Președinte. – Următorul punct este dezbaterea privind întrebarea cu solicitare de răspuns oral adresată Comisiei de dl João Ferreira, în numele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, referitoare la prevenirea dezastrelor naturale și a celor provocate de om (O-000044/2011 - B7-0201/2011).

  João Ferreira, autor. – (PT) Dle președinte, dle comisar, au trecut doi ani de când, în februarie 2009, Comisia a lansat o comunicare privind o abordare comunitară în privința prevenirii dezastrelor naturale și a celor provocate de om. S-a subliniat importanța acestei probleme. De atunci, diverse dezastre au lovit Europa și au avut consecințe negative foarte grave asupra populației, terenurilor, economiei și mediului.

În termeni generali, comunicarea Comisiei a urmat o abordare corectă, deși una necorespunzătoare, după cum a considerat Parlamentul. În plus, Comisia amână punerea în aplicare a angajamentelor luate în această comunicare.

Un exemplu în acest sens este angajamentul său de a întocmi o listă de măsuri preventive care ar urma să fie finanțate de către Uniunea Europeană și puse în aplicare de către statele membre. După doi ani, unde este această listă? Comisia are de gând să aștepte următorul cadru financiar multianual pentru a o prezenta? Încă doi ani de acum înainte?

Între timp, în luna septembrie a anului trecut, Parlamentul a adoptat un raport privind chiar această chestiune. Acest raport prezintă un set de recomandări importante. Este important să spunem că acest raport a fost precedat de o dezbatere mult mai largă, nu doar aici, în Parlament, dar și cu o gamă largă de actori de la nivel național, regional și local, care operează în diferite faze de gestionare a dezastrelor.

Raportul a strâns, de asemenea, o mulțime de informații privind experiența de pe urma acestor catastrofe de la oamenii care au fost afectați de dezastre pe parcursul ultimului an. Aici, aș dori să menționez câteva dintre punctele specifice ale raportului, dintre multele pe care le conține. Au fost definite o serie de acțiuni ca obiective pentru un sprijin special acordat statelor membre, în vederea remedierii situațiilor de risc în domenii precum gestionarea pădurilor, protecția și apărarea litoralului, reabilitarea și protecția bazinelor hidrografice, protecția și reorganizarea zonelor locuite care sunt mai vulnerabile la diferite tipuri de dezastre, precum și susținerea activității agricole în zonele afectate de depopulare și supuse riscului de dezastre naturale.

Cum a inclus Comisia, sau cum se gândește să includă aceste domenii în lista de măsuri care urmează să fie întocmită? Raportul propune, de asemenea, crearea asigurărilor publice agricole în Europa și instituirea unui sistem de compensație minimă pentru agricultorii afectați de dezastre.

Observ că acest lucru este foarte diferit de actuala posibilitate ca statele membre să subvenționeze asigurarea pe plan intern, cu bilanțul de sănătate al PAC. Se propun asigurări finanțate din fondurile comunitare egale în ceea ce privește protecția împotriva dezastrelor, pentru toți agricultorii, indiferent dacă aceștia provin din statele membre cele mai defavorizate sau din țările bogate.

După cum știm, dezastrele sunt complet nedrepte și acestea au aproape întotdeauna cel mai mare efect asupra celor care sunt cel mai puțin capabili să se apere, fie că vorbim despre oameni sau despre țări. Dacă există un domeniu în care trebuie asigurată expresia concretă a solidarității UE, precum și principiul coeziunii, acesta este protecția populației, a economiei și a mediului, în fața dezastrelor.

Prin urmare, aș dori să întreb ce va face Comisia pentru a reduce dezechilibrele existente între regiunile și statele membre în acest domeniu, cu alte cuvinte, ajutând la îmbunătățirea mijloacelor de prevenție în regiunile și statele membre cu o expunere mai mare la riscuri și o capacitate economică redusă. Un alt domeniu abordat în raport este consolidarea sistemelor de alertă rapidă în statele membre, precum și stabilirea legăturilor existente între diferitele sisteme de alertă rapidă. Ce măsuri s-au luat deja în acest domeniu? Ce măsuri se vor lua ulterior? În final, merită să amintim că, trecând mai departe de la capitolul prevenire și ținând cont de experiența câștigată în urma dezastrelor recente, devine imperativ să revizuim reglementările, astfel încât Fondul de solidaritate să permită o mobilizare mai flexibilă și mai promptă a acestui instrument.

