Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

O-000014/2011 (B7-0011/2011)

Dezbateri :

PV 14/02/2011 - 17
CRE 14/02/2011 - 17

Voturi :

OJ 17/02/2011 - 93

Texte adoptate :


Dezbateri
Luni, 14 februarie 2011 - Strasbourg Ediţie JO

17. Punerea în aplicare a Strategiei UE pentru regiunea Dunării (dezbatere)
Înregistrare video a intervenţiilor
PV
MPphoto
 

  Președinte. – Următorul punct este dezbaterea privind

– întrebarea cu solicitare de răspuns oral adresată Comisiei privind implementarea strategiei UE pentru regiunea Dunării de Silvia-Adriana Țicău, Constanze Angela Krehl, Hannes Swoboda, Adrian Severin, Ivailo Kalfin, Karin Kadenbach, Olga Sehnalová, Rovana Plumb, Csaba Sándor Tabajdi, Evgeni Kirilov, Katarína Neveďalová, Vasilica Viorica Dăncilă, Daciana Octavia Sârbu, Ioan Mircea Pașcu, George Sabin Cutaș, Britta Thomsen, Corina Crețu, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Ioan Enciu, Cătălin Sorin Ivan, Mario Pirillo, Kinga Göncz, Marc Tarabella, Françoise Castex, Victor Boștinaru, Inés Ayala Sender, Bogusław Liberadzki, Jo Leinen, Michael Cashman, Brian Simpson, Saïd El Khadraoui, Thijs Berman, Eider Gardiazábal Rubial, Ismail Ertug, Edit Herczog, în numele Grupului S&D; Michael Theurer, Vladko Todorov Panayotov, Renate Weber, Sophia in ’t Veld, Jan Mulder, Gesine Meissner, Jorgo Chatzimarkakis, Catherine Bearder, Viktor Uspaskich, Wolf Klinz, Nadja Hirsch, Cristian Silviu Bușoi, Giommaria Uggias, Ramona Nicole Mănescu, Adina-Ioana Vălean, Hannu Takkula, Jürgen Creutzmann, Alexander Alvaro, Holger Krahmer, în numele Grupului ALDE; Reinhard Bütikofer, Michael Cramer, Eva Lichtenberger, Barbara Lochbihler, Heide Rühle, Elisabeth Schroedter, Isabelle Durant, în numele Grupului Verts/ALE; Peter van Dalen, Oldřich Vlasák, în numele Grupului ECR (O-0029/2011 – B70013/2011);

– întrebarea cu solicitare de răspuns oral adresată Comisiei privind strategia UE pentru regiunea Dunării de Tamás Deutsch, Lambert van Nistelrooij, Danuta Maria Hübner, Marian-Jean Marinescu, Iosif Matula, Andrey Kovatchev, János Áder, Zoltán Bagó, Kinga Gál, Béla Glattfelder, András Gyürk, Ágnes Hankiss, Lívia Járóka, Ádám Kósa, Csaba Őry, Ildikó Gáll-Pelcz, György Schöpflin, László Surján, József Szájer, Edit Bauer, Alajos Mészáros, Csaba Sógor, László Tőkés, Iuliu Winkler, Elisabeth Jeggle, în numele Grupului PPE (O-0014/2011 – B7-0011/2011).

 
  
MPphoto
 

  Silvia-Adriana Țicău, autor. − Comisia a publicat pe 8 decembrie 2010 Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării și Planul de acțiune aferent, urmând ca acestea să fie adoptate de Consiliul European pe perioada Președinției ungare a Uniunii.

Parlamentul European a contribuit la dezvoltarea strategiei, atât prin rezoluția sa din 20 ianuarie 2010, cât și prin activitatea Forumului pentru Dunăre din Parlamentul European și va rămâne un partener activ și pentru implementarea și actualizarea acesteia.

Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării este rezultatul unor ample consultări la care au participat autoritățile locale, regionale și naționale, precum și reprezentanți ai societății civile, ai mediului academic și ai întreprinderilor. Rolul acestora devine și mai important în procesul de implementare a sa. Strategia reconfirmă importanța mobilității și a comodalității, a necesității de a investi în îmbunătățirea navigației și a interconexiunilor, în dezvoltarea porturilor multimodale și în utilizarea noilor tehnologii pentru ca Dunărea să fie mai puțin poluată, precum și pentru a accelera eliminarea blocajelor existente în calea liberei circulații a navelor.

Finalizarea proiectelor TEN-T aferente regiunii Dunării, dezvoltarea turismului, a infrastructurii energetice, prevenirea și combaterea dezastrelor naturale și a efectelor schimbărilor climatice, precum și schimburile culturale și academice vor aduce bunăstare în regiune. Având în vedere ecosistemele complexe și biodiversitatea din regiunea Dunării este important ca, în conformitate cu declarația comună privind dezvoltarea navigației interioare și protecția mediului în bazinul Dunării, să existe echipe integrate de proiect și soluții de tip câștig-câștig atât pentru îmbunătățirea navigației, cât și pentru protecția mediului.

Salutăm desemnarea, pe 3 februarie, a coordonatorilor acțiunilor prioritare și solicităm acestora să elaboreze programe de lucru și să identifice resursele financiare necesare, să îmbunătățească cooperarea dintre țări și regiuni pentru a trece imediat la implementarea strategiei. Statele membre își pot revizui programele operaționale și realoca fondurile neutilizate pentru proiectele prioritare pentru regiunea Dunării. De asemenea, prevederile viitorului cadru financiar multianual ar trebui să includă prevederi specifice strategiilor macroregionale.

Închei, domnule președinte, spunând că, ținând cont de legătura dintre Marea Neagră și Marea Nordului prin Rin, canalul Main și Dunăre, solicităm extinderea Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării către regiunea Mării Negre.

 
  
MPphoto
 

  Ramona Nicole Mănescu, Autor. − Strategia europeană pentru regiunea Dunării este o strategie integrată, care va crea interconexiuni între diferite politici europene, focalizându-se asupra problemelor principale prezente în întreaga macroregiune. Contribuția grupului ALDE vizează îmbunătățirea transportului de mărfuri prin lărgirea canalului navigabil, dezvoltarea orașelor de-a lungul Dunării, prin mărirea capacității portuare, dezvoltarea terminalelor necesare și a unei infrastructuri adecvate, care să permită transportul multimodal, dar și încurajarea întreprinderilor mici și mijlocii în accesarea fondurilor europene.

