Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2010/3013(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

B7-0105/2011

Dezbateri :

PV 16/02/2011 - 5
CRE 16/02/2011 - 5

Voturi :

PV 17/02/2011 - 6.8
CRE 17/02/2011 - 6.8

Texte adoptate :

P7_TA(2011)0068

Dezbateri
Miercuri, 16 februarie 2011 - Strasbourg Ediţie JO

5. Orientări pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre - Europa 2020 - Punerea în aplicare a orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (dezbatere)
Înregistrare video a intervenţiilor
PV
MPphoto
 

  Președinta. – Următorul punct pe ordinea de zi îl reprezintă dezbaterea comună privind

- declarațiile Consiliului și Comisiei cu privire la Europa 2020;

- raportul (A7-0040/2011) elaborat de Pervenche Berès, în numele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, referitor la propunerea de decizie a Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre [COM(2011)0006 - C7-0033/2011 - 2011/0007(CNS)];

– declarația Comisiei privind punerea în aplicare a orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă în statele membre.

 
  
MPphoto
 

  János Martonyi, președinte în exercițiu al Consiliului. Doamnă președintă, salut din tot sufletul această oportunitate de a apărea în fața dumneavoastră și de a vă vorbi despre un subiect care este de o importanță deosebită pentru Președinția ungară: Strategia Europa 2020. Într-adevăr, aceasta are o importanță deosebită pentru noi toți.

Este clar că Europa trebuie să depășească o serie de provocări serioase dacă dorește să rămână competitivă cu restul lumii. Unele dintre aceste provocări au fost generate de criza financiară și economică, dar unele dintre ele sunt inerente în capacitățile noastre limitate și determinarea de a îndeplini obiectivele și țintele din cadrul Strategiei 2010 de la Lisabona.

Așa cum se spune adesea, criza poate fi o oportunitate, atât în ​​Grecia antică, cât și în interpretarea chineză. Aceasta poate fi o oportunitate pentru o realizare, pentru o soluție și pentru a face progrese. De aceea, credem că criza este în prezent un factor cheie în motivarea statele membre să adopte rapid o nouă strategie europeană pentru ocuparea forței de muncă și o creștere inteligentă, durabilă și incluzivă. Aceasta este Strategia Europa 2020.

Sunt convins că această strategie va juca un rol important în a ajuta Europa să se recupereze de pe urma crizei și să iasă mai puternică, atât intern, cât și la nivel internațional, prin creșterea productivității, a potențialului de creștere, a coeziunii sociale și a administrației economice.

Acest lucru este esențial dacă vom fi în măsură să rămânem competitivi pe plan mondial, nu în cele din urmă în fața piețele cu o dezvoltare rapidă din Asia. De asemenea, este esențial dacă dorim să menținem modelul social, modul nostru de viață, care reprezintă o caracteristică cheie a Europei, dragă nouă tuturor, și pe care trebuie să o păstrăm.

Strategia 2020 a confirmat cinci obiective principale ale UE care constituie obiective comune ce dirijează acțiunea statelor membre și a Uniunii în ceea ce privește promovarea ocupării forței de muncă, îmbunătățirea condițiilor pentru inovare, cercetare și dezvoltare, îndeplinirea obiectivelor referitoare la schimbările climatice și energie, îmbunătățirea nivelului de educație și promovarea incluziunii sociale, în special prin reducerea sărăciei.

Ca parte din îndeplinirea acestor obiective, Comisia a elaborat și a prezentat șapte inițiative emblematice care conțin acțiunile pe care și le propune pentru a consolida piața unică și pentru a stimula creșterea economică și ocuparea forței de muncă: Agenda digitală pentru Europa, o Uniune a Inovării, Tineretul în mișcare, o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, o politică industrială pentru epoca globalizării, o agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă și Platforma europeană împotriva sărăciei.

Pentru fiecare inițiativă, atât UE, cât și autoritățile naționale trebuie să își coordoneze eforturile astfel încât acțiunea la nivel național și european să fie reciprocă.

În decembrie 2010, primul raport de implementare elaborat de Președinție, în strânsă cooperare cu Comisia și Președinția ungară ce avea să urmeze, a oferit o imagine de ansamblu a activității desfășurate de la lansarea strategiei în iunie. Raportul evidențiază cel mai important lucru realizat în cadrul Consiliului, în toate formele sale, în ceea ce privește cele șapte inițiative emblematice. Mai mult, raportul subliniază progresele realizate în tehnologiile din diferitele domenii politice care joacă un rol important în noua strategie: piața unică, politica de coeziune și politica agricolă. Acesta enumeră, de asemenea, activitățile și inițiativele care au fost efectuate la nivelul UE în ultimele șase luni în ceea ce privește cele cinci obiective principale ale UE.

Permiteți-mi să subliniez câteva elemente importante în ceea ce privește guvernarea economică. Punerea în aplicare a reformei guvernării economice este o condiție fundamentală pentru lupta împotriva crizei și stimularea economiei europene. Acesta este motivul pentru care Strategia 2020 este strâns legată de ceea ce este cunoscut sub numele de „„semestrul european”: un nou instrument-cheie al supravegherii macroeconomice, care urmează să fie aplicat pentru prima dată pe perioada acestei președinții. Acest proces nou a început în ianuarie 2011, cu prezentarea analizei anuale a creșterii a Comisiei.

Președinția ungară acordă o atenție deosebită pentru a se asigura că semestrul european decurge fără probleme și cu succes. În acest scop, vom organiza o serie de dezbateri la toate reuniunile relevante ale Consiliului în perioada premergătoare Consiliului European din martie.

Consiliul Afaceri Generale a fost însărcinat, în mod special, cu pregătirea unui raport de sinteză pentru reuniunea sa din 21 martie, care va stabili principalele mesaje cu privire la ce s-a realizat în diferitele consilii sectoriale. Acest raport va fi prezentat Consiliului European în martie și va reprezenta baza de discuții, cu scopul de a conveni asupra unui set de priorități pentru reformele structurale și consolidarea fiscală.

În urma Consiliului European din martie, statele membre vor finaliza procesul de elaborare a programelor naționale de reformă și rapoartele de stabilitate sau de convergență ce vor fi înaintate Comisiei în aprilie. După aceea, ar trebui să se continue cu scopul de a elabora recomandări specifice țării pe care statele membre le vor lua în considerare în momentul finalizării bugetelor lor pentru 2012 și punerii în aplicare a strategiilor lor de creștere. Recunosc că acest calendar este foarte strâns, dar sperăm să-l finalizăm până în iunie sau iulie.

Strategia 2020 este un element cheie în asigurarea viitorului succes economic al Uniunii Europene. Aceasta este strâns legată de reforma administrației economice, care va juca, de asemenea, un rol cheie. Dacă nu vom rămâne competitivi și nu vom putea asigura o creștere puternică în viitor, ne va fi din ce în ce mai greu atât să menținem un nivel suficient de ridicat de protecție socială pe plan intern, cât și să facem ca vocea Europei să aibă o influență asupra evenimentelor externe.

Aceasta este provocarea majoră pentru Europa în anii următori. Sunt absolut sigur că putem conta pe sprijinul Parlamentului European pentru a ne ajuta să avem rezultate.

 
  
  

PREZIDEAZĂ: Jerzy BUZEK
Președinte

 
  
MPphoto
 
 

  Președinte. − Domnule Președinte în exercițiu, vă mulțumesc pentru discursul introductiv. Vorbim despre un aspect foarte important: Strategia Europa 2020. Suntem într-o criză, iar rata șomajului este foarte mare, lucru care reprezintă cea mai mare amenințare pentru cetățenii noștri. Politica de ocupare a forței de muncă este, prin urmare, absolut esențială, inclusiv în cadrul Strategiei 2020. Urăm bun venit comisarului responsabil pentru domeniul respectiv, domnul László Andor, la Parlamentul European.

 
  
MPphoto
 

  László Andor, membru al Comisiei. Domnule președinte, după cum știți, Comisia a adoptat prima analiză anuală a creșterii cu privire la Strategia Europa 2020 luna trecută. Analiza anuală a creșterii se rupe de trecut și pune în mișcare primul ciclu de coordonare a politicilor economice în cadrul semestrului european.

Ideea de bază din spatele semestrului european este foarte simplă: pentru a asigura stabilitatea uniunii economice și monetare, nu avem altă soluție decât să efectuăm coordonarea ex-ante a politicilor noastre economice în cadrul UE. Recenta criză a datoriilor din unele țări din zona euro o ilustrează mult prea clar. Această abordare mai robustă și mai exigentă arată că Uniunea Europeană recunoaște cât de strâns legate între ele sunt economiile statelor membre și modul în care opțiunile de politică într-un stat membru poate avea un impact asupra celorlalte.

Gestionarea semestrului european va fi un adevărat test pentru UE. Consolidarea proprietății politice a strategiei și parteneriatelor locale a fost o prioritate cheie pentru noi. Acum provocarea este de a demonstra că Uniunea poate identifica colectiv reformele-cheie de politică cele mai urgente și să ofere răspunsurile politice corecte.

Analiza anuală a creșterii este foarte clară în ceea ce privește prioritățile de top. Aceasta stabilește o abordare integrată de recuperare cu 10 acțiuni prioritare împărțite în trei categorii principale: în primul rând, o consolidare și restructurare fiscală riguroasă a sectorului financiar care să intensifice stabilitatea macroeconomică; în al doilea rând, reforme structurale pentru o mai mare ocupare a forței de muncă; și, în sfârșit, măsuri care să sporească creșterea economică.

Am luat act de preocupările dumneavoastră cu privire la mesajele-cheie ale analizei anuale a creșterii, în sensul că acestea pot părea să se îndepărteze de la orientările integrate. Cu toate acestea, vreau să fiu clar în acest sens. Comisia a ales în mod deliberat să concentreze analiza anuală a creșterii din acest an pe provocările cele mai imediate generate de criza economică actuală și pe necesitatea de a devansa reformele care sunt necesare pentru redresarea economică și crearea de locuri de muncă. Analiza anuală a creșterii este în deplină concordanță cu orientările integrate, inclusiv orientările pentru ocuparea forței de muncă.

Salut sprijinul acordat de Parlament propunerii Comisiei de a menține neschimbate orientările pentru ocuparea forței de muncă pentru 2011. Într-adevăr, este vital să se asigure un cadru politic stabil până la evaluarea intermediară a Strategiei Europa 2020 din 2014 pentru ca statele membre să aibă suficient timp să pună în aplicare reformele necesare.

Orientările privind ocuparea forței de muncă oferă, de asemenea, baza pentru proiectul raportului comun cu privire la ocuparea forței de muncă (parte din analiza anuală a creșterii), care identifică măsurile cele mai urgente din domeniul ocupării forței de muncă, care include: în primul rând, introducerea sistemelor de impozitare favorabile ocupării forței de muncă, și anume prin înlăturarea impozitelor din muncă; în al doilea rând, reducerea segmentării pieței; în al treilea rând, eliminarea barierelor din calea echilibrării vieții private și de muncă; în al patrulea rând, sprijinirea șomerilor, prin formare de înaltă calitate și servicii de căutare de locuri de muncă, pentru a se întoarce în muncă și pentru a începe să desfășoare o activitate independentă; și, în sfârșit, creșterea participării lucrătorilor în vârstă pe piețele forței de muncă.

Mai important, orientările pentru ocuparea forței de muncă vor forma baza pentru eventuale recomandări specifice fiecărei țări pe care Consiliul le poate adresa statelor membre pe baza articolului 148 din tratat.

Analiza anuală a creșterii oferă baza pentru discuții în cadrul Consiliului European de primăvară din martie și pentru orientările de politică economică ce urmează să fie adresate statelor membre. Comisia se așteaptă ca statele membre să ia aceste orientări în considerare atunci când întocmesc proiectul lor de programe de stabilitate sau de convergență și programele naționale de reformă în conformitate cu Strategia Europa 2020.

Comisia va examina programele naționale de reformă, ce sunt așteptate în a doua jumătate a lunii aprilie. Pe baza acelei examinări și în conformitate cu tratatul, vom propune orientări politice specifice fiecărei țări și recomandări pe care statele membre ar trebui să le ia în considerare în momentul finalizării bugetelor pentru 2012. Consultanța și recomandările de natură politică ar trebui să fie adoptate de către Consiliu înainte de vară.

Permiteți-mi să închei prin a sublinia importanța rolului dumneavoastră în punerea în aplicare cu succes a Strategiei Europa 2020 și în special a celor șapte inițiative emblematice. Rolul dumneavoastră de colegislator este fundamental pentru punerea lor în aplicare cu succes. Stabilirea condițiilor-cadru este vitală dacă dorim să atingem țintele Europa 2020. Discuțiile referitoare la noul cadru financiar multianual vor începe în curând. Comisia își va prezenta propunerile până în iunie. Rolul dumneavoastră în calitate de autoritate bugetară împreună cu Consiliul va fi crucial pentru a garanta că prioritățile Europa 2020 sunt reflectate în bugetul UE. Dacă vrem să fim credibili, trebuie să ne asigurăm că prioritățile noastre financiare sunt în concordanță cu strategiile și prioritățile noastre politice.

Într-un moment de constrângeri fiscale, este mai important ca niciodată să arătăm că UE are valoare adăugată și faptul că un euro cheltuit la nivel UE poate avea un impact mai mare decât un euro cheltuit la nivel național.

Pentru a ne asigura de succesul Europa 2020, avem nevoie de proprietate politică la toate nivelurile. Numai în cazul în care toată lumea își joacă rolul, ne putem atinge obiectivele și pregăti terenul corespunzător pentru creșterea economică viitoare.

 
  
MPphoto
 

  Pervenche Berès, raportoare.(FR) Domnule Președinte, domnule Președinte în exercițiu al Consiliului, domnule comisar, în numele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, aș dori să spun cât de mult salut această primă ocazie de a dezbate semestrul european și importanța care ar trebui să se acorde, în acest semestru, analizei anuale a creșterii.

