Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2009/2150(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

A7-0034/2010

Dezbateri :

PV 24/03/2010 - 21
CRE 24/03/2010 - 21

Voturi :

PV 25/03/2010 - 8.3
CRE 25/03/2010 - 8.3
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2010)0089

Stenograma dezbaterilor
Joi, 17 februarie 2011 - Strasbourg Ediţie JO

7. Explicații privind votul
Înregistrare video a intervenţiilor
PV
  

Explicații orale privind votul

 
  
  

Raport: Pablo Zalba Bidegain (A7-0210/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Miroslav Mikolášik (PPE).(SK) Dle președinte, doresc să menționez câteva aspecte despre votul privind clauza de salvgardare bilaterală. Sprijin adoptarea regulamentului privind punerea în aplicare a unei clauze de salvgardare a Acordului de liber schimb între UE și Coreea. De asemenea, sprijin toate propunerile de amendament care solicită Comisiei să monitorizeze punerea în aplicare adecvată și la timp a acestui instrument juridic pentru a preveni provocarea de daune grave industriilor din UE și pentru a ține seama de interesele legitime ale statelor membre cu privire la situația economică specifică din anumite sectoare ale industriei de prelucrare.

Acordul de liber schimb va afecta în diferite moduri sectoarele industriale ale statelor membre și, prin urmare, în cazuri excepționale, trebuie să avem posibilitatea de a pune în aplicare măsuri de protecție la nivel regional. După părerea mea, regiunile vizate trebuie să poată avea posibilitatea de a aplica măsuri în vederea prevenirii unui impact negativ grav asupra economiei și forței de muncă la nivel regional.

 
  
  

Raport: Robert Sturdy (A7-0034/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Claudio Morganti (EFD).(IT) Dle președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor, doresc să subliniez faptul că săptămâna trecută șase state membre importante ale UE - Franța, Germania, Italia, Spania, Polonia și Portugalia - au afirmat că Europa nu trebuie să mai fie atât de ingenuă.

Cele șase state solicită o apărare mai eficientă și mai strategică a comerțului extern european deoarece sunt în joc păstrarea și dezvoltarea modelului economic și social european. Cele șase state indică faptul că Uniunea Europeană a deschis, în vederea accesului țărilor terțe, 80 % din piețele sale, în timp ce alte economii dezvoltate nu au deschis decât 20 % din piețele lor. Prin urmare, este clar că există anumite asimetrii în comerțul extern și conceptul reciprocității trebuie dezvoltat. Această problemă a doborât multe dintre întreprinderile mici și mijlocii din UE, deoarece acestea se confruntă cu o concurență neloială care le împiedică să fie competitive în cadrul piețelor.

Dle președinte, eu sunt din Prato, un oraș care cândva se mândrea cu cea mai importantă industrie textilă din Europa. Astăzi, concurența neloială din partea Asiei l-a transformat într-un oraș-fantomă deoarece întreprinderile din Prato au fost ruinate complet. Toate aceste motive ne-au determinat să votăm împotriva acestui acord.

 
  
  

Raport: Ivailo Kalfin (A7-0019/2011)

 
  
MPphoto
 

  Sergej Kozlík (ALDE).(SK) Dle președinte, în cadrul revizuirii garanțiilor bugetare furnizate de UE Băncii Europene de Investiții (BEI), sprijin îndeosebi elementele dezvoltate pentru a spori avântul acestei instituții. În ceea ce privește viitoarele perspective, în primul rând se vizează consolidarea și utilizarea într-o mai mare măsură a mandatului extern al băncii în perioada 2014-2020 cu privire la sporirea volumului împrumuturilor și a calității acestora.

De asemenea, sprijin intenția de a permite BEI să reinvestească rambursările de capital de risc și de împrumuturi speciale provenite de la operațiuni mai vechi, în operațiuni noi de același tip în sprijinul țărilor partenere. Pentru îmbunătățirea accesului grupurilor cu resurse scăzute din statele eligibile la resurse financiare, ar trebui alocate BEI, cât mai repede, fonduri suplimentare de 500 de milioane de euro pentru finanțarea microcreditelor.

 
  
MPphoto
 
 

  Claudio Morganti (EFD).(IT) Dle președinte, am votat împotriva acestui raport deoarece consider că este inacceptabil să sprijinim investițiile în țări terțe în loc să facilităm investițiile pentru întreprinderile mici și mijlocii europene, care reprezintă cu adevărat cea mai importantă rețea economică a Uniunii. Mă declar în mod ferm împotriva includerii Turciei printre statele aflate în faza de preaderare: Doresc să subliniez că Turcia încă ocupă în mod ilegal o parte din teritoriul Ciprului, un stat membru al UE.

În plus, nu există nicio garanție a transparenței în momentul în care Banca Europeană de Investiții (BEI) acordă Uniunii garanții și finanțează țările terțe. Aș sublinia că cetățenii europeni contribuie la fondurile BEI, motiv pentru care trebuie acordată prioritate investițiilor în cadrul Europei înseși. Multe dintre investițiile sprijinite de BEI sunt în state în care au loc conflicte și revolte împotriva diferitelor regimuri.

Raportul urmărește extinderea garanțiilor Uniunii și către alte state, precum Cuba, cunoscute pentru lipsa lor de democrație.

 
  
  

Recomandare: Robert Sturdy (A7-0034/2011)

 
  
MPphoto
 

  Cristiana Muscardini (PPE).(IT) Dle președinte, am votat cu convingere în favoarea clauzei de salvgardare din raportul elaborat de dl Zalba Bidegain, căruia îi mulțumesc încă o dată pentru munca excelentă depusă, dar ne-am abținut, cu un oarecare regret, în ceea ce privește Acordul de liber schimb între UE și Coreea. Am făcut acest lucru cu regret deoarece, deși acest acord deschide într-adevăr o nouă piață importantă pentru Uniune, facilitând viitoare acorduri comerciale cu alte state care sunt parteneri economici ai UE, este, de asemenea, adevărat că încă mai există numeroase îndoieli și rețineri. Aceste îndoieli și rețineri afectează sectoarele comerciale majore, îndeosebi industria autovehiculelor, dar și industriile textilă și agricolă.

Deși Europa nu a definit încă regulamentul privind indicarea pe etichetă a țării de origine a produselor din afara Uniunii Europene, noi continuăm să oferim statelor un statut privilegiat pentru importul de produse în Europa fără norme stricte în vederea garantării unei adevărate egalități între companii și a unor informații corecte pentru consumatori.

Abținerea noastră confirmă faptul că suntem în favoarea unei piețe libere, însă a unei piețe care include garanțiile necesare, dat fiind că ne opunem încheierii de acorduri comerciale care nu garantează într-o măsură adecvată normele privind concurența.

 
  
MPphoto
 

  Miroslav Mikolášik (PPE).(SK) Dle președinte, Acordul de liber schimb între UE și Coreea va aduce nenumărate beneficii industriei, întreprinderilor, antreprenorilor și lucrătorilor din cadrul UE. Acesta va contribui la creșterea economică globală și va oferi noi oportunități eficiente pentru bunurile și serviciile europene. Cu toate acestea, anumite industrii vor fi expuse unei concurențe suplimentare, iar UE ar trebui, prin urmare, să asigure o monitorizare eficientă a punerii în aplicare a acordului, o soluționare rapidă a disputelor și o protejare ulterioară rapidă a intereselor legitime ale industriei europene și ale antreprenorilor europeni.

Este evident faptul că respectarea cu strictețe a standardelor de muncă, tehnice și ecologice, precum și a prevederilor privind protejarea concurenței echitabile trebuie garantată de ambele părți implicate. Bunurile și produsele plasate pe piața europeană trebuie să respecte toate standardele Uniunii Europene și salut stabilirea unei comisii de monitorizare a industriei autovehiculelor care ar trebui să sprijine prevenirea așa-numitului protecționism ascuns prin noi bariere tehnice care stau în calea comerțului.

Prin urmare, sunt în favoarea aprobării finale a acordului în cauză, cu condiția creării, de asemenea, a unui mecanism de salvgardare bilateral, în vederea prevenirii unor posibile daune grave asupra industriilor statelor membre sau chiar a amenințării unor astfel de daune.

 
  
MPphoto
 

  Seán Kelly (PPE).(GA) Dle președinte, am votat în favoarea acestui acord. I-am urmărit evoluția încă de la început și am fost încântat să aflu că a fost acceptat astăzi.

În cadrul unui seminar care a avut loc la Bruxelles săptămâna trecută, un economist de încredere a afirmat că acesta este unul dintre cele mai bune acorduri de liber schimb încheiate până acum de Uniunea Europeană. De asemenea, acesta a afirmat că 90 % dintre aceste acorduri nu fac doi bani. În orice caz, salut oportunitatea pe care acest acord o oferă produselor agricole, îndeosebi whisky-ului, cărnii de porc și lactatelor. Sper că se va profita de această oportunitate.

De asemenea, este foarte bine că acesta conține și o clauză de salvgardare, deoarece, dacă nu se îndeplinesc obiectivele vizate, putem revizui acest acord. Prin urmare, sunt încântat că acesta a fost acceptat.

 
  
MPphoto
 
 

  Bendt Bendtsen (PPE).(DA) Dle președinte, cred că acest acord finalizat astăzi aici este cu adevărat minunat și nu regret decât că există anumite persoane care au crezut că ar putea proteja întreprinderile europene ineficiente votând împotriva acestui acord. Coreea de Sud este a 15-a cea mai dezvoltată economie din lume și a treia din Asia. Vor exista oportunități din ce în ce mai bune pentru export. Avem o țară cu o considerabilă creștere economică, cu o populație de 50 de milioane de locuitori și cu o putere de cumpărare din ce în ce mai mare. Acordul va furniza pur și simplu Europei oportunitatea de a deveni și mai competitivă în anumite sectoare de servicii în care este deja extrem de competitivă: printre acestea se numără telecomunicațiile, mediul, transporturile maritime și serviciile financiare și juridice. De asemenea, aș dori să subliniez astăzi faptul că statele AELS au semnat un acord de liber schimb încă din 2006, fapt care a determinat, printre altele, triplarea exporturilor Norvegiei către Coreea de Sud din 2006. Prin urmare, acesta este un acord foarte bun pentru Europa și am votat în favoarea sa.

 
  
  

Propunere de rezoluție B7-0120/2011

 
  
MPphoto
 

  Pino Arlacchi (S&D). - Dle președinte, Europa ar putea face multe lucruri pentru a sprijini democrația egipteană și unul dintre cele mai importante ar fi să privească evenimentele din Egipt ca parte a unui val real de democratizare.


În doar câteva săptămâni s-a prăbușit o dictatură și, în același timp, a dispărut și o serie de stereotipuri, precum teoria privind un conflict al civilizațiilor.

La momentul actual, în lumea arabă nu are loc niciun fel de conflict între civilizații - ba dimpotrivă. Tinerii egipteni își riscă viața pentru aceleași valori pe care le protejăm și noi. Aceștia demonstrează că democrația este o aspirație universală și că nicio cultură, religie sau civilizație nu este împotriva acesteia.

Totuși, există o armată de sceptici și pesimiști care continuă să diminueze și să distorsioneze semnificația tranziției către democrație a poporului egiptean.

Cetățenii generează tot felul de îndoieli, descriind ultimul progres drept o „lovitură de stat” ca și cum aceste evenimente ar fi deschis pur și simplu calea către un guvern islamic ce va sfârși într-o altă tiranie.

Dacă dorim să sprijinim poporul egiptean, ar trebui să fim gata să combatem aceste viziuni reacționare privind derularea istoriei.

 
  
MPphoto
 

  Adam Bielan (ECR).(PL) Dle președinte, Egiptul este un partener economic și comercial important al Uniunii Europene. Mulți cetățeni din Polonia își petrec vacanța în Egipt în mod regulat. În ultimele săptămâni, am fost martorii unei revolte naționale în Egipt, care a dus la înlăturarea de la putere a regimului Mubarak după 30 de ani de totalitarism. Întotdeauna este bine când interesele cetățenilor se află pe primul plan, iar egiptenii merită ca victoria să le fie recunoscută. Am votat în favoarea propunerii de rezoluție și, astfel, mi-am exprimat speranța privind o stabilizare rapidă a situației politice din Egipt și dezvoltarea în continuare a unor relații bune cu statele Europei. Nu cu mult timp în urmă, am fost martorii unor evenimente scandaloase privind discriminarea creștinilor copți, chestiune care transformă concentrarea eforturilor diplomatice ale UE asupra stabilizării, legislației și ordinii din Egipt într-o condiție esențială pentru ca relațiile reciproce să se dezvolte corespunzător. De asemenea, este necesar să se depună toate eforturile posibile pentru garantarea faptului că alegerile viitoare se vor organiza într-un mod care nu va atrage critici și care va respecta standardele democratice.

 
  
MPphoto
 

  Bernd Posselt (PPE).(DE) Dle președinte, sprijinim cu entuziasm trecerea Egiptului la un regim democratic, însă este important să realizăm că alegerile libere nu sunt suficiente. Avem nevoie de o abordare integrată pentru a oferi cetățenilor perspective - un fel de Plan mediteranean, un fel de Plan Marshall pentru Africa de Nord și Egipt. Un astfel de plan va oferi cetățenilor perspective sociale, va consolida politica în domeniul educației, va consolida întreprinderile mici și mijlocii, va garanta combaterea criminalității și a corupției și, în primul rând, va iniția o cooperare strânsă în domeniul politicii energetice, Africa de Nord și Europa având foarte multe beneficii în materie de energie solară pe care să și le ofere una alteia.

Mai avem încă de dus la îndeplinire adevăratele sarcini majore. Democrații egipteni au dus la bun sfârșit prima etapă; acum depinde de noi să ne ridicăm la nivelul așteptărilor.

 
  
MPphoto
 

  Traian Ungureanu (PPE). - Dle președinte, situația din Egipt se află în continuă schimbare, dar oare în ce direcție se îndreaptă?

Deși ne-am exprimat în mod corect sprijinul față de dorința poporului de a avea o societate deschisă, ar trebui să fim conștienți de problemele complexe, și nesoluționate deocamdată, din Egipt și din Orientul Mijlociu. Situația din Egipt ar putea fi descrisă în mod adecvat drept o revoltă în așteptarea unei revoluții. O nouă generație a adus inovare în Egipt, însă capacitățile mijloacelor de comunicare socială nu sunt suficiente. Egiptul încă se mai află cu câțiva pași în urmă, în cadrul său încă domnesc antisemitismul și practicile extreme.

UE încă nu a formulat o politică adecvată în ceea ce privește noile evoluții din Africa de Nord. Egiptul are nevoie de sprijinul nostru, însă avem nevoie de un Egipt guvernat de legislație și de demnitatea umană. Sarcina noastră de-abia începe. Să nu uităm ultimul mesaj transmis de Iran, unde parlamentul a solicitat executarea liderilor opoziției. Acest fapt dovedește că trebuie să fim bine pregătiți și să ne menținem pe poziții.

 
  
MPphoto
 

  Anneli Jäätteenmäki (ALDE). - (FI) Dle președinte, propunerea de rezoluție este bună și adoptă o poziție în favoarea unor schimbări democratice și pașnice. Probabil totuși merită amintit și recunoscut faptul că, timp de 30 de ani, UE și Vestul au sprijinit regimul Mubarak. Stabilitatea a fost foarte importantă pentru UE. Adică echilibrul și aprovizionarea cu petrol și, în plus, faptul că s-au făcut bani din comerțul cu arme. Acum UE trebuie să găsească mijloace, inclusiv măsuri financiare, pentru a spori sprijinul acordat actorilor societății civile, atât în Egipt, cât și în alte state nedemocratice din Africa și din lumea arabă.

Cred că faptul că această rezoluție nu menționează deloc comerțul cu arme dintre statele UE și Egipt și alte state nedemocratice constituie un obstacol. Comerțul cu arme trebuie să se desfășoare în conformitate cu acordurile internaționale privind drepturile omului și tratatele umanitare.

 
  
MPphoto
 
 

  Miroslav Mikolášik (PPE).(SK) Dle președinte, Egiptul se află la începutul procesului de democratizare. Cred că toate victimele care și-au pierdut viața în timpul revoluției ar trebui răzbunate printr-un progres în direcția democrației. Europa ar trebui cu siguranță să sprijine acest proces și consider că vom găsi mijloace de a preveni Egiptul să se îndrepte către totalitarism, de exemplu, printr-un pas extrem către o mișcare musulmană militantă care nu respectă normele democratice și care ar constitui un obstacol în calea alegerilor democratice și a aplicării societății civile. Consider că Egiptul își va menține acordurile internaționale încheiate cu vecinii săi, inclusiv cu Israel, chiar și în aceste noi condiții, și că acesta va deveni o societate care își va trata toți cetățenii în mod egal, inclusiv pe cei care nu sunt musulmani și pe creștini.

 
  
  

Propunere de rezoluție B7-0129/2011

 
  
MPphoto
 
 

  Bernd Posselt (PPE).(DE) Dle președinte, această propunere de rezoluție reprezintă un alt pas important în direcția corectă, însă doar atât. Cu toate acestea, după cum a propus și dl comisar Hahn, se vorbește acum despre o strategie pentru regiunea Dunării mai degrabă decât despre o strategie pentru Dunăre, deoarece nu se vizează numai curățarea fluviului - oricât de important ar fi acest aspect - ci și o cooperare la nivelul unei regiuni majore care se întinde de la Bavaria și Baden-Württemberg, trece prin fosta Austro-Ungarie și cuprinde regiuni întinse din Balcani. Sunt încântat că, în urma cererii noastre, în cadrul strategiei au fost incluse și Boemia și Slovenia, chiar dacă acestea nu sunt situate direct pe Dunăre.

În acest scop, aș dori, de asemenea, ca în cadrul acestei strategii să se includă și viitoarele proiecte, ca de exemplu, principala linie de cale ferată de la Strasbourg la Bratislava și Budapesta, TEN 17 și alte proiecte care nu vizează neapărat regiuni situate direct pe Dunăre, ci care doar se intersectează cu aceasta în mod repetat și care sunt de o importanță strategică pentru regiunea Dunării. În ceea ce mă privește, salut în mod deosebit articolele 36-40, care vizează cultura și implicarea societății civile deoarece, fără acestea, strategia pentru regiunea Dunării nu va constitui un succes.

 
  
  

Propunere de rezoluție B7-0101/2011

 
  
MPphoto
 

  Adam Bielan (ECR).(PL) Dle președinte, timp de mulți ani a fost clar faptul că sistemul juridic din Rusia s-a aflat deseori în conflict cu standardele convențiilor internaționale și cu drepturile omului. Majoritatea cazurilor care se prezintă în fața Curții de Justiție și aici, la Strasbourg, sunt împotriva Rusiei. Independența instanțelor ruse este, prin urmare, pusă la mare îndoială. Evenimente recente, precum procesul dlui Khordorkovsky și arestarea manifestanților constituie exemple clare în acest sens. Crimele misterioase și bătăile din Rusia constituie aspecte care întăresc convingerile privind faptul că acest stat nu este un stat de drept.

Sper că propunerea de rezoluție pe care am adoptat-o astăzi va ajuta reprezentanții organismelor Uniunii Europene să abordeze aceste aspecte controversate în relațiile diplomatice cu Rusia. Doresc să îmi exprim neliniștea cu privire la autoritățile ruse referitor la situația dramatică privind drepturile omului și la restricțiile impuse în Rusia societății civile. Invit instituțiile internaționale să exercite o presiune diplomatică asupra autorităților ruse în vederea restabilirii statului de drept și a respectului față de drepturile omului și ale cetățenilor în Rusia.

 
  
MPphoto
 

  Tunne Kelam (PPE). - Dle președinte, am votat în favoarea acestei rezoluții. Cu toate acestea, în urma compromisurilor, punctul (8) a devenit prea ambiguu și evaziv.

UE trebuie să adopte măsuri concrete pentru a arăta că este hotărâtă să sprijine o îmbunătățire reală a situației privind statul de drept din Rusia.

Deși contactele economice și politice trebuie continuate, trebuie transmis un semnal clar acelor funcționari ai statelor membre considerați responsabili pentru încălcări grave ale legislației pentru a îi informa pe aceștia cu privire la faptul că nu sunt bine-veniți în capitalele sau în stațiunile turistice ale Europei.

În acest context, nu consider adecvată transmiterea unei invitații oficiale președintelui Medvedev pentru a se adresa Parlamentului European până când acesta nu va duce la îndeplinire promisiunile făcute privind îmbunătățirea situației referitoare la statul de drept în Rusia.

 
  
MPphoto
 

  Laima Liucija Andrikienė (PPE). - Dle președinte, salut faptul că am adoptat în cele din urmă rezoluția privind acest aspect foarte important. Timp de mulți ani am urmărit îndeaproape evoluția politică și situația referitoare la statul de drept din Rusia. De curând, în luna septembrie anul trecut, am avut șansa de a vizita Rusia alături de o delegație oficială a Subcomisiei pentru drepturile omului.

Pe parcursul vizitei în Rusia, asistând la procesul fostului președinte al companiei Yukos, Mikhail Khodorkovsky, și al asociatului acestuia, Platon Lebedev, am avut oportunitatea deosebită de a observa cum se menține statul de drept în Rusia. Procesul lui Khodorkovsky și al lui Lebedev reprezintă numai unul dintre numeroasele exemple ostentative de aplicare selectivă a statului de drept în Rusia, care demonstrează că nu există, de fapt, un stat de drept real. Dacă Rusia dorește să fie un partener strategic al UE, aceasta trebuie să urmeze calea unei modernizări cuprinzătoare. Orice plan de modernizare va constitui un eșec dacă statul de drept nu este dezvoltat în mod ferm în Rusia.

 
  
MPphoto
 
 

  Bernd Posselt (PPE).(DE) Dle președinte, semnele minuscule care indicau începutul unui stat de drept în Rusia dispar treptat, iar statul nu numai că nu avansează, ba, mai mult, înregistrează regrese. Responsabil pentru această situație este dl Putin. Dl Putin provoacă această deteriorare a statului de drept. Trebuie să conștientizăm că dl Putin nu este soluția la această problemă, ci, mai degrabă, este o parte majoră a problemei. Președintele Medvedev nu a dovedit încă - și sunt de acord cu dl Kelam - că dlui nu este numai fața carismatică a dlui Putin, fața puțin mai prietenoasă, ci că acesta încearcă, de fapt, să consolideze statul de drept într-o măsură mai mare în acest stat membru al Consiliului Europei care, la urma urmei, este obligat să asigure statul de drept în temeiul Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului.

În această măsură trebuie să fim extrem de critici; bineînțeles, trebuie să menținem un dialog însă, de asemenea, trebuie să garantăm că statul de drept va avea prioritate. Este șocant faptul că instanța care a emis sentința în cazul dlui Khodorkovsky a afirmat public acum că Moscova a fost cea care a ordonat pronunțarea acestui verdict. Acest fapt nu are absolut nicio legătură cu statul de drept.

 
  
  

Propunerea de rezoluție B7-0097/2011

 
  
MPphoto
 

  Ramona Nicole Mănescu (ALDE). - Am votat în favoarea acestei rezoluții, însă, deoarece nu s-a făcut referire în textul final la rolul politicii de coeziune, am semnat împreună cu colegi din celelalte grupuri politice un amendament în acest sens și astăzi a și fost votat.

Fondurile structurale și principiile de bază ale politicii de coeziune, precum abordarea integrată, guvernanța pe mai multe niveluri și parteneriatul real, reprezintă elemente esențiale în realizarea obiectivelor Strategiei 2020 și, prin urmare, trebuie să fie complet integrate în aceasta. Sunt de acord că avem nevoie de o agendă socială ambițioasă, care să includă combaterea sărăciei și excluziunii sociale, însă, pentru a putea crea locuri de muncă durabile, trebuie să avem în primul rând o economie competitivă, iar rolul politicii de coeziune este tocmai acesta. Prin urmare, dacă vom continua să nu acordăm atenția cuvenită politicii de coeziune, peste ani vom contabiliza un eșec al Strategiei UE 2020.

 
  
MPphoto
 
 

  Cristiana Muscardini (PPE).(IT) Dle președinte, încă mai avem de suferit mult timp de acum înainte de pe urma crizei financiare. Frâna acționată asupra economiei reale din cauza neglijențelor financiare trebuie eliberată cât mai repede posibil, pentru a permite pieței unice să își reia procesul de dezvoltare.

Strategia Europa 2020 nu ni se pare a fi cea mai adecvată în vederea asigurării creșterii pe care o vizăm. Obstacolele structurale - precum o guvernanță slabă, metoda interguvernamentală în comparație cu metoda comunitară, obiectivele procentuale și numerice asemănătoare celor utilizate în cadrul planurilor pe cinci ani ale fostei Uniuni Sovietice și prevederea de programe care nu oferă nicio certitudine privind ducerea lor la îndeplinire - îmi amintesc de toate eșecurile pe care le-am îndurat, cel cu privire la Lisabona nefiind ultimul, fără a realiza că prioritățile noastre absolute ar trebui să fie crearea de locuri de muncă și soluționarea șomajului.

Avem nevoie de un imbold, de eforturi și de impulsuri pe care, din păcate, nu le regăsesc în cadrul strategiei propuse. „Eliberare” trebuie să devină mottoul nostru, însă este de asemenea extrem de importantă definirea unor norme de prevenire a creării și consolidării monopolurilor și de garantare a faptului că cei care vor beneficia de pe urma acestui fapt vor fi cetățenii și economia ca întreg, nu vreun grup financiar sau politic mai neînduplecat decât celelalte.

 
  
  

Propunere de rezoluție B7-0114/2011

 
  
MPphoto
 

  Pino Arlacchi (S&D). - Dle președinte, creșterea rapidă a prețurilor a constituit o povară pentru persoanele cu venituri reduse din statele în curs de dezvoltare, care își cheltuiesc aproximativ jumătate din venituri pe produse alimentare.

Acest fapt solicită un răspuns integrat din partea comunității internaționale. Este nevoie urgentă de implicarea deschisă a UE în chestiunile privind securitatea alimentară globală. Rezoluția aprobată astăzi reprezintă un prim pas în direcția corectă.

Rezoluția prevede că dreptul la hrană este un drept fundamental al omului și face o serie de recomandări utile. Cu toate acestea, trebuie să continuăm cu propuneri suplimentare. Trebuie să schimbăm aspectele politicilor PAC de sprijin acordat la nivel internațional care nu sunt în conformitate cu sarcina privind sporirea producției alimentare globale, cu respectarea deplină a preocupărilor ecologice, a siguranței alimentare și a standardelor de muncă.

 
  
MPphoto
 

  Marek Józef Gróbarczyk (ECR).(PL) Dle președinte, hrana este, de asemenea, de importanță strategică pentru Uniunea Europeană. Hrana trebuie produsă și, de asemenea, este importantă pentru piețele muncii. Doresc să îmi îndrept atenția în principal asupra unei industrii care, alături de altele, este, de asemenea, o sursă de producție a hranei - pescuitul. Industria pescuitului este una dintre industriile care furnizează UE și pieței mondiale o cantitate considerabilă de alimente. Totuși Uniunea Europeană este cel mai mare importator de produse din pește din alte regiuni ale lumii. Liberalizarea excesivă a acestei piețe poate determina colapsul ei și, prin urmare, pierderea acestei surse de hrană din Europa. Prin urmare, trebuie acordată atenție acestui aspect al politicii comune.

 
  
MPphoto
 

  Anneli Jäätteenmäki (ALDE). - (FI) Dle președinte, aceasta este o chestiune extrem de importantă. La momentul actual, în întreaga lume, există un miliard de persoane care nu dispun de hrană suficientă. Din momentul în care UE și-a stabilit drept obiectiv eradicarea foametei și a sărăciei, lucrurile au urmat exact direcția opusă.

Am votat în favoarea acestei propuneri de rezoluție și sper ca Înaltul Reprezentant al UE, baroneasa Ashton, să facă securitatea alimentelor, și toate aspectele legate de aceasta, una dintre prioritățile politicii externe a UE. Evident, și Parlamentul și UE în ansamblul lor ar trebui să o sprijine în acest sens. Este important ca oamenii să aibă alimente, să aibă posibilitatea de a își cumpăra alimente și este important ca aici, în UE, să discutăm de asemenea despre necesitatea de a pune capăt scandalurilor legate de alimente.

 
  
MPphoto
 

  Jarosław Kalinowski (PPE).(PL) Dle președinte, un miliard dintre cetățenii lumii suferă de foame. În 2008, creșterea prețurilor produselor alimentare a cauzat revolte în 30 de state. Astăzi, ne confruntăm cu o situație similară. Această situație a fost cauzată, în plus, și de criza economică generală, iar acum este și mai necesar să ne concentrăm eforturile pentru a găsi mijloace de distribuire a produselor alimentare la scară globală.

Prețurile alimentelor cresc, însă profiturile agricultorilor scad. Și acestui aspect ar trebui să i se acorde o atenție sporită. Din păcate, în Uniunea Europeană se uită că politica agricolă comună este, în principal, o politică ce intenționează să asigure aprovizionarea cu alimente de înaltă calitate, la un preț adecvat pentru toți consumatorii europeni, cu garantarea unui venit decent pentru agricultori. Nu trebuie să mai permitem eliminarea instrumentelor care reglementează piața și care mențin stocurile la niveluri înalte corespunzătoare, în această categorie intrând și stocurile de cereale. De asemenea, este esențială combaterea activităților speculative din cadrul pieței. Este condamnabil faptul că anumite grupuri care dețin puterea condamnă la foamete milioane de persoane din întreaga lume.

 
  
  

Explicații scrise privind votul

 
  
  

Raport: Pablo Zalba Bidegain (A7-0210/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestui raport deoarece clauza de salvgardare prevede posibilitatea de a reinstitui nivelul națiunii celei mai favorizate atunci când au loc importuri în cantități atât de ridicate - fie în termeni absoluți, fie în raport cu producția internă - încât ar putea cauza daune industriei Uniunii Europene, care se află în competiție directă cu produsele importate. Prin urmare, sunt de acord cu introducerea unei clauze de salvgardare și reamintesc că, în temeiul Tratatului de la Lisabona, Parlamentul European are puteri de codecizie alături de Consiliu. Un regulament eficient ar furniza o garanție în caz de eșec al Acordului de liber schimb cu Republica Coreea.

 
  
MPphoto
 
 

  Marta Andreasen (EFD), în scris. Am votat în favoarea raportului Zalba Bidegain privind clauza de salvgardare bilaterală din cadrul Acordului de liber schimb dintre Uniunea Europeană și Republica Coreea deoarece aceasta protejează în mod corespunzător sporirea comerțului cu Coreea, stabilit în Acordul de liber schimb. Mecanismul de salvgardare bilaterală va permite UE să revină la nivelurile anterioare ale națiunii celei mai favorizate dacă acest acord va amenința la un moment dat să pună în pericol industria noastră. Acest acord de liber schimb facilitează accesul sporit al industriei serviciilor, al agriculturii și al industriilor producătoare din UE în cadrul pieței largi și aflate în continuă dezvoltare a Coreei.

 
  
MPphoto
 
 

  Antonello Antinoro (PPE), în scris. (IT) Acesta este un vot extrem de important pentru noua strategie comercială internațională a Uniunii Europene. De fapt, Acordul de liber schimb cu Republica Coreea este primul exemplu dintr-o nouă generație de acorduri care vizează diminuarea barierelor comerciale și necomerciale și extinderea perspectivelor de investiții în statul partener. Imediat după semnarea acestuia în luna octombrie 2009, acordul a fost întâmpinat de numeroase critici dure din partea industriei europene a autovehiculelor care se simțea sever afectată de anumite clauze cedate partenerului coreean, îndeosebi de restituirea drepturilor vamale.

Acele preocupări au dispărut acum parțial, nu în ultimul rând datorită eforturilor depuse de Parlament cu privire la regulamentul conex referitor la clauza de salvgardare atașată acordului și datorită unei clarificări făcute de Guvernul Republicii Coreea privind amendamentele aduse legislației interne privind emisiile de carbon. Astăzi, prin urmare, am confirmat votul Comisiei pentru comerț internațional pentru a permite finalizarea procedurii, dat fiind faptul că aceasta a primit deja aprobarea Consiliului.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris.(LT) La 23 aprilie 2007, Consiliul a autorizat Comisia să demareze negocierile cu Republica Coreea în vederea încheierii unui Acord de liber schimb între UE și Coreea. Acordul cuprinde o clauză de salvgardare bilaterală care prevede posibilitatea de a reinstitui nivelul NPF (națiunea cea mai favorizată) atunci când, în urma liberalizării comerțului, au loc importuri în cantități atât de ridicate și în astfel de condiții încât cauzează sau amenință să cauzeze un prejudiciu grav industriei Uniunii care produce produse similare sau direct concurente. Pentru ca aceste măsuri să devină operaționale, clauza de salvgardare trebuie să fie integrată în legislația Uniunii Europene, cu atât mai mult cu cât trebuie să fie precizate aspectele procedurale ale instituirii măsurilor de salvgardare, precum și drepturile părților interesate. Prezenta propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului constituie instrumentul juridic necesar pentru punerea în aplicare a clauzei de salvgardare din Acordul de liber schimb dintre UE și Coreea. Doresc să subliniez faptul că activitatea legislativă aferentă acestui regulament ar trebui să se limiteze la punerea lui în aplicare, fără a modifica unilateral dispozițiile de bază ale acordului și fără a adopta măsuri care vin în contradicție cu spiritul acordului cu Coreea. De pildă, nu ar trebui să se aducă modificări tipului de măsuri de salvgardare aplicabile, duratei lor de aplicare sau perioadei în care se poate recurge la clauza de salvgardare.

 
  
MPphoto
 
 

  David Campbell Bannerman (ECR), în scris. UKIP (Partidul independent al Regatului Unit) dorește ca Regatul Unit să părăsească Uniunea Europeană și să mențină legături comerciale amicale prin intermediul unui acord de liber schimb încheiat între Regatul Unit și UE, similar celui încheiat cu statele din afara UE, Elveția și Norvegia. Am votat în favoarea acestui Acord de liber schimb între UE și Republica Coreea deoarece acesta poate constitui un model și un tipar pentru un viitor acord de liber schimb între Regatul Unit și UE și deoarece acesta demonstrează că accesul la un comerț favorabil și fără taxe în UE se poate obține și fără ca Regatul Unit (sau Republica Coreea) să fie membru al UE. Acest lucru este valabil îndeosebi în cazul Regatului Unit care este cel mai mare partener comercial unic al UE. Un acord de liber schimb între Regatul Unit și UE ar putea pur și simplu să respecte modelul acordurilor comerciale existente încheiate cu Regatul Unit ca membru al UE și, prin urmare, nu ar fi nevoie de atât de multe negocieri (de exemplu, privind reducerea tarifelor) ca în cazul acordului încheiat cu Republica Coreea.

 
  
MPphoto
 
 

  William (The Earl of) Dartmouth (EFD), în scris. UKIP dorește să părăsească Uniunea Europeană și să mențină legături comerciale amicale prin intermediul unui acord de liber schimb încheiat între Regatul Unit și UE, similar celui încheiat cu statele din afara UE, Elveția și Norvegia. Am votat în favoarea acestui Acord de liber schimb între UE și Republica Coreea deoarece acesta poate constitui un model și un tipar pentru un viitor acord de liber schimb între Regatul Unit și UE și deoarece acesta demonstrează că accesul la un comerț favorabil și fără taxe în UE se poate obține și fără ca Regatul Unit (sau Republica Coreea) să fie membru al UE. Acest lucru este valabil îndeosebi în cazul Regatului Unit care este cel mai mare partener comercial unic al UE. Un acord de liber schimb între Regatul Unit și UE ar putea pur și simplu să respecte modelul acordurilor comerciale existente încheiate cu Regatul Unit ca membru al UE și, prin urmare, nu ar fi nevoie de atât de multe negocieri (de exemplu, privind reducerea tarifelor) ca în cazul acordului încheiat cu Republica Coreea.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestui raport deoarece consider că această clauză de salvgardare bilaterală poate garanta că industria din Uniunea Europeană, care produce bunuri similare sau direct concurente, nu va fi afectată în mod negativ ca urmare a liberalizării schimburilor comerciale de către Republica Coreea. Această clauză ar trebui să funcționeze, de asemenea, ca instrument pe care industria europeană l-ar putea adopta pentru a preveni pierderi grave sau pentru a permite adaptarea la situații nefavorabile rezultate în urma volatilității pieței internaționale.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Având în vedere concluzia procesului de adoptare a Acordului de liber schimb între Uniunea Europeană și Coreea, Comisia Europeană a elaborat o propunere de regulament privind o clauză de salvgardare care ar asigura reintroducerea taxelor vamale în cazul în care importurile sporite ale unui anumit produs ar pune în mare pericol industria vizată. Numărul de amendamente care vizează propunerea Comisiei pare să reflecte o anumită lipsă de claritate în formularea acesteia, precum și dorința deputaților de a proteja diferite interese.