Doresc să subliniez interdependența economică cu totul deosebită a statelor din zona Dunării, importanța investițiilor în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor, dar și în dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii și a departamentelor de cercetare ale acestora, pentru a asigura o creștere durabilă și eficientă și pentru a stimula creșterea economiei verzi. Dacă ne dorim creștere economică și crearea de locuri de muncă în statele membre riverane Dunării trebuie să asigurăm premizele implementării cu succes a acestei strategii, prin implicarea autorităților locale, dar și prin parteneriatul public-privat.

Statele membre trebuie să identifice domeniile prioritare de dezvoltare și să pregătească proiectele aferente din timp, asigurându-se că sunt proiecte integrate, care vizează toate fondurile europene disponibile și, în mod deosebit, oportunitățile de cooperare regională. În acest context, consider că este vital să știm exact care este planul de acțiune al Comisiei Europene în privința implementării acestei strategii și a modelului de guvernanță adoptat în acest scop.

 
  
MPphoto
 

  Elisabeth Schroedter, autoare.(DE) Dle președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor, o strategie cuprinzătoare pentru regiunea Dunării, care reunește toate regiunile afectate, cetățenii lor și statele membre este un stimul major și oferă un potențial enorm pentru dezvoltarea durabilă a întregii regiuni riverane. Aspectele economice și ecologice pot fi echilibrate într-un mod rațional, care ne va arăta drumul către viitor. Problemele sociale pot fi rezolvate în cooperare. Diversitatea biologică și culturală a întregii zone riverane poate fi promovată cu succes în proiecte turistice comune. Cel mai important aspect, totuși, este acela că o astfel de cooperare trebuie să aibă ca scop principal evitarea inundațiilor distructive. Ne putem aminti cu toții de vremurile în care multe părți ale regiunii au fost cufundate în lipsuri și mizerie. De aceea, este important ca regiunile, atât de pe cursul superior, cât și de pe cursul inferior al fluviului să colaboreze într-o strategie comună pentru regiunea Dunării sub egida UE, având ca scop menținerea caracterului natural al fluviului.

Aceasta nu înseamnă că inovarea și progresul trebuie abandonate. Până la urmă, putem învăța din greșelile trecutului, în loc să le repetăm. De aceea, navele trebuie adaptate la fluviu și nu invers. Avem o oportunitate enormă, deoarece avem la dispoziție expertiza tehnică, iar potențialul din regiune este uriaș. Există posibilități enorme de inovare și de implementare a unei strategii internaționale de marketing pentru întreaga regiune riverană.

În acest context, mi se pare important, de asemenea, ca Parlamentul European să remedieze un aspect din propunerea Comisiei în această rezoluție: la fel ca și în regiunea Baltică, există deja un acord internațional important pentru cooperarea comună privind aspectele legate de fluviu. Acest acord reprezintă un consens și a condus la această declarație comună, care permite protejarea fluviului, oferind, în același timp, posibilitatea dezvoltării acestuia ca o rută de transport pentru nave. Este foarte important ca Comisia să nu își depășească domeniul de acțiune.

Pentru ca acest lucru să fie posibil, avem nevoie de experți independenți și, mai presus de toate, de transparență. Experiența din regiunea Baltică a arătat că transparența și implicarea localnicilor sunt esențiale pentru ca măsurile luate în zona riverană să se bucure de un sprijin larg, pentru ca munca noastră să fie în beneficiul generațiilor viitoare, iar o astfel de abordare comună să fie reușită.

Este foarte logic să utilizăm fondurile disponibile și să analizăm dacă toate măsurile planificate inițial au fost corecte și cum pot fi luate măsuri corective în beneficiul cooperării și dezvoltării echilibrate din punct de vedere rațional, ecologic și economic și în toată regiunea Dunării.

 
  
MPphoto
 

  Oldřich Vlasák, autor. (CS) Dle președinte, strategiile macro-regionale sunt, în primul rând, un instrument politic, care reprezintă una dintre formele posibile de cooperare regională. Acestea trebuie să constituie un instrument pentru exploatarea eficientă a inițiativelor existente, a programelor, a instrumentelor financiare, a platformelor de cooperare și a instituțiilor. Strategiile macro-regionale trebuie să ofere, de asemenea, un cadru pentru funcționarea mai bună a Uniunii și a pieței sale interne, precum și o platformă pentru stabilirea rețelei de întreprinderi. Acestea trebuie să ofere sprijin în cadrul raționalizării și al structurării mai bune a accesului la licitații, care este o problemă cu care se confruntă unitățile geografice transfrontaliere mai mari ale Europei. Totuși, atât licitațiile, cât și instrumentele trebuie să fie definite clar.

Din perspectiva grupului nostru, Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, este extrem de important ca conceptul de strategii macro-regionale la nivelul UE să fie rezolvat într-un mod structurat și sistematic în raport cu alte politici. Prin urmare, ar trebui să selectăm o abordare strategică a acestui aspect, în special cu privire la numărul de strategii și la concentrarea și natura proiectelor și a administrației.

Sprijinim conceptul de strategii macro-regionale, inclusiv cea a Dunării, cu condiția ca Consiliul să respecte în continuare principiile aprobate („cele 3 neutralități”): neutralitatea bugetară și financiară, neutralitatea legislativă și neutralitatea instituțională.

Rolul și viitorul strategiilor macro-regionale pot fi legate de dezbaterea privind utilizarea viitoare a fondurilor europene, deși, din punctul nostru de vedere, nu este necesar ca dezbaterea de astăzi să se extindă într-o discuție privind arhitectura viitoare a politicii de coeziune și anticiparea potențialelor resurse financiare destinate statelor individuale, în următoarea perioadă de finanțare. Strategiile macro-regionale nu trebuie să aibă o influență asupra arhitecturii viitoare a politicii de coeziune, cu excepția cooperării supranaționale sau asupra alocărilor de resurse financiare pentru obiective individuale.

 
  
MPphoto
 

  Tamás Deutsch, autor.(HU) Dle președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor, despre ce vorbim, mai exact, când vorbim despre strategia europeană a Dunării și menționăm regiunea Dunării? Această regiune reunește 14 țări europene și 115 milioane de cetățeni europeni. Poate că nu este exagerat să spun că strategia europeană a Dunării este strategia viitorului, nu doar pentru viitorul Europei Centrale, poate nici măcar pentru viitorul UE, ci pentru viitorul Europei într-un sens larg. Strategia nu privește, pur și simplu, în trecut, nu dorește să rezolve doar problemele pe care le-am adus cu noi din trecut, ci urmărește să creeze o rețetă de cooperare care ar putea rezolva și problemele viitorului. În elaborarea strategiei pentru regiunea Dunării, am utilizat o metodă mai veche, prin care, probabil, am reușit cu adevărat să apropiem Uniunea și inițiativa acesteia de cetățenii UE, deoarece Comisia a avut nevoie de foarte mult timp pentru a dezvolta conceptul anunțat în luna decembrie a anului trecut, ascultând și luând în considerare opiniile unui număr extrem de mare de părți interesate.

