Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2011/2521(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

RC-B7-0039/2011

Dezbateri :

PV 19/01/2011 - 10
CRE 19/01/2011 - 10

Voturi :

PV 20/01/2011 - 7.2
CRE 20/01/2011 - 7.2

Texte adoptate :

P7_TA(2011)0021

Dezbateri
Miercuri, 19 ianuarie 2011 - Strasbourg Ediţie JO

10. Situația creștinilor în contextul libertății religioase (dezbatere)
Înregistrare video a intervenţiilor
PV
MPphoto
 

  Președinte. – Următorul punct pe ordinea de zi este declarația vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate cu privire la situația creștinilor în contextul libertății religioase.

Aș dori să îl rog pe vicepreședintele/Înaltul Reprezentant Catherine Ashton să ia cuvântul.

 
  
MPphoto
 

  Catherine Ashton, Vicepreședinte al Comisiei/Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politică de securitate. – Dle Președinte, voi începe prin a împărtăși pe deplin preocupările Parlamentului European cu privire la recentele acte de violență comise împotriva persoanelor aparținând minorităților religioase, precum și a celor care apără libertatea religioasă.

Cel mai recent mi-am exprimat opiniile cu privire la această problemă la data de 6 ianuarie, când am vizitat Betleem și Biserica Nașterii Domnului în ajunul Crăciunului ortodox. Am fost acolo pentru a sublinia necesitatea ca toate grupurile religioase din întreaga lume să fie în măsură să se întrunească și să se roage în mod liber. De asemenea, am subliniat faptul că Uniunea Europeană condamnă toate formele de intoleranță și violență împotriva persoanelor din cauza religiei acestora, ori de câte ori se întâmplă acest lucru. De asemenea, am condamnat ferm recentele atacuri teroriste din Irak și Egipt, care vizau locuri de cult, precum și asasinarea lui Salmaan Taseer, guvernatorul provinciei Punjab din Pakistan.

Aceste atacuri sunt inacceptabile: sunt comise de extremiști, care urmează un plan de intoleranță care trebuie condamnat și respins. Domnilor deputați, mult prea des în lumea de astăzi, drepturile omului sunt încălcate din cauza religiei sau a convingerilor personale. Victimele nu aparțin unui singur cult sau unei singure regiuni. Din păcate, nicio parte a lumii nu este scutită de flagelul intoleranței religioase.

Orice act de discriminare sau de violență la adresa unor persoane pe baza convingerilor religioase ale acestora contravine valorilor pe care noi le susținem în Uniunea Europeană. Orice încălcare trebuie să fie luată în serios și condamnată cu aceeași tărie ori de câte ori se întâmplă și oricare ar fi victima, pentru că, după cum știm și acceptăm, drepturile omului sunt universale.

Comunitățile creștine stabilite demult în Orientul Mijlociu se confruntă cu dificultăți care au dus la o deplasare semnificativă în unele țări și la o scădere a populației în regiune în ansamblul său. Uniunea Europeană nu se va preface că nu observă situația dificilă a acestora. Considerăm pe deplin legitimă cererea acestora de a li se respecta drepturile de cetățeni ai propriei lor țări. Libertatea conștiinței și de credință aparține tuturor și fiecare stat are datoria de a se asigura că este respectată.

UE este pregătită să își intensifice cooperarea cu guvernele în scopul de a combate intoleranța și de a proteja drepturile omului. Nu trebuie să cădem în capcana pe care ne-o pregătesc extremiștii și teroriștii: trebuie să rezistăm manipulării religiei pentru a o transforma într-un motiv de divizare. Cel mai bun răspuns pentru extremism este un front internațional unit, bazat pe standardele universale ale libertății de religie și libertatea de credință.

Uniunea Europeană a fost o forță antrenantă în Adunarea Generală a ONU în ceea ce privește rezoluția privind eliminarea tuturor formelor de intoleranță și de discriminare pe bază de religie sau credință – care a fost adoptată prin consens în luna decembrie 2010. În fiecare an depunem un efort comun pentru a ajunge la acel consens, astfel încât comunitatea internațională să poată transmite un mesaj ferm și coerent. Avem în vedere o altă inițiativă de a mobiliza un puternic sprijin transregional în această privință la următoarea sesiune din luna martie a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului. De asemenea, în cadrul dialogurilor noastre privind drepturile omului ridicăm problema libertății religioase sau de credință și îndemnăm țările să elimine discriminarea și intoleranța.

Delegațiile noastre monitorizează îndeaproape aceste probleme în întreaga lume, iar următorul raport anual al Uniunii Europene privind drepturile omului din această primăvară va aborda situația minorităților religioase din întreaga lume.

Domnilor deputați, îmi exprim deplinul angajament în favoarea păstrării libertății de religie sau de credință în fruntea agendei noastre. Următorul Consiliu Afaceri Externe, care va avea loc la data de 31 ianuarie, va aborda din nou această problemă, astfel încât Uniunea Europeană să își poată intensifica eforturile pentru promovarea libertății religioase.

 
  
MPphoto
 

  Președinte. –Dnă baroneasă Ashton, sunt foarte bucuros să vă urez bun venit la Parlamentul European în noul an. Nu avem ocazia foarte des să discutăm cu dvs. personal astfel de probleme importante ale politicii externe a Uniunii Europene, astfel încât vă mulțumesc foarte mult pentru prezența dvs. aici.

 
  
MPphoto
 

  Elmar Brok, în numele Grupului PPE.(DE) Dle Președinte, dnă baroneasă Ashton, ne-ați promis că veți fi prezentă mai des în fața Parlamentului European, astfel încât să se rezolve această problemă. Cred că este important de reținut, pentru dvs., dnă baroneasă Ashton, și pentru toți ceilalți, că o majoritate largă a Parlamentului European sprijină această problemă și acest lucru indică că aceasta face parte dintr-o serie de măsuri și nu este doar o simplă rezoluție.

Aveți dreptate atunci când spuneți că trebuie să ne asigurăm că intoleranța și violența împotriva oamenilor pe motive religioase, indiferent de religia în cauză, sunt considerate ca fiind inacceptabile. Cu toate acestea, este clar că 75 % dintre atacurile din ultimii ani pe acest motiv au fost îndreptate împotriva creștinilor. Europa creștină trebuie să adopte o atitudine de încredere în sine și să se apere. Nu trebuie să tacă în privința acestei chestiuni. Multe atacuri au loc în statele musulmane, și nu doar acolo. Creștinii sunt persecutați, de exemplu, în China și în alte țări. Nu trebuie să acceptăm discriminarea violentă sau actele de terorism. Nu este acceptabilă impunerea pedepsei capitale deoarece persoana în cauză s-a convertit la creștinism, dar nici actele de terorism și organizațiile teroriste sau faptul că organismele publice, care nu sunt responsabile, închid ochii la aceste acțiuni. Rezultatul acestui fapt este că tradiția milenară a grupurilor și comunităților creștine de a fi prezentă în multe țări, inclusiv în Siria, Turcia, Irak și Iran, se apropie de sfârșit. Dacă se exercită în continuare presiune asupra creștinilor din Betleem, locul de naștere al lui Isus, în curând nu va mai fi trăi niciun creștin acolo. Cele 20 de milioane de creștini copți care trăiesc în Egipt reprezintă o problemă aparte pe care o luăm foarte serios în seamă. În acest caz nu putem vorbi despre minorități.

Din acest motiv, aș dori să subliniez două solicitări făcute în rezoluție. Trebuie să existe referiri clare la persecutarea creștinilor în rapoartele privind drepturile omului elaborate de către instituțiile Uniunii Europene, inclusiv cele elaborate de organizația dvs. și de Parlamentul European. Trebuie să fie puse la dispoziție resurse în cadrul Serviciului de acțiune externă pentru a se ocupa de problema creștinismului, iar problemele legate de drepturile omului și libertatea religioasă trebuie să joace un rol major în tratatele pe care le semnăm cu alte țări.

 
  
MPphoto
 

  Hannes Swoboda, în numele Grupului S&D.(DE) Dle Președinte, dnă baroneasă Ashton, vă mulțumesc pentru declarația dvs. clară.

Intensificarea atacurilor asupra creștinilor și a nivelurilor de intoleranță religioasă este extrem de alarmantă. Trebuie să exprimăm clar faptul că noi condamnăm aceste acțiuni, deoarece sprijinim toleranța religioasă, libertatea și diversitatea. Aș dori încă o dată să exprim cea mai profundă compasiune și regretul nostru cu privire la atacurile asupra creștinilor copți din Egipt. Aceasta a fost o lovitură grea, nu numai împotriva acestora, ci și împotriva toleranței, lucru care încă este foarte răspândit în Egipt. Spun intenționat „încă”, deoarece, din păcate, aceasta este pusă acum în pericol.

În numele grupului meu, aș dori să-mi exprim regretul profund față de modul în care sunt tratați creștinii în Irak. Scopul răsturnării regimului lui Saddam Hussein nu a fost să aducă lipsa de toleranță față de creștini pe care o observăm acum. Cu toate acestea, există de asemenea intoleranță între diferite grupuri musulmane. Prin urmare, grupul nostru politic consideră că este deosebit de important să se ia măsuri decisive împotriva intoleranței față de alte puncte de vedere religioase și, în special, față de minoritățile religioase.

Eu rareori fac declarații scrise, dar am fost bucuros să mă implic în acest caz, la invitația dlui Maurer, deoarece este atât de important pentru noi să combatem intoleranța în creștere și să lucrăm împreună pentru a o învinge. Sunt încântat că avem o rezoluție comună și o bază comună de acțiune.

Cu toate acestea, în același mod în care, în numele grupului meu, condamn în mod cert aceste atacuri împotriva creștinilor, și nu doar recentele atacuri violente, dar și alte discriminări, aș dori să menționez în mod special că regret foarte mult islamofobia din ce în ce mai acerbă în anumite cercuri din Europa. Acesta este pur și simplu un argument greșit și neîntemeiat, desigur, dar este un alt argument care permite anumitor forțe radicale musulmane să găsească o cauză, un motiv și o justificare pentru a discrimina sau chiar ataca creștinii.

Noi toți, indiferent de opiniile noastre asupra fiecărei religii, trebuie să recunoaștem că oamenii au dreptul de a-și practica religia în pace. Existența unei minorități agresive, violente, fie că este alcătuită din musulmani, creștini, evrei sau membri ai altor comunități religioase, nu poate oferi niciodată o justificare pentru a ataca alte religii.

 
  
MPphoto
 

  Marietje Schaake, în numele Grupului ALDE. – Dle Președinte, convingerea religioasă este o chestiune personală, cu un sens diferit pentru oameni diferiți. Rolul statului este de a proteja toți cetățenii, indiferent de convingerile acestora, și de a le permite să se asocieze și să se exprime în mod liber în întreaga lume. O privire asupra lumii noastre de astăzi ne indică o imagine foarte sumbră: de la comunitatea Bahá’i din Iran la copții din Egipt, de la utilizarea de legi privind blasfemia în Pakistan la atacurile asupra creștinilor sau a locurilor de cult din Irak și Nigeria. Astăzi, subliniem în special violența în creștere împotriva creștinilor, care oferă un motiv de mare îngrijorare. Este incredibil de dureros că oamenii atacă și sunt atacați, în ambele cazuri ​în ​numele religiei, iar oameni de toate credințele sunt victime.

Este inacceptabil că unii indivizi, extremiști, aleg să folosească violența și chiar terorismul și fac acest lucru în numele lui Dumnezeu sau în numele unei religii, susținând astfel că vorbesc în numele altora sau chiar dorind să fie mai presus de lege și asociind astfel acestei violențe nenumărați oameni nevinovați.

Dar haideți să nu ne înșelăm. Acordând extremiștilor o mai mare importanță decât merită, acceptând legătura dintre religie și terorism, descalificăm majoritatea credincioșilor care, fiecare în felul său, își practică credința în mod pașnic. Terorismul este politic și terorismul este o crimă. Religia nu poate fi un motiv credibil sau acceptabil de a folosi violența sau de a încălca drepturile omului. Se întâmplă foarte des acest lucru, nu numai prin violență, dar, de asemenea, prin limitarea libertății de exprimare, cum ar fi, prin abuzul legilor privind blasfemia.

Religia sau convingerile religioase nu ar trebui să fie un motiv pentru ca oamenii să trăiască în spaimă și Parlamentul European pe bună dreptate se declară împotriva actelor extremiste asupra creștinilor și îi sprijină pe cei care condamnă acest extremism.

 
  
MPphoto
 

  Nicole Kiil-Nielsen, în numele Grupului Verts/ALE.(FR) Dle Președinte, dnă baroneasă Ashton, doamnelor și domnilor, masacrele asupra creștinilor copți din Alexandria au provocat un scandal internațional. Situația generală a creștinilor din est este îngrijorătoare: în Irak, în Liban și chiar și în Palestina, unde creștinii părăsesc ceea ce ei consideră a fi Pământul lor Sfânt, zdrobiți de umilința la care au fost supuși sub ocupație israeliană.