Sper că rezoluția pe care am adoptat-o astăzi va contribui la îmbunătățirea textului original și că Acordul de liber schimb între Uniunea Europeană și Coreea se va stabili astfel încât să permită o sporire semnificativă a comerțului dintre cele două piețe, conform așteptărilor. Sunt încrezător că acordul mai sus menționat va fi productiv, iar clauza de salvgardare - care se speră a fi clară și capabilă a funcționa eficient oricând acest lucru se va dovedi necesar - nu va trebui pusă niciodată în aplicare.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Acest raport vizează o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului care se aplică clauzei bilaterale a Acordului de liber schimb între Uniunea Europeană și Coreea. Acest acord a fost încheiat la 15 octombrie 2009 și include o clauză de salvgardare care garantează reintroducerea taxelor în eventualitatea în care importurile vor spori atât de mult încât să afecteze industria Uniunii Europene care fabrică produse concurente. Pentru ca aplicarea acestei măsuri să fie posibilă, este necesară includerea acesteia în cadrul legislației UE. Sper că va fi o clauză eficientă care să poată fi pusă în aplicare cu cea mai mică birocrație posibilă. Salut adoptarea acestei propuneri care oferă garanții sporite companiilor europene și sper că Uniunea Europeană va primi rapoarte periodice pentru a evalua conformitatea cu aceste mecanisme de salvgardare.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) Poziția noastră față de votul referitor la acest raport ar trebui examinată în lumina evaluării profund negative pe care am realizat-o cu privire la semnarea acestui acord de liber schimb. Stabilirea acestei clauze reprezintă, în primul rând, recunoașterea consecințelor devastatoare ale liberalizării și ale dereglementării promovate de către acord. În plus, nu înlătură pericolele și preocupările pe care acest acord le implică și le ridică în ceea ce privește viitorul diferitelor sectoare ale activității economice, îndeosebi în anumite state membre, precum Portugalia, și în regiunile care depind în cea mai mare parte de aceste sectoare. Obiectivul special al clauzei de salvgardare bilaterală este de a permite UE să reinstituie taxele vamale ale națiunii celei mai favorizate în cazul în care se dovedește că liberalizarea rezultată în urma acordului ar putea cauza pagube grave industriilor UE.

Nu suntem deloc siguri că acest mecanism va fi suficient pentru a proteja micii producători sau întreprinderile mici și mijlocii pentru care va fi foarte dificil să rămână pe linia de plutire în cadrul unei piețe liberalizate; să prevină distrugerea capacității de producție a acestora și, prin urmare, pierderea a numeroase locuri de muncă. Este important faptul că se oferă posibilitatea de mobilizare a Fondului european de ajustare la globalizare pentru a reduce impactul acestui acord. Soluția ar trebui să constea în prevenirea consecințelor anticipate la momentul actual, nu în remedierea acestora pe această cale.

 
  
MPphoto
 
 

  Elisabeth Köstinger (PPE), în scris.(DE) Votul Parlamentului European în favoarea raportului dlui Zalba Bidegain privind clauzele de salvgardare bilaterală reprezintă un pas important pentru Acordul de liber schimb între Uniunea Europeană și Republica Coreea. Doresc să îi mulțumesc raportorului pentru implicarea sa în cadrul negocierilor tripartite dintre Parlament, Consiliu și Comisie și să subliniez importanța acestor clauze de salvgardare pentru economia europeană. Acestea permit o sporire temporară a taxelor pentru protejarea economiei europene împotriva creșterii excesive a importurilor. În mod cert sprijin aceste clauze de salvgardare și, prin urmare, am votat în favoarea raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris. (IT) În timpul acestei reuniuni, acest Parlament și-a exprimat opinia cu privire la Acordul de liber schimb între UE și Coreea și a adoptat raportul privind clauza de salvgardare bilaterală a acestui acord. Am o părere bună despre acest raport și am votat în favoarea acestuia. Totuși faptul că am sprijinit raportul nu mă împiedică să atrag atenția asupra necesității acordării unei atenții sporite sectorului agricol. Se știe, de fapt, că Republica Coreea menține în vigoare anumite legi care prevăd restricții majore privind aspectele fitosanitare, care îi constrâng într-o mare măsură pe producătorii noștri agricoli. Ar fi indicat ca aceste clauze de salvgardare să fie actualizate și în acest sens deoarece, deși este clar că în fiecare an comerțul agricol cu Coreea valorează aproximativ 1 miliard de euro, este, de asemenea, adevărat că înlăturarea sau cel puțin limitarea acelor bariere ne-ar permite să ne apărăm produsele și agricultorii în cel mai bun mod posibil. În caz contrar, aceștia ar putea fi puși într-o poziție mai puțin favorabilă decât omologii lor coreeni.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. Salut acest regulament care include o clauză de salvgardare bilaterală în Acordul de liber schimb între UE și Coreea care prevede posibilitatea de a reinstitui nivelul NPF (națiunea cea mai favorizată) atunci când, în urma liberalizării comerțului, au loc importuri în cantități atât de ridicate, în termeni absoluți sau raportați la producția Uniunii și în astfel de condiții încât cauzează sau amenință să cauzeze un prejudiciu grav industriei Uniunii care produce produse similare sau direct concurente. Pentru ca aceste măsuri să devină operaționale, clauza de salvgardare trebuie să fie integrată în legislația Uniunii Europene, cu atât mai mult cu cât trebuie să fie precizate aspectele procedurale ale instituirii măsurilor de salvgardare, precum și drepturile părților interesate. Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului în favoarea căreia am votat constituie instrumentul juridic necesar pentru punerea în aplicare a clauzei de salvgardare din Acordul de liber schimb dintre UE și Coreea.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) La 23 aprilie 2007, Consiliul a autorizat Comisia să demareze negocierile cu Republica Coreea în vederea încheierii unui acord de liber schimb (ALS) între Uniunea Europeană (UE) și acest stat. Acordul a fost parafat la 15 octombrie 2009. Clauza bilaterală de salvgardare inclusă în acest acord, care prevede posibilitatea de a reinstitui nivelul NPF (națiunea cea mai favorizată) atunci când, în urma liberalizării comerțului, au loc importuri în cantități atât de ridicate, în termeni absoluți sau raportați la producția Uniunii și în astfel de condiții încât cauzează sau amenință să cauzeze un prejudiciu grav industriei Uniunii care produce produse similare sau direct concurente, este foarte importantă pentru menținerea unei competiții sănătoase care să nu afecteze niciuna dintre părți.

Totuși, pentru ca aceste măsuri să devină operaționale, clauza de salvgardare mai sus menționată trebuie să fie integrată în legislația UE, deoarece aspectele procedurale ale impunerii de măsuri de salvgardare, precum și drepturile părților interesate trebuie să fie precizate. Această propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului constituie instrumentul juridic necesar pentru punerea în aplicare a clauzei de salvgardare din Acordul de liber schimb dintre UE și Coreea.

 
  
MPphoto
 
 

  Willy Meyer (GUE/NGL), în scris. (ES) Cred că această clauză de salvgardare bilaterală din Acordul de liber schimb între UE și Coreea nu este suficientă și nu va fi eficientă în vederea gestionării consecințelor dezastruoase și dramatice care vor surveni în urma semnării Acordului de liber schimb. Diferite sectoare ale economiei, precum sectorul textilelor și al agriculturii, vor fi afectate în mod grav din cauza acestui acord și simplul fapt că se simte nevoia includerii acestei clauze reprezintă o dovadă în acest sens. Prin urmare, nu am putut sprijini acest instrument deoarece, deși cred că acesta ar putea reduce într-o mică măsură consecințele negative ale semnării Acordului de liber schimb cu care nu sunt de acord, consider că acesta este insuficient și ineficient.

 
  
MPphoto
 
 

  Franz Obermayr (NI), în scris. – (DE) Acordul de liber schimb între UE si Coreea de Sud cuprinde o clauză bilaterală de salvgardare care prevede posibilitatea de a reinstitui nivelul națiunii celei mai favorizate în situația în care, ca urmare a liberalizării comerțului, importurile cresc într-o așa măsură – în termeni absoluți sau raportați la producția Uniunii – și se desfășoară în asemenea condiții încât cauzează, sau amenință să cauzeze un prejudiciu grav industriei Uniunii care produce produse similare sau direct concurente. Raportul cuprinde propuneri importante pentru asigurarea faptului că această clauză de salvgardare chiar poate fi pusă în aplicare în situații de urgență pentru evitarea consecințelor negative devastatoare asupra industriei UE. Prin urmare, am votat în favoarea acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Raportul privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de aplicare a clauzei de salvgardare bilaterale a Acordului de liber schimb între UE și Coreea este, după părerea mea, un instrument important de protejare a producției europene în sectoare care la momentul actual riscă să se confrunte cu dificultăți de proporții din cauza creșterii importurilor din Coreea. Această situație, care reprezintă o consecință a intrării în vigoare a Acordului de liber schimb între UE și Coreea, ar trebui să faciliteze înlăturarea treptată și deplină a tuturor barierelor vamale, pe o bază bilaterală. Prin urmare, am votat în favoarea acestei propuneri, deoarece adoptarea acesteia este o condiție necesară pentru intrarea în vigoare a acordului mai sus menționat la 1 iulie 2011, conform planificărilor. Salvgardarea acordurilor de liber schimb între două părți este esențială pentru o creștere la nivelul produselor fabricate în Europa.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestui raport deoarece consider că introducerea unei clauze de salvgardare bilaterală la Acordul de liber schimb între UE și Coreea este un lucru pozitiv. Această clauză prevede posibilitatea de a reinstitui nivelul NPF (națiunea cea mai favorizată) atunci când, în urma liberalizării comerțului, au loc importuri în cantități atât de ridicate, în termeni absoluți sau raportați la producția Uniunii și în astfel de condiții încât cauzează sau amenință să cauzeze un prejudiciu grav industriei Uniunii care produce produse similare sau direct concurente. Sper că proiectul final privind acest mecanism va fi clar și că aplicarea acestuia se va realiza cu ușurință și fără prea multă birocrație. Sper că Comisia Europeană va monitoriza punerea în aplicare a acestui acord și va verifica conformitatea cu mecanismele de salvgardare.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. Regretăm profund că deputații în Parlamentul European au aprobat necondiționat acest acord comercial problematic. Vastul acord de liber schimb între UE și Coreea stabilește un precedent periculos pentru viitoarea politică comercială a UE, depășind simpla eliminare a taxelor pentru a include dispoziții legate de accesul extins la piețe în detrimentul standardelor sociale și de mediu.

Printre prevederile și mai teribile ale acordului, UE a reușit să determine Coreea să își adapteze normele privind emisiile de CO2 provenite de la vehicule pentru a permite producătorilor europeni de automobile să exporte către Coreea mai multe mașini cu un consum foarte mare de carburant. Această presiune exercitată de UE, care a subminat integritatea ecologică a normelor privind emisiile vehiculelor din Coreea, este chiar scandaloasă. Și mai grav, UE încearcă să profite de această lacună ecologică permițând autovehiculelor neperformante ale industriei din Europa să „concureze echitabil” pe piața coreeană cu autovehiculele coreene mai mici, cu emisii mai reduse și mai eficiente.

 
  
MPphoto
 
 

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. (IT) Am sprijinit acest raport deoarece consider că această clauză de salvgardare bilaterală a Acordului de liber schimb între UE și Coreea reprezintă un instrument eficient în vederea protejării producției europene. De fapt, se estimează că intrarea în vigoare a acordului în luna iulie anul curent ar putea provoca dificultăți pieței interne europene. Eliminarea treptată a barierelor vamale pe o bază bilaterală va determina, de fapt, sporirea semnificativă a importurilor din Coreea. Sunt încântată să observ că va fi posibilă introducerea unor măsuri specifice chiar și atunci când sporirea importurilor în Europa se concentrează doar pe anumite domenii. Această dispoziție preia solicitarea italiană de a introduce o „clauză de salvgardare regională” reală, aplicabilă doar în anumite regiuni ale Uniunii Europene. Retragerea noastră de pe piața internațională reprezintă la momentul actual o himeră: nu numai că este imposibilă, ci, de asemenea, ar fi dăunătoare. Presupune, totuși, că orice deschidere trebuie să fie echilibrată și treptată și ține seama de cerințele interne ale UE. Protejarea locurilor de muncă și menținerea calității produselor plasate pe piață reprezintă o prioritate pentru Europa. Numai în cazul în care aceste criterii fundamentale vor fi respectate se vor putea clădi relații economice avantajoase pentru ambele părți.

 
  
MPphoto
 
 

  Oreste Rossi (EFD), în scris. (IT) Suntem în favoarea clauzei de salvgardare bilaterală a Acordului de liber schimb între UE și Coreea deoarece aceasta reduce efectele dăunătoare ale acestui instrument. Scopul acestei clauze este de a face posibilă suspendarea sau reaplicarea taxelor în cazul în care se consideră că liberalizarea comerțului afectează în mod grav sistemul nostru industrial.

Clauza de salvgardare se poate aplica pe o perioadă maximă de zece ani de la eliminarea taxelor vamale. Introducerea acestei clauze nu ne determină, bineînțeles, să ne schimbăm votul împotriva textului Acordului de liber schimb care, în orice caz, va provoca daune economice de proporții întreprinderilor noastre.

 
  
MPphoto
 
 

  Tokia Saïfi (PPE), în scris.(FR) La fel cum am acordat sprijin Acordului de liber schimb între UE și Coreea, am votat și în favoarea propunerii de regulament de aplicare a clauzei de salvgardare bilaterală. După părerea mea, aceasta reprezintă o clauză vitală la acest acord deoarece garantează reintroducerea taxelor vamale în cazul unei creșteri dăunătoare a importurilor unui anumit produs și, în acest sens, răspunde temerilor pe care le-am exprimat în timpul dezbaterilor organizate înainte de încheierea acestuia, în septembrie 2009. Reinstituirea nivelului națiunii celei mai favorizate poate fi solicitată de statele membre, de Parlamentul European sau de asociațiile europene reprezentante ale industriei vizate, asigurându-se în acest fel că întreprinderile au o oportunitate reală de a lua măsuri.

 
  
  

Raport: Ivailo Kalfin (A7-0019/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Votez pentru această reglementare datorită elementelor introduse în această decizie nouă. Banca Europeană de Investiții (BEI) poate investi în proiecte esențiale pentru UE: în special, în combaterea schimbărilor climatice, în dezvoltarea infrastructurii sociale, economice și de mediu, precum și în dezvoltarea mediului de afaceri local. Un alt element al acestei reglementări pe care îl consider pertinent este faptul că BEI poate sprijini prezența UE în state terțe prin investiții străine directe, contribuind la promovarea de noi tehnologii și la transferul de cunoștințe. Cu toate acestea, consider că este oportună revizuirea evaluărilor anuale cu privire la accesul la împrumuturi, în vederea promovării transparenței și accelerării procedurilor birocratice. Pe scurt, BEI poate contribui în mod efectiv la dezvoltarea obiectivelor de cooperare ale UE. O distribuție echitabilă și echilibrată în alocarea de finanțare în cadrul regiunilor este esențială. Întreprinderile mici și mijlocii ar trebui să reprezinte o bună modalitate de stimulare a economiilor în vederea combaterii șomajului.

 
  
MPphoto
 
 

  Marta Andreasen (EFD), în scris. Am votat împotriva raportului Kalfin referitor la acordarea unei garanții a UE Băncii Europene de Investiții pentru pierderile rezultate din împrumuturi și garanții la împrumuturi acordate unor proiecte din afara UE. Nu sunt mulțumită de nivelul de transparență al împrumuturilor acordate IMM-urilor prin intermediul instituțiilor financiare intermediare. Nu este suficient ca doar BEI să știe cine primește acești bani. Acestea sunt împrumuturi cu valoare foarte mare care, aparent, sunt folosite pentru promovarea politicii UE în străinătate, iar contribuabilul, care este garantul final, are dreptul să știe cine sunt destinatarii. O parte a acestor împrumuturi sunt destinate unor cauze lăudabile, dar în prezent, contribuabilul trebuie să știe ce se face în numele său și de ce.

 
  
MPphoto
 
 

  Elena Băsescu (PPE), în scris. − Am votat în favoarea acestui text deoarece consider că susținerea BEI de către UE în vederea extinderii finanțării proiectelor de investiții în state terțe este importantă pentru realizarea obiectivelor de politică externă ale Uniunii. Activarea mandatului de 2 miliarde EUR pentru finanțarea măsurilor de luptă împotriva schimbărilor climatice reprezintă un sprijin potențial important pentru țări din Parteneriatul Estic precum Republica Moldova. Republica Moldova este cea mai săraca țară din Europa și este grav afectată de inundații catastrofale în fiecare an, care îi aduc pierderi semnificative. Astfel, dezvoltarea de proiecte europene în acest stat corespunde perfect cu prioritatea Uniunii de eradicare a sărăciei. De asemenea, trebuie să sprijinim efortul de reformare al acestui stat, la care s-a angajat recent. Totodată, un prim obiectiv de politică externă al UE, conform articolului 21 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, îl reprezintă independența. Independența energetică a Uniunii va fi garantată prin realizarea proiectului Nabucco. Așadar, dezvoltarea relației economico-politice cu furnizorii principali, Irakul, Azerbaidjianul și Turkmenistanul este esențială, iar prezenta decizie contribuie la aceasta.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Această decizie are drept scop menținerea mandatului Băncii Europene de Investiții (BEI), în special în ceea ce privește garanția acordată de Uniunea Europeană pentru pierderile rezultate din împrumuturi și garanții la împrumuturi acordate unor proiecte din afara UE. Prin această decizie, mandatul BEI este lărgit și din punct de vedere al competențelor, datorită elementelor noi introduse, care au drept scop orientarea activităților BEI spre investiții în proiecte care contribuie la combaterea schimbărilor climatice, la dezvoltarea infrastructurii sociale, economice și de mediu și la dezvoltarea sectorului privat local, în special întreprinderile mici și mijlocii (IMM). Doresc ca BEI să continue activitatea excelentă pe care o desfășoară, sprijinind numeroase proiecte asumate încă de la crearea sa.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Acest raport se referă la o propunere de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de acordare a unei garanții a Uniunii Europene (UE) Băncii Europene de Investiții (BEI) pentru pierderile rezultate din împrumuturi și garanții la împrumuturi acordate unor proiecte din afara Uniunii Europene. Mandatul BEI expiră în octombrie. Pe lângă finanțarea proiectelor din Uniunea Europeană, din 1963 BEI și-a asumat finanțarea de operațiuni în afara regiunilor, contribuind astfel la punerea în aplicare a obiectelor externe ale UE, privind politica de coeziune și dezvoltare. Prin urmare, în vederea evitării unui vid după luna octombrie 2011, părțile au inițiat o serie de întâlniri menite să ducă la obținerea unui consens, care ar permite adoptarea sa de către Parlamentul European și nu ar întrerupe, după această dată, ajutorul acordat de către BEI. Sunt de acord cu această propunere pentru că reflectă o mai bună cooperare între UE și BEI, contribuie la eforturile depuse pentru eradicarea sărăciei, stimulează întreprinderile mici și mijlocii, precum și comunitățile locale, introduce o mai mare transparență, promovează bunele practici în cadrul BEI, sporește finanțarea pentru proiectele axate pe combaterea schimbărilor climatice și face ca țările care nu acordă atenție problemelor de mediu să fie neeligibile.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) Decizia Parlamentului și a Consiliului are drept scop acordarea unei garanții a Uniunii Europene (UE) Băncii Europene de Investiții (BEI) pentru pierderile rezultate din împrumuturi și garanții la împrumuturi acordate proiectelor din afara UE. Obiectivele acestor proiecte ale BEI, derulate în prezent în mai multe țări de pe continente diferite, vizează cooperarea și ajutorul pentru dezvoltare. În mod evident, apreciem aceste obiective și proiecte, acolo unde funcționează pe baza adevăratei cooperări, luând în considerare interesele, prioritățile și condițiile specifice ale țărilor unde sunt derulate. Cu toate acestea, deși finanțarea proiectelor de dezvoltare locală este pozitivă, nu putem să nu criticăm aspru încercarea - clar exprimată la articolul 1 - de a le subordona sau condiționa față de principiile directoare ale politicii externe europene, acordând o importanță secundară adevăratelor nevoi de dezvoltare ale statelor terțe, limitând capacitatea acestora de administrate și opțiunile lor legitime, interferând și exercitând presiune asupra deciziilor politice și amenințându-le suveranitatea și independența.

 
  
MPphoto
 
 

  Bruno Gollnisch (NI), în scris.(FR) Profit de votarea acestui raport referitor la finanțarea acordată de BEI proiectelor din afara Uniunii Europene, pentru a denunța o chestiune foarte gravă, asupra căreia ne-au atras atenția constructorii navali europeni, și anume, faptul că o bancă publică finanțează construcția de vase în Coreea de către un șantier naval care practică prețuri minime și care a beneficiat de fonduri publice în urmă cu câțiva ani. Deși poate părea logic ca Banca Europeană de Investiții să sprijine, prin împrumuturi și garanții, politicile externe ale Uniunii, este complet inacceptabil ca aceasta să submineze interesele economice europene și să contribuie la dezindustrializarea țărilor noastre. Comisia și statele membre trebuie să reacționeze.

 
  
MPphoto
 
 

  Jiří Havel (S&D), în scris. – (CS) Pe lângă misiunea sa principală de a finanța investițiile din cadrul Uniunii Europene, Banca Europeană de Investiții (BEI) și-a asumat, din 1963, finanțarea de operațiuni în afara UE, în vederea sprijinirii politicilor externe ale UE, în special în domeniul cooperării pentru dezvoltare. Scopul garanției UE propuse pentru perioada 2011-2013 este de a permite BEI să finanțeze investiții în afara UE, fără a afecta propriul rating de credit. Propunerea conține, de asemenea, o serie de elemente noi, de exemplu activarea „mandatului opțional” de 2 miliarde de euro pentru combaterea schimbărilor climatice în concordanță cu Strategia Europa 2020, introducerea de noi obiective orizontale și extinderea grupului de țări eligibile pentru împrumuturi ale BEI. În același timp, propunerea solicită sporirea transparenței, evaluarea rezultatelor concrete și implicarea Curții de Conturi Europene în auditarea tranzacțiilor în cauză. Propunerea include, în mod just, dispoziții care permit BEI să acționeze conform principiilor de eficiență a ajutorului, stabilite de Consensul european privind dezvoltarea, precum și de articolul 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, de Declarația de la Paris din 2005 și de Agenda pentru acțiune de la Accra din 2008. În general, consider că raportul depus de colegul meu Ivailo Kalfin oferă o analiză detaliată a acestor chestiuni, face trimitere la legislația europeană relevantă și, de asemenea, conține recomandări pertinente cu privire la monitorizarea eficienței garanției propuse și, prin urmare, recomand aprobarea acestuia în forma propusă.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. Am votat pentru raportul Kalfin referitor la noul mandat extern al Băncii Europene de Investiții (BEI), care propune o creștere a bugetului acesteia de la 27,8 miliarde de euro la 29,567 miliarde de euro până la sfârșitul anului 2013 și îi lărgește sfera de competențe la acțiuni privind schimbările climatice și la promovarea obiectivelor de dezvoltare pentru țările din afara UE. Consider că BEI ar trebui să acorde o mai mare atenție problemelor sociale și capacității de construcție în statele în care operează.

 
  
MPphoto
 
 

  Clemente Mastella (PPE), în scris. (IT) Uniunea Europeană oferă Băncii Europene de Investiții (BEI) o garanție bugetară în vederea acoperirii riscurilor de natură politică și suverană, aferente operațiunilor sale de acordare de împrumuturi sau de garanții la împrumuturile acordate unor proiecte derulate în afara UE. Această garanție a UE este un mijloc eficient de a combina fondurile bugetare ale UE cu resursele proprii ale BEI, asigurând, în același timp, integritatea sănătății financiare a BEI.

BEI a înregistrat un progres considerabil în punerea în aplicare a mandatului său: și-a consolidat coordonarea cu Comisia și s-a reorientat spre sprijinirea obiectivelor politice ale UE. Dezvoltarea acțiunii sale externe va trebui să fie reflectată acum printr-o creștere a volumului și a calității împrumuturilor acordate, dar și prin diversificarea noilor beneficiari (autoritățile locale).

BEI ar trebui să primească fără întârziere un mandat suplimentar de 500 de milioane de euro pentru finanțarea de microcredite, în vederea sporirii accesului celor mai săraci la finanțarea bancară, în țările eligibile. În ceea ce privește chestiunea organizării interne, BEI ar trebui încurajată să-și distribuie progresiv toate activitățile sale externe pe criterii geografice, în vederea unei mai bune adaptări la cerințele specifice ale fiecărei zone și a promovării participării țărilor partenere.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris.(FR) BEI nu îndeplinește cerințele minime pentru a ne asigura că investițiile sale vor fi responsabile din punct de vedere social, ecologic și inclusiv etic. Scandalurile repetate cu privire la finanțarea filialelor offshore nu par să constituie un motiv de îngrijorare pentru Comisie, la fel ca și dictaturile, cu condiția să aducă beneficii financiare, ca în cazul Libiei. În ceea ce privește chestiunile sociale și de mediu, acestea nu fac parte din sfera de interes a acestui raport. Acesta propune sprijinirea unor proiecte nocive, precum Desertec și Invest in Med. Am votat împotriva acestui text.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Pe lângă misiunea sa centrală de a finanța investiții în cadrul Uniunii Europene, Banca Europeană de Investiții (BEI) și-a asumat, din 1963, finanțarea unor operațiuni în afara Uniunii Europene pentru a sprijini politicile externe ale Uniunii, făcând posibilă consolidarea fondurilor bugetare ale UE disponibile pentru regiunile externe prin puterea financiară a BEI, în beneficiul țărilor destinatare. Astfel, BEI contribuie la principiile directoare generale și la obiectivele politice ale Uniunii Europene, inclusiv la dezvoltarea țărilor terțe și la prosperitatea Uniunii în contextul schimbării climatului economic global.

Operațiunile BEI, care sprijină politicile externe ale Uniunii, trebuie să fie derulate în continuare în conformitate cu principiile bunelor practici bancare.

Majoritatea operațiunilor sale în regiuni externe au beneficiat de o garanție bugetară din partea UE, administrată de către Comisie, pentru a sprijini acțiunea externă a UE și pentru a permite BEI să finanțeze investiții în afara UE ca ratingul său de credit să fie afectat. Această garanție suplimentară permite BEI să-și continue politica de investiții, care aduce un beneficiu considerabil economiei mondiale.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Pentru a sprijini politica externă a Uniunii Europene, Banca Europeană de Investiții finanțează și proiecte în afara teritoriului UE, precum domeniul cooperării pentru dezvoltare. Fondul de garanție stabilit în 2009 are scopul de a asigura lichidități pentru BEI în cazul nerespectării obligației de plată. În urma evaluării, lista țărilor eligibile pentru finanțare din partea BEI a fost extinsă - cu ajustarea aferentă a cadrului financiar. Nu sunt în totalitate de acord cu toate amendamentele propuse și, prin urmare, m-am abținut de la vot.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Acest raport se referă la o propunere de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de acordare a unei garanții a UE Băncii Europene de Investiții (BEI) pentru pierderile rezultate din împrumuturi și garanții la împrumuturi acordate unor proiecte din afara Uniunii Europene. De fapt, BEI finanțează, de asemenea, și proiecte în regiuni din afară, contribuind astfel la atingerea obiectivelor externe ale UE, cu privire la politica de dezvoltare și coeziune. Această propunere reflectă o sporire a cooperării între UE și BEI, contribuie la eforturile depuse pentru eradicarea sărăciei, stimulează întreprinderile mici și mijlocii, precum și comunitățile locale, introduce o mai mare transparență, promovează bunele practici în cadrul BEI, sporește finanțarea pentru proiectele axate pe combaterea schimbărilor climatice și face ca țările care nu țin cont de problemele de mediu să fie neeligibile. Votez pentru acest raport și susțin consolidarea misiunii externe a BEI, care aș dori să fie însoțită cu un control parlamentar solid, în vederea menținerii legitimității democratice a operațiunilor BEI. BEI ar trebui să-și sporească rapoartele către Parlament, cu privire la toate aspectele legate de mandatul extern, de la politica generală la punerea în practică efectivă, inclusiv evaluarea criteriilor sociale, a celor de mediu și a celor legate de drepturile omului.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. Articolul 208 din Tratatul de la Lisabona stipulează că UE „ține seama de obiectivele cooperării pentru dezvoltare la punerea în aplicare a politicilor care pot afecta țările în curs de dezvoltare”. Astfel, UE se angajează să evite alegerile politice care i-ar submina activitatea benefică în domeniul cooperării pentru dezvoltare și chiar să urmărească, în cadrul spectrului de politici, acțiuni care să fie în beneficiul țărilor în curs de dezvoltare. Acest lucru se aplică tuturor instituțiilor UE, inclusiv BEI. Marea majoritate a țărilor eligibile în temeiul mandatului extern al BEI sunt țări în curs de dezvoltare. În consecință, este fundamental ca obiectivele de bază ale mandatului extern al BEI să vizeze în mod explicit reducerea sărăciei. În plus, BEI trebuie să-și alinieze activitățile externe la Consensul european privind dezvoltarea.

 
  
MPphoto
 
 

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea acestui raport deoarece consider că atrage atenția asupra unui subiect care este rareori menționat la știri. Pe lângă misiunea sa centrală de a finanța investițiile din Uniunea Europeană, Banca Europeană de Investiții (BEI) finanțează operațiuni în afara Uniunii Europene, în sprijinul politicilor externe ale UE. Acest lucru permite consolidarea fondurilor bugetare ale UE disponibile pentru regiunile externe prin puterea financiară a BEI, în folosul țărilor beneficiare. Astfel, BEI contribuie la principiile directoare generale și la atingerea obiectivelor politice ale Uniunii Europene, inclusiv la dezvoltarea țărilor terțe și la prosperitatea UE în contextul schimbării circumstanțelor economice globale. Operațiunile BEI de sprijinire a politicilor externe ale Uniunii trebuie să se deruleze în continuare în concordanță cu principiile bunelor practici bancare.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. (PT) Scopul documentului în cauză, votat azi în cadrul Parlamentului European, este de a asigura garanția acordată de Uniunea Europeană Băncii Europene de Investiții (BEI) pentru pierderile rezultate din împrumuturi și garanții la împrumuturi acordate unor proiecte în afara Uniunii Europene. Plafonul stabilit pentru BEI în cadrul acestei garanții este de 27,8 miliarde de euro pentru restul perioadei actuale 2007-2013.

În plus, propunerea Parlamentului aduce anumite amendamente în vederea îmbunătățirii activității BEI din afara UE, precum activarea celor 2 miliarde de euro disponibili pentru combaterea schimbărilor climatice. Îmbunătățirea accesului întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) la finanțarea BEI, creșterea transparenței operațiunilor sale și introducerea unei mai mari flexibilități în ceea ce privește investițiile de capital de risc sunt alte măsuri noi propuse de Parlament. Se intenționează, de asemenea, să se înlocuiască sistemul actual de obiective regionale cu un program de obiective orizontale și să se pună în aplicare un mandat pentru relațiile cu țări precum Islanda, Libia, Irak și Cambodgia.

Sprijin poziția Parlamentului European și activitatea externă a BEI, deși aș dori să subliniez faptul deplorabil că finanțarea unor proiecte în afara Uniunii Europene aduce, de cele mai multe ori, prejudicii competitivității în cadrul UE în cazuri de concurență directă.

 
  
MPphoto
 
 

  Angelika Werthmann (NI), în scris. – (DE) Prin operațiunile sale de finanțare efectuate în afara Uniunii, Banca Europeană de Investiții are o contribuție importantă la punerea în practică a politicii externe a UE. Am votat în favoarea raportului dlui Kalfin pentru că salut cele 2 miliarde de euro destinate atenuării schimbărilor climatice și adaptării la acestea, precum și promovării, în mod expres, a întreprinderilor mici și mijlocii. În plus, raportul solicită introducerea unor obligații cuprinzătoare cu privire la informare și transparență față de cetățeni, Parlament și Comisie. Drepturile Parlamentului au fost luate în considerare, un alt fapt pe care îl consider ca fiind absolut esențial.

 
  
MPphoto
 
 

  Anna Záborská (PPE), în scris.(SK) Uniunea Europeană și-a asumat un angajament față de solidaritate, care derivă din moștenirea noastră creștină. Chiar și aceia care ar dori să elimine creștinismul din viața publică recunosc că UE trebuie să contribuie ajutorul pentru dezvoltare. Totuși, această solidaritate se leagă direct de învățăturile creștine privind demnitatea fiecărei ființe umane și obligația morală de a-i ajuta pe cei aflați în dificultate. Banca Europeană pentru Investiții (BEI) a devenit un instrument important al Uniunii în vederea eradicării sărăciei în regiunile mai puțin dezvoltate. Prin urmare, obiectivul său principal este de a acorda asistență și, în acest scop, are nevoie de garanții financiare. Pe de altă parte, ar trebui să rămână o bancă, adică o instituție care nu cheltuiește fondurile care i-au fost încredințate, ci le investește eficient. Prin urmare, am votat în favoarea raportului referitor la acordarea unei garanții BEI.

 
  
  

Recomandare: Robert Sturdy (A7-0034/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Votez pentru această recomandare, dat fiind că piața din Coreea de Sud oferă noi oportunități comerciale, mai ales în sectorul agricol și al serviciilor. Republica Coreea este, în prezent, una dintre piețele de export cele mai profitabile pentru agricultorii din UE, cu vânzări anuale care depășesc 1 miliard de euro. În ceea ce privește serviciile, în special serviciile financiare și juridice, de telecomunicații, mediu și transport maritim, se estimează că volumul tranzacțiilor va crește cu 70 %. În plus, Acordul de liber schimb stipulează un mecanism eficient de salvgardare, în interesul industriilor din UE, contribuind la creșterea industriei europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Marta Andreasen (EFD), în scris. Am votat pentru recomandarea Sturdy referitoare la încheierea Acordului de liber schimb între Uniunea Europeană și Republica Coreea pentru că va intensifica comerțul și este în beneficiul Regatului Unit și a celorlalte douăzeci și șase de națiuni europene. Cel mai important factor al acestui acord este clauza de salvgardare, fără de care nu aș fi votat în favoarea lui. Mecanismul bilateral de salvgardare va permite UE să reinstituie tarifele aplicabile națiunii celei mai favorizate, dacă acest acord riscă să amenințe industria noastră. Acordul sporește accesul sectoarelor noastre de servicii, agricol și de producție la marea piață coreeană aflată în creștere.

 
  
MPphoto
 
 

  Antonello Antinoro (PPE), în scris. (IT) Acesta este un vot extrem de important pentru noua strategie comercială internațională a Uniunii Europene. De fapt, Acordul de liber schimb cu Coreea de Sud este primul exemplu al unei noi generații de acorduri, al căror scop este reducerea barierelor comerciale și non-comerciale, precum și sporirea perspectivelor de investiții în țara parteneră. Imediat după semnarea sa, în octombrie 2009, acordul a fost dur criticat de către industria europeană de automobile, care s-a simțit puternic defavorizată de anumite clauze acordate partenerului coreean, mai ales de regimul de restituire a taxelor.

În prezent, acele motive de îngrijorare au fost parțial îndepărtate, în special datorită activității derulate de Parlament cu privire la reglementarea privind clauza de salvgardare, anexată la acest acord, precum și datorită clarificării făcute de guvernul sud-coreean cu privire la modificările aduse legislației interne referitoare la emisiile de carbon. Prin urmare, azi am confirmat votul Comisiei pentru comerț internațional pentru a permite finalizarea procedurii, din moment ce Consiliul și-a exprimat deja acordul.