Un aspect similar foarte important este acela că țările și regiunile riverane Dunării, oamenii care trăiesc aici, au fost afectați grav de criză, de criza economică și financiară, astfel încât strategia pentru regiunea Dunării trebuie să fie o strategie pentru redresare din criză, care să se axeze, în orice caz, pe creșterea ocupării forței de muncă. Cred că noi, deputații în Parlamentul European, putem saluta abordarea actualei Președinții ungare a Consiliului European, care acordă o importanță deosebită strategiei privind o regiune dunăreană în curs de dezvoltare, tot mai prosperă, pe de o parte și, pe de altă parte, strategiei unei regiuni dunărene locuibile. Din acest punct de vedere, este esențial, pentru realizarea strategiei de cooperare, să dispunem de fondurile UE care nu au fost utilizate încă de statele membre implicate în strategia regiunii Dunării, pentru implementarea politicii lor de coeziune.

 
  
MPphoto
 

  Johannes Hahn, membru al Comisiei.(DE) Dle președinte, Comisia este foarte entuziasmată. De aceea am fost atât de încântați să ne dedicăm activității de dezvoltare a unei strategii în cooperare cu regiunile relevante și cu statele membre. Am prezentat un proiect cu scopul de a intensifica în mod semnificativ cooperarea între regiuni și statele membre și a îmbunătăți nivelul de trai. Există un consens larg în legătură cu prioritățile strategiei, adică mobilitatea, mediul înconjurător și îmbunătățirea acestuia și creșterea prosperității.

Sunt foarte încântat de faptul că Parlamentul a aprobat și a susținut în mod repetat abordarea integrată adoptată în această strategie macro-regională. După cum arată, de asemenea, strategia pentru Marea Baltică, implicarea activă a tuturor celor interesați este esențială, de la nivel local, național și regional, până la nivel european. Totuși, societatea civilă, comunitatea de afaceri etc. trebuie să se achite de propriile obligații. Aceasta pare să fie situația în regiunea Dunării. Aici este necesară o dezvoltare susținută autentică. Astfel, de exemplu, trei dintre cele unsprezece domenii prioritare au legătură cu îmbunătățirea calității apei, protecția naturii și adoptarea unor măsuri de prevenire a inundațiilor, care să fie sigure din punct de vedere ecologic, precum și a unor măsuri de gestiune a riscurilor, nu doar pe Dunăre, ci și pe afluenții săi.

Avem parte de o oportunitate incredibilă. Să nu uităm că Dunărea este, de departe, cel mai internațional fluviu din lume, fiindcă străbate zece țări. Nu există niciun alt fluviu în lume cu atât de multe țări de-a lungul malurilor sale. Din acest motiv, este foarte important să exploatăm oportunitățile de cooperare instituțională și de creare a unor instituții noi, mai ales având în vedere faptul că această strategie macro-regională implică opt state membre ale UE și șase țări terțe.

Permiteți-mi să vorbesc despre finanțare: este important să se utilizeze resursele deja disponibile. Există o mulțime de oportunități în acest sens în planificarea continuă a programului. Scopul este să conectăm programele operative într-un mod inteligent, astfel încât să se poată lucra în paralel la anumite proiecte, care pot fi implementate doar pe o bază transregională. În multe discuții, fie multilaterale, fie bilaterale, le spun interlocutorilor mei că ar trebui să se pregătească de acum pentru următoarea rundă de cereri de finanțare, analizând ce proiecte pot fi implementate în comun și ce resurse financiare ar necesita acestea.

Scopul este, de asemenea, utilizarea resurselor suplimentare existente, precum cele 30 de miliarde de euro puse la dispoziție de BEI pentru trei ani în această regiune. Sunt sigur că, totuși, astăzi vom reuși să abordăm în mod direct unul sau două dintre aceste aspecte specifice. Comisia va supraveghea și va sprijini această strategie, care a evoluat în sens ascendent. Va fi convocat un grup de înalt nivel format din reprezentanți ai tuturor membre, în cadrul căruia se vor elabora rapoartele periodice de progres. Vor exista conferințe de monitorizare, rapoarte etc. Mai presus de toate, va exista un plan de acțiune cu măsuri specifice și cu termene limită și este important ca aceste aspecte să fie susținute.

În cele din urmă, aș dori să vă rog pe dumneavoastră, în calitate de reprezentanți locali, să vă asigurați că numeroasele măsuri deja analizate, evaluate și aprobate astăzi vor fi puse cu adevărat în aplicare, astfel încât toate intențiile noastre comune să se poată materializa.

 
  
MPphoto
 

  Marian-Jean Marinescu, în numele grupului PPE. – Grupul PPE apreciază documentul elaborat de Comisie și va susține aprobarea lui în cursul președinției maghiare. Considerăm că, pentru implementarea eficientă a strategiei, sunt necesare în principal trei lucruri: o listă de priorități și proiecte comune, o coordonare de la nivelul Comisiei și o finanțare corespunzătoare pentru a ajunge la finalul pe care îl dorim toți.

De ce o listă de priorități? Pentru că trebuie să existe această listă pentru toate țările implicate, o listă de proiecte care să fie aplicate în comun, concomitent, pentru a contribui la creșterea dezvoltării economice a regiunii și, implicit, la atractivitatea acesteia. Toți partenerii trebuie să implementeze aceste proiecte clar definite, care să aibă un set de priorități comune și care să fie aplicate concomitent de către toți actorii implicați. Coordonare: experiența Uniunii Europene privind Strategia Mării Baltice a dovedit necesitatea unui cadru adecvat instituit la nivelul Uniunii în scopul de a asigura coerența strategiei. Structura de coordonare nu ar trebui să afecteze responsabilitățile regionale și locale, ci ar trebui să garanteze punerea în aplicare a priorităților convenite.

E adevărat, nu este nevoie de mai multe fonduri, de noi instituții sau de o nouă legislație, este nevoie însă de o strategie care să se bazeze pe o listă comună de priorități, o bună coordonare și o finanțare eficientă. Trebuie aplicat acest plan și, la resursele prevăzute deja în programele structurale, trebuie adăugată contribuția statelor implicate, cât și posibilitatea de relocare a fondurilor neepuizate din alte segmente.