În acest cadru, dumneavoastră, domnule comisar, împreună cu membrii Colegiului, ați decis reînnoirea orientărilor pentru ocuparea forței de muncă, iar acest Parlament intenționează să recunoască această decizie. Ne-am dori doar să vă atragem atenția asupra a trei puncte.

Primul se referă la conținutul acestei analize anuale a creșterii. Suntem uimiți de faptul că problemele legate de ocuparea forței de muncă și de șomaj par a fi secundare față de obiectivele de consolidare bugetară. Atunci când ridicați aceste probleme, care sunt direct legate de funcționarea pieței forței de muncă, suntem de părere că încălcați contractul social dintre cetățenii statelor membre și guvernele acestora. Dumneavoastră propuneți ca vârsta de pensionare să fie majorată, ca suma plătită în alocația de șomaj să fie redusă, ca nivelurile salariilor și mecanismele pentru calcularea acestor să fie modificate, și să se permită ca magazinele să deschidă duminica.

Noi credem că aceasta constituie o încălcare extrem de periculoasă a contractului social. De asemenea, credem că ar trebui acordată o atenție mai mare populațiilor cele mai vulnerabile, indiferent dacă sunt tineri, femei, persoane în vârstă sau cu handicap. De asemenea, credem că există un pericol considerabil de a vedea consolidarea bugetară drept alfa și omega acestei analize anuale a creșterii.

Cea de-a doua preocupare a noastră este, așa cum ați spus și dumneavoastră, faptul că aveți de gând să elaborați programe naționale de reformă pe baza acestei analize anuale a creșterii. Cu toate acestea, problemele importante se vor decide aici. Cum veți utiliza dezbaterea din Parlament cu privire la aceste aspecte, acum că orientările sunt reînnoite? Cum vedeți o dezbatere democratică pe această temă? Cum veți stabili legătura între articolul 148, ce coordonează politicile de ocupare a forței de muncă, și articolul 12, care coordonează politicile economice?

Pentru Parlamentul European există astăzi o mare confuzie, în măsura în care luăm în considerare în același timp, Strategia Europa 2020, grupurile de lucru ale Președintelui Van Rompuy, pachetul de măsuri economice, la care Parlamentul depune un mare efort, și o revizuire a tratatului pentru menținerea unui mecanism european de stabilitate financiară. Mai mult decât atât, dezbatem acum posibila modificare a acestui mecanism în timp ce totul s-a pus în mișcare. Lansați acum semestrul european când cancelarul Merkel și președintele Sarkozy lansează pactul de competitivitate. Concomitent cu toate acestea, reînnoiți orientările privind ocuparea forței de muncă, care, după toate probabilitățile, nu vor fi mai mult decât un spațiu foarte vag ce trebuie definit în aceste programe naționale.

Așadar, domnule comisar, aș dori să vă avertizez cu privire la o a treia preocupare a noastră. Atunci când, anul trecut, cu sprijinul Președinției belgiene, am reușit să schimbăm direcția orientărilor pentru ocuparea forței de muncă, a existat un punct pe care am pus un mare accent: problema guvernanței. Ce înțelegem prin această guvernanță? Aceasta înseamnă că politicile economice și sociale nu pot fi aplicate cu succes dacă nu sunt însoțite de dezbateri democratice autentice. Acum, dezbaterea democratică înseamnă a acorda competențe Parlamentului European, parlamentelor naționale, și a respecta cu adevărat, a implica și a include partenerii sociali. Avem de multe ori impresia că propunerile dumneavoastră ignoră aceste elemente, care sunt parte integrantă a vieții democratice din țările noastre.

Cred că, fără o conștientizare a acestei probleme, există un risc de lipsă de coerență, un risc de îndepărtare a poporului nostru de la ceea ce încercăm să facem împreună și de neglijare a acestui lucru care reprezintă cheia succesului nostru, și anume spiritul comunității.

 
  
MPphoto
 

  Sharon Bowles, raportoare pentru aviz a Comisiei pentru afaceri economice și monetare. Domnule președinte, ne îndreptăm spre o nouă eră de guvernanță economică. Semestrul european oferă o structură în care instrumentele existente ale orientărilor integrate, prevăzute de articolele 121 și 148 din tratat, ar trebui să fie încorporate, cu o implicare puternică din partea Parlamentului.

Privind mai larg, aici, în cadrul semestrului, se pot îmbina monitorizarea Pactului de stabilitate și de creștere și supravegherea macroeconomică cu Strategia Europa 2020 și cu orientările integrate. Acest lucru înseamnă că semestrul poate oferi un cadru coerent pentru diferitele procese de guvernanță economică în cadrul Uniunii într-un mod reciproc de consolidare. Mai pe larg, Comisia pentru afaceri economice și monetare subliniază faptul că guvernanța economică trebuie să se bazeze pe metoda comunitară. Procesele trebuie să fie transparente și responsabile dacă acestea doresc să comunice cu cetățenii și să obțină sprijinul lor. Acest lucru mandatează implicarea Parlamentului.

Acolo unde Parlamentul i-a fost deja dat un rol, acesta trebuie să aibă timpul necesar să își îndeplinească mandatul democratic. Comisia pentru afaceri economice și monetare stă umăr la umăr cu Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale în scopul de a urmări această cerere.

 
  
MPphoto
 

  Corien Wortmann-Kool, în numele Grupului PPE. (NL) Domnule președinte, criza financiară și economică a demonstrat în mod dureros că este în pericol competitivitatea noastră și, în consecință, sustenabilitatea economiei noastre sociale de piață. De aceea trebuie acum să tragem învățăminte din această criză, dacă ne dorim să utilizăm mai bine piața noastră internă, ​​să consolidăm durabilitatea pensiilor noastre și, de asemenea, să permitem pieței forței de muncă să funcționeze mai bine.

Grupul nostru salută, prin urmare, analiza anuală a creșterii și concluziile Ecofin din 15 ianuarie 2011, care încurajează așteptările ambițioase pentru semestrul european.

Noi toți din această sală ne dorim o Europă cu o creștere economică durabilă, cu întreprinderi sănătoase și suficiente locuri de muncă pentru toți cetățenii noștri. Toate acestea le putem realiza doar printr-o monedă stabilă și o economie stabilă. Pentru a le atinge pe amândouă, statele membre trebuie să-și mențină finanțele lor interne în ordine, pentru că acest lucru nu numai că ne va ajuta să evităm probleme precum cele la care asistăm în statele membre, care se luptă cu deficite și datorii extrem de ridicate, ci și să punem bazele creșterii economice și locurilor de muncă pentru cetățenii noștri, precum și pentru copiii noștri și pentru generațiile viitoare.

Domnule președinte, Grupul Partidului Popular European (Creștin-Democrat) va continua să lucreze pentru un pachet european solid de guvernanță economică, bazat pe trei piloni: un Pact de stabilitate și de creștere robust, o supraveghere macroeconomică și o strategie Europa 2020 ambițioasă. Totuși, acestea ne cer să folosim metoda comunitară și să implicăm Parlamentul European și parlamentele naționale. Dacă vom face acest lucru, nu vom avea nevoie de un nou pact de competitivitate, deoarece ne vom atinge deja obiectivul nostru.

 
  
MPphoto
 

  Udo Bullmann, în numele Grupului S&D.(DE) Domnule Președinte, doamnelor și domnilor, domnule comisar, domnule Președinte în exercițiu al Consiliului, am ascultat cu atenție ceea ce ați spus, am citit analiza anuală a creșterii, am citit concluziile Ecofin și sunt acum absolut sigur de un lucru: Uniunea Europeană nu se confruntă doar cu o criză economică, se confruntă și cu o criză politică. Nu este nimic nou în ceea ce ne recomandați. Cereți personalului dumneavoastră să vă arate documentele din ultimii zece ani. Același lucru poate fi văzut în toate acestea, și anume faptul că cheltuielile publice sunt prea mari, iar singurul mecanism de adaptare la noile timpuri se referă la salarii, iar acestea sunt întotdeauna prea mari. Nu am văzut niciun alt fel de recomandări. Fie că plouă sau ninge, fie că suntem într-o criză sau într-o perioadă de înflorire, este întotdeauna aceeași ideologie, dar aceasta nu are nimic de-a face cu realitatea economică empirică.

Permiteți-mi să vă sugerez ceva: trimiteți-i câteodată pe acei oameni care scriu aceste lucruri pentru dumneavoastră, cei care efectuează analizele economice în Consiliu și Comisie, la Comisia pentru afaceri economice și monetare. Vrem să ajungem să cunoaștem modelele dumneavoastră economice. Vrem să îi întrebăm dacă nu văd că Europa este în pragul recesiunii. Dați la o parte indicii de export și ratele de creștere ale Germaniei, de exemplu, și apoi veți vedea la ce mă refer. După aceea vă voi întreba de ce nu se spune un singur cuvânt despre investiții, atunci când avem cel mai mic nivel de investiții de până în prezent, pe care nu ni-l mai poate permite, de ce nu se spune niciun cuvânt despre îmbunătățirile în materie de venituri și nimic despre următoarele cicluri sau despre faptul că trebuie să învățăm în cele din urmă să creștem împreună sau despre cum vom ieși din criză. În documente nu se spune nimic despre niciunul dintre aceste lucruri.

Ații pierdut începutul acestui an și va trebui să faceți un efort mare pentru a satisface așteptările cetățenilor în Europa. Cu toate acestea, permiteți-mi să vă spun ceva: dacă acesta este spiritul în care intenționați să luați o decizie în martie privind pachetul de guvernanță economică și reforma Pactului de stabilitate și de creștere, grupul meu nu va putea să se implice în aceste lucruri.

 
  
MPphoto
 

  Lena Ek, în numele Grupului ALDE. Domnule Președinte, în urmă cu un an am dezbătut aici, în acest Parlament, ce acțiuni erau necesare pentru a aborda criza financiară globală. La acea vreme, unele dintre propunerile grupului meu cu privire la guvernanța economică au fost respinse ca fiind prea ambițioase și prea vaste, dar astăzi mă bucur să observ că mai multe dintre aceste sugestii sunt realități.

Cu toate acestea, există astăzi o diferență semnificativă între ambițiile declarate în Strategia Europa 2020 și resursele financiare necesare pentru atingerea obiectivelor. În proiectul de buget pentru 2012, Comisia trebuie să clarifice, să identifice în mod clar și să dezvăluie cheltuielile legate de strategie. Acest lucru este valabil și pentru viitoarea revizuire a cadrului financiar multianual.

Aș dori, de asemenea, să mă adresez în mod direct statelor membre. Există o lipsă de dorință clară în cadrul Consiliului între miniștrii de finanțe, inclusiv în ceea ce-l privește pe cel din țara mea, Anders Borg din Suedia, de a investi în viitor. Bugetele naționale trebuie să reflecte ambițiile declarate ale Consiliului, iar proiectele UE au nevoie de bugete dacă acestea se vor derula vreodată. Țineți cont de cuvintele mele, fără bani la locul potrivit nu va fi nicio strategie de creștere economică și locuri de muncă, și riscăm eșecul.

De aceea solicit Comisiei să vină cu mai multe propuneri legislative concrete, iar statele membre să dea dovadă de mai mult angajament. Avem nevoie de angajamente obligatorii pentru a atinge principalele obiective și legislația în domenii cheie de creare de locuri de muncă, cum ar fi țintele de eficiență energetică la nivel european comun. Inițiative existente, cum ar fi planul strategic european privind tehnologiile energetice, programul de învățare pe tot parcursul vieții și planul de acțiune privind eficiența energetică, au fost deja adoptate, dar dumneavoastră, cei din cadrul Consiliului, nu ați reușit să aduceți banii la masă. Avem nevoie de finanțarea acestor proiecte. Ele au toate potențialul de a crea locuri de muncă și creștere economică.

Prin rezoluția noastră 2020, Grupul ALDE trimite un mesaj puternic Consiliului că structura actuală de guvernanță este prea slabă, metoda de coordonare deschisă a eșuat, iar metoda comunitară nu a trebui să fie restabilită. Salut majoritatea imensă din spatele rezoluției comune. Acesta este un mesaj puternic din partea Parlamentului că avem nevoie de acțiune.

 
  
MPphoto
 

  Philippe Lamberts, în numele Grupului Verts/ALE. Domnule Președinte, știți că Verzii sunt susținători puternici ai unei Europe mai integrate pentru a putea să asigure o dezvoltare durabilă pentru cetățenii noștri, dar și pentru a asigura capacitatea Europei de a însemna ceva pe această planetă, în secolul 21.

– (FR) Încrederea noastră de astăzi a fost serios zdruncinată de un act de-al dumneavoastră, și anume analiza anuală a creșterii, pentru că aici ați arătat o prejudecată ideologică care nu are nimic de a face cu faptele și cu tot ceea ce are de-a face cu alegerile ideologice.

Care este mai exact recomandarea dumneavoastră? Să se taie cheltuielile publice! Nu prin tăierea cheltuielilor publice se obțin niște finanțe publice stabile. Nu este vorba despre venituri. Scopul este, de asemenea, să se crească flexibilitatea, să se reformeze, veți spune, piețele forței de muncă, cu alte cuvinte, să se creeze în mod clar flexisecuritate fără securitate. Îmi veți spune că trebuie să luăm aceste măsuri pentru a permite economiei să se redreseze.

Totuși, aceasta nu este tot. Există și măsuri pentru sectorul financiar. Haideți să vorbim despre acestea, deoarece acesta este un bun exemplu de standarde duble. Ce aveți de spus despre măsurile privind salarizarea și cheltuielile publice? Trebuie să lovim în curând și cu putere. Cu toate acestea, când vine vorba de sectorul financiar, ne spuneți că lucrurile trebuie analizate, impactul examinat, și, mai presus de toate, să existe perioade de tranziție.