 
  
MPphoto
 
 

  Sebastian Valentin Bodu (PPE), în scris. − Acordul de liber schimb dintre UE și Coreea (de Sud) va aduce beneficii imediate și generale multor sectoare economice ale UE, chiar daca va arata vulnerabilitatea unora. De asemenea, va stabili proceduri stricte de soluționare a litigiilor, de protecție și monitorizare menită să asigure un grad adecvat de siguranță pentru companiile europene. Este clar că piața coreeană oferă oportunități semnificative pentru bunurile și serviciile din UE, dar, până în prezent, a fost destul de închisă din cauza tarifelor ridicate și a barierelor netarifare costisitoare. Acordul va reuși să suprime rapid taxe de export în UE în valoare de aproape 2 miliarde de euro, sumă plătită anual de exportatorii de produse industriale și agricole. Acordul generează economii imediate și substanțiale în mai multe ramuri economice. Avantajele devin și mai clare când vorbim de sectorul agricol și cel al serviciilor, Coreea fiind printre piețele de export cele mai valoroase din lume pentru agricultorii din UE, cu vânzări anuale de peste un miliard euro. În aceste condiții, nu îmi rămâne decât să salut adoptarea Acordului UE-Coreea în PE și să sper că astfel de acorduri de liber schimb vor fi cât mai multe, începând cu Canada și SUA și terminând cu statele din BRIC.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Piața din Coreea de Sud ocupă locul patru, ca importanță, în clasamentul exporturilor Uniunii Europene în afara Europei. Cu toate acestea, exportatorii europeni se confruntă cu bariere tarifare și obstacole legislative atunci când își duc produsele în această țară. Actualul Acord de liber schimb este cel mai cuprinzător acord negociat vreodată de Uniune, eliminând taxele pentru aproape toate produsele și extinzând gama de servicii acoperite de acesta. Este pozitiv din toate punctele de vedere și permite ambelor părți să obțină beneficii considerabile. Se estimează că exporturile europene în Coreea de Sud vor crește cu mai mult de 80 %. Sper că întreprinderile europene, în special cele din țara mea, vor putea profita de ocaziile inerente deschiderii acestei piețe.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) În urmă cu trei ani, Parlamentul European a adoptat o rezoluție menită să îmbunătățească accesul mediului de afaceri european la piețele străine. Acum, suntem invitați să adoptăm Acordul de liber schimb care, la nivel practic, facilitează accesul întreprinderilor din Uniunea Europeană la piața sud-coreeană - care, după cum știm, este foarte importantă pentru Europa - prin creșterea exporturilor și crearea de locuri de muncă. Fiind primul dintr-o serie de acorduri comerciale care urmează să fie încheiate după intrarea în vigoarea a Tratatului de la Lisabona, precum și prima folosire a procedurii de codecizie, acesta reprezintă o inovație importantă în ceea ce privește respectarea bilaterală a standardelor Organizației Internaționale a Muncii (OIM), conformitatea cu legislația privind achizițiile publice, transparența ajutorului de stat și punerea în aplicare a dezvoltării durabile. Salut adoptarea acestui raport, care reprezintă o serie de noi oportunități pentru Uniunea Europeană - anulate anterior din cauza tarifelor aplicate - și care apară interesele mediului de afaceri, beneficiind de valoarea adăugată a „clauzei de salvgardare”, cu alte cuvinte, reinstituirea taxelor vamale.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) Având în vedere că am votat împotriva acestui raport, considerăm adoptarea lui ca fiind un motiv de îngrijorare. Am condamnat de nenumărate ori, în cadrul Parlamentului, consecințele dezastruoase ale liberalizării comerțului mondial în mai multe sectoare economice, în special în anumite state membre, precum Portugalia, și în regiunile care depind cel mai mult de aceste sectoare. În acest caz, următoarele sectoare constituie un motiv de îngrijorare deosebit: textilele, automobilele și componentele conexe, precum și electronicele. Totuși, acordul acoperă și produsele agricole, precum și promovarea modelelor de producție intensivă, fără durabilitate ecologică, modele care prejudiciază producția și consumul local, de care este nevoie pentru a proteja suveranitatea și securitatea alimentară. Ne confruntăm cu cel mai amplu acord de liber schimb încheiat de Uniunea Europeană de mulți ani încoace, care se dorește a fi un prim pas în încheierea unei „noi generații de acorduri bilaterale de liber schimb”.

Comisia analizează întotdeauna aceste acorduri din perspectiva milioanelor de euro câștigate de grupuri economice și multinaționale. Este important să facem același lucru pentru locurile de muncă pierdute, pe care raportorul le consideră inevitabile, pentru întreprinderile mici și mijlocii care au intrat în faliment sau chiar tonele de CO2 emise din cauza creșterii fluxurilor de energie și bunuri, implicate de aceste acorduri. Este interesant de văzut unde se încheie, în aceste cazuri, atât de lăudatele angajamente asumate de UE în materie de mediu/climă...

 
  
MPphoto
 
 

  Bruno Gollnisch (NI), în scris.(FR) Am votat în favoarea raportului referitor la clauza de salvgardare care însoțește Acordul de liber schimb cu Coreea, chiar dacă pare necorespunzător, iar punerea sa în aplicare nesigură. Pe de altă parte, am votat împotriva acordului propriu-zis. Deschiderea granițelor fără a proteja importurile aflate în concurență directă cu produsele noastre este un act sinucigaș, în special în sectorul construcției de automobile. Expunerea de motive din raportul Sturdy, care susține că acest lucru va avea doar un efect minim asupra ocupării forței de muncă, dar, în același timp, anticipează mobilizarea la scară largă a tuturor instrumentelor Uniunii Europene în vederea reducerii impactului pierderii locurilor de muncă, este extrem de contradictorie și cinică, în același timp.

 
  
MPphoto
 
 

  Elisabeth Köstinger (PPE), în scris. – (DE) Votând în favoarea raportului dlui Sturdy, deputații din Parlamentul European au transmis un semnal clar. Am aprobat azi, printr-o largă majoritate, cel mai amplu Acord de liber schimb negociat vreodată de UE. Acesta este un DA clar pentru economia europeană și un DA clar pentru Europa, în calitate de bază a activității economice. Cu economii din taxe de 1,6 miliarde de euro și cu o creștere a volumului comercial de 19 miliarde de euro, avantajele sunt evidente. Sectorul agricol, în special, se poate aștepta la economii din taxe de 380 de milioane de euro. Acest fapt oferă noi oportunități pentru agricultorii interni. Am votat în favoarea intrării în vigoare a Acordului de liber schimb.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. Salut călduros aprobarea Acordului de liber schimb UE-Coreea. Se estimează că înțelegerea va duce la o creștere mai mult decât dublă a comerțului bilateral în următorii 20 de ani. Taxele la import vor fi eliminate în proporție de 98 % dintre toate produsele, iar în următorii cinci ani vor fi eliminate alte bariere netarifare. Acordul include importante standarde sociale, de muncă și de mediu și sper că punerea în aplicare a acestora va fi monitorizată îndeaproape.

 
  
MPphoto
 
 

  Jiří Maštálka (GUE/NGL), în scris. – (CS) Aș dori să adaug câteva comentarii în legătură cu poziția mea față de procesul de redactare a Acordului de liber schimb (ALS) între UE și Republica Coreea și față de temerile și așteptările tuturor industriilor afectate, precum și ale altor părți. Acest acord schimbă radical normele comerciale împământenite între UE și Coreea. O evaluare realistă a impactului acordului se va putea face doar pe termen lung. Doar datele și calculele făcute pe o perioadă mai lungă de timp vor arăta situația economică a celor două părți, îmbunătățirea bilaterală a echilibrului comercial sau contribuția adusă la îmbunătățirea situației sociale.

Volumul total și gama de produse comercializate reciproc trebuie să fie monitorizate și evaluate îndeaproape, în mod coordonat, împreună cu certificarea calității lor și cu locul de proveniență verificabil. Orice aplicare directă a mecanismelor de salvgardare menționate anterior, pe baza clauzelor de salvgardare bilaterale ale ALS UE-Coreea ar reprezenta o chestiune delicată, iar rezultatul ar putea intra în contradicție clară cu euforia care însoțește adoptarea acestui acord.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Acest Acord de liber schimb (ALS) este conceput pentru a oferi mediului de afaceri din UE o varietate largă de sectoare economice, cu un acces vast și mai general la piața sud-coreeană, printr-o serie de liberalizări tarifare fără precedent.

Fiind primul pas spre o nouă generație de ALS bilaterale, acest acord conține un număr important de inovații, precum un capitol privind dezvoltarea durabilă, care obligă ambele părți să respecte standardele principale ale Organizației Internaționale a Muncii și creează un sistem de evaluare inter pares, menit să se ocupe de plângerile legate de neconformitate, precum și de stabilirea mai multor grupuri de lucru și comisii de monitorizare care să asigure calitatea punerii în aplicare și concilierea. -

Salut acest ALS pentru că este cel mai cuprinzător acord negociat vreodată de Uniunea Europeană.

 
  
MPphoto
 
 

  Willy Meyer (GUE/NGL), în scris. (ES) Resping și deplâng stabilirea unui Acord de liber schimb între UE și Coreea, deoarece consider că, fiind unul dintre cele mai importante acorduri de liber schimb semnate de UE în ultimii ani, agravează consecințele negative ale liberalizării globale a comerțului, răspunzând intereselor pecuniare ale unora dintre cele mai mari multinaționale europene fără a lua în considerare gravele consecințe economice, sociale, de ocupare a forței de muncă și de mediu pe care le va genera dacă va fi adoptat în forma actuală. Prin urmare, așa cum recunoaște raportorul, acest acord va constitui distrugerea ireversibilă a numeroase locuri de muncă pentru mii de lucrători din Europa, în sectoare economice și strategice foarte delicate, precum agricultura și industria textilă. Acest acord este un alt pas înapoi în ceea ce privește nevoia de a ne îndrepta spre suveranitate și securitate alimentară, fapt care presupune ca UE să promoveze și să-și asume un angajament ferm față de piețele locale și de produsele agricole. Acest acord îi obligă pe agricultorii europeni să concureze cu importuri agricole ale căror metode de producție nu implică respectarea drepturilor fundamentale ale lucrătorilor sau a unor standardelor minime de sănătate sau calitate.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. (LV) Am avut grijă să mă familiarizez cu acordurile și consider că o mare parte a clauzelor acestora sunt lacunare și superficiale. În acest context, există părți care ar putea lăsa loc unei interpretări ambigue. De exemplu, normele privind achizițiile publice lasă cele mai importante chestiuni, legate de concurență și abuz, în voia sorții. Bineînțeles, este esențială intensificarea procesului de cooperare cu Orientul Îndepărtat. Cu toate acestea, formulări superficiale și imprecise te îndeamnă să suspectezi că această activitate nu a fost încă finalizată. Am votat împotrivă.

 
  
MPphoto
 
 

  Rolandas Paksas (EFD), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestei propuneri de rezoluție referitoare la Acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și statele sale membre și Republica Coreea. În primul rând, în vederea obținerii unei cooperări mai eficiente între UE și Coreea, este important să îndepărtăm barierele comerciale existente, care au cauzat, până în prezent, izolarea pieței coreene. Intrarea în vigoare a acordului va crea condiții favorabile pentru creșterea economică și pentru crearea de noi locuri de muncă. Se va crea un mediu de afaceri favorabil pentru ca întreprinderile europene competitive, aflate în creștere să aibă acces la Coreea de Sud, unde se deschid foarte multe noi oportunități pentru serviciile și comerțul din UE, crescând volumul comercial al întreprinderilor și reducând costurile de export. Având în vedere viitorul prevăzut pentru dezvoltarea comerțului între UE și Coreea de Sud, acest acord va determina economisirea unei sume mari de bani din taxe vamale, în special în sectorul chimic, industrial și farmaceutic. Mai mult decât atât, va asigura o concurență loială în sectorul producției de automobile, electrocasnice și textile, unde Coreea înregistrează un avantaj față de UE. În plus, liberalizarea tarifelor la export va aduce beneficii considerabile sectorului agricol și al serviciilor. Salut faptul că acordul consacră o atenție deosebită dezvoltării durabile.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Acordul de liber schimb (ALS) încheiat între UE-27, pe de o parte, și Republica Coreea (Coreea de Sud), pe de altă parte, are drept scop sporirea accesului întreprinderilor europene la piața sud-coreeană printr-o serie de liberalizări tarifare fără precedent. Am votat în favoare, dat fiind că acordul este, în general, foarte pozitiv și aduce beneficii semnificative ambelor părți, estimându-se o creștere cu peste 80 % a exporturilor europene în Coreea. Sper că și întreprinderile portugheze vor putea să profite de această oportunitate, în special în sectorul agricol și al serviciilor, domenii în care avantajele sunt deosebit de importante. De fapt, Coreea de Sud este în prezent una dintre cele mai profitabile piețe de export din lume pentru agricultorii Uniunii Europene, cu vânzări anuale care depășesc 1 miliard de euro. ALS va liberaliza integral aproape toate exporturile de natură agricolă ale UE, permițând sectorului agricol să economisească până la 380 de milioane de euro; nu pot să nu salut acest fapt.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. Regretăm profund faptul că deputații PE au aprobat necondiționat acest acord comercial problematic. Vastul ALS UE-Coreea stabilește un precedent periculos pentru viitorul politicii comerciale a UE, mergând mult mai departe de simpla eliminare a tarifelor, incluzând dispoziții ample privind accesul la piață, în detrimentul standardelor sociale și de mediu.

Printre dispozițiile cele mai odioase ale acordului se numără faptul că UE a reușit să determine Coreea să-și flexibilizeze normele privind emisiile de CO2, generate de autovehicule, pentru a permite producătorilor de automobile europeni să exporte automobile de dimensiuni mari, cu un consum ridicat de combustibil în Coreea. Presiunea exercitată de UE, care a subminat integritatea ecologică a normelor coreene privind emisiile autovehiculelor, este un fapt scandalos. În plus, UE încearcă să profite de această lacună în materie de mediu, permițând întârziaților din industria automobilelor din Europa să „concureze echitabil”, pe piața coreeană, cu automobile coreene mai mici, mai curate și mai eficiente.

 
  
MPphoto
 
 

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. (IT)Am votat în favoarea acestei recomandări deoarece consider că adoptă o perspectivă echilibrată cu privire la Acordul de liber schimb dintre UE și Coreea. Până acum, piața sud-coreeană a rămas relativ închisă din cauza taxelor ridicate și a barierelor netarifare costisitoare, dar, în curând, va fi capabilă să ofere noi oportunități considerabile pentru bunurile și serviciile din UE. Acordul de liber schimb va elimina cele 1,6 miliarde de euro din taxele la export percepute în fiecare an de la exportatorii UE de produse industriale și agricole, cu o sumă similară, de 1,1 miliarde de euro, pentru exportatorii sud-coreeni. Cu toate acestea, este important să se monitorizeze cu grijă volumul de bunuri provenite din această țară, astfel încât să putem folosi clauza de salvgardare în cazul în care determină o creștere excesivă și constituie o amenințare pentru locurile de muncă europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Oreste Rossi (EFD), în scris. (IT) Ne opunem vehement acestui Acord de liber schimb cu Republica Coreea pentru că ar oferi concurenților noștri coreeni avantaje competitive nejustificate. Coreea ar putea exporta cu ușurință automobile, de exemplu, iar producătorii europeni ar fi dezavantajați, din moment ce 95 % din automobilele cumpărate în Coreea sunt produse aici.

Eliminarea barierelor tarifare ar fi în detrimentul intereselor sectoarelor noastre de producție. Singura clauză care poate fi aplicată pentru a diminua dezavantajele este cea care duce la adoptarea de măsuri de urgență. Măsuri de urgență temporare, precum suspendarea reducerilor tarifare, pot fi adoptate în cazul în care producătorii europeni suferă prejudicii grave.

 
  
MPphoto
 
 

  Tokia Saïfi (PPE), în scris.(FR) Am votat în favoarea încheierii Acordului de liber schimb între Uniunea Europeană și Republica Coreea pentru că va fi în beneficiul mediului de afaceri european. Într-adevăr, exporturile lor în Coreea ar trebui să crească cu aproximativ 40 %, iar exporturile de produse industriale și agricole vor fi scutite de taxe vamale, în valoare de aproximativ 1,6 miliarde de euro pe an. În plus, va fi posibilă limitarea oricăror efecte adverse asupra economiei europene datorită punerii în aplicare a clauzei de salvgardare. În final, acest acord este încununarea unei noi generații de acorduri de liber schimb întrucât conține un capitol privind dezvoltarea durabilă, prin care cele două părți se angajează să respecte convențiile OIM, precum și dispozițiile care stabilesc condiții pentru implicarea reală a societății civile.

 
  
  

Propunerile de rezoluție B7-0210/2011 și B7-0034/2011

 
  
MPphoto
 
 

  Laima Liucija Andrikienė (PPE), în scris. Doresc să-i felicit pe cei doi raportori - dl Sturdy și dl Zalba Bidegain - pentru că ne-au ghidat prin procedura complicată de adoptare a însuși Acordului de liber schimb, precum și a acestei importante clauze de salvgardare. ALS UE-Coreea este cel mai cuprinzător și mai ambițios acord de acest fel pe care UE l-a încheiat până acum. Acoperă multe domenii avantajoase pentru producătorii și consumatorii din UE, precum eliminarea tarifelor la exporturile de bunuri industriale și agricole, îmbunătățirea accesului pe piață pentru furnizorii de servicii din UE, eliminarea barierelor netarifare pentru dispozitivele electronice, farmaceutice și medicale, sporirea accesului la achizițiile publice, protecția drepturilor de proprietate intelectuală, îmbunătățirea accesului pe piață pentru producătorii de automobile din UE și, foarte important, mulțumită clauzei de salvgardare, asigură protecția producătorilor europeni de automobile în cazul în care ar putea apărea dezechilibre în acest sector pe viitor.

Sper ca acest acord să fie un model pentru multe alte ALS prevăzute pe viitor - cu Canada, Singapore și Mercosur, de exemplu. În același timp, felicit Parlamentul pentru modul în care și-a folosit noile prerogative, acesta fiind primul ALS asupra căruia ne dăm acordul conform termenilor Tratatului de la Lisabona.

 
  
  

Propunere de rezoluție B7-0120/2011

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestei propuneri de rezoluție pentru că Uniunea Europeană (UE) trebuie să răspundă rapid, dat fiind că Egiptul poate juca un rol-cheie, atât în eforturile pentru pace din Orientul Mijlociu, cât și în remodelarea mentalităților din această regiune a lumii. Pentru a obține acest lucru, consider că este esențial ca UE să își revizuiască politica de vecinătate. De asemenea, trebuie să mobilizăm și să revizuim instrumentele actuale, în vederea sprijinirii reformelor sociale, politice și economice și să consolidăm cooperarea cu organizațiile societății civile, în măsura în care Egiptul și alte țări și-au subliniat nevoia de politici și instrumente mai ambițioase. Eforturile UE ar trebui să se concentreze pe consolidarea statului de drept, pe buna guvernanță, pe combaterea corupției și pe respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, pentru a asigura crearea condițiilor adecvate pentru nașterea unei democrații stabile.

 
  
MPphoto
 
 

  Dominique Baudis (PPE), în scris.(FR) Am votat în favoarea propunerii de rezoluție, pe care o consider echitabilă și echilibrată. Egiptenii își văd împlinite așteptările legitime. Plecarea dlui Mubarak este o condiție esențială, dar nu este suficientă pentru a asigura că Egiptul pornește pe drumul spre democrație și drepturile omului. Tranziția se face sub controlul armatei, care și-a acordat un termen de șase luni pentru a se ridica la înălțimea acestei provocări. În timpul celor 18 zile de demonstrații care s-au concretizat cu acest rezultat, Egiptul a suferit pierderi financiare, iar acestea se înrăutățesc în fiecare zi. Uniunea Europeană trebuie să acorde sprijin Egiptului, astfel încât reușitele revoluției să nu fie umbrite de o criză economică și socială dură. Până acum, UE a mobilizat resurse substanțiale în cadrul politicii europene de vecinătate, dar cu puține rezultate, iar acest lucru nu a contribuit la imaginea UE. Totuși, rolul nostru continuă să fie crucial. Nu ar trebui să ne criticăm pe nedrept. Revoluțiile sunt oarecum deosebite prin faptul că întotdeauna par inevitabile după producerea faptului, dar imposibile înainte. Totuși, autocritica este întotdeauna îndreptățită și suntem pe drumul cel bun, întrucât Consiliul și Comisia și-au arătat dorința de a regândi radical politica europeană de vecinătate.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Bennahmias (ALDE), în scris.(FR) Ultimele câteva săptămâni au fost istorice. În acest sens, după Tunisia, evenimentele care tocmai s-au petrecut în Egipt sunt o sursă de mari speranțe, în special în rândul tinerilor. Uniunea Europeană trebuie să evalueze situația și să sprijine procesul democratic, fără a se eschiva. În plus, aceste evenimente ar trebui să ne impulsioneze să ne revizuim acordurile de parteneriat, astfel încât să nu rămânem la periferia mișcării. Parlamentul European trebuie să depună eforturi pentru a se asigura că faptele și cuvintele noastre sunt îndreptate, printr-o politică europeană cuprinzătoare și identificabilă, spre Egipt și spre întreaga regiune.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Aș dori să-mi exprim solidaritatea față de egipteni și să-i felicit pentru curajul și determinarea de care au dat dovadă, în special tinerele generații, în lupta lor pentru aspirații democratice legitime. Condamn violența și forța disproporționată folosită împotriva protestatarilor. Regret profund numărul mare de morți și răniți și transmit condoleanțe familiilor victimelor. Trebuie să existe dialog cu toate forțele politice și sociale care respectă democrația, statul de drept, drepturile omului și libertățile fundamentale. Acestea sunt principiile fundamentale ale Uniunii Europene și reprezintă o bază comună pentru dezvoltarea zonei euro-mediteraneene. Solicit o investigație independentă a incidentelor care au condus la morți, răniți și încarcerări, astfel încât vinovații să fie aduși în fața justiției. Solicit eliberarea necondiționată și imediată a tuturor protestatarilor pașnici, prizonierilor de conștiință și apărătorilor drepturilor omului, atât egipteni cât și străini, precum și a jurnaliștilor și juriștilor. Solicit UE să-și revizuiască politica de susținere a democrației și a drepturilor omului, pentru a crea un mecanism pentru punerea în aplicare a clauzei referitoare la drepturile omului în toate acordurile cu țări terțe.

 
  
MPphoto
 
 

  Mário David (PPE), în scris. (PT) În primul rând, ar trebui să spun că salut consensul larg din cadrul Parlamentului cu privire la propunerea de rezoluție comună, care tocmai a fost adoptată. Este o dovadă de unitate față de valorile fundamentale pe care le apărăm în calitate de Uniune de oameni și de țări, fapt care nu aș dori să rămână nemenționat. În al doilea rând, sper ca tranziția Egiptului de la vechiul regim spre viitoarea democrație să se facă în mod pașnic, cu grijă și pe baza unui acord larg împărtășit între diferiți actori politici, civili, militari și religioși din această importantă țară din Orientul Mijlociu. În al treilea rând, sper ca acest moment istoric să constituie un răspuns pozitiv la adevăratele dorințe ale poporului: libertate, democrație și combaterea corupției, a șomajului și a excluziunii sociale. În sfârșit, aș dori să reafirm faptul că viitorul acestei regiuni are nevoie de democrații solide, tolerante, care să respecte minoritățile și în care statul este al tuturor și nu este abuzat doar de câțiva.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestei propuneri de rezoluție referitoare la Egipt, deoarece consider că Uniunea Europeană ar trebui să-și exprime solidaritatea față de poporul egiptean în aspirațiile democratice legitime pe care acesta le are și să sprijine o tranziție rapidă la o adevărată democrație. În acest scop, UE trebuie să sprijine Egiptul în lupta cu dificultățile economice și sociale prin care trece, pentru a instaura un proces de democratizare durabilă care implică întreaga societate civilă.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. − (PT) La fel ca și atunci când a căzut Zidul Berlinului, comunitatea și presa internațională, inclusiv serviciile de informații și securitate ale celor mai importante țări au fost luate prin surprindere de evenimentele pe care nu au reușit să le prevadă și care pun sub semnul întrebării multe noțiuni și teorii privind politica din Orientul Mijlociu, precum și stabilitatea în regiune. Importanța sa strategică, face ca Egiptul să fie chiar în centrul acestei schimbări și orice s-ar întâmpla va avea o influență definitorie asupra celorlalte țări din regiune. Este mult prea devreme, deocamdată, ca să precizăm în ce direcție va merge această forță care a făcut ca mii de oameni să iasă pe străzi cerând căderea regimurilor care au deținut puterea timp de mai mute decenii în țările în cauză. Cu toate acestea, consider că Uniunea Europeană nu poate să fie indiferentă la dezvoltarea sa sau să ignore ceea ce se întâmplă la granițele sale. Trebuie să încercăm să-i ajutăm pe aceia care luptă pentru instaurarea democrației și a statului de drept și care resping dicotomia dintre regimuri militarizate laice și revoluționari islamici radicali.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT)Săptămâna trecută, după o serie de zile de agitații populare, am fost martorii demisiei președintelui Murabak al Egiptului, care a guvernat țara timp de mai bine de 30 de ani. Mă alătur Uniunii Europene și felicit poporul egiptean care a luptat din greu pentru schimbarea democratică.

UE are acum o sarcină importantă de a monitoriza transformările politice și sociale din Egipt, îndeosebi în revizuirea Constituției și în organizarea de alegeri libere și corecte, fără încălcarea drepturilor omului. Cu toate acestea, are, de asemenea, obligația de a sprijini poporul egiptean prin finanțare, pentru a promova dezvoltarea economică necesară.

Sunt de acord cu această propunere de rezoluție și sper ca tranziția de la un regim dictatorial la unul democratic în Egipt să se facă repede și pașnic, având în vedere că este vorba despre o națiune care ar putea juca un roc esențial ca mediator, în vederea instaurării unei păci durabile în Orientul Mijlociu.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. (PT) Deși se leagă doar de circumstanțe, cuvintele conținute de această propunere de rezoluție care fac referire la „solidaritatea cu poporul egiptean”, care salută „curajul și hotărârea sa, de care a dat dovadă în special tânăra generație”, sprijinind ferm „aspirațiile sale democratice legitime” sunt pozitive.

Majoritatea Parlamentului European, care până acum a considerat Egiptul un exemplu de stabilitate în regiune, este acum obligată să aplaude acțiunile egiptenilor, menite să pună capăt acestei „stabilități”.

Demonstrațiile egiptenilor care au dus la demisia lui Hosni Mubarak sunt un exemplu al multitudinii de posibilități pe care le au victoriile democratice în fața grupurilor alienate de capitalism și a forțelor și regimurilor care le servesc. Poporul egiptean a demonstrat printr-o mare tenacitate și o unitate dârză că se pot obține demisii și se pot înregistra progrese spre dobândirea libertăților politice și democratice chiar și într-o țară dominată puternic de interese imperialiste, în special acelea ale Statelor Unite, ale Israelului și ale Regatului Unit.

Până la îndepărtarea sa totală, imperialismul nu va accepta niciodată înfrângerea sau renunțarea. În ciuda cuvintelor frumoase, forțele are apară interesele acestora în Parlament contraatacă, asumându-și dreptul de a interveni și, în mod ipocrit, de a da lecții de democrație prin partidele și organizațiile lor politice.

 
  
MPphoto
 
 

  Elisabetta Gardini (PPE), în scris. (IT)După Tunisia, a venit acum rândul Egiptului, în timp ce protestele continuă să se răspândească în Orientul Mijlociu. Acum că harta geopolitică a Mediteranei și, probabil, echilibrul puterii mondiale se schimbă, Uniunea Europeană trebuie să își actualizeze politica externă prin revizuirea și îmbunătățirea strategiei sale pentru furnizarea de asistență politică și financiară țărilor aflate în tranziție democratică, inclusiv sprijin pentru organizarea de alegeri libere. Uniunea Europeană ar trebuie să ia măsuri în vederea sprijinirii poporului egiptean prin intermediul fiecărui instrument de asistență financiară, precum și prin inițiative de promovarea a democrației și de apărare a drepturilor omului. În mod similar, trebuie să monitorizăm situația care tocmai s-a instaurat în regiunea mediteraneană, în special pe coasta italiană unde, în doar patru zile, au fost înregistrate 4 000 de debarcări. Aceste cifre sunt un ecou al exodului care a avut loc, la scară biblică, în anii 1990, atunci când ambarcațiuni, incapabile să navigheze, au adus persoane expropriate din Albania pe coasta Mării Adriatice. Declararea stării de urgență de către guvernul italian este, după părerea mea, o decizie importantă și necesară, însă este doar primul pas, pentru că există o temere reală că, după Tunisia, ar putea fi afectate și Egipt și Algeria. Aceasta este o problemă căreia Italia nu îi poate face față singură: prin urmare, stă în puterea Europei, ca întreg, să examineze contramăsuri, să întreprindă acțiuni directe și să ofere speranță în propriile lor țări acestor persoane care s-au lăsat purtate de valul de sentimente care a cuprins țările din Magreb.

 
  
MPphoto
 
 

  Louis Grech (S&D), în scris. UE și în special Parlamentul European au răspuns și au abordat tardiv semnalele de avertizare ale tulburării sociale și politice din Egipt - care a dus, în final, la dezastrul geopolitic din ultimele trei săptămâni - și aceasta în legătură cu o regiune care este foarte apropiată de UE și în ciuda faptului că stabilitatea bazinului Mediteranei este esențială pentru bunăstarea politică, puterea economică și securitatea Europei însăși.

În acest moment, este absolut stringent ca instituțiile europene să-și asume rolul de lider puternic: un rol de lider care trebuie să fie îmbinat cu o abordare pragmatică, integrată și holistică, în vederea restabilirii stabilității și securității în regiune. Stă în puterea UE să fie proactivă și să contribuie la tranziția politică a Egiptului spre un sistem de guvernare democratic.

 
  
MPphoto
 
 

  Sylvie Guillaume (S&D), în scris.(FR)Ca urmare a valurilor revoluționare fără precedent care afectează în prezent țările din sudul Mediteranei și care, în Tunisia și Egipt, au dus la căderea guvernului, Uniunea Europeană trebuie să-și regândească viziunea și relațiile cu aceste țări. Deși a venit destul de târziu, propunerea de rezoluție comună pe care am adoptat-o azi, joi 17 februarie 2011, este necesară pentru că transmite un mesaj puternic egiptenilor, arătându-le că Uniunea Europeană îi sprijină în aspirațiile lor și este gata să le susțină eforturile de a-și transforma țara într-o democrație și să îi sprijine în dezvoltarea lor economică.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris. (IT) Evenimentele din Egipt pot fi considerate drept istorice, dat fiind că implică destrămarea unui model politic particular, care a dominat întreaga țară timp de două decenii. Din nefericire, acest lucru s-a întâmplat în detrimentul unui număr mare de oameni care au fost răniți sau uciși în timpul demonstrațiilor și conflictelor, de dragul libertății atât de râvnite. Prin această propunere de rezoluție, această Cameră dorește să-și arate solidaritatea față de poporul egiptean și să laude curajul și determinarea tinerilor protestatari, care au jucat cu siguranță un rol-cheie în cursul acestei luni. Odată cu demisia președintelui Mubarak, Egiptul se regăsește în postura unei țări libere, dar care are mare nevoie de reconstrucție. Intenția Parlamentului European este să le ofere ajutor solicitând, de exemplu, organizarea cât mai curând posibil de negocieri între partidele politice cu scopul de a găsi modalitatea optimă de combatere a corupției și a încălcărilor principiilor libertății de expresie și a libertății de informare, punând astfel bazele statului de drept. De asemenea, invităm Înaltul Reprezentant să promoveze crearea unui grup operativ, cu asistența Parlamentului, pentru a ajuta la constituirea unei noi realități, conform principiilor statului democratic.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. Am votat în favoarea acestei rezoluții, cu toate că nu pot să-mi scot din nări izul de ipocrizie emanat de instituțiile europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Kyriakos Mavronikolas (S&D), în scris. (EL) Problema egipteană este foarte gravă, având în vedere dimensiunea țării și poziția sa geografică. Ciprul a menținut întotdeauna relații bune de vecinătate cu Egiptul, iar contribuția sa potențială la dezvoltare nu ar trebui subestimată. Ceea ce este important este ca actuala criză să ducă la crearea unui regim democratic și a unui stat de drept, evitându-se crearea unui stat musulman extremist, care ar destabiliza regiunea. Egiptul s-a făcut întotdeauna remarcat în Orientul Mijlociu pentru contribuția sa pozitivă la rezolvarea problemelor din zonă.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT)Uniunea Europeană trebuie să dezvolte în continuare o politică externă coerentă și eficientă față de partenerii săi și este esențial să vorbească hotărât, cu o singură voce, reiterându-și solicitarea ca apărarea drepturilor omului să devină o realitate.

Egiptul este un partener-cheie al Uniunii Europene în lumea arabă și joacă un rol activ și esențial în susținerea procesului de pace în Orientul Mijlociu și în reconcilierea tuturor segmentelor societății palestiniene. Prin urmare, ne exprimăm solidaritatea cu poporul egiptean, le sprijinim aspirațiile democratice legitime și condamnăm toate formele de violență, precum și forța disproporționată folosită împotriva protestatarilor, deplângând numărul mare de morți și răniți.

Odată ajunse în acest punct, autoritățile egiptene trebuie să pună capăt imediat oricăror violențe ulterioare, având în vedere că aceasta nu este o soluție la niciuna dintre problemele exprimate de poporul egiptean prin protestele sale. Autoritățile egiptene și forțele de securitate au obligația de a asigura securitatea și proprietatea cetățenilor lor și, de asemenea, de a asigura protecția patrimoniului cultural.

 
  
MPphoto
 
 

  Willy Meyer (GUE/NGL), în scris. (ES) Am votat în favoarea acestei propuneri de rezoluție pentru a-mi arăta sprijinul necondiționat pentru popoarele care luptă pentru propriile drepturi, și, în acest caz specific, pentru poporul egiptean în lupta sa împotriva autoritarismului și a condițiilor politice, sociale și economice deplorabile la care a fost supus în ultimii 30 de ani de către regimul condus de președintele Mubarak. De asemenea, susțin condamnarea aspră a violenței și a folosirii forței împotriva protestelor pașnice. În ciuda sprijinului meu, nu sunt de acord cu o mare parte a acestei rezoluții, dat fiind că deplâng atitudinea intervenționistă a Uniunii Europene și dorința sa de a-și asuma responsabilitatea pentru tranziția spre democrație. Consider că doar poporul egiptean poate să-și definească viitorul și că ar trebui să fie capabil să facă acest lucru fără amestecul unor actori externi care, de cele mai multe ori, doresc doar să-și apere privilegiile dobândite prin sprijinirea unui regim autoritar ilegitim. În același timp, deplâng și faptul că rezoluția nu include o autocritică clară și fermă a Uniunii Europene, dat fiind faptul că prin politicile actuale de vecinătate și comerciale a susținut și a făcut posibilă existența regimului Mubarak în ultimii ani.

 
  
MPphoto
 
 

  Louis Michel (ALDE), în scris.(FR) După cum a scris Khaled Hroub, primăvara arabă a arătat că libertatea și demnitatea sunt aspirații împărtășite de toate ființele umane, toate națiunile și toate popoarele. Nu trebuie să uităm că solicitările inițiale ale popoarelor revoltate au fost de natură socială: poporul egiptean, la fel ca și poporul tunisian de altfel, solicită o mai bună distribuție a bogăției și un viitor. Popoarele sunt determinate să-și schimbe condițiile de viață de motive economice, sociale și politice. Doresc un stat „echitabil” și democratic, în care există o distribuție echitabilă a bogăției și acces la sistemul de sănătate și educație. Singura modalitate de a răspunde la această solicitare este organizarea de alegeri, mai mult sau mai puțin în grabă, deși (fosta) opoziție este complet dezorganizată. Drepturile politice ale cetățenilor, precum și drepturile lor economice și sociale trebuie să fie garantate. Prin urmare, răspunsul european trebuie să includă construcția unei democrații, dar și a dezvoltării economice, astfel încât să ajutăm cât mai mulți oameni cu putință. UE ar trebui să introducă o politică menită să ofere o susținere veritabilă a procesului democratic și ar trebui să aibă un rol fruntaș în acest sens.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. (LV) Înainte de a ne exprima solidaritatea cu poporul egiptean, trebuie să înțelegem ce a dat naștere acestui proces. Conform datelor de care dispun, islamiștii fundamentaliști se află în spatele acestei destabilizări. Sunt categoric împotriva haosului din lumea arabă. Mă opun ajutorului financiar acordat extremismului sau dezordinii. Parlamentul s-a pripit în anunțarea sprijinului financiar pentru protestatari, majoritatea acestora afișând în mod deschis sloganuri antisemite. Reacția emoțională spasmodică a deputaților ar putea fi interpretată în lumea arabă ca o incitare la dezordine. Războiul din Irak și dubla putere din Pakistan sunt suficiente. Trebuie să fim cumpătați și pragmatici atunci când vorbim de țările islamice. Am votat împotrivă.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) UE trebuie să-și revizuiască așteptările naive cu privire la eforturile arabe de instaurare a democrației. Printre toate festivitățile de sărbătorire a „primăverii arabe”, Bruxelles trebuie să recunoască acum că schimbările din Tunisia și Egipt, pe lângă faptul că înghit sute de milioane de euro sub forma unor ajutoare locale, sunt resimțite și de cetățenii europeni din cauza a mii de migranți economici care au venit deja în Europa. La urma urmei, popoarele tunisian și egiptean au ieșit pe străzi nu doar pentru dobândirea democrației și a libertății de expresie, ci mai ales pentru că doresc o mai mare prosperitate. O astfel de prosperitate nu se poate obține peste noapte și, prin urmare, ne putem aștepta la o creștere a fluxului de migranți economici, proveniți din Africa de Nord. O mare parte a acestora vor lua calea Europei, în special având în vedere explozia reală a populației țărilor arabe din ultimele două, trei decenii. UE va fi judecată și din prisma respectării în continuare a alegerilor democratice, dacă islamiștii ajung la putere.

În Egipt, Frații Mulsulmani, care ar putea câștiga 30 % din voturi, este singura forță bine organizată a opoziției; UE nu ar trebui să-și facă iluzii în acest sens, ci, în schimb, ar trebui să se gândească serios la o posibilă abordare în cazul unei victorii electorale a islamiștilor. Întrucât textul ia, în general, în considerare aceste circumstanțe, am votat în favoarea acestuia.