Domnule comisar, ați propus pentru viitoarea politica de coeziune un contract. Poate ați putea să repetați acest exercițiu și pentru implementarea Strategiei Dunării.

 
  
MPphoto
 

  Csaba Sándor Tabajdi, în numele Grupului S&D. (HU) Dle președinte, este îmbucurător faptul că dl Hahn este comisarul responsabil în această privință. Și domnia sa provine dintr-o țară dunăreană și, cu siguranță, atât Președinția maghiară, cât și Comisia Europeană vor depune eforturi pentru a crea armonie între cele unsprezece domenii strategice. Dle comisar și stimați colegi, există prea multe priorități. Cum se va putea crea echilibru și armonie între diferitele priorități? Nu neîncrederea mă face să spun acest lucru, deoarece și eu aș dori ca această strategie să aibă succes, iar cel mai bun aspect al acestei strategii este acela că încurajează și obligă țările din regiunea Dunării să coopereze în situații în care, mult prea frecvent, cooperarea a fost deficitară. În același timp, este discutabil modul în care se pot armoniza obiectivele uneori contradictorii prevăzute în strategia Dunării, precum calitatea apei, îmbunătățirea stării mediului, navigabilitatea, exploatarea energetică sau ecoturismul. Din acest motiv, după adoptarea propunerii, în luna iunie, Comisia se va confrunta cu un volum foarte mare de muncă, pentru a crea un consens între cele 11 țări și cele 11 domenii strategice.

 
  
MPphoto
 

  Filiz Hakaeva Hyusmenova, în numele Grupului ALDE.(BG) Dle președinte, strategia pentru regiunea Dunării va fi aprobată de Consiliul de miniștri în luna aprilie. Acesta este un semnal transmis populației, că nu există impedimente pentru începerea implementării strategiei.

În practică, totuși, statele membre și țările terțe din regiune se confruntă cu numeroase provocări asociate implementării și coordonării reale, nu numai în ceea ce privește prioritățile, ci și în ceea ce privește de finanțare, alocare, justificare și monitorizare a implementării. Acest lucru se aplică, în special, în cazul proiectelor de infrastructură transfrontaliere.

Cred că Comisia trebuie să examineze cu atenție publicarea proiectelor de monitorizare efectuate în cadrul strategiei pentru Dunăre, nu doar pentru a asigura disciplina financiară, ci și pentru a verifica respectarea termenelor limită, a angajamentelor contractuale și a calității rezultatelor. Trebuie stabilite responsabilități clare privind cine, cum și unde va monitoriza îndeplinirea angajamentelor asumate, precum și modul în care vor fi comunicate, analizate și rezolvate problemele.

Altă problemă majoră este cea a comunicării și publicării rezultatelor obținute în urma strategiei. Transparența și accesul la informații în timpul desfășurării proiectelor sunt extrem de importante, atât în ceea ce privește procesele administrative interne actuale dintre coordonatorii de proiect și antreprenori, cât și în ceea ce privește cetățenii UE.

Înainte de elaborarea strategiei, vom organiza discuții și consultări pe scară largă privind aspecte legate de prioritățile și de proiectele actuale din cadrul strategiei. Acest lucru a crescut interesul populației europene pentru proiecte. Cum va fi informată populația despre progresul strategiei și care este mecanismul de supraveghere publică? Aceasta este o întrebare care, de asemenea, trebuie să primească răspuns la nivel european.

De aceea, cred că trebuie continuate dezbaterile și campaniile de informare. Este necesar să menținem implicarea publică în acest proiect european ambițios, al cărui succes îl dorim cu toții.

 
  
MPphoto
 

  Barbara Lochbihler, în numele Grupului Verts/ALE.(DE) Dle președinte, este important ca elaborarea strategiei să fie un proces deschis și ca rezultatul să nu fie dictat de un număr mic de actori influenți. Aceasta înseamnă, de asemenea, că trebuie să găsim soluții pentru interesele opuse. Nu putem reconcilia toate formele de dezvoltare căii navigabile, în vederea protejării patrimoniului natural unic al regiunii Dunării. Trebuie să valorificăm oportunitățile tehnice pe care le avem la dispoziție și să adaptăm navele la fluviu, în loc să procedăm exact invers.

Mă refer aici la Dunăre și la cursul său liber prin Bavaria. Cred că ar trebui să criticăm cu hotărâre faptul că un comunicat emis de Comisie nu intenționează urmarea căii celei mai viabile din punct de vedere tehnic, care este, totodată, și cea mai compatibilă din punctul de vedere al mediului. Contrar recomandărilor de până în prezent, Comisia se dedică acum unei dezvoltări care le va permite navelor de tipul 4B să navigheze pe toată lungimea fluviului, până în 2015. Acest lucru va crea, în mod inevitabil, un conflict, deși acest lucru nu ar fi necesar dacă s-ar ajunge la un consens privind modul de exploatare a opțiunilor tehnice existente, protejând, în același timp, bogățiile naturale. Această decizie prealabilă trebuie retrasă cu orice preț.

În cele din urmă, aș dori, de asemenea, să solicit ca strategia UE privind incluziunea romilor să fie legată de strategia pentru regiunea Dunării. Aceasta trebuie să se reflecte, de asemenea, în rezoluția Parlamentului.

 
  
MPphoto
 

  Jaroslav Paška, în numele Grupului EFD.(SK) Dle președinte, la sfârșitul anului trecut, Comisia Europeană a prezentat un comunicat: Planul de acțiune al strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării. Partea 2.1 a comunicatului prezintă provocările și oportunitățile pe care le poate oferi o abordare coordonată comună a țărilor implicate, în dezvoltarea acestei regiuni.

Unul dintre acestea constă în exploatarea căii navigabile a Dunării pentru transportul eficient și ecologic de mărfuri. Știm că actuala capacitate de transport a fluviului este cu mult sub cea potențială. Totuși, asociată cu construcția unei căi ferate cu ecartament larg pentru transportul de mărfuri de la Vladivostok, care va traversa toată Asia, regiunea Mării Caspice, Rusia, Ucraina și va ajunge la portul din Viena, în apropiere de Bratislava, importanța căii navigabile a Dunării va crește, cu siguranță, rapid. În opinia mea, trebuie să acționăm în interesul revitalizării și al accelerării economice a regiunii și să examinăm din nou proiectele planificate pentru infrastructura hidrologică a mediului, care va face posibilă nu numai reducerea riscurilor și a consecințelor inundațiilor, ci și îmbunătățirea navigabilității fluviului, producând, în același timp, energie electrică ieftină și curată din surse regenerabile. Pentru o astfel de infrastructură, va fi utilă, de asemenea, mobilizarea fondurilor neutilizate existente, în special din Fondul de coeziune, dacă putem găsi un mecanism potrivit în acest scop.

