tratament care au fost (...) testate în măsură suficientă de către oamenii de știință din domeniul medicinal la nivel internațional” sau la „asistență medicală de eficacitate identică” au fost combătute. Povara utilizării necontrolate a asistenței medicale transfrontaliere ar fi putut fi enormă pentru sistemul național de sănătate.

  Jiří Maštálka (GUE/NGL), în scris. – (CS) Documentul prezentat amintește de o dezbatere care a avut loc în Parlamentul European în cadrul mandatului parlamentar anterior. Actuala propunere a Comisiei conținea câteva lacune și riscuri care ar putea avea un impact negativ asupra asistenței oferite consumatorilor și, astfel, asupra cetățenilor. Salut compromisul din cadrul amendamentului 107, în principal deoarece îmbunătățește garantarea furnizării de asistență medicală transfrontalieră pacienților și subliniază o tendință pozitivă către o sensibilizare sporită a pacienților. Nu în ultimul rând, consider pozitiv faptul că amendamentul subliniază responsabilitatea statelor membre de a furniza asistență medicală sigură, de înaltă calitate, eficientă și accesibilă pe teritoriul acestora. De asemenea, consider importantă definirea condițiilor în care un stat membru poate refuza să acorde autorizația prealabilă. Amendamentul include, de asemenea, măsuri pozitive privind interoperabilitatea și sprijină cooperarea în domeniul prevenirii și al diagnosticării.

  Véronique Mathieu (PPE), în scris. – (FR) Cum putem garanta tuturor cetățenilor europeni dreptul fundamental de a circula liber pe teritoriul nostru comun, fără a le oferi oportunitatea de a beneficia de asistență medicală într-un alt stat membru decât statul de reședință al acestora? Adoptarea acestui proiect de directivă va permite, în cele din urmă, includerea mobilității pacienților, un element intrinsec pentru mobilitatea cetățenilor, în cadrul unui text juridic. Doresc să o felicit pe raportoarea noastră pentru că a reușit să ajungă la un acord cu Consiliul cu privire la acest text important, a cărui adoptare a fost amânată prea mult. Sper că transpunerea de către statele membre a acestei legislații va permite cetățenilor europeni, pe termen lung, un acces real la asistență medicală transfrontalieră de calitate.

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Chestiunile privind accesul la asistență medicală, rambursările și responsabilitatea pentru supravegherea clinică privind asistența medicală transfrontalieră nu sunt foarte clare la momentul actual pentru marea majoritate a cetățenilor europeni. Scopul acestei directive este ca toți pacienții - nu numai cei mai bine informați - să beneficieze de un anumit număr de drepturi în materie de asistență medicală, drepturi care totuși au fost deja recunoscute de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Cu toate acestea, prezenta directivă nu anulează responsabilitățile statelor membre cu privire la asistența medicală oferită cetățenilor lor. Aceasta vizează numai pacienții și mobilitatea acestora în cadrul UE, nu libertatea de circulație a furnizorilor de servicii.

  Andreas Mölzer (NI), în scris. – (DE) În cazul în care listele de așteptare în vederea unor operații sunt pline în statul de reședință al pacientului, garantarea achitării, de către compania de asigurări de sănătate a pacientului, a costului serviciilor medicale primite în străinătate va constitui o mare ușurare pentru acesta. Aceste norme vor facilita mobilitatea în cadrul Uniunii Europene pentru cei cu afecțiuni cronice. Totuși, normele vor putea fi utile numai dacă acestea vor putea garanta, de asemenea, că nu se va dezvolta un turism medical care ar exercita o presiune și mai mare asupra companiilor de asigurări de sănătate deja foarte afectate. În afară de faptul că anumite domenii medicale în state cu standarde medicale înalte ar putea fi rapid copleșite, există, de asemenea, riscul ca statelor membre mai sărace ale UE, care au investit mai puțin în servicii medicale, să li se solicite să plătească costuri masive. În acest context, de asemenea, nu ar trebui să omitem faptul că sistemul, care ar trebui să permită sistemelor de securitate socială ale statelor membre ale UE să-și ramburseze reciproc cheltuielile, nu funcționează și că, de-a lungul anilor, datoriile de milioane de euro au crescut. Deși statele membre pot, din punct de vedere teoretic, să excludă anumite tipuri de tratamente în cazul în care acestea sunt preocupate de faptul că fluxul pacienților din străinătate va constitui un risc pentru sistemele lor de asistență medicală, din punct de vedere practic, acest lucru nu va fi simplu. Nici măcar nu am reușit să rezolvăm problemele existente cu privire la rambursare, iar măsurile pentru prevenirea turismului medical nu sunt, probabil, eficiente. Am votat împotriva acestui proiect de rezoluție pentru a preveni ca respectivele costuri ale securității sociale să scape de sub control.

  Rareș-Lucian Niculescu (PPE), în scris. − Am votat în favoarea raportului prezentat de doamna Grossetête pentru că accesul la îngrijirile medicale transfrontaliere este o realizare concretă în folosul cetățenilor europeni. Mulți dintre cetățenii noștri nu au acces la îngrijiri în statul membru de domiciliu pentru afecțiunile de care suferă, de aceea trebuie să le asigurăm posibilitatea de a solicita aceste îngrijiri oriunde pe teritoriul Uniunii Europene, precum și posibilitatea de a beneficia de rambursarea acestor tratamente.

  Wojciech Michał Olejniczak (S&D), în scris.. – (PL) La 19 ianuarie 2011, Parlamentul European a adoptat o Directivă privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere, care vizează simplificarea normelor ce guvernează serviciile medicale transfrontaliere. Sunt încântat să observ că Parlamentul European, în calitate de colegislator, a jucat un rol fundamental în formularea de prevederi clare care aduc avantaje pacienților, inter alia, cu privire la rambursarea costurilor serviciilor medicale acordate în alte state. Prevederile referitoare la asistența medicală transfrontalieră sunt cu atât mai importante cu cât acestea afectează fiecare cetățean al Uniunii Europene. Noua directivă garantează recunoașterea reciprocă a rețetelor și facilitarea accesului la informații cu privire la tratamente în străinătate, precum și extinderea domeniului de aplicare a tratamentelor pentru cetățenii care suferă de afecțiuni rare și furnizarea de oportunități sporite pentru persoanele cu handicap în vederea obținerii unor rate mai mari de rambursare a costurilor asistenței medicale. Parlamentul European joacă, de asemenea, un rol în stabilirea de puncte de contact naționale în fiecare stat membru, care vor furniza informații cu privire toate aspectele legate de tratamentele în străinătate. Aceste puncte vor coopera îndeaproape unele cu celelalte. În cele din urmă, doresc să menționez că este nevoie urgentă de directiva pe care am adoptat-o, deoarece legislația privind asistența medicală transfrontalieră, care se află în vigoare la momentul actual, este neclară și mult prea complicată și este imperativ necesar să simplificăm aceste chestiuni pentru statele membre ale UE.

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. – (IT) Am votat în favoarea recomandării în vederea adoptării unei Directive a Parlamentului European și a Consiliului privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere deoarece consider fundamentală garantarea unei asistențe medicale adecvate care să îndeplinească standarde de înaltă calitate și de siguranță a pacientului în cadrul întregii Uniuni Europene. De îndată ce directiva va fi adoptată, pacienții vor trebui să solicite o autorizație prealabilă pentru a beneficia de asistență medicală într-un alt stat membru. Aceasta va garanta calitatea și siguranța tratamentului și a serviciilor medicale. Ulterior, pacienții vor putea aplica în vederea rambursării costurilor tratamentului care le-a fost acordat, care se va baza pe nivelul costurilor care ar fi fost acoperite în cazul în care aceeași asistență medicală ar fi fost acordată în statul membru de afiliere. De asemenea, aceștia vor beneficia de protecție, tratament și rambursarea cheltuielilor în cazul tuturor afecțiunilor rare, ca rezultat al cooperării dintre statele membre în domeniul cercetării.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) Fiecare stat membru este responsabil pentru furnizarea de asistență medicală cetățenilor săi. Această directivă stabilește normele pentru facilitarea accesului la o asistență medicală transfrontalieră sigură și de înaltă calitate și promovează cooperarea în domeniul serviciilor medicale între statele membre, respectând pe deplin jurisdicțiile naționale.

Asistența medicală de înaltă specialitate a avut o evoluție asimetrică odată cu dezvoltarea, în anumite state, a unor centre de excelență pentru afecțiunile cronice sau rare care nu sunt comune în regiunea respectivă, dar care necesită specializare în domeniu. Fără îndoială, aceasta reprezintă una dintre premizele care stau la baza promovării liberei circulații în această zonă.

Această directivă reprezintă un alt exemplu care subliniază faptul că Europa este pusă în slujba cetățenilor și promovează solidaritatea între popoarele sale, creând beneficii pentru pacienți, îndeosebi pentru cei care suferă de afecțiuni rare sau cronice și care ar putea beneficia de acces la centre de excelență în domeniul afecțiunilor de care suferă.

Acestea sunt motivele pentru care am votat în favoarea acestui raport.

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. – (IT) Directiva va permite tuturor pacienților să beneficieze de drepturile deja recunoscute de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, menținând totodată competența deplină a statelor membre asupra sistemelor de securitate socială, dat fiind că vizează pacienții și mobilitatea acestora în cadrul Uniunii Europene și nu libertatea de circulație a furnizorilor de servicii.

Mă declar în favoarea revizuirii actualei situații nesatisfăcătoare a asistenței medicale, cauzată de separarea jurisprudenței de sistemele naționale. Doresc să subliniez faptul că acest Parlament a adoptat aceeași poziție și în prima lectură și în a doua lectură, codificând jurisprudența Curții cu privire la tratamentul transfrontalier (cetățenii europeni au dreptul, într-un alt stat membru, la aceeași asistență medicală ca și în statul de reședință) și împărtășind dorința Consiliului de a combate turismul medical.

Propunerea include o clauză specifică de protecție și un sistem de autorizare prealabilă flexibil pentru pacienți însă, în același timp, permite punerea în discuție a unor posibile costuri excepționale. Prin urmare, scopul acesteia este de a consolida drepturile pacienților, asigurând furnizarea de informații și cooperarea între statele membre.

Statul membru de afiliere trebuie să asigure cetățenilor săi accesul la informații. Recomandarea pentru a doua lectură aduce niște puncte în plus, ținând seama, în mod adecvat, de potențialul programului e-sănătate.-

  Rovana Plumb (S&D), în scris. − Am votat acest raport pentru a veni în sprijinul cetățenilor europeni, stabilind reguli mai clare referitore la drepturile pacienților de a urma tratamente în străinătate, posibilitatea de a face o alegere pe baza nevoilor lor și nu în funcție de mijloacele de care dispun, această alegere trebuind să fie făcută în cunoștință de cauză și nu sub efectul unor constrângeri. Directiva stabilește următoarele principii: pacienții vor putea să beneficieze în alt stat membru, fără autorizare prealabilă, de asistența medicală în regim nespitalicesc la care sunt îndreptățiți în propriul stat membru, precum și de rambursarea cheltuielilor corespunzătoare în limitele prevăzute de propriul sistem de asistență medicală. Informarea reprezintă de asemenea un aspect-cheie, astfel că fiecare stat membru va fi obligat să mențină puncte naționale de contact care să ofere pacienților informații cu privire la disponibilitatea asistenței medicale, la procedurile administrative, la plângerile, căile de atac ș.a.m.d.

  Paulo Rangel (PPE), în scris. – (PT) Având în vedere cauzele examinate în cadrul Curții de Justiție a Uniunii Europene, această directivă vizează clarificarea și consolidarea dreptului utilizatorilor de acces la asistență medicală transfrontalieră sigură și de înaltă calitate, prin promovarea mobilității pacienților în cadrul UE și prin consolidarea cooperării și a solidarității statelor membre în acest domeniu. Prin urmare, această directivă reprezintă un progres semnificativ către integrarea europeană, motiv pentru care am votat în favoarea acestui raport.

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Legislația adoptată astăzi constituie un pas important în direcția respectării drepturilor pacienților în UE. Grupul Verts/ALE este de părere că acest compromis final adoptat astăzi asigură echilibrul dintre garantarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere și protejarea furnizării de servicii medicale de calitate la nivel național. Pacienții vor avea dreptul de a primi asistență medicală într-un alt stat membru și de a le fi suportate costurile pentru respectiva asistență medicală, la nivelul prevăzut pentru aceleași servicii medicale dacă le-ar fi primit pe teritoriul statului membru de afiliere. Totuși acest drept nu ar trebui să afecteze viabilitatea sistemelor naționale de sănătate. Grupul Verts/ALE consideră că acest compromis final permite statelor membre să stabilească un sistem rezonabil de autorizare prealabilă pentru rambursarea costurilor tratamentelor, deputații în Parlamentul European reușind să limiteze lista motivelor în baza cărora unui pacient i se poate refuza acordarea de asistență medicală transfrontalieră. Este foarte important de specificat faptul că statele membre nu vor mai putea refuza rambursarea în urma autorizării prealabile, aspect care constituia o preocupare fundamentală.

  Marie-Thérèse Sanchez-Schmid (PPE), în scris. – (FR) Directiva privind asistența medicală transfrontalieră, care va fi supusă astăzi votului, este revoluționară și salut acest lucru. Competențele UE în domeniul asistenței medicale reprezintă o chestiune extrem de sensibilă și este corect ca fiecare stat membru să își stabilească propriul sistem de protecție socială și de asigurări de sănătate în conformitate cu propria sa cultură. Cu toate acestea, de ce să dezvoltăm Europa și să garantăm libertatea de circulație dacă acestea nu sunt însoțite de oportunitatea de a avea acces la asistență medicală în întreaga Uniune Europeană? De trei ani, Parlamentul depune eforturi majore pentru a stabili securitatea juridică privind asistența medicală transfrontalieră și pentru a clarifica termenele rambursării. Urmează să se facă un pas major și îi mulțumesc colegei mele, dna Grossetête, pentru munca depusă. Acesta este un moment istoric: se construiește o Europă a sănătății, iar asistența medicală transfrontalieră nu va mai constitui un risc, ci o oportunitate. Haideți să ne asigurăm că punem în practică acest lucru, astfel încât fiecare cetățean european să poată beneficia de asistență medicală de înaltă calitate. Acesta este prețul care trebuie plătit pentru sănătate.

  Daciana Octavia Sârbu (S&D), în scris. – Am votat astăzi pentru a sprijini o claritate juridică și o mobilitate a pacienților sporite în cazuri în care cetățenii trebuie să călătorească în străinătate pentru a primi asistență medicală. Ar fi ideal ca niciun pacient să nu fie nevoit să meargă într-un alt stat pentru a beneficia de asistență medicală însă, când acest lucru se dovedește a fi necesar, pacienții ar trebui să poată beneficia de această opțiune, fiind informați despre drepturile pe care le au cu privire la tratament și la rambursarea costurilor. De asemenea, este important ca serviciile medicale din statele membre să își cunoască obligațiile și ca acestea să își păstreze în continuare dreptul de a alege, gestiona și furniza propriile servicii de asistență medicală pe care le consideră adecvate.

Raportul abordează atât aceste aspecte fundamentale, cât și alte chestiuni importante, inclusiv tratarea afecțiunilor rare și rețelele europene de referință, în vederea promovării schimbului de bune practici. Chestiunea privind asistența medicală transfrontalieră nu a fost întotdeauna ușoară și le mulțumesc raportoarei și raportorilor alternativi pentru eforturile depuse în acest sens.

  Peter Skinner (S&D), în scris. – Sunt în favoarea acestui raport deoarece tratează câteva dintre problemele actuale, neabordate de către guverne. Aceasta nu este o directivă care să le spună statelor membre cum să își administreze sistemele lor de sănătate, după cum sugerează anumite persoane. Este un raport pe care Regatul Unit se simte capabil să îl susțină într-o mare măsură deoarece multe dintre problemele existente în cadrul rapoartelor anterioare au fost rezolvate. Rolul Directivei privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței transfrontaliere este acela de a spori drepturile deja acordate; îndeosebi, pacienții care nu pot beneficia de tratament adecvat în cadrul Regatului Unit pot călători acum oriunde în cadrul UE în temeiul prevederilor deja existente. Motivul pentru care doar puțini cetățeni aleg această posibilitate ține de sprijinul din partea familiei persoanelor bolnave; apropierea joacă aici cel mai important rol.

În Regatul Unit costurile ar trebui acoperite în cazul în care există motive solide care stau la baza nevoii de asistență medicală transfrontalieră. Acest fapt nu reprezintă un cec în alb pentru turismul medical; reprezintă stabilirea drepturilor actuale pentru cetățenii Regatului Unit.

  Bart Staes (Verts/ALE), în scris. – (NL) Directiva privind asistența medicală transfrontalieră - pe care o sprijin - conferă pacienților drepturi clare la tratament medical transfrontalier, ale cărui costuri sunt acoperite până la nivelul costurilor care ar fi fost suportate de statul membru de afiliere dacă asistența medicală respectivă ar fi fost acordată pe teritoriul său. Acest drept le oferă o siguranță juridică sporită pacienților din zonele de frontieră, cetățenilor care vizitează un alt stat, pacienților cu afecțiuni rare și pacienților care au de așteptat un timp îndelungat în vederea accesului la tratament. Totuși, în interesul protejării calității asistenței medicale și a accesului echitabil la servicii medicale, statele membre pot solicita ca pacienții să obțină autorizare prealabilă în vederea unui astfel de tratament. Această autorizare va fi necesară în cazul spitalizării sau al unor tratamente foarte costisitoare sau care presupun un risc sporit.