Ce a făcut deja Comisia, sau ce va face pentru această revizuire? Îmi aduc aminte că acum un an, Madeira a fost lovită de un mare dezastru care s-a soldat cu decese și un nivel ridicat de pagube materiale în rândul infrastructurilor strategice și al echipamentelor de bază. A trecut un an și Madeira încă nu a primit niciun cent drept ajutor din partea UE. Ce va face Comisia pentru a schimba această situație, întrucât regulamentul Fondului de solidaritate spune în prezent „ar trebui să contribuie la restabilirea rapidă a condițiilor normale de viață și ar trebui să acționeze rapid și eficient pentru a ajuta, cât mai repede posibil, în mobilizarea serviciilor de urgență”? Unde este rapiditatea când, un an mai târziu, Madeira încă nu a primit niciun cent drept ajutor din partea UE?

Pentru a încheia, dle președinte, îndemn încă o dată Comisia să considere vastul consens pe care l-a atras acest raport atunci când a fost votat și discutat, ca fiind un semn clar că aceste recomandări, recomandările cuprinse în acest raport, urmează să fie puse în practică. Multe dintre aceste recomandări au fost deja incluse în rezoluțiile anterioare ale Parlamentului, dar, din păcate, nu s-a făcut nimic, iar în special Comisia poartă responsabilitatea pentru această întârziere.

  Johannes Hahn, membru al Comisiei. – Dle președinte, doresc să mulțumesc Parlamentului pentru oportunitatea de a face schimb de opinii privind prevenirea dezastrelor și, în special, dlui Ferreira pentru permanentul său interes în domeniu.

Dezastrele de anul trecut au fost un memento folositor al faptului că UE și statele sale membre trebuie să-și intensifice activitatea de prevenire a dezastrelor. Trebuie să fim ambițioși. Știm cu toții că merită investițiile în prevenirea dezastrelor. În același timp, asigurarea unor investiții rentabile și sporite în prevenirea dezastrelor este o provocare.

În prezent, evaluăm eficacitatea instrumentelor de finanțare existente în UE. De asemenea, întocmim un catalog al măsurilor preventive care ar putea fi luate în considerare de către statele membre pentru finanțare din partea UE.

Obiectivul nostru este de a spori impactul finanțării UE și de a accelera punerea în aplicare a sprijinului Fondului regional. Evaluăm, de asemenea, instrumente de finanțare inovatoare, cum ar fi asigurarea comună pentru partajarea riscurilor. Investițiile eficiente în prevenirea dezastrelor vor ajuta la salvarea de vieți, la limitarea pagubelor și, în cele din urmă, la economisirea banilor.

De asemenea, există acțiuni în curs pentru a ne îmbunătăți cunoștințele despre dezastre. Am lucrat cu Agenția Europeană de Mediu pentru un raport de evaluare a frecvenței dezastrelor în Europa și a impactului acestora asupra oamenilor, economiilor și ecosistemelor. Avem nevoie, de asemenea, de evaluări clare și transparente a riscurilor cu care ne confruntăm.

La 21 decembrie anul trecut, am emis un document de orientări privind evaluarea și cartografierea riscurilor la nivel național pentru a stimula statele membre să încurajeze o vastă cultură de gestionare a riscurilor. Elaborarea unor politici cuprinzătoare de gestionare a riscurilor va necesita implicarea tuturor actorilor. Frecvența și intensitatea ridicată a dezastrelor din Europa ar trebui, de asemenea, să stimuleze mai mult statele membre să investească în pregătire și să-și sporească capacitatea.

Pe lângă elementele de prevenire, este la fel de important ca statele membre, și Europa în ansamblu, să fie în măsură să ofere cel mai bun răspuns posibil. În octombrie anul trecut, am subliniat propunerea noastră politică pentru o capacitate europeană de răspuns în caz de dezastre. Obiectivul nostru este de a îmbunătăți eficiența, coerența și vizibilitatea răspunsului UE în caz de dezastre.

  Richard Seeber, în numele Grupului PPE. – (DE) Dle președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor, solidaritatea este cuvântul potrivit pentru început. Atunci când au loc dezastre - fie că sunt provocate de om sau sunt naturale - trebuie să fim uniți în Europa. Acest lucru este fundamental pentru integrarea europeană.

Al doilea cuvânt-cheie pe care trebuie să-l menționăm aici este rapiditatea. Este important să oferim ajutor rapid, deoarece asistența rapidă este cea mai eficientă formă de asistență.