Mă bucur că rezoluția noastră cu privire la libertatea religioasă oferă subiectului o interpretare mai largă și reamintește drepturile fundamentale: dreptul de a avea convingeri și de a nu avea convingeri; dreptul de a alege o religie, fără a fi discriminat. În timp ce textul nostru menționează, în mod corect, recentele atacuri și asasinate care au avut loc în lume, trebuie să recunoaștem, de asemenea, că în unele țări europene, respectul pentru această libertate religioasă este în pericol.

Suntem deseori martori ai unor acte de intoleranță: profanarea cimitirelor evreiești și musulmane, discuții anti-islamice si anti-semite. Acțiuni precum votul Elveției de a interzice construirea de minarete și ascensiunea partidelor extremiste, care își exprimă opinii lipsite de toleranță față de anumite comunități, toate acestea sunt semne că trebuie să facem din lupta pentru respectarea principiilor seculare o prioritate în Europa. Refugiații, solicitanții de azil, migranții și membrii minorităților etnice și religioase se confruntă cu toții cu o creștere îngrijorătoare a încălcării drepturilor lor fundamentale universale.

Europa trebuie să dea un exemplu de toleranță și dialog intercomunitar. Creștinii din est sunt din ce în ce mai suspectați de a reprezenta interesele și cauzele din vest, în timp ce musulmanii din Europa sunt asociați cu Islamul radical și terorismul.

Permiteți-mi să vă citesc două versuri dintr-o poezie de Louis Aragon: ‘Celui qui croyait au ciel, celui qui n'y croyait pas, et leur sang rouge ruisselle, même couleur, même éclat’ („Cel care a crezut în Dumnezeu și cel care nu a crezut, sângele lor are aceeași culoare și aceeași strălucire”).

 
  
MPphoto
 

  Konrad Szymański, în numele Grupului ECR.(PL) Dle Președinte, dna Ashton, aș dori să încep prin a mulțumi dnei Ashton pentru faptul că a răspuns atât de rapid la evenimentele din Alexandria. Este foarte important pentru noi să răspundem rapid și previzibil, din moment ce acest lucru înseamnă că lumea ne ascultă mai atent.

Creștinii sunt, fără îndoială, minoritatea cea mai neglijată în lumea de astăzi. În fiecare an, 170 000 de creștini din întreaga lume sunt victime ale discriminării juridice, agresiunilor și chiar crimelor. Toți cei care pretind că susțin drepturile omului trebuie să ia măsuri active pentru a apăra libertatea religioasă. Chestiunea libertății religioase trebuie să abordată în discuții cu țări precum Afganistan, Irak și Sudan în cadrul ajutorului pentru dezvoltare. China, India și Vietnam trebuie să ne asculte opiniile cu privire la libertatea religioasă în cadrul negocierilor comerciale cu Uniunea Europeană. Trebuie să revigorăm politica noastră de vecinătate atunci când vine vorba de țări precum Egiptul. În cele din urmă, diplomația noastră trebuie să răspundă la fiecare încălcare a dreptului la libertatea religioasă. Prin urmare, avem dispunem de instrumente, trebuie doar să le utilizăm și trebuie, de asemenea, să convingem lumea că, după ani de tăcere în această privință, libertatea creștinilor este cu adevărat importantă pentru noi. Lumea ne va asculta doar dacă este convinsă că această chestiune este cu adevărat importantă pentru noi. Altfel, nu ne putem aștepta ca politica noastră în acest domeniu să reușească.

 
  
MPphoto
 

  Kyriacos Triantaphyllides, în numele Grupului GUE/NGL.(EL) Dle Președinte, în conformitate cu Carta fondatoare a ONU, orice persoană are dreptul la libertatea de gândire, de conștiință și de religie. Dreptul fiecărei persoane de a adera la o credință religioasă sau chiar de a nu adera la niciuna trebuie să fie protejat și respectat de toată lumea. Pentru noi, religia nu poate fi folosită drept mijloc de exploatare în conflictul politic. În acest cadru, condamnăm toate atacurile recente, atât din Alexandria, cât și din alte părți, și ne exprimăm condoleanțele pentru familiile victimelor.

Într-o mișcare fără precedent întreprinsă de către regimul de ocupație turcă în Cipru, serviciile religioase creștine din Biserica Sf. Synesios din localitatea aflată sub ocupație Rizokarpaso au fost întrerupte în mod violent și în cele din urmă anulate. Acest act a încălcat drepturile fundamentale ale ciprioților greci sub ocupație, precum libertatea religioasă. În mod similar, în localitatea Yialousa, de Bobotează, serviciul religios a fost anulat pe motivul neîntemeiat că nu s-a obținut permisiunea până la termenul stabilit.

Actele de mai sus încălcă în mod clar Al treilea Acord de la Viena din 2 august 1975, articolele 3 și 9 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, articolul 10 din Carta drepturilor fundamentale a UE și articolului 18 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. Condamnăm în mod direct acțiunile regimului de ocupație, care sunt încălcări flagrante ale unui drept fundamental al omului.

Sunt necesare reacții imediate. Respectul pentru convingerile și drepturile unei persoane trebuie să fie de o importanță fundamentală pentru Uniunea Europeană.

 
  
MPphoto
 

  Fiorello Provera, în numele Grupului EFD.(IT) Dle Președinte, doamnelor și domnilor, recentele atentate teroriste din Egipt și Irak sunt acte criminale care reprezintă doar un aspect, chiar dacă unul tragic, al persecuțiilor comunităților creștine din întreaga lume și în special din Orientul Mijlociu.

Partea cea mai îngrijorătoare din punct de vedere instituțional este reducerea sistematică a drepturilor creștinilor ca cetățeni, în sensul că acestora nu li se permite, de exemplu, să construiască biserici, să aibă funcții publice, civile sau militare sau, printre altele, să își practice religia în mod liber. Atât terorismul, cât și discriminarea determină sute de mii de oameni să părăsească aceste țări. De exemplu, în Irak, peste 60 % din creștini au fost forțați să plece în exil și este vorba despre aproximativ 600 000 de persoane.

Acest Parlament luptă pentru dreptul persoanelor de a emigra. În acest caz, însă, unor comunități întregi li se refuză dreptul de a trăi în propria lor țară. Scopul terorismului este de a elimina creștinismul din țările arabe prin uciderea în masă. Este nevoie de acțiune, inclusiv acțiune militară, pentru a lupta și pentru a preveni acest lucru.

Europa, care din punct de vedere istoric este creștină și reprezintă un mare apărător al drepturilor omului, trebuie să facă presiuni asupra guvernelor din zonă, cerându-le să respecte drepturile propriilor cetățeni.

 
  
MPphoto
 

  Bruno Gollnisch (NI).(FR) Dle Președinte, libertatea de conștiință este cu siguranță o libertate vitală. Dumnezeu nu poate dori respectarea forțată.

Această libertate a fost persecutată cu cruzime de către regimurile comuniste. Ar trebui să avem curajul să ne ridicăm astăzi și să spunem că aceste abuzuri sunt în primul rând comise împotriva creștinilor din țările musulmane. Este corect ca noi să condamnăm crimele atroce comise de fanatici.

Cu toate acestea, nu este doar o chestiune legată de extremism. În mai multe țări în care majoritatea populației este musulmană, chiar în unele care sunt considerate ca fiind moderate, creștinii sunt tratați drept cetățeni de categoria a doua. Convertirea la creștinism este interzisă sau chiar pedepsită cu moartea. În Occident însă, orice ar spune dna Kiil-Nielsen, oamenii nu sunt împiedicați să se convertească la Islam, dacă doresc acest lucru.

În aceleași țări musulmane, orice persoană care critică Islamul sau despre care se spune că aduce critici Islamului se poate confrunta cu aceeași soartă. Mai precis, legislația care se presupune a urmări reprimarea blasfemiei trebuie să fie abrogată. Facem apel în mod special la adresa Pakistanului să anuleze condamnarea bietei femei care a fost acuzată de către vecinii săi.

Putem vorbi cât de mult dorim, dar cuvintele frumoase nu sunt de ajuns. Trebuie să acționăm și să le explicăm clar acestor state că relațiile noastre cu ele depind de bunăvoința acestora de a respecta libertatea de conștiință.

 
  
MPphoto
 

  Mario Mauro (PPE).(IT) Dle Președinte, dnă comisar, doamnelor și domnilor, aș dori să adresez dnei comisar mulțumirile mele sincere pentru conținutul discursului său, deoarece scopul rezoluției noastre de aici este de a asigura o mai mare protecție a minorităților religioase în interesul tuturor.

Cu toate acestea, dnă baroneasă Ashton, vorbind cu cea mai mare sinceritate, cordialitate și prietenie, aș dori să aduc în atenția dvs. următorul lucru: dacă aveți răbdare să recitiți textul pe care tocmai l-ați citit, veți observa că ați reușit să vă rostiți discursul fără să folosiți măcar o dată adjectivul „creștin”. Acest lucru mi-a atras atenția, pentru că există într-adevăr un sentiment de stânjeneală în cadrul instituțiilor noastre și, în acest sens, jucăm jocul fundamentaliștilor, care au tendința de a identifica prezența creștinilor în Orientul Mijlociu și în alte părți ale lumii tocmai cu Occidentul și cu Europa.-

Prietenii mei irakieni creștini și prietenii noștri palestinieni creștini sunt arabi, gândesc în limba arabă, își iubesc țara, iubesc acea mentalitate și își iubesc istoria și cultura. Prin urmare, aș dori să vă întreb, dnă baroneasă Ashton, dacă nu ar trebui probabil să ne analizăm amănunțit atât pe noi, cât și modul în care am abordat această chestiune până acum, deoarece a spune lucrurilor pe nume este un punctul nostru forte.

Iată ce ar trebui să facem: trebuie să definim ura pentru evrei drept antisemitism, ura pentru musulmani islamofobie și ura pentru creștini cu numele pe care o merită, pentru că acesta este singurul mod prin care vom reuși să îi implicăm pe toți cei din acele țări care iubesc dreptatea și libertatea.

Aceasta este întrebarea mea pentru dvs. și v-aș ruga să fiți precisă în răspunsul dvs. Suntem pe cale să adoptăm acordul cu privire la Irak. Haideți să includem norme adecvate alături de principiile unui acord comercial, astfel încât să existe avantaje economice în schimbul unor drepturi. Haideți să facem ceva palpabil și în interesul tuturor, dar să facem acest lucru repede și bine, pentru că lumea așteaptă un semnal din partea Europei.

 
  
MPphoto
 

  Richard Howitt (S&D). – Dle Președinte, doresc să încep prin a aminti tuturor formularea din Declarația Universală. Citez: „[...] libertatea de a-și manifesta religia sau convingerea, singur sau împreună cu alții, atât în mod public, cât și privat, prin învățătură, practici religioase, cult și îndeplinirea riturilor”. Aceste cuvinte susțin faptul că protecția acestor libertăți face parte integrantă și este indisolubil legată de protecția tuturor drepturilor omului. Hotărârea noastră de a le apăra nu trebuie să fie mai prejos.

De asemenea, ele clarifică faptul că noi ar trebui să acționăm împotriva tuturor persecuțiilor religioase, care reprezintă o problemă pentru toate religiile și în multe țări, inclusiv – haideți să fim sinceri – chiar în unele țări din Uniunea Europeană. Conform Centrului Pew, 70 % cele șase miliarde de oameni ale lumii trăiesc în țări cu restricții puternice privind convingerile sau practicile religioase.

Eu personal am convingerea fermă că religia poate fi o forță a binelui, susținută de activitatea Consiliului pentru Credință din circumscripția mea din estul Angliei, care promovează înțelegerea reciprocă, un rol ce se reflectă în obligațiile de dialog ale Uniunii Europene, prezentat în rezoluția noastră. Dar știu că atunci când propovăduitorul urii, Terry Jones, care a amenințat să ardă Coranul, a declarat că va veni la Luton – de asemenea, în circumscripția mea – pentru a îndemna la ură religioasă, i s-a spus că nu este binevenit.

Toleranța, dialogul, respectul și înțelegerea reciprocă fac, pentru unii, parte din credința lor. Pentru alții sunt valori cu drepturi depline. Oricare ar fi cazul, acestea sunt valorile pe care noi ar trebui să le promovăm și să le respectăm.

 
  
MPphoto
 

  Marielle De Sarnez (ALDE).(FR) Dle Președinte, fanatismul îndreptat împotriva religiilor altor popoare este barbar și trebuie să fie condamnat și combătut de către toți cei care susțin democrația. De aceea este atât de important să ne exprimăm astăzi solidaritatea cu toți cei care sunt persecutați pentru credința lor în lume.