De asemenea, în anumite situații, în cazuri excepționale (de exemplu, dacă un tratament echivalent este de asemenea disponibil în statul de reședință al pacientului), rambursarea poate fi refuzată, iar statele membre vor avea dreptul să intervină în cazul în care există dovezi care indică un supraconsum. Prin urmare, directiva menține echilibrul între dreptul pacienților la asistență medicală de calitate și dreptul statelor membre de a își finanța propria securitate socială și de a își organiza propriile servicii medicale. În plus, sper că dorința pacienților de a beneficia de tratament într-un alt stat nu va exercita o presiune inutilă asupra serviciilor de înaltă calitate din statul pentru care optează marea majoritate a pacienților.

  Michèle Striffler (PPE), în scris. – (FR) Pacienții, de asemenea, au dreptul de a beneficia de libertate de circulație. De aceea am votat în favoarea raportului privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere. În Alsacia, și în toate regiunile de frontieră, chestiunea privind asistența medicală transfrontalieră este esențială în momentul în care, de exemplu, asistența medicală furnizată dincolo de frontieră este mai aproape de locuința pacientului decât cea furnizată de statul membru de reședință.

Acest raport va permite cetățenilor europeni să obțină informații cu privire la asistența medicală transfrontalieră și să își cunoască drepturile în acest domeniu prin intermediul unor noi puncte de contact înființate în fiecare stat membru. Adoptarea acestui text reprezintă punctul de plecare pentru o adevărată Europă a sănătății, care va aduce avantaje pentru 500 de milioane de cetățeni.

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. – (PT) În vederea îndeplinirii obiectivului privind clădirea unei piețe interne bazate pe libertate de circulație între statele membre, este necesară adoptarea anumitor măsuri. Libera circulație a cetățenilor și a serviciilor atrage atenția în mod deosebit asupra asistenței medicale pe care o pot primi resortisanții unui anumit stat membru, într-un alt stat membru. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a recunoscut drepturile pacienților, îndeosebi în ceea ce privește accesul la asistență medicală, asigurând servicii medicale sigure și de înaltă calitate și dreptul pacienților de a le fi rambursate costurile asistenței medicale. Solicitarea în vederea sporirii certitudinii juridice în acest domeniu implică angajamentul statelor membre de a coopera, îndeosebi prin recunoașterea rețetelor medicale prescrise în alte state membre și prin asigurarea unor servicii de calitate pe propriul teritoriu. Aș sublinia faptul că Comisia este obligată să adopte măsuri pentru a facilita înțelegerea informațiilor privind rețetele și instrucțiunile referitoare la modul de administrate a medicamentelor, indicând substanța activă și dozajul, măsură care va fi, în mod cert, în avantajul pacienților. Dată fiind natura specifică a acestei chestiuni, în acest domeniu este nevoie de o directivă separată de cea privind serviciile. Am votat în favoarea raportului elaborat de colega mea din cadrul Grupului Partidului Popular European (Creștin Democrat), dna Grossetête, deoarece consider că afirmarea dreptului pacienților la asistență medicală transfrontalieră este relevantă.

  Róża Gräfin von Thun und Hohenstein (PPE), în scris. – (PL) Directiva privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere este un document extrem de important pentru cetățenii UE și, astfel, am urmărit cu foarte mare atenție eforturile depuse în acest sens. Sunt încântată să observ că directiva oferă pacienților dreptul de a alege locul în care să beneficieze de asistență medicală, consolidând, prin urmare, piața comună, ceea ce reprezintă subiectul principal al activității mele în Parlamentul European. De asemenea, aceasta înseamnă că directiva introduce adaptări care țin seama de libertatea cetățenilor de a călători și de a lucra în oricare dintre statele membre ale UE. Această directivă, care s-ar putea numi Schengen pentru sănătate, acoperă chestiuni precum recunoașterea reciprocă a rețetelor, combaterea discriminării pacienților pe motiv de stat de origine și eliminarea obligativității de a deține o asigurare suplimentară pentru străinătate.

Chestiunea privind medicamentele și produsele medicinale contrafăcute reprezintă un alt aspect foarte important din punctul de vedere al pieței comune. Directiva subliniază faptul că acestea reprezintă o problemă gravă, îndeosebi în contextul asistenței medicale transfrontaliere, și același lucru este valabil și cu privire la turismul medical. Directiva abordează această problemă, garantând rambursarea costurilor tratamentului la nivelul prevăzut pentru aceleași servicii medicale pe care pacientul le-ar fi primit pe teritoriul statului membru de afiliere sau, în cazul în care costurile tratamentului sau ale procedurii nu depășesc suma prevăzută de statul membru de afiliere, rambursarea costurilor reale aferente. Soluțiile adoptate vor sprijini îmbunătățirea situației pacienților din Uniunea Europeană și vor consolida piața comună și, prin urmare, am votat în favoarea adoptării directivei.

  Thomas Ulmer (PPE), în scris. – (DE) Am fost încântat să pot vota în favoarea raportului care, în urma acordului la care s-a ajuns cu Consiliul în a doua lectură, va aduce îmbunătățiri semnificative cu privire la libera circulație a pacienților în cadrul Uniunii Europene. La momentul actual, tratamentul care nu necesită spitalizare nu mai pune nicio problemă cetățenilor UE, iar tratamentul care necesită spitalizare a devenit mult mai simplu. În astfel de domenii poate aduce Europa o valoare adăugată semnificativă. Rezultatul obținut este transformarea treptată a sectorului asistenței medicale, din servicii individuale unite, într-o singură entitate.

  Viktor Uspaskich (ALDE), în scris. – (LT) Este foarte important ca cetățenii noștri să aibă oportunitatea de a beneficia, fie în statul membru de reședință, fie într-un alt stat membru, de serviciile de asistență medicală de înaltă calitate necesare. Sunt încântat că acest raport vizează, de asemenea, mobilitatea pacienților în cadrul UE. Cetățenilor din Lituania care locuiesc și lucrează în străinătate trebuie să li se garanteze oportunitatea de a obține tratament în caz de nevoie, fără a plăti sume imense de bani și fără a aștepta luni întregi fără nicio certitudine că vor primi tratamentul vizat. Informarea este fundamentală. Sprijin propunerea raportoarei cu privire la faptul că fiecare stat membru ar trebui să mențină puncte de contact naționale pentru a informa pacienții cu privire la disponibilitatea serviciilor medicale și la procedurile administrative. Totuși, în anumite situații, în statul de reședință al pacientului nu sunt disponibile tratamente pentru toate tipurile de afecțiuni și, prin urmare, în astfel de cazuri, tratamentul ar trebui furnizat de către un alt stat. Trebuie să depunem eforturi pentru a garanta faptul că serviciile de asistență medicală transfrontalieră sau turismul medical (după cum precizează raportoarea în acest caz) nu slăbesc sistemele noastre naționale de sănătate. Trebuie să existe un echilibru perfect. Prețurile reduse și deplasarea cu ușurință în Lituania fac acest stat deosebit de atractiv pentru alți cetățeni ai UE care pot căuta în străinătate oportunități în vederea unui tratament și a unor operații mai ieftine. Numai dacă nu este controlat cu strictețe, turismul medical ar putea determina un surplus de servicii sau costuri de logistică inutile, îndeosebi pentru noile state membre ale UE, precum Lituania.

  Derek Vaughan (S&D), în scris. – Sistemele de servicii medicale variază, într-o mare măsură, în cadrul UE și sprijin această directivă care subliniază o abordare coerentă a finanțării asistenței medicale transfrontaliere.

Deși asistența medicală transfrontalieră afectează numai un procent redus din cetățeni UE, clarificarea drepturilor acestor pacienți în cadrul acestei legislații va asigura protejarea, din punct de vedere financiar, a cetățenilor care doresc să călătorească într-un alt stat membru în vederea unui tratament medical. Este important ca pacienții, precum cei care locuiesc lângă frontiere naționale sau cei care sunt rezidenți ai statelor membre mai mici și care suferă de afecțiuni rare, să beneficieze de sprijin financiar atunci când doresc să urmeze un tratament medical într-un alt stat membru al UE.

Acordul va permite rambursarea costurilor tratamentului pe care îl primesc pacienții, până la nivelul costurilor acoperite în cadrul sistemului național de sănătate pentru aceeași asistență medicală. Această directivă privind asistența medicală transfrontalieră va asigura, de asemenea, stabilirea de puncte de contact de către statele membre pentru furnizarea de informații suficiente cetățenilor care doresc să călătorească într-un alt stat membru al UE pentru tratament.

  Marie-Christine Vergiat (GUE/NGL), în scris. – (FR)La 19 ianuarie, Parlamentul European a adoptat o legislație europeană privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere.

Nu pot decât să sprijin accesul la asistență medicală pentru toți cetățenii UE, indiferent de statul în care locuiesc. Totuși nu acesta este obiectivul principal al acestui text care vizează, în primul și primul rând, consolidarea pieței interne mai degrabă decât promovarea accesului universal la asistență medicală.

Textul prevede faptul că posibilitatea de a călători în străinătate pentru a primi tratament ar veni, îndeosebi, în sprijinul pacienților care se află pe liste de așteptare lungi sau al celor care nu pot găsi asistență medicală de specialitate.

Primul drept al pacienților este acela de a beneficia de tratament prompt și adecvat, fără obstacole, în statul în care locuiesc. Este monstruos să prezentăm ca un drept obligația ca o persoană bolnavă să se deplaseze în străinătate și să plătească o călătorie pentru a primi tratament adecvat.

În loc să sprijine sistemele publice de sănătate în garantarea unui acces egal la asistență medicală de calitate, pacienții sunt invitați să opteze pentru tratament oriunde în Europa, exact ca și când ar opta pentru orice alt bun aflat în liberă circulație în cadrul Uniunii Europene.

Nu pot sprijini un astfel de concept privind asistența medicală.

Propunere de rezoluție: (B7-0028/2011)

  Laima Liucija Andrikienė (PPE), în scris. – (LT) Am fost de acord cu această rezoluție privind acordurile de parteneriat voluntar FLEGT cu Republica Camerun și Republica Congo. Trebuie subliniat faptul că aceste acorduri voluntare privind schimburile comerciale cu lemn nu pot submina obiectivul general al UE de combatere a schimbărilor climatice și trebuie să garanteze utilizarea durabilă a resurselor forestiere. Sper că aceste acorduri voluntare mai degrabă vor amplifica decât vor estompa dorința comună de a pune capăt comerțului cu lemn recoltat ilegal și de a contribui la stoparea despăduririlor și a degradării pădurilor, a emisiilor de carbon și a pierderii biodiversității legate de aceste fenomene la scară mondială.

Prin urmare, susțin solicitările adresate Comisiei de a asigura că politica UE este consecventă și de a acorda o importanță maximă măsurilor necesare pentru a se asigura că acordurile de parteneriat voluntar nu încurajează expansiunea activităților industriale de exploatare forestieră în teritorii forestiere intacte și de a colabora cu toate guvernele semnatare ale viitoarelor acordurilor de parteneriat voluntar, pentru a monitoriza și combate efectele negative, atât directe, cât și indirecte, pe care le au activitățile comerciale de exploatare forestieră asupra faunei.

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. – (PT) Salut acordurile de parteneriat voluntar datorită semnificației lor în ceea ce privește combaterea exploatării forestiere ilegale pe teritoriul UE. Aș dori să subliniez importanța acestora în combaterea despăduririlor și a degradării pădurilor, precum și a emisiilor de carbon și a pierderii biodiversității legate de aceste fenomene la nivel mondial. Rapoartele menționate mai sus promovează concomitent creșterea economică, dezvoltarea umană și sursele alimentare durabile. Solicit Comisiei să se asigure că politica UE este consecventă, pentru a contribui în mod eficient la angajamentele internaționale ale tuturor părților implicate în acordurile de parteneriat voluntar.

  Marielle De Sarnez (ALDE), în scris. – (FR) Potrivit Organizației Națiunilor Unite, între 20 % și 40 % din producția mondială de lemn este rezultatul exploatării forestiere ilegale. În plus, despădurirea crește anual cu 13 milioane de hectare și produce 20 % din emisiile de CO2 la nivel mondial. Acordurile de parteneriat voluntar, pe care Parlamentul tocmai le-a adoptat, vor ajuta la combaterea comercializării lemnului recoltat în mod ilegal, prin îmbunătățirea trasabilității lemnului cultivat în Republica Congo și Republica Camerun, grație procedurilor de audit independent și politicilor de bună guvernanță forestieră. În ansamblu, aceste acorduri reamintesc responsabilitățile ce revin UE în cadrul negocierii acordurilor comerciale. Comisia Europeană trebuie să ducă o politică comercială consecventă și să se asigure că acordurile comerciale nu conduc la despădurirea la scară largă, astfel încât să satisfacă cerințele privind liberul schimb cu lemn sau producția de biocombustibili. Iată motivul pentru care Parlamentul insistă ca Comisia Europeană să raporteze în mod regulat cu privire la punerea în aplicare a acestor acorduri.

  Edite Estrela (S&D), în scris. – (PT) Am votat în favoarea propunerii de rezoluție referitoare la acordurile de parteneriat voluntar FLEGT, întrucât negocierea acestor acorduri de parteneriat voluntar ne va permite să definim bunele practici pentru negocierile viitoare cu țările furnizoare de lemn, în vederea eradicării exploatării forestiere ilegale și a conservării și utilizării în mod durabil a resurselor forestiere la nivel mondial.

  Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Exploatarea forestieră ilegală nu este altceva decât spolierea resurselor naturale ale țărilor care furnizează lemn, de obicei ale țărilor în curs de dezvoltare, și constituie un atac vădit asupra biodiversității și calității vieții oamenilor și a perspectivelor de viitor ale acestora. Dacă se dovedesc a fi eficiente în combaterea acestui flagel, acordurile precum cele încheiate cu Republica Congo și Republica Camerun pot constitui o bună bază pentru viitoare acorduri similare. Salut preocuparea Europei privind protecția resurselor naturale ale altor țări, dar trebuie să subliniez că, în pofida cadrului de reglementare prevăzut de acorduri, orice victorie în combaterea comerțului cu lemn exploatat ilegal depinde, în mare măsură, de guvernele și instituțiile țărilor producătoare de lemn. Fără implicarea și angajamentul eficient ale acestora, orice instrument convenit va fi inutil. Prin urmare, acest model este, de asemenea, o invitație făcută părților contrapartidelor UE din aceste țări de a-și asuma responsabilitatea de a înțelege necesitatea de protejare a intereselor generațiilor lor viitoare și de a acționa în interesul tuturor, rezistând tentației profitului imediat.

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Uniunea Europeană a depus eforturi pentru a combate exploatarea forestieră ilegală, urmărind totodată conservarea resurselor forestiere și promovarea utilizării durabile a acestora la nivel mondial.

Salut, prin urmare, semnarea acordurilor de parteneriat voluntar cu Republica Camerun și Republica Congo, în vederea îmbunătățirii guvernanței forestiere și reformării legislației existente acolo unde este necesar, astfel încât să se asigure că activitățile din sectorul forestier sunt transparente, respectă drepturile popoarelor indigene și nu au un impact negativ asupra mediului.

Aceste acorduri sunt cruciale pentru eradicarea exploatării forestiere ilegale, punând astfel capăt despăduririi și degradării pădurilor, emisiilor de carbon și pierderii biodiversității legate de aceste fenomene la nivel mondial. În această privință, aș dori să subliniez importanța invitației adresate Comisiei de a prezenta, în mod regulat, Parlamentului un raport de activitate privind punerea în aplicare a diferitelor prevederi ale tuturor acordurilor actuale și viitoare.

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. – (PT) Această rezoluție susține pe bună dreptate că exploatarea la scară industrială a pădurilor tropicale nu este sustenabilă, deoarece conduce la degradarea și distrugerea ecosistemelor, care sunt foarte importante, atât din punct de vedere funcțional, cât și din cel al valorilor naturale pe care acestea le protejează. De asemenea, credem că este corect și oportun faptul că rezoluția subliniază limitele și contradicțiile acordurilor de parteneriat voluntar FLEGT. Totuși nu dispunem încă de ceea ce este necesar pentru abordarea problemei exploatării forestiere ilegale sau nesustenabile. În special, este necesar să menționez faptul că această problemă nu poate fi separată de enormele slăbiciuni ale economiilor acestor țări și de nivelul semnificativ de sărăcie a popoarelor acestora și că, uneori, această activitate este singura sursă de venit pentru multe familii. Aceasta conduce în mod inevitabil la concluzia, inclusă în amendamentul propus de noi, care din păcate a fost respins, că stoparea exploatării forestiere ilegale sau nesustenabile este posibilă numai prin abordarea situației sociale și economice teribile din aceste țări, răsturnând un model economic bazat pe puternica dependență de exploatarea și exportul anumitor materii prime către țările industrializate, care alimentează relațiile neocoloniale de dependență și încurajează prădarea resurselor țărilor în curs de dezvoltare și subjugarea acestora.

  Jarosław Kalinowski (PPE), în scris. – (PL) Aș dori să utilizez, încă o dată, forumul Parlamentului European pentru a reaminti tuturor semnificația acestor păduri pentru climă, gestionarea apei, agricultură și cultura țărilor sau regiunilor în cauză, în mod special în zonele rurale. Valoarea de piață a bunurilor din lemn este considerabilă. Prin urmare, trebuie să ne asigurăm că lemnul din Camerun, Republica Congo sau din orice altă țară terță a fost obținut, transportat și introdus pe piață legal, cu respectarea nevoilor comunităților locale și a legislației privind gestiunea forestieră. Încheierea unui parteneriat cu aceste țări va conduce la îmbunătățirea procesului de gestionare a pădurilor și la creșterea credibilității și a competitivității țărilor exportatoare în cadrul arenei internaționale.

  David Martin (S&D), în scris. – Salut această rezoluție care însoțește procedurile de autorizare pentru acordurile de parteneriat voluntar privind legislația în domeniul forestier și comerțul cu lemn, încheiate cu Camerun și Congo. Rezoluția subliniază în mod corect faptul că finanțarea, monitorizarea și implicarea suficientă a ONG-urilor și a societății civile vor fi vitale pentru ca acordurile de parteneriat voluntar să își atingă obiectivele.