 
  
MPphoto
 

  Lambert van Nistelrooij (PPE).(NL) Dle președinte, faptul că accelerăm strategia pentru Dunăre este un lucru pozitiv. Știm că există probleme majore, legate de mediul înconjurător, de eroziunea pantelor sau de calitatea apei și, mai ales, știm că nu valorificăm suficient potențialul pe care această zonă îl oferă cetățenilor și întreprinderilor.

Ca deputat olandez în Parlamentul European, știu că abordarea față de fluviul Rin era una similară. Îmbunătățirile în calitatea apei, funcționarea transportului și turismului și agricultura merg mână în mână. Când niciun aspect nu este în detrimentul celorlalte, o abordare integrată poate fi de real ajutor.

Mă refer acum la temeiul juridic. Temeiul juridic pentru coeziunea teritorială consolidată a fost stabilit prin Tratat. Acest nou articol oferă o oportunitate pentru buna cooperare intra- și transfrontalieră a celor 14 state membre participante. Instrumentele, Obiectivul 3 al politicii de coeziune, oferă un temei excelent, deoarece acoperă regiunile municipale, companiile și cetățenii. Grupul Partidului Popular European (Creștin-Democrat) spune „da” acestei strategii. Cu următoarele trei condiții, menționate mai devreme de către dl comisar: fără structuri noi, fără cadre legislative noi și fără fonduri separate noi. Totuși, „da” pentru utilizarea fondurilor curente și „da” pentru fondurile BEI.

Macro-regiunile, care sunt încă în fază experimentală, nu ar trebui să facă mai complexă administrarea Europei. Regiunea, statul membru însuși, va rămâne punctul de pornire și vom utiliza banii și instrumentele într-un mod mai bun. Apoi, cred, vom putea să lucrăm foarte eficient la acele programe de acțiune care oferă sfaturi și asistență și care sunt susținute de Comisia Europeană.

În aceste condiții, acum înregistrăm progrese cu zona Mării Baltice. Lucrurile merg bine, urmează Dunărea și în curând coasta Atlanticului.

În această dimineață, am avut o discuție cu Schuttevaer, o asociație a căpitanilor olandezi, care mi-au spus că 10 % din transportul de pe Rin își are originea de pe Dunăre. Am putea crește cu ușurință acest procent, dacă am utiliza mai bine calea navigabilă largă dintre Marea Nordului și Marea Neagră. Ar fi bine atât pentru est, cât și pentru vest!

 
  
MPphoto
 

  Evgeni Kirilov (S&D). – Dle președinte, strategia pentru Dunăre trebuie să se transforme într-un proces continuu și într-un instrument de coordonare între parteneri care se confruntă cu aceleași provocări. Aceasta trebuie să îmbunătățească implementarea țintelor comune și să aibă un impact simțit clar de cetățenii noștri de-a lungul acestei artere europene importante, care, după cum a subliniat un coleg, a fost, de asemenea, lovită de criza actuală.

Este foarte important ca strategia pentru Dunăre să se bazeze pe o abordare ascendentă. Acest parteneriat trebuie să fie continuat în elaborarea ulterioară a documentelor de programare a politicii de coeziune. Participarea activă a părților locale și regionale interesate este o garanție că acestea recunosc ca priorități acțiunile și proiectele incluse în strategie. Prin aceasta, mă refer la proprietatea reală a procesului. Disponibilitatea regiunilor dunărene de a aloca fonduri din propriile programe pentru proiecte comune este o condiție preliminară pentru îndeplinirea cu succes a obiectivelor, însă ar trebui consolidată și coordonarea programelor transfrontaliere existente. Acesta este singurul mod prin care strategia poate deveni un bun exemplu de cooperare interregională.

 
  
MPphoto
 

  Olga Sehnalová (S&D). (CS) Dle președinte, strategia pentru Dunăre este a doua strategie macro-regională care sprijină cooperarea teritorială, unde există caracteristici și provocări comune.

Suntem, cu siguranță, de acord că obiectivul principal ar trebui să fie dezvoltarea durabilă, locurile de muncă și prosperitatea în regiunea Dunării. De asemenea, ar trebui utilizate în cea mai mare măsură instrumentele și politicile existente. Prin urmare, susțin complet așa-numitul principiu al celor trei „NU”: „nu” birocrației inutile, „nu” instituțiilor noi și „nu” fondurilor noi sau suplimentare. În același timp, totuși, apare o întrebare specifică pentru Comisie asupra acestor obiective. Cum vă puteți asigura că strategia este pusă în aplicare în mod adecvat în aceste condiții?

Autoritățile regionale și municipale, în cooperare cu sectorul voluntariatului, trebuie să joace un rol foarte important în cadrul principiului subsidiarității. Aceste organisme trebuie să coopereze în mod eficient, iar activitățile lor trebuie monitorizate și evaluate de Comisie. Punerea în aplicare trebuie reglementată printr-un plan de acțiune al Comisiei. Totuși, Comisia va elabora și o versiune prescurtată și mai ușor de înțeles a acestui document, care le-ar putea comunica direct cetățenilor și autorităților locale și regionale principalele avantaje practice ale acestei strategii? O ultimă întrebare: ce legătură poate exista între strategia pentru Dunăre și noul cadru financiar pentru perioada 2014-2020? Există o suprapunere?

 
  
MPphoto
 

  Karin Kadenbach (S&D).(DE) Dle președinte, dle comisar, aș dori să vă transmit sincere felicitări pentru că sunteți prezent astăzi aici. Ați enumerat astăzi unsprezece priorități, iar una dintre primele dumneavoastră observații a fost aceea că „Comisia este foarte entuziasmată”.

Strategia pentru regiunea Dunării este cu adevărat un proces ascendent. În orice stat membru, dar mai ales în comunitățile de-a lungul Dunării, această strategie este recunoscută, în mod general, ca fiind esențială.

Dacă ascultăm discuțiile de astăzi, este foarte clar de unde provin cele mai mari temeri. Cooperarea în sfera culturală nu este o problemă majoră, fiindcă aceasta va funcționa. Regiunea Dunării are deja o lungă istorie de cooperare culturală. Temerile sunt legate de durabilitate și de amenințarea pe care această strategie o reprezintă pentru Dunăre însăși.