În cazul guvernanței economice și consolidării bugetare, vă grăbiți să spuneți: 1 ianuarie 2011 - 1 ianuarie 2012. În cazul băncilor, va fi 1 ianuarie 2019, ca și cum nu ar fi nevoie de nicio perioadă de studiu sau de tranziție pentru a ajuta piețele forței de muncă să se adapteze sau pentru a stabiliza finanțele publice.

Puteți să-mi spuneți că Europa 2020 are de-a face cu toate acestea? Până la urmă, aceasta este problema, dar nu este ceea ce-mi spuneți dumneavoastră. Domnule comisar, membri ai Consiliului, prin recomandările pe care le faceți în cadrul analizei anuale a creșterii, faceți ca Europa 2020 să fie absolut imposibil de realizat.

Ne luați peste picior atunci când pretindeți că este posibil să se pună în aplicare politicile necesare de investiții în domeniile cercetării, al educației, al reducerii sărăciei, al luptei împotriva schimbărilor climatice și al ocupării forței de muncă prin derularea politicilor pe care le recomandați. Aceasta este o minciună, iar în opinia mea această dezbatere este o farsă.

 
  
MPphoto
 

  Malcolm Harbour, în numele Grupului ECR. Domnule Președinte, grupul meu a semnat și va sprijini această rezoluție. Nu spun că suntem de acord cu tot ceea ce conține, dar aprobăm adoptarea de bază. Doresc să supun acest lucru atât Comisiei, cât și Consiliului, și voi citi titlul asupra căruia am convenit: „Un act unic îndrăzneț pentru o piață unică și un small business act pentru locuri de muncă”.

Acum, de unde vor veni locurile de muncă? Vor veni de la investițiile private și din întreprinderile nou înființate. Știm deja că întreprinderile mici au fost motorul principal al creării de locuri de muncă în ultimul deceniu. Mesajul meu pentru astăzi atât către Comisie, cât și Consiliu este că toate cele 27 de state membre au ajuns să înceapă să ia în serios crearea de locuri de muncă la nivelul pieței unice. Noi toți credem în piața unică, iar statele membre au investit sume imense de bani și resurse în deschiderea pieței serviciilor, dar oare și-au anunțat întreprinderile despre acest lucru? Au promovat oare piața unică? Au încurajat spiritul antreprenorial? Au încurajat comerțul electronic?

De ce nu trec să facă aceste lucruri practice pentru a dezlănțui puterea a ceea ce avem deja, alături de toate celelalte proiecte despre care au vorbit colegii mei? Statele trebuie să demareze acest lucru mâine, chiar astăzi, mai degrabă decât să vorbească despre unele dintre celelalte proiecte pe termen lung. Trebuie să treacă la treabă!

 
  
MPphoto
 

  Lothar Bisky, în numele GUE/NGL. – (DE) Domnule Președinte, doamna Harms a menționat ieri ceva important. Nimeni din afară nu mai știe ce strategie, ce mecanism de stabilitate, ce pact este propus, completat, adus în vigoare sau modificat de către cine și în conformitate cu ce reglementări. Un lucru clar este faptul că Strategia Europa 2020, până în prezent, nu a oferit o soluție la problemele întâmpinate de oameni în timpul crizei. Dimpotrivă, continuă să urmeze politicile eronate ale UE care au făcut parte din motivul care a dus la criză la început. Aceasta continuă să conteze pe Pactul de stabilitate și de creștere. Se intenționează acum ca aceasta să fie înăsprită și consolidată prin mecanisme de sancțiune mai bune.

În practică, acest lucru înseamnă măsuri de austeritate în detrimentul cetățenilor. Înseamnă prelungirea vieții profesionale, cu alte cuvinte tăieri ale pensiilor. Fie că urmează ca indexarea salariilor să fie acum desființată sau baza de negociere între partenerii sociali să fie limitată sau normele care reglementează orele de lucru să fie mai flexibile, toate acestea înseamnă rețineri și reduceri salariale. Mai înseamnă și diminuarea intervenției formatoare a statului în viața economică a societății. În acest sens, mulți oameni vorbesc despre limitarea datoriei. Pentru mine nu este nicio diferență dacă acest lucru se numește guvernanță economică, politică de stabilitate și creștere economică, pact de competitivitate sau o recomandare a Comisiei pe baza analizei anuale a creșterii. Această politică antisocială nu este ceva pe care eu și grupul meu să o putem sprijini.

Cu toate acestea, contează, bineînțeles, dacă parlamentele încă mai au ceva de spus cu privire la această politică. Dezbaterea de ieri cu privire la procedura de modificare a Tratatului dă motive să sperăm că deputații acestui Parlament sunt uniți asupra unui aspect. Nu ar trebui să ne permitem să ne întoarcem la politica misterioasă guvernamentală din secolul al 19-lea. Nimeni nu dorește acest lucru. Cu toate acestea, nu ar trebui, în același timp, să ne permitem să revenim la o Europă cu două viteze.

 
  
MPphoto
 

  Mario Borghezio, în numele Grupului EFD.(IT) Domnule Președinte, doamnelor și domnilor, Energie 2020 este un program vast, dar ar trebui să ne întrebăm dacă putem atinge obiectivul de 20 % energie regenerabilă până la termenul limită, nu în ultimul rând din cauză că criza financiară încetinește investițiile.

Mai rămâne o problemă: sprijinirea energiei solare. Într-adevăr, subvenționăm China, acum cel mai mare exportator mondial de panouri solare, și India, cel mai mare exportator mondial de echipamente pentru energia eoliană. De aici necesitatea de a sprijini cercetarea în domeniul producției de panouri solare concepute și produse în Europa și de a promova adoptarea unor economii la scară în sectorul fotovoltaic solar, prin introducerea unor astfel de dispozitive, cum ar fi, pe scară largă în orașele europene.

Ar fi trebuit făcut cu totul altceva: ar fi trebuit să se înființeze o companie energetică pan-europeană care să asigure un serviciu public european, dat fiind faptul că rețelele de distribuție și infrastructurile acestora constituie deja monopoluri naturale, existente, care ar trebui să intre în mod clar sub aceeași conducere.

În schimb, datorită liberalismului economic mult prea entuziast, a fost acordată prioritate altor soluții care cu siguranță nu sunt în avantajul consumatorilor sau utilizatorilor, ci al acționarilor acestor marilor monopoluri. Ar trebui să ne amintim că producția de CO2 provenită de la autovehicule nu a scăzut de 150 de ani. Avem dreptul să ne întrebăm dacă nu ar fi timpul să dăm praful la o parte de pe proiectele de cercetare în domeniul motoarelor pe apă.

 
  
MPphoto
 

  Philip Claeys (NI). - (NL) Domnule Președinte, dacă vrem să punem în aplicare capitolul ocupării forței de muncă din Strategia Europa 2020, este extrem de important să facem ajustări la politica de imigrare din majoritatea statelor membre și ale UE.

Așa cum spune și propunerea Comisiei însăși, printre priorități se numără creșterea participării pe piața forței de muncă, reducerea șomajului structural, dezvoltarea forței de muncă calificate pentru a răspunde nevoilor pieței muncii, învățarea pe tot parcursul vieții și așa mai departe.

Importul la scară largă de lucrători din afara Uniunii Europene este o mărturie a unei viziuni pe termen scurt și este contrară priorităților pe care tocmai le-am menționat. Aproximativ 25 de milioane de persoane din Uniunea Europeană se află în șomaj. Să începem prin a ajuta persoanele să intre în câmpul muncii, în primul rând, în loc să recurgem din nou la imigrare pe scară largă.

Aducerea de muncitori calificați în Europa, sau ceea ce am putea descrie ca fiind un exod de creiere, creează probleme și mai mari în țările lor de origine, lucru care nu servește decât la a spori în continuare imigrarea persoanelor necalificate în Europa. Acesta este un cerc vicios și trebuie să recunoaștem că această situație nu este în beneficiul nimănui pe termen lung.

Este timpul să facem o analiză cost-beneficiu a imigrației din afara UE. Și acest aspect ar trebui să facă parte din orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre.

 
  
MPphoto
 

  Marian-Jean Marinescu (PPE). - Strategia 2020 include obiective care nu pot fi atinse fără a se acorda importanța cuvenită unor domenii care nu sunt menționate explicit. Este nevoie de un sector agricol european dinamic, competitiv și eficient în contribuția sa privind stimularea creșterii durabile, inteligente și favorabile incluziunii. O producție alimentară fiabilă, o gestionare durabilă a resurselor naturale, menținerea echilibrului teritorial și a diversității zonelor rurale sunt elemente indispensabile unei politici agricole comune eficiente și ale unui sector agricol productiv

Din politica industrială nu poate lipsi infrastructura. Implementarea spațiului feroviar unic este un pas esențial în liberalizarea transportului feroviar. La fel de importante sunt finalizarea „Single European Sky” și implementarea rapidă a proiectului SESAR. Unul dintre cei mai importanți factori este dezvoltarea rețelelor transeuropene, nu numai în domeniul transportului, ci și în cel energetic, prin alocarea de resurse financiare adecvate pentru proiecte cu valoare adăugată pentru Europa. Proiectul Nabucco, de exemplu, va aduce avantaje tuturor statelor membre eliminând dependența Uniunii Europene de o sursă unică.

 
  
  

PREZIDEAZĂ: Rodi KRATSA-TSAGAROPOULOU
Vicepreședintă

 
  
MPphoto
 

  Marita Ulvskog (S&D).(SV) Doamnă președintă, dacă dorim să ne redresăm după criza economică, este esențial ca populația să aibă încredere. Richard Wilkinson, cercetătorul britanic care a scris cartea „The Spirit Level” și care a vizitat Parlamentul European la Bruxelles săptămâna trecută, a descris foarte bine această situație: avem nevoie de egalitate și de diferențieri cât mai mici pentru ca societățile noastre să se poată bucura de siguranță și încredere. Aceste deziderate se materializează în Strategia Europa 2020.

În primul rând, dacă dorim să reușim, trebuie implicați și respectați angajații și organizațiile sindicale ale acestora. În prezent, însă, criza este folosită pentru a ataca sindicatele, angajații și formarea liberă a salariilor și pentru a lovi în indemnizațiile de șomaj și pensiile. Aceste atacuri trebuie să înceteze.

În al doilea rând, femeile din Europa trebuie să aibă aceleași șanse ca și bărbații. Acest lucru nu este evident întotdeauna în rezoluțiile Parlamentului, însă trebuie să fie evident în practică.

În al treilea rând, o politică industrială și o industrie modernă și puternică, precum și investițiile pe termen lung, inclusiv în infrastructură, trebuie să joace un rol central în activitățile noastre. Trebuie intensificate eforturile în direcția proceselor și produselor eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, care nu afectează clima, precum și în domeniul energiilor și al locurilor de muncă ecologice. Altfel, cum vom putea concura?

În al patrulea rând, trebuie sprijinită în mod clar politica de eficiență energetică. Știm că nu ne vom atinge obiectivele actuale, fiindcă acestea nu sunt obligatorii. Trebuie să avem obiective obligatorii, fiindcă doar așa vom putea atinge obiectivele de creștere și competitivitate care stau la baza Strategiei Europa 2020. Sunt uimită de nivelul redus al ambițiilor și de lipsa de voință politică, mai ales fiindcă măsurile de eficiență energetică sunt una dintre cele mai bune și mai inteligente modalități de a reduce costurile financiare pentru consumatori, de a consolida întreprinderile și de a schimba situația cu adevărat.

 
  
MPphoto
 

  Elizabeth Lynne (ALDE). - Doamnă președintă, dacă dorim ca Strategia Europa 2020 să fie un succes, trebuie puse în aplicare în mod eficace orientările privind ocuparea forței de muncă și trebuie adoptate și prioritizate în mod corespunzător programe naționale de reformă.

Trebuie să ne asigurăm că nimeni nu va rămâne în urmă. Rata șomajului în rândul persoanelor în vârstă și cu handicap este rușinos de ridicată. Mă bucur că ambele texte se referă la necesitatea adoptării unor măsuri împotriva discriminării la locul de muncă, astfel încât toți cetățenii să aibă șansa de a se angaja.

Este important ca obiectivele stabilite la nivelul UE să fie realizate. Într-adevăr, statele membre au obligația de a stabili anumite obiective și de a le respecta, însă Uniunea Europeană trebuie să joace un rol important în îmbunătățirea procedurii de schimburi de bune practici. Acesta este motivul pentru care mă bucur că punctul 27 din rezoluția comisiei clarifică această problemă.

Am analizat și am dezbătut timp de mai multe luni cum ar trebui să arate Strategia Europa 2020, însă acum există orientările privind ocuparea forței de muncă. A sosit momentul să începem să le punem în aplicare.

 
  
MPphoto
 

  Emilie Turunen (Verts/ALE).(DA) Doamnă președintă, în prezent se discută mult despre responsabilitatea economică în Europa. Această responsabilitate se manifestă foarte frecvent prin reducerea cheltuielilor publice și foarte rar printr-o îmbunătățire a situației ocupării forței de muncă. Cred că trebuie să ne întrebăm ce înseamnă exact responsabilitatea economică. Noi, membrii Grupului Verzilor/Alianța Liberă Europeană, observăm o discrepanță foarte mare între politicile adoptate în Europa și cele adoptate în prezent în statele membre. Pe de o parte, există analiza anuală a creșterii și semestrul european, care determină reducerea locurilor de muncă și a creșterii economice în Europa. Pe de altă parte, în Strategia Europa 2020 și în orientările privind ocuparea forței de muncă declarăm că vrem să creăm locuri de muncă mai multe și mai bune. Aceasta este o situație de incoerență.

În Europa există 23 de milioane de șomeri. 5,5 milioane de șomeri au sub 25 de ani. Avem tot mai mulți lucrători săraci. Cifrele cresc, iar politicile economice pe care le adoptăm nu îmbunătățesc situația. Consider că, dacă vrem să creăm noi locuri de muncă în Europa, este esențial să punem cu adevărat în aplicare Strategia Europa 2020 și orientările privind ocuparea forței de muncă în politicile noastre economice. Aceasta ar fi o demonstrație de responsabilitate economică, însă am dubii că acest lucru se va întâmpla.