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris. – (FR) În lupta împotriva spolierii biodiversității, problema distrugerii pădurilor este absolut crucială. Este, în primul rând, rezultatul raționamentului alimentat de producție al globalizării din prezent și, prin urmare, este încă perfect legal. Punerea în aplicare a acordurilor bilaterale de parteneriat voluntar pentru combaterea exploatării ilegale a pădurilor este doar un pas intermediar către instituirea necesară a unui mecanism de sancționare a tuturor infracțiunilor ecologice. Aceste acorduri, care sunt încă foarte dure și pregătite, merită totuși să fie încurajate și, în special, îmbunătățite.

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Exploatarea forestieră din țările africane este deseori ilegală, ceea ce are un impact foarte puternic asupra protejării resurselor naturale ale țărilor producătoare, fiind un atac asupra biodiversității și asupra calității vieții oamenilor și a perspectivelor de viitor ale acestora.

Semnarea acestui tip de acord cu Republica Congo și Republica Camerun ar putea avea drept rezultat inversarea acestei tendințe, dacă respectivele acorduri sunt eficiente și reușesc, în mod clar, să pună capăt exploatării forestiere ilegale din aceste țări africane. Utilizarea de către UE a acestui tip de acord în apărarea resurselor naturale ale altora este demnă de menționat. Totuși, pentru ca aceste inițiative să aibă succes, este foarte important ca și guvernele și instituțiile statelor producătoare să se implice în această luptă.

  Andreas Mölzer (NI), în scris. – (DE) Nu ne putem aștepta ca acordurile de parteneriat privind utilizarea sustenabilă la nivel mondial a resurselor forestiere să producă miracole. Combaterea eficientă a exploatării forestiere ilegale va fi posibilă numai dacă va fi sporită rezistența sistemelor locale la corupție, dacă ușile din dos, utilizate în prezent pentru a ocoli regulamentele existente, pot fi închise și, în cele din urmă, dacă pot fi impuse penalități și sancțiuni semnificative pentru nerespectarea acestor reglementări. În ceea ce privește daunele cauzate mediului de activitățile din sectorul forestier, este important să nu le uităm pe cele cauzate de transport. Deși nu putem aștepta miracole de la acest acord, el reprezintă un pas în direcția bună, acesta fiind motivul pentru care am votat în favoarea acestuia.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) Am votat în favoarea propunerii de rezoluție referitoare la acordurile de parteneriat voluntar cu privire la aplicarea legislației în domeniul forestier, la guvernanță și la schimburile comerciale cu lemn și produse din lemn care intră în Uniunea Europeană. Am votat în favoare, întrucât consider că negocierea acestor acorduri de parteneriat voluntar ne permite să trasăm linii directoare privind bunele practici, care ar putea servi drept precedent pentru negocierile în curs de desfășurare pentru alte acorduri de parteneriat voluntar cu țări producătoare de lemn.

În acest context, salut asumarea de către UE a unei părți din responsabilitatea pentru eradicarea exploatării forestiere ilegale, precum și a comerțului aferent, și pentru eforturile de consolidare legate de conservarea și utilizarea durabilă a resurselor forestiere la nivel mondial. Salut faptul că angajamentele părților implicate de a îmbunătăți guvernanța forestieră sunt transparente și respectă drepturile popoarelor indigene, asigurând, în același timp, biodiversitatea forestieră, protecția climei și dezvoltarea umană durabilă.

  Paulo Rangel (PPE), în scris. – (PT) Am votat în favoarea acestei propuneri de rezoluție referitoare la acordurile de parteneriat voluntar cu Republica Camerun și Republica Congo. Aș sublinia necesitatea asigurării, în cadrul negocierii acordurilor viitoare de acest tip, a măsurilor de garantare a obiectivelor de eradicare a exploatării forestiere ilegale, a conservării și utilizării durabile a resurselor forestiere, și de respectare drepturilor populației locale.

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – În urma unei analize atente efectuate împreună cu mai multe ONG-uri, am decis să sprijinim semnarea celor două acorduri de parteneriat voluntar. Recomandările Grupului Verzilor au fost adoptate unanim în cadrul comisiei. Totuși, în expunerea noastră de motive, am solicitat Comisiei să detalieze anumite aspecte. Astfel, pentru a discuta cu privire la alte îngrijorări, cu sprijinul tuturor grupurilor politice, a fost înaintată o întrebare orală urmată de o dezbatere subliniind necesitatea ca Comisia să se asigure că unele criterii sunt garantate, nu numai în timpul semnării, ci și în timpul celei mai importante faze de punere în aplicare a acordurilor. De exemplu, cerem Comisiei să prezinte, în termen de șase luni de la intrarea în vigoare a oricărui acord de parteneriat voluntar, un raport privind măsurile întreprinse pentru a se asigura că dialogul dintre părțile interesate și societatea civilă, inclusiv populația locală și autohtonă, continuă și este menținut în timpul fazei de punere în aplicare. În text se subliniază riscul exploatării la scară largă a pădurilor și impactul, atât direct, cât și indirect, pe care îl au activitățile comerciale de exploatare forestieră asupra faunei, biodiversității, despăduririi, degradării pădurilor și asupra populației locale și autohtone. Am încercat, de asemenea, să evidențiem necesitatea absolută de asigurare a libertății de exprimare și a respectării drepturilor omului în așa fel încât să se dea curs oricărei reclamații, în orice țară vizată de un acord de parteneriat voluntar.

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. – (IT) Acordurile de parteneriat voluntar cu privire la aplicarea legislației în domeniul forestier, la guvernanță și la schimburile comerciale cu lemn și produse din lemn care intră în Uniunea Europeană (FLEGT) reprezintă modelul european, aflat în prezent în fază de proiect, de combatere a comerțului internațional ilegal cu lemn.

Parteneriatele aprobate cu Republica Camerun și Republica Congo includ linii directoare privind bunele practici, care pot constitui un precedent important pentru alte negocieri aflate în curs de desfășurare cu țări producătoare de lemn. În centrul textului aprobat se află dorința comună de a pune capăt comerțului cu lemn recoltat ilegal și cu produse fabricate din acest lemn și de a contribui la stoparea despăduririlor și a degradării pădurilor, a emisiilor de carbon și a pierderii biodiversității legate de aceste fenomene la nivel mondial. În același timp, aceasta ar promova creșterea economică durabilă, dezvoltarea umană durabilă și respectarea populației autohtone și locale.

În timp ce pădurile sunt proprietăți suverane ale statelor pe teritoriul cărora acestea se află, mediul forestier constituie un patrimoniu comun al omenirii și trebuie protejat, conservat și, dacă este cazul, regenerat, obiectivul primordial fiind acela de a asigura menținerea biodiversității la nivel mondial și a funcțiilor ecosistemului, de a proteja sistemul climatic împotriva schimbărilor care au loc în prezent.

  Bart Staes (Verts/ALE), în scris. – (NL) În conformitate cu cadrul FLEGT, țările tropicale exportatoare de lemn au început să elaboreze acorduri de parteneriat voluntar cu UE, în vederea garantării trasabilității și a legalității lemnului. Aceste acorduri asigură și proceduri de verificare independentă. Aceasta le permite să stabilească standarde privind gestionarea și exploatarea forestieră. Nu pot decât să salut încheierea de către Comisie a acordurilor cu Republica Congo și Camerun. Aceste acorduri constituie o bună bază pentru viitoarele acorduri de parteneriat voluntar, de exemplu cu anumite țări asiatice și cu Republica Democratică Congo.

Un alt aspect important pentru Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană este faptul că, în termen de șase luni de la intrarea în vigoarea a acordului de parteneriat voluntar, Comisia s-a angajat să prezinte un raport privind măsurile luate pentru a asigura și menține un dialog permanent între părțile interesate și comunitățile civile, inclusiv populația locală și autohtonă. Exploatarea forestieră excesivă amenință nu numai populația locală, ci și fauna și flora și biodiversitatea. Aceste acorduri vor reduce despădurirea masivă care conduce la creșterea încălzirii globale.

Recomandare: Yannick Jadot (A7-0371/2010)

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT) Sunt de acord cu obiectivul de asigurare a unui cadru juridic pentru identificarea și asigurarea trasabilității produselor din lemn, stabilind proceduri de verificare independentă și de către guvern, prin care să se certifice faptul că toate produsele din lemn exportate din Republica Camerun către piețele europene au fost obținute, tăiate, transporte și exportate legal, în vederea asigurării gestionării și a exploatării legale a pădurilor din Camerun și a consolidării aplicării reglementărilor și a guvernanței forestiere. De asemenea, consider că acest acord este foarte important, întrucât această țară este cel mai important exportator african de lemn către Europa și există probleme grave de guvernanță la mai multe niveluri, cum ar fi degradarea mediului și corupția. Este, de asemenea, necesar să ne asigurăm că angajamentele internaționale asumate de UE și Camerun sunt îndeplinite în ceea ce privește mediul, adoptarea unui mecanism de supraveghere al societății civile și implicarea într-o măsură mai mare a comunităților locale și autohtone, asigurându-ne că acestea din urmă se pot bucura de drepturile lor fundamentale.

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestei recomandări. Camerunul, a cărui suprafață este acoperită de păduri în proporție de 40 %, este cel mai mare exportator african de lemn dur pentru Europa. 80 % din lemnul tăiat este exportat în UE. Sectorul cunoaște însă probleme grave de guvernanță, care conduc la degradarea mediului, la inegalități, la pauperizare și la corupție. Până în prezent, sondajele efectuate de ONG-uri arată că 20 % din lemnul congolez importat pe piața europeană este de proveniență ilegală, indiferent dacă este vorba despre producție, vânzare, prelucrare sau export. Acest acord de parteneriat voluntar dintre Uniunea Europeană și Camerun este un bun exemplu al modului în care, prin achiziție responsabilă, putem influența în mod pozitiv calitatea mediului din țări terțe sau din lume în general, putem reduce poluarea și combate schimbările climatice, sărăcia și corupția. Consider că principiul achiziției responsabile poate contribui în mod semnificativ la reducerea volumului schimburilor comerciale inechitabile și ilegale și la protejarea pădurilor și a biodiversității.

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. – (PT) Salut angajamentele dintre UE și Republica Camerun având ca scop îmbunătățirea guvernanței forestiere și reformarea legislației existente, dacă este necesar, astfel încât să ne asigurăm că activitățile din sectorul forestier sunt transparente, respectă drepturile popoarelor indigene și nu au un impact negativ asupra mediului.

Mediul forestier constituie un patrimoniu comun al omenirii și trebuie protejat, conservat și, dacă este posibil, regenerat, obiectivul primordial fiind acela de a menține biodiversitatea la nivel mondial și funcțiile ecosistemului și de a proteja sistemul climatic. Pentru a atinge aceste obiective, este esențial ca guvernele partenere din Africa și din țări terțe să elaboreze planuri de gestionare a resurselor și de utilizare a terenurilor. În același timp, ele trebuie să identifice ajutorul care va fi necesar din partea partenerilor străini și a organizațiilor internaționale pentru a avansa către atingerea acestor obiective.

  George Sabin Cutaș (S&D), în scris. − Am votat în favoarea încheierii Acordului de parteneriat voluntar între Uniunea Europeană și Republica Camerun cu privire la aplicarea legislației în domeniul forestier deoarece acesta va oferi un cadru juridic pentru gestionarea legală a exploatării lemnului în Camerun și a exportării acestuia către UE. Se urmărește astfel eliminarea corupției aflate la baza comerțului ilegal cu lemn și dezvoltarea unui set de practici de bună guvernanță în domeniu.

Implicarea membrilor societății civile în încheierea Acordului este pozitivă și trebuie să continue, pentru că asigură un control extern al evoluției procesului de eliminare a fraudei și de elaborare a unui comerț sustenabil.

  Edite Estrela (S&D), în scris. – (PT) Am votat în favoarea recomandării privind acordul parteneriatului voluntar dintre UE și Republica Camerun, întrucât stabilește reforme politice și legislative care vor permite sectorului forestier al Camerunului să promoveze buna guvernanță și transparența, cu scopul combaterii fraudei și a comerțului ilegal cu lemn.

  Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Concluzia acordului de parteneriat voluntar dintre Uniunea Europeană și Republica Camerun privind punerea în aplicare a legislației, guvernanța și comerțul în sectorul forestier cu privire la produsele din lemn importate de către UE în baza FLEGT este de importanță capitală, având în vedere impactul negativ al comerțului ilegal cu lemn. Acest acord ar trebui să permită identificarea originii lemnului și să încurajeze punerea în aplicare de proceduri de verificare independentă care pot dovedi respectiva origine. Sper că aderarea Camerunului la FLEGT va reduce în mod eficient resursele de care dispun traficanții și va stabili, astfel, un sistem eficient și transparent de verificare a legalității lemnului.

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Uniunea Europeană a depus și depune în continuare eforturi de combatere a exploatării forestiere ilegale, încercând totodată să conserve resursele forestiere și să promoveze utilizarea durabilă a acestora la nivel mondial.

Salut, prin urmare, semnarea acordurilor de parteneriat voluntar cu Camerunul în vederea îmbunătățirii guvernanței forestiere și reformării legislației existente acolo unde este necesar, în așa fel încât să ne asigurăm că activitățile din sectorul forestier sunt transparente, respectă drepturile popoarelor indigene și nu au un impact negativ asupra mediului.

Aceste acorduri sunt cruciale pentru eradicarea exploatării forestiere ilegale, punând astfel capăt despăduririi și degradării pădurilor, emisiilor de carbon și pierderii biodiversității legate de aceste fenomene la nivel mondial. În această privință, aș dori să subliniez importanța invitației adresate Comisiei de a prezenta, în mod regulat, Parlamentului un raport de activitate privind punerea în aplicare a diferitelor prevederi ale tuturor acordurilor actuale și viitoare.

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. – (PT) Dacă, în aparență, obiectivele stabilite în acest acord, vizând trasabilitatea și certificarea produselor din lemn originare din Republica Camerun, sunt lăudabile, ele nu răspund, în măsura în care considerăm noi necesar, problemei distrugerii pădurilor și, odată cu aceasta, problemei amenințării integrității resurselor de mare valoare din punct de vedere ecologic și al conservării, care sunt vitale pentru existența și modul de viață al comunităților locale și al popoarelor indigene. Raportorul însuși realizează punctele slabe ale acordului, întocmind o lungă listă de probleme pe care acesta nu le tratează în mod explicit. În special, acordul nu exclude posibilitatea ca exploatarea forestieră industrială la scară largă să sporească degradarea pădurilor și despădurirea, inclusiv a pădurilor virgine cu un nivel ridicat de biodiversitate. Raportorul admite că acordul va facilita importul de lemn originar din Camerun către UE și că acest lucru poate duce la conflicte cu obiectivele UE de combatere a schimbărilor climatice. Este recunoscut faptul că comunitățile locale și populația autohtonă nu au fost implicate direct în dezbaterea acordului. Este recunoscută, de asemenea, lipsa finanțării orientate, precum și lipsa suportului tehnic și a resurselor umane necesare punerii în aplicare a acordului. Acestea sunt, printre altele, câteva dintre motivele care stau la baza abținerii noastre.

  Lorenzo Fontana (EFD), în scris. – (IT) Faptul că principalul exportator african de lemn dur al Europei este Camerunul face necesară reglementarea fluxului de bunuri prin intermediul acordului de parteneriat pe care îl votăm astăzi. Corupția și ilegalitatea care afectează comerțul din Camerun trebuie combătute prin crearea unui sistem de verificare a legalității și prin audituri independente pentru întregul sistem. Deși există încă dubii privind eficiența reală a acestui acord, consider că este corect să sprijinim recomandarea dlui Jadot.

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris. – (LT) Am fost de acord cu acest document, întrucât obiectivul acordului de parteneriat voluntar dintre UE și Camerun este acela de a oferi un cadru juridic de reperare și de asigurare a trasabilității lemnului, de instituire a procedurilor de verificare independente și de către guvern, care să certifice că, în cazul tuturor exporturilor de lemn provenind din Camerun către Europa, lemnul a fost obținut, tăiat, transportat și exportat legal, pentru a furniza o bază pentru gestionarea și exploatarea legală a pădurilor din Camerun și pentru a consolida aplicarea reglementărilor și guvernanța în domeniul forestier. În opinia mea, trebuie să punem capăt comerțului ilegal cu lemn și corupției și să instituim un sistem eficace și transparent de control al legalității lemnului și produselor derivate din lemn. Acordul de parteneriat voluntar dintre Camerun și UE, încheiat cu respectarea normelor OMC, prevede o serie de reforme politice și legislative care vor permite aplicarea unei bune guvernanțe și existența unui grad mai ridicat de transparență în cadrul industriei de lemn din Camerun. APV stabilesc o procedură inovatoare de combatere a fraudei și a ilegalităților din comerțul cu lemn; procedura include o definiție a legalității în comerțul cu lemn, elaborarea unui sistem de verificare a legalității, precum și audituri independente ale întregului sistem, în vederea asigurării unui comerț mai sustenabil cu lemn. Trebuie subliniat faptul că aceste acorduri voluntare privind comerțul cu lemn nu trebuie să acționeze împotriva obiectivului general al UE de combatere a schimbărilor climatice și trebuie să garanteze utilizarea durabilă a pădurilor, să stopeze despăduririle și degradarea pădurilor, emisiile de carbon și pierderea biodiversității legate de aceste fenomene la nivel mondial.