 
  
MPphoto
 
 

  Franz Obermayr (NI), în scris. – (DE)Propunerea de rezoluție salută reformele în favoarea democrației, a statului de drept și a echității sociale în Egipt. Solicită ridicarea stării de urgență, asumarea responsabilității de către guvern, combaterea corupției și respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în Egipt, inclusiv libertatea de conștiință, religie și gândire, libertatea de expresie, precum și libertatea presei și a mass-mediei. Scopul este de a avea o tranziție rapidă spre un Egipt pașnic, democratic și pluralist. Prin urmare, am votat în favoarea acestei propuneri de rezoluție.

 
  
MPphoto
 
 

  Wojciech Michał Olejniczak (S&D), în scris.(PL) Evenimentele recente din Egipt și Tunisia au arătat că ideea conform căreia țările arabe nu sunt capabile să accepte democrația este eronată. Pornind de la o ipoteză greșită, Uniunea Europeană - și aproape toate celelalte forțe politice globale - plasează stabilitatea regiunii înaintea dreptului popoarelor arabe de a-și hotărî propriul viitor. Această politică s-a dovedit a fi greșită. Să sperăm că efectele acestei greșeli nu vor fi mult prea grave. Astăzi, trebuie să luăm măsuri pentru a atenua aceste efecte. Din păcate, greșelile trebuie îndreptate. O măsură care rezultă din această propunere de rezoluție ar trebui să fie înghețarea activelor care aparțin liderilor egipteni responsabili de delapidarea de fonduri publice în Egipt. Prin urmare, fac apel la statele membre să facă tot posibilul pentru aplicarea acestei măsuri. Următoarele câteva luni vor fi decisive pentru Egipt. Parlamentul European ar trebui să sprijine sub orice formă societatea civilă egipteană și instituțiile democratice pe cale să se nască. Sprijinul pentru alegeri libere și democratice ar trebui să constituie o prioritate. În următorii ani ar trebui să ne ghidăm în funcție de un singur obiectiv. Democrația în Egipt este o excelentă investiție pe termen lung, care va aduce beneficii atât cetățenilor egipteni, cât și celor europeni.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea acestei propuneri de rezoluție referitoare la Egipt, pentru a face auzită vocea Parlamentului European, care - în concordanță cu afirmațiile baronesei Ashton, ale președintelui Van Rompuy și ale președintelui Barroso - salută curajul poporului egiptean și își declară solidaritatea cu acesta. Uniunea Europeană va avea acum sarcina de a monitoriza situația și de a căuta să sprijine dialogul politic prin politica de vecinătate, în vederea garantării unei tranziții spre democrație și a unor alegeri libere, evitând o alunecare spre fundamentalism. Egiptul joacă un rol-cheie în susținerea procesului de pace din Orientul Mijlociu, iar armata a promis că va continua să joace acest rol în timpul perioadei de tranziție a Egiptului spre democrație, respectând echilibrul de putere și stabilitatea regiunii. De asemenea, cred că UE ar trebui să ia măsuri de protecție împotriva oricărui posibil exod în masă de pe coasta nord-africană, ajutând Egiptul cu toate resursele necesare.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. − (PT) Am votat pentru această propunere de rezoluție și aș dori să evidențiez sprijinul ferm acordat de Parlament reformelor care vizează democrația, statul de drept și justiția în Egipt. Sper că va fi posibilă ridicarea stării de urgență și că buna guvernanță, lupta împotriva corupției și respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale vor deveni în curând o realitate în Egipt, în special libertatea de conștiință, religie și gândire, libertatea de expresie, libertatea presei și a mass-mediei, libertatea de asociere, drepturile femeilor, protecția minorităților și combaterea discriminării pe criterii de orientare sexuală. Egiptul este o țară cu o istorie de mii de ani, care merită să înceapă un nou capitol democratic în istoria sa.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Am votat pentru această propunere de rezoluție și mă alătur solidarității exprimate de aceasta față de poporul egiptean care, îndemnat de aspirații de democrație, libertate și condiții de viață mai bune, a deschis un nou capitol în tranziția politică a Egiptului. Sper că acum se vor crea condiții pentru ca Egiptul să progreseze prin reforme politice, economice și sociale, necesare pentru justiția socială și pentru stabilirea unei democrații solide și tolerante, care respectă drepturile omului și libertățile civile; de asemenea, sper ca această țară va beneficia de sprijin necondiționat în acest sens.

 
  
MPphoto
 
 

  Robert Rochefort (ALDE), în scris.(FR) Valul de proteste care a cuprinsul Egiptul în ultimele săptămâni și care a dus la demisia președintelui Hosni Mubarak marchează o etapă importantă în tranziția politică a țării. Prin sprijinul acordat propunerii comune de rezoluție a Parlamentului European, doresc să-mi exprim solidaritatea cu poporul egiptean și să aduc un omagiu curajului și hotărârii cu care a luptat pentru democrație. Cred ca este crucial ca UE și statele membre să sprijine activ o tranziție rapidă la o guvernare democratică, în special prin stabilirea unui „grup operativ” cu participarea Parlamentului European, pentru a răspunde solicitărilor formulate de egiptenii implicați în această tranziție. În plus, evenimentele care au avut loc în Egipt și Tunisia și care încă mai au loc în aceste momente în alte țări demonstrează că Europa trebuie să revizuiască politica europeană de vecinătate (PEV), astfel încât asistența acordată partenerilor săi să depindă strict de respectarea drepturilor omului și a principiilor democratice. Revizuirea acestei politici trebuie să fie însoțită de introducerea unei serii de criterii politice pe care statele din vecinătate ar trebui să le îndeplinească pentru a obține un statut superior în relațiile cu UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris.(FR) Azi, trebuie spus că toată lumea recunoaște că dl Mubarak a fost un dictator, în timp ce, în urmă cu doar o lună, puțini erau aceia, inclusiv Parlamentul European, care s-au ridicat în picioare pentru a susține acest lucru. Prin urmare, este esențial pentru Comisia Europeană și Consiliu să pună sub semnul întrebării această realpolitik pe care o practică de ani de zile în această parte a lumii, atât în Egipt, cât și în Tunisia, dat fiind că este crucială chestionarea ambivalenței relațiilor pe care UE le-a păstrat cu dictatorii care au condus aceste țări în ultimele decenii. Activele financiare, și nu doar ale dlui Mubarak și ale partenerilor săi, ci ale întregii familii, trebuie înghețate.

 
  
MPphoto
 
 

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. (IT) Am votat pentru această propunere de rezoluție datorită rolului extrem de important pe care o mare parte a demonstrațiilor recente din țările arabe din Africa de Nord și din Orientul Mijlociu l-au jucat în schimbarea instituțională, politică și economică a zonei. Vântul schimbării adie din nou datorită unui val de proteste populare puternice care cer libertate și o democrație reală ca fundamente pentru obținerea unor condiții de viață mai bune pentru întreaga populație. Un obiectiv fundamental al Uniunii Europene este acela de a promova respectarea democrației, a drepturilor omului și a libertăților civile, reprezentând o bază comună pentru dezvoltarea zonei euro-mediteraneene. Acum, prioritatea este constituirea unui guvern ales direct de poporul egiptean prin alegeri libere, care, cu ajutorul sprijinului internațional, să poată face față perioadei de tranziție spre democrație, în care comunitățile de creștini copți nu vor mai fi victime ale unor evenimente asemănătoare celor actuale și toate comunitățile religioase vor trăi în pace și își vor practica liber credința pe întreg teritoriul țării.

 
  
MPphoto
 
 

  Anna Záborská (PPE), în scris.(SK) Am votat în favoarea acestei propuneri comune de rezoluție referitoare la Egipt, pentru că, pentru orice persoană care face parte dintr-o administrație publică și care pune demnitatea umană a tuturor indivizilor mai presus de orice, democrația este singura formă de guvernare posibilă, iar acest lucru se aplică atât în Europa, cât și în Egipt. Cu toate acestea, nu pot să nu mă gândesc la Iran, unde răsturnarea regimului corupt, autocrat al Shah-ului a dus la constituirea unei republici islamiste represive. Nu pot să nu mă gândesc la alegerile din Palestina, unde primele alegeri democratice au avut drept rezultat votarea la guvernare a unor teroriști și criminali. De asemenea, mă gândesc și la Irak, unde după șase ani de la răsturnarea dictatorului, membrii unora dintre cele mai vechi comunități creștine din lume sunt hărțuiți, expulzați și omorâți. Mă rog ca totul să meargă bine de această dată. Egiptul se află într-un moment de răscruce și sper să aleagă calea libertății pentru toți cetățenii săi, inclusiv creștinii copți.

 
  
  

Propunere de rezoluție B7-0129/2011

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT)Votez în favoarea acestei propuneri de rezoluție, atrăgând atenția asupra importanței unei abordări care este simultan „de sus în jos” și orizontală, implicând, în același timp, toți actorii în dezvoltarea unei strategii. Astfel de experiențe demonstrează că este necesară o abordare coordonată pentru a utiliza fondurile disponibile în mod eficient. În acest context, aș dori să subliniez importanța asistenței tehnice pentru punerea în aplicare a acțiunilor și proiectelor. Aș dori să vă reamintesc, de asemenea, că această macroregiune este de o importanță deosebită pentru Europa, deoarece poate îmbunătăți relațiile de vecinătate cu sud-estul Europei și poate încuraja cooperarea politică și economică cu Balcanii. Pentru a evalua eficacitatea acestei strategii, sunt de acord că ar trebui să fie analizată punerea sa în aplicare; împreună cu o analiză a Strategiei pentru Marea Baltică, care ar putea să indice posibile surse și metode de finanțare pentru proiectele-pilot ale altor strategii macroregionale din Europa.

 
  
MPphoto
 
 

  Laima Liucija Andrikienė (PPE), în scris. (LT) Am votat în favoarea acestei propuneri de rezoluție referitoare la punerea în aplicare a Strategiei UE pentru regiunea Dunării. Regiunea Dunării, care cuprinde 14 țări europene și 115 milioane de cetățeni, atât din UE, cât și din afara ei, reprezintă un spațiu în care pot fi dezvoltate sinergii consolidate între politicile UE din diverse domenii, cum ar fi coeziunea, transporturile, economia, energia, mediul, cultura, educația, agricultura, pescuitul, extinderea și vecinătatea. Ceea ce este important, strategia ar trebui să contribuie substanțial la îmbunătățirea guvernanței la mai multe niveluri și la o implicare mai intensă a partenerilor și a actorilor societății civile care își desfășoară activitatea în regiunea Dunării și ar trebui să asigure prosperitatea, dezvoltarea durabilă, crearea de locuri de muncă și securitatea în zonă. Sunt de acord cu solicitarea lansată în rezoluție ca statele membre și regiunile să utilizeze fondurile structurale programate pentru perioada 2007-2013, pentru a asigura cât de mult suport posibil pentru punerea în aplicare a acestei strategii, în special prin promovarea creării de locuri de muncă noi și a creșterii economice în zonele afectate cel mai grav de criza economică. Regiunea Dunării este poarta Europei către Balcanii de Vest, și, prin urmare, cred că Strategia UE pentru regiunea Dunării nu va conduce numai la îmbunătățirea relațiilor de vecinătate în Europa Centrală și de Sud-Est, ci va aduce și o valoare adăugată importantă în politica UE față de Europa de Est. Aceasta va fi o ocazie excelentă pentru întreaga Uniune de a-și dezvolta cooperarea politică și economică cu Balcanii și de a contribui la extinderea și consolidarea integrării europene în regiune.

 
  
MPphoto
 
 

  Elena Oana Antonescu (PPE), în scris. − Strategia Dunării este un proiect al Uniunii Europene la care sunt invitate să participe și statele terțe riverane cu scopul de a dezvolta imensul potențial economic al regiunii danubiene. Fluviul Dunărea leagă zece state europene, dintre care șase sunt membre ale Uniunii Europene. Toate aceste țări sunt încurajate să coopereze în domenii precum transporturile fluviale, protecția și dezvoltarea socială, dezvoltarea economică durabilă, transporturile și infrastructura energetică, protecția mediului, turismul, cultura și educația. De asemenea, identifică răspunsuri comune la provocări precum îmbunătățirea calității vieții, creșterea competitivității și atractivității localităților de la Dunăre și atragerea de investiții în domenii strategice. Cred că este nevoie de o mai bună coordonare între autoritățile locale și regionale și organizațiile care își desfășoară activitatea în regiunea Dunării pentru a se asigura crearea de locuri de muncă și securitatea în această zonă. De asemenea, sprijin dezvoltarea economică și socială a regiunii dunărene ca spațiu comunitar prioritar și promovarea unei integrări regionale mai profunde în această zonă, ceea ce ar constitui o componentă dinamică a unui spațiu economic european mai larg. Susțin implementarea acestei strategii deoarece regiunea Dunării reprezintă un însemnat potențial socio-economic în cadrul Europei.

 
  
MPphoto
 
 

  Elena Băsescu (PPE), în scris. − Am votat în favoarea adoptării Strategiei Dunării. Aceasta din urmă este rezultatul unui efort important depus de România și Austria încă de la bun început. Prin promovarea și susținerea acestui proiect, care astăzi se materializează în cadrul Președinției Ungare, pe care doresc sa o felicit, Strategia devine o prioritate din punct de vedere politic, economic și financiar. România va coordona trei domenii prioritare: transporturi fluviale, turismul, cultura, gestionarea riscurilor generate de fenomene extreme. Totodată, prin noua strategie va fi pus în aplicare noul concept de coeziune teritorială inclus în Tratatul de la Lisabona. Resursele financiare neabsorbite din cadrul instrumentelor actualului cadru financiar comunitar pot fi utilizate în cadrul Strategiei Dunării pentru proiecte macro-regionale. Subliniez importanța colaborării cu alți parteneri, inclusiv ONG-urile și mediul privat. În final, menționez faptul că România va monitoriza, în calitate de coordonator, îndeplinirea obligațiilor asumate de statele riverane conform Planului de Acțiune.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris.(LT) Salut Strategia pentru regiunea Dunării adoptată de Comisia Europeană și sunt de acord cu planul său de acțiune care acordă o foarte mare atenție celor patru domenii (interconectarea regiunii Dunării, protejarea mediului, creșterea prosperității și consolidarea regiunii Dunării) și ia în considerare necesitatea de a îmbunătăți circulația în această regiune, securitatea energetică, dezvoltarea socială și economică, schimburile culturale, securitatea și protecția civilă. Mai mult, salut faptul că această strategie a fost pregătită în urma unei consultări de durată cu părțile interesate, inclusiv cu instituțiile guvernamentale naționale, regionale și locale și cu reprezentanți ai comunității academice și de afaceri și organizațiile neguvernamentale, deoarece acesta este un factor important pentru reușita ei. Este necesar să se instituie un forum al societății civile în această regiune, care să reunească actori din sectoarele public și privat și să le asigure acestora posibilitatea de a participa la elaborarea strategiilor macroregionale. Este necesar să consolidăm mediul cultural din regiunea Dunării prin promovarea dialogului cultural, prin sprijinirea programelor de schimburi universitare și a proiectelor pentru tineri care se bazează pe cooperare transnațională, prin promovarea turismului durabil și prin protejarea patrimoniului istoric și construit. Cooperarea în domeniul proiectelor culturale joacă un rol extrem de important în sprijinirea dialogului cultural și a înțelegerii reciproce între țările din regiunea danubiană.

 
  
MPphoto
 
 

  Sebastian Valentin Bodu (PPE), în scris. − Este important ca în cadrul summitului din luna iunie al Consiliului European să se adopte strategia privind regiunea Dunării pentru a se demara cât mai curând punerea ei în aplicare. La fel de importantă însă este atragerea fondurilor europene existente pentru dezvoltarea acestei regiuni în valoare de 100 de miliarde EUR prin Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune și Fondul social european. Aceste fonduri sunt cele care vor sprijini direct aplicarea strategiei. În absența unor proiecte clare care să folosească aceste fonduri strategia devine inutilă. Strategia Dunării are drept scop crearea de locuri de muncă și creșterea economică a zonelor afectate de criză. Folosirea caracteristicilor specifice ale regiunilor ar putea duce la o utilizare mult mai eficace a fondurilor structurale și la crearea de valoare adăugată la nivel regional în timp ce resursele financiare care nu au fost absorbite ar putea reprezenta, de asemenea, o sursă de finanțare pentru proiectele macroregionale. Adoptarea strategiei Dunării vine ca o urmare firească a summitului legat de această regiune care a avut loc la București la finele anului trecut când s-a dat un semnal important în ce privește importanța economică pe care UE o acordă acestui fluviu.

 
  
MPphoto
 
 

  Jan Březina (PPE), în scris.(CS) Fluviul Dunărea face legătura între zece țări europene și reprezintă, de asemenea, un potențial socioeconomic semnificativ, cu peste 200 de milioane de persoane care locuiesc în regiunea înconjurătoare. Regiunea Dunării este un important punct de contact pentru programele în domeniul politicii de coeziune a UE. Strategia pentru regiunea Dunării este axată pe trei domenii prioritare: conectivitatea și comunicațiile (inclusiv transporturile, energia și societatea informațională); protecția mediului și prevenirea dezastrelor naturale; și stimularea potențialului de dezvoltare socioeconomică. În opinia mea, Strategia pentru regiunea Dunării ar trebui să fie pusă în aplicare printr-o abordare „de jos în sus”, prin facilitarea circulației mărfurilor și modernizarea infrastructurii, îmbunătățind, astfel, condițiile generale de afaceri în întreaga regiune. Strategia nu ar trebui să fie un motiv pentru înființarea de noi instituții. Scopul său principal ar trebui să fie consolidarea coordonării dintre actorii regionali individuali. Din acest motiv, nu ar trebui să se aloce fonduri specifice pentru strategie.

Prin urmare, este necesar să se insiste asupra aplicării principiului „celor 3 NU” aprobat de Consiliu: cu alte cuvinte, asupra faptului că există neutralitate bugetară, legislativă și administrativă. În acest sens, strategia macroregională ar trebui să fie, în primul rând, un instrument de stimulare a eficienței cooperării și de optimizare a utilizării resurselor existente. Este, de asemenea, necesar să răspundem criticilor la adresa intenției Comisiei de a încuraja transportul pe Dunăre, prin îmbunătățirea navigabilității acesteia. Criticii afirmă că modificările tehnice aduse albiei fluviului vor cauza daune vegetației de pe mal și o deteriorare generală a mediului în zona înconjurătoare.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Salut o abordare integrată, care include elaborarea de strategii macroregionale aplicabile întregii Uniuni Europene, cu scopul de a spori eficiența politicilor regionale. Strategia pentru Marea Baltică oferă deja un model de coordonare a politicilor Uniunii Europene și de finanțare în cadrul unităților teritoriale geopolitice, și anume macroregiunile, definite pe baza unor criterii specifice. Salut în special adoptarea Strategiei pentru regiunea Dunării și sprijin Planul de acțiune care o însoțește și care răspunde necesității de a îmbunătăți mobilitatea, securitatea energetică, protecția mediului, dezvoltarea socială și economică, schimburile culturale, securitatea și protecția civilă în regiunea Dunării. La fel ca această strategie regională, solicit de asemenea înființarea spațiului atlantic euro-african, ceea ce ar permite aprofundarea relațiilor dintre coasta de sud-vest a Europei, regiunile ultraperiferice (RUP) și țările vecine din grupul statelor din Africa, Caraibe și Pacific (ACP). Acest lucru ar îmbunătăți, de asemenea, cooperarea pe probleme cum ar fi transporturile, securitatea energetică, schimburile științifice, dezvoltarea turismului, securitatea și lupta împotriva imigrației ilegale.

 
  
MPphoto
 
 

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D), în scris. − Consider că strategia UE în regiunea Dunării reprezintă o modalitate de coordonare a politicilor UE și că va trebui să răspundă provocărilor cu care se confruntă această regiune. Ne dorim o strategie reală, bazată pe noi tehnologii, inovare și investiții, o strategie care, odată implementată, să conducă, într-un final, la îmbunătățirea calității vieții pentru toți cetățenii europeni din regiunea Dunării.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea rezoluției referitoare la punerea în aplicare a Strategiei UE pentru regiunea Dunării deoarece aceasta răspunde necesității de a îmbunătăți mobilitatea, securitatea energetică, protecția mediului, dezvoltarea socială și economică, schimburile culturale, securitatea și protecția civilă în regiune.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Regiunea Dunării are propriile trăsături caracteristice și o importanță istorică deosebită care, la fel ca și în cazul Mării Baltice, justifică o strategie specifică din partea Uniunii Europene. În centrul acestei macroregiuni se află fluviul principal, care constituie o cale de navigație de o importanță deosebită în Europa. Mobilitatea, securitatea energetică, protecția mediului, dezvoltarea socială și economică, schimburile culturale, securitatea și protecția civilă în zona înconjurătoare pot fi îmbunătățite prin creșterea vizată a interdependenței. Având în vedere țările care alcătuiesc regiunea Dunării, o astfel de strategie poate contribui la repararea rupturilor anterioare și poate preveni reactivarea disputelor vechi, permițând creșterea coeziunii europene și deschiderea ușilor pentru expansiunile viitoare ale Uniunii. Sper că investițiile în aceste regiuni nu vor compromite și nici nu vor diminua sprijinul acordat regiunilor ultraperiferice, a căror natură le face demne de asistență specială și de stimulente. Această măsură va contribui, de asemenea, la coeziunea europeană.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Ca urmare a cererii adresată Comisiei de către Consiliul European cu privire la elaborarea unui document care să definească Strategia UE pentru regiunea Dunării, la 8 decembrie anul trecut Comisia a prezentat proiectul „Strategia UE pentru regiunea Dunării”, care includea un Plan de acțiune. Importanța geostrategică a acestei regiuni într-o serie de sectoare - turism, transporturi, mediu, energie, bună vecinătate, coeziune teritorială și altele - a însemnat că Parlamentul a fost un partener-cheie în lansarea strategiei și trebuie să continue să fie așa pe parcursul punerii în aplicare a acesteia. Salut, prin urmare, adoptarea acestei propuneri de rezoluție, știut fiind faptul că aceasta va determina o dezvoltare durabilă într-o regiune traversată de cel mai mare fluviu al Uniunii Europene, unde locuiesc aproape 160 de milioane de persoane, și ale cărei resurse de mediu și de patrimoniu merită să fie clasificate ca situri ale patrimoniului mondial de către Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO).

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris. (IT) Articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană recunoaște coeziunea teritorială ca obiectiv al UE. Propunerea comună de rezoluție, cu privire la care Parlamentul a votat astăzi, solicită ca acest principiu să se aplice, de asemenea, în ceea ce privește regiunea Dunării. Paisprezece state membre ale UE se află în această regiune, inclusiv Germania, dar și România și Bulgaria, și în primul rând la acele țări facem apel pentru aplicarea efectivă a principiului prevăzut la articolul 3. În 2008, Parlamentul European a îndemnat Consiliul și Președinția Consiliului să elaboreze un plan strategic care să ofere și să pună în aplicare sprijinul pentru această regiune, astfel încât să îi asigure resursele de care are nevoie disperată pentru a se putea bucura de o economie puternică, independentă de alte surse de finanțare. Trei ani mai târziu, solicităm din nou punerea în aplicare a unei politici care să vizeze realizarea unei creșteri inteligente, durabile și incluzive; solicităm promovarea celor mai defavorizate zone, a căror dezvoltare ar conduce la îmbunătățirea condițiilor de mediu și sociale. Votul meu în favoarea propunerii de rezoluție este doar un gest neînsemnat pentru o regiune care are nevoie de ajutorul european; nu ne putem retrage acum.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. Salut această rezoluție care: subliniază că Europa Centrală și de Sud-Est este, din punct de vedere ecologic, una dintre cele mai bogate regiuni, dar și una dintre cele mai vulnerabile zone ale Europei, fiind caracterizată de un ecosistem de o complexitate ecologică deosebită și de mare valoare, care necesită deci un nivel ridicat de protecție; salută obiectivul Strategiei UE pentru regiunea Dunării de a crea o regiune a Dunării atractivă, durabilă și, în același timp, dezvoltată și prosperă, prin gestionarea riscurilor de mediu, cum ar fi inundațiile și poluarea industrială, prin menținerea calității și a volumului rezervelor de apă și prin asigurarea utilizării lor durabile, prin conservarea biodiversității, a peisajelor și a calității aerului și solurilor; subliniază că protejarea mediului în bazinul Dunării reprezintă un aspect important care ar trebui să stimuleze dezvoltarea agricolă și rurală responsabilă a regiunii; solicită îmbunătățirea situației ecologice a Dunării, precum și măsuri pentru a reduce poluarea și pentru a împiedica, în viitor, deversările de petrol și alte substanțe toxice și nocive; subliniază faptul că o situație ecologică bună a Dunării este o condiție prealabilă necesară pentru orice activitate umană de-a lungul fluviului și recomandă să se acorde prioritate cerințelor de mediu.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Cu o populație de 100 de milioane de persoane, răspândită în 14 țări, dintre care opt sunt state membre ale UE, regiunea Dunării acoperă unele dintre cele mai bogate și mai sărace regiuni, și poate fi definită ca o macroregiune cu capacități economice eterogene.

Eficacitatea politicilor regionale echivalează cu sprijinul pentru dezvoltare, precum și cu aplicarea de strategii care vor rezolva o serie de probleme locale și vor stimula creșterea economică a țărilor ale căror populații sunt legate de fluviu, astfel încât să promoveze dezvoltarea durabilă. Acesta fiind cazul și întrucât această strategie - care se bazează pe cele trei obiective interconectate privind dezvoltarea socioeconomică, transportul îmbunătățit și sprijinul pentru surse alternative de energie și protecția mediului - și planul de acțiune care o însoțește vor contribui la promovarea acestei regiuni și la reducerea diferențelor regionale existente, printr-o mai bună coordonare a eforturilor celor opt state membre din regiune, salut adoptarea acesteia.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Strategia pentru regiunea Dunării își propune să îmbunătățească modul în care acest fluviu este folosit ca rută de transport, ceea ce ar putea să implice adâncirea canalelor de navigație. În plus, strategia acoperă, de asemenea, domeniul energiei - care, în unele situații, ar putea include o expansiune a energiei hidroelectrice. Mai mult, strategia este menită a fi un factor important de stimulare a economiei. Trebuie să sperăm că noul proiect emblematic al UE, care este Strategia pentru regiunea Dunării, va primi ulterior un conținut observabil și tangibil. Cantitatea de energie care va fi insuflată în acest proiect va depinde, cu siguranță, printre altele, de modul în care este soluționată tensiunea dintre obiectivele de protecție a mediului și unificarea regiunii Dunării și de posibilitatea ca Dunărea să fie suficientă ca numitor comun pentru punerea în aplicare a acestui proiect mamut. Am votat în favoarea acestui proiect.

 
  
MPphoto
 
 

  Mariya Nedelcheva (PPE), în scris. – (BG) Am fost fericită să semnez și să votez în favoarea propunerii de rezoluție a Parlamentului European referitoare la punerea în aplicare a Strategiei UE pentru regiunea Dunării.

Strategia Dunării este o șansă de a debloca potențialul de dezvoltare și cooperare al multor regiuni europene în diferite domenii. Aș dori să mă concentrez asupra a două aspecte ale strategiei, foarte importante pentru mine: dezvoltarea turismului; și menținerea securității în regiune. În ceea ce privește rolul Strategiei pentru regiunea Dunării în dezvoltarea turismului, aceasta poate contribui la echilibrarea diferențelor socioeconomice în Europa, la crearea de locuri de muncă și la încurajarea dialogului cultural și a cunoașterii bogatului patrimoniu european cultural, etnic și natural din regiune.

Strategia Dunării poate ajuta la menținerea securității în regiunea din jurul Dunării și poate juca un rol important în controlul migrației în și din Uniune, precum și în lupta împotriva criminalității.

Pentru a obține rezultate reale, de o importanță primordială sunt operațiunile comune în domenii sensibile, cum ar fi securitatea și migrația. De aceea salut consolidarea cooperării regionale în aceste domenii și asigurarea unei mai bune capacități instituționale în această privință.

 
  
MPphoto
 
 

  Franz Obermayr (NI), în scris. – (DE) Strategia UE pentru regiunea Dunării și cele 115 milioane de locuitori ai săi oferă o oportunitate de a accelera cooperarea transfrontalieră, precum și dezvoltarea economică durabilă și culturală în această regiune. În luna iunie, Consiliul trebuia să stabilească un calendar și măsuri specifice pentru punerea în aplicare a acesteia. În centrul strategiei se află îmbunătățiri aduse în ceea ce privește mobilitatea, aprovizionarea cu energie, securitatea, protecția mediului și gestionarea dezastrelor. Sper ca aceasta va aduce o nouă dinamică la nivel regional și că toate grupurile de interes și părțile interesate din societatea civilă vor fi implicate, astfel încât proiectele susținute să fie utilizate în mod optim. Ne-am dori, de asemenea, să vedem o inițiativă la nivel macroregional pentru mai multă siguranță în ceea ce privește politica nucleară în regiunea Dunării. Această regiune în special are încă centrale nucleare care reprezintă un risc pentru mediu și populație, dar în procedura de evaluare a impactului asupra mediului nu există consultări suficiente sau nu există deloc consultări derulate cu statele și regiunile vecine. Apare aici nevoia de a acționa. Apreciez foarte mult faptul că numai fondurile care au fost deja puse la dispoziție în cadrul fondurilor structurale (în jur de 1 miliard de euro pentru perioada 2007-2013) pot fi utilizate în cadrul Strategiei pentru regiunea Dunării - cu alte cuvinte, că nu este alocată nicio finanțare suplimentară și că nu sunt necesare nici instituții noi, nici o legislație nouă. Prin urmare, am votat în favoarea acestei propuneri de rezoluție.

 
  
MPphoto
 
 

  Wojciech Michał Olejniczak (S&D), în scris.(PL) La vot, astăzi, am aprobat adoptarea propunerii comune de rezoluție referitoare la punerea în aplicare a Strategiei UE pentru regiunea Dunării. Ideea unei abordări integrate, inclusiv crearea de strategii pentru macroregiuni care să fie strategii la nivel UE, reprezintă cel mai bun exemplu de cooperare teritorială, este o modalitate bună de a spori eficiența politicii regionale și ar trebui să fie sprijinită și dezvoltată. Strategia pentru regiunea Mării Baltice, care a fost adoptată la mijlocul anului trecut, este un model de coordonare a politicii UE și de finanțare în cadrul macroregiunilor - unități teritoriale geopolitice definite pe baza unor criterii specifice.

Regiunea extinsă a Dunării, care include 14 țări europene și numără 115 milioane de cetățeni, atât din UE, cât și din afara ei, a necesitat crearea unui plan unic care să combine aspecte economice, de mediu, sociale și culturale (acestea sunt, de asemenea, cei patru piloni ai strategiei).

În contextul necesității de a efectua analize intermediare ale punerii în aplicare a strategiei, similar raportului privind Strategia pentru regiunea Mării Baltice, rezoluția invită Comisia Europeană să pregătească instrumente și criterii concrete de evaluare a proiectelor bazate pe indicatori care permit realizarea de comparații. Parlamentul European a implicat, de asemenea, Comisia în analizarea primelor rezultate și experiențe în legătură cu punerea în aplicare a Strategiei UE pentru regiunea Dunării și, folosind exemplul celor două strategii (pentru Marea Baltică și Dunăre), în identificarea posibilelor surse și metodelor de finanțare pentru strategiile macroregionale.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) În lumina nenumăratelor considerații privind punerea în aplicare a acestei strategii, eu personal am decis să votez în favoarea ei, în special având în vedere faptul că regiunea Dunării, care cuprinde 14 țări europene și aproximativ 115 milioane de persoane, este o zonă în care pot fi dezvoltate sinergii consolidate între diverse politici ale UE - politici privind coeziunea, transportul, economia, energia, mediul, extinderea și vecinătatea. În opinia mea, strategia ar trebui să combine, prin urmare, elemente economice, de mediu, sociale și culturale, deoarece o astfel de macroregiune cum este Dunărea ar spori, în mod semnificativ, bogăția economică a întregii Uniuni Europene prin stimularea ocupării forței de muncă și promovarea dezvoltării integrate. Prin urmare, cred că natura unificatoare și integratoare a strategiei exprimă convingerea tuturor statelor membre ale UE potrivit căreia aceasta ar putea avea o contribuție semnificativă la depășirea vechilor diviziuni ale continentului, la succesul general și la o eficiență mai mare ale Europei.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) În 2009, Consiliul European a solicitat Comisiei să elaboreze o Strategie europeană pentru regiunea Dunării având în vedere faptul că regiunea Dunării cuprinde 14 țări europene și 115 milioane de cetățeni, atât din Uniunea Europeană (UE), cât și din afara ei: Germania, Austria, Slovacia, Republica Cehă, Slovenia, Ungaria, România, Bulgaria, Croația, Serbia, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Moldova și Ucraina, și reprezintă, prin urmare, un spațiu în care pot fi dezvoltate sinergii consolidate între diverse politici ale UE. Nu pot să nu salut adoptarea Strategiei pentru regiunea Dunării de către Comisia Europeană sau să nu sprijin planul de acțiune care o însoțește și care se bazează pe patru piloni: interconectarea regiunii Dunării, protejarea mediului, crearea de prosperitate și consolidarea regiunii Dunării. Strategia răspunde necesității de a îmbunătăți mobilitatea, securitatea energetică, protecția mediului, dezvoltarea socială și economică, schimburile culturale, securitatea și protecția civilă în regiunea Dunării. Sper că Strategia europeană pentru regiunea Dunării va fi adoptată de Consiliul European și că se vor înregistra progrese în aplicarea acesteia cât mai curând posibil.

 
  
MPphoto
 
 

  Rovana Plumb (S&D), în scris. − Dunărea are vocația de a constitui coloana vertebrală a unei construcții macroregionale în care să se regăsească, în căutarea bunăstării comune, landuri, regiuni și state membre, alături de țări care nu aparțin sau încă nu aparțin UE. Dunărea nu mai e albastră, ca-n valsul lui Strauss, iar proiectele pentru protecția mediului sunt estimate la 9 miliarde de euro. Toate investițiile ce vor fi realizate în bazinul dunărean trebuie să fie sisteme de tip inteligent, bazate pe cele mai noi dezvoltări științifice și tehnologice și în care protecția mediului este inclusă încă din faza de proiectare a sistemelor („green knowledge intelligent systems”).

Aceste investiții înseamnă crearea de noi oportunități de creștere economică durabilă și de creștere a calității vieții, realizându-se astfel, dezvoltarea patrimoniului natural/ambiental si promovarea politicii de mediu a UE ( ex. crearea unui sistem de gestiune si control ale factorilor de mediu, înlăturarea efectelor negative asupra mediului în cazuri de catastrofe naturale, protejarea bio - diversității, păstrarea și extinderea zonelor împădurite, a parcurilor si zonelor verzi din zonele urbane ). Sprijinul autorităților locale și al cetățenilor este extrem de util, demonstrând faptul că dialogul intern, la toate nivelurile, funcționează și este eficient, astfel încât Strategia Dunării să fie o strategie a cetățeanului european.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. Prin această rezoluție, PE: 1. salută aprobarea de către Comisie a Strategiei pentru regiunea Dunării și sprijină planul de acțiune aferent, care este structurat pe patru piloni (interconectarea regiunii Dunării, protejarea mediului, creșterea prosperității și consolidarea regiunii Dunării) și care răspunde necesității de a îmbunătăți mobilitatea, securitatea energetică, protecția mediului, dezvoltarea socială și economică, schimburile culturale, securitatea și protecția civilă în regiunea Dunării; 2. reamintește că Parlamentul European a solicitat încă din 2008 o astfel de strategie și invită Președinția maghiară a Consiliului Uniunii Europene și Consiliul European să aprobe Strategia UE pentru regiunea Dunării în cadrul Consiliului European din iunie și să demareze cât mai rapid punerea sa în aplicare.

 
  
MPphoto
 
 

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. (IT)Am votat în favoarea acestei propuneri de rezoluție, deoarece regiunea Dunării, care cuprinde 14 țări europene și 115 milioane de cetățeni, trebuie să fie gestionată prin intermediul unui plan comun, colectiv, care vizează promovarea acesteia din punct de vedere economic și cultural, astfel încât să păstreze inestimabila sa frumusețe artistică și a mediului. Statele membre ar trebui acum să profite de fondurile structurale disponibile pentru 2007-2013 în vederea asigurării unui sprijin maxim pentru strategie. În special, ar trebui să existe un angajament pentru crearea de locuri de muncă, în special în zonele cele mai afectate de criza economică. Dacă este sprijinită printr-un angajament politic puternic, Strategia Dunării ar putea contribui atunci la depășirea vechilor diviziuni ale continentului, făcând astfel un pas înainte către o integrare reală a europenilor. Dacă reușește, planul va avea consecințe pozitive pe o arie geografică mult mai largă, subliniind poziția strategică a regiunii în calitate de poartă a Europei către Balcanii de Vest.