 
  
MPphoto
 

  Nikolaos Salavrakos (EFD).(EL) Doamnă președintă, sărăcia, schimbările climatice, rata redusă a natalității, imigrația, energia și, mai ales, combaterea șomajului sunt principalele probleme cu care se confruntă în prezent Uniunea Europeană. Pentru a le aborda, avem nevoie de bani și de alocări de fonduri. Din păcate, la nivel european, finanțările sunt din ce în ce mai mici. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că Strategia Europa 2020 este în pericol și va fi greu de pus în practică. Cu toate acestea, trebuie să încercăm.

Cred că trebuie acordată o atenție deosebită problemei șomajului, care a înregistrat cea mai ridicată valoare din ultimii zece ani. Totodată, cred că trebuie să asigurăm un standard ridicat de educație pentru tinerii din Europa, în conformitate cu necesitățile pieței muncii, că trebuie revizuite disciplinele școlare, iar statele membre trebuie să se angajeze să reducă rata abandonului școlar.

Locurile de muncă vacante necesită forță de muncă specializată. Îndemn Europa să adopte fără întârziere sistemul european de monitorizare a locurilor de muncă libere, care va include și un pașaport european de aptitudini. Trebuie să reușim. Cuvintele nu sunt suficiente. Trebuie să acționăm.

 
  
MPphoto
 

  José Manuel García-Margallo y Marfil (PPE). - (ES) Doamnă președintă, această problemă ridică un semn de întrebare, un singur semn de întrebare: ce putem face, la nivel european, pentru a le da de lucru celor care nu au un loc de muncă?

Pentru a răspunde la această întrebare, doresc să clarific primul punct asupra căruia s-a căzut de acord. Nu poate exista creștere durabilă fără o macroeconomie stabilă. O parte dintre soluțiile rapide propuse, mai ales de către membrii din aripa stângă, ar fi benefice pe termen scurt, însă dezavantajoase pe termen lung.

Al doilea punct asupra căruia s-a căzut de acord este acela că Europa 2020 este un compendiu de intenții bune, sună bine, însă trebuie să trecem de la contemplare la acțiune. Ce vom face? Cum vom finanța inițiativele și acțiunile propuse? Ambițiile formulate în Strategia 2020 sunt compatibile cu reducerile bugetare anunțate?

Al treilea punct asupra căruia s-a căzut de acord este acela că avem nevoie de o imagine completă dacă vrem să acționăm în direcția unei creșteri stabile. Până în prezent, această imagine nu există încă. Ceea ce se întâmplă în prezent în Consiliul Afaceri Economice și Financiare ne arată că, la nivelul acestui consiliu, există foarte multe idei dispersate, incoerente și fluctuante.

Trebuie luate trei măsuri importante. În primul rând, țările aflate într-o situație dificilă nu mai pot fi supuse în continuare constrângerilor. Această problemă se poate rezolva prin emiterea în comun de obligațiuni europene. În al doilea rând, trebuie puse în aplicare obligațiunile specificate în raportul Monti, însă acestea nu sunt menționate în Strategia economică Europa 2020. În al treilea rând, trebuie să utilizăm resursele Băncii Europene de Investiții, dintre care două treimi aparțin Comisiei și care ar trebui mărite doar de patru ori în următorii 10 ani pentru a egala suma pe care a pus-o la dispoziție planul Marshall pentru reconstrucția economiei europene.

 
  
MPphoto
 

  Anni Podimata (S&D).(EL) Doamnă președintă, UE dezbate de mai multe luni problema unei reacții eficiente, coerente și viabile la situația de criză, o reacție care să asigure atingerea obiectivelor strategice de creștere viabilă, protecție pentru ocuparea forței de muncă, progres social și coeziune socială.

Există, însă, două probleme: în primul rând, dezbaterea privind Strategia Europa 2020 încă este desprinsă, structural, din pachetul de guvernanță economică, din semestrul european și din analiza anuală a creșterii, drept care avem fie o strategie fragmentată, fie strategii paralele, strategii care funcționează în tandem, fără o coordonare adecvată, riscând, astfel, să se submineze reciproc.

A doua problemă este aceea că, în prezent, Consiliul și Comisia pun accentul pe înăsprirea normelor Pactului de stabilitate și de creștere și pe accentuarea disciplinei și reformei bugetare, fără a oferi răspunsuri sau soluții convingătoare pentru aplicarea și finanțarea eficace a obiectivelor Strategiei Europa 2020.

Cred că, la fel cum s-a întâmplat în cazul Strategiei de la Lisabona, există pericolul ca multe dintre obiectivele noastre să nu depășească stadiul de proiect. Îmi este teamă că aici vom ajunge dacă nu le vom putea prezenta argumente convingătoare cetățenilor Europei, care suportă din plin dificultățile crizei, care nu pot și nu ar avea de ce să urmărească dezbaterile tehnice privind reforma Pactului de stabilitate și de creștere, privind indicatorii și penalizările. Trebuie să înțelegem că nu ne putem axa doar pe indicatori și pe cifre. Trebuie să ne axăm pe oameni.

 
  
MPphoto
 

  Sylvie Goulard (ALDE).(FR) Doamnă președintă, domnule Președinte în exercițiu al Consiliului, dacă doriți să mă ascultați, domnule comisar, am la dispoziție doar un minut și aș fi dorit să păstrez tăcerea, să nu spun nimic, deoarece cred că această Strategie Europa 2020 este foarte departe de ceea ce avem nevoie cu adevărat. Ne-ați oferit multe cuvinte frumoase. Chiar credeți că orientările, inițiativele și toate celelalte proiecte la care visați și care vă ocupă tot timpul vă vor ajuta să le oferiți locuri de muncă și să le oferiți încredere cetățenilor Europei? Vă înșelați. Dacă analizăm situația mondială actuală, nu cred că China, India sau țările emergente sunt foarte impresionate de măsurile luate de UE în domeniul creșterii.

Prin urmare, în calitate de raportoare pentru pachetul privind guvernanța economică, înclin să păstrez tăcerea în prezența dumneavoastră și să vă spun un singur lucru: în activitatea noastră, vom fi extrem de fermi. Să nu credeți că vom ajunge la un acord în luna iunie dacă membrii Consiliului ne vor spune să ne grăbim. Vom ajunge la un acord după purtarea dezbaterilor în Parlament și după ce Consiliul ne va asculta. În ceea ce mă privește, crearea euro-obligațiunilor, care ar putea conduce la o piață globală susținută de moneda euro, face parte din acest pachet.

 
  
MPphoto
 

  Derk Jan Eppink (ECR). - (NL) Doamnă președintă, am o senzație ciudată de fiecare dată când aud cuvântul „euro-obligațiuni”, deși este un cuvânt utilizat frecvent în Parlament. Cea mai mare parte a locurilor de muncă se datorează creșterii economice și unui sector privat sănătos. Nu există alternative. Guvernele nu creează locuri de muncă și nu aceasta este menirea lor.

Principala problemă a Europei este lipsa competitivității. Diferența dintre Germania și sudul Europei este de aproape 35 %. Această diferență este foarte mare și, de aceea, dna Merkel a vorbit despre un pact de competitivitate. Susțin această idee. Deși procesul de la Lisabona ar fi trebuit să urmeze această direcție, lucrurile nu au stat așa.

Există, însă, un aspect în legătură cu care aș dori să trag un semnal de alarmă, și anume armonizarea impozitului pe venitul societăților. Aceasta este o idee foarte proastă. Totodată, este o idee franceză și trebuie să o eliminăm, așa cum trebuie să eliminăm și ideea unui guvern economic. Un guvern economic ar distruge locurile de muncă. Săptămâna trecută, un studiu desfășurat de OCDE în 21 de țări a arătat, din nou, că dacă dorim o ocupare mai mare a forței de muncă în Europa, trebuie redus impozitul pe venitul societăților. Acestea sunt măsurile pe care trebuie să le analizăm, fiindcă Parlamentul nu creează locuri de muncă.

 
  
MPphoto
 

  Herbert Reul (PPE).(DE) Doamnă președintă, domnule Președinte în exercițiu al Consiliului, doamnelor și domnilor, ne aflăm în mijlocul unei crize economice majore. Discutăm acest subiect de luni de zile, însă o facem într-un mod foarte general și luăm decizii cu mare nonșalanță, ca și cum nu s-ar întâmpla nimic. Din punctul meu de vedere, Parlamentul nu acționează într-un mod suficient de precis și nu este suficient de onest, ci preferă să adopte o politică generală.

Ce facem de fapt pentru a promova efectiv creșterea și stabilitatea? Contribuim la crearea unui mod mai corect și mai riguros de gestionare a fondurilor? Realizăm o revizuire critică a tipului de cheltuieli pe care le efectuăm sau ne vine în fiecare zi câte o idee nouă în legătură cu modul în care am mai putea cheltui niște bani? Dacă nu avem puterea să alocăm resursele financiare necesare pentru proiectele de viitor, prin altercații, dezbateri și decizii, nu are sens să vorbim despre inovație și cercetare doar pentru ca, ulterior, să nu putem pune la dispoziție fondurile necesare. Această situație nu este una foarte onestă.

Dacă dorim să revigorăm economia, trebuie să adoptăm o politică de natură să stimuleze economia, nu să ne gândim în permanență cum putem interveni în industrie sau în economie. Luăm în permanență noi decizii. Chiar și astăzi intenționăm să adoptăm noi decizii care să influențeze dezvoltarea economiei. Crede cineva că problema eficienței energetice obligatorii, de exemplu, va contribui la redresarea economiei? Credeți că, prin deciziile luate deseori în domeniul energiei, am stimulat economia? Sau mai degrabă am obstrucționat-o? Aș dori să vorbim cu mai multă sinceritate despre aceste probleme, să luăm decizii mai puține, însă unele care, eventual, chiar să stimuleze progresul. Procesul va fi mai dificil și va necesita mai multe eforturi, însă totul va fi spre binele democrației.

 
  
MPphoto
 

  Kinga Göncz (S&D).(HU) Doamnă președintă, criza financiară și economică a devenit o criză socială și a ocupării forței de muncă. Din acest motiv, este deosebit de important să se pună în aplicare concluzia la care a ajuns Europa, și anume că este nevoie de o coordonare mai bună în domeniul economic și al ocupării forței de muncă. Aceasta înseamnă și că toate țările care introduc reforme structurale sau modificări la nivelul politicii fiscale sau care, de exemplu, modifică ora de deschidere a magazinelor în ziua de duminică, trebuie să analizeze dacă respectivele măsuri facilitează dezvoltarea sistemului de ocupare a forței de muncă și contribuie la creșterea ratei ocupării forței de muncă.

În toate deciziile, este esențială consultarea partenerilor sociali. Semestrul european va reprezenta prima verificare adevărată a acestor concluzii, atunci când Europa, condusă de Președinția ungară, va putea evalua pentru prima dată măsura în care pot fi transpuse aceste directive și dacă le vom putea pune în aplicare. Consider că Președinția ungară și guvernul ungar joacă un rol special în acest proces, nu numai din poziția de președinție, ci și prin exemplul propriu, ținând cont de toate modificările politicii economice și de deciziile privind ocuparea forței de muncă și dovedindu-se a fi un adevărat exemplu pentru celelalte state.

[Vorbitoarea a fost de acord să răspundă la o întrebare în temeiul procedurii cartonașului albastru (articolul 149 alineatul (8) din Regulamentul de procedură)]

 
  
MPphoto
 

  Krisztina Morvai (NI).(HU) Doamnă președintă, am senzația că dna Göncz a înțeles foarte bine ce măsuri intenționează să ia Uniunea Europeană pentru a pune capăt șomajului. Am asistat la întreaga dezbatere, însă nu reușesc să înțeleg această problemă. Vă rog să mă ajutați să găsesc un răspuns la această întrebare: ce trebuie să le spunem cetățenilor din comitatele Borsod sau Szabolcs? Unde și când vor găsi de lucru? Aștept un răspuns la această întrebare și de la dl Martonyi, care reprezintă Consiliul, și de la dl comisar, care, din fericire, este tot de naționalitate ungară. Unde vor găsi de lucru cetățenii ungari și, desigur, cetățenii din alte regiuni ale Europei care se află într-o situație deplorabilă? Unde și când? Aștept un răspuns concret.

 
  
MPphoto
 

  Președinta. – Procedura cartonașului albastru trebuie respectată întocmai. O astfel de întrebare nu este adresată plenului în general, comisarului sau reprezentantului Consiliului. Întrebările în cadrul procedurii „cartonașului albastru” sunt adresate unui coleg și se referă la un subiect în legătură cu care ați dori lămuriri.

Doamnă Morvai, întrebarea dumneavoastră nu a respectat aceste reguli.

 
  
MPphoto
 

  Kinga Göncz (S&D).(HU) Doamnă președintă, aș răspunde cu plăcere, însă avem la dispoziție prea puțin timp pentru a putea discuta problema în detaliu. Ideea mea era următoarea: de exemplu, dacă există modificări la nivelul sistemului fiscal, respectivele modificări reduc diferențele sociale? Aceste modificări ajută întreprinderile să își continue dezvoltarea și să creeze locuri de muncă sau, dimpotrivă, le obligă să își înfrâneze intențiile de creare de locuri de muncă? Restructurarea sistemului educațional aduce cu adevărat beneficii integrării sociale? Educația continuă pregătește într-adevăr cetățenii pentru piață, pentru piața muncii? Aceasta era ideea la care m-am referit.

 
  
MPphoto
 

  Liisa Jaakonsaari (S&D). - (FI) Doamnă președintă, colegul din dreapta mea a insistat că politica nu face altceva decât să intervină în economie și că deputații în Parlamentul European nu fac altceva decât să intervină în politică. Colegul meu consideră că guvernanța economică, de exemplu, nu face altceva decât să intervină în economie?