  Giovanni La Via (PPE), în scris. – (IT) Proiectul de rezoluție în cauză se referă la importantul acord de parteneriat dintre Uniunea Europeană și Republica Camerun. Principalul obiectiv al acestui parteneriat este acela de a oferi un cadru juridic pentru a identifica și asigura trasabilitatea lemnului, pentru a crea proceduri de certificare a cantităților de lemn exportate de Camerun către țările europene și pentru a verifica dacă comerțul se desfășoară conform cerințelor legale și, în primul rând, de protejare a mediului. Camerun este cel mai mare exportator african de lemn dur către Europa care achiziționează 80 % din producția acestei țări. Din această perspectivă, trebuie să ținem seama de nevoia de adoptare a sistemelor și a procedurilor de monitorizare în acest domeniu de piață pentru a evita desfășurarea de activități pe piață care utilizează proceduri ilegale. Am decis să sprijin această recomandare, deoarece sunt convins de necesitatea încheierii de acorduri cu țările din afara Europei. Totuși aș sublinia faptul că aceste parteneriate trebuie să respecte reglementările stabilite privind protecția mediului și trebuie supuse unor controale stricte, pentru a ne asigura că aceste activități devin oportunități reale de dezvoltare și creștere.

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris. – (FR) În lupta împotriva spolierii biodiversității, distrugerea pădurilor este o problemă de importanță crucială. Este, în primul rând, rezultatul raționamentului alimentat de producție al globalizării din prezent și, prin urmare, este încă perfect legal. Implementarea acordului bilateral de parteneriat voluntar dintre UE și Camerun pentru combaterea exploatării ilegale a pădurilor reprezintă un pas intermediar către instituirea necesară a unui mecanism de sancționare a tuturor infracțiunilor ecologice.

Independența deciziilor privind acordarea și verificarea licențelor la export ar trebui garantată de către serviciile publice, iar promovarea comerțului cu lemn și dezvoltarea industriilor forestiere ar trebui limitate în așa fel încât să se asigure sustenabilitatea ecologică. Absența acestor măsuri este deosebit de regretabilă. În plus, ar trebui exprimate rezerve serioase privind fiabilitatea sistemului de control, având în vedere neîndeplinirea obligațiilor de serviciu de către autoritățile din Camerun.

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Exploatarea forestieră din țările africane este deseori ilegală, ceea ce are un impact foarte puternic asupra protecției resurselor naturale ale țărilor producătoare și reprezintă, în același timp, un atac asupra biodiversității, asupra calității vieții oamenilor și asupra perspectivelor de viitor ale acestora.

Sper că acordul negociat cu Camerun va combate în mod eficient exploatarea forestieră ilegală în această țară, contribuind astfel la îmbunătățirea condițiilor de trai pentru populația care își câștigă existența în acest sector economic, și că va contribui, de asemenea, la îmbunătățirea biodiversității și protejarea resurselor naturale din Camerun.

  Andreas Mölzer (NI), în scris. – (DE) Deși acordul de parteneriat cu Camerun în sectorul forestier este un fapt pozitiv și, fiind încheiat în anul internațional al pădurilor, reprezintă, de asemenea, o modalitate utilă pentru UE de a-și îmbunătăți imaginea, mă îndoiesc că valorează cât hârtia pe care este scris. În Camerun, corupția este o realitate. În clasamentul mondial realizat în 2010 de Transparency International, Camerun ocupa locul 146. Organizațiile de mediu pretind că guvernul camerunez este la curent cu infracțiunile comise în industria forestieră, însă corupția împiedică monitorizarea și urmărirea penală a acestora. Se spune că întreprinderile străine controlează peste 60 % din exploatarea și prelucrarea lemnului și trei sferturi din exporturile de lemn. Deși nu putem aștepta miracole de la acest acord, el reprezintă un pas în direcția bună, acesta fiind motivul pentru care am votat în favoarea acestuia.

  Franz Obermayr (NI), în scris. – (DE) În prezent, patruzeci la sută din suprafața Camerunului este acoperită de păduri, Camerunul fiind cel mai mare exportator de lemn tropical din Africa și în nicio altă țară amploarea despăduririi nu este atât de mare. Experții estimează că, în 10-15 ani, cele mai importante specii de copaci din punct de vedere ecologic din bazinul Congo vor dispărea dacă exploatarea forestieră, al cărei scop este producția maximă, continuă în același ritm ca până în prezent. Aceasta amenință în cele din urmă plămânii verzi ai Africii, care sunt vitali pentru sistemul climatic global, și pune în pericol flora și fauna unice ale Camerunului. Pentru a proteja pădurile tropicale ale Camerunului, este esențială combaterea corupției și a mitei (la nivelul funcționarilor publici și, de asemenea, al administratorilor comunitari ai pădurilor aflate în proprietatea statului), urmărirea penală eficientă, exploatarea forestieră sustenabilă, în cazul căreia cantitatea tăiată nu este mai mare decât cea care va crește la loc, și o mai bună pregătire a lucrătorilor forestieri pentru a preveni distrugerea terenului în timpul exploatării. În primul rând, întreprinderile europene trebuie să își asume o parte din responsabilitate, deoarece 80 % din producție ia drumul Europei. UE trebuie să acționeze în această privință prin luarea de măsuri directe și decisive. Prin urmare, am votat în favoarea acestui raport, deoarece se îndreaptă în direcția bună.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) Votez pentru semnarea acordului de parteneriat voluntar dintre Uniunea Europeană și Republica Camerun, al cărui scop este consolidarea guvernanței forestiere, promovarea produselor din lemn ale Camerunului și creșterea competitivității acestei țări pe piața internațională.

Aceste ținte trebuie să respecte obiectivele și angajamentele acordului cu privire la aplicarea legislației în domeniul forestier, la guvernanță și la schimburile comerciale: consolidarea regimului funciar al terenurilor comunitare și a drepturilor de acces, asigurarea participării efective a societății civile – cu o atenție deosebită acordată popoarelor indigene – la realizarea politicii privind problemele legate de guvernanța forestieră, creșterea transparenței și reducerea corupției. Obiectivele menționate anterior nu vor avea niciun efect fără implicarea reală și eficientă a autorităților din Republica Camerun.

Sunt de acord cu raportorul atunci când subliniază necesitatea – date fiind noile competențe conferite prin Tratatul de la Lisabona – ca Parlamentul European să monitorizeze diferitele faze de negociere și punere în aplicare a acordului de parteneriat voluntar și atunci când invită Comisia să prezinte Parlamentului, printre alte documente de evaluare a aplicării acestuia, studii privind impactul social, economic și asupra mediului al respectivului acord.

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. – (IT) Obiectivul acordului de parteneriat voluntar dintre Uniunea Europeană și Republica Camerun (APV UE-Camerun, încheiat la 6 mai 2010) este acela de a oferi un cadru juridic pentru a identifica și asigura trasabilitatea lemnului, de a institui proceduri de verificare independente și de către guvern, care să certifice faptul că toate exporturile de lemn provenind din Camerun către piețele europene au urmat căile legale, precum și de a consolida aplicarea reglementărilor și guvernanța în domeniul forestier.

Majoritatea criteriilor care decurg din definițiile APV au fost îndeplinite. Camerunul, a cărui suprafață este acoperită de păduri în proporție de 40 %, este cel mai mare exportator african de lemn dur în Europa, 80 % din lemnul tăiat fiind vândut către UE. Există totuși probleme serioase de guvernanță (corupție), al căror rezultat este degradarea mediului.

Prin urmare, proceduri de combatere a comerțului ilegal cu lemn trebuie urgent instituite, prin analizarea și supravegherea mai eficientă a modelelor comerciale. Acordul de parteneriat voluntar dintre UE și Camerun asigură o serie de reforme politice și ale reglementărilor și vor intra în vigoare odată cu punerea în aplicare a modificărilor legislative promise și cu instituirea sistemului de verificare a legalității.

Din aceste motive, votez în favoarea propunerii care permite Parlamentului să adopte poziția Consiliului.

  Paulo Rangel (PPE), în scris. – (PT) Acordul de parteneriat voluntar dintre Camerun și UE asigură o serie de reforme politice și legislative care vor permite sectorului forestier al Camerunului să instituie bune practici de guvernanță și o mai mare transparență. Este important să se asigure că toate produsele din lemn sau derivate din lemn, originare din Camerun, care pătrund pe piețele europene fac acest lucru în mod legal și că toate reformele aplicate asigură respectarea drepturilor comunităților locale și autohtone și au un impact real în ceea ce privește combaterea corupției și consolidarea rolului societății civile locale. Am votat, prin urmare, pentru semnarea acestui acord și sper ca, în momentul punerii sale în aplicare, să se adere în totalitate la angajamentele asumate și obiectivele privind aplicarea legislației în domeniul forestier, guvernanța și comerțul.

  Csanád Szegedi (NI), în scris. – (HU)Am considerat că raportul în favoarea încheierii unui acord de parteneriat voluntar între Camerun și Uniunea Europeană merită să fie sprijinit în cadrul votării. Consider că este foarte important pentru Camerun, cel mai mare exportator de lemn dur din Africa către Europa, să aplice regulamente stricte în cadrul activităților sale din acest domeniu. Nu trebuie să permitem continuarea abuzului și a distrugerii mediului. Trebuie instituit un sistem eficient și transparent de monitorizare. Sunt convins că politicienii europeni trebuie să acorde o atenție deosebită protejării mediului și să sprijine toate eforturile vizate sau care ajută la protejarea bunăstării mediului nostru nu numai în Europa, dar și la nivel mondial.

Recomandare: Yannick Jadot (A7-0370/2010)

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT) Sunt de acord cu obiectivul de asigurare a unui cadru juridic în vederea reperării și asigurării trasabilității lemnului, instituirii de proceduri de verificare independentă și de către guvern, care să certifice că toate produsele din lemn provenind din Congo au fost obținute, recoltate, transportate și exportate în mod legal către piețele europene, cu scopul de a stabili baza unei gestionări și exploatări legale a sectorului forestier congolez, și de a consolida aplicarea reglementărilor și guvernanța în domeniul forestier. Acest acord este esențial, întrucât Congo exportă anual lemn și produse din lemn în valoare de peste 250 de milioane EUR, jumătate din această cantitate având ca destinație Uniunea Europeană. Sunt, de asemenea, de acord cu necesitatea de a asigura îndeplinirea angajamentelor internaționale asumate de Republica Congo cu privire la drepturile omului și cele legate de mediu.

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. – (PT) Salut angajamentele asumate în cadrul acordului de parteneriat voluntar dintre UE și Republica Congo în vederea îmbunătățirii guvernanței forestiere și a reformării legislației existente în acest domeniu. Este necesar să se asigure că activitățile din sectorul forestier sunt transparente, că respectă drepturile popoarelor și că nu contribuie la impactul negativ asupra mediului. Aș sublinia rolul organizațiilor civice naționale independente și al observatorilor independenți externi în monitorizarea aplicării corecte a acordurilor de parteneriat voluntar de către toate părțile implicate.

  Edite Estrela (S&D), în scris. – (PT) Am votat în favoarea recomandării privind acordul de parteneriat voluntar dintre UE și Republica Congo, întrucât prevede reforme politice și legislative care vor permite sectorului forestier al Congo să promoveze buna guvernanță și transparența, în vederea combaterii fraudei și a comerțului cu lemn ilegal.

  Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Comerțul cu lemn ilegal este o problemă serioasă care afectează țările producătoare, Republica Congo fiind una dintre acestea, și pune în pericol ecosistemele, modul de viață și chiar economiile țărilor în curs de dezvoltare. Din păcate, Uniunea Europeană continuă să accepte lemnul ilegal, astfel încât măsurile menite să împiedice pătrunderea acestuia pe teritoriul UE sunt binevenite. În acest sens, un acord de parteneriat vizând identificarea originii și a legalității lemnului care ajunge pe teritoriul UE este, în mod clar, o măsură pozitivă. Ca și în cazul altor bunuri de consum, consumatorul ar trebui să poată identifica originile lemnului și să se poată asigura că acesta este în conformitate cu dispozițiile legale care i se aplică.

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Uniunea Europeană a depus eforturi pentru a combate exploatarea ilegală a lemnului, încercând, în același timp, să conserve resursele forestiere și să promoveze utilizarea durabilă a acestora la nivel mondial.

Salut, prin urmare, semnarea acordului de parteneriat voluntar cu Republica Congo , având drept scop îmbunătățirea guvernanței forestiere și reformarea legislației actuale acolo unde este necesar, astfel încât să asigure că activitățile din sectorul forestier sunt transparente, respectă drepturile popoarelor indigene și nu au un impact negativ asupra mediului.

Aceste acorduri sunt cruciale pentru eradicarea exploatării forestiere ilegale, punând astfel capăt despăduririi și degradării pădurilor, emisiilor de carbon și pierderii biodiversității legate de aceste fenomene la nivel mondial. În această privință, aș dori să subliniez importanța invitației adresate Comisiei de a prezenta, în mod regulat, Parlamentului un raport de activitate privind punerea în aplicare a diferitelor prevederi ale tuturor acordurilor actuale și viitoare.

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. – (PT) Acest acord vizează asigurarea trasabilității și a certificării produselor din lemn din Republica Congo. Aceste obiective sunt în aparență lăudabile însă nu răspund, în măsura în care considerăm că este necesar, problemei distrugerii pădurilor și, pe lângă aceasta, nici amenințării privind integritatea resurselor de mare valoare, din punct de vedere ecologic și din cel al conservării, care sunt vitale pentru existența și modul de viață al comunităților locale și al popoarelor indigene. Îngrijorările exprimate de raportorul însuși sunt suficiente pentru a dovedi neajunsurile acordului, ceea ce justifică abținerea noastră. Mai precis, acordul nu asigură de la sine combaterea despăduririi și a degradării la scară largă a pădurilor intacte, fiind posibil chiar să le stimuleze în absența unor măsuri suplimentare sau complementare, întrucât vizează încurajarea importului de produse din lemn din Republica Congo în UE. Acest lucru poate da naștere unor conflicte evidente cu obiectivele declarate ale UE de combatere a schimbărilor climatice și de protejare a biodiversității. După cum face și raportorul, merită subliniată lipsa unei finanțări orientate sau a suportului tehnic și a resurselor umane necesare aplicării acordului.

  Lorenzo Fontana (EFD), în scris. – (IT) Referitor la prevederile privind Camerunul, regret faptul că Tratatul de la Lisabona nu acordă Parlamentului European competențe de modificare, ci solicită doar acordul acestuia, astfel că am decis să sprijin recomandarea dlui Jadot. Congo exportă anual lemn și produse din lemn în valoare de peste 250 de milioane de euro, dintre care jumătate iau drumul Uniunii Europene. În pofida faptului că, la fel ca în cazul Camerunului, există încă îndoieli cu privire la eficacitatea reală a acordului pe care îl votăm, am decis să îl sprijin, întrucât reprezintă un prim pas în combaterea fraudei și a ilegalității din cadrul comerțul cu lemn.

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris. – (LT) Am fost de acord cu acest document, întrucât obiectivul acordului de parteneriat voluntar dintre Congo și Uniunea Europeană este acela de a asigura un cadru juridic în vederea reperării și asigurării trasabilității lemnului, de a pune în aplicare proceduri de verificare independentă și de către guvern, prin care să se certifice faptul că toate produsele din lemn provenind din Congo pe piețele europene au fost obținute, tăiate, transporte și exportate legal. În opinia mea, trebuie să punem capăt comerțului ilegal cu lemn și corupției și să instituim un sistem eficace și transparent de control al legalității lemnului și produselor derivate din lemn. Congo exportă lemn și produse din lemn în valoare de peste 250 de milioane de euro, dintre care jumătate iau drumul Uniunii Europene. Până în prezent, 20 % din lemnul congolez importat pe piața europeană este de origine ilegală, indiferent dacă este vorba de producție, vânzare, prelucrare sau export. Războaiele succesive dintre anii 1993 și 1999 nu au îmbunătățit deloc situația și au dat frâu liber corupției. Prin urmare, era necesară stabilirea urgentă a unor proceduri de combatere a comerțului ilegal cu lemn printr-o analiză și supraveghere mai eficientă a modelelor comerciale deseori complexe. Trebuie subliniat faptul că aceste acorduri voluntare privind comerțul cu lemn nu trebuie să acționeze împotriva obiectivului general al UE de combatere a schimbărilor climatice și trebuie să garanteze utilizarea durabilă a pădurilor, să stopeze despăduririle și degradarea pădurilor, emisiile de carbon și pierderea biodiversității legate de aceste fenomene la nivel mondial.

  Giovanni La Via (PPE), în scris. – (IT) După cum bine știm, o mare parte din lemnul utilizat în Uniunea Europeană provine din Republica Congo. Sondajele efectuate de ONG-uri în acest domeniu au arătat că cel puțin 20 % din lemnul congolez este de origine ilegală. Scopul acestei recomandări privind proiectul de rezoluție referitoare la asigurarea aplicării legislației în domeniul forestier este acela de a garanta că, și în Congo, Uniunea Europeană poate acționa în sensul solicitării adresate Camerunului, și anume acela de a lua măsurile necesare pentru a se asigura că piața lemnului nu va fi afectată de ingerințe ilegale deci inacceptabile. După cum recomandarea propune, acest lucru poate fi realizat prin adoptarea de măsuri care vor permite UE să se asigure că reformele politice lansate prin intermediul acordurilor de parteneriat vor contribui în mod real la o economie curată, atât din punct de vedere legal, cât și al mediului, pentru a proteja țara de activități infracționale și de abuzul asupra resurselor sale.

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport. Congo exportă lemn și produse din lemn în valoare de peste 250 de milioane de euro și jumătate dintre acestea iau drumul Uniunii Europene. Până în prezent, sondajele ONG-urilor au arătat că 20 % din lemnul congolez importat pe piața europeană este de origine ilegală, indiferent dacă este vorba de producție, vânzare, prelucrare sau export. Războaiele succesive dintre anii 1993 și 1999 nu au îmbunătățit deloc situația și au dat frâu liber corupției. Prin urmare, era necesară stabilirea urgentă a unor proceduri de combatere a comerțului ilegal cu lemn printr-o analiză și supraveghere mai eficientă a modelelor comerciale deseori complexe. Acest acord de parteneriat voluntar ar trebui să ajute la combaterea corupției și reducerea semnificativă a comerțului ilegal cu lemn.