Cu toate acestea, în al treilea rând, trebuie să subliniez că, în primul și în primul rând, statele membre sunt responsabile pentru protejarea populației de dezastre, în măsura în care se poate. Trebuie să examinăm modul în care folosim într-un mod mai eficient și mai eficace resursele europene și, de asemenea, fondurile care ne sunt disponibile. Cu toate acestea, ar trebui să subliniez faptul că numeroase state membre solicită resurse europene pentru a ascunde faptul că ele însele iau măsuri nepotrivite.

Ce putem face la nivel european? Avem două elemente principale de resurse: în primul rând, Fondul european de dezvoltare regională, pentru care este responsabil comisarul Hahn, și, în al doilea rând, Fondul agricol, în privința căruia am putea utiliza mai bine fondurile care sunt deja disponibile. Prevenirea este cheia. Adică, foarte multe dezastre, în special inundațiile, ar putea fi prevenite prin mijloace adecvate de amenajare a teritoriului. Avem deja o directivă privind inundațiile, în legătură cu care a fost evident că am putea obține de fapt foarte multe cu resursele pe care le avem dacă am lua măsurile corecte - precum cartografierea, evaluarea riscurilor și, ca o a treia măsură, crearea de planuri preventive de acțiune.

Aș dori ca, pe lângă măsurile de prevenire pe care le-a întocmit, Comisia să se ocupe, în special ,de aspectele privind seceta și lipsa apei. În aceste domenii, încă ne lipsește un instrument, precum Directiva privind inundațiile, și am putea face multe lucruri în acest sens.

În ceea ce privește catalogul măsurilor de prevenire, trebuie să spun că integrarea este cu siguranță crucială în această privință; cu alte cuvinte, să încercăm să luăm în considerare aceste aspecte în alte domenii politice. Sub supravegherea Comisiei, statele membre trebuie să redacteze și hărți de risc pentru toate zonele.

  Edite Estrela, în numele Grupului S&D. – (PT) Dle președinte, aceasta este o dezbatere recurentă în Parlament. Din păcate, dezastrele naturale sau cele provocate de om devin din ce în ce mai frecvente și mai devastatoare.

Deși responsabilitatea pentru prevenirea dezastrelor revine în primul rând statelor membre, Uniunea Europeană poate avea o contribuție importantă. Există anumite instrumente comunitare pentru a sprijini această activitate de prevenire a dezastrelor.

Cu toate acestea, este important ca aceste instrumente să fie evaluate astfel încât să putem identifica mai bine lacunele. În plus, mecanismele de finanțare trebuie, de asemenea, să fie îmbunătățite. S-a menționat deja aici, dar aș dori să reiterez faptul că, în cazul Madeirei, nu s-a făcut nicio promisiune de ajutor și este evident că victimele acestei catastrofe nu pot aștepta pentru totdeauna.

De asemenea, Comisia a fost invitată de mai multe ori să elaboreze orientări comunitare privind cartografierea riscurilor. Aș dori, de asemenea, să subliniez importanța realizării unui inventar complet al surselor de informare, deoarece nu se poate proceda în mod corespunzător dacă nu există informații precise.

Unele dintre sugestiile și propunerile prezentate în raportul Ferreira erau cuprinse în raportul meu, care a fost adoptat de către Parlament în 2006, iar Comisia încă nu a oferit un răspuns la multe din aceste propuneri. Prin urmare, aș dori să întreb comisarul dacă poate oferi un raport cu privire la activitatea desfășurată până în prezent în legătură cu instituirea Observatorului european al secetei și, de asemenea, cu privire la directiva privind incendiile forestiere.

  Catherine Bearder, în numele Grupului ALDE. – Dle președinte, verile sunt mai calde și furtunile mai intense. Precipitațiile sunt mai neregulate și există mai multe secete care cauzează incendii care pun în pericol viața pe continentul nostru. În ultimii ani abia, dacă a scăpat o țară din fața unui dezastru natural și acest lucru fără a pune la socoteală catastrofele provocate de om, precum cel de la Cernobîl și, mai recent, barajul toxic din Ungaria.