[Vorbitoarea îi adresează domnului Reul o întrebare în temeiul procedurii cartonașului albastru (articolul 149 alineatul (8) din Regulamentul de procedură)]

 
  
MPphoto
 

  Herbert Reul (PPE).(DE) Dacă analizați măsurile adoptate în ultimele luni și calculați costurile implicate de acestea, veți vedea că nu întotdeauna, însă deseori, ele au contribuit la frânarea dezvoltării economice. Prin urmare, trebuie să fim mult mai atenți. Ideea prezentată de comisarul pentru industrie și întreprinderi în comunicările sale în domeniul industriei, că trebuie să analizăm întotdeauna dacă deciziile viitoare vor fi benefice sau nocive pentru competitivitatea industriei europene, este, deci, una foarte înțeleaptă.

 
  
MPphoto
 

  Richard Seeber (PPE).(DE) Doamnă președintă, toate persoanele prezente aici au înțeles că, cu cât Europa este mai unită, cu atât trebuie să existe o mai mare unitate de opinii privind politica economică. Prin urmare, un instrument precum semestrul european este binevenit. Cu toate acestea, el trebuie să nu intervină în activități care revin, în mod tradițional, partenerilor sociali, precum negocierea salariilor și a acordurilor colective. Trebuie să dăm dovadă de moderație în această privință. Nu are niciun sens ca Europa să decidă cât de mari trebuie să fie salariile în fiecare stat membru. Pentru ca economia europeană să se poată dezvolta, trebuie să ne concentrăm pe eliminarea obstacolelor în procesul de piață. Mă refer aici la oligopoluri, monopoluri și la barierele la pătrunderea pe piață. Totodată, nu este normal ca unora dintre sectoare să li se asigure anumite marje de profit. Economia europeană are nevoie de o concurență mai intensă, pentru a-și putea dezvolta potențialul.

Uniunea Europeană trebuie să asigure un nivel deosebit de ridicat al infrastructurii. Mă refer la energie, transporturi și comunicații. Europa trebuie să dispună de resursele necesare în acest sens, pentru a putea elimina blocajele existente între statele membre. Totodată, trebuie să analizăm ce resurse putem pune la dispoziția Europei. Este nevoie inclusiv de o bază clară pentru propriile noastre resurse. Prin urmare, doresc să le solicit în mod clar Consiliului și statelor membre să îi ofere Europei resursele de care are nevoie.

În mod clar, este vorba despre domeniile educației, cercetării și dezvoltării, în care Europa are un cuvânt important de spus. Problema banilor este, totodată, esențială din acest punct de vedere.

 
  
MPphoto
 

  Jutta Steinruck (S&D).(DE) Doamnă președintă, domnule comisar, doamnelor și domnilor, Strategia Europa 2020 este foarte importantă, nu numai pentru dezvoltarea politicii sociale și economice europene, ci și pentru politicile economice și sociale naționale. Trebuie să ne asigurăm că această strategie nu este utilizată în mod defectuos la nivel european, pentru subminarea politicilor sociale din statele membre. Mă uimește faptul că, în analiza anuală a creșterii, Comisia propune reducerea salariilor și a nivelului de protecție socială. Antevorbitorii mei au abordat deja acest subiect. Impactul asupra populației va fi unul dezastruos. Este inacceptabil ca cetățenii care lucrează să fie singurii care vor suporta costurile consolidării bugetare.

Aș dori să le solicit statelor membre să își conceapă programele naționale de reformă doar pe baza orientărilor integrate, deoarece acestea asigură un echilibru mult mai bun între protecția socială și creșterea economică. Analiza anuală a creșterii menționează din nou contractele pe durată nedeterminată, menționate anterior în Agenda pentru noi competențe și locuri de muncă. Domnule Andor, am mai discutat această problemă în noiembrie 2010. Tineretul nu poate fi integrat pe piața muncii prin reducerea drepturilor angajaților. Experiențele europene au arătat că o astfel de reducere ar afecta condițiile de lucru și nu ar conduce la crearea de noi locuri de muncă. Avem nevoie de măsuri specifice pentru a-i ajuta pe cetățenii aflați în pericol și nu trebuie să ne raliem inițiativelor care funcționează în paralel, în loc să se integreze reciproc.

 
  
MPphoto
 

  Danuta Maria Hübner (PPE). - Doamnă președintă, din punctul meu de vedere, locurile de muncă la nivel european vor fi durabile doar dacă vor fi susținute de o economie competitivă. Nu este niciun secret faptul că acesta nu este unul dintre punctele noastre forte.

Pentru a avea succes în ceea ce privește competitivitatea în Europa, avem nevoie de un proces instituționalizat al competitivității. Trebuie să identificăm factorii de succes și să vedem cum îi vom adapta situației. Deținem deja un număr mare de instrumente legate de competitivitate și, cu puțină voință politică, vom putea utiliza o parte substanțială a cadrului instituțional pentru a lansa un proces de competitivitate condus de Comisie, bazat pe sistemul comunitar.

Mă refer aici la semestrul european și analiza creșterii menționată anterior. Aș putea vorbi și despre dezechilibre și precizie, mai ales pe tabloul de bord al piețelor de consum, care ar trebui să includă factori structurali de competitivitate. Mă refer, apoi, și la Strategia 2020, care trebuie pusă în aplicare acum, nu după 2013. Toate politicile trebuie să contribuie la îmbunătățirea competitivității economiei europene: avem nevoie de toate resursele, iar desprinderea centrului Europei de restul Europei ar conduce la divizarea Europei. Locurile de muncă durabile pot fi create doar dacă Europa rămâne unită.

O Europă divizată nu va fi o Europă competitivă.

 
  
MPphoto
 

  Csaba Őry (PPE).(HU) Doamnă președintă, vă mulțumesc pentru că mi-ați dat cuvântul, în calitate de raportor pentru orientările privind ocuparea forței de muncă pentru anul 2010 și în calitate de coordonator al Grupului Partidului Popular European (Creștin-Democrat). Salut propunerea Comisiei, care intenționează menținerea și în 2011 a orientărilor privind ocuparea forței de muncă adoptate pentru anul 2010. Suntem de acord și susținem această măsură. Totuși, Tratatul de la Lisabona prevede orientări anuale și, prin urmare, trebuie să urmărim și să monitorizăm schimbările, să asigurăm contactul permanent între Comisie, Consiliu și Parlament și, desigur, trebuie să operăm modificări dacă va fi necesar.

Recomand ca, pe parcursul revizuirii strategiei 2020 și pe parcursul activității din cadrul semestrului european, să folosim drept bază orientările integrate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă și să operăm modificări doar în cazul în care există diferențe. Este foarte posibil să apară probleme. Am aflat recent că, la nivelul programelor preliminare naționale de reformă, au existat o serie de derapaje în ceea ce privește angajamentele privind ocuparea forței de muncă și, în locul valorii vizate, de 75 %, avem angajamente de aproximativ 72 %. Va fi nevoie, desigur, de o nouă abordare, pentru a evita repetarea situației Strategiei de la Lisabona, când ne-am stabilit obiective prea mari față de ceea ce am reușit să punem în aplicare. Sunt, însă, de părere că trebuie stabilite o serie de principii de bază.

Sunt de acord în privința pensiilor și a salariilor. Trebuie să evităm intervențiile, trebuie respectat principiul subsidiarității și va fi nevoie de angajamente naționale specifice în ceea ce privește grupurile speciale, tinerii, persoanele cu handicap și persoanele cu dezavantaje multiple.

[Vorbitorul a fost de acord să răspundă la o întrebare în temeiul procedurii cartonașului albastru (articolul 149 alineatul (8) din Regulamentul de procedură)]

 
  
MPphoto
 

  Krisztina Morvai (NI).(HU) Doamnă președintă, mă văd din nou nevoită să adresez o întrebare unui coleg ungar. Subsidiaritatea în ceea ce privește pensiile și salariile înseamnă că pensiile și salariile pensionarilor și angajaților din Ungaria și din alte foste țări comuniste vor fi în permanență și în mod constant mult mai mici decât cele din Europa Occidentală? O astfel de situație ar fi extrem de tristă. Lucrurile așa stau în prezent. Infirmierele câștigă 70 000 de forinți pe lună, iar profesorii 90 000; pensionarii trăiesc la limita subzistenței. Cum putem înțelege o astfel de situație?

 
  
MPphoto
 

  Csaba Őry (PPE).(HU) Nu, doamnă Morvai, nu așa trebuie înțelese lucrurile, însă problema pensiilor depinde în principal de performanțele economice. În funcție de producția proprie, fiecare stat va putea asigura pensii adecvate. Drept urmare, strategia pe care o discutăm, cea care intenționează să accentueze competitivitatea, funcționalitatea și succesul Europei, ne va da posibilitatea de a mări pensiile chiar și în țările care, în prezent, au o situație mai puțin favorabilă. Nu se pot introduce reglementări uniforme, deoarece în prezent există diferențe enorme. Desigur, și în viitor va fi nevoie de o abordare graduală.

 
  
MPphoto
 

  Elisabeth Morin-Chartier (PPE).(FR) Doamnă președintă, ca parte a Strategiei Europa 2020, aceste orientări privind ocuparea forței de muncă trebuie să urmeze trei direcții principale.

Prima se referă la depășirea crizei prin cercetare, inovare și competitivitate, pentru a asigura o redresare economică reală, care să ne permită realizarea unei redresări sociale. A doua constă în înlocuirea unei întregi generații de salariați care se pensionează. A treia se referă la competitivitatea într-o economie globală, prin relaxarea fiscalității în cazul întreprinderilor, acestea fiind împovărate de impozite.

În acest context, trebuie avute în vedere trei categorii sociale deosebit de vulnerabile.

În primul rând, tineretul. Este esențial să depunem eforturi pentru ca tinerii să nu părăsească școala fără a obține o calificare, deoarece ar fi excluși permanent de pe piața muncii. Trebuie să facilităm pătrunderea tinerilor pe piața muncii, nu numai prin contracte temporare sau prin plasamente profesionale. Trebuie să combatem șomajul în rândul tinerilor. Aceasta este o problemă pe termen lung, cu un impact semnificativ în contextul crizei actuale, care a făcut ca situația să fie și mai dificilă. A doua categorie socială vizată sunt femeile, care cad victimă contractelor temporare și care sunt plătite necorespunzător. A treia categorie socială vizată sunt cetățenii vârstnici, pe care trebuie să îi putem păstra în câmpul muncii. Avem instrumente europene care să ne ajute să atingem aceste obiective, și anume Fondul social european, și cred că trebuie să ne bazăm pe acest mecanism.

 
  
MPphoto
 

  Czesław Adam Siekierski (PPE).(PL) Doamnă președintă, a trecut aproape un an de când Comisia a prezentat Strategia Europa 2020. Momentul a fost unul dificil pentru Europa. Statele membre încă se luptă să își revină de pe urma crizei. Măsurile de punere în aplicare a noii strategii au rămas într-un plan secund. Planurile ambițioase ale Strategiei Europa 2020, care prevedeau o creștere a nivelului ocupării forței de muncă până la 85 %, o reducere cu 20 % a numărului de persoane supuse riscului de sărăcie și o creștere cu 3 % a cheltuielilor pentru cercetare, sunt puse sub semnul întrebării la mai puțin de un an de la începerea punerii în aplicare a strategiei. În prezent, rata șomajului în UE este de 10 % și nu există semne că va scădea semnificativ. Dimpotrivă; dacă presupunem că Europa va ieși în continuare din criză în același ritm lent ca și până acum, șomajul va crește și mai mult, cel puțin pentru următorii câțiva ani. Nivelul redus de ocupare a forței de muncă creează condiții favorabile pentru răspândirea sărăciei și a marginalizării sociale, după cum confirmă raportul Eurobarometru din iunie 2010.

 
  
MPphoto
 

  Enrique Guerrero Salom (S&D). - (ES) Doamnă președintă, în perspectiva Strategiei Europa 2020, dar și într-o perspectivă mai îndepărtată, UE este supusă riscului sistemic real de a-și pierde capacitatea de a concura, din cauza existenței marilor sectoare economice care sunt din ce în ce mai tehnologizate și mai puternice.

Avem nevoie de capacitatea de a concura: de a concura pentru a crește, de a crește pentru a crea locuri de muncă și de a crea locuri de muncă pentru a ne proteja și apăra modelul social.

Singura marfă indispensabilă pe care o deținem sunt cunoștințele și trebuie să folosim aceste cunoștințe pentru a inova, a ne adapta la schimbări și, mai ales, pentru a lua inițiativa în ceea ce privește aceste schimbări.

Prin urmare, trebuie să investim mult mai mult în universități, în sistemul de educație, în cercetare și în dezvoltare, pentru a fi o adevărată putere în domeniul în care putem face acest lucru: cunoștințele.

 
  
MPphoto
 

  Riikka Manner (ALDE). - (FI) Doamnă președintă, domnule comisar, obiectivele Europa 2020 sunt bune și ambițioase. În discursul meu aș dori să mă axez pe definirea factorilor practici, a instrumentelor necesare pentru punerea în practică a acestor obiective, ceea ce nu am reușit să facem, de exemplu, cu Strategia de la Lisabona.

În primul rând, avem nevoie de Europa ca întreg. Avem nevoie de regiunile Europei. Trebuie să putem identifica factorii de succes și potențialul competitiv al fiecărei regiuni. Putem răspunde în mare măsură acestor necesități prin politica de coeziune. Pentru a putea crea mai multe locuri de muncă, pentru a desfășura o activitate inovatoare și, mai ales, pentru a pune în practică inovațiile, avem nevoie de o politică de coeziune care să acopere întreaga Europă pentru a pune în aplicare aceste obiective la nivelul regiunilor. De asemenea, avem nevoie de o politică de cercetare și dezvoltare și de finanțare pentru sectorul respectiv, însă cred că problema de bază este o politică eficace de coeziune.