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris. – (FR) În lupta împotriva spolierii biodiversității, distrugerea pădurilor este o problemă absolut crucială. Este, în primul rând, rezultatul raționamentului alimentat de producție al globalizării din prezent și, prin urmare, este încă perfect legal. Punerea în aplicare a acordului de parteneriat bilateral dintre UE și Congo de combatere a exploatării ilegale a pădurilor este doar un pas intermediar către instituirea necesară a unui mecanism de sancționare a tuturor infracțiunilor ecologice. Independența deciziilor privind acordarea și verificarea licențelor de export ar trebui să fie garantată de către serviciile publice, fiind totodată necesară acordarea de sprijin pentru combaterea exploatării legale necorespunzătoare a pădurilor. Absența acestor măsuri este deosebit de regretabilă.

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Exploatarea forestieră din țările africane se realizează deseori ilegal, ceea ce are un impact puternic asupra protejării resurselor naturale ale țărilor producătoare, fiind în același timp un atac asupra biodiversității, calității vieții și perspectivelor populației. Sper că acordul negociat cu Republica Congo va combate eficient exploatarea forestieră ilegală din această țară, contribuind astfel la îmbunătățirea condițiilor de viață ale popoarelor care își câștigă existența din acest sector economic și la îmbunătățirea biodiversității, precum și la protejarea resurselor naturale ale Republicii Congo.

  Andreas Mölzer (NI), în scris. – (DE) Acest tip de acord va fi util numai atunci când vom avea siguranța că întreprinderile străine nu mai exploatează întreprinderile locale, care nu au cunoștințe de specialitate în domeniul exploatării forestiere și al protecției mediului, și că Republica Congo combate cu seriozitate corupția. Obiectivul trebuie să fie acela de a crea un sector forestier care să acționeze în mod responsabil, în interesul generațiilor viitoare. Câtă vreme populația nu va conștientiza aceste probleme, toată această situație rămâne o mascaradă.

Până când nerespectarea reglementărilor privind recoltarea nu este sancționată corespunzător, acordul UE rămâne complet ineficient. Chiar și în cazul „exploatării forestiere selective”, este important să ne amintim câți copaci vor fi sacrificați în procesul de transportare, de exemplu, pentru a construi drumuri prin păduri. Deși nu putem aștepta miracole de la acest acord, el reprezintă un pas în direcția bună, acesta fiind motivul pentru care am votat în favoarea acestuia.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) Am votat, de asemenea, în favoarea acordului de parteneriat voluntar dintre Uniunea Europeană și Republica Congo cu privire la aplicarea legislației în domeniul forestier, la guvernanță și la schimburile comerciale cu lemn și produse din lemn care intră în Uniunea Europeană. Salut obiectivul de creare a unui cadru juridic care să facă posibilă, inter alia, identificarea și trasabilitatea produselor din lemn; crearea unor proceduri de verificare aplicate independent și de către guvern, care să certifice faptul că toate produsele din lemn exportate de Republica Congo către piețele europene au fost obținute, recoltate, transportate și exportate legal, cu scopul de a stabili o gestionare și o exploatare legală în sectorul forestier al Republicii Congo; consolidarea aplicării legislației în domeniul exploatării forestiere și a guvernanței în acest domeniu.

Din acordul de parteneriat voluntar încheiat la 9 mai 2009 între Congo și UE, aș sublinia îndeplinirea criteriilor care decurg din definițiile APV, inclusiv cele care se aplică procesului de negociere, ceea ce a făcut posibilă încheierea unui acord inovator, al cărui scop este să lupte în mod eficace împotriva practicilor de guvernanță defectuoasă care stau la baza comerțului ilegal cu lemn și a corupției, precum și să instituie un sistem eficace și transparent de control al legalității lemnului și a produselor din lemn.-

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. – (IT) Obiectivul acordului de parteneriat voluntar dintre Uniunea Europeană și Republica Congo este de a oferi un cadru legislativ în vederea asigurării trasabilității lemnului, de a stabili proceduri de verificare aplicate independent și de către guvern, care să certifice faptul că lemnul exportat de Camerun pe piețele europene a respectat procedurile legale, și de a consolida aplicarea reglementărilor din domeniul exploatării forestiere și guvernanța.

Sondajele ONG-urilor au arătat că 20 % din lemnul congolez importat pe piețele europene este de origine ilegală, indiferent de faza procesului. Iată, doamnelor și domnilor, motivul pentru care este absolut necesară stabilirea de proceduri de combatere a comerțului ilegal cu lemn.

APV dintre UE și Congo oferă o serie de reforme politice și de reglementare care vor permite industriei forestiere a Congo să instituie practici de bună guvernanță și mai multă transparență. Este important să se garanteze că reformele din domeniul politic și cel al reglementării contribuie la reducerea sărăciei și la îmbunătățirea vizibilă a condițiilor de viață ale populației.

APV va intra în vigoare imediat după punerea în aplicare a modificărilor legislative promise și a sistemului de verificare a legalității. Pentru toate motivele expuse mai sus, susțin propunerea raportorului de a urma poziția Consiliului.

  Paulo Rangel (PPE), în scris. – (PT) Acordul de parteneriat voluntar dintre Congo și UE asigură o serie de reforme politice și legislative care vor permite sectorului forestier al Republicii Congo să instituie practici de bună guvernanță și să asigure o mai mare transparență. Este important să se garanteze că tot lemnul și produsele derivate din lemn care provin din Republica Congo și intră pe piețele europene fac acest lucru în deplină legalitate și că toate reformele puse în aplicare asigură respectarea drepturilor comunităților locale și autohtone, contribuie la îmbunătățirea condițiilor de viață ale populației și la conservarea mediului și au un impact real la nivelul combaterii corupției și al consolidării capacităților societății civile locale.

Am votat, prin urmare, pentru semnarea acestui acord și sper ca, în momentul punerii sale în aplicare, să se adere în totalitate la angajamentele asumate și obiectivele privind aplicarea legislației în domeniul forestier, guvernanța și comerțul.

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. – (IT) Sunt în favoarea acestei rezoluții, întrucât consider că trebuie să încercăm să rezolvăm problema gravă a despăduririi și a degradării. Menținerea integrității pădurilor rămâne o prioritate.

Comisia și Consiliul trebuie să își intensifice eforturile pentru a garanta respectarea drepturilor omului în Republica Congo. O altă problemă necesitând acțiune preventivă este corupția, care trebuie redusă în mod substanțial. Pentru a garanta reducerea corupției, este important să se sprijine măsuri care să vizeze garantarea independenței sistemului judiciar local și crearea de noi proceduri juridice.

Este de asemenea vital să actualizăm textele legislative menite a îmbunătăți justiția socială și respectarea drepturilor comunităților locale și autohtone. Aș dori să închei subliniind nevoia de resurse tehnice și financiare suplimentare care să sprijine instituirea unui sistem de verificare a legalității lemnului.

Recomandări: Yannick Jadot (A7-0371/2010) și (A7-0370/2010)

  Elisabeth Köstinger (PPE), în scris. – (DE) Consimțământul Parlamentului European privind acordurile de parteneriat voluntar dintre Uniunea Europeană, pe de o parte, și Republica Camerun și Republica Congo, pe de altă parte, au dus la realizarea unui pas important în lupta împotriva exploatării forestiere ilegale și a comerțului ilegal cu lemn. De pe urma unui sistem de certificare care să asigure o trasabilitate clară vor beneficia nu numai economia europeană și industria europeană a lemnului, ci și economia și industria lemnului din Camerun și Congo. Sunt în mod categoric în favoarea acestor două acorduri.

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Ca parte a FLEGT, țările exportatoare de lemn dur tropical au început să semneze acorduri de parteneriat voluntar cu UE pentru a asigura trasabilitatea și legalitatea lemnului și aplicarea procedurilor de verificare. Obiectivul celor două acorduri de parteneriat voluntar FLEGT încheiate cu Republica Congo și Camerun este de a oferi un cadru legislativ în vederea: (i) reperării și asigurării trasabilității lemnului, (ii) instituirii de proceduri de verificare independentă care să certifice toate exporturile de lemn provenind din țara parteneră către piața europeană, cu scopul de a stabili o gestionare și o exploatare legală a pădurilor congoleze și cameruneze, (iii) consolidării aplicării reglementărilor și a guvernanței în domeniul forestier. S-a semnat deja un acord de parteneriat voluntar între UE și Ghana, în anul 2009. Odată cu Tratatul de la Lisabona, Parlamentul European are competențe în cadrul procedurii de codecizie și trebuie să își dea acordul formal cu privire la cele două acorduri de parteneriat voluntar cu Camerun și, respectiv, cu Republica Congo. În viitorul apropiat se vor încheia mai multe acorduri de parteneriat voluntar, în special cu unele țări din Asia și, de asemenea, cu Republica Democratică Congo.

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. – (IT) Am votat în favoarea acestor rezoluții, întrucât consider că este importantă conservarea pădurilor naturale a căror exploatare poate cauza degradarea pădurilor și despădurirea, precum și distrugerea mediului la nivel mondial.

Reforma cadrului juridic în sectorul forestier este, prin urmare, necesară, pentru a avea un acord de parteneriat voluntar care să fie în concordanță cu obiectivele planului de acțiune pentru aplicarea legislației în domeniul forestier, guvernanță și comerț (FLEGT), și pentru a garanta îndeplinirea criteriilor sociale și de protecție a mediului. Textele legislative vizând îmbunătățirea justiției sociale trebuie actualizate, astfel încât să respecte drepturilor comunităților locale și autohtone, garantând așadar, pentru aceste grupuri, aplicarea principiilor participării directe la elaborarea de noi reglementări și la faza de punere în aplicare a acordului privind transparența.

Comisia trebuie să garanteze respectarea drepturilor comunităților locale, care sunt deseori primele victime ale degradării climei și a mediului.

  Marie-Christine Vergiat (GUE/NGL), în scris. – (FR)Parlamentul European a votat cu privire la mai multe acorduri de combatere a comerțului ilegal cu lemn între Uniunea Europeană și Congo și între Uniunea Europeană și Camerun.

Aceste acorduri internaționale vizează asigurarea trasabilității lemnului exportat către UE, pentru a combate despădurirea și a conserva biodiversitatea, precum și pentru a proteja drepturile popoarelor indigene.

Dl raportor Jadot din Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană a inclus o serie de amendamente prezentate de Grupul Confederal al Stângii Unite Europene – Stânga Verde Nordică.

Rămâne ca aceste rapoarte să fie puse în aplicare, iar noi trebuie să ne asigurăm că Comisia ține, într-adevăr, seama de punctele de vedere ale Parlamentului European.

Totuși aceste rapoarte pot fi o sursă de sprijin pentru toți cei care militează pentru un alt tip de relație cu țările din emisfera sudică și, în special, cu țările din Africa Subsahariană.-

  Angelika Werthmann (NI), în scris. – (DE) Am votat în favoarea semnării de către UE a unui acord de parteneriat voluntar cu Republica Camerun și cu Republica Congo. Anul acesta, 2011, este anul internațional al pădurilor. Pădurile sănătoase sunt esențiale pentru menținerea biodiversității locale și pot aduce o contribuție importantă la obiectivele climatice pe care ni le-am stabilit, deoarece acestea acționează ca niște rezervoare naturale de CO2. Vegetația și zonele de pădure sunt distruse în întreaga lume, inclusiv în Africa Centrală. Imaginile din satelit arată că aproximativ 25 000 km² de pădure africană și alte forme de vegetație au dispărut în ultimii 30 de ani. Aceste noi acorduri de parteneriat vor promova gestionarea responsabilă a sectorului forestier din aceste două țări pentru care UE este responsabilă în mod indirect, ca urmare a importurilor sale de lemn. UE acceptă acum această responsabilitate. Introducerea sistemelor de trasabilitate și de verificare a legalității produselor din lemn va asigura, de asemenea, transparența necesară.

Propunere de rezoluție: (B7-0022/2011)

  John Attard-Montalto (S&D), în scris. – Deși această rezoluție se referă la vizele de muncă, este foarte improbabil ca cetățenii din statele din Pacific să aleagă Malta, comparativ cu restul UE, pentru căutarea unui loc de muncă. Iată motivul pentru care am votat în favoarea textului original propus.

  Alain Cadec (PPE), în scris. – (FR) Rezoluția explică îndoielile Parlamentului cu privire la acordul interimar de parteneriat economic. Aceasta explică obiectivele acordului (dezvoltarea, consolidarea legăturilor comerciale dintre UE și Pacific) și subliniază problemele ridicate de derogarea de la regulile de origine pentru produsele din pește prelucrate. Cu toate acestea, în acord cu refuzul meu de a accepta acordul, am votat împotriva rezoluției, care nu mi se pare că evidențiază suficient problemele ridicate de derogarea de la regulile de origine pentru produsele din pește prelucrate, în special tonul.

Aștept cu nerăbdare ca Comisia Europeană să ne prezinte studiul de impact prevăzut de acord. Acesta analizează consecințele prezentului acord pentru încadrarea de muncă în UE și, de asemenea, în Pacific, precum și pentru sectorul pescuitului și al prelucrării din Europa. Este imposibil de verificat originea tonului prelucrat care intră pe piața europeană. Voi urmări negocierile privind acordul de parteneriat final dintre UE și statele din Pacific și mă voi asigura că acordul nu conține derogări de la regulile de origine pentru produsele de pescuit din Papua-Noua Guinee.

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. – (PT) Salut eforturile depuse în sensul intensificării relațiilor comerciale dintre Pacific și UE, în vederea susținerii integrării regionale și a promovării integrării progresive a economiilor statelor din Africa, Caraibe și Pacific (ACP) în economia globală.

UE joacă un rol important în promovarea dezvoltării sociale și economice durabile a țărilor ACP, contribuind, în același timp, la eforturile generale de eradicare a sărăciei din aceste țări. Prin urmare, relațiile comerciale dintre această regiune și UE trebuie să încurajeze și să consolideze comerțul, dezvoltarea durabilă și integrarea regională, contribuind totodată la diversificarea economică și reducerea sărăciei.

Politica comercială devine mai importantă ca niciodată pentru statele în curs de dezvoltare ca urmare a actualei crize economice și financiare; prin urmare, recomand desfășurarea cât mai rapidă a negocierilor cu cele 14 state ACP privind un acord de parteneriat economic cuprinzător.

  Ole Christensen, Dan Jørgensen, Christel Schaldemose și Britta Thomsen (S&D), în scris. – (DA)Referitor la amendamentul 6 punctul 23(3), considerăm că decizia de acorda viză unui cetățean dintr-o țară terță revine fiecărui stat membru în parte. Dacă este vorba despre vizele de muncă, condițiile de muncă ar trebui să fie similare cu cele de care beneficiază un cetățean al UE în respectivul stat membru. Am dori, de asemenea, o definiție mai precisă a sintagmei „îngrijitori sau cu profesii similare”.

  Corina Crețu (S&D), în scris. − Criza financiară și economică actuală relevă faptul că politica comercială este mai importantă ca niciodată pentru țările în curs de dezvoltare. Specificul zonei, dat de pescuit și de activitățile din domeniul și industria pescuitului, prezintă cel mai ridicat potențial în ceea ce privește creșterea viitoare a exporturilor, cu condiția ca activitățile de pescuit să se desfășoare într-un mod durabil din punct de vedere ecologic.

Cât privește ajutorul pentru comerț, el are ca obiectiv consolidarea capacității țărilor în curs de dezvoltare de a beneficia de noi oportunități comerciale.

  George Sabin Cutaș (S&D), în scris. − Am votat în favoarea Rezoluției privind Acordul interimar de parteneriat între CE și statele din Pacific, luând în considerare faptul că acesta reprezintă doar o etapă până la negocierea unui nou Acord de parteneriat mai extins.

Totodată, Comisia Europeană trebuie să aibă în vedere faptul că viitorul Acord va trebui negociat cu un număr mai mare de state din regiune, pentru a nu fi sursa unor scindări intra-regionale. De asemenea, acesta nu ar trebui să permită firmelor din state terțe să profite de avantajele unei derogări de la plata taxelor vamale în Uniune, în defavoarea industriilor, lucrătorilor și veniturilor locale.

  Edite Estrela (S&D), în scris. – (PT) Am votat pentru această rezoluție, deoarece consider că acordul de parteneriat va sprijini integrarea regională și va promova integrarea treptată a economiilor din țările ACP în economia mondială, încurajând, de asemenea, dezvoltarea socială și economică durabilă a acestor țări și contribuind astfel la eradicarea sărăciei.

  Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Deși doar Papua-Noua Guinee și Republica Fiji au semnat un acord interimar de parteneriat cu UE, consider că acesta merită sprijinul nostru, întrucât permite deschiderea piețelor europene pentru produsele locale și, pe de altă parte, deschiderea treptată a piețelor acelor țări pentru produsele europene. Sper că relațiile comerciale dintre statele din Pacific și UE se vor dezvolta și vor deveni mai puternice, respectând specificitățile diferitelor zone și ținând seama de nevoile deosebite ale celor care au cel mai puțin. Prin urmare, acest mecanism economic ar trebui utilizat, ținând seama de nevoile de dezvoltare ale țărilor care au semnat acordul, și folosit ca instrument de promovare a acestor nevoi. Acordul global care poate fi încheiat nu trebuie să ignore problemele-cheie prezentate în rezoluție: 1) negocierile privind drepturile de proprietate intelectuală; 2) transparența procedurilor de achiziții publice; 3) acordarea de vize de muncă.