 
  
MPphoto
 
 

  Csanád Szegedi (NI), în scris. − Strategia Dunării este un proiect al Uniunii Europene la care sunt invitate să participe și statele terțe riverane cu scopul de a dezvolta imensul potențial economic al regiunii danubiene. Fluviul Dunărea leagă zece state europene, dintre care șase sunt membre ale Uniunii Europene. Toate aceste țări sunt încurajate să coopereze în domenii precum transporturile fluviale, protecția și dezvoltarea socială, dezvoltarea economică durabilă, transporturile și infrastructura energetică, protecția mediului, turismul, cultura și educația. De asemenea, identifică răspunsuri comune la provocări precum îmbunătățirea calității vieții, creșterea competitivității și atractivității localităților de la Dunăre și atragerea de investiții în domenii strategice. Cred că e nevoie de o mai bună coordonare între autoritățile locale și regionale și organizațiile care își desfășoară activitatea în regiunea Dunării pentru a se asigura crearea de locuri de muncă și securitatea în această zonă. De asemenea, sprijin dezvoltarea economică și socială a regiunii dunărene ca spațiu comunitar prioritar și promovarea unei integrări regionale mai profunde în această zonă, ceea ce ar constitui o componentă dinamică a unui spațiu economic european mai larg. Susțin implementarea acestei strategii deoarece regiunea Dunării reprezintă un însemnat potențial socio-economic în cadrul Europei.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. (PT) Regiunea Dunării cuprinde 14 state membre ale Uniunii Europene (UE) și un total de 115 milioane de cetățeni. Este o regiune foarte eterogenă, unde există un grad mare de mobilitate și un nivel ridicat de interconectare. Acest lucru demonstrează că este o zonă potrivită pentru consolidarea sinergiilor între mai multe politici, cum ar fi cele referitoare la coeziune, transport, economie, energie, mediu, și chiar politica de extindere și de vecinătate.

Este o regiune bogată, cu capacități economice puternice, dar care necesită eforturi coordonate pentru a se dezvolta într-un mod coerent, integrat și durabil. O strategie integrată și coordonată în vederea cooperării între statele membre și regiunile lor pare a fi o modalitate adecvată pentru a atinge obiectivul coeziunii teritoriale. Pentru a realiza acest lucru, mi se pare esențială implicarea tuturor actorilor instituționali și civili, în special prin participarea în cadrul entităților locale și regionale.

Punerea în aplicare a strategiei trebuie să implice, de asemenea, utilizarea mai eficientă a fondurilor structurale și, mai presus de toate, posibilitatea de a utiliza resursele financiare care nu sunt folosite în proiecte macroregionale.

Votez în favoarea acestei propuneri de rezoluție referitoare la regiunea Dunării și sper că strategii similare vor fi elaborate pentru alte macroregiuni europene.

 
  
  

Propunere de rezoluție B7-0111/2011

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Votez în favoarea acestei propuneri de rezoluție, deoarece se referă la probleme legate de stabilitatea legislației care reglementează domeniul de afaceri, la cazurile Mihail Hodorkovski și Platon Lebedev, la modul în care autoritățile ruse combat terorismul, în special în Caucazul de Nord, și la situația drepturilor omului. Această rezoluție este importantă deoarece pune accentul pe Parteneriatul pentru modernizare. Prin urmare, votez pentru această rezoluție, deoarece cred că modernizarea societății ruse implică punerea în aplicare a statului de drept.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestei propuneri de rezoluție, deoarece susțin că respectarea deplină a drepturilor omului și a statului de drept de către Federația Rusă îi va îmbunătăți imaginea acesteia și credibilitatea în lume, în special în ceea ce privește relațiile sale cu Uniunea Europeană. Este important ca Federația Rusă să respecte angajamentele internaționale pe care și le-a asumat, nu în ultimul rând în cadrul Consiliului Europei, unde s-a angajat să respecte pe deplin standardele europene în materie de democrație, drepturile omului, drepturile fundamentale și statul de drept.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Deși împărtășesc preocupările exprimate de către colegii mei deputați, totuși nu pot să nu observ progresele enorme făcute deja de Rusia în direcția democrației și a statului de drept. Orice observator imparțial trebuie să recunoască faptul că respectarea drepturilor omului și a libertăților individuale s-a îmbunătățit semnificativ în statul rus din prezent, comparativ cu regimul sovietic care l-a precedat; un regim care continuă să ne șocheze pe măsură ce aflăm mai multe despre el. În timp ce noi discutăm despre statul de drept în Rusia, trebuie să îmi exprim regretul și să îi condamn vehement pe cei care îl pun în pericol, atacând, rănind și ucigând oameni nevinovați pentru a urmări planuri teroriste radicale. Prin urmare, transmit cele mai sincere condoleanțe victimelor. Sper că Rusia va continua să se distanțeze de patrimoniul său sovietic brutal, că va converge tot mai mult cu Uniunea Europeană în ceea ce privește respectarea drepturilor, a libertăților și a garanțiilor pentru cetățenii săi, și că își va asuma rolul de putere europeană la care visa Petru cel Mare.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Rusia este un partener important al Uniunii Europene și ar trebui să contribuie la stabilirea unei cooperări durabile bazate pe democrație și statul de drept. Prin urmare, este important să nu existe nicio îndoială în ceea ce privește apărarea statului de drept de către autoritățile ruse. Așadar, organismele judiciare ruse și instituțiile responsabile de aplicarea legii trebuie să își exercite obligațiile care le revin într-un mod care să fie eficient, imparțial și independent.

Condamn atacul de la aeroportul Domodedovo și transmit condoleanțe familiilor victimelor. Aș dori să subliniez necesitatea ca autoritățile ruse să răspundă la acest atac pe căi legale și cu măsură și să permită sistemului judiciar rus să își desfășoare activitatea liber și independent pentru a putea urmări și condamna persoanele responsabile de atac.

 
  
MPphoto
 
 

  Sandra Kalniete (PPE) , în scris. – (LV)Prin această propunere de rezoluție, deputații doresc să atragă atenția asupra evenimentelor îngrijorătoare din Rusia, care, în calitate de membru al Consiliului Europei, s-a angajat să respecte pe deplin standardele europene în materie de democrație, drepturile omului și statul de drept. Într-adevăr, aceste standarde sunt ignorate și încălcate în mod grosolan. Un exemplu bătător la ochi în acest sens este procesul lui Mihail Hodorkovski și Platon Lebedev, foștii proprietari ai Yukos. Acest caz a coborât la nivelul de farsă și nu dă impresia că există o singură lege și un singur sistem de justiție pentru toți în Rusia. În vreme ce se fac eforturi pentru a îi condamna pe adversarii prim-ministrului rus, dl Vladimir Putin, nu se face nimic pentru a rezolva problema morții Annei Politkovskaya și a altor jurnaliști care au fost uciși. Dreptul de a organiza reuniuni este retras celor care au o altă gândire în Rusia, iar sfidarea interdicției poate duce la închisoare. Toate aceste lucruri sunt inacceptabile.

Vrem ca Rusia să fie o țară democratică, dezvoltată economic și stabilă, care poate fi un partener de încredere pentru vecinii săi, Uniunea Europeană și țările NATO. Din nefericire, politicienii de vârf din Rusia desfășoară o politică total diferită, care îndepărtează tot mai mult Rusia de alte democrații. Dacă Rusia dorește să devină membră a Organizației Mondiale a Comerțului, principalii săi politicieni trebuie să își schimbe foarte mult atitudinea față de democrație, statul de drept și drepturile omului.

 
  
MPphoto
 
 

  Arturs Krišjānis Kariņš (PPE), în scris. – (LV) Am sprijinit propunerea de rezoluție a Parlamentului European referitoare la statul de drept în Rusia, atrăgând atenția asupra încălcărilor drepturilor omului și ale drepturilor fundamentale, precum și asupra amenințării existente în această țară la adresa dezvoltării democrației. Mă bucur că Parlamentul, în adoptarea acestei rezoluții, recunoaște, în principiu, că în Rusia nu există stat de drept și democrație. Cu toate acestea, aș dori să subliniez faptul că politica Uniunii Europene față de Rusia va avea succes numai atunci când statele membre vor urmări o politică externă comună. Evenimentele recente, când Franța a încheiat un acord de vânzare a navelor de război din clasa Mistral cu Rusia, sunt dovezi că politica externă și de securitate comună a Europei este o pură ficțiune. Interesele Franței au fost mai importante decât o politică externă comună. Acordul a fost încheiat în pofida obiecțiilor formulate de statele baltice și a comentariilor generalilor ruși cu privire la potențialul acestor nave, care a lipsit în războiul cu Georgia. Tranzacțiile de acest gen subminează încrederea dintre țările europene și stau mărturie pentru succesul politicii Rusiei, axate pe principiul „divide et impera”. Uniunea Europeană poate promova statul de drept în Rusia numai dacă statele membre pun interesele comune ale tuturor țărilor europene mai presus de propriile lor interese individuale.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. Am votat în favoarea acestei rezoluții care condamnă faptul că asupra jurnaliștilor independenți, activiștilor societății civile, avocaților și apărătorilor drepturilor omului s-au proferat adesea amenințări și s-au comis acte de violență în Rusia și, în plus, faptul că legislația anti-extremistă și noile dispoziții ale legii privind Serviciul Federal de Securitate (SFS) sunt neclare și, prin urmare, sunt adesea utilizate pentru a hărțui ONG-urile, minoritățile religioase și organizațiile de mass-media.

 
  
MPphoto
 
 

  Jiří Maštálka (GUE/NGL), în scris.(CS) Am citit propunerea de rezoluție referitoare la statul de drept în Rusia. Am trei comentarii succinte. În primul rând, cred că este corect că Parlamentul European a profitat de fiecare ocazie pentru a deschide discuțiile legate de problemele privind drepturile omului și calitatea de stat de drept. Ar trebui să facem acest lucru mai des și cu mai multe țări. Al doilea comentariu vizează modul de prezentare. Comentariile noastre trebuie să fie profesioniste. Acest lucru nu înseamnă doar a le ține predici altora într-un mod părintesc, ci și a le oferi o mână de ajutor. Sincer, nu înțeleg cum criticii procesului oligarhilor de la Yukos pot fi atât de siguri că se exercită presiuni politice în cadrul procesului din instanță. Atacarea unui verdict și ignorarea dovezilor care au fost prezentate cu privire la evaziunea fiscală și alte infracțiuni sunt, cu siguranță, forme de presiune politică. De ce presupun criticii în mod automat că aceste probe au fost falsificate? Am numeroase alte exemple similare. Rusia are două probleme principale asociate cu statul de drept. Prima este faptul că țara trece printr-o transformare a legislației și a culturii sale juridice. Această transformare ia timp și nu se va întâmpla doar prin bunăvoința Kremlinului. A doua problemă este situația instabilă a securității și lipsa de încredere în bunele intenții ale unor consilieri. Cum va acorda Uniunea Europeană ajutor Rusiei în combaterea terorismului și extrădarea persoanelor suspectate de terorism care au găsit refugiu în țările UE? Cum va acționa UE împotriva încălcării drepturilor politice ale așa-numiților „cetățeni din afara UE” în interiorul țărilor Uniunii? Nu este suficient doar să oferim consiliere; trebuie să acordăm și ajutor.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Sunt convins că Rusia rămâne unul dintre cei mai importanți parteneri ai Uniunii Europene în menținerea securității și a stabilității mondiale, și că relația de cooperare UE-Rusia trebuie să fie, prin urmare, intensificată. Trebuie să ne consolidăm angajamentul de a lucra cu Rusia pentru a răspunde provocărilor comune în domenii-cheie, cum ar fi combaterea terorismului, politica energetică și guvernanța economică mondială. UE și Rusia trebuie să își intensifice negocierile privind un nou acord de cooperare și parteneriat, care să fie cuprinzător și obligatoriu și care să acopere domeniile democrației și statului de drept, precum și respectarea drepturilor omului și a drepturilor fundamentale. Este necesar să se dezvolte inițiative comune cu guvernul rus, care să vizeze consolidarea securității și a stabilității mondiale și, în special, vecinii comuni, cu scopul de a obține o soluționare pașnică a conflictelor din Nagorno-Karabah, Transnistria și Georgia, în conformitate cu dreptul internațional.

 
  
MPphoto
 
 

  Louis Michel (ALDE), în scris.(FR) Statul de drept este într-adevăr amenințat în Rusia. Am putea să o parafrazăm pe Marie Mendras spunând că vedem cum este zădărnicit procesul de recâștigare a istoriei. Încă de la sfârșitul erei Elțîn, am asistat la o politică care constă în slăbirea tuturor instituțiilor publice. Lucrurile pot părea legale la suprafață, dar respectul pentru lege a fost sufocat de prea multe reguli și regulamente. Procesele Hodorkovski și Lebedev reprezintă un exemplu tipic: este menținută fațada legii, dar legea în sine este folosită în alte scopuri decât funcția sa principală. Creșterea economică nu va permite aplicarea statului de drept. Economia de dragul economiei duce la abuzuri, exploatare și interese partizane. Bunăstarea trebuie să facă posibilă libertatea, să încurajeze progresul colectiv și să permită fiecărui individ să se dezvolte. Economia de piață nu poate fi virtuoasă fără un stat echitabil, prin care înțeleg un stat care își asumă în totalitate sarcinile sale normale într-un mod just și echitabil; un stat care poate garanta că cetățenii săi au acces imparțial la toate drepturile fundamentale, cum ar fi accesul la educație, sănătate, justiție, cultură, administrație și nevoile de bază vitale.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Propunerea comună de rezoluție referitoare la Rusia acoperă unele puncte importante care sunt probleme existențiale pentru orice democrație: instanțe judecătorești independente, procese rapide și echitabile și judecarea eficientă a actelor criminale. În acest sens eu sunt în favoarea textului când vorbește despre necesitatea de a remedia deficiențele existente în sistemul legal și judiciar din Rusia. Condamnarea atacurilor teroriste de pe aeroportul Domodedovo este, de asemenea, importantă și demonstrează solidaritatea Uniunii Europene cu acest stat partener important. Cu toate acestea, tonul adoptat în ceea ce privește anumite proceduri judiciare, pendinte sau actuale (de exemplu, în cazul Hodorkovski), este greșit și nediplomatic. Dacă vorbim de „procese cu motivație politică” sau de „probleme judiciare grave”, atunci adoptăm limbajul adversarilor politici ai prim-ministrului rus. Acest lucru devine evident atunci când sunt făcute apeluri pentru „o anchetă judiciară independentă” a verdictelor.

Se insinuează - fără nicio informație sau anchetă prealabilă - că întregul sistem de justiție din Rusia nu este independent și pronunță verdicte „greșite”. Aceste „opinii” din afară, fără a cunoaște faptele reale, nu sunt semnificative și reprezintă, în plus, un amestec în treburile interne. Din acest motiv, m-am abținut de la vot.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Având în vedere discuțiile dintre Uniunea Europeană și Rusia pe tema drepturilor omului și întrucât UE este încă angajată în consolidarea și dezvoltarea continuă a relațiilor UE-Rusia, cu respectarea principiilor democratice și a drepturilor fundamentale, cred că Rusia rămâne un partener important pentru UE, în conformitate cu dezvoltarea mai amplă a cooperării dintre țări. Am votat în favoarea propunerii deoarece cred că intensificarea negocierilor și noile acorduri de parteneriat cu Rusia vor revigora acordul amplu al statelor membre în favoarea democrației și a funcționării corespunzătoare a sistemului de justiție. Aș sublinia, de asemenea, faptul că respectarea deplină a drepturilor omului și a statului de drept ar îmbunătăți imaginea și credibilitatea Rusiei pe scena mondială, în special în ceea ce privește relația sa cu Uniunea Europeană, în virtutea unui parteneriat strategic.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Respectul pentru standardele europene în materie de democrație, drepturile omului, drepturile fundamentale și statul de drept este fundamental pentru toate popoarele europene. Respectul pentru deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului trebuie să fie fundamental pentru o politică conform căreia oamenii sunt buni vecini și se apropie mai mult unii de alții. Sunt de acord cu apelul lansat în această propunere de rezoluție ca statul rus să aplice măsuri pentru a repara fiecare caz de încălcare a acestor drepturi, inclusiv prin anchete reale și prin tragerea la răspundere a vinovaților, precum și să adopte măsuri cu caracter general de executare a hotărârilor care implică modificări politice și legislative, astfel încât să prevină repetarea actelor de încălcare a drepturilor omului. Aș dori ca Consiliul și Comisia să ofere Rusiei asistență concretă și cunoștințe de specialitate, astfel încât să sporească independența sistemului juridic și a serviciilor responsabile de aplicarea legii, cu scopul de a îmbunătăți capacitatea sistemului juridic al țării de a rezista presiunii politice și economice. În special, aș dori să văd crearea unui program de asistență judiciară care ar contribui la educația și formarea profesională a magistraților, a procurorilor și a personalului sistemului judiciar, nu în ultimul rând în ceea ce privește drepturile omului.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. Prin această rezoluție, PE: 1. își reafirmă convingerea că Rusia rămâne un partener important al Uniunii Europene în ceea ce privește crearea unei cooperări durabile, bazată pe principii democratice și pe statul de drept; 2. condamnă ferm atacul terorist de la aeroportul Domodedovo din Moscova și își exprimă condoleanțele familiilor victimelor, precum și solidaritatea cu persoanele rănite în acest atac; subliniază necesitatea ca autoritățile ruse să răspundă la acest atac pe căi legale și cu măsură și să permită sistemului judiciar rus să își desfășoare activitatea liber și independent pentru a putea urmări și condamna persoanele responsabile de atac; 3. își exprimă îngrijorarea cu privire la procesele cu motivație politică, procedurile neregulamentare și absența voinței de investigare a unor infracțiuni grave, precum asasinatele, hărțuirile și alte acte de violență; îndeamnă autoritățile judiciare și de punere în aplicare a legii din Rusia să își îndeplinească îndatoririle în mod eficient, imparțial și independent pentru a aduce vinovații în fața justiției.

 
  
MPphoto
 
 

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea acestei propuneri de rezoluție deoarece cred că poate consolida parteneriatele existente și acordul de cooperare cu Rusia. Optzeci la sută din investițiile străine în Rusia provin din Europa, așadar consolidarea acestui parteneriat ar ajuta Europa să pună în aplicare o politică mai competitivă în toate domeniile de activitate. În ceea ce privește energia, un procent de peste 45 % din gazul nostru și de 29,9 % din petrolul nostru este importat din Rusia; fără Rusia, bucătăriile și sisteme de încălzire din jumătate de Europă nu ar mai funcționa. Având în vedere interesele noastre comune în domeniile economic, energetic și de securitate, un nou acord de parteneriat cu Kremlinul ar garanta economiei Europei o mai mare stabilitate în urma crizei financiare recente. Mai mult decât atât, această rezoluție încurajează Rusia, în calitate de membru al Consiliului Europei, să își asume angajamente cu privire la respectarea deplină a standardelor europene în materie de democrație, drepturile omului și statul de drept. Adoptarea unei politici comune, coerente pentru promovarea drepturilor omului ar fi un pas înainte în afirmarea drepturilor omului în lume.

 
  
MPphoto
 
 

  Marie-Christine Vergiat (GUE/NGL), în scris.(FR) Este ciudat cum, în legătură cu Rusia, Parlamentul European a căzut fie în indulgență, fie în ceea ce aș numi un sentiment „anti-Rusia”, motivat în trecut de antisovietism și, prin urmare, de un anticomunism înveterat. Este timpul să realizăm că Zidul Berlinului a căzut cu peste 20 de ani în urmă și că actualul regim nu mai are nicio legătură cu predecesorii săi. Cu toate acestea, acesta este un regim care nu are nimic de-a face cu statul de drept și care încalcă constant cele mai elementare drepturi ale omului. În opinia mea, nu există niciun motiv pentru care Rusia să fie tratată în mod diferit de celelalte țări din lume.

Atacurile la adresa libertății de exprimare și administrarea deficitară a sistemului judiciar trebuie să fie cel puțin denunțate.

Această rezoluție este prea indulgentă față de guvernul rus, și în special față de Dmitri Medvedev. Prin urmare, am ales să mă abțin.

 
  
MPphoto
 
 

  Anna Záborská (PPE), în scris.(SK) Am sprijinit propunerea de rezoluție cu privire la statul de drept în Rusia, deși cred că aceasta nu este ultima rezoluție de acest fel care urmează să fie discutată și votată în Parlamentul European cu privire la Rusia. Îmi dă speranță, cu toate acestea, faptul că Parlamentul a găsit voința politică de a adresa cuvinte critice unei țări de care Europa este dependentă în mare măsură pentru aprovizionarea cu materii prime. Europa și Rusia sunt menite să coopereze - și nu doar în domeniul producției. Suntem cele două fațete ale unei singure civilizații; istoriile noastre sunt două interpretări ale aceluiași set de valori. Dacă se vrea ca această civilizație să supraviețuiască, aceste două viziuni asupra valorilor universale trebuie să conveargă. M-aș bucura enorm dacă rezoluția noastră critică ar fi înțeleasă de ruși ca un efort de a găsi un teren comun și ca un avertisment că unele dintre măsurile și abordările specifice ale autorității de stat sunt în conflict puternic cu această bază de valori.

 
  
  

Propunere de rezoluție B7-0128/2011

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT)Votez în favoarea acestei propuneri de rezoluție, al cărei obiectiv principal este acela de a reconcilia investițiile legate de energie ale Băncii Mondiale cu obiectivele de dezvoltare. Sunt de acord că strategia energetică ar trebui să abordeze și să faciliteze tranziția către o dezvoltare energetică durabilă din punctul de vedere al mediului, și că Banca Mondială ar trebui să adopte o abordare a dezvoltării în sectorul privat care să aducă persoanelor sărace un maximum de beneficii, combătând în același timp schimbările climatice. Mi se pare regretabil că împrumuturile pentru combustibilii fosili continuă să joace un rol dominant, în pofida faptului că obiectivul strategic este eliminarea treptată a finanțării pentru acest tip de proiecte. De asemenea, observ cu îngrijorare că supravegherea este încă redusă în ceea ce privește cea mai mare parte din finanțarea multilaterală care se acordă prin intermediari financiari: aceștia ar trebui să urmărească obiective clare de dezvoltare. Fac apel la Banca Mondială să își reorienteze strategia actuală de la modelul energetic la scară largă, axat pe export, la proiecte energetice la scară mică, descentralizate, care să răspundă mai bine nevoilor de bază din regiunile rurale. În cele din urmă, aș dori să îmi exprim acordul total cu necesitatea ca Banca Mondială să identifice în mod clar și să facă publice beneficiile aduse de dezvoltare înainte de asumarea finanțării.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestei propuneri de rezoluție deoarece strategia energetică ar trebui să abordeze în mod specific modul în care accesul la serviciile energetice poate ajuta oamenii să iasă din sărăcie, facilitând trecerea către un mod de dezvoltare în domeniul energiei sustenabil din punctul de vedere al mediului. Banca Mondială ar trebui să urmărească o abordare a dezvoltării în sectorul privat care să aducă persoanelor sărace un maximum de beneficii, combătând în același timp schimbările climatice. Factorii de mediu și cei sociali, atât la nivel național, cât și regional, trebuie să fie luați în calcul într-o analiză costuri-beneficii cuprinzătoare privind opțiunile în materie de energie. Ar trebui menționat faptul că împrumuturile pentru combustibili fosili continuă să joace un rol dominant în cadrul portofoliului energetic general al Băncii Mondiale, în pofida creșterii recente a împrumuturilor destinate inițiativelor în domeniul energiei regenerabile și eficienței energetice. Investițiile în domeniul combustibililor fosili se realizează, de asemenea, prin intermediari financiari, lucru de care banca nu ține seama atunci când raportează cifrele sale anuale privind sectorul energetic. De asemenea, interesant este faptul că Banca continuă să facă investiții semnificative în centralele electrice pe bază de cărbune, blocând țările în curs de dezvoltare într-un context energetic bazat pe cărbune pentru următoarele decenii.

 
  
MPphoto
 
 

  Nikolaos Chountis (GUE/NGL), în scris. (EL) Am votat împotriva raportului referitor la strategia energetică a Băncii Mondiale pentru țările în curs de dezvoltare, în principal pentru că a fost adoptat un amendament negativ din partea Grupului Partidului Popular European (Creștin Democrat), care modifică un punct important din propunerea inițială de rezoluție. Pentru a fi mai clar, această modificare elimină din propunerea de rezoluție îngrijorarea că Banca Mondială va include energia nucleară ca formă „ecologică” de energie. Astfel, propunerea de rezoluție acceptă utilizarea energiei nucleare ca soluție pentru reducerea emisiilor de carbon. În încheiere, așadar, nu numai că este acceptată energia nucleară; propunerea vizează să o promoveze ca formă „ecologică” de energie care combate schimbările climatice și reduce emisiile de carbon. Cu toate acestea, promovarea energiei nucleare intră în conflict direct cu solicitarea adresată privind o lume fără energie nucleară, fie în scopuri „militare”, fie în scopuri „pașnice”.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea propunerii de rezoluție referitoare la strategia energetică a Băncii Mondiale, deoarece cred că ar trebui să sprijine tranziția la un mod de dezvoltare energetică care să fie sustenabil din punctul de vedere al mediului în țările cel mai puțin dezvoltate, contribuind în același timp la atingerea obiectivelor Uniunii Europene privind schimbările climatice și combaterea sărăciei.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Potrivit datelor din propunerea de rezoluție, în prezent 1,5 miliarde de persoane nu au acces la energie electrică, patru din cinci persoane din această categorie trăind în Africa Subsahariană și Asia de Sud, și aproape 2,4 miliarde de persoane folosesc încă, pentru gătit și încălzire, combustibili tradiționali din biomasă, ceea ce constituie o utilizare nesustenabilă a resurselor naturale. Din acest motiv este foarte important ca Banca Mondială să adopte o nouă strategie pentru finanțarea proiectelor de energie, angajându-se să furnizeze energie eficientă, accesibilă și curată ca mijloc de reducere a sărăciei și de încurajare a creșterii economice. În acest context, atunci când Banca Mondială își va finaliza strategia energetică, dat fiind faptul că aceasta și-a asumat anterior angajamentul ca jumătate dintre investițiile sale în energie să fie „cu emisii reduse de carbon”, Parlamentul solicită prioritizarea proiectelor de energie ecologică și, în special, un angajament clar pentru energia regenerabilă ca mijloc de promovare a dezvoltării durabile în regiunile defavorizate.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Această propunere de rezoluție a Parlamentului European tratează strategia energetică a Băncii Mondiale pentru țările în curs de dezvoltare. Putem înțelege importanța acestui subiect dacă avem în vedere faptul că, în prezent, peste 1,5 miliarde de persoane nu au acces la energia electrică care reprezintă un drept fundamental al tuturor cetățenilor. Într-un moment în care Banca Mondială își finalizează noua strategie energetică, o abordare detaliată devine și mai relevantă. Într-adevăr, și în pofida dezbaterii acestui subiect cu peste de 20 de ani în urmă, rezultatele nu sunt în niciun fel satisfăcătoare.

Suntem în continuare prea dependenți de combustibilii fosili, în loc să explorăm surse alternative de energie. Accelerăm schimbările climatice și facem rău popoarelor care trăiesc în sărăcie extremă. Prin urmare, cred că Banca Mondială trebuie să își revizuiască politica de exploatare a energiei provenite din combustibili fosili - sporind transparența ajutorului pentru acest sector - și să încurajeze utilizarea energiei ecologice, astfel încât să reducă nu doar poluarea atmosferică, ci și, mai presus de toate, dependența țărilor în curs de dezvoltare de surse de energie din exterior.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. Am votat în favoarea rezoluției, care salută strategia energetică a Băncii Mondiale și reamintește că aceasta ar trebui să abordeze în mod specific modul în care accesul la serviciile energetice poate ajuta oamenii să iasă din sărăcie, facilitând trecerea către un mod de dezvoltare în domeniul energiei sustenabil din punctul de vedere al mediului; îndeamnă Banca Mondială să adopte o abordare a dezvoltării în sectorul privat care să aducă persoanelor sărace un maximum de beneficii, combătând în același timp schimbările climatice; și subliniază că factorii sociali și de mediu, atât la nivel național, cât și la nivelul comunităților locale, trebuie să fie luați în calcul într-o analiză costuri-beneficii cuprinzătoare privind opțiunile în materie de energie.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Nimeni nu se îndoiește de faptul că accesul la serviciile energetice moderne este o condiție prealabilă pentru eradicarea sărăciei și pentru dezvoltarea economică, sau că, pentru a realiza acest lucru, este necesar ca serviciile energetice să fie fiabile, accesibile, în special persoanelor sărace, și distribuite uniform pentru a elimina discrepanța dintre zonele urbane și cele rurale. Ei bine, în secolul al XXI-lea, aproximativ 1,5 miliarde de persoane rămân fără acces la energie electrică, patru din cinci persoane din această categorie trăind în Africa Subsahariană și Asia de Sud, în principal în zone rurale, și aproape 2,4 miliarde de persoane folosesc încă, pentru gătit și încălzire, combustibili tradiționali din biomasă, ceea ce provoacă probleme grave de sănătate și moartea a 1,9 milioane de persoane în fiecare an din cauza poluării mediului casnic, precum și daune de mediu din cauza utilizării nesustenabile a resurselor naturale.

Banca Mondială ar trebui să acorde prioritate, prin urmare, accesului la energie la nivel local și la scară redusă, îndeosebi în țările cel mai slab dezvoltate din Africa și Asia.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Aproximativ 1,5 milioane de persoane din întreaga lume, în principal din țările în curs de dezvoltare din Africa și Asia de Est, nu au încă acces la energie electrică. În zonele rurale, în special, se poate observa că, din acest motiv, populația recurge frecvent la combustibilii tradiționali din biomasă, cum ar fi cuptoarele cu cărbuni. Totuși, trebuie amintit faptul că acest lucru prezintă un risc deloc neglijabil pentru sănătate. Ar trebui să i se solicite Băncii Mondiale, care s-a angajat să promoveze energia durabilă, să acorde prioritate mai degrabă unor astfel de proiecte regionale, decât unor proiecte comerciale la scară largă. Acest lucru ar permite, în primul rând, promovarea producției durabile de energie ecologică și, în al doilea rând, ar permite, de asemenea, luarea în considerare a necesităților regionale. Pentru a obține sustenabilitate ecologică și economică ar fi de dorit să se acorde prioritate proiectelor energetice mici, alternative, locale, deoarece aceasta ar putea preveni necesitatea de a cumpăra energie care este adesea scumpă. Mă abțin deoarece cred că ar trebui să așteptăm să aflăm care este strategia Băncii Mondiale, care se așteaptă a fi anunțată la jumătatea anului.

 
  
MPphoto
 
 

  Rolandas Paksas (EFD), în scris. (LT) Am votat în favoarea propunerii de rezoluție referitoare la strategia energetică a Băncii Mondiale pentru țările în curs de dezvoltare. Necesarul de energie în țările în curs de dezvoltare este în creștere și, prin urmare, trebuie să se ia în considerare eficiența energetică și sursele regenerabile de energie. Serviciile energetice trebuie să fie fiabile, accesibile și uniform distribuite în întreaga societate pentru a combate sărăcia în mod eficient și a elimina discrepanța dintre zonele urbane și cele rurale. Având în vedere nevoile țărilor în curs de dezvoltare, Banca Mondială trebuie să își diversifice portofoliul energetic și să intensifice creditarea pentru inițiativele referitoare la energia regenerabilă și eficiența energetică. Sunt de acord cu propunerea ca fondurile alocate să promoveze mai presus de toate o combinație de eficiență energetică și energie regenerabilă. Trebuie acordată prioritate proiectelor energetice descentralizate, la scară mică și asigurării accesului la energie pentru populațiile din țările în curs de dezvoltare. Se atrage atenția asupra faptului că Banca Mondială trebuie să acorde o importanță mai mare amenințării biocombustibililor la adresa aprovizionării cu alimente. În plus, trebuie să existe o monitorizare și un control mai strict al activităților de intermediere financiară.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Împărtășesc preocupările și sunt de acord cu sugestiile stabilite de Parlamentul European în această propunere de rezoluție referitoare la strategia energetică a Băncii Mondiale, în favoarea căreia care am votat. Având în vedere că accesul la servicii energetice moderne constituie o condiție prealabilă pentru eradicarea sărăciei și pentru dezvoltarea economică și că dreptul la energie înseamnă că serviciile energetice trebuie să fie fiabile, accesibile, distribuite uniform pentru a elimina discrepanța dintre zonele urbane și cele rurale, mi se pare crucial să promovăm o politică de investiții bazată pe utilizarea durabilă a resurselor naturale. Prin urmare, sunt de acord cu recomandările Parlamentului European către Banca Mondială în acest domeniu.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. În cele din urmă am votat în favoarea rezoluției propuse, deoarece au fost adoptate amendamentele 2, 3, și 4, care erau menite să elimine expresia „emisii reduse de carbon”.

 
  
MPphoto
 
 

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea acestei propuneri de rezoluție, deoarece accesul la servicii energetice moderne este o condiție prealabilă pentru eradicarea sărăciei și pentru dezvoltarea economică. Dreptul la energie înseamnă că serviciile energetice trebuie să fie fiabile, accesibile, în special persoanelor sărace, și distribuite uniform pentru a elimina discrepanța dintre zonele urbane și cele rurale. Strategia energetică a Băncii Mondiale adoptă această abordare și trebuie să își ia un angajament tot mai amplu față de scoaterea persoanelor din starea de sărăcie, facilitând trecerea către un mod de dezvoltare în domeniul energiei sustenabil din punctul de vedere al mediului. Banca Mondială ar trebui să adopte, așadar, o abordare a dezvoltării în sectorul privat, care să aducă persoanelor sărace un maximum de beneficii, combătând în același timp schimbările climatice.

 
  
MPphoto
 
 

  Eva-Britt Svensson (GUE/NGL), în scris. (SV) Am votat în favoarea raportului, care, în linii mari, este unul bun. Cu toate acestea, eu nu susțin că energia nucleară este o sursă de energie ecologică.

 
  
  

Propunere de rezoluție B7-0097/2011

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Votez în favoarea acestei propuneri de rezoluție, deoarece actuala criză accentuează preocupările că mecanismele actuale nu vor permite depășirea crizei, întrucât lipsa de coerență în realizarea celor cinci obiective majore, nu în ultimul rând în ceea ce privește ratele ocupării forței de muncă, înrăutățește acest lucru. Analiza anuală a creșterii și contextul semestrului european reprezintă instrumente esențiale, dar ele nu ar trebui să înlocuiască și nici să diminueze orientările generale de politică economică și de ocupare a forței de muncă. Trebuie să ne angajăm la o serie de măsuri care conferă vizibilitate corpusului de măsuri economice, care include un sistem de euroobligațiuni, o piață de obligațiuni publice extrem de lichide, rate scăzute ale dobânzii, precum și crearea unei taxe europene pe tranzacțiile financiare pentru a reduce speculațiile. Nu trebuie să compromitem dezvoltarea sau crearea de locuri de muncă, astfel încât propun un rol mai important pentru Banca Europeană de Investiții și pentru Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare în sprijinirea investițiilor în infrastructură, tehnologii, precum și a întreprinderilor mici și mijlocii. Aș sublinia, de asemenea, că Strategia pentru creștere și locuri de muncă nu poate fi amenințată de actuala viziune pe termen scurt a consolidării bugetare: trebuie să se acorde atenția cuvenită investițiilor publice în obiectivele sale.

 
  
MPphoto
 
 

  Laima Liucija Andrikienė (PPE), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestei rezoluții referitoare la UE 2020. Parlamentul European își exprimă convingerea că Strategia UE 2020 ar trebui să ajute Europa să își revină în urma crizei și să devină mai puternică, prin crearea de locuri de muncă și prin creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, bazată pe integrarea a cinci obiective principale ale UE în ceea ce privește promovarea ocupării forței de muncă, îmbunătățirea condițiilor pentru inovare, cercetare și dezvoltare, realizarea obiectivelor noastre energetice și privind schimbările climatice, îmbunătățirea nivelului de educație și promovarea incluziunii sociale, în special prin reducerea sărăciei. Consider că acțiunile Europa 2020 sunt de o importanță crucială pentru perspectivele viitoare ale tuturor cetățenilor europeni, oferind locuri de muncă durabile, creștere economică pe termen lung și progres social, dar împărtășesc temerile exprimate în propunerea de rezoluție potrivit cărora Strategia Europa 2020 nu va putea să își ducă la îndeplinire promisiunile din cauza structurii fragile a guvernanței sale. Este important de reținut faptul că, pentru punerea în aplicare cu succes a Strategiei Europa 2020, trebuie să eliminăm decalajul între ambițiile sale declarate, resursele disponibile și metodologia utilizată și trebuie să efectuăm reforme și să garantăm un nivel semnificativ de investiții publice și private incipiente într-o gamă largă de proiecte. Comisia Europeană și Consiliul trebuie să aducă o contribuție majoră în acest sens. În același timp, statele membre ar trebui încurajate să acorde cea mai mare prioritate combaterii șomajului în cadrul Programelor lor naționale de reformă. Strategia Europa 2020 va fi pusă în aplicare cu succes doar în cazul în care UE și statele membre își unesc eforturile.