Cetățenii se așteaptă de la reprezentanții lor aleși să asigure planificarea pentru ca protecția lor să fie eficientă, de încredere și la îndemână. Am avut multe promisiuni și rapoarte din partea Comisiei, și totuși puține acțiuni concretizate. Ni s-a promis înregistrarea de progrese în înființarea unei rețele de servicii naționale competente în statele membre. În 2009 s-a promis o hartă a resurselor, care să fie ușor accesibile și gata de utilizare în caz de dezastru. Autoritățile naționale ar trebui să fie invitate să pună echipamentul de bază în regim de așteptare, la dispoziție pentru asistență europeană rapidă atunci când este necesar.

În regiunea mea, în Bracknell, deținem un centru de prognoză meteo pe termen mediu de renume mondial. Informațiile sale asistă marinarii, avioanele și planificatorii de urgență dintr-o gamă de surse în timp real din întreaga lume, dar avem nevoie de mai mult decât aceste tipuri de facilități. Trebuie să știm unde sunt echipele de servicii pregătite în caz de urgență. Trebuie să știm unde sunt proviziile alimentare, corturile și păturile în caz de urgență.

Trebuie să știm unde sunt instalațiile care vor salva viețile cetățenilor Uniunii noastre atunci când au nevoie de acestea. Comisia trebuie să prezinte aceste planuri acum. Dezastrul de mâine poate fi chiar după colț.

  Marisa Matias, în numele Grupului GUE/NGL. – (PT) Dle președinte, aș dori să încep prin a spune că susțin în totalitate ceea ce au spus colegii mei deputați. Prevenirea dezastrelor naturale și a celor provocate de om este de o importanță foarte mare și în creștere, iar Comisia ne prezintă în mod sistematic o serie de obiective pentru procedură și coordonare în timp.

Cu toate acestea, există o problemă foarte complicată, pe care am menționat-o deja. Fondul de solidaritate este instrumentul care răspunde în mod normal acestor situații, dar o face după o perioadă de timp foarte, foarte lungă, de la nouă luni la un an, și aceasta după dezastru. După cum s-a menționat deja, și voi continua să repet acest lucru întrucât vom continua să repetăm acest lucru oricât va fi necesar, în cazul Madeirei, acolo a avut loc un dezastru cu un an în urmă și încă nu au primit niciun ajutor.

Prin urmare, aș dori să subliniez această întrebare din nou: nu este timpul pentru Comisie să revizuiască procedura fondului propriu și a modelului de finanțare? Cum putem menține un fond care să facă față situațiilor excepționale din ce în ce mai drastice? Nu știm unde se va întâmpla, dar știm că se va întâmpla, iar schimbările climatice ne demonstrează acest lucru. Prin urmare, nu se poate aplica excepția la o situație care apare în mod regulat.

  Jaroslav Paška, în numele Grupului EFD. – (SK) Dle președinte, mai există mult loc pentru îmbunătățiri cu privire la mecanismele actuale de prevenire a dezastrelor naturale și a celor provocate de om.

În timp ce în cazul măsurilor preventive luate împotriva dezastrelor naturale, trebuie să încercăm în special să îmbunătățim sistemele de monitorizare a fenomenelor naturale - fie ele schimbări în starea vremii sau mișcări tectonice - și apoi să îmbunătățim modelele matematice pentru evaluarea și prognoza modificărilor, a consecințele acestora și a mecanismelor legate de avertizare sau evacuare ulterioară, în cazul dezastrele provocate de om, putem lucra mult mai eficient.

Întrucât suntem conștienți de riscurile diferitelor activități umane, în special activitățile comerciale care amenință mediul înconjurător, știm cum să reducem într-un mod preventiv riscul unui posibil dezastru care rezultă din îndeplinirea oricărei activități predispuse la riscuri prin intermediul unor bune măsuri reglementare. Cu toate acestea, un cadru de reglementare preventiv, la fel ca sistemele de supraveghere, de control, sancțiunile și reprimarea, trebuie să fie cuprinzător și trebuie să fie pus în aplicare cu deplină minuțiozitate și atenție.

În interesul protecției sănătății și a vieții cetățenilor noștri, trebuie, prin urmare, să lucrăm în mod sistematic pentru a îmbunătăți aceste mecanisme de protecție împotriva dezastrelor.

  Ville Itälä (PPE). – (FI) Dle președinte, putem aproba ceea ce s-a spus aici. Dezastrele au continuat să crească în număr. UE ar putea face cu adevărat o mulțime de lucruri în acest sens: schimb de informații, sprijin și solidaritate. Desigur, în acest caz, se câștigă valoare adăugată, lucru care este de așteptat din partea Uniunii în ceea ce privește aceste chestiuni.