  David Martin (S&D), în scris. – Decizia mea, care însoțește aprobarea privind acordul interimar de parteneriat dintre UE și statele din Pacific, arată clar că Parlamentul, salutând acest APE care vizează doar Fiji și Papua-Noua Guinee, consideră că orice inițiativă în sensul unui APE complet trebuie să includă toate cele 14 state din Pacific. Acest lucru este important pentru solidaritatea, coeziunea și integrarea regionale.

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Scopul acordurilor de parteneriat economic dintre UE și statele din Pacific este acela de a consolida comerțul, dezvoltarea durabilă și integrarea regională, încurajând, în același timp, diversificarea economică și reducerea sărăciei. Deși, în prezent, doar Papua-Noua Guinee și Republica Fiji au semnat acordul, acesta este un pas important către dezvoltarea economică viitoare a acestei regiuni care este alcătuită din 14 țări și este esențial pentru dezvoltarea comerțului internațional.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) Convingerea larg răspândită că promovarea relațiilor comerciale dintre această regiune și UE ar trebui să încurajeze și să consolideze comerțul, dezvoltarea durabilă și integrarea regională, promovând, în același timp, diversificarea economică și eradicarea sărăciei, este o trăsătură deosebit de importantă a acestei rezoluții a Parlamentului European privind acordul interimar de parteneriat dintre CE și statele din Pacific. Obiectivele de dezvoltare ale mileniului vor fi îndeplinite cu ajutorul acestui acord interimar.

Acest aspect, alături de crearea unei piețe regionale autentice, constituie o bază esențială pentru punerea cu succes în aplicare a acordului interimar de parteneriat economic (APE); în mod similar, acest lucru se aplică și unui posibil APE global viitor. Integrarea și cooperarea regionale sunt esențiale pentru dezvoltarea socială și economică a statelor din Pacific.

Am votat în favoare, întrucât am convingerea că acest APE poate contribui la dezvoltarea economică a acestor regiuni și împărtășesc punctele de vedere menționate în această rezoluție, potrivit cărora această dezvoltare trebuie să fie însoțită de politici privind sustenabilitatea și incluziunea mediului. Sarcina de monitorizare a punerii în aplicare a acestui acord revine Parlamentului, ca parte a competențelor conferite prin Tratatul de la Lisabona.

  Maurice Ponga (PPE), în scris. – (FR) Salut decizia Parlamentului European de a aproba acordul interimar dintre Uniunea Europeană și statele din Pacific. Acest acord reflectă angajamentul Uniunii Europene față de această regiune a lumii și transmite un puternic semnal politic către statele din regiune. Mă bucură acest lucru. Rezoluția politică care însoțește această decizie de aprobare a acordului oferă o oportunitate de prezentare a cererilor noastre. Dorim să stabilim o relație echilibrată și echitabilă cu statele din Pacific; una care să permită dezvoltarea acestor state insulare, protejând, în același timp, interesele cetățenilor noștri. Întrucât acordul interimar include dispoziții specifice privind regulile de origine pentru produse din pește, era importantă gestionarea acestei derogări. Într-adevăr, pentru a asigura că această derogare, care trebuie să permită crearea de locuri de muncă și de bunăstare, reprezintă un beneficiu real pentru populația locală și nu afectează industria europeană de prelucrare și de conservare a peștelui, era vital să se asigure o evaluare a impactului său cât mai curând posibil și să se permită suspendarea ei, în caz de nevoie. Există garanții care ne asigură că acordul este corect și că măsurile vor fi luate, dacă este necesar, pentru protejarea intereselor noastre.

  Paulo Rangel (PPE), în scris. – (PT) Am votat pentru această rezoluție privind acordul interimar de parteneriat dintre CE și statele din Pacific în speranța că acest acord, care în prezent se limitează la două țări, respectiv Papua-Noua Guinee și Republica Fiji, ar putea pregăti terenul pentru un acord extins. Un astfel de acord ar reprezenta un instrument de promovare a dezvoltării sociale și economice durabile a regiunii Pacificului, de reducere a sărăciei și de consolidare a integrării și cooperării regionale, în acord cu Obiectivele de dezvoltare ale mileniului.

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. – (IT) Acordul interimar de parteneriat dintre Papua-Noua Guinee, Republica Fiji și Comunitatea Europeană a fost inițiat la 14 decembrie 2007.

Acestea erau singurele țări din regiunea Pacificului care urmau să încheie acordul, întrucât se implicau cel mai mult în menținerea relațiilor economice cu Uniunea Europeană și, în primul rând, pentru că erau interesate să își protejeze industria zahărului și a tonului. Acordul ar trebui, de asemenea, să garanteze acestor țări câștiguri suplimentare, grație unei noi reglementări privind accesul la piețe fără taxe vamale.

Printr-un mai bun acces la piața europeană, aceste țări vor beneficia, de asemenea, de noi oportunități de investiții care, la rândul lor, vor avea un impact pozitiv asupra ocupării forței de muncă. Acordul de parteneriat economic asigură înființarea ulterioară a unei comisii ad-hoc care să monitorizeze punerea în aplicare și să verifice, la intervale regulate, efectele sale asupra societății și economiei locale.

  Tokia Saïfi (PPE), în scris. – (FR) Rezoluția explică îndoielile Parlamentului cu privire la acordul interimar de parteneriat economic. Aceasta explică obiectivele acordului (dezvoltarea, consolidarea legăturilor comerciale dintre UE și Pacific) și subliniază problemele ridicate de derogarea de la regulile de origine pentru produsele din pește prelucrate. Iată motivul pentru care am votat în favoarea acestei rezoluții și pentru care sprijin amendamentele prezentate de Grupul Verzilor, care sunt compatibile în totalitate cu preocupările noastre. Aștept cu nerăbdare prezentarea de către Comisia Europeană a studiului de impact prevăzut de acord și voi fi atentă la negocierile acordului de parteneriat final.

  Derek Vaughan (S&D), în scris. – Sprijin acordul interimar de parteneriat economic cu Papua-Noua Guinee și Fiji, întrucât este important să dezvoltăm relații puternice cu țările exportatoare din regiunea Pacificului. În pofida îngrijorărilor unor membri, consider că trebuie să stimulăm cooperarea mai strânsă cu aceste țări, întrucât acest lucru permite UE să monitorizeze capturile de ton și alți pești care sunt conservați în Papua-Noua Guinee. De asemenea, această industrie a creat sute de locuri de muncă pentru populația locală din țara săracă.

Recomandare: David Martin (A7-0365/2010)

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT) Am votat în favoarea acestei rezoluții, deoarece consider că aceasta contribuie la stabilirea unor noi regimuri comerciale compatibile cu normele Organizației Mondiale a Comerțului, cu Republica Insulelor Fiji și cu Papua Noua Guinee. Acordurile interimare de parteneriat economic (AIPE) reprezintă acorduri privind comerțul de mărfuri care urmăresc să prevină întreruperea schimburilor comerciale dintre grupul statelor din Africa, Caraibe și Pacific și Europa. Cu toate că acordurile interimare pot fi considerate o primă etapă în cadrul procesului, în termeni juridici acestea constituie acorduri internaționale complet independente, care nu duc neapărat la un APE complet. Salut recomandările privind semnarea unor acorduri definitive, originea fondurilor UE destinate finanțării acestor acorduri, care nu ar trebui să provină de la Fondul European de Dezvoltare, necesitatea ca o comisie parlamentară să monitorizeze punerea în aplicare a acordului și o clauză de revizuire care să prevadă o evaluare a impactului la nivel global pe o perioadă de trei până la cinci ani.

  Bastiaan Belder (EFD), în scris. – (NL) Acordurile de parteneriat economic ar trebui să promoveze comerțul dintre UE, Papua Noua Guinee și Fiji și să contribuie la schimburile comerciale, dezvoltare și creșterea durabilă, precum și la reducerea sărăciei. Integrarea regională este esențială pentru dezvoltarea acestor țări. Prin urmare, Comisia ar trebui să ofere explicații în ceea ce privește modul în care aceste acorduri intermediare vor contribui la aceasta. Este important să semnăm un acord final cu țările din această regiune. Relaxarea regulilor de origine oferă oportunități semnificative pentru Papua Noua Guinee în sensul promovării economiei locale.

Cu toate acestea, este important să asigurăm că țările cele mai sărace nu sunt utilizate doar ca țări de tranzit pentru produse din alte țări, care nu se califică pentru această schemă specială de acces. Interesele economiei locale sunt de primă importanță în acest caz. Comisia ar trebui să monitorizeze punerea în aplicare și să ia măsurile necesare atunci când studiile de impact indică denaturări grave pe piață.

  Alain Cadec (PPE), în scris. – (FR) Acest acord conferă mărfurilor provenite din regiunea Pacificului condiții preferențiale de acces pe piața europeană. Sunt în favoarea dezvoltării acestei regiuni, însă consider inacceptabilă derogarea de la regulile de origine pentru produsele pescărești prelucrate. Într-adevăr, această derogare generează o situație de concurență neloială pentru industria europeană a conservelor și nu este cu adevărat în beneficiul populațiilor locale.

Mai mult, importurile de ton din Papua Noua Guinee s-au dublat în ultimii doi ani și avem motive să ne temem că această tendință va deveni tot mai puternică pe viitor. În calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru pescuit, am decis să votez împotriva acestui acord, deoarece nu ține seama de avizul adoptat de această comisie, care a propus eliminarea derogării de la regulile de origine pentru produsele pescărești prelucrate la finalul negocierilor privind acordul interimar de parteneriat.

  Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) În pofida numărului mic de țări care au acceptat Acordul interimar de parteneriat economic (AIPE), acesta demonstrează angajamentul Europei pentru sprijinirea dezvoltării țărilor din regiunea Pacificului, prin utilizarea unui mecanism care depășește simplele proceduri de ajutor și urmărește să mobilizeze economiile locale și care speră să aibă ca efect crearea de întreprinderi și locuri de muncă și o mai mare circulație a persoanelor și a mărfurilor. Cu toate că sunt de acord, în principiu, cu un astfel de instrument, nu pot să nu îmi exprim îndoielile cu privire la impactul pe care APE îl poate avea asupra industriei pescuitului. Prin urmare, aș dori ca acest aspect să primească o atenție specială din partea Comisiei și consider că este justificat ca un raport să fie prezentat Parlamentului de către Comisie, privind pescuitul în Pacific și gestionarea resurselor halieutice din regiune, potrivit solicitării raportorului.

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Sunt de acord cu acest proiect de decizie al Consiliului privind încheierea Acordului interimar de parteneriat economic între Comunitatea Europeană și două state din Pacific – Papua Noua Guinee și Republica Insulelor Fiji – din următoarele motive: 1. aceste țări reprezintă cele mai importante economii din regiune și au semnat deja în trecut acorduri de parteneriat economic cu UE; 2. în pofida beneficiului potențial al extinderii acestui parteneriat la alte țări din regiune, acest lucru nu a fost posibil; 3. acesta reprezintă un acord interimar pe care Parlamentul va fi nevoit să îl analizeze din nou dacă intenționăm să îl transformăm într-un acord complet; 4. Republica Insulelor Fiji și-a asumat angajamente față de UE în ceea ce privește drepturile omului, principiile democratice și statul de drept; 5. în pofida criticilor aduse de membrii societății civile și de politicienii din regiune, acest parteneriat ar putea contribui la dezvoltarea strategică a acestor țări.

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. – (PT) Criticăm de mult timp semnarea acestor acorduri de parteneriat economic cu țările din grupul statelor din Africa, Caraibe și Pacific (ACP). Indiferent de scopul acestora și de retorica prezentării lor, aceste acorduri au ca principal obiectiv liberul schimb, cu toate consecințele sale extrem de negative. Recent, în cadrul ultimei Adunări Parlamentare Paritare ACP-UE, care a avut loc în decembrie 2010, Consiliul țărilor ACP a exprimat preocuparea acestora în legătură cu faptul că Comisia Europeană nu respectă obiecțiile sale cu privire la problemele legate de protecția economiilor sale. De asemenea, există o contradicție între mult lăudata flexibilitate a Comisiei și poziția inflexibilă adoptată de aceasta în cadrul negocierilor tehnice. În cadrul acestui acord interimar de parteneriat economic cu Republica Insulelor Fiji și cu Papua Noua Guinee, UE a fost, de asemenea, intens criticată de către organizațiile sociale și politice din regiunea Pacific, din cauza presiunilor la care au fost supuse aceste două țări în vederea semnării acordului, sub amenințarea pierderii accesului lor privilegiat la piețele europene. Criticii au afirmat, de asemenea, că solidaritatea între statele din Pacific a scăzut dramatic de la semnarea acestui acord, generând un cadru de fricțiune, care a dus la destrămarea anumitor grupuri regionale din cauza presiunilor resimțite de a semna acordurile interimare.

  Pat the Cope Gallagher (ALDE), în scris. – (GA) Nimic nu este mai important decât sănătatea copiilor și protecția drepturilor și a bunăstării copiilor. De asemenea, copiii trebuie să aibă dreptul la viața de familie și trebuie să se asigure că aceștia nu sunt nevoiți să trăiască perioade lungi de timp în orfelinate.

  Bruno Gollnisch (NI), în scris. – (FR) Acordul dintre UE și statele din Pacific acordă Papuei Noua Guinee o derogare generală de la regulile de origine pentru produsele pescărești, în special tonul. Această clauză înseamnă că mărfurile din această țară pot fi considerate originare din Papua și, prin urmare, pot fi scutite de taxe sau contingente vamale, chiar dacă pescarii, zonele de pescuit și fabricile care produc conservele de pește nu sunt din Papua.

Acum, cei care profită de acest lucru sunt flotele chineze, australiene și thailandeze, precum și altele, care descarcă în porturile din Papua capturile lor. Acestea sunt fabricile de conserve care aparțin acestor țări, care s-au instalat în Papua Noua Guinee, însă care angajează resortisanți străini în condiții îndoielnice. În mod cert, sectorul european și mai ales cel francez al industriei este cel care resimte pe deplin forța acestei concurențe neloiale și ilegale.

În Uniunea Europeană, importurile de ton din Papua Noua Guinee au crescut cu 76 % între 2008 și 2009; numai în Franța, în aceeași perioadă, acestea au înregistrat o creștere de 1 500 %. Efectele economice și sociale negative ale acestei derogări sunt binecunoscute, iar temerile legate de stocul de pește din această regiune sunt bine întemeiate. De aceea am votat împotriva acestui acord.

  Jarosław Kalinowski (PPE), în scris. – (PL) Statele din Pacific reprezintă o zonă unică, formată în principal din state insulare care sunt, în mare măsură, caracterizate prin diversitate etnică și a căror cultură diferă foarte mult de cea a Europei. Acestea necesită priorități politice și economice diferite. Prin încheierea unui acord cu aceste state, dorim să facilităm libera circulație a bunurilor și serviciilor, care ar trebui să genereze avantaje comerciale de ambele părți. Cu toate acestea, trebuie să asigurăm, de asemenea, că, în timp ce depunem eforturi pentru liberalizarea pieței, nu suntem percepuți ca interlopi care urmăresc doar să obțină accesul la resurse și să diminueze solidaritatea regională în cadrul acestui proces, astfel cum susțin criticii. Haideți să încheiem acorduri, să deschidem piețe și să promovăm competitivitatea, însă acțiunile noastre să fie ghidate de bunul simț și de beneficiul reciproc în toate cazurile, în special atunci când ajutăm regiuni precum statele din Pacific, care sunt adesea afectate de catastrofe naturale.

  Elisabeth Köstinger (PPE), în scris. – (DE) Acordul interimar de parteneriat între Comunitatea Europeană, pe de o parte și două din țările ACP, și anume Papua Noua Guinee și Fiji, pe de altă parte, ar trebui să fie considerat un pas către un acord complet. Acordul interimar de parteneriat reglementează toate părțile importante ale unui acord comercial, însă ar putea ulterior să reglementeze, de asemenea, drepturile de proprietate intelectuală și evoluțiile din domeniul achizițiilor publice. Sprijin acordul, dar, în același timp, sunt perfect conștientă de impactul pe care acesta l-ar putea avea asupra sectorului european al pescuitului și, în această privință, aștept din partea Comisiei să realizeze o investigație cu privire la acest impact, potrivit punctului 15 din rezoluția adoptată de Parlament.

  Giovanni La Via (PPE), în scris. – (IT) Inițiativa care a fost aprobată astăzi de către Parlament a generat un acord care va consolida în mod sigur comerțul dintre Uniunea Europeană și câteva state din Pacific. În special, a fost încheiat Acordul interimar de parteneriat cu Papua Noua Guinee și Republica Insulelor Fiji, care speră să realizeze obiectivul de a-și proteja industria zahărului și a tonului. În opinia mea, acesta reprezintă un pas înainte către dezvoltare și prosperitate. De asemenea, datorită regulilor de origine, acesta va oferi valoare adăugată reală sectorului pescuitului și exporturilor din aceste regiuni. Trebuie, de asemenea, să subliniez că acordul ar putea avea implicații majore pentru relațiile cu alte state din Pacific, inclusiv Australia și Noua Zeelandă.

  David Martin (S&D), în scris. – Sunt încântat că Parlamentul a sprijinit puternic recomandarea mea pentru adoptarea APE interimar UE-Pacific. Acordul interimar dintre Papua Noua Guinee, Fiji și Comunitatea Europeană a fost parafat la 14 decembrie 2007. Aceste două țări au fost singurele din regiunea Pacificului care au semnat acordul, în timp ce alți membri ai grupului de state din Pacific au ales să nu semneze, din cauza nivelului redus al schimburilor comerciale cu UE. Fiji și Papua Noua Guinee au semnat acordul mai ales în speranța de a-și proteja industria zahărului și a tonului, care ar fi avut mult de suferit în cadrul sistemului generalizat de preferințe. Acordul interimar reglementează regulile de origine și problemele accesului pe piață. În ceea ce privește regulile de origine, acesta se referă la pescuit, textile și agricultură, generând oportunități de investiții și ocupare a forței de muncă. În ceea ce privește accesul pe piață, se asigură accesul scutit de taxe și contingente vamale, care oferă oportunități de investiții și ocupare a forței de muncă. Aspectele legate de comerț și dezvoltare urmează să fie abordate în cadrul regional mai larg.