Am aflat astăzi că trebuie să dezvoltăm Dunărea ca o rută de transport deoarece noi – vorbesc, de asemenea, în calitatea mea de membră a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară – considerăm că acesta este, într-adevăr, un mod alternativ, dacă nu pentru reducerea emisiilor de CO2, ceea ce este, probabil, un obiectiv prea ambițios, atunci măcar pentru evitarea creșterii acestora. Totuși, recunoaștem amenințarea majoră care planează asupra Dunării în general.

Dacă privim Dunărea și afluenții săi ca pe un singur ecosistem mare, atunci pot să spun că această strategie pentru regiunea Dunării reprezintă o oportunitate majoră, deși, pe de altă parte, elaborarea strategiei necesită foarte multă precauție.

Se solicită mai mulți bani și, într-adevăr, va fi necesar sprijinul monetar. Totuși, va depinde de dumneavoastră și de Comisie, precum și de Parlament, bineînțeles, să vă asigurați că toate aceste resurse utilizate aici joacă, într-adevăr, un rol în ne asigura că ecosistemul care cuprinde Dunărea, afluenții săi, pădurile, pajiștile și luncile, va fi conservat pentru viitor. Aceasta este o cerință fundamentală, dacă ne dorim dezvoltarea Europei.

Această strategie pentru regiunea Dunării oferă, într-adevăr, o șansă de a investi în energia ecologică și de a stabili o durabilitate ascendentă. Acum avem șansa de a valorifica entuziasmul populației, al părților interesate și al altor părți responsabile. Împreună, trebuie să profităm la maxim de această oportunitate, deoarece putem oferi un exemplu excelent.

 
  
MPphoto
 

  Ivailo Kalfin (S&D).(BG) Dle președinte, strategia pentru Dunăre trebuie să obțină rezultate concrete, cu o vizibilitate clară pentru cetățenii țărilor dunărene, încă de la început.

Există multe idei pentru țările dunărene, dar importante sunt prioritățile utilizate pentru lansarea strategiei. Traseele turistice comune și dezvoltarea transportului, a mediului și a contactelor între universități vor fi proiecte cu vizibilitate ridicată și vor crea o imagine pentru strategia Dunării.

În special, aș dori să subliniez necesitatea implicării active a structurilor societății civile în punerea în aplicare a strategiei, încă de la început. Strategia poate fi un succes doar dacă înșiși cetățenii care trăiesc de-a lungul Dunării simt că ea are o formă concretă și că se pot implica.

În această privință, aș dori să solicit Comisiei, precum și colegilor mei deputați din țările dunărene, să ne aducem contribuția prin deschiderea de puncte de informare și, în special, să ajutăm organizațiile neguvernamentale, consiliile locale și universitățile în punerea în aplicare a proiectelor specifice.

 
  
MPphoto
 

  Miroslav Mikolášik (PPE). (SK) Dle președinte, strategia pentru Dunăre va însemna doar vorbe în vânt, dacă nu este pusă în aplicare împreună cu finanțarea. În seara aceasta vorbim și despre acest lucru.

Pe de altă parte, totuși, este bine că transportul multimodal este una dintre priorități. Știu, de exemplu, că porturile fluviale de pe Dunăre, fie de la Viena, fie de la Bratislava, vor avea, după modernizare, o contribuție foarte importantă la transportul multimodal, asigurându-ne că nu toate transporturile se vor face cu camioanele, deoarece acest lucru dăunează mediului. Conferința recentă de la Bratislava privind strategia pentru Dunăre, la care au participat vice-prim-ministrul slovac și ministrul transporturilor, Ján Figeľ, a subliniat tendințele principale și implicarea tuturor țărilor de pe Dunăre care participă la strategie. Problemele de mediu, de puritate a apei freatice și, de asemenea, de prevenire a dezastrelor naturale și a dezastrelor de mediu sunt subiecte care trebuie incluse într-un mod judicios. În opinia mea, această strategie nu va avea un impact asupra alocării viitoare a fondurilor structurale pentru alte regiuni.

 
  
MPphoto
 

  George Sabin Cutaș (S&D). - Odată cu aderările din 2004 și 2007 a devenit legitim să vorbim despre regiunea Dunării ca despre un spațiu al Uniunii Europene. Ca urmare, în urma solicitării din iunie 2009 a Consiliului European, Comisia a elaborat Strategia pentru Regiunea Dunării: Doresc să felicit concentrarea documentului în jurul a 11 domenii-cheie care vor conduce, sub rezerva de a fi corect implementate, la o dezvoltare durabilă, la crearea de locuri de muncă și de securitate în zonă. Consider că una dintre condițiile reușitei prezentei strategii este depășirea asperităților dintre diferitele regiuni printr-o intensă cooperare financiară și instituțională și printr-o mai bună accesare a fondurilor existente la nivel regional.

Nu în ultimul rând, un factor care poate juca un rol important în reușita acesteia este cel energetic. Fragmentarea piețelor de energie antrenează costuri mari și lipsa unei concurențe reale. De aceea, pledez pentru o diversificare a aprovizionării prin interconexiuni și piețe regionale autentice, care pot asigura o securitatea energetică sporită.

 
  
MPphoto
 

  Franz Obermayr (NI).(DE) Dle președinte, dle comisar, strategia pentru regiunea Dunării are drept scop, printre altele, promovarea cooperării pe termen lung în vederea îmbunătățirii rețelei și infrastructurii de transport, pentru o protecție sporită a mediului înconjurător. Aceasta va include, cu siguranță, instalații de tratare a apelor uzate și proiecte pentru promovarea tehnologiei ecologice și a biodiversității. Acesta este un aspect pozitiv.

Totuși, ceea ce cred că lipsește din rubrica mediu, dle comisar, este aspectul siguranței mediului în contextul puterii nucleare. Până la urmă, unele dintre cele mai controversate centrale nucleare din Europa – Mochovce, Temelin, Belene – sunt amplasate în regiunea Dunării și, în cea mai mare parte, metodele de construcție a acestora datează din perioada sovietică, astfel încât aceste centrale au o serie de deficiențe majore și periculoase. În ciuda consecințelor internaționale grave ale politicii nucleare cu o intervenție minimă a statului, se acordă o atenție insuficientă regiunilor adiacente ale statelor vecine, care nu sunt incluse în evaluările de mediu în măsura corespunzătoare. Din păcate, aceasta conduce la tensiuni între statele și regiunile alăturate privind subiectul politicii de mediu. Cred că strategia pentru regiunea Dunării oferă o bază excelentă pentru rezolvarea acestor probleme.