Asasinatele îngrozitoare înfăptuite de către al-Qaeda în Irak și Egipt, precum și amenințările cu care se confruntă creștinii din est din partea fundamentaliștilor islamici nu urmăresc, de fapt, decât un singur lucru: crearea unei tensiuni între religii, alimentând ura, stârnind comunitățile una împotriva celeilalte și provocând un conflict între civilizații. Această încercare de destabilizare va eșua în Europa, la fel cum eșuează în Franța, unde întreaga comunitate musulmană a condamnat imediat în mod natural aceste acte barbare.

Trebuie să reafirmăm astăzi în mod solemn dreptul tuturor minorităților de a practica religia în mod liber și în siguranță oriunde în lume, inclusiv aici, în Europa. Trebuie să apărăm pluralismul religios, toleranța și înțelegerea reciprocă, atât aici în Europa, cât și oriunde în lume. Acesta este motivul pentru care am speranța că revoluția democratică cu care se confruntă Tunisia va ajunge în curând și în alte țări, astfel încât valorile de respect, toleranță și secularism se vor răspândi.

 
  
MPphoto
 

  Peter van Dalen (ECR).(NL) Dle Președinte, dnă baroneasă Ashton, vă mulțumesc foarte mult pentru prezența dvs. cu noi astăzi aici. N-am discutat deja situația creștinilor din Somalia, Sudan, Egipt, Siria, Turcia, Irak, Iran, Afganistan, Pakistan și Malaezia de multe ori aici, în acest Parlament? Nu am pus deja Parlamentul European, grupul meu și eu însumi, multe întrebări cu privire la eliminarea sistematică a creștinilor din aceste țări musulmane? Ținând cont de acest lucru, cred că momentul discuțiilor și al cuvintelor alese a trecut. Este timpul să acționăm.

Am două întrebări speciale pentru dna Ashton. În primul rând, deși competența Serviciului european de acțiune externă ar trebui să fie limitată, Serviciul trebuie să ia foarte în serios o anumită sarcină: trebuie să apere creștinii care sunt persecutați. Prin urmare, să stabilească o unitate separată în cadrul Serviciului, care să fie responsabilă de acest lucru.

În al doilea rând, Uniunea Europeană a semnat acorduri bilaterale cu toate aceste țări. Înghețați aceste acorduri chiar astăzi! Constrângeți bugetele acestor guverne până când demonstrează că le-au asigurat creștinilor condiții mai sigure.

Aș dori să aud răspunsul la aceste două întrebări concrete ale mele.

 
  
MPphoto
 

  Marie-Christine Vergiat (GUE/NGL).(FR) Dle Președinte, Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică nu a participat la rezoluția prezentată astăzi.

Desigur, condamnăm orice act de terorism, indiferent care sunt autorii sau victimele și indiferent de locul unde se produc. Cu toate acestea, membrii grupului nostru cred cu tărie în principiile laice și într-o societate seculară. Prin urmare, în mod firesc condamnăm blasfemia. Aceasta înseamnă că noi credem cu tărie în libertatea de gândire, în libertatea de conștiință și în libertatea religioasă, care include libertatea de a avea convingeri sau de a nu avea convingeri, de a-și alege religia, de a-și schimba religia și de a-și practica în mod liber religia, indiferent de aceasta.

De asemenea, înseamnă că suntem ferm angajați pentru separarea dintre religie și politică și condamnăm intensificarea fundamentalismului în Europa și oriunde altundeva, acesta reprezentând adesea un răspuns la tensiunile sociale și la incapacitatea politicilor publice de a soluționa acestor tensiuni.

Credem că această rezoluție este un pas în direcția greșită. Pe scurt, aș spune că este lipsită de echilibru, în special în comparație cu inițiativa prezentată de grupul meu. Credem că această rezoluție dă impresia că Europa creștină, sau comunitatea creștină din Europa, sare în ajutorul creștinilor din întreaga lume. Nu credem că acest lucru este cel mai bun mod de a combate exacerbarea acestor atitudini dogmatice.

 
  
MPphoto
 

  Bastiaan Belder (EFD).(NL) Dle Președinte, rezoluția comună a abordat în mod corect problema agresiunilor împotriva minorităților religioase din Europa. Exact acum o lună, un student evreu din țara mea, Țările de Jos, a scris următoarele: „Sunt îngrijorat, îngrijorat de paradoxul intrinsec protecției libertății religioase. Dacă trebuie să plec mâine, deoarece aici nu există nicio siguranță, unde mă duce să trăiesc apoi? Regatul Unit sau Franța? Nu, aceeași problemă există și acolo”. Întrebarea mea este următoarea: Europa se îndreaptă spre un viitor fără nicio comunitate evreiască în niciunul dintre statele membre? Acesta este un test usturător privind valorile noastre spirituale europene.

Acest lucru se aplică și atitudinii europene față de un grup de creștini aproape uitați din Orientul Mijlociu, minoritatea creștină palestiniană din Gaza și Cisiordania. Aceștia au dreptul să se aștepte la sprijin real din partea Uniunii Europene, în special atunci când organizațiile creștine fac eforturi pentru a oferi un cămin real pentru copiii palestinieni cu handicap, indiferent de credința acestora. Creștinii palestinieni se confruntă cu dificultăți foarte mari pe piața forței de muncă, mai ales în cazul întreprinzătorilor independenți. De obicei, aceștia nu își dezvăluie problemele lor de zi cu zi pentru a evita dificultățile. Dnă Înalt Reprezentant, permiteți-le Consiliului și Comisiei, în calitate de furnizori importanți de fonduri pentru comunitatea palestiniană, să se ocupe de interesele acestora și, de asemenea, să asculte opiniile acestora.

 
  
MPphoto
 

  Diane Dodds (NI). – Dle Președinte, salut oportunitatea de a vorbi pe un subiect de care sunt extrem de interesată. Creștină evanghelică fiind, a devenit evident pentru mine, în special în ultimii ani, că exprimarea unor convingeri creștine este în mare măsură considerată inacceptabilă într-o societate care ne vrea lipsiți de orice convingere puternică și în care toți să credem în aceeași măsură, sau să nu credem în nimic.

Acest atac la adresa convingerilor este mult mai agresiv față de creștinism în anumite cercuri. Anul acesta, vom sărbători a 400-a aniversare a Bibliei Regelui Iacob și totuși,astăzi, este deseori considerat ilegal să-ți exprimi convingerile întemeiate pe conținutul Bibliei. Ne confruntăm cu o situație în care creștinii sunt excluși de la exercitarea anumitor profesii și aduși în fața instanțelor din cauza credinței lor. În Regatul Unit, legile privind egalitatea sunt utilizate mai mult ca o sabie decât ca un scut, pentru a pedepsi expresia credinței creștine.

Această marginalizare a creștinismului a fost exemplificată recent de către Comisie prin publicarea calendarului său: sărbători musulmane, hinduse, sikh, evreiești și chinezești apăreau acolo – însă nu era nimic legat sărbătorile creștine. Nu am nicio îndoială că acest lucru nu a fost un accident, nu a fost o lipsă de atenție și consider acest lucru profund regretabil. Aș dori să o rog pe dna Vicepreședinte/Înalt Reprezentant să abordeze în special această chestiune în observațiile sale.

Libertatea de exprimare a religiei este un drept fundamental în societate care trebuie apărat, iar această dezbatere nu reflectă decât o slabă recunoaștere a problemei. Nu trebuie să ne îndepărtăm de ea doar pentru că cei persecutați sunt creștinii...

(Președintele a întrerupt-o pe vorbitoare)

 
  
MPphoto
 

  Ernst Strasser (PPE).(DE) Dle Președinte, dnă baroneasă Ashton, aș dori să vă mulțumesc foarte mult pentru declarația dvs. Este corect, aceasta a fost făcută la momentul potrivit și este, de asemenea încurajator în ceea ce privește abordarea de bază adoptată de dvs. și de organizația dvs. cu privire la această problemă în ansamblu, cu privire la cooperarea cu alte țări și cu privire la măsurile care sunt necesare. Dezbaterea de astăzi este, de asemenea, necesară, nu doar ca urmare a evenimentelor recente, ci și pentru că libertatea religioasă este una dintre valorile noastre fundamentale și o parte a identității noastre europene.

Această dezbatere este importantă, deoarece au loc acte de discriminare, violență și persecuție în multe țări din lume și este deosebit de îngrijorător faptul că o mare parte a celor care mor în întreaga lume ca urmare a violenței din motive bazate pe religie sunt creștini. Ne exprimăm compasiunea față de cei care au fost uciși, răniți sau torturați în atacuri de acest gen. De asemenea, transmitem compasiunea noastră prietenilor și familiilor acestora. Trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a reduce și chiar elimina acest tip de intoleranță.

Din păcate, suntem martorii discriminării împotriva creștinilor și de către organisme oficiale și trebuie să depunem toate eforturile pentru a combate și depăși această situație. Trebuie să ne luăm angajamentul de a asigura dreptul la libertatea religioasă. Acesta trebuie să stea la baza relațiilor noastre bilaterale. Avem nevoie de instrumente eficiente care să ne permită să protejăm creștinii și libertatea religioasă. Prin urmare, salut faptul că asigurarea dreptului la libertatea religioasă va fi unul dintre punctele de pe agenda oricăror relații bilaterale.

Trebuie să includem, de asemenea, dispoziții care garantează libertatea religioasă în acordurile noastre cu țările terțe și apreciez foarte mult intenția dvs. de a dedica un capitol din raportul anual al Uniunii Europene privind drepturile omului situației referitoare la libertatea religioasă.

 
  
MPphoto
 

  Guido Milana (S&D).(IT) Dle Președinte, dnă baroneasă Ashton, doamnelor și domnilor, este important să facem o legătură între condamnarea acestor atacuri și solicitarea de măsuri urgente, concrete pentru a proteja creștinii din întreaga lume, cu un apel general de respectare a libertății religioase și a libertății de conștiință și de gândire.

Nu există nicio diferență între o persoană care este ucisă în timp ce participă la liturghie și o persoană care este condamnată la moarte pentru adulter sau pentru apartenența la minoritatea musulmană, creștină sau evreiască, sau pentru că s-a născut într-un anumit loc, mai degrabă decât pentru practicarea unei religii. Dreptul la libertate și coexistență este universal recunoscut de cultura umanistă și de convențiile internaționale. Pe de altă parte, observăm lumea împărțită între cei care apără drepturile omului și cei care doresc abolirea brutală a acestora.

Numai o atitudine deschisă la dialog și împotriva oricărei forme de intoleranță poate oferi o bază pentru protejarea identităților și a valorilor. O lipsă de respect pentru acestea poate duce chiar la expulzarea unor întregi comunități din locurile lor de baștină. Europa trebuie să facă foarte multe lucruri în acest sens la un nivel politic și diplomatic, precum și în sferele culturale și sociale. Astăzi, solicităm Consiliului și Comisiei și, în special, Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe, să adopte orientări clare pentru relațiile noastre cu țările terțe în contextul noului Serviciu european de acțiune externă.

De asemenea, acordurile bilaterale trebuie să acorde o importanță mai mare subiectelor privind libertatea religioasă și drepturile omului în general, ale căror încălcări ar trebui să conducă la suspendarea acestor acorduri. Cred de asemenea că Europa ar trebui să adopte un rol dominant în promovarea dialogului între religii. Lipsa unui astfel de dialog de ​​multe ori depășește incidentele individuale și conduce la adevărate războaie, în care religia ascunde alte motive, mai complexe, de conflict.

În sfârșit, trebuie, de asemenea, să ne uităm și în curtea noastră: nu ducem lipsă de cazuri de intoleranță nici în Europa. Orașele noastre sunt în realitate multiculturale, iar acest lucru aduce cu sine tradiții religioase și valori care trebuie respectate și cărora trebuie să li se acorde libertatea de exprimare.

Prin urmare, nu există nicio alternativă la dialog și respect reciproc. Este important să repetăm apelul făcut de către comunitățile religioase.

(Președintele l-a întrerupt pe vorbitor)

 
  
MPphoto
 

  Niccolò Rinaldi (ALDE).(IT) Dle Președinte, dnă Înalt Reprezentant, doamnelor și domnilor, soarta creștinilor orientali schimbă harta culturilor, cu comunități care există de mii de ani – „copt” înseamnă „egiptean” în limba greacă – și care încearcă în prezent să emigreze peste mări pentru a scăpa de violența la care sunt supuși. Cu toate acestea, mass-media sau partidele xenofobe nu ar trebui să facă greșeala de a numi acest lucru un conflict între religii sau între civilizații.