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris. – (FR) Acordul interimar de parteneriat semnat între UE, pe de o parte, și Papua Noua Guinee și Insulele Fiji, pe de altă parte, este rezultatul unei presiuni infame. Acest acord prevede eliminarea treptată a drepturilor vamale într-o măsură nesustenabilă pentru aceste state, interzicerea oricăror restricții cantitative la export sau import și eliminarea tuturor subvențiilor pentru exportul de produse agricole către statele din Pacific pentru Papua Noua Guinee și Insulele Fiji. Acesta include o clauză de revizuire în vederea „încheierii cu succes a negocierilor aflate în desfășurare privind un Acord de parteneriat economic (APE) complet”. Aceste acorduri reprezintă o dovadă în plus a neo-colonialismului practicat de Uniunea Europeană. Am votat împotrivă.

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Scopul Acordului de parteneriat economic dintre UE și statele din Pacific trebuie să fie acela de a intensifica schimburile comerciale, de a consolida dezvoltarea durabilă și integrarea regională, promovând, în același timp, diversificarea economică și reducerea sărăciei. Cu toate că, în prezent, numai Papua Noua Guinee și Insulele Fiji au semnat acordul, acesta reprezintă un pas important către dezvoltarea economică viitoare a acestei regiuni, care este formată din 14 state și este esențială pentru dezvoltarea comerțului internațional. Acesta reprezintă primul pas către extinderea acestui acord la alte țări din regiune și către o adevărată impulsionare a economiilor lor, precum și către bunăstarea populațiilor lor.

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. – (IT) Am votat în favoarea acordului interimar de parteneriat între Comunitatea Europeană și statele din Pacific, deoarece consider că este important ca Europa să fie parte la acorduri de parteneriat comercial cu țări terțe care sunt capabile să exporte produse la care țările europene au cu greu acces. Dezvoltarea comerțului internațional este în mod logic însoțită de acorduri care facilitează schimburile comerciale și fac tot mai accesibilă rețeaua comercială. Negocierile cu privire la noile acorduri de parteneriat economic (APE) au început în 2002 cu scopul de a consolida procesele regionale de integrare din țările ACP. Acordul în cauză se referă la regulile de origine legate de pescuit, textile și agricultură, care generează oportunități de investiții și de ocupare a forței de muncă, și la accesul pe piață, scutit de taxe și contingente vamale, care ar oferi oportunități de investiții și de ocupare a forței de muncă. De asemenea, acordul interimar a generat o reducere a spațiului politic al guvernelor în ceea ce privește competența de reglementare.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) Am votat pentru recomandarea privind încheierea Acordului interimar de parteneriat între statele din Pacific și UE din următoarele motive. Insulele Fiji și Papua Noua Guinee au decis să încheie acest acord mai ales în speranța că își vor proteja sectoarele zahărului și tonului. Acordul interimar include reguli de origine legate de pescuit, textile și agricultură, stabilind totuși derogări care ar putea pune în pericol concurența din anumite sectoare ale UE. În ceea ce privește sectorul conservelor de ton, derogarea acordată permite unor țări precum Papua Noua Guinee să joace rolul unor adevărate noduri pentru prelucrarea unor cantități enorme de ton provenit dintr-o varietate de surse: Filipine, Thailanda, China, Statele Unite ale Americii, Australia etc. Acest ton este debarcat în porturile din Papua Noua Guinee și procesat în fabrici construite în grabă de operatori din țările în cauză numai cu scopul de a beneficia de scutirea totală de taxe vamale acordată de UE în cadrul acordului interimar. Acest lucru afectează sectorul european al conservelor, care a ridicat problema concurenței neloiale.

Prin urmare, mă alătur raportorului în solicitarea prezentării unui raport în fața Parlamentului cu privire la aspectele specifice ale sectorului pescuitului din statele din Pacific, în vederea evaluării impactului real pe care aceste măsuri l-ar putea avea asupra pieței UE.

  Aldo Patriciello (PPE), în scris. – (IT) În 2002 au început negocieri cu privire la noi acorduri de parteneriat economic (APE) între statele din Africa, Caraibe și Pacific (ACP) și Uniunea Europeană pentru a înlocui regimul unilateral de preferințe comerciale anterior în favoarea țărilor ACP.

Având în vedere că anumite aspecte de interes făceau obiectul unor negocieri individuale la nivel național și întrucât era puțin probabil ca acordurile de parteneriat să fie încheiate imediat, s-a decis încheierea unui acord interimar care să pună accentul pe schimbul de mărfuri până la sfârșitul anului 2007. Scopul a fost acela de a evita întreruperea comerțului, și este posibil ca acestea să nu ducă neapărat la APE complete.

În regiunea Pacificului, numai Fiji și Papua Noua Guinee au încheiat un astfel de acord. Acest acord reglementează regulile de origine legate de pescuit, textile și agricultură, care generează oportunități de investiții și de ocupare a forței de muncă. Comisia Europeană speră să încheie un acord complet de parteneriat economic cu grupul de state din Pacific, în privința căruia se poartă discuții.

Consider că este adecvat să sprijin poziția Consiliului în favoarea acordului interimar de parteneriat, deoarece consider că garantarea furnizării de resurse este o prioritate, în special având în vedere lipsa acestora și degradarea mediului. De asemenea, este esențială menținerea acordurilor vechi de zece ani cu țările ACP, chiar dacă sub altă formă.

  Maurice Ponga (PPE), în scris. – (FR) Salut decizia Parlamentului European de a aproba acordul interimar dintre Comunitatea Europeană și statele din Pacific. Acest acord reflectă angajamentul Uniunii Europene față de această regiune a lumii și transmite un semnal politic puternic statelor din regiune. Mă bucură acest lucru. Soluția politică ce însoțește această decizie de a aproba acordul oferă o oportunitate de a ne exprima cerințele. Dorim să stabilim o relație echilibrată și corectă cu statele din regiunea Pacificului; o relație care să permită dezvoltarea acestor state insulare, protejând în același timp interesele cetățenilor noștri. În timp ce acordul interimar include dispoziții specifice privind regulile de origine pentru produsele pescărești, era importantă gestionarea acestei derogări.

Într-adevăr, pentru a asigura că această derogare, care ar trebui să permită crearea de locuri de muncă și bunăstare, este în beneficiul real al populațiilor locale și nu aduce atingere sectoarelor prelucrării de produse pescărești și al conservelor, era esențial să se prevadă o evaluare a impactului acesteia și să se permită suspendarea acesteia, după caz. Există garanții care să asigure că acordul este corect și că se vor lua măsuri, după caz, pentru protecția intereselor noastre.

  Paulo Rangel (PPE), în scris – (PT) Am votat pentru acest raport deoarece consider că promovarea relațiilor comerciale dintre statele din regiunea Pacificului și UE ar putea contribui la promovarea dezvoltării sociale și economice durabile a regiunii, la reducerea sărăciei și la consolidarea integrării și cooperării regionale, în conformitate cu Obiectivele de dezvoltare ale mileniului. Cu toate acestea, împărtășesc preocupările exprimate de raportor cu privire la excepțiile de la regulile de origine și impactul lor negativ asupra sectorului prelucrării peștelui și cel al conservelor din UE, care trebuie să fie evaluate în mod adecvat de către Comisie.

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Grupul Verts/ALE își menține poziția de lungă durată prin care se opune APE încheiate cu oricare din regiunile ACP și, prin urmare, nu vede care este valoarea adăugată a AIPE cu cele două state din regiunea Pacificului.

În acest caz, Grupul Verts/ALE se teme de o mai mare dezintegrare a acestei regiuni larg întinse din Oceanul Pacific, drept o consecință a regimului comercial preferențial al AIPE cu UE. Mai mult, o creștere nestăvilită previzibilă a exporturilor tradiționale, concentrate pe materii prime precum cuprul, zahărul, uleiul de copră, de pește și de palmier (agrocarburanți!), contravine în totalitate necesităților de dezvoltare durabilă. Prin urmare, Grupul Verts/ALE a susținut solicitarea (fără succes) a miniștrilor comerțului din regiunea Pacificului de a revizui elemente esențiale ale AIPE, în special, definiția „cvasitotalității schimburilor comerciale”, interdicția referitoare la utilizarea taxelor la export și garanțiile slabe pentru industria incipientă, precum și clauza națiunii celei mai favorizate.

În ceea ce privește aspectul legat de aprovizionarea mondială, o soluție alternativă ar fi fost limitarea furnizării la capturi în suprafața de 200 de mile a zonei economice exclusive (EEZ), mai degrabă decât în orice ape. Nu în ultimul rând, Fiji nu are un regim democratic. Raportorul nostru alternativ, José Bové, a depus 11 amendamente în această privință.

  Tokia Saïfi (PPE), în scris. – (FR) Acordul interimar de parteneriat economic între regiunea Pacificului și CE acordă mărfurilor provenite din regiunea Pacificului condiții preferențiale de acces la piața europeană. Sunt în favoarea dezvoltării acestei regiuni, însă consider că derogarea de la regulile de origine pentru produsele pescărești prelucrate este inacceptabilă, întrucât permite ca produsele fabricate într-o anumită țară din materii prime care nu proveneau din țara respectivă să fie scutite de taxe vamale. Această derogare se dovedește a fi un stimulent pentru pescuitul în zonele tropicale fără a ține în vreun fel seama de gestionarea resurselor halieutice. În măsura în care preferințele comerciale nu afectează numai zonele de pescuit din Papua Noua Guinee, este dificil să se monitorizeze originea capturilor, iar acest lucru contravine angajamentelor asumate de Comisia Europeană de a pune capăt pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat. Sunt, de asemenea, preocupată de trasabilitatea produselor care urmează să fie importate în Europa din această zonă. Prin votul negativ, am dorit să îmi manifest dezaprobarea față de o astfel de clauză, care, în opinia mea, nu ar mai trebui să fie inclusă pe viitor în niciun acord comercial.

Propuneri de rezoluție: (RC-B7-0029/2010)

  Laima Liucija Andrikienė (PPE), în scris. – (LT) Am votat în favoarea rezoluției privind adopțiile internaționale în Uniunea Europeană, care se luptă pentru bunăstarea fiecărui copil și recunoaște dreptul orfanilor sau copiilor abandonați de a avea o familie și de a fi protejați. Sunt de acord cu solicitările de a analiza posibilitatea de a coordona o strategie de măsuri referitoare la adopțiile internaționale, luând în considerare convențiile internaționale, însă ar trebui să se atragă atenția asupra faptului că, ținând seama de interesele copilului și în măsura posibilului, ar trebui să se acorde întâietate adopției în țara de origine a copilului.

Este foarte important să se dezvolte un cadru care să asigure transparență și să coordoneze acțiunile, astfel încât să se prevină traficul de copii pentru adopție ilegală. De asemenea, trebuie să îmbunătățim, să raționalizăm și să facilităm adopțiile internaționale și să eliminăm excesul de birocrație, garantând în același timp protecția drepturilor copiilor din țări terțe.

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. – (LT) Protecția drepturilor copiilor, consacrată în Tratatul de la Lisabona, reprezintă unul din obiectivele Uniunii Europene, căruia va trebui să i se acorde chiar mai multă atenție, odată cu intrarea în vigoare a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Prin urmare, Uniunea Europeană trebuie să garanteze și să pună în aplicare drepturile copiilor la protecția și îngrijirea necesare bunăstării lor. Am votat pentru această rezoluție, deoarece consider că există o necesitate de a consolida politica privind protecția drepturilor copiilor. Numărul copiilor abandonați și instituționalizați, care este foarte mare în unele state membre, reprezintă un motiv de îngrijorare. Mai mult, încălcarea drepturilor copiilor, violența împotriva acestora, traficul de copii, instigarea la prostituție, munca ilegală și alte activități ilegale, rămân o problemă majoră în Uniunea Europeană. Sunt de acord că este necesar sa se evalueze funcționarea sistemelor naționale la nivel european, astfel încât să fie posibil să se clarifice anumite aspecte, precum protecția drepturilor copiilor și să se ia măsuri, dacă este necesar, care să asigure o protecție mai eficientă a copiilor fără adăpost și să le ofere acestora șansa de a avea o familie și de a fi în siguranță.

  George Becali (NI), în scris. − Am votat această rezoluție, deoarece problema copiilor abandonați a devenit din ce în ce mai gravă în Uniunea Europeană. Este important să fie protejat dreptul de a adopta la nivel internațional, pentru a se evita ca acești copii să fie obligați să trăiască în orfelinate. Comisia trebuie să ne comunice ce măsuri au fost luate sau vor fi luate la nivel european pentru a proteja minorii care urmează să fie adoptați de cetățeni europeni. Consider că adopția trebuie să aibă loc în concordanță cu legislația națională și convențiile internaționale. Comisia trebuie să explice cum ne vor asigura aceste proceduri că interesul superior al copilului va fi întotdeauna protejat.

  Mara Bizzotto (EFD), în scris. – (IT) Am votat pentru rezoluția comună privind adopția internațională, deoarece sunt ferm convinsă că o coordonare la nivel european a strategiilor și instrumentelor de adopție ar genera nu doar o îmbunătățire a procedurii ca atare, ci ar asigura, de asemenea, o protecție mai mare pentru copiii orfani și abandonați și dreptul acestora de a-și întemeia o familie. Sinergia dintre organizațiile internaționale, instituțiile UE și statele membre ar duce la un cerc virtuos în care elementul central al necesităților copiilor ar fi limitat de garantarea serviciilor de informare, pregătire și sprijin pentru familiile adoptive. În cele din urmă, consider că o mai bună coordonare poate asigura o mai mare siguranță pentru copiii adoptați, în termeni de proceduri de adopție corecte și recunoaștere reciprocă de documente, fiind astfel prevenit traficul de copii.

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. – (LT) Am votat pentru această rezoluție privind adopțiile internaționale în Uniunea Europeană. Protecția drepturilor copiilor reprezintă unul dintre cele mai importante obiective ale Uniunii Europene. Trebuie să protejăm bunăstarea fiecărui copil și să le apărăm interesele. În prezent, sunt multe convenții în vigoare privind protecția copilului și responsabilitățile parentale. Convenția europeană din 1967 privind adopția minorilor urmărește să coordoneze legislațiile statelor membre în materia adopției. Toate statele membre sunt semnatare ale Convenției din 1993 privind protecția copilului și cooperarea în materia adopției internaționale (Convenția de la Haga). Cu toate că domeniul adopțiilor intră în responsabilitatea statelor membre, consider că este necesar să se analizeze posibilitatea de coordonare la nivel european a unei strategii cu măsuri referitoare la adopțiile internaționale. Este esențial să se garanteze luarea în considerare a convențiilor internaționale atunci când se elaborează o astfel de strategie. Trebuie să urmărim să îmbunătățim serviciile de informare, pregătirea pentru adopțiile internaționale, prelucrarea cererilor de adopții internaționale și serviciile post-adopție, ținând cont de faptul că toate convențiile internaționale privind protecția drepturilor copilului recunosc copiilor abandonați dreptul de a avea o familie și de a fi protejați. De exemplu, instituțiile UE și statele membre trebuie să combată în mod activ traficul de copii pentru adopția ilegală.

  Sebastian Valentin Bodu (PPE), în scris. − România este statul european care, probabil, a permis cele mai mari abuzuri în anii ’90, imediat după căderea comunismului, în ce privește adopțiile internaționale. Iar acestea s-au datorat lipsei de experiență a unui stat care a trăit în întuneric aproape jumătate de secol dar, în egală măsură, și celor care erau pregătiți perfect să speculeze aceste slăbiciuni. Așa se face că s-a pierdut urma a aproape o mie de copii care au fost subiect al adopțiilor internaționale. Cu sprijinul Uniunii Europene, la care ne pregăteam să aderăm, România și-a modificat drastic legislația privind adopțiile, în ciuda unor presiuni internaționale imense de a nu se recurge la o măsură drastică precum eliminarea adopțiilor internaționale. În aceste condiții și judecând după trista experiență a României în ce privește adopțiile internaționale, este de înțeles reticența de a accepta un organism de tipul unei Agenții Europene pentru Adopții care conduce la crearea unei adevărate piețe continentale a adopțiilor.

Orice rezoluție privind adopțiile internaționale nu poate avea ca scop decât siguranța minorilor, indiferent de interesele statelor sau ale adoptatorilor. De asemenea, independent de orice rezoluție sau decizie, părerea mea personală este că, în orice regim juridic, prezent sau viitor, adopțiile interne trebuie să primeze.

  Corina Crețu (S&D), în scris. − Am votat în favoarea Rezoluției Parlamentului European referitoare la adopția internațională în Uniunea Europeană plecând de la experiența românească în domeniu. Este cu adevărat necesară o analiză a tuturor sistemelor naționale de adopții, pentru a vedea care sunt punctele lor forte și slăbiciunile, și pentru a recomanda spre adoptare statelor membre cele mai bune practici. Ar fi un real progres dacă s-ar ajunge la coordonarea la nivel european a politicilor și strategiilor privind instrumentul adopției internaționale, în vederea îmbunătățirii asistenței în domeniul serviciilor de informare, pregătirii adopției interstatale, procesării cererilor de adopții internaționale și a serviciilor post-adopție, pentru ca dreptul copiilor orfani sau abandonați de a avea o familie și de a fi protejați să devină efectiv.