 
  
MPphoto
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL).(PT) Doamnă președintă, este inacceptabil ca problemele sociale să fie în continuare ruda săracă a politicilor UE, la fel ca în cazul devalorizării sistematice a consecințelor sociale ale politicilor bugetare, financiare și concurențiale care insistă pe dogme neoliberale, ignorându-i pe cei 25 de milioane de șomeri, pe cele aproape 30 de milioane de persoane care lucrează în condiții precare și prost plătite și pe cele aproape 85 de milioane de persoane care trăiesc în sărăcie, în timp ce profiturile grupărilor de interese financiare și economice cresc în permanență.

Doamnă președintă, doresc să reiterez strigătele de indignare ale mai multor organizații sociale, exprimate în timpul Agorei cetățenilor, desfășurată recent la Bruxelles, sub egida Parlamentului European. Acesta este motivul indignării a milioane de lucrători, șomeri, femei și tineri care luptă în continuare împotriva unor astfel de politici la nivel european.

A sosit momentul să renunțăm la Pactul de stabilitate și de creștere, la pactul de competitivitate și la alte pacte de acest gen. Oamenii și lucrătorii trebuie respectați.

 
  
MPphoto
 

  Oreste Rossi (EFD). - (IT) Doamnă președintă, doamnelor și domnilor, sunt de acord că Parlamentul trebuie să aibă la dispoziție suficient timp pentru a propune cele mai bune norme de utilizare a politicilor pentru ocuparea forței de muncă până în 2020. Într-o perioadă de criză precum cea prin care trece actualmente Europa, nu putem ignora necesitățile cetățenilor noștri. Este esențial să le oferim ajutor familiilor, tinerilor care caută de lucru și celor care sunt concediați pe parcursul carierei lor.

Europa trebuie să aibă curajul să facă alegeri, garantând mai întâi locuri de muncă propriilor săi cetățeni și apoi celor din statele terțe, creând legături între birourile de ocupare a forței de muncă din diferitele state membre astfel încât oricine, din orice țară, să știe ce locuri de muncă sunt disponibile.

Trebuie acordată o atenție deosebită protecției frontierelor, pentru a preveni invazia necontrolată a sutelor de mii de imigranți care ne vor invada țările ca urmare a situației politice din nordul Africii. Integrarea resortisanților țărilor terțe trebuie permisă doar printr-o imigrație controlată și trebuie limitată în funcție de disponibilitatea locurilor de muncă, evitând tensiunile și discriminările produse în detrimentul creșterii economice și al protecției sociale.

 
  
MPphoto
 

  Franz Obermayr (NI).(DE) Doamnă președintă, așteptările cu privire la strategie sunt extrem de diversificate. Deși unii sunt siguri că este vorba despre o furtună într-un pahar cu apă și că strategia nu valorează nici măcar cât hârtia pe care este imprimată, ne sunt prezentate câteva scenarii extrem de dramatice și de reale cu care va trebui să ne confruntăm. Mă refer la măsurile de creștere a flexibilității pieței muncii. Aceste măsuri aduc numeroși lucrători ieftini, slab calificați, în Europa Centrală, iar rezultatul este un adevărat dumping al salariilor.

Obiectivul formulat în strategie, ca 40 % din generația tânără să aibă o diplomă de educație superioară, pare deosebit de ingenuu. Aș dori să știu care este scopul. Deja nu avem suficiente locuri de muncă pentru tinerii intelectuali, și aici mă gândesc la Italia, iar acești tineri trebuie să supraviețuiască acceptând locuri de muncă prost plătite. De ce avem nevoie de atât de mulți intelectuali dacă nu le putem oferi locuri de muncă adecvate? Desigur, avem nevoie de calificări superioare, însă nu vom rezolva nimic dacă oferim o diplomă universitară la 40 % dintre cetățenii tineri. Nu aceasta este modalitatea adecvată de a acționa.

 
  
MPphoto
 

  Paulo Rangel (PPE).(PT) Doamnă președintă, doresc să spun că, în această perioadă de criză a datoriilor financiare și publice, este esențial să ne asumăm un angajament în direcția dezvoltării economice, prin creștere și strategii de creștere și, mai ales, să adoptăm o politică a ocupării forței de muncă. Cred că, prin adoptarea unei politici de ocupare a forței de muncă, vom rezolva nu numai o problemă economică, dar și una socială. Doresc, așadar, să transmit un mesaj unei anumite categorii de lucrători care trebuie luat în considerare în Strategia Europa 2020.

S-a vorbit mult despre tineri, inclusiv în această dimineață. Există, însă, o categorie esențială de vârstă în rândul lucrătorilor, și anume categoria lucrătorilor peste 50 de ani, care se apropie de pensionare. În cazul în care dorim să creștem vârsta de pensionare și să creăm o societate mai activă, trebuie să adoptăm o strategie pentru lucrătorii cu locuri de muncă precare și pentru cei peste 50 de ani, care întâmpină dificultăți.

 
  
MPphoto
 

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D). - Prin promovarea reformelor structurale coordonate la nivelul statelor membre, Strategia 2020 trebuie să deschidă calea spre un nou model de creștere economică în Europa. Consider că aceste reforme sunt indispensabile pentru toate statele membre având în vedere nivelul ridicat al șomajului în rândul tinerilor. Este nevoie, totodată, să sprijinim întreprinderile mici și mijlocii să își pună în valoare întregul potențial în vederea creării de noi locuri de muncă. Includerea pe lista obiectivelor Uniunii Europene, creșterea economică, obiectivul social, respectiv lupta împotriva sărăciei sunt, de asemenea, importante pentru Europa, pentru că îndeplinirea acestora va contribui la asigurarea independenței economice a Uniunii Europene

Nu în ultimul rând, cred că Strategia 2020 trebuie să fie accesibilă cetățenilor europeni, deoarece ei trebuie să înțeleagă responsabilitățile care revin tuturor actorilor implicați în punerea în aplicare a acesteia, autorități naționale, locale și regionale, la care se adaugă și contribuția cetățenilor europeni.

 
  
MPphoto
 

  Jan Kozłowski (PPE).(PL) Doamnă președintă, orientările privind ocuparea forței de muncă sunt și trebuie tratate ca un mecanism fundamental în procesul guvernanței economice, potrivit conceptului semestrului european. Aceste orientări reprezintă baza de elaborare a programelor naționale de reformă ale statelor membre, acestea fiind cele care vor determina succesul Strategiei Europa 2020. Potrivit programului, lucrul asupra programelor naționale de reformă se va încheia în aprilie. Doresc să subliniez importanța implicării parlamentelor naționale și a autorităților regionale și locale în activitățile asupra programelor naționale de reformă și doresc totodată să fac referire la avizul Comitetului Regiunilor. Modificarea orientărilor în această fază ar putea afecta procesul. Doresc să atrag atenția asupra necesității unei abordări orizontale integrate a punerii în aplicare a Strategiei Europa 2020. De asemenea, doresc să subliniez importanța instrumentelor politicii de coeziune pentru Strategia Europa 2020.

 
  
MPphoto
 

  Anna Záborská (PPE). – (SK) Doamnă președintă, cele patru orientări ale Consiliului privind politica de ocupare a forței de muncă trebuie să rămână în vigoare și în 2011. Orientările privind îmbunătățirea calificărilor vor fi puse în aplicare prin intermediul principiului cererii și ofertei, chiar și fără intervenția statului.

Creșterea ratei de ocupare a femeilor necesită o astfel de intervenție, însă, mai înainte, statele membre trebuie să recunoască activitatea mamelor care au grijă de copii și contribuția acestei activități la produsul intern brut. Să nu le dăm de lucru celor care au deja prea mult de lucru.

Statul trebuie să se concentreze, deci, pe combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, deoarece puține persoane pot scăpa de sărăcie prin propriile eforturi.

 
  
MPphoto
 

  Pervenche Berès, raportoare. (FR) Doamnă președintă, domnule comisar, aș dori să-i spuneți Președintelui Barroso că am fi dorit să participe la această dezbatere, deoarece este prima dezbatere asupra problemelor analizei anuale a creșterii, piatra de temelie a acestui semestru european pe care și la dorit foarte mult și pe care îl consideră un element esențial în redresarea Uniunii Europene.

Ați putea, de asemenea, să-i spuneți că, în aceste condiții, Parlamentul European nu va fi un partener comod și că, în beneficiul pachetului privind guvernanța economică, Comisia trebuie să acorde o atenție sporită propunerilor Parlamentului.

În final, îi puteți transmite că punerea în aplicare a Tratatului de la Lisabona, a întregului tratat, însă mai ales a articolului 9, care vă solicită transformarea problemelor sociale într-o problemă orizontală, nu va fi ignorată de Parlament. Așteptăm ca Tratatul de la Lisabona să fie pus integral în aplicare. Ni se spune în permanență că este nevoie doar de o minimă revizuire a tratatului și că potențialul acestuia trebuie exploatat pe deplin. În ceea ce privește potențialul articolului 9, avem uneori impresia că analiza anuală a creșterii îl ignoră complet.

În final, doresc să vă spun ceea ce m-a uimit la finalul dezbaterii. Avem uneori impresia că, și în această perioadă de criză, Comisia Europeană gândește tot în stil vechi și consideră că obiectivul cel mai important este reforma pieței muncii. Știm foarte bine că, potrivit opiniei dominante la nivelul Comisiei Europene, una căreia, desigur, nu îi subscrieți, discuțiile despre reforma pieței muncii se referă la flexibilitate, nu la flexisecuritate.

Totuși, ultimii 10 ani, chiar și înaintea crizei, ne-au învățat că această concepție, potrivit căreia nu este nevoie decât de creștere pentru a crea locuri de muncă, nu mai este suficientă. Adevărata provocare cu care ne confruntăm este cea a ocupării forței de muncă, în interiorul propriei țări sau în țările vecine.

Mă îngrijorează faptul că dezbaterea pune accent pe problema competitivității, ignorând importanța ocupării forței de muncă.

 
  
MPphoto
 

  László Andor, membru al Comisiei. Doamnă președintă, doresc să le mulțumesc deputaților pentru această discuție concretă, inspirată și motivantă. Aș dori să răspund tuturor problemelor principale, prezentate ca întrebări sau comentarii și observațiilor privind analiza anuală a creșterii, semestrul economic și Europa 2020 în general.

Cel mai important este să avem o imagine corectă, în ceea ce privește atât documentele, cât și situația economică din Uniunea Europeană. Adevărul incomod este acela că Europa se redresează. Deja anul trecut s-a înregistrat creștere economică în Uniunea Europeană, însă nu în fiecare stat membru. Urmează cel de-al doilea inconvenient. Redresarea este una foarte fragilă și divizată. Comisia a analizat această situație într-un mod riguros și a elaborat politici în consecință.

Trebuie să menținem și să consolidăm redresarea și trebuie să abordăm problema actuală a divizării. Acest lucru nu va fi posibil, însă, dacă nu vor fi abordate punctele slabe evidențiate de criză în cadrul uniunii economice și monetare, ceea ce vom face prin dezvoltarea arhitecturii guvernanței economice și monetare în Uniunea Europeană. Aici încep complicațiile și este posibil ca prioritățile să nu fie recunoscute imediat de toată lumea.

Pentru noi, creșterea economică este prioritară, iar toate celelalte politici adoptate în această fază servesc acestui obiectiv. Trebuie să consolidăm și să intensificăm creșterea, însă, pentru aceasta, avem nevoie de o stabilitate financiară sporită și, deci, de consolidare fiscală. În mod inevitabil, consolidarea fiscală va rămâne pe ordinea de zi și în perioada următoare, pentru a asigura stabilizarea și conformitatea cu tipurile de intervenții ciclice pe care statele membre le-au pus în practică împotriva recesiunii în perioada anterioară.

Avem nevoie de o consolidare inteligentă, care să nu submineze cererea economică și care să protejeze integritatea întregii economii a UE. Aceasta este o lecție care trebuie învățată. Vom începe prin stabilizarea monedei euro. Desigur, aș putea utiliza expresii mai puternice, însă prefer să rămân la această formulare. Trebuie să stabilizăm moneda euro și uniunea economică și monetară. Pentru aceasta, trebuie să consolidăm componenta economică a Uniunii și componenta economică a coordonării politicilor la nivel european.

Voi adresa o întrebare și aș dori ca aceasta să rămână o întrebare. Componenta economică a guvernanței poate fi consolidată fără existența unui efort colectiv privind salariile, privind coordonarea evoluției salariilor în Uniunea Europeană? Când spun acest lucru și când includem sugestiile din acest domeniu în analiza anuală a creșterii nu înseamnă că punem sub semnul întrebării importanța dialogului social, ci dimpotrivă. Apreciem statele cu o tradiție și o cultură a unui parteneriat social solid. Recunoaștem faptul că acestea au suferit mai puțin de pe urma crizei și, mai ales, au suferit mai puține pierderi în cea ce privește resursele umane. Șomajul a rămas la un nivel inferior în aceste țări. Susținem consolidarea dialogului social în alte state membre care au suferit mai mult și care au reacționat la criză cu mai puțină flexibilitate decât state precum Germania, Țările de Jos sau Austria.

Totodată, am intensificat dialogul social la nivel european. Am purtat recent dialoguri macroeconomice cu partenerii sociali, iar în luna martie va avea loc un nou forum social tripartit, pentru a dezvolta coordonarea și dialogul cu partenerii sociali.

Doresc să resping foarte categoric ideea că Comisia își desfășoară activitatea ca de obicei. În ultimul an, Comisia a introdus mai multe inițiative noi și de calitate. Avem un program internațional solid pentru o reglementare a sectorului financiar. Activitatea comisarului Barnier nu trebuie subestimată.

În cadrul Europa 2020, am evidențiat un nou concept de politică industrială la nivel european, care contribuie la competitivitatea și durabilitatea locurilor de muncă în Uniunea Europeană. Am adoptat o serie de abordări inovatoare pentru dezvoltarea investițiilor și pentru găsirea fondurilor necesare pentru acestea. Un grup de comisari a lucrat la elaborarea unor instrumente financiare inovatoare. Primul exemplu în acest sens este un program de susținere a dezvoltării rețelelor energetice în Europa. Acesta este indispensabil pentru dezvoltarea piețelor de energie și a infrastructurii necesare.