Aș dori să povestesc un incident scurt care mi se pare semnificativ. Cu ani în urmă, în Cairo, un bătrân de la țară care ne livra lapte de trei ori pe săptămână se afla la ușa noastră plângând. Nu înțelegeam ce dorea, întrucât tot ce putea spune printre lacrimi era „Said Akbar, Said Akbar”, un mare om, un mare om. În cele din urmă ne-am dat seama că acesta își exprima regretul față de clienții săi creștini pentru moartea lui Karol Wojtyla, care decedase de curând. Acesta era un om simplu, sincer, un musulman care a acționat cu tot respectul reciproc antic al popoarelor mediteraneene. Acest incident scurt, dar semnificativ, reflectând valorile pe scară largă în societatea egipteană, s-a întâmplat în aceeași țară în care de Crăciun au fost masacrați creștinii copți.

Cu toate acestea, în prezent comunitățile creștine orientale au nevoie de protecție. Acestea sunt, uneori, prinse în reglările de conturi între teroriști și fundamentaliști și puterile autoritare. Politica externă europeană nu ar trebui să rămână lipsită de putere în timp ce lumea se schimbă. Nu trebuie să-mi fie teamă să rostesc cuvântul...

(Președintele l-a întrerupt pe vorbitor)

 
  
MPphoto
 

  Marina Yannakoudakis (ECR). – Dle Președinte, toleranța față de o altă credință este o trăsătură a unei societăți civilizate. Evenimentele îngrozitoare din Egipt și Irak contravin drepturilor omului și principiilor de bază ale libertății de gândire și de expresie. Nimeni nu ar trebui să fie persecutat din cauza credinței sale religioase. Acțiunea de a reduce numărul creștinilor, sau a al adepților oricărei alte credințe, este absolut inacceptabilă în societatea noastră.

Dar, înainte de a critica, ar trebui să facem ordine în propria noastră curte. Luna trecută, slujbele religioase de Crăciun au fost interzise în satul cipriot Rizokarpaso aflat sub ocupație. După cum știm cu toții, o parte a statului membru al UE Republica Cipru este în prezent, și a fost timp de 36 de ani, sub ocupație turcă. Acțiunea armatei ocupante turcești de a intra într-o biserică, forțând preotul să termine slujba și forțând oamenii prezenți să plece, este inacceptabilă. Acest incident este luat în seamă în prezent de către ONU.

Deoarece vorbim despre situația din țările din afara UE și despre libertatea creștinilor, aș dori să reamintesc acestui Parlament că trebuie în primul rând să ne facem ordine în propria curte. Nu putem accepta nicio formă de discriminare în acest Parlament, dacă dorim să fim credibili într-un context mai larg.

 
  
MPphoto
 

  Cornelis de Jong (GUE/NGL).(NL) Dle Președinte, dnă baroneasă Ashton, libertatea religioasă sau de credință protejează atât convingerile religioase cât și cele nonteiste, chiar și convingerile ateiste. Aceste opinii pot fi incompatibile unele cu altele, cu toate acestea, guvernele au datoria de a promova toleranța și de a-i proteja pe cei care se confruntă cu discriminare și violență din cauza convingerilor lor.

Sprijin din toată inima rezoluția comună, în forma în care se află acum în fața noastră, nu pentru că eu cred că ar trebui să ne ocupăm îndeaproape de creștini, ci deoarece creștinii trebuie să facă față în prezent intoleranței într-un număr tot mai mare de țări. În orice caz, aș fi acționat la fel în cazul în care ar fi fost vorba de orice altă religie.

SEAC (Serviciul european de acțiune externă) necesită o capacitate deosibită în acest domeniu. Am deținut anterior o poziție similară la Ministerul Afacerilor Externe din Țările de Jos. Găsirea soluției pentru încălcări ale drepturilor omului, tensiuni și conflicte pe bază de religie sau convingeri necesită multă forță de muncă și efort, la fel ca și încercările sincere de dialog și toleranță.

Prin urmare, sper, dnă Înalt Reprezentant, că veți ține cont de recomandarea privind utilizarea forței de muncă în acest scop.

 
  
MPphoto
 

  Mario Borghezio (EFD).(IT) Dle Președinte, dnă baroneasă Ashton, doamnelor și domnilor, în relativismul predominant al politicii europene, există un cuvânt care este tabu: creștinofobia. Cu toate acestea, timp de mulți ani, au fost prezentate rapoarte grave și adesea tragice care proveneau din surse de încredere și de necontestat cu privire la creștinii de pe mai multe continente.

Europa trebuie să se trezească, să deschidă ochii și să ia măsuri concrete. Trebuie să transmită mesaje clare, precum cel pe care îl așteptam de la baroneasa Ashton. De exemplu, aceasta ar fi putut cita cuvintele inspirate ale Papei Benedict cu ocazia Zilei Mondiale a Păcii de acum câteva zile, când acesta a subliniat că negarea libertății religioase este o insultă la adresa lui Dumnezeu și a demnității umane, precum și o amenințare la adresa securității și a păcii.

Este nevoie de măsuri concrete. Ce mai așteptăm – după cum am întrebat imediat – pentru a trimite o comisie care să verifice situația fraților noștri creștini copți din Egipt, o țară oficial moderată, unde practic nu există drepturi fundamentale ale omului, nici măcar în funcțiile publice, în serviciul public?

Trezește-te, biată Europă, și amintește-ți rădăcinile tale creștine!

 
  
  

PREZIDEAZĂ: LIBOR ROUČEK
Vicepreședinte

 
  
MPphoto
 

  Jaime Mayor Oreja (PPE).(ES) Dle președinte, atacurile care au avut loc de curând în Irak și Egipt stau mărturie a două tragedii pentru Europa, deși de o natură diferită. În primul rând, este o tragedie însuși faptul că evenimentele au avut loc, din cauza cruzimii acestora și a pierderii de vieți omenești.

În al doilea rând, este, de asemenea, o tragedie să observăm cum prea adesea acestea trec neobservate în societatea noastră. În multe cazuri, modul în care acționăm se traduce prin faptul că aceste evenimente se reduc la relatarea accidentelor și a crimelor în mass-media, ca și cum acestea nu ar fi un atac împotriva noastră, ci un lucru extern. Ca și cum acestea se întâmplă în altă parte când, de fapt, aceste atacuri au loc în centrul și împotriva propriei noastre civilizații, Europa noastră.

Rolul fundamental al instituțiilor europene este de a sensibiliza cu privire la gravitatea, importanța și amploarea atacurilor împotriva creștinilor din aceste locuri. Instituțiile europene nu ar trebui să ofere doar declarații generice care condamnă aceste atacuri, ci ar trebui să promoveze, de asemenea, luarea de măsuri pe două căi: în primul rând, să se asigure că această tragedie este mult mai prezentă în societățile noastre și mass-media noastră, și în al doilea rând, să se asigure că instituțiile europene sunt mai prezente acolo unde au loc tragedii.

Cu acest obiectiv și cu aceste două linii de acțiune, permiteți-mi să spun, dnă baroneasă Ashton, că instituțiile europene și dumneavoastră înșivă trebuie să promovați rolul important al victimelor acestor evenimente. Victimele trebuie identificate. Victimele trebuie să fie prezente în instituțiile noastre europene. Trebuie să planificăm un program de vizite, întâlniri și chiar sprijin material pentru victime, dar însăși victimele acestei persecuții îngrozitoare vor fi mai în măsură decât noi să-și apere cauza lor.

 
  
MPphoto
 

  Kyriakos Mavronikolas (S&D).(EL) Dle președinte, în calitate de socialiști, credem în drepturile omului și cu siguranță credem în drepturile religioase. Cum a spus dl Swoboda pe bună dreptate mai devreme, suntem interesați nu numai de religia creștină; suntem interesați de drepturile tuturor religiilor, de dreptul oamenilor de a se ruga în conformitate cu credința lor și, mai important, de înțelegerea între toate religiile, și de înțelegerea credinței pe care o deține un cetățean.

Cu toate acestea, din cauza originilor mele, aș dori să comentez cu privire la un incident anume care s-a întâmplat în Cipru și care este menționat în raport. Forțele de ocupație turcă au intervenit într-o biserică unde de zeci de ani s-au ținut slujbe creștine, cu scopul de a opri slujba și, mai important, de a expulza adunarea și de a forța preotul să renunțe la veșmintele sale. Diferența față de acest episod aparte a fost că din păcate - sau din fericire - acesta a avut loc, pentru că ne oferă o oportunitate de a acționa împreună și a rezolva această problemă - pe teritoriul european.

 
  
MPphoto
 

  Frédérique Ries (ALDE).(FR) Dle președinte, dnă baroneasă Ashton, masacrul barbar din Alexandria de la 31 decembrie se înscrie într-o serie lungă de atacuri criminale împotriva creștinilor din multe părți ale lumii: din Iran, Irak, Pakistan, Nigeria și, cel mai recent, din Egipt. Principalele victime ale persecuției - ar trebui să îndrăznim să rostim cuvântul, deși acesta nu apare în rezoluția noastră - au fost creștinii orientali. Aceasta este o problemă adânc înrădăcinată, iar acțiunile împotriva creștinilor reprezintă o realitate.

Remediul pe care trebuie să îl ofere Uniunea Europeană - pe care trebuie să îl oferim noi - trebuie să facă dreptate acestor minorități creștine. Acestea reprezintă 12 milioane de persoane care au nevoie de protecție și cărora trebuie să li se ofere o altă alternativă decât să fugă sau să se confrunte cu moartea. După cum a fost deja reiterat de mai multe ori, aceasta nu este o chestiune de stigmatizare a unei religii mai mult decât alta, ci pur și simplu de a arăta cât este de important să se combată acești extremiști islamici care distrug libertatea și ucid oameni.

Dnă baroneasă Ashton, sperăm că în timpul întâlnirii miniștrilor de externe de la sfârșitul acestei luni, veți ajunge la un răspuns și o strategie coordonată pentru a combate violența împotriva creștinilor orientali. Cred că este important să se facă presiuni prin intermediul acordurilor de asociere pe care le avem cu unele dintre aceste țări, de exemplu, și să se facă apel la guvernele respective în vederea urmăririi făptașilor și aducerii acestora în fața justiției. Acesta este punctul 2 din rezoluția noastră.

Libertatea de cult trebuie să fie pusă în practică peste tot în lume, la fel cum fiecare individ este liber să creadă sau să nu creadă, deoarece dacă este subminată această libertate care permite religiilor să fie separate de stat, atunci toate celelalte libertăți sunt, de asemenea, în pericol.

 
  
MPphoto
 

  Tomasz Piotr Poręba (ECR).(PL) Dle președinte, victimele a cel puțin 75 % dintre cazurile de persecuție religioasă din întreaga lume sunt creștini. Uniunea Europeană nu poate fi un spectator pasiv și nu poate sta deoparte și să nu facă nimic în această chestiune. Dezbaterea de astăzi servește nu numai pentru a reaminti Europei că trebuie să se implice în lupta globală pentru a asigura respectarea dreptului la libertatea religioasă, dar, de asemenea, pentru a ne reaminti nouă că trebuie să acordăm o atenție comună în privința instrumentelor pe care le poate folosi Uniunea Europeană pentru a împiedica persecuția creștinilor pe viitor.

Ce putem face? După părerea mea, primul lucru pe care ar trebui să îl facem este să ne asigurăm că respectul pentru libertatea religioasă este una din prioritățile politicii externe ale Uniunii Europene. La semnarea acordurilor cu alte țări, este important pentru noi să ne asigurăm că acestea includ prevederi care împiedică persecuția pe motive de religie în țara în cauză.

În al doilea rând, ar trebui să luăm în considerare înființarea unui centru european de monitorizare a persecuției religioase din întreaga lume, care ar oferi fără întârziere informații relevante și ar permite Uniunii Europene să răspundă rapid.

În al treilea rând și în cele din urmă, ar trebui să punem capăt politicii noastre de standarde duble. Uniunea Europeană și Europa ca un întreg este deschisă imigranților din diferite țări din întreaga lume. Permitem să se construiască lăcașuri de cult pentru aceștia și le permitem să își practice religia. Însă, în același timp, rareori luăm poziții pentru drepturile creștinilor în aceleași țări, în țările în care faptul că deții o Biblie este adesea pedepsit cu mulți ani de închisoare și de multe ori chiar cu moartea, în țările în care nu ar fi doar greu să construiești un lăcaș de cult creștin, ci pur și simplu imposibil.

Astăzi, a venit timpul să luăm o poziție dură, hotărâtă și fermă în favoarea drepturilor creștinilor din întreaga lume. Astăzi, a venit timpul să ne facem mai bine auziți în solicitările noastre, astfel încât creștinii și adepții altor religii să fie liberi să își practice religia.

 
  
MPphoto
 

  Francisco José Millán Mon (PPE).(ES) Dle președinte, această dezbatere este foarte necesară, având în vedere recentele evenimente grave care afectează libertatea religioasă și chiar viețile creștinilor. Mă refer cu precădere la ceea ce s-a întâmplat în Pakistan, Irak, Nigeria și Egipt.