Cu toate acestea, eu însumi aș dori să profit de această oportunitate și să adresez o întrebare dlui comisar. Cu trei sau patru ani în urmă, a avut loc un mare incendiu forestier în Rusia, care a rezultat în pagube masive provocate de fum în țara mea, Finlanda. Mulți oameni au suferit de fapt probleme grave de sănătate cauzate de acest fum. La momentul respectiv, Parlamentul European a decis aici să facă apel la Comisie pentru a negocia un acord cu Rusia privind modul în care UE ar putea oferi asistență în astfel de cazuri și ar oferi ajutorul necesar de care Rusia avea nevoie atunci, dar pe care nu a fost de acord să-l accepte. Aș dori să știu dacă Comisia a avansat în vreun fel în această chestiune și dacă a pus în aplicare măsuri.

Dezastrele nu se limitează doar la UE: acestea apar, de asemenea, dincolo de frontierele noastre și au deseori un impact asupra statelor membre ale UE. Aș dori să știu ce progrese s-au înregistrat cu Rusia în acest sens.

  Mario Pirillo (S&D). – (IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, în ultimii 15 ani, numărul de dezastre naturale și a celor provocate de om a crescut în mod semnificativ și observăm fenomene care sunt mai severe și mai frecvente în aproape toate statele Uniunii Europene, având consecințe grave asupra economiei, infrastructurii și ecosistemelor.

Avem nevoie de o abordare urgentă a UE pentru dezvoltarea de politici de prevenire și pentru identificarea și adaptarea instrumentelor financiare corespunzătoare. Fondul de solidaritate al Uniunii Europene și fondurile naționale nu mai sunt capabile să facă față dezastrelor frecvente.

L-aș întreba pe dl comisar, care este prezent aici, când va fi posibilă furnizarea unor informații și a unei hărți a zonelor de risc, după cum s-a anunțat în comunicarea acestuia din 23 februarie 2009? În final, regret că Directiva privind solurile pentru îmbunătățirea gestionării terenurilor a fost blocată de ceva timp de către Consiliu.

  Daciana Octavia Sârbu (S&D). - După dezastrul ecologic din Ungaria, din octombrie anul trecut, eu am ridicat nu o dată, în atenția Comisiei Europene, problema prevenirii dezastrelor în industria extractivă. În domeniul minier, impactul accidentelor poate fi, adesea, unul transfrontalier. Cu atât mai mult, Uniunea Europeană este obligată să se asigure că se iau toate măsurile posibile pentru a reduce riscul de accidente și pentru a îmbunătăți viteza și eficiența reacțiilor în cazul în care, totuși, acestea se produc.

Ca răspuns la interpelările mele, am primit confirmarea Comisiei că deșeurile deversate în mediu, inclusiv în Dunăre, în cazul accidentului din Ungaria, erau de fapt toxice, deși acest fapt fusese inițial negate de autorități. Este un exemplu cât se poate de clar de reglementări care nu se aplică, ia această situație trebuie să se schimbe cât mai rapid.

Comisia Europeană are datoria de a acționa urgent în urma rezoluției adoptate anul trecut de Parlament, care solicită interzicerea folosirii tehnologiilor bazate pe cianuri în minerit, deoarece ele prezintă amenințări transfrontaliere uriașe la adresa ecosistemelor.

  Rareș-Lucian Niculescu (PPE). - Raportul referitor la o abordare comunitară în privința prevenirii dezastrelor naturale și a celor provocate de om, aprobat în septembrie 2010, conține câteva referiri importante care vizează direct agricultura. În special, raportul face referire la faptul că producția agricolă este vulnerabilă în fața fenomenelor climatice precum seceta, înghețul, grindina, incendiile forestiere, inundațiile, alunecările de teren și altele. Raportul conține, totodată, o serie de sugestii importante vizând atenuarea consecințelor acestor probleme; autorul a menționat, deja, ideea unor asigurări pentru agricultură.

Eu doresc să atrag atenția asupra importanței unei gestionări eficiente a acestor provocări, mai ales în contextul unei viitoare politici agricole comune care își propune pentru agricultură atât un rol alimentar, cât și un rol semnificativ în privința protecției mediului.