Am lansat instrumentul de microfinanțare. Le sunt recunoscător Parlamentului și Consiliului pentru consensul care a făcut posibilă, anul trecut, această realizare. Săptămâna trecută am asistat, în Țările de Jos, la lansarea primului instrument de microfinanțare susținut de UE și se preconizează introducerea mai multor instrumente de acest tip pentru sprijinirea potențialilor antreprenori, eventual după experiența șomajului: femeile care se întorc pe piața muncii după ce au născut sau persoanele care lucrează și doresc să își diversifice activitatea după 50 sau chiar 60 de ani.

În discuțiile privind politicile de ocupare a forței de muncă – un bun exemplu în acest sens a fost Consiliul EPSCO organizat de Președinția ungară la Gödöllő – ne axăm pe stabilirea unor obiective privind crearea de locuri de muncă, dar și pe grupurile care întâmpină cele mai mari dificultăți. În acest caz, trebuie să amintesc mai ales situația tinerilor.

Șomajul în rândul tinerilor atinge cote semnificative în unele state membre. Din nou, trebuie să fim conștienți de diversitate. Din fericire, există unele state membre unde șomajul în rândul tinerilor este redus, însă media europeană este prea ridicată. În unele state membre, precum Spania și țările baltice, nivelul șomajului în rândul tinerilor este unul tragic. Guvernele au fost avertizate și considerăm că este nevoie de o serie cuprinzătoare de politici, în domeniul educației, al serviciilor de ocupare a forței de muncă și nu numai. Tinerii nu reprezintă singura categorie problematică. Trebuie să facem mai multe în ceea ce privește ocuparea lucrătorilor vârstnici. Acesta este motivul pentru care anul 2012 a fost desemnat Anul european al îmbătrânirii active.

În ceea ce privește întrebările instituționale referitoare la orientările privind ocuparea forței de muncă – care, din punctul meu de vedere, rămân obiectivul nostru principal și ne oferă îndrumări și temei – Parlamentul European are un rol clar, potrivit articolului 148 din tratat. Orientările privind ocuparea forței de muncă trebuie reînnoite. Confirmăm că dorim ca ele să rămână în vigoare până în 2014. Nu trebuie supuse unor modificări majore și nu trebuie înlocuite de analize anuale ale creșterii. Orientările oferă îndrumări pe termen lung, în timp ce analiza creșterii este un exercițiu anual care se referă la substanța sa. Fără îndoială, însă, programele naționale de reformă sunt esențiale, iar Comisia va asigura punerea lor în aplicare în contextul Strategiei Europa 2020. Parlamentul va fi implicat în discuții în mai multe moduri. Mă refer în acest sens la negocierile privind cadrul financiar multianual. Bugetul UE trebuie să reflecte prioritățile pentru Strategia 2020 și vom ține Parlamentul la curent în legătură cu pregătirea programelor naționale de reformă, pe măsură ce se vor elabora recomandări la nivel național.

În mod evident, în această primă fază există preocupări în legătură cu viitorul Strategiei Europa 2020. Într-un fel, această strategie este urmărită de o fantomă: aceea a Strategiei de la Lisabona. Am avut multe șanse de a discuta în Parlament motivul pentru care credem că Strategia Europa 2020 are mai multe șanse de succes, grație unui sistem de obiective mai bine orientat și unui sistem de raportare și punere în aplicare mai bine orientat.

Doar Comisia poate asigura o coerență între toate aceste inițiative. Avem mai multe obiective și trebuie să ne asigurăm că în desfășurarea politicilor economice nu va fi afectat niciunul dintre ele: Europa 2020, guvernanța economică, piața unică și politica de coeziune. Niciunul dintre aceste obiective nu trebuie afectat pe parcursul acestor activități. Toate obiectivele trebuie urmărite în mod riguros, asigurându-se implicarea tuturor celor 27 de state membre. Desigur, Comisia se declară împotriva ideii unei Europe cu viteză dublă. Trebuie să ne asigurăm că redresarea divizată pe care o înregistrăm nu va conduce la divizări politice în perioada următoare.

 
  
MPphoto
 

  János Martonyi, președinte în exercițiu al Consiliului. Doamnă președintă, în primul rând doresc să vă mulțumesc tuturor pentru dezbaterea extrem de constructivă și utilă. Doresc să-i mulțumesc în special doamnei Perez pentru raportul său excelent și pentru observațiile și criticile foarte importante pe care le-a formulat.

Este posibil să avem o viziune diferită a realității, după cum susține dna Danuta Hübner, atât în ceea ce privește criza, cât și redresarea, însă consider că suntem cu toții de acord asupra unui punct, și anume că nimeni nu este interesat de o redresare fără locuri de muncă. Cu toții dorim să realizăm un echilibru între consolidarea fiscală, creștere și crearea de locuri de muncă. Într-adevăr, disciplina fiscală și creșterea nivelului de ocupare a forței de muncă trebuie să meargă în paralel.

În general, în ceea ce privește aspectele economice, știm cu toții că acum avem o abordare cuprinzătoare, un pachet cuprinzător sau un „Gesamtpaket”, după cum spun unele persoane, ale cărui elemente principale tocmai au fost menționate de dl comisar Andor. În ceea ce privește actuala Președinție, doresc să subliniez din nou faptul că trebuie să ne concentrăm pe două dintre elementele acestui pachet. Unul se referă la punerea în aplicare a semestrului european. Aceasta este prima oară, este primul exercițiu. Impactul asupra dezvoltării ulterioare a întregului proces de integrare europeană va fi unul semnificativ.

Voi menționa pe scurt două chestiuni. În primul rând, avem un program foarte strâns, așa că termenele limită trebuie respectate de toată lumea, iar obiectivele principale trebuie realizate. Trebuie să depunem toate eforturile pentru a asigura respectarea termenelor limită generale prin contribuțiile statelor membre individuale, atât în domeniul ocupării forței de muncă și al inovării, cât și în cel al energiei.

Voi menționa, în ceea ce privește energia, că Consiliul European a avut o reuniune fructuoasă pe 4 februarie. Pentru mulți dintre noi, aceasta a reprezentat un adevărat succes, atât pentru crearea pieței integrate de energie, cât și pentru eficiența energetică. Totodată, s-au luat decizii importante în legătură cu aspecte externe ale politicii energetice comune.

Nu în ultimul rând, doresc să menționez lupta împotriva sărăciei, lupta pentru incluziunea socială. În acest sens, doresc să vă felicit pentru rezoluția adoptată recent privind integrarea romilor. Doresc să o felicit și să îi mulțumesc în special Líviei Járóka, care a jucat un rol decisiv în elaborarea raportului și în adoptarea acestei rezoluții extrem de importante, care ne va fi foarte utilă atunci când vom concepe și vom finaliza strategia europeană cadru pentru integrarea romilor.

Celelalte elemente asupra cărora dorim să ne concentrăm sunt cele șase texte legislative. Doresc să o asigur pe Sylvie Goulard că nu dorim doar să ascultăm opiniile Parlamentului. Dorim să ajungem la un acord cu Parlamentul, conform procedurii legislative ordinare. Vom face tot posibilul pentru ca acest proces să fie accelerat și să se poată încheia cu succes până la finalul Președinției ungare.

Nu doresc să aprofundez celelalte elemente ale pachetului cuprinzător. Aș dori să subliniez un singur aspect. Consiliul dorește să se respecte pe deplin metoda comunitară. Nu avem niciun fel de rezerve în această privință. După cum am mai spus de multe ori, Tratatul de la Lisabona a schimbat multe lucruri. Competențele au suferit modificări majore. Cu toții suntem conștienți de acest lucru. Tratatul de la Lisabona nu a schimbat, însă, esența arhitecturii europene, și anume metoda comunitară. O vom respecta cu strictețe. Desigur, trebuie să urmăm în permanență prevederile tratatului. Doresc doar să amintesc faptul că, dacă veți citi cu atenție concluziile Consiliului European din 4 februarie, veți observa că totul trebuie să urmeze prevederile tratatului.

Ultima mea observație va fi foarte scurtă. Se referă la problema banilor. După cum a subliniat Lena Ek, politicile au nevoie de bani și de finanțare. Sunt întru totul de acord. Însă știm foarte bine că abordările statelor membre prezintă divergențe. În acest moment, doresc să subliniez un singur lucru din punctul de vedere al Președinției: vă sugerăm să discutăm mai întâi esența și apoi să discutăm cifrele, fondurile și resursele. Dezbaterea va fi una lungă. Vom avea dezbateri orientative foarte utile privind politica de coeziune, politica energetică, agricultura și așa mai departe, însă, după cum se spune uneori,

(FR) Nu trebuie pus carul înaintea boilor.

președinte în exercițiu al Consiliului. În concluzie, dorim să sprijinim aceste dezbateri și apoi să ajungem la dezbaterea adevărată, dezbaterea finală asupra resurselor. Din nou, doresc să vă felicit pe toți și să vă mulțumesc pentru îndrumările primite.

 
  
MPphoto
 

  Președinta. – Am primit șase propuneri de rezoluție în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură privind Europa 2020 și o propunere de rezoluție în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură privind politicile de ocupare a forței de muncă adoptate în statele membre(1).

Dezbaterea a fost închisă.

Votarea va avea loc mâine, joi, 17 februarie, ora 12.00.

 
  
MPphoto
 

  Jean-Pierre Audy (PPE).(FR) Doamnă președintă, dl ministru a amintit pe bună dreptate de respectarea tratatului și a arătat că pe 4 februarie a avut loc o reuniune a Consiliului European. Potrivit articolului 15 din Tratatul privind Uniunea Europeană, aș dori să știu când va prezenta Președintele Consiliului European, în fața Parlamentului European, un rezumat al Consiliului European din 4 februarie, fiindcă nu cred că va asista la această perioadă de sesiune.

 
  
MPphoto
 

  Președinta. (FR) Am luat notă de observația dumneavoastră. Vă mulțumesc.

Declarații scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

 
  
MPphoto
 
 

  Petru Constantin Luhan (PPE), în scris. – Reafirm importanța dezvoltării cât mai curând a tuturor aspectelor tehnice privind inițiativa „Tineretul în mișcare”. Este vital ca cei peste 100 de milioane de tineri din Uniune să aibă mijloacele necesare și instrumentele adecvate astfel încât să își aducă contribuția la îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru 2020. Apreciez că sistemul de învățare pe tot parcursul vieții și integrarea tinerilor într-un astfel de sistem este coordonata de bază pentru creșterea inteligentă și durabilă, pentru asigurarea unei vieți sănătoase a viitorilor adulți.

Asigurarea unei calități ridicate pentru învățământul superior și susținerea implicării tinerilor în activități de cercetare-dezvoltare poate asigura succesul demersului de creștere a competitivității economice. Noi activități pot fi dezvoltate având în vedere potențialul creativ al tinerilor. În plus, consider că prezentarea oportunităților de angajare, alături de instruirea de o calitate superioară poate asigura șanse mult mai mari pentru integrarea pe piața forței de muncă. Este, deci, nevoie să avem cât mai devreme detaliile tehnice privind această inițiativă pentru a putea începe activitățile necesare în valorificarea maximă a acestui an, An european al voluntariatului.

 
  
MPphoto
 
 

  Joanna Senyszyn (S&D), în scris. – (PL) Calitatea capitalului uman are o importanță decisivă pentru succesul Strategiei Europa 2020. Principiul abordării integratoare a egalității de gen este esențial pentru un sistem profesionist de educație și pregătire. Aceasta reprezintă o cerință indispensabilă dacă dorim ca femeile să beneficieze de o dezvoltare profesională pe termen lung, adaptată solicitărilor pieței muncii, dacă dorim ca potențialul lor să fie utilizat mai eficient și dacă dorim să crească nivelul ocupării femeilor, mai ales în profesiile tradițional masculine, în sectoarele economice cu emisii reduse de carbon și în funcțiile decizionale înalte. Aș dori ca educația și pregătirea profesională să fie adaptate necesităților femeilor și ca mai multe femei să participe la astfel de activități de educație și pregătire. În prezent, acestea nu țin cont de necesitățile diferite ale femeilor, de condițiile economice și sociale ale acestora. Aceasta înseamnă că femeilor le este mult mai greu decât bărbaților să se întoarcă la muncă sau să pătrundă pe piața muncii.

Dacă dorim să funcționeze cu adevărat, sistemul de educație și pregătire profesională pentru femei trebuie să fie cuprinzător sau, altfel spus, trebuie să cuprindă experiența, stadiul de viață și necesitățile multidimensionale ale femeilor în ceea ce privește educația, inclusiv nevoile specifice ale femeilor cu handicap, în vârstă, care trăiesc în sărăcie și ale celor imigrante, de exemplu. Accesul flexibil și convenabil la o instruire de înaltă calitate trebuie să reprezinte o prioritate. Stimulentele pentru angajatori trebuie să joace un rol important, deoarece ele ar facilita organizarea de cursuri de pregătire pentru femeile care lucrează în întreprinderile mici și mijlocii și la domiciliu. Pentru a atinge obiectivele Strategiei Europa 2020, pregătirea profesională va trebui corelată îndeaproape cu exigențele pieței muncii, pentru a crea noi oportunități de instruire pentru femei în domeniile științei, matematicii și tehnologiei.