Articolul 18 din Declarația universală a drepturilor omului stabilește în detaliu ceea ce definește ca libertatea religiei sau libertatea religioasă. Din păcate, în ciuda acestui fapt, acesta este un drept care este puțin respectat în unele țări. Putem observa că cei care împărtășesc credința creștină pot plăti cu viața pentru aceasta.

Baroneasă Ashton, Uniunea Europeană trebuie să apere ferm dreptul la libertatea religioasă în general, încorporându-l clar în acțiunile sale externe și solicitând respect, libertate și securitate pentru grupul care în prezent este cel mai persecutat din punct de vedere religios din lume, comunitatea creștină. Trebuie să solicităm ca toate guvernele în cauză să facă tot ceea ce este necesar pentru a preveni aceste atacuri, iar atunci când nu este posibil, să îi aresteze și să îi pedepsească pe cei responsabili.

Doamnelor și domnilor, baroneasă Ashton, libertatea este un simbol al identității europene și acesta include libertatea religioasă, care este parte din nucleul de bază al drepturilor omului. Această libertate este, de asemenea, calea către pace, după cum a transmis Papa Benedict al XVI-lea în mesajul său de la 1 ianuarie. De asemenea, aș dori să evidențiez rolul esențial al creștinismului în formarea identității europene. Prin urmare, ar fi un paradox trist dacă Uniunea Europeană nu ar solicita cât se poate de ferm ca lumea să protejeze drepturile cele mai de bază ale creștinilor și să nu îi ajute atunci când este posibil.

Rezoluția Parlamentului European stabilește metode pentru a apăra mai bine libertatea religioasă, în general, și libertatea creștinilor, în special. Salut faptul că viitorul Consiliul Afaceri Externe le va lua în considerare îndeaproape și - închei acum, dle președinte - salut faptul că viitorul Consiliu European din 14 februarie își va da avizul cu privire la aceste evenimente grave, la fel cum a făcut-o într-o manieră foarte curajoasă, de exemplu, președintele Sarkozy.

 
  
MPphoto
 

  Mitro Repo (S&D).(FI) Dle președinte, baroneasă Ashton, credibilitatea Uniunii Europene în ceea ce privește politica sa externă este măsurată după felul în care își păstrează valorile sale fundamentale, care sunt drepturile omului, democrația, principiul legalității și libertatea religioasă.

Sistemul juridic din Egipt este în pericol de a rămâne în umbra legii islamice Sharia, ale cărei victime sunt chiar creștinii copți. Conferința Bisericilor Europene face apel la un dialog între creștinii și musulmanii din Europa. Dialogul între religii la nivel european, tradiția culturală a religiei și tradiția instruirii religioase sunt, de asemenea, o resursă care poate fi folosită în politica europeană.

Creștinismul și alte religii sunt mișcări de pace la fel ca Uniunea Europeană. Atunci când se bucură de cel mai mare succes, religia unește oamenii; nu îi divide. Nu putem lăsa teroriștii să folosească religia ca un instrument de barbarie.

 
  
MPphoto
 

  Zbigniew Ziobro (ECR).(PL) Dle președinte, conform organizațiilor de monitorizare a persecuției religioase, în fiecare zi, peste 200 de milioane de creștini sunt amenințați cu persecuția. În ultimii doi ani, peste 170 000 de persoane au murit pur și simplu pentru că erau creștini, lucru foarte greu de crezut. Aceste cifre provin de la organizațiile de monitorizare a persecutării creștinilor și înseamnă că, de fapt, creștinii suferă cel mai mult din punctul de vedere al persecuției religioase, lucru demn de reținut aici, în Parlament. Situația este deosebit de tensionată într-un număr semnificativ de țări musulmane, unde creștinii sunt tratați drept cetățeni de categoria a doua.

Europa nu mai poate tolera această situație, și nu doar din cauza rădăcinilor sale creștine. Mor oameni nevinovați doar pentru că sunt adepții unei religii sau a alteia. Uniunea Europeană nu reacționează destul de ferm la atacuri și la discriminarea împotriva creștinilor. Persecutarea creștinilor trebuie să fie o problemă discutată în cadrul negocierilor bilaterale și a relațiilor dintre Uniunea Europeană și țările în care au loc astfel de evenimente extreme și îngrozitoare. Parlamentul ar trebui să solicite, de asemenea, dnei Ashton să fie mai proactivă și mai fermă în acțiunile sale.

 
  
MPphoto
 

  Gay Mitchell (PPE). - Dle președinte, apreciez foarte mult această dezbatere și sprijin pe deplin rezoluția, pe care o și susțin din punct de vedere financiar. Cred că există un uriaș adormit care se trezește din cauza abuzurilor gratuite și brutale împotriva creștinilor. Dacă această răutate și acest abuz ar fi aplicat musulmanilor sau comunității evreiești, aș fi la fel de afectat. Europa este un mozaic: unitatea și diversitatea sa sunt motoul nostru.

Cu toate acestea, în Cipru, guvernul turc și reprezentanții săi consideră că este potrivit să ceară creștinilor să solicite permisiunea de a se ruga și să îi scoată afară din biserică atunci când aceștia decid acest lucru în mod colectiv. A fost chemat reprezentantul Turciei la Uniunea Europeană? Dacă nu, de ce nu? Aș dori să aduc un omagiu acelor musulmani care și-au sprijinit vecinii creștini care au fost atacați. Așadar să nu facem această moțiune împotriva cuiva. Este pentru creștini și pentru cei care sunt atacați.

Eu nu sprijin și nu pot accepta abuzul împotriva oamenilor, indivizilor sau comunităților din cauza convingerilor religioase ale acestora. Această dezbatere este despre creștini; prea multe persoane așteaptă creștinii să accepte orice comentarii vechi. Consideră acest lucru un anacronism. Este timpul să începem să ne respectăm reciproc. Respect oamenii din acest Parlament, care nu au nicio credință religioasă sau care au altă credință religioasă. Este timpul ca persoanele din acest Parlament să înceapă să își arate respectul pentru cei care au convingeri creștine; suntem uniți în diversitate.

 
  
MPphoto
 

  Maria Eleni Koppa (S&D).(EL) Dle președinte, numărul de cazuri de violență religioasă s-a multiplicat în ultimul timp în întreaga lume, provocând îngrijorare și indignare. Interzicerea exercitării credinței religioase este o încălcare flagrantă a drepturilor fundamentale și a dreptului internațional, care prevede că dreptul la credință este inalienabil și de la sine înțeles.

Interdicția slujbei creștine în localitatea Rizokarpaso din Ciprul ocupat de către forțele de ocupație și bombardamentele asupra bisericii creștine din Alexandria utilizate de către comunitatea coptă sunt doar două exemple de tensiune și ură religioasă exacerbată, care se extind în numeroase locuri, nu departe de Europa.

Uniunea Europeană trebuie să dezvolte un set de instrumente care să protejeze dreptul fiecărei credințe religioase în practică. Mesajul potrivit căruia Uniunea Europeană nu va tolera un astfel de comportament trebuie să fie clar și ferm. Aș dori să fac apel la Înaltul Reprezentant să includă în prioritățile sale o evaluare a situației libertății de exprimare religioasă. În cele din urmă, la nivelul Consiliului și al Comisiei, ar fi o idee bună să se includă protecția credinței religioase în toate discuțiile cu țările terțe.

 
  
MPphoto
 

  Mirosław Piotrowski (ECR).(PL) Dle președinte, creștinismul a fost întotdeauna un indicator al identității europene și valorile Uniunii Europene derivă din acesta. Prin urmare, UE nu poate sta deoparte și privi în timp ce sunt persecutați creștini, iar acest lucru include persecuția din alte părți ale lumii. În țările arabe și asiatice, creștinii sunt minoritatea religioasă cea mai în pericol, după cum confirmă recentele atacuri asupra creștinilor din Egipt și Irak și atacurile anterioare din India, printre victimele cărora au fost copii mici. Avem la dispoziție multe instrumente pentru a preveni și denunța astfel de atacuri, iar Uniunea Europeană trebuie să condamne ferm atacurile asupra creștinilor. Una dintre cele mai eficiente modalități de a face acest lucru ar fi încheierea de acorduri cu UE, de exemplu, acordurile comerciale cu țările terțe, care să fie condiționate de garanții că țările implicate vor respecta drepturile creștinilor și prin includerea de clauze care prevăd întreruperea acordului în cazul în care aceste drepturi sunt încălcate.

 
  
MPphoto
 

  Doris Pack (PPE).(DE) Dle președinte, baroneasă Ashton, în 2009, am încurajat un dialog intercultural în Europa, între creștini și musulmani, între creștinii ortodocși și catolici și între protestanți și creștini ortodocși. În comunitatea noastră, am încercat să antrenăm o creștere a încrederii. Facem acest lucru între noi. Desigur, acest lucru înseamnă că avem propriile noastre păreri și curajul de a le exprima. Uneori, lucrurile nu stau, cu siguranță, astfel. Am citit și auzit recent că Comisia Europeană a publicat un calendar pentru tineri care include toate sărbătorile legale ale tuturor celorlalte religii, cu excepția creștinismului. Tot ce pot spune este că astfel de lucruri nu vor face decât să încurajeze acei oameni din Egipt și din alte părți să continue să comită acte îngrozitoare.

Avem obligația de a îi ajuta pe creștinii din acele țări care au fost deja menționate de mai multe ori. Majoritatea dintre aceștia trăiesc în țări precum Palestina, Egipt, Irak și Iran, care sunt locul de naștere al creștinismului. Nu trebuie să permitem ca aceste persoane să fie alungate din casele lor. Nu sunt minorități, aceștia sunt egipteni și palestinieni, la fel ca toți ceilalți cetățeni ai acestor țări. Ei doresc să continue să trăiască acolo, dar acest lucru devine dificil pentru ei. Trebuie să o sprijinim pe baroneasa Ashton și trebuie să încercăm să ne asigurăm că Uniunea Europeană include o garanție a libertății religioase în toate tratatele pe care le încheie cu țările terțe și, în special, cu țările la care am făcut referire. Trebuie să ne asigurăm că nimeni nu este forțat să își părăsească țara din motive religioase.

 
  
MPphoto
 

  Ria Oomen-Ruijten (PPE).(NL) Dle președinte, când mă uit la situația din Bagdad și Alexandria, am sentimentul că ne-am întors în timp cu 500 de ani. Pe atunci, noi în Țările de Jos eram în mijlocul războaielor Hook și Cod (cârlige și cod), în timpul cărora s-au luptat acerb protestanții și catolicii. Dle președinte, nu mai este loc pentru așa ceva în societatea europeană modernă. Cu toate acestea, când observ situația din Bagdad și Alexandria, observ că sunt doar expresii brute ale unei vieți care în multe țări există sub suprafață.

Din acest motiv, mesajul meu pentru dumneavoastră este că, în cadrul atât al dialogului cultural și al libertăților pe care le-am stabilit împreună, Uniunea Europeană trebuie să asigure importanța capitală a libertății religioase în fiecare tratat pe care îl adoptă, în fiecare țară cu care încheie acorduri și în fiecare raport pe care îl întocmește, după cum am subliniat chiar eu în raportul cu privire la Turcia. Acest lucru înseamnă, de asemenea, deși dna Pack nu a menționat acest lucru, că aceste libertăți trebuie să fie reciproce și că libertatea religioasă trebuie să fie respectată și în țările în care islamul nu este religia majoritară.

Dle președinte, cred că intoleranța și violența care au avut loc sunt inacceptabile și că trebuie să angajăm în dialog facțiunile aflate în dispută. Prin urmare, fac apel la dna Ashton, împreună cu serviciul său diplomatic, să se asigure că suntem absolut coerenți în menționarea libertății religioase în fiecare comunicare pe care o avem cu autoritățile din toate aceste țări. Puteți conta pe solidaritatea Parlamentului în această privință.

 
  
MPphoto
 

  Eleni Theocharous (PPE).(EL) Dle președinte, persecutarea și măcelul creștinilor în Orientul Mijlociu este, de obicei, activitatea organizațiilor teroriste și fanatice. Persecutarea creștinilor greco-ciprioți din Ciprul ocupat este opera armatei obișnuite a unei țări cu ambiții de a adera la Uniunea Europeană.

Am în mâinile mele o scrisoare de la așa-zisul „Ambasador al Republicii Turce a Ciprului de Nord” de la Bruxelles - o entitate care există pur și simplu bazată pe forța armatei de ocupație turcă - în care acesta încearcă să mă ia în derâdere, în timp ce, în același timp, recunoaște faptul că slujba din Rizokarpaso a fost întreruptă din cauză că creștinii ciprioți greci nu au obținut autorizația.