  Csaba Sándor Tabajdi (S&D). – (HU) Dle președinte, în octombrie anul trecut, Ungaria a primit asistență de specialitate și resurse materiale pentru a face față daunelor cauzate de dezastrul nămolului roșu, dar nu a fost furnizată nicio asistență concretă. A fost extrem de dificil să se explice oamenilor de ce se poate oferi asistență umanitară cetățeniilor din țările din afara UE, dar nu și statelor membre ale UE. Este evident că principiul „poluatorul plătește” trebuie să fie aplicat în caz de dezastre industriale, dar în majoritatea acestor cazuri, aceste companii nu au suficienți bani. Comisia a promis să facă obligatorii asigurările de răspundere pentru mediu pentru toate societățile implicate în activități periculoase. În același timp, propun - cu o reglementare adecvată - ca Fondul de solidaritate să fie deschis până la atenuarea parțială a catastrofelor industriale, subliniez, parțială ...

(Președintele l-a întrerupt pe vorbitor)

  Franz Obermayr (NI). – (DE) Dle președinte, conceptul de prevenire a dezastrelor, în special atunci când este vorba despre prietenii noștri maghiari, merită în mod clar o mare atenție deoarece ceva nu a mers bine atunci am fost confruntați cu dezastrul nămolului toxic din Ungaria, în octombrie anul trecut. În raportul său, Comisia a constatat deficiențe evidente din partea autorităților locale, care nu au reușit să clasifice apele uzate periculoase și au făcut greșeli majore în legătură cu lucrările de construcție la rezervor. De asemenea, Comisia a constatat că Catalogul european al deșeurilor - Directivele privind deșeurile miniere - nu au fost transpuse în legislația maghiară. Prin urmare, este important ca statele membre individuale să includă în mod obligatoriu standardele europene în standardele lor juridice.

În plus față de prevenirea dezastrelor, aplicarea corectă a acestor standarde europene este, de asemenea, importantă, după cum sunt schimbul de bune practici și ajutorarea statele membre să se ajute singure. Mai ales în acest An al voluntariatului, este important și corect pentru statele membre să se îndrepte spre un fel de transformare a lor după exemplul acelor state membre care dețin pe bază de voluntariat la nivel național brigăzi de pompieri, servicii de salvare etc.

  Iosif Matula (PPE). - Una dintre cele mai mari provocări actuale cu care se confruntă Uniunea Europeană o constituie creșterea intensității și a consecințelor dezastrelor naturale. Conform statisticilor, în ultimii douăzeci de ani, 953 de dezastre produse în Europa au provocat aproape 90 000 decese și pierderi economice de 269 miliarde de dolari.

Pentru a putea contracara efectele provocate de aceste fenomene, este necesară o hartă a riscurilor și un plan coerent de gestiune a factorilor de mediu. Păstrarea și extinderea zonelor împădurite, precum și a zonelor verzi din mediile urbane trebuie să reprezinte o prioritate pentru noi toți. Este esențial să acordăm importanța cuvenită acțiunilor de informare și educare a populației în scopul prevenirii efectelor catastrofelor. Ziua internațională pentru reducerea riscului dezastrelor naturale reprezintă un bun exemplu în acest sens. De asemenea, consider că trebuie eficientizate toate instrumentele...

(Președintele întrerupe vorbitorul)

  Luís Paulo Alves (S&D). – (PT) Dle președinte, preocupările exprimate aici cu privire la prevenirea și răspunsul la dezastre reprezintă o chestiune foarte delicată și importantă pentru popoarele noastre, care nu pot și nu trebuie să aștepte.

Vorbim despre situații extrem de delicate care se referă la siguranța persoanelor și a proprietății acestora și care, de multe ori, ne afectează din cauza pierderii de vieți, distrugerii de familii, precum și ruinării mijloacelor de trai. Cu toate acestea, toate demonstrațiile au puțină importanță în comparație cu tragediile, care, prin intermediul mass-mediei, ne afectează pe noi toți și ne fac conștienți de faptul că nu putem rămâne în urmă cu munca pe care ar trebui să o întreprindem pentru a evita, reduce sau pentru a asista mai bine aceste situații.

Dle comisar, colegii mei deputați au subliniat această problemă foarte bine. Acesta este un caz în care UE poate arăta mai bine publicului că este acolo, pentru a-i ajuta să prevină dezastrele și, mai presus de toate, să ofere sprijin atunci când aceștia au cea mai mare nevoie și sunt în situația cea mai vulnerabilă, în cazul în care se întâmplă.