 
  
MPphoto
 
 

  Rovana Plumb (S&D), în scris. Strategia Europa 2020 trebuie să ajute Europa să depășească situația de criză și să devină mai puternică, prin crearea de locuri de muncă și o creștere inteligentă, durabilă și incluzivă, pe baza celor cinci obiective principale ale UE, în ceea ce privește promovarea ocupării forței de muncă. Un sistem puternic de protecție socială, investițiile în politici active pe piața muncii și egalitatea de șanse în ceea ce privește educația și pregătirea profesională sunt esențiale pentru reducerea șomajului și prevenirea excluziunii pe termen lung. Principiul flexisecurității nu se aplică în statele membre cu posibilități reduse de consolidare a sistemelor de protecție socială ca urmare a restricțiilor bugetare și dezechilibrelor macroeconomice precum în România și consider că reducerea segmentării pieței muncii trebuie să se realizeze prin asigurarea unei securități adecvate pentru lucrători, indiferent de tipul de contract. Orice reformă a pieței muncii trebuie introdusă prin realizarea unui consens social ridicat, prin acorduri cu partenerii sociali la nivel național și european. Este esențială adoptarea unui program legislativ, pentru eliminarea diferențelor salariale dintre femei și bărbați cu 1 % pe an, pentru a putea atinge obiectivul reducerii de 10 % până în 2020. Strategia Europa 2020 trebuie să includă obiectivul reducerii sărăciei în rândul femeilor din UE, deoarece 17 % dintre femei trăiesc în sărăcie, acestea fiind în majoritate mame singure, imigrante și femei în vârstă.

 
  
MPphoto
 
 

  Silvia-Adriana Țicău (S&D), în scris. – Strategia UE 2020 trebuie să fie susținută de cadrul financiar 2014-2020. Transportul, energia și comunicațiile reprezintă coloana vertebrală a economiei europene. Investițiile în aceste domenii vor crea locuri de muncă și vor asigura dezvoltarea economică și socială. Politica industrială a Uniunii este un element esențial al Strategiei UE 2020. Dezvoltarea industriei si crearea de locuri de muncă pe teritoriul UE vor asigura competitivitatea Uniunii pe plan internațional

În ultimele decenii, goana companiilor europene după profit a condus la delocalizarea producției industriale către țări terțe, ce au costuri de producție mici, și la pierderea locurilor de muncă în UE. O politică de coeziune puternică și finanțată corespunzător, cuprinzând toate regiunile europene, trebuie să fie un element-cheie complementar al Strategiei UE 2020. Această abordare orizontală este o pre-condiție pentru realizarea cu succes a obiectivelor propuse în cadrul UE 2020, precum și pentru realizarea coeziunii sociale, economice și teritoriale. Un exemplu în acest sens este Strategia UE pentru Regiunea Dunării, care va contribui la prosperitate, dezvoltare economică și socială și la asigurarea securității în regiune. Având în vedere că principala preocupare a cetățenilor europeni rămâne legată de siguranța locului de muncă, consider că Strategia UE 2020 va avea succes doar dacă Europa socială va deveni realitate.

 
  
MPphoto
 
 

  Frédéric Daerden (S&D), în scris. – (FR) Strategia Europa 2020 este ambițioasă, mai ales în domeniul ocupării forței de muncă, iar punerea în aplicare a orientărilor privind ocuparea forței de muncă este un factor benefic. Obiectivele sale sunt fundamentale, mai ales în ceea ce privește finanțarea pensiilor și construirea unui model social european bazat pe bunăstare. Elementele care ar putea sta la baza acestui model social au fost aduse în atenție prin propunerile doamnei Merkel și ale domnului Sarkozy. Într-adevăr, propunerile din pactul de competitivitate includ eliminarea indexării automate a salariilor în funcție de inflație. Argumentul este că o astfel de măsură ar spori competitivitatea și, deci, ar crea locuri de muncă. Nu există dovezi care să arate că așa se va întâmpla. Eliminarea indexării automate ar putea conduce, în anumite circumstanțe, la modificări care vor intensifica inflația și nimeni nu își dorește acest lucru. Există numeroase alte mijloace prin care ne putem strădui să creăm locuri de muncă, precum investițiile strategice sau pregătirea în domenii de viitor. Indexarea salariilor și a indemnizațiilor sociale este un instrument adoptat de unele state, cu scopul de a reduce riscul de sărăcie în rândul lucrătorilor, care este un fenomen în creștere în Europa. Iată, deci, o șansă de a atinge un alt obiectiv al Uniunii pentru 2020: o reducere a numărului de cetățeni săraci cu 20 de milioane.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris.(PT) Strategia Europa 2020 își dezvăluie adevăratul program. Ultimul Consiliu European a confirmat acest lucru. Factorii principali sunt accentuarea liberalizării, deplasarea pieței în noi domenii, flexibilitatea pieței muncii și atacuri fără precedent asupra salariilor și drepturilor sociale. Au fost stabilite instrumentele pentru punerea în aplicare a acestui program: așa-zisa „guvernanță economică” și recentul „pact de competitivitate” franco-german. În practică, se dorește răspândirea și impunerea măsurilor aplicate de Uniunea Europeană și de Fondul Monetar Internațional în mai multe state membre, în cadrul așa-ziselor „planuri de asistență”, care au consecințe catastrofale din punct de vedere economic și social. Aplicarea măsurilor propuse maschează cauzele reale ale dificilei situații economice și sociale din țări precum Portugalia. Mai mult, ea ar avea consecințe deosebit de grave pentru aceste state și pentru condițiile de trai ale cetățenilor acestora. Drepturile lucrătorilor și cetățenilor europeni sunt puse în pericol, ca într-o adevărată cruciadă împotriva ocupării forței de muncă și a drepturilor sociale. Se dorește deteriorarea acestor drepturi, prin atacarea salariilor, mărirea vârstei de pensionare și eliminarea restricțiilor asupra liberei circulații a lucrătorilor în UE. Aceasta ar putea conduce la devalorizarea forței de muncă din UE și la o flexibilitate mult sporită a legislației privind ocuparea forței de muncă.

 
  
MPphoto
 
 

  Danuta Jazłowiecka (PPE), în scris.(PL) A trecut un an de la adoptarea noii strategii Europa 2020 și a sosit momentul să tragem primele concluzii. Strategia a fost primită cu un oarecare scepticism, ceea ce este rezonabil, ținând cont de eșecul aproape complet al Strategiei de la Lisabona. Mulți observatori preconizează că acesta nu va rămâne decât un document lipsit de substanță, plin de obiective pe cât de nobile, pe atât de nerealiste. Cred că nimeni nu a uitat obiectivul fundamental al Strategiei de la Lisabona, și anume ca până în 2010 Uniunea să devină cea mai competitivă economie din lume. Unde ne aflăm acum? Crizele economice și bugetare din zona euro au obligat Uniunea să se lupte pentru supraviețuire, nu pentru poziția de lider economic global.

Strategia Europa 2020 este și ea sortită eșecului? Avem motive întemeiate pentru a crede acest lucru. În loc să ne gândim la cum să creăm o economie bazată pe cunoaștere și inovare sau la modul în care putem reduce excluziunea socială, discutăm măsura în care va fi limitată finanțarea în bugetul comunitar. Este din ce în ce mai evident faptul că nu există voința politică de a aborda strategia propusă de Comisie. Se pare, încă o dată, că problema unei viziuni pe termen lung pentru dezvoltarea Uniunii a fost umbrită de problemele actuale. Pentru ca Comunitatea să-și poată păstra locul în economia globală, pentru a putea concura nu numai cu SUA, ci și cu China, dar și cu Brazilia și India, ea trebuie să-și stabilească obiective pe termen lung și să le urmărească în permanență. Avem deja un plan, acum trebuie doar să ne asigurăm că el este pus în aplicare în mod corect.

 
  
MPphoto
 
 

  Ádám Kósa (PPE), în scris.(HU) Strategia Europa 2020 nu numai că depășea limitele Strategiei de la Lisabona la momentul formulării sale, ci trebuia ajustată în mod explicit la noua perioadă de criză. Mai mult, acum ea trebuie să reflecteze la perioada de guvernanță economică și salvarea monedei euro. Noile state membre trebuie să se asigure că își vor păstra libertatea de circulație și competitivitatea, necesare pentru a-și rezolva gravele probleme structurale și de ocupare a forței de muncă pe care nu au reușit să le elimine după prăbușirea regimului politic comunist. Deciziile greșite și neglijențele guvernamentale grave din trecut ne obligă să acordăm atenție situației familiilor: piața muncii nu este formată doar din angajatori și angajați, ci și din familii multigeneraționale, cu legături mai mult sau mai puțin strânse. Acestea nu reprezintă doar baza societății, ci și cheia către viitorul acesteia. O cooperare mai apropiată între generații ar putea accentua ocuparea forței de muncă (ocuparea mamelor tinere, sprijinirea persoanelor cu handicap în găsirea unui loc de muncă, menținerea activității persoanelor în vârstă, chiar și în sectorul civil), iar planificarea comună (de exemplu în situația locuințelor) ar putea contribui la evitarea crizelor de îndatorare și a falimentelor la nivel individual și familial. Astfel de amenințări, coroborate cu cuantumul ridicat al ratelor bancare, sunt suficiente pentru a obliga o familie să apeleze la surse de venituri nu tocmai legale. Abordările tradiționale nu mai sunt fezabile. Va fi nevoie de noi abordări, fiindcă noile modele nu mai sunt suficiente, iar Uniunea Europeană trebuie să înțeleagă acest lucru. Totodată, UE trebuie să susțină soluții care, în acest moment, pot părea neconvenționale.

 
  
MPphoto
 
 

  Zita Gurmai (S&D), în scris. Strategia Europa 2020 este unul dintre cele mai importante proiecte pe care le-am elaborat, însă acest lucru nu îi garantează și succesul. Principiul egalității de gen trebuie inclus în toate obiectivele, în toate inițiativele emblematice și în reformele naționale. Femeile trebuie luate în calcul în toate domeniile strategice. Metoda coordonării deschise este o metodă deficitară de atingere a obiectivelor comune; prin urmare, rezultatele vor fi obținute doar dacă va exista un angajament real!

Obiectivele de ocupare a forței de muncă potrivit Strategiei Europa 2020 prevăd creșterea ocupării femeilor. Acest obiectiv, împreună cu reconcilierea activității profesionale cu viața de familie și eliminarea stereotipurilor de gen pe piața muncii reprezintă o obligație. Femeile trebuie implicate mai mult în activitățile de pregătire profesională, în domeniile științifice și educaționale considerate, prin excelență, masculine. Trebuie să punem capăt segregării pieței muncii pe criterii de gen, mai ales în ceea ce privește noile locuri de muncă ecologice.

Includerea completă a femeilor pe piața muncii reprezintă un mod de a pune capăt crizei demografice. Dacă oferim locuri de muncă sigure și decente, mijloacele necesare pentru reconcilierea vieții profesionale cu cea familială și dacă reușim să îi determinăm pe bărbați să se implice mai mult în activitățile gospodărești, toate studiile arată că femeile vor fi mai dispuse să aibă copii.

 
  
MPphoto
 
 

  Lena Kolarska-Bobińska (PPE), în scris. Strategia Euro 2020 se referă la creșterea economică și la ocuparea forței de muncă. Trebuie să reținem că un sistem energetic inteligent reprezintă viitorul, atât în ceea ce privește mediul, cât și locurile de muncă. Un astfel de sistem ne va permite să separăm creșterea economică de consumul de energie. În această situație, vom putea produce mai mult cu același consum energetic sau cu un consum energetic inferior și vom putea crea mii de locuri de muncă ce nu pot fi externalizate. Trebuie să ne asigurăm că energia inteligentă nu va rămâne un vis. Astăzi construim o infrastructură energetică complet nouă în Europa. Trebuie să ne asigurăm că aceasta va micșora diferențele dintre Europa Occidentală și Europa Centrală în ceea ce privește locurile de muncă durabile. O Europă cu două viteze în domeniul energiei nu va rezolva problemele sărăciei sau ineficienței energetice. Trebuie să ajutăm regiunile rămase în urmă, chiar dacă acest lucru nu este ușor în realitatea economică actuală. Avem nevoie de un sistem energetic inteligent pentru toți cetățenii Europei. Nu trebuie adoptat un sistem fragmentat, în care unii cetățeni vor vedea viitorul cu 50 de ani mai târziu decât alții. Practic, avem nevoie de locuri de muncă în domeniul energiei inteligente pentru toți europenii, nu numai pentru cei care le-ar fi primit chiar și fără Europa.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. Imediat după aderarea Letoniei la UE, guvernul leton a decis că, pentru alocarea resurselor din fondurile UE, era suficient să se declare că Letonia reprezintă o singură regiune. (Polonia este împărțită în 16 regiuni).

Prin urmare, una dintre cele 4 regiuni ale Letoniei, Latgale, rămâne una dintre cele mai neprotejate. Solicitarea de fonduri în Latgale este mult mai ineficientă decât la nivelul întregului stat. Această situație se reflectă și pe piața muncii din Latgale. În timp ce rata șomajului în capitala Letoniei, Riga, este de 8-9 %, în Latgale ea atinge 20-25 %. Programele europene de ocupare a forței de muncă sunt inaccesibile populației din orașe precum Livani, Preili, Kraslava, Ludza, Aglona și Dagda.

În loc să rezolve problema organizării și stimulării producției în Latgale, guvernul leton mărește în continuu impozitele, ceea ce conduce la falimentarea în masă a întreprinderilor mici și mijlocii. Pentru a evita tensiunile sociale, locuitorii din Latgale primesc lunar o indemnizație de 100 de LVL.

Politica guvernului leton a condus la emigrarea a peste 150 000 de lucrători. Solicit Comisiei Europene să intervină de urgență în această situație. Trebuie elaborat un cadru de ocupare a forței de muncă pentru regiunile periferice ale UE, precum Latgale.

 
  
  

PREZIDEAZĂ: Gianni PITTELLA
Vicepreședinte

 
  
MPphoto
 
 

  Președinte. − Următorul punct pe ordinea de zi este votarea.

(Pentru rezultatele votului: vă rugăm să consultați procesele-verbale)

 
  

(1) Vă rugăm să consultați procesul-verbal.

Ultima actualizare: 30 iunie 2011Notă juridică