Dnă Ashton, de când se cere permisiune cuiva pentru a-ți exercita credința religioasă? Cât timp veți tolera astfel de încălcări flagrante ale drepturilor omului și ale libertăților religioase ale cetățenilor europeni din partea unei țări cu ambiții de a adera la Uniunea Europeană?

 
  
MPphoto
 

  Miroslav Mikolášik (PPE). (SK) Dle președinte, baroneasă Ashton, aș dori să mă adresez dumneavoastră și să fac un apel puternic cu privire la această problemă, deoarece este pur și simplu inacceptabil pentru noi faptul că creștinii din Orientul Mijlociu continuă să se confrunte cu astfel de atacuri necruțătoare.

Irak, Iran, Egipt, Nigeria, Turcia, Pakistan. Aceste țări au fost casa lor - a creștinilor - timp de secole, și nu doresc să plece. Este îngrozitor pentru clericii islamici să promoveze sentimente împotriva creștinilor în discursurile lor către adepții lor. În nordul Irakului, oamenii se tem să își împodobească casele. În Bagdad, indivizi înarmați s-au năpustit și au împușcat 52 de persoane și au rănit 200.

În decembrie, am avut șansa să ne întâlnim cu episcopii irakieni care au vizitat Parlamentul European. Aceștia au subliniat că au nevoie de sprijinul nostru și de sprijinul întregii comunități internaționale, astfel încât să nu fie uciși oameni nevinovați pentru convingerile lor religioase. Cum putem acționa în acest sens?

În acest context, aș dori să menționez Turcia, care face eforturi majore pentru integrarea europeană, în timp ce, în același timp, interzice crearea unor societăți sau congregații religioase creștine. Permitem construirea de minarete în Europa, în timp ce aceștia nu răspund deloc la fel.

Aș dori, de asemenea, să întreb unde sunt toți apărătorii drepturilor omului și apărătorii drepturilor animalelor și așa mai departe. Mă întreb uneori dacă nu este necesar să se creeze un grup de protecție a creștinilor din întreaga lume.

 
  
MPphoto
 

  Peter Šťastný (PPE). – Dle președinte, este foarte deranjant să observ o creștere a incidenței atacurilor vicioase și violente asupra creștinilor și a comunităților lor. Cei responsabili sunt în mare parte extremiști islamici fanatici. Este vorba de ură pură. Trebuie să înceteze.

UE și instituțiile sale, inclusiv acest Parlament, trebuie să crească presiunea asupra guvernelor unde au loc aceste incidente, în special în acele țări în care statul are politici slabe sau închide ochii la astfel de incidente.

Aici, prețuim și protejăm fiecare viață; pedepsim sever pe oricine pune în pericol viața umană; iar pedeapsa este mai severă dacă atacurile asupra vieții sunt împotriva oricărei minorități și sunt motivate de ură. Trebuie să insistăm ca alte țări să oferă protecție similară vieții oamenilor și să îi pedepsească sever pe autorii acestor infracțiuni excepțional de grave și trebuie să ajutăm țările în cauză în aceste privințe.

Știm cu toții potențialul serios, dacă nu se face nimic și dacă tendința actuală de creștere nu este oprită. Prin urmare, cele mai bune eforturi ale întregii lumi civilizate trebuie să se concentreze asupra inversării acestei tendințe periculoase.

 
  
MPphoto
 

  Sari Essayah (PPE).(FI) Dle președinte, dnă comisar, nu doresc în niciun fel să subevaluez presiunea asupra altor religii, dar statisticile vorbesc de la sine: 75 % dintre cei amenințați sau uciși din motive religioase sunt creștini și în jur de 100 de milioane de creștini din întreaga lume se confruntă cu persecuție și violență din cauza credinței lor.

De curând, situația a devenit deosebit de îngrijorătoare în Orientul Mijlociu, după cum am aflat aici. Atacurile în timpul slujbelor creștine din Irak, Egipt și Siria au luat zeci de vieți, inclusiv cele ale copiilor. Și în alte părți ale lumii există provocări. Creșterea economică importantă din țările din Asia ascunde încălcări grave ale drepturilor fundamentale ale omului. De exemplu, în China, India și Vietnam, libertatea religioasă este în principal recunoscută doar pe hârtie. Trebuie să recunoaștem că UE și statele sale membre închid ochii la acest lucru, de exemplu în baza relațiile comerciale.

Cu toate acestea, dacă ar dori, UE ar putea face mult mai mult pentru a îmbunătăți situația creștinilor și pentru a promova libertatea religioasă în lume, de exemplu, insistând pentru o clauză privind libertatea religioasă în toate acordurile încheiate cu țările terțe. Din acest motiv, aș dori să vă întreb, dnă comisar, dacă în viitor, intenția este de a insista pe o astfel de clauză și, în plus, de a se monitoriza punerea sa în aplicare.

Atitudinea slabă a Europei se datorează faptului că noi înșine ne pierdem valorile noastre vechi. Vrem să izolăm religia într-un spațiu privat. Acest lucru se reflectă, de exemplu, în dezbaterea privind crucifixul care a avut loc în Italia. În același mod, dna Pack a menționat aici calendarul publicat de către Comisie, din care au fost omise complet sărbătorile religioase creștine. Secularismul nu este răspunsul la aceste probleme. Răspunsul se află în respectul pentru cei cu puncte de vedere diferite și pentru convingerile altora.

 
  
MPphoto
 

  Traian Ungureanu (PPE). – Dle președinte, situația creștinilor din Orientul Mijlociu, Asia și Africa nu este întâmplătoare. Aceasta nu este o serie de atacuri regretabile, dar necoordonate. Dimpotrivă, este o clasică persecuție în masă. Creștinii sunt intimidați, evacuați sau uciși cu un scop clar: exterminare religioasă. Acest lucru se întâmplă în timp ce noi aici, în Europa facem tot posibilul pentru a adapta sensibilitatea nesfârșită a credincioșilor musulmani. Rezultatul este o Europă plină de moschei și Orientul Mijlociu, epurat de creștini.

Dar nu este vorba despre numere. Este vorba despre libertate și identitate. Chiar și pentru aceia dintre noi care nu cred, creștinismul ar trebui să fie mai mult decât o sectă uitată, exotică și diminuată. Suntem liberi să credem sau nu, dar nu suntem liberi să observăm că libertățile noastre sunt abuzate.

Această abordare înseamnă că ar trebui ca libertatea religioasă să fie o precondiție în relațiile noastre cu statele suverane. Această abordare ar trebui transpusă în lege și să devină parte a mandatului Înaltului Reprezentant.

 
  
MPphoto
 

  Tunne Kelam (PPE). – Dle președinte, aș dori să-i spun Înaltului Reprezentant că, în această situație, condamnările și declarațiile nu sunt suficiente. S-au intensificat în mod dramatic atacurile asupra comunităților creștine, în special în țările din Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Acolo este dificil să găsești un stat unde creștinii pot trăi ca o minoritate normală și, cel mai important, unde își pot proclama în mod liber credința lor.

Persoanele care au adoptat recent creștinismul sunt expuse riscului de moarte. Acolo nu vorbim despre minorități noi. Creștinii sunt printre locuitorii tradiționali vechi în aceste țări. În prezent, aceștia sunt forțați din ce în ce mai mult să își părăsească țara lor, sunt obligați să trăiască în ghetouri sau au devenit refugiați interni, cum sunt cei din Irak. Prin urmare, este o sarcină stringentă de a formula strategia UE privind libertatea religioasă și de a indica un set de măsuri concrete împotriva acelor state care nu reușesc în mod deliberat să protejeze minoritățile religioase.

Aș dori să menționez, de asemenea, ideea unui coleg, dl Mayor Oreja, care este aceea de a compune o listă a victimelor cu care Serviciul european de acțiune externă ar trebui să intre în contact în mod activ. Acest lucru nu opune o religie împotriva alteia. Este vorba despre o adevărată egalitate de șanse, deoarece ar trebui să fie la fel de ușor să construiești o biserică creștină în Alexandria sau Ankara, precum o moschee la Bruxelles.

 
  
MPphoto
 

  Simon Busuttil (PPE).(MT) Dle președinte, atacurile împotriva comunității creștine din Egipt și din alte țări ar trebui să fie condamnate și este de datoria noastră să reacționăm. Întrebarea mea este următoarea: dacă Europa, ca leagăn al creștinismului, nu reușește să apere creștinii și libertatea acestora de a-și practica religia, atunci cine o va face?

Cu toate acestea, trebuie să încercăm, de asemenea, să prevenim comunitățile musulmane să fie radicalizate și manipulate de către extremiști. De asemenea, trebuie să fim atenți să nu etichetăm toți musulmanii drept teroriști, deoarece cei care favorizează violența și extremismul sunt în minoritate. În același timp, comunitățile musulmane din întreaga lume sunt obligate să condamne extremiștii care profită de religia lor și ar trebui să se distingă de acești oameni, astfel încât să împiedice etichetarea religiei musulmane cu un nume de rău.

În plus, trebuie să îndemnăm cu toată tăria noastră ca autoritățile din aceste țări să protejeze comunitățile creștine de persecuție.

Mai presus de toate, în ciuda evenimentelor care se desfășoară sub ochii noștri și care insuflă un sentiment de furie, nu putem renunța la bunul simț. După cum a spus Mahatma Gandhi „strategia ochi pentru ochi și dinte pentru dinte ne va lăsa pe toți orbi și știrbi”.

 
  
MPphoto
 

  Carlo Casini (PPE).(IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, deputații care au vorbit deja au spus practic totul. Au reamintit faptele, le-au evaluat și au făcut solicitări specifice.

Prin urmare, deoarece acesta este ultimul discurs programat, aș dori să adaug ceva ce nu a fost spus încă, și ceea ce îmi vine în minte sunt gândurile unui european foarte important, Ioan Paul al II-lea, un om care a ajutat într-un mod foarte eficient la căderea Zidului Berlinului. În testamentul său spiritual, acesta menționează cele patru valori care stau la baza civilizației noastre viitoare, adică a civilizației iubirii: acestea sunt viața, pacea, hrana spirituală și libertatea religioasă.

Apoi mă gândesc la tot ceea ce a scris Giorgio La Pira, fostul primar al Florenței, care a promovat în plin Război Rece conferințe de mari dimensiuni pe tema civilizației creștine. În cartea sa, Premesse della politica („Premisele politicii”), acesta a scris că fiecare idee politică are un concept special al omului care stă la baza acesteia. Pentru Europa creștină, scrie acesta, omul este în esență, o ființă care se roagă, și anume, o ființă care este capabilă să poarte un dialog, să conceapă infinitul și să vorbească cu Dumnezeu.

Privând omul de capacitatea de a lua parte la un dialog public și privat nu este doar o negare a religiei, ci, de asemenea, o negare a însuși omului. Vă las aceste gânduri Parlamentului și dumneavoastră, Înaltului Reprezentant, drept o contribuție către un angajament concret și eficient al Uniunii Europene, care este înrădăcinată în identitatea ei creștină și reușește întotdeauna să își proclame scopul de a apăra și promova demnitatea umană și drepturile omului.

 
  
MPphoto
 

  Președinte. – Stimați colegi, a sosit momentul procedurii „catch-the-eye”. Am o mică problemă, deoarece am mai mult de 25 de solicitări și avem doar cinci minute alocate pentru aceasta, astfel că, în mod evident, nu toată lumea va avea cuvântul. Voi face tot ce îmi stă în putință și voi încerca să împart timpul în mod egal și corect, dar, din păcate, nu toată lumea va primi cuvântul.

 
  
MPphoto
 

  Magdi Cristiano Allam (PPE).(IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, mă voi limita la a-i cere Înaltului Reprezentant, baroneasa Ashton, să introducă o solicitare specifică pe ordinea de zi privind relațiile noastre cu Egiptul: facem apel la autoritățile egiptene să elimine informațiile cu privire la religie din documentele oficiale, cărți de identitate, pașapoarte și toate documentele necesare pentru a obține un loc de muncă.

Creștinii sunt discriminați în Egipt, deoarece cuvântul „creștin” este inclus în documentele acestora. Terorismul islamic a devenit acum legitim într-o situație în care există discriminare instituționalizată împotriva creștinilor.

Aceasta este o solicitare specifică, care, dacă este pusă în aplicare, ar elibera creștinii de o formă de discriminare instituționalizată.

 
  
MPphoto
 

  Antigoni Papadopoulou (S&D). – Dle președinte, articolul 3 din Convenția europeană a drepturilor omului interzice „tratamente inumane sau degradante” și articolul 9 protejează dreptul „de a-și manifesta religia sau convingerile”. Acest lucru a fost reiterat de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în hotărârea sa în a patra cauză interstate Cipru/ Turcia din 2001.

Aș dori să-i spun dnei Ashton: Din păcate, în ultimii 36 de ani, Turcia, țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, a distrus monumentele religioase din Cipru și a transformat bisericile creștine în moschei și grajduri, iar recent a întrerupt mesele de Crăciun și de Bobotează în bisericile creștine din localitățile ocupate Rizokarpaso și Yialousa.