 
  
MPphoto
 

  Alajos Mészáros (PPE).(HU) Dle președinte, când eram copil și înotam în Dunăre, eram întotdeauna acoperit de petrol și de mirosul acestuia, deci sper că acest lucru se va schimba în viitor. În prezent, situația este complet diferită și, în viitor, când strategia Dunării va da roade, cred și sper foarte mult că, prin curățarea Dunării, vor dispărea, de asemenea, treptat diferențele dintre regiuni. Regret că nu există un cadru financiar separat și că acesta a fost subordonat politicii de coeziune, care, de altfel, este complet corectă, deoarece, dacă mergem de-a lungul Dunării, putem vedea diferențele imense care există între diferite regiuni. Alt motiv pentru care această strategie este benefică este acela că Dunărea face legătura dintre statele membre vechi și statele membre noi și acest lucru ne oferă inspirația de a omogeniza aceste regiuni și a le conduce spre dezvoltare. Macro-regiunea statelor baltice este un exemplu foarte bun pentru noi și putem transpune multe impulsuri pozitive în realitate pe baza experiențelor acestora, în special privind aspectele de mediu.

 
  
MPphoto
 

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D). - Strategia Europeană pentru Dunăre, elaborată în baza modelului Strategiei Mării Baltice, reprezintă o modalitate de coordonare a politicilor Uniunii Europene în mai multe domenii. Strategia va trebui să răspundă provocărilor cu care se confruntă statele din zonă: discrepanțele economice și sociale între diferitele regiuni ale țărilor riverane Dunării, intensificarea traficului naval, schimbările climatice, diversitatea culturală, problemele de mediu și biodiversitate.

În acest sens, consider că Strategia Europeană pentru Dunăre va reprezenta o platformă de dialog constant între statele membre și cele nemembre ale Uniunii Europene și un instrument pentru obținerea de beneficii pe termen lung atât la nivel național, cât și la nivel regional și local. Ne dorim o strategie reală, bazată pe noi tehnologii, inovare și investiții, o strategie care, odată implementată, să conducă într-un final la îmbunătățirea calității vieții pentru toți cetățenii europeni din regiunea Dunării.

 
  
MPphoto
 

  Johannes Hahn, membru al Comisiei.(DE) Dle președinte, nu pot să tratez toate aceste aspecte în timpul scurt pe care îl avem la dispoziție, dar permiteți-mi să mă refer la două sau trei probleme. Prima se referă la aspectul navigabilității. Aceasta este o problemă pentru care trebuie să găsim o soluție inteligentă, acceptabilă din punct de vedere ecologic și justificabilă din punct de vedere economic.

Există două abordări care pot fi combinate în mod inteligent. În primul rând, trebuie să ne implicăm energic în acțiuni precum elaborarea carenelor navelor astfel încât să se reducă consumul de energie și impactul negativ asupra albiei fluviului. În al doilea rând – cred că a fost acordată o atenție prea mică acestui aspect până acum și sunt de acord cu toți cei care cred că navele trebuie adaptate la fluviu și nu invers – ar trebui să renunțăm la ideea că navele trebuie să fie de aceeași dimensiune pe toată lungimea Dunării. Navele care navighează în Marea Mediterană nu sunt aceleași nave care navighează în Atlantic și invers. Știm că distanța medie pentru transportul de mărfuri este de circa 800 de km și sunt convins că, dacă opțiunea disponibilă este suficient de atractivă, atunci și această distanță ar putea fi redusă. Prin urmare este interesant, de asemenea, să luăm în considerare dacă ar fi posibil, în această privință, introducerea sau oferirea unor opțiuni adecvate în ceea ce privește dimensiunea navei pentru secțiuni diferite ale fluviului.

O problemă care va fi, de asemenea, importantă în acest context, care a fost menționată de câteva ori, este ceea ce se numește „guvernarea la niveluri multiple”. În această privință, suntem în măsură să testăm o abordare pe care intenționăm să o punem în aplicare în mod foarte hotărât în următoarea perioadă de programare, și anume o încercare de a implica cu adevărat toate categoriile sociale în dezvoltarea și, în special, în punerea în aplicare a acestei strategii. În această privință, împărtășesc absolut aprecierea dnei Kadenbach și a altor deputați. Aici există un entuziasm incredibil, care trebuie dirijat – reunit, dacă doriți – pentru a crea valoarea adăugată corespunzătoare. Putem spune că există o fervoare și o pasiune reală în rândul populației.

Practic, trebuie să realizăm împreună ceea ce am promis deja în esență. În această privință, nu pot decât să fac un apel pentru punerea în practică a intervențiilor pe care le-am conceput împreună. Mai presus de toate, aș dori să subliniez, încă o dată, că există suficienți bani în principiu, cel puțin pentru prezent. Noi trebuie să utilizăm banii care sunt disponibili pentru a crea valoarea adăugată corespunzătoare pentru Dunăre și pentru cetățenii săi, pentru toate cele 115 milioane de cetățeni care trăiesc de-a lungul său.

 
  
MPphoto
 

  Președinte. –– Dezbaterea a fost închisă.

Votul va avea loc joi, 17 februarie 2011.

Declarații scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

 
  
MPphoto
 
 

  János Áder (PPE) , în scris. – (HU) În comunitatea științifică circulă un clișeu potrivit căruia există trei bogății strategice pentru obținerea cărora oamenii sunt dispuși să pornească un război. Aceste bogății sunt zăcămintele de petrol, alimentele și rezervele de apă dulce. În Europa, Dunărea este râul ce conține cea mai mare rezervă de apă dulce. Toate celelalte avantaje pe care le prezintă – de la transport la producția de energie – pot părea minore în comparație cu importanța pe care o are apa ca bun strategic. Așa cum am subliniat în mai multe dintre discursurile mele din Parlament, acesta este motivul pentru care, din punctul meu de vedere, strategia Dunării trebuie să reprezinte în primul rând o modalitate de a proteja sursele de apă potabilă. Întâmplător, poziția mea față de acest subiect coincide cu eforturile UE de a asigura respectarea cerințelor Uniunii Europene privind calitatea apei stabilite în Directiva-cadru privind apa. Prin urmare cred că, dacă în timpul punerii în practică a strategiei se va întâmpla să se ciocnească interesele privind protecția surselor de apă și cele privind producția de energie, sau interesele privind protecția surselor de apă și cele privind navigația interioară și transportul, trebuie făcute concesii în favoarea primei categorii, care reprezintă cea mai importantă prioritate. În acest context, mi se pare surprinzător faptul că această comunicare a Comisiei include obiective specifice în domeniul de aplicare a dezvoltării navigației interioare pe Dunăre, care stipulează că în fiecare zi a anului trebuie să existe un pescaj de 2,5 metri pentru navele care circulă pe fluviu. Un motiv pentru care această condiție este ciudată este faptul că, după cunoștința mea, ea nu a obținut nici aprobarea specialiștilor maghiari în domeniul apei și nici aprobarea colegilor lor austrieci și germani.