 
  
MPphoto
 
 

  Regina Bastos (PPE), în scris. (PT) Criza economică și financiară cu care ne confruntăm în prezent a provocat pierderi semnificative de locuri de muncă în Europa. Prioritatea Strategiei Europa 2020 și a Strategiei europene privind ocuparea forței de muncă este de a crea locuri de muncă mai multe și mai bune în Europa. Se urmărește transformarea Europei într-o economie inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, oferind în același timp un nivel ridicat al ocupării forței de muncă, al productivității și al coeziunii sociale. Europa trebuie să adopte o acțiune colectivă pentru a depăși situația actuală.

Această propunere de rezoluție este un pas în această direcție, solicitând Comisiei și Consiliului, împreună cu Parlamentul European, să implice parlamentele naționale, partenerii sociali și autoritățile regionale și locale în politicile concepute pentru a restabili locurile de muncă și creșterea economică. Pentru a realiza acest lucru, metoda comunitară trebuie să fie consolidată, iar semestrul european trebuie să fie adoptat în cadrul pachetului de guvernanță legislativă. Salutăm accentul pus pe rolul întreprinderilor mici și mijlocii și al pieței unice în crearea de locuri de muncă. În cele din urmă, am dori să subliniem rolul atribuit „agendei pentru noi competențe și locuri de muncă” în realizarea acestor obiective. De aceea votez în favoarea acestei rezoluții.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Bennahmias (ALDE), în scris.(FR) Înainte de reuniunea Consiliului European din martie și de prezentarea, de către statele membre, a obiectivelor lor naționale în aprilie, ne-am dat verdictul cu privire la Strategia UE 2020. Această strategie se află doar pe hârtie în acest moment și cu cât trece mai mult timp, cu atât este mai probabil ca eșecul Strategiei de la Lisabona să fie repetat. De aceea trebuie să reacționăm: trebuie să spunem „da” obiectivelor ambițioase, dar nu fără resurse bugetare pentru a le atinge. Obiectivele trebuie să meargă mână în mână cu angajamente bugetare reale, în caz contrar cum putem produce altceva decât o strategie pe hârtie? Indiferent dacă se va întâmpla în timpul negocierilor cu privire la următorul cadru financiar multianual sau în timpul dezbaterii cu privire la resursele proprii ale UE, Parlamentul va trebui să se facă auzit pentru a garanta că obiectivele lăudabile ale Strategiei UE 2020 sunt acoperite de opțiuni de finanțare corespunzătoare.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestei propuneri de rezoluție, deoarece statele membre ale Uniunii Europene ar trebui să fie încurajate ca în programele și planurile lor naționale să acorde cea mai mare prioritate combaterii șomajului și prevenirii excluderii pe termen lung de pe piața forței de muncă. Acest lucru ar trebui să fie combinat cu măsuri care să asigure crearea unor locuri de muncă mai numeroase și mai bune și niveluri ridicate ale ocupării forței de muncă de înaltă calitate pe termen mediu și lung. Aș dori să subliniez faptul că statele membre ar trebui să acorde mai multă atenție combaterii sărăciei în rândul copiilor prin măsuri corespunzătoare, astfel încât copiii să nu fie limitați în dezvoltarea lor personală și să fie o parte egală și deplină a societății atunci când intră în câmpul profesional. Salut inițiativele emblematice care vizează punerea în aplicare a obiectivelor Strategiei Europa 2020, cum ar fi „O politică industrială adaptată erei globalizării”, „O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă”, „Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale” și alte inițiative. Sunt de acord cu propunerile referitoare la „Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale”, dar aș încuraja adoptarea mai multor acțiuni specifice care să asigure incluziunea socială. De asemenea, este foarte important să se elaboreze un program specific care să vizeze promovarea muncii decente, garantarea drepturilor lucrătorilor în toată Europa și îmbunătățirea condițiilor de muncă, lupta împotriva inegalității, discriminării și sărăciei în muncă.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Strategia Europa 2020 urmărește să asigure ieșirea din criză și să pregătească economia Uniunii Europene pentru următorul deceniu. Urmărește să promoveze cunoașterea, inovarea, educația și societatea digitală, să eficientizeze infrastructura noastră de producție din punctul de vedere al resurselor, întărind în același timp competitivitatea, să crească rata de implicare pe piața muncii și dobândirea de calificări, în timp ce combate sărăcia. Aș sublinia în primul rând inițiativa „ O Uniunea a inovării”, care abordează provocările sociale majore, precum securitatea energetică și cea alimentară, schimbările climatice, sănătatea și îmbătrânirea populației. Cu toate acestea, există nevoia de a consolida, stimula și proteja finanțarea cercetării, inovarea și dezvoltarea în UE. Solicit creșterea fondurilor destinate instrumentelor cruciale deja adoptate în domeniul cercetării, al inovării și al dezvoltării, cum ar fi Planul strategic european pentru tehnologiile energetice (Planul SET). Aș sublinia, de asemenea, contribuția importantă a Programului-cadru de cercetare, precum și contribuția adusă de fondurile structurale la stimularea cercetării, dezvoltării și inovării la nivel național și regional.

 
  
MPphoto
 
 

  Nikolaos Chountis (GUE/NGL), în scris. (EL) Am votat împotriva propunerii de rezoluție referitoare la Strategia Europa 2020. Strategia Europa 2020 urmează eșecului Strategiei de la Lisabona și nu poate oferi răspunsuri la întrebări cum ar fi modul în care ne vom redresa de pe urma crizei și vom crea noi locuri de muncă. Aplicarea à la lettre a acestei strategii - și, prin urmare, a politicilor eronate care au condus la criză - va submina și mai mult drepturile muncitorilor europeni. Guvernanța socioeconomică a UE are nevoie de o politică alternativă care va respinge orice „pact pentru competitivitate” și va ajuta la crearea unei convergențe economice reale între statele membre. Uniunea Europeană are mare nevoie de strategii care vor promova valori precum solidaritatea, justiția socială, egalitatea de gen și un efort sincer pentru combaterea sărăciei. Împreună cu alți deputați de stânga din acest Parlament, am depus o propunere alternativă de rezoluție care descrie măsurile și mecanismele necesare pentru o Europă care are ca obiectiv o creștere economică, socială și ecologică viabilă cu ocuparea deplină a forței de muncă și drepturi pentru lucrătorii săi.

 
  
MPphoto
 
 

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D), în scris. − Consider că includerea pe lista obiectivelor Uniunii Europene a creșterii economice, a obiectivului social, respectiv a luptei împotriva sărăciei sunt, de asemenea, importante pentru Europa, pentru că îndeplinirea acestora va contribui la asigurarea independenței economice a Uniunii Europene. Provocările majore cu care se confruntă UE și statele membre în materie de ocupare a forței de muncă și de șomaj ar trebui să se reflecte și să fie integrate în cadrul politic al orientărilor europene privind ocuparea forței de muncă.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Într-un moment în care se află în discuție pachetul de guvernanță economică, ce își propune să consolideze finanțele statelor membre și ale Uniunii în ansamblul său, nu pot să nu subliniez importanța relației sale cu Strategia Europa 2020. Consider ca fiind deosebit de importante contribuția strategiei la îmbunătățirea consolidării finanțelor naționale și ale Uniunii, inovarea și, în consecință, competitivitatea și creșterea. Această propunere de rezoluție, care este în conformitate cu o serie de propuneri privind guvernanța economică aflată în prezent în discuție, stabilește principiile de bază care trebuie urmate în discuțiile viitoare și enunță ideile-cheie de care trebuie să se țină seama. Mă refer în special la necesitatea de a urma o metodă comunitară care duce la creșterea unității între statele membre, la includerea unui semestru european care permite o coordonare mai bună între politicile naționale și la necesitatea unor politici care să încurajeze competitivitatea europeană, cum ar fi sprijinul pentru inovare, pentru întreprinderile mici și mijlocii și pentru punerea în aplicare a pieței unice.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Lumea în general și Uniunea Europeană în special s-au confruntat cu perioade dificile, actuala criză economică și financiară fiind un exemplu în acest sens. Pentru a pune capăt acestei situații, la 17 iunie 2010, Consiliul European a adoptat Strategia Europa 2020 pentru ocuparea forței de muncă și pentru creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Este o strategie de dezvoltare pentru următorul deceniu care stimulează economia europeană pentru a atinge standardele înalte de ocupare a forței de muncă, productivitate și coeziune socială. Obiectivele care trebuie atinse până în 2020 sunt ambițioase: în ceea ce privește educația, reducerea ratelor de abandon școlar la sub 10 % și creșterea până la 40 % a procentului celor cu vârste între 30 - 34 de ani care sunt absolvenți; din punct de vedere social, scoaterea a 20 de milioane de oameni din categoria celor care prezintă un risc de sărăcie și excluziune socială. Intenția este, de asemenea, de a investi 3 % din produsul intern brut în domeniul cercetării științifice.

Salut alegerea inițiativelor emblematice ale Europa 2020 care vizează educația, ocuparea forței de muncă, tinerii, inovarea, agenda digitală, mediul, globalizarea, utilizarea resurselor și combaterea excluziunii, care vor încuraja creșterea și competitivitatea. De asemenea, salut adoptarea acestei strategii și invit instituțiile Uniunii Europene și guvernele statelor membre să depună toate eforturile pentru a atinge obiectivele stabilite în Strategia Europa 2020.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. (PT) Realitatea demonstrează că nu este suficient să se facă declarații de intenție, oricât ar fi de modeste din punct de vedere social, pentru ca aceste obiective să fie atinse. Acest lucru este valabil mai ales atunci când politicile propuse urmează exact același curs ca cele adoptate până acum, care reprezintă cauza principală a crizei sociale prin care trecem. Aceasta este situația cu Strategia Europa 2020, cu care se asociază acum așa-numita „guvernanță economică”.

Saltul pe care încearcă să îl facă în această așa-numită guvernanță economică prin crearea „semestrului european” - sporirea sancțiunilor referitoare la nerespectarea Pactului de stabilitate și creștere, a orientărilor de politică economică și a oricăror indicatori care ar putea fi adoptați - nu este însoțit de o creștere semnificativă în bugetul comunitar, care este întotdeauna o condiție esențială pentru trecerea la coeziunea economică și socială și pentru prevenirea agravării divergențelor actuale. Se intenționează să se creeze o limitare strictă pentru statele membre, astfel încât acestea să pună în aplicare așa-numitele măsuri de austeritate, care presupun aprofundarea agendei neoliberale cu toate consecințele sale antisociale grave.

Dacă mai există vreo îndoială cu privire la acest lucru, uitați-vă la proiectul franco-german privind așa-numitul Pact pentru competitivitate, care urmărește să crească vârsta de pensionare, să pună în pericol negocierile colective și să dea încă o lovitură drepturilor forței de muncă și drepturilor sociale, toate acestea astfel încât să se asigure câștiguri sporite pentru grupurile de interese economice și financiare.

Prin urmare, am votat împotriva acestei propuneri de rezoluție.

 
  
MPphoto
 
 

  Mathieu Grosch (PPE), în scris. – (DE) Amendamentul 2 este destinat să sublinieze faptul că Comisia trebuie să acorde o importanță sporită rolului mobilității și transportului în această strategie. În sectorul transportului, trebuie nu numai să contribuim la reducerile de CO2, ci și să menținem Europa ca centru de producție și de dezvoltare. Printre altele, acest lucru include creșterea investițiilor în cercetare și comodalitate eficientă în crearea unor rețele transeuropene.

 
  
MPphoto
 
 

  Elisabeth Köstinger (PPE), în scris. – (DE) În cadrul Strategiei Europa 2020, Uniunea Europeană a declarat politica ocupării forței de muncă a fi o problemă-cheie. Este important ca toate statele membre să urmărească obiectivele declarate atât împreună, cât și individual, astfel încât în Europa să se poată ajunge la un nivel ridicat al ocupării forței de muncă și al productivității. Aceste obiective pot fi atinse numai dacă vom acționa împreună în domenii precum combaterea șomajului structural, dezvoltarea unei forțe de muncă calificate, promovarea calității locurilor de muncă și îmbunătățirea performanțelor sistemelor de educație. Prin urmare, sprijin propunerea de rezoluție, care stabilește orientări economice și de ocupare a forței de muncă pentru statele membre.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris. (IT) „Europa 2020” este doar un proiect care cuprinde toate măsurile pe care Uniunea Europeană trebuie să le adopte pentru a reduce cu cel puțin 20 de milioane numărul persoanelor care trăiesc în sărăcie sau care se află în pericol de a trăi în sărăcie. Deși ambițios, acest obiectiv este principiul de bază din spatele activității economice a Uniunii Europene. Desigur, în ceea ce privește statele membre, acest lucru include o activitate responsabilă menită să schimbe strategia economică în sine, dar chiar înainte de acest lucru, este necesar ca toate instituțiile europene să colaboreze pentru îndeplinirea unui singur scop. Prin propunerea de rezoluție referitoare la UE 2020, Parlamentul a adoptat astăzi o serie de propuneri pentru Consiliu, astfel încât împreună să putem atinge obiectivul final fără să strivim speranțele cetățenilor europeni. Aceste cerințe se referă la necesitatea de a colabora cu Banca Europeană de Investiții și cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare în elaborarea unui pachet de măsuri în domeniile energiei, securității alimentare, schimbărilor climatice, sănătății, politicii de tineret, de cercetare și, mai presus de toate, politicii industriale, care vizează crearea de sisteme de protecție socială puternice și reducerea ratei șomajului.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. Am votat în favoarea acestei rezoluții care subliniază faptul că acțiunile Europa 2020 sunt de o importanță crucială pentru perspectivele de viitor ale tuturor cetățenilor europeni, oferind locuri de muncă durabile, creștere economică pe termen lung și progres social; exprimă teama că Strategia Europa 2020 nu va putea să își respecte promisiunile din cauza structurii sale slabe de guvernanță și, prin urmare, recomandă insistent Consiliului să consolideze metoda comunitară; reiterează importanța integrării obiectivelor UE 2020 în cadrul guvernanței economice și solicită ca semestrul european să facă parte din pachetul de măsuri de guvernanță legislativă, incluzând parlamentele naționale și partenerii sociali într-un stadiu incipient în scopul de a stimula răspunderea democratică, responsabilizarea și legitimitatea; subliniază faptul că realizarea Europa 2020 este esențială, nu opțională.

 
  
MPphoto
 
 

  Iosif Matula (PPE), în scris. − Criza economică a afectat disproporționat categoriile sociale. Este îngrijorător faptul că, în rândul tinerilor, șomajul este dublu față de media europeană. Pentru reducerea efectelor crizei sunt necesare programe de reformă care să conducă la crearea de locuri de muncă. În acest context, pot aminti măsurile adoptate de guvernul României care vizează încurajarea inițiativei antreprenoriale a tinerilor. Pe lângă creșterea numărului de locuri de muncă, este esențială îmbunătățirea calității acestora. Putem atinge acest obiectiv prin stimularea cercetării și inovării, printr-o implicare mai mare a mediului de afaceri în viața academică, prin adaptarea curriculei școlare la nevoile pieței muncii.

În acest sens, este nevoie de studii privind evoluția economică în statele membre și, mai ales, coordonarea acestora la nivel european și stabilirea acelor domenii în care Uniunea poate dezvolta un avantaj comparativ pe piața mondială. Mai mult, recunoașterea diplomelor la nivel european ar facilita libera circulație a forței de muncă și ar sprijini crearea unei veritabile piețe unice europene. Doar prin elaborarea de propuneri concrete și prin alocarea unor fonduri suficiente vom putea atinge obiectivele prevăzute în Strategia Europa 2020, altfel riscăm să ne confruntăm cu un eșec, la fel ca și în cazul Strategiei Lisabona.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris.(FR) Această propunere de rezoluție sprijină Strategia „defalcării sociale” de la Lisabona pe care o continuă Europa 2020. Ceea ce este mai rău este că facilitează controlul bugetelor naționale prin intermediul semestrului european și promovează comerțul liber. Am votat împotriva propunerii de rezoluție.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Scopul Strategiei Europa 2020 este de a conduce Europa către redresare și ieșire din criză, consolidate prin crearea de locuri de muncă și prin creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Acest lucru se bazează pe cele cinci obiective majore ale Uniunii Europene și anume: promovarea ocupării forței de muncă, îmbunătățirea condițiilor pentru cercetare, dezvoltare și inovare, îndeplinirea obiectivelor legate de schimbările climatice și a celor energetice; îmbunătățirea nivelurilor de educație și promovarea incluziunii sociale, în special prin reducerea sărăciei. Aceste obiective sunt ambițioase și toți trebuie să facem un efort suplimentar pentru a le realiza pentru binele UE și al cetățenilor săi.

 
  
MPphoto
 
 

  Willy Meyer (GUE/NGL), în scris. (ES) Resping propunerea de rezoluție referitoare la UE 2020, deoarece cred că urmărește aceleași linii antisociale ale consensului de la Bruxelles, care nu se referă la populația Europei, ci este menit să consolideze politicile neoliberale care ne-au condus la criza economică gravă pe care o trăim. Această criză cu care ne confruntăm nu este un dezastru natural, ci mai degrabă o consecință a modului în care forțele politice conservatoare, liberale și social democrate au trecut de la Consensul de la Washington la cel de la Bruxelles, impunând absența intervenției publice în economie, restricționarea plăților și privatizarea serviciilor publice și a întreprinderilor principale din sectoarele-cheie ale economiei, cum ar fi energia și telecomunicațiile. Cunoaștem deja consecințele acestor măsuri neoliberale și ale Consensului de la Bruxelles: criză, șomaj la scară largă, sărăcie și reducerea drepturilor lucrătorilor și a statului bunăstării. Prin urmare, am votat împotriva acestei rezoluții referitoare la UE 2020, deoarece consider că această „nouă” strategie este, mai mult sau mai puțin, aceeași: măsuri neoliberale care nu includ distribuirea necesară a bogăției și îmbunătățirea drepturilor sociale și a ocupării forței de muncă a cetățenilor europeni.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Realizarea Strategiei Europa 2020 are o importanță fundamentală pentru consolidarea UE și nu ar trebui să fie doar un accesoriu. Strategia are scopul de a promova perspectivele de viitor ale cetățenilor europeni în ceea ce privește locurile de muncă sigure și durabile, creșterea economică pe termen lung și progresul social. Dacă dorim să punem în aplicare acest lucru, trebuie să consolidăm metoda comunitară și să includem obiectivele incluse în politicile noastre economice. Pentru a garanta finanțarea strategiei, este esențial să avem un catalog de inițiative politice, care includ fără îndoială implicarea BEI și a BERD, precum și atragerea de finanțare privată. Întinerirea pieței interne ar trebui să ne permită, de asemenea, să promovăm mai rapid și mai eficient obiectivele ambițioase. În plus, există numeroase inițiative emblematice, cum ar fi O Uniune a inovării, Tineretul în mișcare și O politică industrială adaptată erei globalizării, pentru a numi doar câteva. Nu am votat în favoarea propunerii de rezoluție, în principal deoarece finanțarea Strategiei Europa 2020 nu a putut fi rezolvată.

 
  
MPphoto
 
 

  Wojciech Michał Olejniczak (S&D), în scris.(PL) Aș dori să comentez cu privire la propunerea de rezoluție referitoare la UE 2020 care a fost adoptată de Parlamentul European. Sunt întru totul de acord cu poziția Parlamentului și cred că ar trebui să consolidăm structura de guvernanță a strategiei, pentru că ceea ce s-a făcut până în prezent nu a fost suficient de specific și deci nu a fost foarte eficient.

După părerea mea, egalitatea de gen este factorul-cheie pentru realizarea ambițiilor Strategiei Europa 2020. Mai presus de toate, trebuie să sporim proporția femeilor în câmpul muncii prin eliminarea, până în 2020, a actualei diferențe de remunerare între femei și bărbați (strategia presupune că acest lucru se va realiza cu 1 % pe an, în scopul de a reduce decalajul cu 10 % până în 2020). O altă problemă foarte importantă este reducerea sărăciei în rândul femeilor. Se estimează că 17 % dintre femei trăiesc în sărăcie și că cele mai multe dintre acestea sunt mame singure și imigrante.

Obiectivele strategiei pot fi realizate în principal prin educație și formare. Mă gândesc aici la sprijinul financiar pentru tineri și la sprijinul pentru programele legate de mobilitatea studenților și a personalului academic. De asemenea, ar trebui să se acorde o mai mare importanță formării și programelor care sprijină o schimbare a calificărilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Necesitatea de a ieși din criza economică, de a asigura sustenabilitatea și de a dezvolta o „economie inteligentă” reprezintă obiectivele care stau la baza strategiei care va marca viitorul context al economiei de piață a Uniunii Europene. Nivelurile ridicate ale ocupării forței de muncă care favorizează coeziunea socială și teritorială, productivitatea, utilizarea eficientă a resurselor, inovarea și mai ales o guvernanță economică mai puternică ar trebui să fie bazele noii direcții a Europei. Acestea vor fi constitui subiectele activității noastre din următorii ani, pe baza cărora deliberările Consiliului, evaluările și propunerile Comisiei și orientarea politică a Parlamentului ar trebui să conducă la concluzii concrete. Pentru toate motivele de mai sus, am votat în favoarea propunerii de rezoluție referitoare la UE 2020. Această rezoluție va completa propunerea inițială, subliniind necesitatea de a consolida propunerile privind strategia de guvernanță și solicitând statelor membre să acorde mai multă atenție ambițiilor strategiei din punct de vedere bugetar și să se concentreze pe combaterea șomajului prin intermediul Programelor naționale de reformă.

 
  
MPphoto
 
 

  Georgios Papanikolaou (PPE), în scris. (EL) Primele semne de la punerea în aplicare a strategiei UE pentru acest deceniu nu sunt deosebit de încurajatoare, la fel ca și rezultatele Strategiei de la Lisabona care nu au fost încurajatoare. Pornind de la evoluțiile economice din zona euro și de la problemele uniunii monetare pe care criza datoriilor le-au evidențiat în regiune, este evident că Strategia Europa 2020 trebuie să se concentreze asupra stabilității bugetare, a politicilor de creștere și a necesității de guvernanță economică europeană dacă dorește ca obiectivele ambițioase pe care le-a stabilit, cum ar fi creșterea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor la 75 % și creșterea investițiilor în cercetare la 3 %, să nu devină simple declarații simbolice. Propunerea de rezoluție din partea Grupului Partidului Popular European (Creștin Democrat) referitoare la UE 2020 merge în această direcție și am votat în favoarea ei.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Documentul Europa 2020 – O strategie europeană pentru creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii stabilește o serie de măsuri care ar trebui să ajute Europa să se redreseze în urma crizei și să se consolideze prin crearea de locuri de muncă și prin creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Aceasta se va baza pe cele cinci mari obiective ale UE: promovarea ocupării forței de muncă, îmbunătățirea condițiilor pentru cercetare, dezvoltare și inovare, îndeplinirea obiectivelor legate de schimbările climatice și a celor energetice; îmbunătățirea nivelurilor de educație și promovarea incluziunii sociale, în special prin reducerea sărăciei. Am votat pentru această propunere de rezoluție, deoarece sunt de acord cu propunerile prezentate de Parlamentul European, în special cu necesitatea de consolidare a guvernanței Strategiei Europa 2020. Nu putem sublinia îndeajuns cât de esențiale sunt acțiunile întreprinse sub stindardul Strategiei „Europa 2020” pentru realizarea așteptărilor publicului european.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. Printre punctele care ne-au determinat să sprijinim acest text se numără punctul 12, care: salută inițiativa emblematică „O Uniune a inovării” ca factor-cheie pentru atingerea obiectivelor Europa 2020, care abordează provocările majore ale societății precum securitatea energetică și alimentară, schimbările climatice, sănătatea și îmbătrânirea populației; reamintește că obiectivul de 3 % este compus dintr-o contribuție de 2 % (cheltuieli private) și dintr-o contribuție de 1 % (cheltuieli publice); constată că există încă deficiențe speciale în domeniul cheltuielilor private în cercetare, care pot fi depășite doar prin adaptarea mediului de reglementare pentru întreprinderi, inclusiv IMM-uri și salută, prin urmare, intenția Comisiei de a îmbunătăți condițiile-cadru pentru mediul de afaceri de a inova, în special în ceea ce privește drepturile de proprietate intelectuală.

 
  
MPphoto
 
 

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. (IT) Europa se confruntă cu o provocare dificilă: trebuie să reducă șomajul și, în același timp, să construiască o economie orientată spre oameni. Ne dăm seama că Strategia Europa 2020 are ambiții mari și ne cere să fim fermi la nivel național și european. Criza economică globală a șters, din păcate, multe dintre rezultatele obținute până în prezent, arătând cât de fragile sunt adesea economiile naționale. De aceea, acum mai mult decât oricând, trebuie să ne intensificăm eforturile, susținute de principiul că împreună suntem mai puternici. Niciun stat membru nu ar trebui sau nu poate aborda în mod eficient provocările globale dacă acționează singur. Pentru a revigora provocarea creșterii economice durabile, trebuie să ne folosim de toate mijloacele politice și instrumentele financiare pe care le avem la dispoziție. Am votat în favoarea acestei rezoluții, deoarece este esențială o mai bună coordonare a politicilor de ocupare a forței de muncă a statelor membre, iar aceasta poate fi realizată doar în cazul în care obiectivele comune sunt coerente și credibile. Trebuie să construim un nou model economic bazat pe cunoaștere și pe ocuparea la scară largă a forței de muncă. Această provocare marchează începutul unei noi etape a integrării europene, una care acordă o mai mare atenție locului de muncă și securității sociale și mobilizează toți actorii prezenți în Europa.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. (PT) Strategia Europa 2020 stabilește ca obiectiv al Uniunii Europene pentru următorii ani o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Există anumite aspecte cruciale pentru atingerea acestui obiectiv, cum ar fi consolidarea guvernanței și finanțarea politicii de coeziune. Actualul program al Uniunii Europene ar trebui să implice o participare sporită a tuturor părților interesate în stabilirea politicilor sale și în punerea în aplicare a acțiunilor, deoarece se sugerează că acest lucru este principala cauză a eșecului Strategiei de la Lisabona. Prin urmare, toți actorii instituționali - de la nivel european, național, regional și local -, precum și societatea civilă, trebuie să fie invitați să pună în aplicare această strategie.

În acest context, aș sublinia necesitatea punerii în aplicare a Pactului teritorial al autorităților locale și regionale pentru Europa 2020. Este necesară o politică de coeziune puternică pentru toate regiunile europene, ca o condiție esențială pentru punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020. Politica de coeziune este transversală prin natura sa și este, prin urmare, un element-cheie pentru succesul strategiei, astfel încât natura sa complementară ar trebui să fie clarificată. Ca parte integrantă a acestui program, ar trebui să se stimuleze creșterea economică și un mediu de creare de locuri de muncă, în scopul de a rezerva un rol special pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), care constituie motorul creșterii economice europene.

Din motivele menționate mai sus, am votat în plen în favoarea acestei propuneri de rezoluție.

 
  
MPphoto
 
 

  Derek Vaughan (S&D), în scris. Strategia UE 2020 a Comisiei este esențială pentru consolidarea creșterii economice și a competitivității UE pe măsură ce aceasta iese din criza economică. Totuși, obiectivele sale pot fi realizate numai printr-o abordare coordonată și concentrată a tuturor statelor membre. Am votat în favoarea rezoluției referitoare la UE 2020, deoarece cred că aceasta stabilește clar faptul că statele membre trebuie să se angajeze pe deplin să atingă obiectivele strategiei. Rezoluția solicită ca guvernanța economică a strategiei UE 2020 să fie mai bine coordonată, iar eu sprijin pe deplin acest lucru, deoarece subliniază necesitatea unui cadru credibil de finanțare care urmează să fie stabilit de către guvernele naționale. De asemenea, statele membre ar trebui să garanteze că politicile, precum și bugetele, sunt aliniate la obiectivele UE 2020, în special în ceea ce privește anumite obiectivele precum combaterea șomajului și incluziunea socială. De asemenea, salut propunerile rezoluției că următorul cadru financiar multianual ar trebui să reflecte ambițiile UE 2020.

 
  
  

Propunere de rezoluție B7-0127/2011

 
  
MPphoto
 
 

  Elena Oana Antonescu (PPE), în scris. − Liniile directoare privind ocuparea forței de muncă propuse de Comisie și aprobate de Consiliu, prezintă prioritățile actuale comune ale Uniunii Europene și obiectivele Statelor Membre cu privire la politicile de ocupare a forței de muncă la nivel național. Creșterea participării pe piața muncii inclusiv a sub-categoriilor specifice de populație, reducerea șomajului structural și promovarea calității locurilor de muncă, dezvoltarea unei forțe de muncă calificate care să răspundă nevoilor pieței muncii și îmbunătățirea performanței sistemelor de educație care să asigure formare profesională la toate nivelurile sunt câteva din liniile directoare privind ocuparea forței de muncă la nivel comunitar.

Consider că Statele Membre și Uniunea Europeană trebuie să se angajeze în elaborarea unei strategii coordonate de ocupare a forței de muncă care să promoveze un capital uman competent, calificat și adaptabil, precum și piețe ale muncii capabile să reacționeze rapid la evoluția economiei.

De asemenea, susțin inițiativa doamnei raportor de a promova lupta împotriva excluderii sociale și reducerea sărăciei, obiective vitale ale Strategiei 2020. Din aceste considerente, am votat în favoarea acestei rezoluții.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestei propuneri de rezoluție, deoarece trebuie să intensificăm de urgență eforturile la toate nivelurile pentru a ne asigura că orientările Uniunii Europene privind ocuparea forței de muncă sunt puse în aplicare în mod corespunzător. Numai prin punerea în aplicare în mod corespunzător a acestor orientări va fi posibilă creșterea participării pe piața muncii, dezvoltarea unei forțe de muncă calificate și îmbunătățirea calității și performanței sistemelor de educație și formare profesională. În plus, obiectivul orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă este de a asigura că, în conformitate cu Strategia Europa 2020 și cu guvernanța economică, obiectivele de ocupare a forței de muncă sunt atinse, iar creșterea economică durabilă și progresul social sunt garantate. Consider că este foarte important ca statele membre să depună toate eforturile pentru a-și respecta angajamentele asumate în vederea creșterii nivelului ocupării forței de muncă, îmbunătățirii competențelor oamenilor, creării de oportunități de locuri de muncă, reducerii sărăciei și sporirii incluziunii sociale. Comisia Europeană și statele membre trebuie să fie pregătite să asigure punerea în aplicare a acestor orientări împreună cu partenerii sociali și cu instituțiile regionale și locale, care trebuie să participe la elaborarea și punerea în aplicare a Programelor naționale de reformă. Ca urmare a crizei economice și financiare, situația de pe piața forței de muncă din Europa este încă tensionată și, prin urmare, combaterea șomajului trebuie să fie una dintre cele mai importante priorități de politică atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru statele membre.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Strategia europeană privind ocuparea forței de muncă și strategiile naționale aplicate de statele membre se numără printre principalele instrumente menite să asigure îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Prin urmare, este foarte important să se lucreze cu sectorul de afaceri și cu partenerii sociali pentru a pune în aplicare orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă în mod corect și eficient. Salut cu entuziasm orientările și preocupările prevăzute în propunere: necesitatea de a consolida responsabilitatea guvernelor și de a crea obiective ambițioase în vederea atingerii obiectivelor prevăzute de Strategia UE 2020, necesitatea de a asigura punerea în aplicare a orientărilor privind politica de ocupare a forței de muncă și necesitatea de a asigura că Programele naționale de reformă acordă prioritate absolută creării de locuri de muncă.

Uniunea nu dispune de o politică orizontală puternică pentru combaterea șomajului și a excluziunii sociale, care ar implica în mod incontestabil un pachet coerent de măsuri de guvernanță economică, adaptat pentru a răspunde nevoilor Uniunii și ale statelor sale membre; de asemenea, aceasta ar necesita atingerea unor obiective ambițioase, cum ar fi cele stabilite în Strategia Europa 2020.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Această propunere de rezoluție a Parlamentului European referitoare la punerea în aplicare a orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre se bazează pe o serie de piloni, dintre care aș evidenția: actuala criză economică, ce determină creșterea șomajului și a excluziunii sociale, nevoia de a crea sinergii care să încurajeze dezvoltarea în vederea îndeplinirii obiectivelor Strategiei Europa 2020 și propunerea Comisiei ca, în condițiile analizei anuale a creșterii, să se adopte pentru anul 2011 aceleași orientări privind politica de ocupare a forței de muncă ca pentru anul 2010. Pentru a depăși această situație, este esențial să se facă un efort comun la toate nivelurile: guverne, parteneri sociali și societate civilă.

Uniunea Europeană joacă un rol crucial aici, în orientarea politicilor care trebuie urmate și în ceea ce privește respectarea principiului subsidiarității, prin încurajarea dialogului social și prin promovarea adoptării unor măsuri corecte și eficiente. Sper că aceste orientări vor contribui la depășirea crizei, vor consolida sistemele de protecție socială și vor relansa economia, astfel încât să putem atinge obiectivele stabilite în Strategia Europa 2020.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. (PT) Considerăm că este regretabil faptul că Comisia Europeană menține aceleași orientări privind politica de ocupare a forței de muncă ca cele adoptate pentru anul 2010, astfel încât menținem aceeași poziție critică pe care am adoptat-o atunci.

Deși propunerea de rezoluție a Parlamentului European aduce unele critici la adresa politicilor care au fost urmate și solicită îndeplinirea obiectivelor sociale foarte limitate ale Strategiei Europa 2020, ea nu abordează rădăcina problemei șomajului și a nesiguranței locului de muncă, nu urmărește să elimine cauzele acestora, nu rezolvă revocarea acestor programe de austeritate și nici nu aduce critici serioase cererilor făcute de statele membre care întâmpină cele mai mari dificultăți în a respecta orbește criteriile ridicole ale Pactului de stabilitate.

Dimpotrivă, avansează ideea că instrumentele incluse în cadrul semestrului european reprezintă un răspuns pozitiv, uitând că propunerile Comisiei Europene privind așa-numita „guvernanță economică”, nu constituie numai un atac la adresa suveranității statelor membre, ci, de asemenea, vor agrava situația socială prin continuarea prioritizării criteriilor monetare asupra bunăstării sociale și progresului.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris. (IT) Ca urmare a Comunicării Comisiei intitulată „Analiza anuală a creșterii: formularea răspunsului cuprinzător al UE la criză”, Parlamentul, inclusiv eu, am votat în favoarea unei rezoluții care îndeamnă Consiliul și Comisia să colaboreze pentru a ne atinge obiectivele privind ocuparea forței de muncă, astfel cum sunt prevăzute în Strategia Europa 2020. În opinia raportoarei, dna Berès, trebuie să oferim statelor membre recomandări referitoare la politică, dar fără a interveni prea mult în politica națională, și să furnizăm orientări, astfel încât părțile interesate să poată lucra toate conform aceluiași plan. Lipsa locurilor de muncă, în special în ultimii ani, este o problemă gravă și trebuie să fie abordată cu puțină ambiție pentru a ne asigura că până în anul 2020 vom putea garanta pentru 75 % dintre europeni locuri de muncă decente și sigure, care satisfac nevoile unei tipologii diverse de persoane care se pregătesc pentru lumea muncii. Este necesar un efort deosebit pentru anumite grupuri, inclusiv femei - în special mame - tineri și imigranți.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. Am votat în favoarea acestei rezoluții care: subliniază importanța unor politici care să faciliteze tranziția tinerilor de la școală la încadrarea în muncă; subliniază faptul că, în mod clar, cei care abandonează timpuriu școala reprezintă un grup cu risc ridicat de sărăcie și subliniază că orice forme flexibile sau temporare de muncă utilizate în acest context ar trebui să includă dreptul la formare și accesul la asigurări sociale și să se asigure că oamenii trec la locuri de muncă mai sigure.

 
  
MPphoto
 
 

  Barbara Matera (PPE), în scris. (IT) Dle președinte, stimați colegi, în această perioadă în care ne redresăm din criza economică și financiară care a lovit multe țări ale Uniunii, în care guvernele noastre se străduiesc să pună în aplicare politici și strategii comune pentru a atinge obiectivele pe care le-am identificat cu toții și am decis să le urmărim împreună, cred că este important să recunoaștem poziția centrală și meritată a Parlamentului în calitate de cea mai reprezentativă instituție din Uniunea Europeană. Este o chestiune de recunoaștere a reprezentativității și a funcției sale, nu în ultimul rând în ceea ce privește dispozițiile tratatelor.