  Edite Estrela (S&D), în scris. – (PT) Am votat pentru rezoluția privind adopția internațională în cadrul Uniunii Europene. Cu toate că această problemă intră în sfera de competențe a statelor membre, consider că protecția drepturilor copiilor ar trebui să reprezinte unul dintre obiectivele UE. În acest context, susțin necesitatea de a analiza posibilitatea coordonării de strategii în vederea unui instrument pentru adopțiile internaționale și serviciile post-adopție la nivel european, ținând cont de faptul că toate convențiile internaționale privind protecția drepturilor copilului recunosc copiilor abandonați dreptul de a avea o familie și de a fi protejați.

  Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Adopția copiilor este un subiect deosebit de sensibil. Demnitatea umană și, în acest caz, grija specială necesară pentru interesul superior al minorului, determină recomandarea respectării convențiilor internaționale cu privire la acest subiect, precum și un studiu cu privire la cele mai bune practici și schimbul de experiență dintre statele membre. Uniunea Europeană va putea monitoriza aceste eforturi și contribui la soluționarea problemei traficului de copii, care afectează cu preponderență cele mai sărace țări și persoanele cu cel mai scăzut nivel de bunăstare.

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Uniunea Europeană a luptat întotdeauna pentru protecția drepturilor copiilor și apărarea intereselor acestora. Intenția acestei rezoluții este aceea de a se analiza posibilitatea de a coordona la nivel european strategii privind instrumentul adopției internaționale, în conformitate cu convențiile internaționale, în vederea îmbunătățirii asistenței în domeniul serviciilor de informare, al pregătirii pentru adopțiile internaționale, al prelucrării cererilor de adopții internaționale și al serviciilor post-adopție, ținând cont de faptul că toate convențiile internaționale privind protecția drepturilor copilului recunosc copiilor abandonați dreptul de a avea o familie și de a fi protejați. Am acordat un vot pozitiv, deoarece consider că, deși chestiunea adopției este de competența statelor membre, există necesitatea unui nivel minim de convergență europeană, cu condiția ca interesul superior al copiilor să fie întotdeauna respectat.

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. – (PT) Suntem cu toții de acord în privința apărării bunăstării copiilor și a garantării drepturilor acestora, astfel cum se arată în această rezoluție a Parlamentului European. Cu toate acestea, nu este de ajuns să formulăm declarații generale: este, de asemenea, necesar să se identifice cauzele care au generat o situație în care copii sunt exploatați în cadrul regimului de adopții internaționale.

Principalele cauze care stau la baza abandonului copiilor sunt sărăcia, sistemele de asistență socială inadecvate, lipsa unei rețele de infrastructură socială sau a unor servicii publice adecvate, precum și conflictele și intervențiile militare.

  Louis Grech (S&D), în scris. – Pentru a defini problema din ce în ce mai acută a copiilor abandonați, instituțiile europene și statele membre ar trebui să joace un rol mai activ în ceea ce privește îmbunătățirea instrumentelor adopției internaționale prin facilitarea și coordonarea procedurilor de adopție internațională la nivel european, fără a pune în niciun fel în pericol securitatea și siguranța drepturilor copiilor și prin respectarea tuturor convențiilor internaționale care protejează drepturile copilului. Uniunea și statele membre trebuie să asigure examinarea minuțioasă a cazurilor de adopție internațională, pentru a preveni exploatarea copiilor, abuzurile, răpirile și traficul. Statele membre ar trebui să găsească un echilibru între garanțiile și standardele internaționale ridicate pentru protecția drepturilor copilului și reducerea birocrației și facilitarea procedurilor internaționale de adopție. Mai mult, statele membre ar trebui să aibă norme mai transparente în ceea ce privește procedurile de adopție internațională și ar trebui, de asemenea, să mențină un schimb constant de informații privind condițiile și contextul copilului adoptat în noul mediu. În concluzie, principalele preocupări din cadrul procedurilor de adopție internațională ar trebui să fie întotdeauna în interesul superior al copilului, acordându-se o atenție deosebită copiilor cu nevoi speciale, pentru garantarea drepturilor copiilor și familiilor.

  Sylvie Guillaume (S&D), în scris. – (FR) Am votat pentru această rezoluție comună, care ne permite în același timp să apărăm drepturile părinților de a adopta copii proveniți din alte state membre și să asigurăm protecția minorilor în momentul adopției și după adopție. Într-adevăr, adopțiile internaționale ar trebui să beneficieze de un cadru de norme specifice în vederea evitării abuzurilor, cum ar fi traficul de copii, de exemplu.

  Ian Hudghton (Verts/ALE), în scris. – Sistemele noastre juridice naționale au propriile moduri de abordare a adopției și a altor probleme legate de îngrijirea copilului. Cu toate acestea, din moment ce probleme precum traficul de persoane și exploatarea sexuală a copiilor au o dimensiune internațională, ar putea fi adecvată luarea de măsuri la nivel european. Nu trebuie să pierdem din vedere că interesele copilului sunt de o importanță fundamentală și, de aceea, am votat pentru această rezoluție.

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris. – (LT) Am votat pentru această importantă rezoluție privind adopția internațională în cadrul Uniunii Europene, deoarece protecția drepturilor copiilor este unul dintre obiectivele-cheie ale Uniunii Europene. În prezent, sunt multe convenții în vigoare privind protecția copilului și responsabilitățile parentale. Consider că este nevoie să se analizeze posibilitatea de a coordona la nivel european problemele legate de adopțiile internaționale, în vederea îmbunătățirii serviciilor de informare, a pregătirii pentru adopțiile internaționale, a prelucrării cererilor de adopții internaționale și a serviciilor post-adopție. Este foarte important să se instituie un sistem care să asigure transparența și să pună capăt traficului de copii în scopul adopției. Aș dori, de asemenea, să subliniez că adopțiile ar trebui în primul rând să fie încurajate, oricând este posibil și în interesul superior al copilului, în țara de origine a copilului.

  David Martin (S&D), în scris. – Salut această rezoluție care solicită luarea în considerare a posibilității de a coordona la nivel european strategiile privind instrumentul adopției internaționale, în conformitate cu convențiile internaționale, în vederea îmbunătățirii asistenței în domeniul serviciilor de informare, al pregătirii pentru adopțiile internaționale, al prelucrării cererilor de adopții internaționale și al serviciilor post-adopție, ținând cont de faptul că toate convențiile internaționale privind protecția drepturilor copilului recunosc copiilor abandonați dreptul de a avea o familie și de a fi protejați.

  Véronique Mathieu (PPE), în scris. – (FR) Numărul copiilor abandonați a crescut constant în ultimii ani, iar acest fenomen poate fi observat în toate statele membre. Acești copii, care sunt victime ale conflictelor și excluderii sociale și care sunt exploatați de rețele criminale și folosiți în cadrul tuturor formelor de trafic, sunt victime ale unui mecanism eșuat al adopțiilor internaționale. Mai mult, ar trebui să se țină seama că majoritatea acestor copii sunt fete, o pradă ușoară pentru rețelele de prostituție și alte forme de sclavie modernă. Una din reacțiile pe care le putem avea față de această situație tristă este să facilităm procedurile de adopție internațională. Ar trebui să existe o lege dedicată adopțiilor internaționale. Tuturor copiilor ar trebui să li se garanteze dreptul de a fi adoptați.

Cu toate că responsabilitatea în acest sens le revine statelor membre, ar trebui, cel puțin, să arătăm că protecția interesului superior al copilului este un principiu fundamental al Uniunii Europene și este consacrat în Carta drepturilor fundamentale. În lipsa unei legislații europene în acest domeniu, Uniunea Europeană ar trebui să depună toate eforturile pentru facilitarea acestor adopții, în special, permițând, în următoarele luni, recunoașterea reciprocă a actelor de stare civilă și a deciziilor de adopție.

  Nuno Melo (PPE), în scris. – (PT) Adopția copiilor este un subiect care s-a numărat mereu printre preocupările UE și trebuie să fie abordat cu cea mai mare grijă. Copiii reprezintă viitorul oricărei societăți și, prin urmare, trebuie să fie tratați cu cea mai mare demnitate. Trebuie să se țină seama de interesul lor superior, ceea ce presupune că respectarea convențiilor internaționale relevante este obligatorie și recomandată. Prin urmare, UE este obligată să depună toate eforturile pentru a combate grava problemă a traficului de copii, care afectează în mod preponderent copiii din cele mai sărace țări și cu cel mai redus nivel de bunăstare.

  Andreas Mölzer (NI), în scris. – (DE) Copiii sunt cea mai slabă verigă a societății noastre. Protecția drepturilor lor și, în cele din urmă, asigurarea respectării acestor drepturi trebuie să fie una din principalele priorități în întreaga UE. Cu toate acestea, copiii cad în continuare victime traficului și exploatării de ființe umane în cadrul Uniunii Europene, adesea din cauza nereglementării adopției. Chiar dacă adopțiile reprezintă un mod eficient de a asigura că acești copii nu își petrec viața în orfelinate, este esențial să se efectueze inspecții stricte, în special ale organizațiilor internaționale, pentru prevenirea abuzurilor. Mă abțin, deoarece rezoluția nu include suficiente măsuri care să garanteze protecția copiilor împotriva exploatării în urma adopțiilor.

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. – (IT) Adopțiile sunt întotdeauna un subiect foarte sensibil și care necesită o atenție specială, întrucât se decide viitorul copiilor. Adopțiile reprezintă adesea o modalitate utilă de a asigura că orfanii și copiii abandonați nu au parte de o copilărie nefericită în orfelinate, fără să se bucure de dragostea și grija de care ar trebui să beneficieze toți copiii. Ar fi o cruzime și o nedreptate să le luăm copiilor nevinovați șansa de a fi iubiți și ghidați în viață de părinți iubitori care să-i sprijine. Acesta este motivul pentru care am votat în favoarea acestei rezoluții, deoarece cred cu tărie în puterea adopției ca modalitate de a le oferi un trai mai bun copiilor care reprezintă viitorul acestei lumi. La nivel european, trebuie să creăm o structură coordonată susținută de proceduri transparente și eficiente, de sprijin post-adopție și de un mecanism de control care să supravegheze activitățile fiecărui stat membru. A adopta un copil înseamnă a îi asigura un viitor mai bun și mai plin de speranță. Prin urmare, consider că este esențial să se pună în aplicare o legislație specifică în acest domeniu pentru a putea aborda diferențele de la nivel internațional.

  Georgios Papanikolaou (PPE), în scris. – (EL) Am votat astăzi în favoarea rezoluției comune privind adopțiile internaționale în UE, al cărei scop este acela de a îmbunătăți sistemul de adopții dintre statele membre și de a institui garanții care să asigure că adopția are loc în interesul copilului, cu respectarea deplină a drepturilor sale fundamentale. Subliniem necesitatea următoarelor elemente în cadrul rezoluției: crearea unei strategii europene în materie de adopții care să stabilească normele privind adopțiile în țări de la cele mai sărace până la cele mai dezvoltate și care va permite ca dezvoltarea oricărui copil care a trecut printr-un proces de adopție internațională să fie monitorizată prin rapoarte periodice elaborate de autoritățile naționale competente din statul de origine; eficientizarea procedurilor de adopție și eliminarea birocrației; reducerea perioadei în care copiii rămân în instituții și orfelinate; acordarea de prioritate adopțiilor naționale; încetarea acțiunilor iresponsabile ale bandelor care exploatează și vând copii pentru adopție.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) Am votat pentru rezoluția Parlamentului privind adopția internațională în UE. Această inițiativă îndeplinește obiectivul Uniunii stabilit la articolul 3 din Tratatul de la Lisabona pentru „protecția drepturilor copilului”.

Dezvoltarea economică a țărilor din UE nu împiedică existența unor probleme serioase în ceea ce privește drepturile copilului: în mod specific, problema unei copilării instabile și, în special, aceea a copiilor abandonați și instituționalizați, precum și violențele suferite de aceștia. Un alt punct slab este legat de traficul de copii în scopul adopției, prostituției, al muncii ilegale, al căsătoriei forțate și al cerșitului pe străzi sau în orice alt scop ilegal, toate continuând să fie o problemă serioasă în UE.

Acesta este contextul care definește importanța acestei inițiative, care solicită Comisiei să analizeze posibilitatea de a coordona la nivel european strategii privind instrumentul adopției internaționale. Este necesară o strategie care să fie conformă cu convențiile internaționale în vederea îmbunătățirii asistenței în domeniile serviciilor de informare, elaborării și prelucrării cererilor și a serviciilor post-adopție. Aceasta trebuie să ia în considerare protecția drepturilor copiilor și să recunoască dreptul copiilor orfani sau abandonați de a avea o familie și de a fi protejați.-

  Rovana Plumb (S&D), în scris. − Stoparea adopțiilor internaționale a fost una dintre condițiile aderării României la Uniunea Europeană. România a decis, în 2001, instituirea unui moratoriu privind interzicerea adopțiilor internaționale, după ce raportorul Parlamentului European pentru România, baroneasa Emma Nicholson, a condamnat afacerile referitoare la traficul de copii și a criticat statul român pentru neglijarea copiilor. Consider că trebuie să se acorde prioritate, ori de câte ori este posibil și în interesul copilului, adopției în țara de origine a copilului, ca soluții alternative putând fi găsirea unei familii de plasament, îngrijirea personală sau de tip rezidențial sau găsirea unei familii prin adopție internațională, în conformitate cu legislația națională relevantă și convențiile internaționale, iar plasarea într-o instituție ar trebui folosită doar ca soluție temporară. Totodată, este important să se stabilească un cadru metodologic la nivel european pentru a se asigura evaluarea dezvoltării copilului adoptat în noua sa familie, prin rapoarte periodice post-adopție, întocmite de serviciile sociale ale statului în care a ajuns copilul adoptat și transmise autorităților competente ale statului din care a fost adoptat. Acest mecanism ar trebui realizat prin coordonarea acțiunilor între statele membre, CE, în cooperare cu Conferința de la Haga, Consiliul Europei și organizațiile pentru protecția copiilor pentru prevenirea traficului de copiii pentru adopție.

  Paulo Rangel (PPE), în scris. – (PT) Adopțiile reprezintă un subiect deosebit de sensibil care ar trebuie să se bucure de toată atenția din partea statelor membre. Cu toate că au existat progrese considerabile înregistrate în urma Convenției de la Haga privind protecția copilului și cooperarea în materia adopției internaționale, copilăria precară, încălcările drepturilor copilului, violența împotriva copiilor și traficul de copii în scopul adopției, prostituției, muncii ilegale, căsătoriei forțate și cerșitului pe străzi sau în orice alte scopuri ilegale rămân o problemă în UE.

Prin urmare, trebuie depuse toate eforturile pentru a proteja dreptul copilului la o viață de familie. Pentru a realiza acest lucru, este important să se analizeze posibilitatea de coordona la nivel european strategii privind instrumentul adopției internaționale, potrivit convențiilor internaționale, pentru a îmbunătăți asistența în domeniile serviciilor de informare, al elaborării și al prelucrării cererilor, precum și al serviciilor post-adopție.

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Noi, cei din Grupul Verts/ALE ne-am abținut. În propunerea comună pentru o rezoluție, în urma negocierilor în cadrul grupurilor politice, punctele negative ale rezoluției PPE au fost înlocuite. Cu toate acestea, rezoluția a fost inițiată de italieni ca răspuns la o necesitate națională foarte specifică și în legătură cu un subiect care nu întră în sfera europeană de competențe. Am reușit să facem din această rezoluție o simplă „solicitare a posibilității de a coordona la nivel european strategii referitoare la instrumentul adopției internaționale”, fără nicio trimitere la problemele naționale specifice. Întrucât lucrăm deja cu privire la acest subiect în cadrul Comisiilor JURI și LIBE, nu mai era necesară o astfel de rezoluție.

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. – (PT) Dreptul unui copil de a crește într-un mediu sănătos de familie, care este benefic dezvoltării sale armonioase, este conceptul-cheie aflat la baza acestei rezoluții. Numărul tot mai mare de copii care cresc în orfelinate și încălcarea drepturilor acestora – în special traficul de persoane, adopțiile și munca ilegală, precum și prostituția – care continuă să aibă loc în Uniunea Europeană, a generat o poziție caracterizată prin încercarea de a contracara această situație. În același timp, merită să se ia în considerare numărul tot mai mare de adopții internaționale ilegale care implică țările terțe și care nu respectă condițiile stabilite de Convenția de la Haga. Instituționalizarea drepturilor copilului în cadrul UE, la articolul 3 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, drept unul dintre obiectivele UE, și la articolul 24 din Carta drepturilor fundamentale, deschide drumul pentru coordonarea politicilor și a strategiilor între statele membre, în conformitate cu instrumentele internaționale în vigoare. Consider că trebuie creat de urgență un mecanism la nivelul UE, care să indice funcționarea diferitelor sisteme naționale în acest domeniu. Un mecanism transparent și eficace care să monitorizeze adopția copiilor, atât în perioada pre-, cât și post-adopție și implicarea organizațiilor internaționale nu numai că promovează drepturile copiilor, ci permite, de asemenea, creșterea lor armonioasă.

  Oreste Rossi (EFD), în scris. – (IT) Având în vedere noile fluxuri migratorii, problema copiilor abandonați, care era în curs de soluționare, devine tot mai serioasă și importantă.

Este esențial să se găsească un cadru legal care să reglementeze protecția copilului și responsabilitatea parentală, să elimine birocrația inutilă din procedurile practice și să armonizeze legile statelor membre cu dispozițiile Convenției privind protecția copilului și cooperarea în materia adopției internaționale și ale Tratatului de la Lisabona.

Aș dori să menționez că modul în care Germania a gestionat problema adopțiilor nu este un exemplu de urmat, în special în ceea ce privește plasamentul copiilor în cupluri în care unul dintre parteneri este german, iar altul provine din altă țară UE. Scopul ultim al legiuitorului trebuie să fie, desigur, acela de a le garanta copiilor dreptul la protecția și grija de care au nevoie pentru bunăstarea lor, încercând în același timp să evite să îi constrângă să trăiască în orfelinate.