 
  
MPphoto
 
 

  Iosif Matula (PPE), în scris. Dunărea a reprezentat mult timp o frontieră naturală între state și regiuni, dar și o oportunitate energetica si de transport puțin exploatata. Strategia Dunării pornește de la principiul reducerii acestor bariere interne, până la eliminarea lor în vederea îmbunătățirii cooperării între țările riverane. Bazinul hidrografic al Dunării constituie coloana vertebrală a unei construcții macroregionale durabile. Strategia europeană în domeniu vizează comunități, regiuni și state europene, armonizând nevoile acestora de dezvoltare economică, socială și culturală, concomitent cu respectarea normelor de mediu ale habitatului natural al Dunării. Dezvoltarea uniformă a acestei macroregiuni va contribui la reducerea decalajelor dintre regiuni și va facilita atingerea obiectivului european de coeziune teritorială. Strategia va reprezenta o platformă pentru consolidarea parteneriatelor între autoritățile de la diferite niveluri, dar și între autorități, mediul privat și societatea civila. Fără antrenarea concretă a tuturor celor menționați, realizarea unei structuri atât de complexe și cuprinzătoare precum Strategia Dunării va rămâne doar un simplu deziderat. Dezvoltarea unei piețe regionale energetice constituie un alt domeniu de interes pentru țările riverane Dunării. Interconectările strategice dintre statele vecine vor avea un impact pozitiv asupra securității energetice și al protecției mediului, luând în considerare potențialul de energie sustenabilă pe care macroregiunea Dunării îl deține.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris.(DE) Dunărea este un habitat care, în ciuda faptului că Europa devine tot mai unită, pare să constituie mai mult ca oricând o barieră separatoare. Practic, regiunea Dunării este o zonă culturală închisă, de la Passau până la Marea Neagră. Strategia Dunării urmărește să îmbunătățească felul în care acest fluviu, care traversează opt state membre ale UE și șase state terțe, este utilizat ca rută de transport, ceea ce poate implica adâncirea canalelor de navigație. În plus, strategia Dunării acoperă totodată și domeniul energetic, domeniu care, în anumite circumstanțe, ar putea include extinderea energiei hidroelectrice. Mai mult, strategia este menită să fie un important factor stimulator pentru economie. Trebuie să sperăm că noul proiect emblematic al UE pe care îl reprezintă strategia Dunării va primi ulterior și un conținut remarcabil și palpabil. Nivelul efectiv de implicare în acest proiect va depinde fără îndoială, printre altele, de felul în care va fi rezolvată tensiunea dintre obiectivele privind protecția mediului și unificarea regiunii Dunării, dar va conta totodată și dacă Dunărea va fi un numitor comun suficient de puternic pentru punerea în aplicare a acestui proiect de mari dimensiuni. Domeniul de aplicare a strategiei Dunării nu se va rezuma la aspectele ecologice pentru prevenirea deteriorării viitoare a ecosistemului Dunării. Va fi foarte bine dacă prin cooperarea cu Croația în cadrul strategiei Dunării se vor putea înregistra progrese în ceea ce privește solicitările de despăgubire formulate de șvabii dunăreni strămutați după Primul Război Mondial.

 
  
MPphoto
 
 

  Georgios Stavrakakis (S&D) , în scris.(EL) Strategia pentru regiunea Dunării este o dovadă pozitivă a importanței esențiale pe care o prezintă o „abordare integrată” pentru dezvoltarea domeniilor care se confruntă cu provocări comune, provocări care nu se opresc la granițele UE și care necesită o acțiune comună pentru a fi rezolvate în mod eficient. Prin coordonarea politicilor, a mecanismelor de finanțare și a agențiilor implicate la diverse niveluri de guvernare, vom reuși să formulăm răspunsuri integrate la o serie de provocări: potențialul neexploatat al navigației fluviale, lipsa de străzi și linii de cale ferată și amenințările asupra mediului înconjurător. Trebuie să contribuim cu toții pentru a ne asigura că strategia pentru regiunea Dunării este pusă în aplicare cât mai repede și cât mai eficient posibil. Aceasta și strategia pentru regiunea Baltică vor funcționa ca proiecte pilot și vor oferi cele mai bune metode și mecanisme pentru aplicarea lor în cazul altor „macro-regiuni”. Provocările pe care trebuie să le abordeze strategia pentru regiunea Dunării există, fără îndoială, și în alte regiuni geografice mai extinse, ca de exemplu în Balcani și în regiunea Adriatică. Nu este nevoie să menționez consecințele pe care se estimează că le vor avea schimbările climatice asupra acestor regiuni și asupra potențialului lor din punctul de vedere al dezvoltării unei economii verzi, a transportului și a surselor regenerabile de energie. Comisia Europeană trebuie să răspundă acestor provocări prin adoptarea unor „strategii macro-regionale” similare.

 
  
MPphoto
 
 

  Csanád Szegedi (NI), în scris.(HU) Jobbik, Mișcarea pentru o Ungarie mai bună, consideră că este important și necesar să lansăm strategia UE pentru regiunea Dunării cât mai curând posibil. Totuși, ca de obicei, principala problemă este reprezentată de transparență și finanțare. Ajutoarele alocate din Fondul de coeziune și disponibile de la programele de cooperare regională trebuie să ajungă la nivel local. Actualele diferențe regionale nu pot fi diminuate decât prin aplicarea unei strategii bine gândite și transparente, care să distribuie fondurile ce nu sunt folosite eficient, precum și prin susținerea directă a întreprinzătorilor locali și a investițiilor. Statele membre care doresc să adere la Uniunea Europeană, cum este cazul Croației și mai târziu al Serbiei, vor fi și ele parteneri ai regiunii Dunării. Din acest motiv, strategia ar trebui să acorde mult mai multă importanță cooperării transfrontaliere și rolului noilor state membre.

 
Ultima actualizare: 29 iunie 2011Notă juridică