Importanța orientărilor de politică economică și de ocupare a forței de muncă trebuie să fie cu siguranță un obiectiv al semestrului european și trebuie să se adapteze la variațiile analizei anuale a creșterii și la timpii de punere în aplicare ai țărilor noastre. Funcția consultativă merită spațiul corespunzător și timpul necesar pentru analiză și adaptare la cadrul general. Prin urmare, declar că am acordat un vot favorabil.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris.(FR) Orientările privind ocuparea forței de muncă sunt sinonime cu creșterea vârstei de pensionare și cu o piață a muncii flexibilă. Deși această propunere de rezoluție are calitatea de a reaminti UE că politica salarială este o responsabilitate națională, ea susține totuși cele menționate mai sus. Prin urmare, am votat împotrivă.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Strategia europeană privind ocuparea forței de muncă și orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre reprezintă unul dintre principalele instrumente de ghidare a politicii Uniunii Europene și a statelor membre în realizarea obiectivelor și priorităților stabilite în Strategia Europa 2020. Combaterea șomajului și crearea de locuri de muncă durabile reprezintă marea provocare a Uniunii Europene pentru următorii 10 ani, iar noi trebuie să ne jucăm rolul pentru ca aceasta să devină un succes.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Unul dintre obiectivele-cheie ale Strategiei Europa 2020 este atingerea unei rate de 75 % a ocupării a forței de muncă. Criza economică cu care se confruntă UE ne obligă în continuare să găsim o soluție pentru a stopa creșterea șomajului și excluziunea socială. Strategia europeană privind ocuparea forței de muncă și orientările sale reprezintă, prin urmare, un instrument important pentru reducerea șomajului. De asemenea, aceasta are scopul de a orienta eforturile statelor membre în direcția cea bună. Ca urmare, statele membre sunt obligate să includă în acțiunile lor parteneri sociali, autorități regionale și locale, precum și societatea civilă. În plus, ar trebui să poată fi garantat faptul că atât orientările privind politica de ocupare a forței de muncă, cât și crearea de noi locuri de muncă vor fi asigurate. Pentru a sublinia importanța acestui obiectiv-cheie, statelor membre li se solicită pe viitor să prezinte rapoarte cu privire la progresul lor. În plus, fiecare stat membru trebuie să acorde atenție obiectivelor naționale, inclusiv problemelor legate de integrarea unor subcategorii cum ar fi femeile, persoanele cu handicap și lucrătorii în vârstă, precum și problemei lucrătorilor săraci. Nu am votat în favoarea propunerii de rezoluție deoarece, în opinia mea, se intervine prea mult în legislația națională în acest domeniu, în special în ceea ce privește reglementarea partenerilor sociali.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Punerea în aplicare a orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă a statelor membre este crucială pentru punerea în aplicare a orientărilor cuprinse în Strategia Europa 2020. Implicarea Parlamentului European în aceste politici nu trebuie să fie neglijată. Dezbaterea încurajează idei, iar ideile și strategiile sunt necesare pentru a depăși actuala criză economică. În această propunere de rezoluție există o serie de probleme importante cu care sunt de acord: garantarea punerii în aplicare a orientărilor privind ocuparea forței de muncă, intensificarea acțiunilor pentru a crea locuri de muncă mai multe și mai bune și obligația de a acționa în mod decisiv pentru a oferi soluții cu privire la combaterea sărăciei și a excluziunii sociale. Pentru a asigura succesul tuturor acestor politici, este esențial să se facă un efort comun la toate nivelurile: guverne, parteneri sociali și societate civilă.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. Având în vedere propunerea Comisiei de a menține în 2011 orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă adoptate în 2010, Parlamentul (1) consideră, prin această propunere de rezoluție, că recomandările privind Programele naționale de reformă ale statelor membre (PNR) au devenit principalul instrument de supraveghere macroeconomică și de orientare și regretă eșecul de a implica Parlamentul în acest proces, precum și lipsa unei dezbateri cu privire la acesta; și (2) consideră că provocările majore cu care se confruntă UE și statele membre în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și șomajul ar trebui să se reflecte, de asemenea, în mod corespunzător, în viitorul proces de abordare a dezechilibrelor macroeconomice, în cadrul orientărilor europene privind ocuparea forței de muncă.

 
  
  

Raport: Pervenche Berès (A7-0040/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Votez în favoarea acestui raport deoarece sunt de acord cu poziția raportoarei cu privire la necesitatea de a păstra aceleași orientări privind ocuparea forței de muncă până la analiza de la mijlocul perioadei a Strategiei Europa 2020. Orientările integrate privind politica economică și de ocupare a forței de muncă trebuie să constituie direcția principală a semestrului european, iar în cazul în care mesajele-cheie ale analizei anuale a creșterii pornesc de la conținutul acestor orientări, acestea ar trebui să fie modificate în consecință pentru a asigura coerența. De asemenea, sunt de acord cu implicarea părților interesate în elaborarea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea Programelor naționale de reformă. Aș sublinia, de asemenea, recomandările Comisiei pentru afaceri economice și monetare (ECON), ca importanța orientărilor pentru politicile economice și de ocupare a forței de muncă ale statelor membre să nu fie diminuată, pentru a obține o responsabilizare și o răspundere democratică.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris.(LT) În urma evaluării preliminare a Programelor naționale de reformă (PNR), Comisia Europeană a prezentat propunerea de a păstra până în 2014 aceleași orientări privind ocuparea forței de muncă adoptate de Consiliu anul trecut, în scopul de a dedica cea mai mare atenție punerii lor în aplicare. Această propunere a Comisiei este de înțeles, pentru că orientările privind ocuparea forței de muncă sunt o parte integrantă a Strategiei Europa 2020 și trebuie să fie transpuse integral în programele naționale ale statelor membre și, prin urmare, statele membre ar trebui să se concentreze cât mai mult posibil pe punerea lor în aplicare. Deși aceste orientări nu vor fi revizuite anual, ca regulă, principala prioritate a Strategiei privind ocuparea forței de muncă a Uniunii Europene trebuie să fie în continuare ocuparea deplină a forței de muncă, care ar favoriza creșterea economică și competitivitatea și ar consolida coeziunea socială.

Examinarea Programelor naționale de reformă preliminare ale statelor membre arată că statele membre ar trebui să depună în continuare toate eforturile pentru a aborda următoarele domenii prioritare: creșterea participării pe piața forței de muncă și reducerea șomajului structural, dezvoltarea unei forțe de muncă calificate care să răspundă nevoilor pieței muncii, promovarea învățării de-a lungul vieții, îmbunătățirea performanței sistemelor de educație și formare la toate nivelurile și creșterea participării în învățământul terțiar, promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei. Prin urmare, aș dori să invit statele membre să se asigure că politica privind ocuparea forței de muncă și politica socială sunt puse în aplicare cât mai eficient posibil, prin elaborarea, respectarea și evaluarea acestor programe naționale.

 
  
MPphoto
 
 

  Antonio Cancian (PPE), în scris. (IT) Aș dori să îmi exprim îngrijorarea față de situația actuală a ocupării forței de muncă. Aș spune că în prezent adevărata problemă socială este șomajul. Deși se pot observa semne pozitive de redresare la nivel macroeconomic, industria nu îi poate reabsorbi pe toți lucrătorii concediați în ultimele luni, care se confruntă acum cu dificultatea de a reintra pe piața forței de muncă. Același lucru este valabil pentru tineri și femei. Aceste probleme sunt extrem de importante și urgente. Dintre obiectivele Strategiei Europa 2020, Comisia a acordat prioritate creșterii nivelului de ocupare a forței de muncă, consolidării pieței unice și încurajării creșterii. Uniunea Europeană și în special acest Parlament au procedat corect în rezolvarea problemei, dar este nevoie de acțiuni concrete pentru atingerea acestor obiective.

UE trebuie să depună eforturi în vederea canalizării și raționalizării resurselor sale, investind în același timp în transporturi, energie și infrastructura de telecomunicații: în acest sens, punctul de cotitură va fi crearea de societăți de proiect garantate și finanțate prin obligațiuni de proiect. Acest lucru va permite Uniunii să își mențină avantajul concurențial de pe piața mondială și să ofere tinerilor noi oportunități de locuri de muncă. Întregul sistem ar trebui să fie pus în practică, deși pas cu pas, cât mai curând posibil.

 
  
MPphoto
 
 

  Nikolaos Chountis (GUE/NGL), în scris. (EL) Am votat împotriva raportului Beres referitor la orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre. Raportul propune ca orientările integrate privind politica economică și de ocupare a forței de muncă pentru statele membre, adoptate pentru anul 2010, să fie menținute în 2011 și, astfel, Strategia Europa 2020 să fie pe deplin integrată în Programele naționale de reformă. Din păcate, raportul solicită aplicarea acelorași politici economice și a acelorași orientări privind ocuparea forței de muncă ce au dus la criză și la neputința de a-i face față. Solicită urmarea acelorași opțiuni politice și practici care i-au făcut pe europeni să sufere din cauza măsurilor de austeritate și pe statele suverane să cadă pradă mafiei speculațiilor. În cele din urmă, solicită aplicarea politicilor de ocupare a forței de muncă ce au dus la o piață a muncii medievală, care au dus la creșterea șomajului și a subocupării forței de muncă, care promovează forme de muncă flexibile și pun în pericol salariile și pensiile și drepturile lucrătorilor europeni, în special ale tinerilor lucrători, și așa mai departe.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestui raport, deoarece susțin o analiză anuală a Strategiei Europa 2020, care să se concentreze în principal asupra orientărilor integrate privind politica economică și de ocupare a forței de muncă. Comisia și Consiliul trebuie să se asigure că orientările integrate constituie principala direcție a semestrului european. Implicarea părților interesate, inclusiv a partenerilor sociali și a organismelor parlamentare în elaborarea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea Programelor naționale de reformă, reprezintă un element crucial al guvernanței eficiente a politicilor de ocupare a forței de muncă și a politicilor sociale din statele membre.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Așa cum am spus despre raportul colegilor mei, dna Gruny și dl Ory, „societatea a evoluat, lumea s-a schimbat, iar relațiile de muncă trebuie să însoțească această schimbare”. Chiar din acest motiv, cred că revizuirea orientărilor privind ocuparea forței de muncă sub umbrela Strategiei Europa 2020 trebuie urmărească cu predilecție flexibilitatea și noi metode de lucru, ca modalitate de promovare a dezvoltării economice și de combatere a sărăciei.

Întrucât criza a determinat creșterea numărului șomerilor din Europa de la 16 milioane în 2008 la 23 de milioane în 2010, orice strategie de redresare trebuie să includă recuperarea locurilor de muncă. Acest lucru este posibil doar dacă există o concentrare clară asupra inovării, asupra muncii flexibile, asupra noilor modele de muncă și asupra formării tinerilor pe o piață din ce în ce mai competitivă. Strategia Europa 2020 lasă calea deschisă pentru aceste lucruri, iar statele membre trebuie să le utilizeze corect, astfel încât să stimuleze ocuparea forței de muncă și să dea un impuls economiei europene.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene obligă Consiliul să elaboreze în fiecare an orientări pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre și să consulte Parlamentul European înainte de adoptarea acestor decizii. Prin urmare, acestea sunt circumstanțele în care ni se cere să ne dăm avizul cu privire la această chestiune.

Situația economică și financiară cu care se confruntă majoritatea țărilor necesită dublarea atenției acordate politicilor de ocupare a forței de muncă ale statelor membre. Strategia Europa 2020 stabilește aceste orientări, dar este necesar ca toate statele membre să transpună aceste orientări și să le transforme în măsuri concrete care urmează să fie integrate în Programele naționale de reformă pe care trebuie să le prezinte în luna aprilie a acestui an.

Sunt de acord cu recomandările raportoarei, așa încât votez în favoarea acestei propuneri de decizie a Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. (PT) Nu suntem de acord cu faptul că Comisia Europeană ar trebui să mențină pentru anul 2011 aceleași orientări privind politica de ocupare a forței de muncă ca cele adoptate pentru anul 2010, așa încât ne menținem aceeași poziție critică pe care am adoptat-o atunci. De fapt, orientările menționate anterior sunt în mod clar inadecvate dacă analizăm cifrele referitoare la cele 25 de milioane de șomeri și la cele 30 de milioane de persoane care au locuri de muncă precare sau prost plătite.

De asemenea, este inacceptabil faptul că Parlamentul European sprijină legătura strânsă între aceste orientări și măsurile economice neoliberale pe care Comisia continuă să le dezvolte, în special cele incluse în Strategia Europa 2020 sau, de asemenea, în cele șase acte legislative incluse în pachetul de măsuri referitoare la așa-numitul „semestru european”. Este bine cunoscut faptul că propunerile Comisiei Europene privind așa-numita „guvernanță economică” nu constituie numai un atac la adresa suveranității statelor membre, dar vor agrava situația socială, continuând să acorde prioritate criteriilor monetare asupra bunăstării sociale și a bunăstării.

Din aceste motive, noi am votat împotriva acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Jarosław Kalinowski (PPE), în scris.(PL) Având în vedere îmbătrânirea societății, schimbările demografice care indică o mișcare a populației din mediul rural spre zonele urbane și stratificarea crescândă a societății în ceea ce privește veniturile, este esențial să se ia măsuri preventive. Fenomene deosebit de negative pot fi observate în zonele rurale, unde numărul tinerilor care doresc să preia conducerea exploatațiilor agricole continuă să scadă. Aceștia părăsesc zonele rurale pentru a scăpa de veniturile scăzute și de accesul limitat la servicii. Cei care rămân nu își pot găsi de lucru în afara sectorului agricol. Cu toate acestea, în cea mai rea situație se află femeile care locuiesc în mediul rural, care foarte rar sunt proprietarele unei exploatații agricole, dar, în ciuda acestui fapt, muncesc din greu la ferma soților lor.

Din acest motiv, este esențial ca tinerii agricultori să rămână în zonele rurale și să li se garanteze un venit și un nivel de trai decente. Cu toate acestea, celor care nu își găsesc de muncă în mediul rural ar trebui să le fie garantată educația care le va permite să își găsească locuri de muncă. De asemenea, este nevoie de o campanie pentru a-i convinge pe oameni să se alăture Programului de învățare de-a lungul vieții și să se recalifice. În egală măsură, este esențial să existe programe care sprijină spiritul antreprenorial al femeilor și le facilitează acestora dezvoltarea propriilor afaceri, inclusiv întreprinderi care nu au legătură cu agricultura.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. Am votat în favoarea acestui raport. În urma evaluării Programelor naționale de reformă (PNR) preliminare prezentate de statele membre în temeiul Strategiei Europa 2020 și în paralel cu prezentarea primei analize anuale a creșterii, Comisia a adoptat, la 12 ianuarie, o propunere de decizie a Consiliului care a sugerat să se confirme valabilitatea, pentru anul 2011, a orientărilor integrate privind politicile economice și de ocupare a forței de muncă ale statelor membre, adoptate în 2010. Prezenta propunere ține seama de faptul că noile orientări integrate Europa 2020 trebuie să fie transpuse integral în măsurile de politică și în succesiunea reformelor din statele membre care trebuie să fie prezentate în Programele naționale de reformă finale cu termen în aprilie 2011. În plus, propunerea Comisiei se bazează pe angajamentul inclus în Orientările privind ocuparea forței de muncă din 2010 de a menține, pe cât posibil, aceleași orientări până în 2014, astfel încât statele membre să se poată concentra pe punerea lor în aplicare.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris.(FR) Acest raport susține orientările dăunătoare privind ocuparea forței de muncă ale Comisiei și Consiliului. Acesta susține de fapt autoritarismul UE în ceea ce privește creșterea vârstei de pensionare, crearea unei piețe a muncii flexibile și reducerea bugetelor și salariilor. Raportoarea susține, de asemenea, acest lucru. Domnia sa este, până la urmă, membră a unui partid care pretinde a fi socialist. Am votat împotriva raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Strategia europeană privind ocuparea forței de muncă și orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre reprezintă unele dintre principalele instrumente de ghidare a politicii Uniunii Europene și a statelor membre în realizarea obiectivelor și planurilor stabilite în Strategia Europa 2020. Combaterea șomajului și crearea de locuri de muncă durabile este marea provocare a UE pentru următorii 10 ani, iar noi toți trebuie să ne jucăm rolul pentru ca aceasta să devină un succes. Trebuie să subliniem faptul că este important ca revizuirea anuală a Strategiei Europa 2020 să se concentreze asupra orientărilor integrate privind politica economică și de ocupare a forței de muncă.

 
  
MPphoto
 
 

  Claudio Morganti (EFD), în scris. (IT) Mă declar împotriva acestui raport referitor la politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre dintr-un motiv anume, acela că repetă și include orientările adoptate de acest Parlament în luna septembrie a anului trecut, care au încercat să faciliteze accesul la ocuparea forței de muncă pentru cetățenii de etnie romă. Sunt de acord cu facilitarea accesului la piața forței de muncă pentru persoanele cu abilități diferite, tineri, persoane în vârstă și femei, dar chiar nu reușesc să înțeleg din ce motive ar trebui să facilităm un acces special pentru un anumit grup etnic (și destul de problematic), cum ar fi romii.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea raportului Berès pentru că, prin adoptarea acestui text și în conformitate cu Strategia Europa 2020, statele membre vor trebui să își prezinte până în aprilie 2011 inițiativele și orientările privind ocuparea forței de muncă pentru 2010. Propunerea Comisiei de a menține pentru anul 2011 orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre adoptate în 2010 este în perfectă concordanță cu Strategia Europa 2020 și este susținută de Parlament prin acest raport. Prin urmare, tuturor statelor membre ale UE li se cere să combată șomajul, în special șomajul în rândul tinerilor, prin intermediul unor propuneri constructive cu termene precise pentru a furniza un răspuns concret la problema ocupării forței de muncă și a sărăciei.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Votez pentru această propunere de decizie a Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre și sunt de acord cu recomandările raportoarei. Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene obligă Consiliul să formuleze în fiecare an orientări pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre și să consulte Parlamentul European în prealabil. Comisia și Consiliul trebuie să se asigure că orientările reprezintă principala direcție a semestrului european. Implicarea părților interesate, inclusiv a partenerilor sociali și a organismelor parlamentare în elaborarea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea Programelor naționale de reformă, reprezintă un element crucial al guvernanței eficiente a politicilor de ocupare a forței de muncă și a politicilor sociale din statele membre. Fără implicarea profundă a statelor membre, Strategia Europa 2020 nu poate avea succes; sper că acest lucru nu se va întâmpla.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. La 12 ianuarie 2010, în urma evaluării Programelor naționale de reformă (PNR) preliminare prezentate de statele membre în temeiul Strategiei Europa 2020 și în paralel cu prezentarea primei analize anuale a creșterii, Comisia a adoptat o propunere de decizie a Consiliului în favoarea confirmării valabilității, pentru anul 2011, a orientărilor integrate privind politicile economice și de ocupare a forței de muncă ale statelor membre, adoptate în 2010. Prezenta propunere ține seama de faptul că noile orientări integrate Europa 2020 trebuie să fie transpuse complet în măsurile de politică și în succesiunea reformelor din statele membre, care trebuie să fie prezentate în Programele naționale de reformă finale care au ca termen de finalizare luna aprilie 2011. În plus, propunerea Comisiei se bazează pe angajamentul inclus în Orientările privind ocuparea forței de muncă din 2010 de a menține, pe cât posibil, aceleași orientări până în 2014, astfel încât statele membre să se poată concentra pe punerea lor în aplicare.

 
  
MPphoto
 
 

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea raportului dnei Berès deoarece sunt de acord cu ceea ce se prevede legat de politicile care ar trebui să fie adoptate pentru promovarea ocupării forței de muncă în Uniunea Europeană. Noile orientări integrate Europa 2020 trebuie să fie pe deplin incluse în măsurile și inițiativele în domeniu ale statelor membre. Va fi esențial ca fiecare stat membru să își mențină angajamentul de a respecta obiectivele pentru 2014. Șomajul, în special șomajul în rândul tinerilor, rămâne unul dintre obiectivele care necesită cel mai mare angajament din partea noastră, pentru a fi eliminat din rădăcină, deoarece reduce nu numai puterea imediată de cumpărare, ci și toate strategiile de investiții viitoare, cauzând tulburări sociale foarte grave care merg dincolo de simplii factori economici. Nu doar numărul de locuri de muncă trebuie să fie sporit, ci și calitatea acestora, lucru care necesită acțiuni în special din partea statelor membre, care trebuie să își mențină, de asemenea, angajamentul de a lupta împotriva sărăciei și de a promova incluziunea socială.

 
  
MPphoto
 
 

  Czesław Adam Siekierski (PPE), în scris.(PL) Șomajul este o problemă majoră, greu de rezolvat. Acționează ca o scurgere asupra finanțelor publice. În ceea ce privește cheltuielile, cresc sumele plătite cu titlu de prestații sociale și alte indemnizații, sporind costurile diferitelor tipuri de programe de combatere a șomajului și de încurajare a revenirii pe piața muncii. În ceea ce privește veniturile, nu există producție și nici nu se colectează impozite. Numărul șomerilor din Uniune a ajuns la peste 23 de milioane, ceea ce înseamnă că în ultimul an o jumătate de milion de oameni și-au pierdut locurile de muncă. Trebuie să depunem toate eforturile pentru a atinge obiectivul stabilit de Strategia UE 2020 de a crește la 75 % nivelul de ocupare a forței de muncă în rândul persoanelor din categoria de vârstă cuprinsă între 20 și 64 de ani. Să nu uităm că în rândul cetățenilor sub 25 de ani șomajul are nivelul cel mai ridicat - peste 20 %.

 
  
  

Propunere de rezoluție B7-0114/2011

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Am votat pentru această propunere de rezoluție deoarece cred că este necesară pentru a face față creșterii volatilității prețurilor la produsele alimentare și produsele de bază, care au crescut cu aproximativ 90 % în 2010, ceea ce a condus la probleme în funcționarea lanțului de aprovizionare cu alimente care fac necesare măsurile propuse în această rezoluție. Aceste măsuri includ măsuri interne precum: o politică agricolă comună puternică care să fie capabilă să compenseze agricultorii care se confruntă cu costuri mai mari; un angajament mai mare față de fermele mici, ecologice care produc pentru consumul local; depunerea unor propuneri adecvate referitoare la Directiva privind piețele de instrumente financiare și Directiva privind abuzul pe piață; conferirea unor competențe extinse Autorității europene pentru valori mobiliare și piețe pentru a supraveghea piețele de materii prime sau chiar pentru a elibera un mandat autorităților de reglementare și organelor de supraveghere pentru a restricționa speculațiile. De asemenea, Uniunea Europeană are nevoie de o strategie la nivel global de combatere a speculațiilor, care să includă coordonarea internațională a unui mecanism pentru a preveni fluctuațiile excesive ale prețurilor și crearea de reglementări specifice care să fie aplicate într-un număr cât mai mare de țări.

 
  
MPphoto
 
 

  Laima Liucija Andrikienė (PPE), în scris. (LT) Am votat în favoarea acestei propuneri de rezoluție referitoare la creșterea prețurilor la alimente. Prețurile la alimente au atins un nivel extrem de ridicat pentru a șaptea lună consecutivă între 2010 și 2011, situându-se la cel mai înalt nivel din 1990. Creșterile prețurilor la produsele de bază au devenit un factor destabilizator în economia mondială, care a condus la izbucnirea unor revolte și tulburări în mai multe țări în curs de dezvoltare și cel mai recent în Algeria, Tunisia și Egipt. Încă există sărăcie și foamete în Uniunea Europeană și 79 de milioane de oameni trăiesc sub limita sărăciei. Prin urmare, sunt de acord cu apelul la acțiune imediată lansat în rezoluție, pentru a asigura securitatea alimentară pentru cetățenii UE și la nivel mondial. De asemenea, este foarte important ca produsele alimentare să fie disponibile consumatorilor la prețuri rezonabile, și, în același timp, să li se asigure agricultorilor un standard de viață echitabil. Prin urmare, invit UE să sprijine dezvoltarea rurală, creșterea investițiilor în securitatea alimentară și, ținând seama în special de nevoile urgente, exploatațiile agricole de mici dimensiuni și programele de protecție socială.

 
  
MPphoto
 
 

  Roberta Angelilli (PPE), în scris. (IT) Indicele prețurilor la produsele alimentare pe piețele financiare a arătat o creștere incontrolabilă a acestor prețuri în ultimele luni, din cauza crizei economice și financiare internaționale și, de asemenea, din cauza recentelor catastrofe naturale determinate de schimbările climatice. Situația este agravată și mai mult de speculații, care au fost responsabile pentru aproximativ 50 % din creșterile prețurilor, împiedicând mulți oameni să se bucure de securitate alimentară și provocând instabilitate politică în special în țările mai sărace. După cum știm, acest lucru poate să aibă un efect de domino și să sfârșească prin a pune în pericol pacea și securitatea în alte țări.

Securitatea alimentară este un drept fundamental al omului și este inclusă printre Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, dar și printre obiectivele politicii agricole comune. Prin urmare, Uniunea Europeană are datoria de a-și confirma atât angajamentul de a stabili o politică agricolă și de dezvoltare rurală fiabilă, cât și sprijinul pentru activități cercetare și inovare tehnologică destinate să îmbunătățească productivitatea și să îndeplinească, în același timp, cerințele de eficiență energetică și durabilitate.

Durabilitatea înseamnă, de asemenea, promovarea producției și comercializarea produselor locale tradiționale, oferind întreprinderilor mici și mijlocii stimulente financiare adecvate și șansa de a accesa credite. Cred că este la fel de important să se adopte reglementări clare și transparente pentru a evita speculațiile, care sunt deosebit de dăunătoare pentru sănătatea multor europeni, și să se dezvolte caracterul competitiv al producției agricole din Europa.

 
  
MPphoto
 
 

  Charalampos Angourakis (GUE/NGL), în scris. (EL) Revoltele populare din Tunisia și Egipt, precum și demonstrațiile de masă dintr-o serie de alte țări sunt legate în mod direct de sărăcie și șomaj. Demonstrațiile înflăcărate ale persoanelor care trăiesc sub limita sărăciei evidențiază punctul mort în care au ajuns forțele politice ale capitalismului și reprezentanții săi politici din cauza crizei economice generale și a eforturilor acestora de a transfera povara crizei pe umerii lucrătorilor. Cu doar câțiva ani în urmă FAO a subliniat faptul că numărul persoanelor care se află în dificultate sau în imposibilitatea de a obține alimentele de care au nevoie pentru a supraviețui a fost mai mare decât oricând în istoria omenirii, depășind un miliard, și că acest lucru va provoca în mod inevitabil grave tulburări sociale. Problema sărăciei în lume nu este o chestiune de resurse inadecvate, este rezultatul agresiunii imperialiste și al exploatării capitaliste a resurselor naturale motivată exclusiv de profit.

Prețurile la alimente nu au încetat să crească după criza alimentară din 2007; dimpotrivă, acestea au continuat să crească și mai mult. În contextul crizei economice, speculațiile la bursă pe baza producției agricole și a foametei reprezintă o metodă de a supraconcentra capital și de a menține profitabilitatea acestuia. În 2010, produsele agricole au generat cele mai mari câștiguri la bursele de valori.

 
  
MPphoto
 
 

  Elena Oana Antonescu (PPE), în scris. − Creșterea prețurilor la alimente în Uniunea Europeană și la nivel mondial reprezintă o problemă majoră a anului 2011. Cauzele sunt diverse și dificil de anticipat și controlat. Există însă și cauze pe care putem și trebuie să le controlăm. Un lanț de aprovizionare greoi, cu prea mulți intermediari, catastrofele naturale cauzate de schimbările climatice, veniturile scăzute obținute din agricultură sau volatilitatea pieței produselor agricole sunt doar câteva din motivele pentru care prețul produselor agricole a crescut nepermis la nivel european.

Consider că factorii de decizie de la nivel european trebuie să facă din scăderea prețurilor alimentelor un obiectiv major pe agenda politică europeană și mondială. Nu vorbim aici, bineînțeles, de imixtiunea în funcționarea pieței libere, ci de eliminarea acelor speculații care parazitează nejustificat traseul dintre cerere și ofertă, influențând nelegitim și distorsionând formarea prețurilor. Am votat în favoarea acestei rezoluții, deoarece Europa are nevoie de măsuri prin care prețurile alimentelor să nu fie crescute artificial de intermediari speculanți. Uniunea Europeană are nevoie de o simplificare a lanțului de aprovizionare cu alimente, astfel încât intermediarii-căpușă să fie eliminați din fluxul comercial. În acest fel, și cetățenii și producătorii vor beneficia, iar criza economică va fi mai ușor de depășit.

 
  
MPphoto
 
 

  Elena Băsescu (PPE), în scris. − Am votat în favoarea acestui document. Cu toate că prognozele arată că stocurile mondiale de cereale, grâu și zahăr vor fi mai ridicate decât în 2007, cu toate că situația care a dus la criza alimentelor în 2008 nu pare să se repete, există o supra-reacție a piețelor, o volatilitate excesivă, explicabilă prin acțiunile fondurilor de investiții ale speculanților. Mai mult, sectoare întregi din agricultură sunt amenințate. Văd acest lucru la mine în țară, în România. Iar creșterea cu 5 procente a TVA-ului, care a ajuns la 24%, s-a reflectat imediat în creșterea prețurilor. Este greu de acceptat ca un crescător de animale care muncește din greu zi de zi să fie victima unui joc de piață, un joc făcut de la zeci de mii de kilometri depărtare, pe computerele unor companii care nu au nimic de-a face cu agricultura, dar au suficienți bani ca să dezechilibreze piețele mondiale.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Bennahmias (ALDE), în scris.(FR) În raportul nostru cu privire la recunoașterea agriculturii ca un sector strategic în contextul securității alimentare, adoptat în decembrie, am declarat că dreptul la securitatea alimentară este un drept fundamental al omului și că UE are datoria de a-și hrăni cetățenii. În conformitate cu poziția noastră, datoria noastră de astăzi este de a denunța creșterea prețurilor la produsele alimentare, care au crescut fulminant în ultimele șapte luni. Există multe motive pentru această creștere, dar trebuie să ne concentrăm mai presus de toate asupra volatilității prețurilor și speculațiilor cu produse alimentare de bază, deoarece acestea destabilizează economiile noastre și produc incertitudine. Oprirea speculațiilor este deosebit de importantă, la fel ca și combaterea schimbărilor climatice. Într-adevăr, securitatea alimentară și condițiile climatice și de mediu sunt strâns legate între ele; ele fac extrem de importantă coordonarea politicilor de mediu și agricole. Ar trebui, de asemenea, să ne îndreptăm atenția asupra țărilor în curs de dezvoltare și să le sprijinim în eforturile lor de a atinge autosuficiența alimentară, în contrast cu tot ceea ce s-a făcut în ultimii ani. Provocarea este imensă: doar în Europa, aproape 80 de milioane de oameni trăiesc încă sub limita sărăciei.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestei propuneri de rezoluție, deoarece există nevoia de a lua măsuri specifice pentru a garanta securitatea alimentară pentru cetățenii UE și la nivel mondial. Prețurile la alimente au atins un nivel extrem de ridicat pentru a șaptea lună consecutivă între 2010 și 2011, situându-se la cele mai înalte niveluri de când Organizația pentru Alimentație și Agricultură a început să măsoare prețurile la produsele alimentare în 1990. Creșterea prețurilor la produsele de bază a devenit un factor destabilizator în mai multe țări în curs de dezvoltare. În plus, recentele revolte și tensiuni din Algeria, Tunisia și Egipt au avut un impact semnificativ asupra acestui lucru. Alimentele trebuie să fie disponibile pentru consumatori la prețuri rezonabile și, în același timp, trebuie să li se asigure agricultorilor un standard de viață echitabil. Prin urmare, Uniunea Europeană are datoria de a asigura securitatea alimentară pentru cetățenii săi. Ar trebui să se atragă atenția asupra scăderii veniturilor agricole în UE, cauzate de creșterea costurilor de producție și de volatilitatea prețurilor, care au un impact negativ asupra capacității fermierilor de a menține producția. De asemenea, ar trebui să se evidențieze costurile pe care agricultorii europeni trebuie să le suporte pentru a îndeplini standardele siguranță alimentară, protecția mediului, bunăstare a animalelor și muncă. Agricultorii ar trebui compensați pentru aceste costuri suplimentare și pentru furnizarea de bunuri publice pentru societate.

 
  
MPphoto
 
 

  Nikolaos Chountis (GUE/NGL), în scris. (EL) M-am abținut de la vot în ceea ce privește rezoluția referitoare la creșterea prețurilor la alimente. Aceasta conține mai multe puncte pozitive, cum ar fi prioritatea acordată sectorului agricol în politica de dezvoltare. Totuși, din propunerea comună de rezoluție lipsesc puncte importante cuprinse în propunerea de rezoluție inițială a Grupului Confederal al Stângii Unite Europene / Stânga Verde Nordică. Mai exact, nu se face nicio legătură între criza alimentară și creșterile prețurilor cauzate de politicile agricole și comerciale aplicate și, prin urmare, nu se face nicio propunere pentru a schimba acest cadru. De asemenea, propunerea de rezoluție solicită ca problema alimentară să fie soluționată de către Organizația Mondială a Comerțului și G20, lucru care nu este numai contrar cerințelor agricultorilor; înlocuiește, de asemenea, cadrul ONU, promovând astfel deciziile acelorași persoane care au provocat și au perpetuat problema prin opțiunile lor politice. De asemenea, propunerea de rezoluție nu face nicio trimitere la conceptul de bază al suveranității alimentare, chiar dacă aceasta este o condiție esențială pentru securitatea alimentară. În cele din urmă, abordează problema speculațiilor și a creșterii prețurilor la alimente într-un mod foarte inadecvat, referindu-se pur și simplu la „transparența” prețurilor la alimente, fără nicio mențiune cu privire la modul în care s-ar putea pune capăt mecanismelor financiare folosite pentru a face speculații.

 
  
MPphoto
 
 

  Ole Christensen, Dan Jørgensen, Christel Schaldemose și Britta Thomsen (S&D), în scris. (DA) Am votat în favoarea propunerii de rezoluție referitoare la creșterea prețurilor la alimente. Recunoaștem faptul că în prezent ne confruntăm cu probleme majore în sectorul alimentar și, în acest sens, credem că putem realiza multe lucruri intervenind cu privire la speculațiile cu produsele alimentare. Din acest motiv, am votat în favoarea acestei rezoluții. Cu toate acestea, nu susținem nici o creștere a bugetului pentru subvențiile agricole ale UE, nici o extindere a instrumentelor de gestionare a pieței. Mai mult, nu suntem în favoarea utilizării sporite a OMG-urilor în producția de alimente.

 
  
MPphoto
 
 

  George Sabin Cutaș (S&D), în scris. − Prețurile produselor alimentare la nivel mondial au atins cote dramatice în ultima perioadă. Astfel, în luna decembrie a anului trecut, acestea le-au depășit pe cele înregistrate în momentul de vârf al crizei economice. ONU a declarat recent ca fiind neplauzibil scenariul conform căruia o cerere prea mare în comparație cu oferta s-ar afla la baza acestor fluctuații a prețurilor. La mijlocul anilor '90 a fost creată o piață speculativă în centrul căreia se aflau produsele alimentare și care s-a amplificat în momentul crizei financiare. În prezent, speculatorii profită de nereglementarea piețelor și câștigă milioane din această activitate. Acest comportament de tip speculativ afectează în mod direct nivelul de trai al oamenilor și poate contribui la instabilitate politică. Consider, prin urmare, că Uniunea trebuie să urmărească combaterea speculațiilor asupra prețurilor produselor alimentare prin reglementare și transparență. Din acest motiv, am votat in favoarea rezoluției privind creșterea prețurilor la alimente.

 
  
MPphoto
 
 

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D), în scris. − Criza economică mondială și creșterea prețurilor la alimente și la combustibili au adus sărăcie și foamete pentru milioane de cetățeni, dar în special pentru persoanele sărace din țările în curs de dezvoltare, care sunt cele mai expuse la impactul negativ al volatilității prețurilor și al crizei alimentare. Uniunea Europeană în ansamblu este și rămâne principalul producător de alimente. De aceea, la nivel comunitar trebuie să se dezvolte capacități comune de cercetare și formare în domeniul metodelor agricole durabile și al noilor tehnologii, astfel încât să se atenueze colapsul sistemelor agricole și să se prevină temporar această criză. Cred că este datoria Uniunii Europene și a statelor membre să adopte o strategie comercială comună, care să protejeze suficient piețele alimentare și împreună să decidă cu privire la propriile politici în materie de producție agricolă și alimentară.