  Andreas Mölzer (NI). – (DE) Dle președinte, dle comisar Hahn, suntem foarte conștienți de factorii care au dus la o creștere a numărului de dezastre în ultimii ani: știm despre schimbările climatice, industrializarea explozivă în țările în curs de dezvoltare și populația mondială aflată în creștere, printre alte lucruri.

Cu toate acestea, se întâmplă ca multe dezastre să fie pur și simplu cauzate de om și, în această privință, trebuie să spunem că trebuie aplicat principiul „poluatorul plătește”. Să apelezi imediat la ajutor din partea Uniunii este calea greșită. Cu toate acestea, se solicită într-adevăr solidaritatea europeană, atunci când dezastrele apar cu adevărat ca urmare a unui act de forță majoră, atunci când se întâmplă adevărate dezastre naturale. În această privință, nu există nicio îndoială că solidaritatea noastră europeană ar trebui să înceapă cu prevenirea - de exemplu, în legătură cu structurile de protecție pentru prevenirea avalanșelor, apărarea împotriva inundațiilor, cartografierea și sistemele de monitorizare.

În plus, trebuie cu adevărat să avem ceva de genul un „serviciu european pentru dezastre” care să poată fi utilizat când este nevoie de asistență foarte rapidă pentru a evita consecințele cele mai grave.

  Seán Kelly (PPE). – Dle președinte, se vorbește foarte mult astăzi despre cuvinte recurente, dar cuvântul recurent cheie este primul cuvânt folosit: prevenirea. După cum spune vechea zicală „prevenirea este mai eficientă decât vindecarea” și bineînțeles trebuie să încercăm și să prevenim dezastrele naturale pe baza tendințelor recente, să stabilim un fel de prognoză și să punem în aplicare acțiuni de prevenire.

De asemenea, avem nevoie de un fel de mecanism de asigurare transeuropean, deoarece, în caz contrar, zonele afectate nu își vor putea permite asigurarea. De exemplu, în zona mea, în orașul Clonmel, asigurarea a crescut de șase ori din cauza riscului de inundații.

În cele din urmă, aș dori să întreb câte state pot spune de fapt că s-au conformat recomandărilor Comisiei, în special în ceea ce privește Directiva privind inundațiile? Știu că aceasta nu s-a aplicat în mod corespunzător în țara mea. Și statele trebuie să își asume responsabilitatea, la fel ca și Comisia. Lucrând împreună, putem cel puțin să atenuăm dificultățile.

  Georgios Koumoutsakos (PPE). – (EL) Dle președinte, dle comisar, noi toți tragem o singură concluzie de pe urma incendiilor forestiere masive, catastrofale care lovesc aproape în fiecare vară statele membre din sudul Europei și de pe urma cărora Grecia are experiențe terifiante și traumatizante: cuvântul-cheie în Europa în rezolvarea promptă și eficientă a dezastrelor naturale și provocate de om este „solidaritatea”. În plus, Tratatul de la Lisabona a introdus o clauză de solidaritate pentru furnizarea de asistență statelor membre care suferă de pe urma dezastrelor naturale.

Trebuie să ne pregătim pentru aplicarea corectă și eficientă a acestei clauze. În caz contrar, ar fi ca și cum am ignora 70 % din cetățenii europeni care așteaptă să beneficieze de asistența pe care o oferă Uniunea Europeană în cazul în care țara lor se confruntă cu un dezastru natural. Este important să nu lăsăm presiunile bugetare să afecteze politica și finanțarea pentru cetățeni în ceea ce privește prevenirea dezastrelor.

De asemenea, este important ...

(Președintele l-a întrerupt pe vorbitor)

  Johannes Hahn, membru al Comisiei. – (DE) Dle președinte, în primul rând, aș dori să mulțumesc tuturor pentru amplele contribuții la dezbatere. Ori de câte ori s-a apelat direct la competența colegei mele, dna Georgieva, vă vom oferi răspunsuri în scris, de exemplu, în ceea ce privește statutul discuțiilor și al negocierilor cu Rusia privind chestiunile de informare și monitorizare.

Cu toate acestea, aș dori să profit de această ocazie - întrucât Fondul de solidaritate al Uniunii Europene intră în atribuțiile mele - pentru a vă spune că acest fond este un instrument care a fost creat cu șapte sau opt ani în urmă și nu este finanțat de la buget. Ori de câte ori se produce un dezastru, trebuie urmat un proces foarte complex - în primul rând, există o evaluare și apoi există, de asemenea, procedura de codecizie a Parlamentului European și a Consiliului - care poate duce la întârzieri.