Turcia trebuie să fie condamnată pentru crimele sale de pe teritoriul UE. UE nu trebuie să rămână pasivă. Creștinii din Cipru sunt în pericol.

 
  
MPphoto
 

  Alexandra Thein (ALDE).(DE) Dle președinte, baroneasă Ashton, astăzi discutăm o propunere de rezoluție privind situația creștinilor din întreaga lume în ceea ce privește libertatea religioasă. Parlamentul European sprijină libertățile fundamentale și drepturile omului din întreaga lume. Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa este una din forțele stimulatoare ale acestui sprijin și acest lucru ne distinge de conservatori, care se concentrează în special pe situația creștinilor.

În termeni generali, acest lucru nu este doar despre poziția creștinilor. Din punct de vedere liberal, acest lucru se referă la libertatea religiei în general. Prin aceasta vreau să spun toate religiile din întreaga noastră lume. Este vorba despre protecția minorităților religioase și obligația fiecărui stat de a-i proteja cât se poate de bine pe membri acelor minorități religioase care sunt sub amenințare.

Avem, de asemenea, probleme în Europa. Eu vin de la Berlin și doar acolo, au avut loc șase atacuri de incendiere a unor moschei în decurs de șase luni, care, din fericire, nu au avut ca rezultat nicio victimă, atacuri în urma scandalului stârnit de către un fost bancher social-democrat. Cu toate acestea, statul german încearcă să ofere cea mai bună protecție posibilă pentru clădirile religioase. În același fel, Egipt crește, de asemenea, numărul măsurilor pe care le ia ca urmare a celor două atacuri teroriste majore împotriva creștinilor.

Desigur, nu putem avea un polițist în fața fiecărei biserici, moschei sau sinagogi. Regret foarte mult faptul că în multe țări, inclusiv în propria mea țară, clădirile evreiești au ajuns să arate ca instituții de înaltă securitate. Din acest motiv, este important ca noi politicienii să ne asumăm responsabilitatea pentru atitudinea față de minoritățile religioase din țările noastre și să promovăm o abordare deschisă, prietenoasă pentru toate religiile.

 
  
MPphoto
 

  Charles Tannock (ECR). – Dle președinte, atunci când am fost ales pentru prima dată în acest Parlament, acum unsprezece ani, s-a considerat ca fiind oarecum excentric, aproape stânjenitor - chiar în special în cadrul PPE, trebuie să spun - faptul că am ridicat frecvent problema persecuției creștine în lumea musulmană și comunistă, lucru pe care eu regret să observ că s-a agravat de atunci.

Așadar, eu sunt încântat astăzi că și unele dintre forțele cele mai agresive și anti-clericale din acest Parlament răspund amenințării existente la adresa vechilor comunități creștine, cum ar fi asirienii irakieni, fiind eu însumi unul dintre protectorii lor din Regatul Unit, și copții egipteni. Sâmbăta trecută, am stat în fața la Downing Street nr. 10 în Londra cu alegătorii mei copți cerând ca guvernul britanic să facă mai multe pentru a face presiuni asupra Egiptului și guvernului său pentru a-și proteja propriii cetățeni. Astăzi, vă îndemn, baroneasă Ashton, ca Înalt Reprezentant al Uniunii Europene, să procedați la fel.

 
  
MPphoto
 

  Nikolaos Salavrakos (EFD).(EL) Dle președinte, cu puțin timp în urmă, am scris un articol intitulat: „Monolog plural”. Plural înseamnă că vorbesc mai mulți dintre noi, monolog înseamnă că vorbește o persoană. Tocmai aceasta este problema comunităților noastre astăzi. Toată lumea vorbește - și mai ales despre idei - dar ascultăm doar ceea ce spunem doar noi. Acesta include problema exploziei fundamentalismului islamic care a avut loc în ultimele zile și care a avut loc în Egipt prin atacurile violente din preajma Anului Nou.

Aș dori să subliniez că, într-un secol, de la începutul secolului 20 până în prezent, se estimează că numărul creștinilor din Orient a scăzut de la 22 % din populație la mai puțin de 10 %. Trebuie să acordăm atenție acestei explozii de islamism, deoarece avem lideri vechi, atât în Egipt cât și în Libia și în alte țări, și nu știm ce se poate întâmpla atunci când aceștia cad de la putere și în ce direcție o vor lua aceste țări.

Acestea fiind faptele, fac apel la dumneavoastră, dnă Ashton, să luați inițiative prin exercitarea influenței pe care o aveți pentru a atenua situația fanatismului religios, fie el creștin sau musulman.

 
  
MPphoto
 

  Franz Obermayr (NI).(DE) Dle președinte, episcopul copt Anba Damian a solicitat recent stabilirea unei alianțe creștine, mai ales a creștinilor din Egipt, ca urmare a campaniilor instigatoare din moschei și, de asemenea, a masacrului îngrozitor din timpul slujbei de Crăciun. Instituția filantropică Open Doors enumeră 50 de state în indexul său de persecuție unde creștinii din întreaga lume sunt supuși unor persecuții grave.

Nu prea înțeleg de ce ne exprimăm îngrijorarea astăzi. Nu ar trebui să fim surprinși, pentru că problemele încep de sus. Dacă noi în UE și în Comisie distribuim un calendar ca un exemplu perfect de lepădare de sine unui număr de 21 000 de școli europene pentru 3 milioane de elevi, calendar care nu include sărbătorile creștine, dar indică sărbătorile islamice, Sikh, hinduse și sărbătorile din China, atunci aceasta nu mai este o chestiune de lepădare de sine, ci de ură de sine. Baroneasă Ashton, avem nevoie de curaj și trebuie să ne menținem standardele. Nu trebuie să tolerăm intoleranța.

 
  
MPphoto
 

  Anna Záborská (PPE). (SK) Dle președinte, Uniunea Europeană nu poate rămâne pasivă, nu poate răspunde numai după eveniment, când mor creștinii și sunt expulzați din casele lor. Uniunea Europeană nu reușește să ofere protecție suficientă pentru creștini, deoarece Uniunea este terorizată de corectitudine politică, care suprimă libertatea religioasă. Ideologia laicismului ne constrânge și suprimă libertatea religioasă.

Uniunea consideră că este dificil să protejezi și să aperi creștinii din întreaga lume, deoarece nu respectă însăși filosofia creștină. De asemenea, unii deputați nu au fost de acord cu liderii religioși care țin discursuri în Parlamentul nostru. Acest Parlament a refuzat să condamne răpirea Arhiepiscopului din Mosul, care ulterior a fost ucis. Un grup politic din acest Parlament s-a asigurat că Papa a fost acuzat de încălcarea drepturilor omului. Comisia a uitat să menționeze sărbătorile creștine, ca să nu mai vorbim despre crucifixele din Italia.

Aștept cu nerăbdare instituirea la Viena a Observatorului European privind intoleranța și discriminarea împotriva creștinilor și cred că va avea mult de lucru.

 
  
MPphoto
 

  László Tőkés (PPE).(HU) Dle președinte, în calitate de membru al unei minorități din România, știu ce a însemnat persecuția religioasă în timpul dictaturii lui Ceaușescu. Am fost încântat să îl aud astăzi pe prim-ministrul Viktor Orbán menționând lupta împotriva persecuției creștinilor printre prioritățile noastre. Cred că Înaltul Reprezentant, dna Ashton, ar trebui să contribuie la acest lucru, în colaborare cu Președinția maghiară, și îi solicităm să facă acest lucru. Când am vizitat de curând Istanbulul, am putut vedea și auzi că milioane de creștini armeni și eleni au fost uciși acolo în timpul secolului al XX-lea. Mă întristează faptul că persecuția creștinilor continuă până în prezent în lumea noastră. Împreună cu dna Hautala, propun ca această problemă actuală să fie, de asemenea, pusă pe ordinea de zi a comisiei „Droit”, ca un element separat. Pe de altă parte, solicit baronesei Ashton să supună unei dezbateri serioase protecția creștinilor în cadrul reuniunii de la 31 ianuarie a miniștrilor de externe și să facă din aceasta o prioritate a politicii externe.

 
  
MPphoto
 

  Președinte. – Dau cuvântul lui Catherine Ashton pentru a face o sinteză a dezbaterii și pentru a răspunde la multe dintre aceste întrebări.

 
  
MPphoto
 

  Catherine Ashton, Vicepreședinte al Comisiei/Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate. – Dle președinte, aș dori, dacă îmi permiteți, să abordez două sau trei dintre numeroasele idei care mi-au fost enumerate - în primul rând, să mulțumesc stimaților deputați și să recunosc puterea de exprimare și sentimentul de sprijin pentru munca pe care încercăm să o întreprindem în acest domeniu.

Așa cum am arătat deja, o parte din motivul pentru care am fost foarte bucuroasă să particip la această dezbatere este pentru că aceasta fost ridicată înaintea Consiliului Afaceri Externe - dar vom reveni la aceasta, la sfârșitul lunii ianuarie - și preocupările cărora le-au dat glas stimații deputați sunt compatibile cu preocupările care mi-au fost indicate dintr-o varietate de surse diferite, nu în ultimul rând din unele state membre și de către unii miniștri care au fost foarte preocupați de aceste chestiuni.

Vreau să fie clar că am vorbit, de fapt, despre creștinism. Am început prin a-mi exprima motivele care m-au făcut să merg la Betleem și faptul că am recunoscut că, deși eram în Orientul Mijlociu,eram, de asemenea, într-un anumit sens, în sânul multor religii - în special în ajunul Crăciunului ortodox. Aceasta în sine a fost o declarație foarte puternică și a fost un act foarte personal și intenționat să fac astfel. Știu că, din păcate, dnul Mauro nu mai este aici să audă răspunsul meu, dar sper să i se spună că am menționat într-adevăr acest lucru.

Aș dori să spun doar două sau trei lucruri. O serie de distinși deputați au ridicat problema modului în care putem folosi instrumentele care ne sunt disponibile pentru a ne asigura că aceste probleme pot fi soluționate. Vreau să reamintesc distinșilor deputați că aproape toate acordurile comerciale și de cooperare pe care le-am încheiat din 1995 au inclus o clauză privind drepturile omului, care există acum în acordurile cu 134 de țări, cred.

Scopul principal este de a demonstra angajamentul comun față de drepturile omului, dar constituie, de asemenea, baza legală pentru aplicarea sancțiunilor în caz de grave încălcări ale drepturilor omului. Distinșii deputați își vor aminti că, în calitatea mea anterioară, eu am ridicat problema „SPG plus” și Sri Lanka. Veți ști că am luat măsuri pentru suspendarea din schemă, în special pe motive de probleme legate de drepturile omului. Este foarte important, după cum au spus distinșii deputați, să continuăm să căutăm un mod în care să încheiem acorduri și instrumentele disponibile pentru a face acest lucru și să ne asigurăm că aceste pârghii sunt utilizate, dacă este necesar.

Unul dintre lucrurile care cred ca va fi foarte interesant în timp ce Comisia începe să analizeze viitorul regulament privind SPG (sistemul generalizat de preferințe tarifare) este să observe dacă ar putea fi îmbunătățite aspectele din acest regulament care se referă la ratificarea și punerea în aplicare a drepturilor omului și a convențiilor.

De asemenea, am dorit să abordez desigur celălalt aspect, instrumentele pe care le folosim pentru a promova și sprijini democrația în domeniul drepturilor omului. După cum știu distinșii deputați, susținem proiectele la nivel mondial în lupta împotriva rasismului, a xenofobiei sau discriminării pe orice motiv. Am înființat ONG-uri anti-discriminare în cca. 60 de țări. Prin urmare, avem un echilibru între utilizarea instrumentelor disponibile nouă pentru a ne asigura că suntem în măsură să demonstrăm atunci când simțim foarte puternic că au fost încălcate și folosind aceste instrumente - combinate cu dorința pe care o avem și disponibilitatea pe care o avem - pentru a sprijini aceste ONG-uri, în special cele care sunt active în domeniul anti-discriminării.

Am dorit, de asemenea, să abordez doar un singur alt domeniu, și acesta este rolul delegațiilor din întreaga lume și rolul monitorizării a ceea ce se întâmplă. Un număr de deputați au ridicat, într-adevăr, această problemă. Am spus deja că eu cred că este foarte important să monitorizăm problemele din întreaga lume.

Am fost deosebit de afectată de o problemă despre care au vorbit stimații deputați într-un număr de intervenții și ceea ce, într-un fel, a devenit mult mai recunoscut în ultimele săptămâni și luni, dar care totuși a fost o preocupare pentru mulți deputați pentru o perioadă foarte lungă de timp: îngrijorarea cu privire la modul în care oamenii religioși, de toate tipurile de religie, sunt tratați sau discriminați în mod regulat în întreaga lume și nevoia noastră de a fi conștienți și atenți la aceste aspecte, nu doar atunci când acestea devin violente - atunci când acestea devin violente, într-un fel, suntem, desigur, obligați să acționăm - dar și înainte ca acestea să devină violente, atunci când aceasta sunt o sursă regulată de discriminare.