 
  
MPphoto
 
 

  Göran Färm, Anna Hedh, Olle Ludvigsson, Marita Ulvskog și Åsa Westlund (S&D), în scris. (SV) Noi, social-democrații suedezi, am votat împotriva propunerii de rezoluție referitoare la creșterea prețurilor la alimente. Salutăm dezbaterea privind prețurile alimentelor și fluctuațiile prețurilor, în special cu privire la speculațiile cu produse alimentare de bază și concurența redusă în anumite sectoare ale lanțului alimentar, dar, cu toate acestea, nu credem că această rezoluție oferă o descriere adecvată a problemei. Afirmațiile privind amenințările directe la aprovizionarea cu alimente a Europei sunt extrem de exagerate. De asemenea, ne opunem folosirii preocupării legate de creșterea prețurilor la alimente drept justificare pentru o politică agricolă europeană bazată pe subvenții directe extinse și reglementarea pieței. Faptul că rezoluția se concentrează numai pe sectorul agricol înseamnă că ignoră importanța altor factori sociali pentru capacitatea de a face față creșterii substanțiale a prețurilor - ne gândim în primul rând la lipsa instituțiilor democratice în multe țări și la inegalitate atunci când vine vorba de venituri și sisteme de asistență socială slabe.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) a avertizat în luna ianuarie că prețurile la produsele alimentare ar putea să crească în 2011, după ce au ajuns la un nivel record în 2010 și ca urmare a majorării în timpul crizei alimentare din 2008. Indicele prețurilor la produsele alimentare calculat de FAO pentru 55 de produse alimentare de bază a crescut pentru a șasea lună consecutivă și a ajuns la 214,7 puncte, depășind precedentul record de 213,5 puncte atins în iunie 2008. Se pare că prețurile la alimente au crescut pentru a șaptea lună consecutivă între 2010 și 2011, atingând la cele mai înalte niveluri de când FAO a început să analizeze prețurile la produsele alimentare în 1990.

După cum am susținut deja în trecut, cred că trebuie luate măsuri concrete în contextul politicii agricole comune pentru a crește producția, pentru a aproviziona mai bine piețele și pentru a asigura o mai mare stabilitate a prețurilor, precum și pentru a ne asigura că producția îndeplinește nevoile consumatorilor europeni. După cum am susținut, agricultura trebuie să fie considerată un sector strategic, esențial pentru garantarea securității alimentare a populației, mai ales în momente de criză ca cea cu care ne confruntăm.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Dreptul la hrană este un drept fundamental care există atunci când toți oamenii au acces permanent fizic și economic la alimente suficiente, sigure și nutritive pentru a-și satisface nevoile nutriționale pentru o viață activă și sănătoasă.

Eu consider că este un eșec inacceptabil faptul că există foamete în Uniunea Europeană și în lume. De fapt, Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) estimează că numărul persoanelor subnutrite din lume a ajuns la 925 de milioane în 2010. Creșterea prețurilor la produsele alimentare asociată cu deficituri imprevizibile de aprovizionare pot duce la înrăutățirea acestei situații.

Prin urmare, susțin un sector agricol durabil și puternic în întreaga UE și un mediu rural înfloritor și durabil. Politica agricolă comună ar trebui să asigure acest obiectiv. De asemenea aș atrage atenția asupra scăderii veniturilor agricole în UE, cauzată de creșterea costurilor de producție și de volatilitatea prețurilor, care au un impact negativ asupra capacității agricultorilor de a menține producția. În plus, agricultorii europeni trebuie să respecte standardele cele mai înalte din lume în materie de siguranță alimentară, protecția mediului, bunăstare a animalelor și muncă.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris.(PT) Propunerea de rezoluție include mai multe aspecte importante, precum: necesitatea de a acorda prioritate agriculturii în cadrul ajutorului pentru dezvoltare și de a recunoaște lipsa de investiții din acest domeniu, necesitatea stocurilor strategice și de intervenției și necesitatea ca instrumentele de intervenție pe piață să devină un aspect-cheie al viitoarei politici agricole comune, chiar dacă aceste instrumente nu sunt specificate mai târziu și este adevărat că mulți oameni susțin doar așa-numitele „mecanisme de urgență”, compatibile cu liberalizarea vizată a pieței. Cu toate acestea, rezoluția ignoră aspecte importante și include altele care sunt negative sau chiar inacceptabile.

Nu menționează faptul că, în realitate, criza alimentară este rezultatul actualelor politici agricole și comerciale, cum ar fi PAC și comerțul liber, nu critică aceste politici așa cum ar fi corect și necesar și nu solicită schimbarea necesară. Acceptă integrarea agriculturii în Organizația Mondială a Comerțului (OMC), deși nu propune măsuri pentru a atenua această includere; în ceea ce ne privește, susținem că agricultura ar trebui să rămână în afara OMC. Conceptul de bază de suveranitate alimentară, care nu poate fi disociat de securitatea alimentară, nu este abordat. Este abordată problema speculațiilor, dar într-un mod foarte inadecvat. Măsurile propuse nu depășesc cu mult apelurile pentru „o mai mare transparență” pe piață, lucru care este în mod evident insuficient.

 
  
MPphoto
 
 

  Elisabetta Gardini (PPE), în scris. (IT) Schimbările climatice și speculațiile de pe piețele produselor de bază se numără printre principalii factori care amenință securitatea alimentară, atât în cadrul Uniunii Europene, cât și în afara acesteia. Pe baza acestei convingeri, sprijin propunerea de rezoluție care solicită măsuri urgente pentru a combate manipularea prețurilor produselor alimentare de bază și pentru a asigura menținerea producției agricole în UE. De fapt, fără îndoială că secetele, inundațiile, incendiile și furtunile - fenomene care apar mai frecvent în prezent decât în trecut - reduc capacitatea de producție agricolă la nivel mondial. Buna gestionare a apelor și a terenurilor este, prin urmare, esențială pentru prevenirea pierderii de teren agricol. De asemenea, este necesar să se reducă speculațiile abuzive care fac presiuni asupra piețelor produselor alimentare, ale materiilor prime agricole și ale energiei. Securitatea alimentară depinde de existența unei politici solide care garantează un viitor pentru tinerii agricultori și încurajează introducerea unor practici agricole mai eficiente și mai durabile în țările mai puțin dezvoltate.

 
  
MPphoto
 
 

  Robert Goebbels (S&D), în scris.(FR) Creșterea prețurilor la produsele alimentare este inacceptabilă. Recoltele reduse înregistrate în Rusia și Ucraina nu pot explica majorarea de 91 % pentru grâu, și cu atât mai puțin creșterea de 57 % pentru porumb, 33 % pentru soia și 32 % pentru zahăr. În mod clar, lumea agitată a finanțelor speculează în prezent pe piețele produselor alimentare, fără să dorească să obțină mărfurile în sine, care sunt în mod constant cumpărate și vândute. Accesul la aceste piețe ar trebui să fie rezervat doar cumpărătorilor din acest domeniu profesional. Cu toate acestea, principala problemă rămâne necesitatea de a crește productivitatea agricolă mondială. Pentru a hrăni mai bine 9 miliarde de oameni, producția agricolă trebuie să crească cu 60-70 %. Doar accesul la o agricultură mai eficientă ne va permite să învingem foametea. Semințele noi, precum și tehnicile de alimentare și de economisire a apei vor fi capabile să producă recoltele cerute. Numărul agricultorilor care cultivă OMG-uri este în creștere în fiecare an. Există mai mult de 14 milioane, care lucrează mai mult de 10 % din terenul arabil din lume. Doar Europa pretinde că vrea să renunțe la OMG-uri, chiar dacă animalele din Europa sunt deja hrănite cu furaje din care două treimi provin din culturi modificate genetic din cele două Americi.

 
  
MPphoto
 
 

  Sylvie Guillaume (S&D), în scris.(FR) Într-un moment în care securitatea alimentară trebuie să fie declarată un drept fundamental al omului, prețurile la alimente la nivel mondial au atins un nivel extrem de ridicat la începutul anului 2011, afectându-i atât pe producători, cât și pe consumatorii din UE și din întreaga lume. Această tendință, exacerbată de volatilitatea prețurilor cauzată de speculatori, este complet inacceptabilă, când știm că la nivel mondial mai mult de un miliard de oameni suferă din cauza sărăciei și a foametei. Prin urmare, am votat în favoarea acestei propuneri de rezoluție, care: recomandă introducerea unor reglementări la nivel internațional pentru a evita ca speculațiile să încalce dreptul la hrană, reafirmă angajamentul Uniunii Europene de a deveni unul dintre principalii actori în domeniul produselor alimentare și al agriculturii la nivel global, ține cont de schimbările climatice și încurajează statele membre să crească ponderea ajutorului oficial dedicat agriculturii.

 
  
MPphoto
 
 

  Elisabeth Köstinger (PPE), în scris. – (DE) Salut propunerea de rezoluție depusă de Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat) referitoare la actuala problemă a creșterii prețurilor la alimente. Uniunea Europeană este chemată să accelereze progresul luptei globale împotriva sărăciei și a foametei; în țările în curs de dezvoltare, acest lucru vizează furnizarea produselor de bază necesare vieții. Cu toate acestea, prețurile ridicate sunt, de asemenea, o problemă în cadrul UE. Această situație a apărut ca urmare a deficitelor de produse de bază, a prețurilor mari la combustibil, a dependenței de recolte și exporturi, a situației pieței mondiale și a mercantilismului. Singurul mijloc de garantare a viitoarei aprovizionări cu produse alimentare în Europa este prin intermediul politicii agricole comune. Agricultorii înșiși sunt la fel de dependenți de prețuri rezonabile; aceștia se confruntă cu costuri ridicate de producție. Creșterea prețurilor de consum nu se reflectă în veniturile agricole. Parlamentul European cere Comisiei să acționeze rapid și să ia măsuri în toate domeniile de politică.

 
  
MPphoto
 
 

  Astrid Lulling (PPE), în scris.(FR) Actuala majorare a prețurilor la produsele alimentare, și mai ales a prețurilor produselor de bază, precum cerealele și oleaginoasele, a fost cauzată în principal de dezastrele naturale din Rusia și Australia.

Chiar dacă această creștere a prețurilor produselor alimentare de bază ar putea, teoretic, să impulsioneze veniturile agricultorilor noștri europeni, nu trebuie să uităm că sectorul zootehnic se confruntă cu o majorare similară a prețului hranei pentru animale.

Suntem dureros de conștienți de dependența extremă a Uniunii Europene de livrările de produse alimentare de bază, ceea ce înseamnă că securitatea alimentară în Europa este departe de a fi realizată.

Nu trebuie să privim foarte departe - dovada pot fi găsită în țările din Africa de Nord - pentru a conștientiza consecințele periculoase pe care le pot avea astfel de incertitudini.

Asigurarea noastră de viață constă în menținerea unei politici agricole comune demne de acest nume, astfel încât să asigure un venit echitabil pentru agricultorii noștri, și în menținerea unei agriculturi productive în fiecare regiune a Europei.

Acestea sunt motivele pentru care am jucat un rol activ în această rezoluție și pentru care am votat în favoarea ei.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. Am votat pentru această rezoluție referitoare la creșterea prețurilor la alimente. Potrivit rezoluției, prețurile la alimente au atins cele mai înalte niveluri de când Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a început înregistrarea acestora în 1990. Furia generată de creșterea fulminantă a prețurilor la produsele alimentare a dus la mișcări sociale în mai multe țări. O cauză esențială au reprezentat-o speculațiile efectuate de comercianți și brokeri care nu au niciun interes comercial pe aceste piețe. Trebuie luate măsuri pentru a lupta împotriva exceselor de speculații pe piețele produselor de bază.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Votez în favoarea acestei propuneri de rezoluție deoarece sunt de acord cu toate principiile stabilite în aceasta. Sunt în favoarea producerii de alimente sănătoase în cantități suficiente pentru a contribui eficient la cererea mondială de produse alimentare. Este esențial să se asigure venituri pentru agricultori și să se creeze mecanisme pentru a preveni o volatilitate extremă a prețurilor și piețelor. Pentru a fi siguri că vom avea suficientă hrană la nivel global pentru a hrăni întreaga populație a lumii, este esențial să sprijinim agricultorii din țările în curs de dezvoltare. Trebuie să ne asigurăm că se iau toate măsurile pentru a combate schimbările climatice la nivel global, astfel încât resursele naturale și veniturile din agricultură să nu fie reduse. Este esențial să se consolideze poziția agricultorilor în lanțul de aprovizionare cu alimente. Pentru ca sectorul de producție să prospere, este esențial să se evalueze problema creșterii prețurilor cu privire la alte costuri externe și la speculațiile cu produse agricole de bază.

 
  
MPphoto
 
 

  Alajos Mészáros (PPE), în scris.(HU) Securitatea alimentară este o problemă centrală pentru Europa și tocmai din acest motiv are nevoie de o politică agricolă comună (PAC) solidă și de durată și, ca obiectiv, nu va putea fi îndeplinită dacă nu vom găsi o soluție la cele două cele mai importante probleme actuale, volatilitatea piețelor și a prețurilor și reducerea rezervelor de produse alimentare. Intensificarea speculațiilor legate de produse agricole și alimentare de bază stă la baza actualei majorări a prețurilor la alimente. Fondurile de investiții pompează sume uriașe de bani în speculații cu prețurile produselor alimentare, obligându-i astfel pe consumatori să plătească prețuri care depășesc de mai multe ori costurile de producție. Creșterile prețurilor agravează problema accesibilității, în special pentru persoanele cu venituri mici sau fără venit. Cheltuielile cu alimentele sunt una dintre principalele componente ale bugetelor familiale, reprezentând 60-80 % în țările în curs de dezvoltare și 20 -30 % în statele membre mai puțin dezvoltate. Instrumentele financiare trebuie să servească economiei și trebuie să ajute producția agricolă să depășească crize majore și evenimente climatice și din acest motiv, nu pot fi permise speculații care pun în pericol producția agricolă. Condamn speculațiile cu produse agricole și materii prime, care contribuie la creșterea volatilității prețurilor și la adâncirea crizei alimentare mondiale. Tocmai pentru acest motiv sunt de acord și sprijin faptul că, în cadrul viitoarei PAC, nu vor putea fi luate măsuri eficiente împotriva fluctuațiilor importante ale prețurilor fără rezerve strategice și, astfel, rolul instrumentelor de intervenție pe piață trebuie să fie consolidat.

 
  
MPphoto
 
 

  Willy Meyer (GUE/NGL), în scris. (ES) Am votat în favoarea acestei propuneri de rezoluție, deoarece sprijin măsurile pe care le conține pentru combaterea obstacolelor care împiedică securitatea alimentară globală: speculațiile comerciale, concentrarea în lanțul de distribuire a produselor alimentare, volatilitatea prețurilor, nivelul scăzut al veniturilor agricultorilor și schimbările climatice. Cred că apelul la acțiuni imediate și susținute pentru a garanta securitatea alimentară globală este pozitiv și salut reafirmarea dreptului la hrană ca drept al omului. Sprijin solicitarea ca UE să își sporească ajutorul de dezvoltare rurală prin investiții în programe de protecție socială și agricultură la scară mică și să adopte măsuri eficiente de combatere a schimbărilor climatice. Salut faptul că rezoluția solicită Comisiei să includă în negocierile comerciale cu partenerii UE respectarea unor standarde echivalente cu cele ale UE în ceea ce privește mediul, bunăstarea animalelor și siguranța și calitatea alimentelor. Susțin, de asemenea, solicitarea ca UE să respecte și să promoveze garantarea unui viitor durabil pentru agricultori în cadrul acordurilor comerciale și să nu pună în pericol producția agricolă europeană, agricultura rurală și accesul global la alimente.

 
  
MPphoto
 
 

  Louis Michel (ALDE), în scris.(FR) Prețurile la alimente au atins un nivel record. Această creștere are ca rezultat insecuritate alimentară pentru milioane de oameni, destabilizând economia mondială și provocând revolte și tulburări. În plus, comunitatea internațională și-a luat angajamentul de a reduce la jumătate foametea în lume până în 2015, ca parte a Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului. Garantarea produselor alimentare adecvate și comune pentru fiecare persoană nu este doar o obligație morală, ci și îndeplinirea unui drept fundamental al omului. Acest drept inalienabil și universal a fost confirmat în timpul reuniunii Adunării Parlamentare Comune ACP-UE care a avut loc în decembrie la Kinshasa. În timp ce Comisia trebuie să își onoreze angajamentele față de țările în curs de dezvoltare și țările cel mai puțin dezvoltate, aceasta trebuie să promoveze, de asemenea, o politică agricolă comună puternică și durabilă care să reflecte nevoile agricultorilor europeni. Împărtășesc îngrijorările acestora din urmă, pentru că scăderea veniturilor lor, ca urmare a creșterii costurilor de producție și a volatilității prețurilor, a însemnat că ei nu au beneficiat de creșterea prețurilor la alimente. Trebuie luate măsuri eficiente și coordonate pentru a rezolva aceste probleme. Opulența și risipa sunt inacceptabile când tragedia foametei ia proporții tot mai mari.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. (LV) Sunt de acord cu propunerea de rezoluție, dar aceasta nu conține nimic despre ceea ce va urma. Nu este suficient să se stabilească doar faptul că produsele alimentare sunt scumpe. Este important să dezvoltăm rapid un sistem de gestionare pentru controlul și optimizarea prețurilor la alimente. Este esențial să se dezvolte un mecanism antimonopol si antispeculații pentru reglementarea și eliminarea abuzurilor. Un astfel de mecanism ar trebui să stabilească o Agenție europeană generală pentru controlul și supravegherea prețurilor și a serviciilor. Aceasta ar trebui, de asemenea, să prevadă productivitatea și eficiența în sferele de producție. Acest lucru ne-ar oferi posibilitatea de a preveni supraproducția și deficitele și de a reduce la minimum pierderile. Este esențială o sarcină serioasă de analiză. Aceasta ne-ar permite să definim costurile reale și să evităm destabilizarea.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Efectul combinat al creșterii prețurilor la produsele de bază, al restricțiilor la export, al recoltelor slabe ca urmare a condițiilor meteorologice, al creșterii costurilor de transport, al speculațiilor agricole și al creșterii cererii este reprezentat de creșterea prețurilor. UE ar trebui să își analizeze propriul comportament. Atunci când este mai profitabil să se utilizeze terenurile agricole pentru producția de biocombustibili decât pentru producția de alimente, nu e deloc de mirare că există o concurență pentru teren, cu toate consecințele negative pe care le presupune acest lucru. Am luat aceste lucruri în considerare atunci când am votat.

 
  
MPphoto
 
 

  Mariya Nedelcheva (PPE), în scris. – (BG) Am fost încântată să semnez și să votez în favoarea propunerii de rezoluție referitoare la creșterea prețurilor la alimente, întrucât sunt necesare măsuri speciale pentru a asigura stabilitatea prețurilor la produsele alimentare.

Eu și colegii mei dorim găsirea unei soluții pentru problemele care sunt la originea creșterii prețurilor la produsele alimentare: cumpărători care profită de poziția lor dominantă, practici neloiale în negocierea prețurilor, lipsa de informații cu privire la formarea prețului, repartizarea profitului de-a lungul lanțului alimentar și speculațiile de pe piețele produselor de bază. Vrem ca reforma politicii agricole comune să asigure un prim pilon stabil pentru a menține veniturile agricultorilor și a aplica măsuri de sprijinire a pieței.

Pentru a reduce speculațiile pe piețele produselor de bază, Parlamentul European dorește ca Comisia să asigure o mai mare transparență prin schimburi de informații bune și în timp util cu privire la evoluțiile de pe piață.

În plus, cu această rezoluție ne propunem să îmbunătățim poziția producătorilor agricoli în lanțul alimentar, astfel încât aceștia să poată obține o parte mai mare a profiturilor din industria alimentară. Salut, de asemenea, apelul la o acțiune mai rapidă din partea G20 pentru a coordona mecanismele de prevenire a creșterii prețurilor și pentru a pregăti un regulament care să vizeze în mod specific rezolvarea crizelor care afectează alimentația și agricultura.

 
  
MPphoto
 
 

  Wojciech Michał Olejniczak (S&D), în scris.(PL) Votarea cu privire la propunerea de rezoluție referitoare la creșterea prețurilor la alimente a avut loc astăzi. Creșterea rapidă a prețurilor la produsele alimentare subminează securitatea alimentară a milioane de oameni, atât din țările dezvoltate cât și din țările în curs de dezvoltare.

În ceea ce privește faptul că efectele creșterii prețurilor la produsele alimentare au fost resimțite mai puternic de grupuri care sunt într-o situație socială dificilă, Europa, împreună cu țările terțe și cu instituțiile internaționale, ar trebui să ia fără întârziere următoarele măsuri. Este necesar să se introducă un sistem de reglementare și supraveghere la nivel național și internațional, care va rezolva problema speculațiilor pe piețele agricole (ocupându-se cu instrumente derivate pentru produsele alimentare de bază, restricționate pe cât posibil la investitorii aflați în legătură directă cu producția agricolă).

Politica agricolă comună ar trebui să fie prevăzută cu instrumente adecvate de intervenție pe piață, deoarece cred că o politică agricolă comună puternică este singura garanție pentru rezolvarea problemei securității alimentare. Este foarte important să se stabilească măsuri adecvate de prevenire și gestionare a riscurilor pentru a limita consecințele dezastrelor naturale asupra producției agricole. De asemenea, ar trebui să se acorde atenție sprijinirii producției agricole pentru consumatorii locali și regionali.

Necoordonarea acțiunilor de combatere a fluctuațiilor importante ale prețurilor poate determina o diferență și mai mare în distribuția de produse alimentare între țările bogate și cele sărace și, pe termen lung, ne poate pune în pericol prin generarea unei crize alimentare. Rămân fără răspuns întrebările referitoare la necesitatea de a aproviziona cu alimente o populație în continuă creștere.

 
  
MPphoto
 
 

  Rolandas Paksas (EFD), în scris. – (LT) Am votat în favoarea acestei propuneri de rezoluție referitoare la creșterea prețurilor la alimente în Europa. Dreptul la hrană este un drept de bază și fundamental al omului si de aceea trebuie să facem toate eforturile pentru a ne asigura că prețurile alimentelor sunt reglementate și accesibile tuturor, acordând o atenție deosebită problemei accesibilității produselor alimentare în țările în curs de dezvoltare. Sunt de acord cu propunerea conform căreia Comisia trebuie să adopte o nouă strategie comercială și de dezvoltare, care ar acorda țărilor în curs de dezvoltare mai mare independență în rezolvarea problemei creșterii prețurilor la alimente. Se atrage atenția asupra faptului că trebuie să creăm un sprijin și un mediu de afaceri favorabil pentru agricultori, în special pentru agricultorii de scară mică. Ratele de impozitare a exporturilor trebuie să fie reduse și trebuie să restrângem activitățile agricole industriale care pot avea un impact negativ asupra capacităților de producție a alimentelor. Trebuie să depunem toate eforturile pentru a asigura acordarea unui sprijin mai mare dezvoltării în sectorul agricol, sprijinirii dezvoltării rurale, introducerii unor metode de producție inovatoare și acordării de ajutor umanitar eficient. Putem limita creșterea prețurilor la alimente doar prin punerea în aplicare a unor măsuri de prevenire a concentrării de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente și a speculațiilor privind produsele agricole de bază, precum și a unor măsuri de reducere a costurilor de producție. Având în vedere nevoia de securitate alimentară și energetică, trebuie să dezvoltăm surse alternative de alimentare cu energie și să minimizăm risipa de produse alimentare atât la nivelul UE, cât și la nivel național. Pentru ca măsurile de combatere a creșterii prețurilor la produsele alimentare prevăzute în rezoluție să funcționeze în mod eficient, trebuie să creăm o agenție de reglementare independentă și să ne asigurăm că sistemele de siguranță alimentară funcționează corect și eficient la nivel regional și local.

 
  
MPphoto
 
 

  Alfredo Pallone (PPE), în scris. (IT) Majorarea prețurilor produselor alimentare de bază provoacă dificultăți și pentru Uniunea Europeană. Acestea au crescut constant în ultimele luni și au atins cele mai ridicate niveluri înregistrate vreodată în istoria Organizației pentru Alimentație și Agricultură. Acest lucru se întâmplă din cauza unei serii întregi de factori, inclusiv lipsa unui acord comercial global, creșterea prețurilor anumitor materii prime și creșterea cererii de produse alimentare, dar și din cauza speculațiilor și a „jocurilor financiare” care se joacă pe alte piețe, dar au repercusiuni pe piața mondială. La acestea se adăugă opoziția dintre economiile dezvoltate și cele în curs de dezvoltare, iar pentru acestea din urmă - care au fost grav afectate de criză, chiar dacă indirect - produsele alimentare sunt singura armă pe care o au la dispoziție. Această situație are implicații nu numai pentru piața mondială, ci și pentru micii producători și pentru consumatori, care se confruntă cu creșteri uneori semnificative ale prețurilor produselor de bază. Prin urmare, cred că securitatea alimentară este o prioritate care trebuie să fie apărată și urmărită și este în egală măsură necesar și corect să se caute o soluție globală la această instabilitate, acceptată la o scară cât mai extinsă posibil.

 
  
MPphoto
 
 

  Georgios Papanikolaou (PPE), în scris. (EL) Am votat în favoarea propunerii comune de rezoluție referitoare la creșterea prețurilor la alimente. Ca putere mondială în producția agricolă, UE trebuie să ia în considerare și să se adapteze eficient la provocările care apar, precum condițiile meteorologice extreme, disponibilitatea limitată a resurselor naturale, dependența de importurile de produse alimentare și intensificarea speculațiilor cu produse de bază. Mai mult, criza alimentară se aplică de asemenea și Europei. Șaptezeci și nouă de milioane de europeni, 16 % din populația UE, primesc subvenții alimentare, iar inflația prețurilor alimentelor de bază este în continuă creștere; acest lucru, împreună cu recesiunea, se resimte foarte acut în Grecia. În mod evident, Europa trebuie să producă mai mult astăzi, folosind mai eficient resurse mai puține.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Am votat pentru propunerea de rezoluție referitoare la creșterea prețurilor la alimente, deoarece în șase luni costul coșului cu alimente pregătit de Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), care cuprinde 55 de produse de bază, a crescut cu 34 %. În Portugalia, situația agricultorilor este de nesuportat dat fiind că prețul carburantului agricol se apropie de nivelul său record din 2008 de 1 euro pe litru; prețurile la energie electrică au crescut cu aproape 4 %, iar planul este de a se pune capăt în acest an producției de energie electrică în sectorul agricol; prețurile pentru hrana animalelor, îngrășăminte și pesticide au explodat, de asemenea, iar ratele dobânzilor pentru creditele agricole sunt de aproximativ 6 %. Acestea sunt doar câteva exemple. De asemenea, cred că este inacceptabil că, într-un moment în care lucrurile sunt agravate de o criză extinsă, consumatorii trebuie să plătească prețuri umflate fără ca veniturile agricultorilor să crească. Comisia Europeană trebuie să facă față responsabilităților sale și să ia în considerare întregul lanț atunci când analizează aceste probleme grave din sectorul agricol, nu să ignore, așa cum a făcut în cazul „pachetului de măsuri în sectorul laptelui”, unul dintre actorii-cheie: marii comercianți cu amănuntul.

 
  
MPphoto
 
 

  Frédérique Ries (ALDE), în scris.(FR) Am votat în favoarea propunerii de rezoluție referitoare la creșterea prețurilor la alimente, deoarece nimeni nu poate fi mulțumit de situația care persistă de luni de zile și care îi afectează în primul rând pe micii agricultori și pe consumatori. Prețurile cerealelor au depășit chiar și recordul din 2008, când explozia prețurilor la alimente a cauzat tulburări în Haiti și Egipt. Deși răspunsurile oferite trebuie, înainte de toate, să aibă o dimensiune globală și să fie coordonate împreună cu Organizația pentru Alimentație și Agricultură, acestea trebuie să fie extinse și în Europa, unde stabilitatea prețurilor reprezintă un obiectiv care trebuie atins. De aceea, salut adoptarea unor propuneri raționale precum reducerea risipei de alimente și solicitarea adresată Comisiei de a se asigura că instrumentele derivate privind produsele alimentare de bază sunt limitate la investitori aflați în legătură directă cu piețele agricole. Toate acestea sunt măsuri care susțin o agricultură europeană puternică și durabilă. Dl comisar Cioloș ne-a amintit ieri pe bună dreptate că Europa nu există pentru a subvenționa biocombustibilii, ci pentru a promova utilizarea terenurilor arabile în scopul producției de alimente - este cât se poate de simplu.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris.(FR) În ajunul reuniunii miniștrilor de finanțe ai G20, Europa ajunge din nou nepregătită la masa negocierilor. Din ianuarie 2011, administrația americană a solicitat ca pozițiile adoptate de fondurile financiare de pe piețele agricole să fie controlate și transparente. Comisia trebuie să facă rapid propuneri în această direcție. Acest progres este un prim pas spre a nega ceea ce doresc speculatorii. De asemenea, impactul asupra crescătorilor de animale europeni este dramatic și imediat. Aceștia nu își mai pot hrăni animalele.

Sute de ferme sunt în faliment. Acum cinci ani, grâul valora 100 de euro pe tonă. În prezent, acesta ajunge la aproape 300 de euro. Comisia le cere agricultorilor să se adapteze la semnalele pieței. Aceasta ar face bine astăzi să își urmeze propriul sfat. În fața acestei crize, Uniunea Europeană nu poate aștepta până în 2014 pentru a veni cu soluții.

 
  
MPphoto
 
 

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea acestei propuneri de rezoluție, deoarece critică puternic creșterea indicelui prețurilor produselor alimentare de bază, care în ultimele luni a atins cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani. Acest lucru a provocat crize sociale, cum ar fi revoltele care zguduie din decembrie întregul Maghreb. Creșterea prețurilor produselor alimentare duce în mod evident la o scădere a nivelului de trai pentru majoritatea lucrătorilor care, de regulă, cheltuiesc 50 % din veniturile lor pe produse alimentare. Doar în Uniunea Europeană, aproximativ 80 de milioane de oameni trăiesc sub pragul sărăciei, și mulți dintre aceștia sunt ajutați prin programe de ajutor alimentar. Recoltele slabe înregistrate în Statele Unite, dezastrele naturale din Rusia și Brazilia, majorarea prețurilor la energie și țiței și îmbătrânirea operatorilor din sectorul agricol se numără printre problemele care trebuie abordate fără întârziere. Acum este mai important ca niciodată să condamnăm speculațiile și să examinăm ideea unui sistem european de rezerve de produse alimentare pentru a face față unor crize precum cea cu care ne confruntăm în prezent. Scopul este să căutăm strategii comune, colective pentru a răspunde prompt la creșterea cererii de produse alimentare, nu în ultimul rând prin politici specifice de stimulare pentru atragerea tinerilor în domeniul agriculturii.

 
  
MPphoto
 
 

  Brian Simpson (S&D), în scris. EPLP susține rezoluția elaborată ca răspuns la actualele creșteri bruște ale prețurilor la produsele alimentare pe care le observăm și la impactul acestora asupra securității alimentare la nivel mondial. Creșterile cele mai recente ale prețurilor aduc în prim-plan multe dintre preocupările pe care EPLP le exprimă de mult timp cu privire la denaturările din lanțul de aprovizionare cu alimente, la rolul pe care îl pot juca speculațiile în exacerbarea situației și la lipsa investițiilor agricole pentru consolidarea capacităților de producție în multe țări în curs de dezvoltare.

EPLP este de acord că avem nevoie de un răspuns global la provocarea securității alimentare, dar ar dori, de asemenea, să sublinieze rolul pe care o PAC reformată în mod ambițios îl poate juca în abordarea acestei probleme. O PAC reformată trebuie să fie în concordanță atât cu securitatea alimentară mondială, cât și cu obiectivele politicii de dezvoltare, eliminând o dată pentru totdeauna restituirile la export, care subminează capacitatea țărilor în curs de dezvoltare de a-și crea propriile lor producții agricole, limitând mecanismele de intervenție pe piață, care determină denaturări pe piață, și promovând producția agricolă durabilă, pentru a ajuta ​​sectorul agricol să atenueze și să se adapteze la schimbările climatice, protejând astfel baza de resurse naturale și capacitatea de producție alimentară ale UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Bart Staes (Verts/ALE), în scris. – (NL) Politica în domeniul securității alimentare este în primul rând o politică de apărare. Orice țară care nu reușește să furnizeze alimente sigure și la prețuri accesibile cetățenilor săi și să asigure un standard de viață rezonabil pentru agricultorii săi se îndreaptă spre instabilitate și revolte determinate de probleme cu alimentele. Dreptul la hrană este un drept de bază și fundamental al omului. Textul din fața noastră subliniază în mod corect faptul că este nevoie de o abordare multidimensională. Măsurile necesare pentru a garanta alimente sigure au multe în comun cu măsurile necesare pentru o luptă mai eficientă împotriva schimbărilor climatice, pentru un ajutor consolidat pentru dezvoltare, pentru dezvoltarea altor structuri comerciale, pentru o mai mare transparență pe piețele produselor de bază și măsuri împotriva speculației. Mi-ar fi plăcut ca textul să fi fost și mai puternic, insistând în special asupra înființării unei agenții independente la nivel mondial care să reglementeze strict speculațiile cu produse alimentare de bază.

Grupul Verzilor / Alianța Liberă Europeană a dorit, de asemenea, să propună acțiuni necesare pentru reducerea risipei alimentare: 20 - 30 la sută din culturi se pierd deja în timpul semănatului și recoltării. În țările în curs de dezvoltare, jumătate din recoltă putrezește deoarece nu este depozitată sau transportată. În același timp, consumatorii și distribuitorii din țările dezvoltate aruncă 40 la sută din produsele alimentare neatinse la coșul de gunoi. Acest lucru este inacceptabil și lipsit de etică! În cele din urmă, cred că produsele alimentare nu țin de forumul OMC. Hrana nu poate fi niciodată un bun obișnuit. Niciodată!

 
  
MPphoto
 
 

  Marc Tarabella (S&D), în scris.(FR) Salut adoptarea acestei propuneri comune de rezoluție, care evidențiază principalii factori care contribuie la creșterea actuală a prețurilor la produsele alimentare. Aceștia sunt: creșterea prețurilor la petrol, creșterea producției de biocombustibili, care acaparează parcele extinse de terenuri agricole, apariția tot mai frecventă a dezastrelor naturale și speculațiile de pe piețe. Scopul nu mai este de a furniza produse alimentare la cel mai bun preț, ci de a obține cât mai mult profit posibil. Conform Organizației pentru Alimentație și Agricultură, prețurile la alimente au atins un nivel record în ianuarie și se estimează că, atunci când prețurile alimentelor vor crește cu 1 %, va fi pusă în pericol hrănirea a încă 16 milioane de oameni. Creșterile prețurilor devin astfel o provocare majoră pentru țările în curs de dezvoltare, care alocă deja aproape trei sferturi din venitul lor pentru cumpărarea de produse alimentare de bază. Prin urmare, ne temem de o situație socială și politică chiar mai îngrozitoare decât cea din în timpul „revoltelor foamei” din 2008. Europa are un rol vital în garantarea securității alimentare la nivel mondial. Să sperăm că miniștrii G20, care se vor întâlni în iunie la Paris, vor veni cu soluții de combatere a volatilității prețurilor la produsele alimentare.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. (PT) Dreptul la hrană, stabilit în Declarația universală a drepturilor omului și în articolul 39 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, a fost grav afectat de actuala criză economică și financiară. Creșterea populației, prevăzută în special în economiile emergente, și creșterea tot mai mare a sărăciei și a foametei la nivel mondial indică faptul că producția de alimente trebuie să crească cu cel puțin 70 % pentru a satisface nevoile populației. În același timp, la acest scenariu se adaugă speculațiile financiare cu produse alimentare de bază, care duc la volatilitatea prețurilor produselor alimentare, la fel ca și fenomenele meteorologice extreme și creșterea constantă a producției de bioetanol în loc de alimente. Cred că trebuie luate măsuri de urgență pentru a combate destabilizarea piețelor agricole, prin urmare sprijinirea agricultorilor și promovarea inovării în acest sector, dar și consolidarea rolului politicii agricole comune sunt obiective-cheie ale Uniunii Europene. Această problemă multidimensională trebuie să fie discutată dintr-o perspectivă multilaterală deoarece afectează oameni din întreaga lume și efectele sale de multiplicare sunt incontestabile. Revoltele care au avut loc în țările în curs de dezvoltare reprezintă exemple în acest sens. Ar trebui consolidat sprijinul acordat țărilor aflate în situații de risc pentru a preveni viitoare crize alimentare.

 
  
MPphoto
 
 

  Derek Vaughan (S&D), în scris. Am susținut rezoluția elaborată ca răspuns la creșterea prețurilor la alimente, care afectează securitatea alimentară la nivel mondial. Cele mai recente creșteri ale prețurilor evidențiază multe dintre preocupările legate de denaturările din lanțul de aprovizionare cu alimente, de rolul pe care îl pot juca speculațiile în exacerbarea situației și de lipsa investițiilor agricole pentru consolidarea capacităților de producție în multe țări în curs de dezvoltare. Avem nevoie de un răspuns global la provocarea securității alimentare, dar trebui să subliniem și rolul pe care îl poate juca o PAC reformată în mod ambițios în abordarea acestei probleme. O PAC reformată trebuie să fie în conformitate cu securitatea alimentară mondială și cu obiectivele politicii de dezvoltare, eliminând o dată pentru totdeauna restituirile la export care subminează capacitatea țărilor în curs de dezvoltare de a-și crea propria producție agricolă. Este necesară promovarea unei producții agricole durabile pentru a ajuta sectorul agricol să atenueze și să se adapteze la schimbările climatice, protejând astfel baza de resurse naturale și capacitatea de producție alimentară ale UE.

 
Aviz juridic - Politica de confidențialitate