În cazul particular al Madeirei, pot să vă spun că, în următoarele 14 zile, vom obține o semnătură și o sumă de bani. Întârzierea a fost, de asemenea, cauzată de faptul că statul membru a întârziat cu furnizarea multor informații necesare. Și acest lucru trebuie avut în vedere. În final, trebuie, de asemenea, să fim în măsură să demonstrăm și trebuie să fie posibil să se verifice pentru ce au fost folosite de fapt fondurile. Cu toate acestea, ar trebui să se continue, de asemenea, dezvoltarea structurii Fondului de solidaritate. Au loc discuții în acest sens în cadrul Comisiei.

Sincer, problema evaluării secetei este relativ dificil de inclus. Situația este diferită în ceea ce privește dezastrele tehnologice, de exemplu. Aceste probleme trebuie să fie reevaluate prin prisma experienței acumulate în ultimii ani.

În ceea ce privește fondurile prevăzute în domeniul fondurilor structurale de exemplu, sunt disponibile pentru întreaga Europă pentru perioada financiară actuală un total de 7,5 miliarde de euro pentru prevenirea riscurilor și măsurile corespunzătoare de protecție a mediului. Din acest total, aproximativ 20 % au fost deja alocate unor proiecte specifice.

Ca deputați europeni pentru o circumscripție electorală sau Land, știți la fel de bine ca și mine că de multe ori apar probleme administrative între regiuni și state membre, deoarece nu este clar cine este responsabil pentru ce. În practică, acest lucru duce de multe ori la întârzieri în punerea în aplicare a proiectelor. Depășirea acestor probleme ar fi o realizare importantă, deoarece este în interesul popoarelor și a regiunilor ca noi să utilizăm efectiv banii care au fost puși la dispoziție și să nu ne împiedicăm de probleme administrative sau birocratice sau să permitem acestor probleme să ducă la întârzieri.

În cele din urmă, aș dori să spun că intenționăm de fapt să prezentăm la sfârșitul anului o propunere legislativă privind modul în care putem adopta o abordare mai concentrată în ceea ce privește modul în care monitorizăm și răspundem în caz de dezastre în întreaga Europă. Aș dori să vă mulțumesc încă o dată pentru angajamentul dvs. și persistența asupra acestei chestiuni și aș dori să vă rog, de asemenea, să continuați - și voi încheia prin a spune acest lucru - să acordați un nivel ridicat de atenție la punerea în aplicare și la utilizarea resurselor financiare care sunt, în principiu, disponibile în statele membre.

  Președinte. – Dezbaterea a fost închisă.

Declarații scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

  Ádám Kósa (PPE), în scris. – (HU) În comunicarea sa din 23 februarie 2009, intitulată „O abordare comunitară în privința prevenirii dezastrelor naturale și a celor provocate de om”, Comisia și-a asumat, printre altele, sarcina de a corela sursele de informații disponibile și existente privind dezastrele și măsurile de prevenire. Aș dori să profit de această ocazie pentru a menționa că modul în care a gestionat guvernul Noii Zeelande notificarea celor care sunt surzi și au deficiențe de auz în timpul celui mai recent dezastru este un exemplu inspirator care trebuie să fie pus în practică. La sfârșitul anului 2010, guvernul Noii Zeelande a publicat mai multe materiale, precum și un DVD, care pregătea pentru un posibil dezastru actorii afectați, autoritățile și populația care utilizează limbajul semnelor. Această practică a salvat vieți, precum și bunuri. Potrivit organizațiilor civile locale și Federației Mondiale a Surzilor (www.wfdeaf.org), guvernul din Queensland și Autoritatea de Comunicații și Media din Australia (ACMA) ar trebui să fie mândri - în ciuda tragediilor care, din păcate, tot au avut loc - de succesul obținut de pregătirea excelentă și de cooperare și, în special, de furnizarea de comunicare în direct și imediată persoanelor cu deficiențe de auz. Având în vedere acest lucru, sper că Comisia va examina bunele practici din acest stat din afara UE și va populariza și promova punerea acestora în aplicare în statele membre, precum și în sfera de aplicare a resurselor UE.

PREZIDEAZĂ: LIBOR ROUČEK
Vicepreședinte