Cred că este important să percepem delegațiile noastre din întreaga lume ca o sursă capabilă să vadă și să recunoască tipul de discriminare pe care stimații deputați îl simt ca niște „bule ascunse”, dacă îmi permiteți să folosesc această expresie, și să notifice atunci când o observă.

De asemenea, cred că este important, așa cum am arătat că am prezentat la ultimul Consiliul Afaceri Externe, că în activitatea noastră în domeniul drepturilor omului și în raportul pe care l-am redactat, abordăm, de asemenea, situația minorităților religioase din întreaga lume. Creștinismul a jucat un rol foarte important în discuțiile noastre de astăzi, dar mulți deputați au subliniat, de asemenea, că acest lucru trebuie să se aplice în garantarea faptului că afișăm respect și toleranță pentru alte credințe în tot ceea ce facem.

Cred că va fi important să încercăm să obținem informații cu privire la ce se întâmplă cu adevărat, atât prin intermediul monitorizării în rapoartele noastre și, de asemenea, prin delegațiile noastre din întreaga lume. Cred că acest lucru ne va oferi cunoștințe despre felul cum vom utiliza ulterior instrumentele disponibile nouă, în special din partea Comisiei. Aceasta ne va oferi, de asemenea, și voință politică, nu doar din partea mea, dar - așa cum ați subliniat în mod întemeiat - întrucât parlamentarii au o voce puternică și un rol important în acest sens, împreună cu statele membre și miniștrii implicați în statele membre.

După cum am început, am spus că m-am angajat să ne asigurăm că vom folosi ceea ce avem mai bun, să monitorizăm cu atenție ceea ce se întâmplă și să utilizăm instrumentele politice și economice la dispoziția noastră pentru a menține pe viitor această chestiune în centrul ordinii de zi și eu sunt foarte recunoscătoare pentru toate contribuțiile. Celor cărora nu le-am răspuns la observații și întrebări: nu este vorba de lipsă de voință, le voi lua în considerare foarte atent și toate acestea vor contribui la dezbaterea pe care o vom avea la Consiliul Afaceri Externe, de la sfârșitul lunii ianuarie.

 
  
MPphoto
 

  Președinte. – Am primit șapte propuneri de rezoluție depuse în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură.

Dezbaterea a fost închisă.

Votarea va avea loc joi, 20 ianuarie 2011, la 12:00.

Declarații scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

 
  
MPphoto
 
 

  Elena Oana Antonescu (PPE), în scris. Victime inocente au fost lovite printr-un gest criminal aparținând unor iresponsabili, gest care nu are nicio legătura cu vreo religie sau cu vreun principiu moral. Noi, cetățenii Uniunii Europene, sprijinim și promovăm libertatea religioasă și avem datoria de a sublinia că aceasta trebuie respectată, protejată și promovată ca fiind unul din drepturile fundamentale ale omului. Iar terorismul, în tot acest context, se străduiește să producă zgomot și conflicte prin atacuri care încearcă să se legitimeze apelând la un substrat religios. Doresc să subliniez că terorismul nu are religie și, tocmai de aceea, orice tip de gândire fundamentalistă trebuie lăsată la poarta moscheilor, bisericilor și sinagogilor. Religiile lumii nu promovează atacurile murdare, iar oamenii care se dădeau unor astfel de atacuri nu ar trebui să creadă despre sine că luptă pentru ceva. Din contra, în opinia mea ei luptă împotriva moralei, împotriva semenilor, împotriva umanității însăși.

 
  
MPphoto
 
 

  Gerard Batten (EFD), în scris. – Dle președinte, persecuția creștinilor în statele islamice și în anumite state non-islamice, precum China comunistă, este o tendință condamnabilă, aflată în creștere. Una dintre cele mai recente răbufniri violente anti-creștine a fost în Alexandria, cu ocazia Anului Nou, atunci când 25 de oameni au fost omorâți și 80 au fost răniți în timpul exploziei unei bombe într-o biserică. Am aflat despre contextul acestui atac prin intermediul comunității copte din Londra și din alte părți ale Marii Britanii. Estimează că au existat peste 100 de atacuri anul trecut, la adresa creștinilor din Egipt, în urma căror mulți dintre aceștia au fost omorâți.

Autorii acestora sunt motivați de ideologia islamistă extremistă și fundamentalistă. Atât eu cât și „UK Independence Party”, pe care îl reprezint, nu dorim o politică externă a UE sau un ministru de externe al UE - poziție ocupată în prezent de baroneasa Ashton. Totuși, din moment ce baroneasa ocupă această poziție, ar trebui să ia în considerare faptul că UE semnează contracte de miliarde de dolari cu țări care se numără printre cei mai aprigi persecutori ai creștinilor. UE ar trebui să-și folosească forța economică pentru a insista că nu va oferi contracte sau nu va aplica un tratament favorabil acelor țări care tolerează persecuția creștinilor. Este minimul pe care ar trebui să-l facă.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris.(PT) Statisticile privind libertatea religioasă arată că majoritatea actelor de violență religioasă din ultimii ani au avut drept țintă creștinii. În 2010, numărul atacurilor asupra comunităților creștine a crescut îngrijorător. Din păcate, foarte multe vieți pierdute sunt deplânse în urma atacurilor asupra comunităților creștine din Nigeria și Pakistan, atacurilor teroriste asupra creștinilor copți din Alexandria și Filipine, atacurilor teroriste fundamentalist-islamice împotriva familiilor creștine asiriene și atacurilor cu bombă coordonate asupra reședințelor unor creștini din Bagdad. În plus, condamn persecuția reprobabilă a creștinilor de către guvernul Republicii Islamice Iran, precum și represiunea activităților Bisericii Catolice și a altor comunități religioase în Vietnam. Uniunea Europeană trebuie să își reînnoiască angajamentul pe care și l-a asumat în permanență față de libertatea religioasă, libertatea de conștiință și libertatea de gândire, principii fundamentale ale acquis-ului comunitar. Guvernele au datoria de a garanta aceste libertăți. De aceea și dată fiind creșterea violențelor împotriva creștinilor în lumea întreagă, consider că Consiliul, Comisia și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate ar trebui să ia măsuri rapide, solide și efective pentru a garanta apărarea libertăților religioase în lume.

 
  
MPphoto
 
 

  Filip Kaczmarek (PPE), în scris.(PL) Cu siguranță, lucrurile nu stau bine atunci când vine vorba despre respectarea drepturilor creștinilor de a-și practica propria religie. Numai anul trecut, Parlamentul European a fost nevoit să răspundă extrem de des încălcărilor drepturilor omului la care sunt supuși creștinii. Sunt coautorul a trei rezoluții referitoare la subiecte asociate - una referitoare la Irak, mai concret la pedeapsa cu moartea (inclusiv cazul lui Tariq Aziz) și la atacurile împotriva comunităților creștine, adoptată la 24 noiembrie 2010, una referitoare la atacurile recente împotriva comunităților creștine, adoptată la 20 ianuarie 2010 și una referitoare la libertatea religioasă în Pakistan, adoptată la 19 mai 2010.

Evenimentele din acest an din Alexandria reamintesc faptul că Parlamentul European a cerut guvernului egiptean, în urmă cu un an, să garanteze creștinilor copți și membrilor altor comunități religioase și minorități posibilitatea de a-și exercita toate drepturile și libertățile fundamentale, inclusiv dreptul de a alege și de a-și schimba religia în mod liber și de a preveni orice formă de discriminare a acestor grupuri. Între timp, mâine vom avea o altă dezbatere privind libertatea creștinilor din Pakistan. Metoda statistică nu este ideală, dar uneori ne permite să evaluăm mai bine amploarea problemei. Jurnaliștii Deutsche Welle au făcut niște calcule interesante privind încălcarea drepturilor creștinilor; aceștia au calculat că, în medie, la fiecare trei minute un martir creștin își pierde viața undeva în lume, din cauza convingerilor sale. Este de-a dreptul șocant că astfel de evenimente au loc efectiv sub ochii noștri.

 
  
MPphoto
 
 

  Jarosław Kalinowski (PPE), în scris.(PL) În calitate de europeni, încercăm să garantăm dreptul fiecărui locuitor al Europei de a practica liber propria religie, ceea ce permite fiecăruia să își urmeze inima și conștiința. De asemenea, adoptăm texte normative în vederea protejării cetățenilor de discriminarea pe criterii religioase. Predăm toleranța și egalitatea de drepturi în școli și le dăm dreptul imigranților să-și folosească liber propriile simboluri religioase. Iar acest lucru se întâmplă în detrimentul religiei majoritare în Europa. Tradiția și civilizația noastră se bazează în cea mai mare parte pe rădăcinile sale creștine și, de asemenea, în rândul nostru sunt mult mai mulți creștini decât reprezentanți ai oricărei alte religii. Afirm acest lucru și în calitate de reprezentant al unui grup politic care include în titulatura sa sintagma „creștini democrați”. Nu avem nicio influență asupra modului în care creștinii sunt tratați în multe țări din lume. Totuși, putem și ar trebui să garantăm dreptul la libertatea religioasă a tuturor europenilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris.(IT) Din păcate, ne confruntăm cu un atac global la adresa creștinismului. Cifrele vorbesc de la sine: anul trecut, 75% din atacurile violente bazate pe criterii religioase au fost îndreptate împotriva creștinilor.

Totuși problema devine una de natură politică, în momentul în care diferențele religioase sunt folosite pentru a preveni creșterea și dezvoltarea. Ostilitatea favorizată prin astfel de atacuri teroriste are drept scop destabilizarea sistemului politic și social în țările în care are loc violența. Dat fiind rolul Uniunii Europene de a promova respectarea drepturilor omului și a libertăților democratice și civile și, mai presus de toate, având în vedere originea și rădăcinile sale creștine, aceasta are obligația de a reacționa ferm, condamnând toate formele de extremism și promovând dialogul, libertatea religioasă, respectul reciproc în cadrul comunităților și toleranța.

Totuși, sper că UE va merge mai departe de atât și va include clauza privind garantarea libertății religioase în toate acordurile economice pe care le semnează cu alte țări și că va impune penalizări țărilor care încalcă această clauză.

 
  
MPphoto
 
 

  Debora Serracchiani (S&D), în scris.(IT) Nu ar trebui să fim timizi sau reticenți față de datoria Uniunii Europene de a garanta fiecăruia libertatea de a practica religia dorită.

În contextul amplificării violențelor împotriva creștinilor în diferite părți ale lumii, UE trebuie să adopte o poziție clară împotriva oricărei încălcări a dreptului la libertatea de a practica religia dorită. Subiectul libertății religioase trebuie să fie inclus în politicile europene, în special prin intermediul includerii unei clauze obligatorie privind libertatea religioasă în acordurile pe care le încheiem cu alte state. Aceste principii sunt simbolul Europei și nu putem face, sub nicio formă, excepție de la ele.

 
  
MPphoto
 
 

  Bogusław Sonik (PPE), în scris.(PL) În prezent, creștinii sun persecutați în peste 70 de țări din lume. Acest lucru înseamnă că dreptul fundamental la libertatea religioasă este încălcat într-o țară din trei. Uniunea Europeană a început să își dea seama că persecuția pe criterii religioase este o încălcare gravă a demnității și a libertății umane. Dezbaterea privind libertățile religioase și situația creștinilor, care se desfășoară în cadrul Parlamentului European de mai multe luni, este importantă și din punct de vedere formal, dat fiind că Tratatul de la Lisabona consolidează poziția bisericilor în cadrul dezbaterii europene și că acestea și-au câștigat dreptul de se număra printre partenerii oficiali de dialog ai Comisiei Europene. Parlamentul European, care acționează în calitate de gardian al drepturilor omului, ar trebui să găsească modalități de apărare a libertății religioase în lume, cât mai repede cu putință.

Având în vedere violențele recente împotriva minorităților creștine în anumite țări din Orientul Mijlociu, Africa și Asia, consider că ar fi o idee bună să punem în discuție această problemă la următorul Consiliu Afaceri Externe al Uniunii Europene și împreună cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate să concepem instrumente specifice menite să asigure protecția comunității creștine. Parlamentul European ar trebui să solicite țărilor unde există persecuție să ia măsuri efective în vederea asigurării protecției minorităților religioase, în ciuda dificultăților pe care le implică o astfel de atitudine. Prin urmare, și noi ar trebui să adoptăm o abordare serioasă a problemei libertății religioase, în momentul în care UE semnează acorduri de cooperare cu state terțe.

 
Ultima actualizare: 26 mai 2011Notă juridică