Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2010/2209(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0065/2011

Texte depuse :

A7-0065/2011

Dezbateri :

PV 04/04/2011 - 17
CRE 04/04/2011 - 17

Voturi :

PV 05/04/2011 - 4.8
CRE 05/04/2011 - 4.8
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2011)0127

Dezbateri
Luni, 4 aprilie 2011 - Strasbourg Ediţie JO

17. Noul cadru al politicii UE de combatere a violenței împotriva femeilor (dezbatere)
Înregistrare video a intervenţiilor
PV
MPphoto
 

  Președinte. – Următorul punct pe ordinea de zi este raportul dnei Svensson, în numele Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen, referitor la propunerea privind noul cadru al politicii UE de combatere a violenței împotriva femeilor (2010/2209(INI) (A7-0065/2011)).

 
  
MPphoto
 

  Eva-Britt Svensson, raportoare.(SV) Dle președinte, aș dori mai întâi să le mulțumesc raportorilor alternativi și colegilor mei din cadrul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen pentru angajamentul puternic față de combaterea violenței împotriva femeilor.

Înaintea votului de mâine și pentru a iniția dezbaterea, aș putea să menționez numărul femeilor afectate și al celor care au fost ucise ca urmare a acestei violențe mortale. Nu voi face acest lucru, însă voi încerca să ilustrez câteva imagini ale acestei violențe înainte de vot, pentru ca toți deputații să știe că au ocazia de a combate această violență chiar acum, pronunțându-se mâine în favoarea raportului.

Imaginați-vă că o mamă le citește copiilor săi o poveste înainte de culcare. Deodată, ușa se deschide cu putere iar soțul ei, tatăl copiilor, se află în prag. Imediat, ea și copiii știu ce urmează să se întâmple. Copiii își trag pătura peste cap, își astupă urechile cu mâinile și închid ochii, pentru a nu fi martori la ceea ce se va întâmpla. Îl aud pe tatăl lor țipând, îl aud cum o lovește pe mama lor și aud gemetele mamei lor. Aceasta este o imagine a violenței.

Iată alt exemplu. O femeie care a trăit mai mulți ani plini de amenințări, insulte și abuzuri se hotărăște în cele din urmă să pună capăt relației și să își construiască o viață nouă pentru ea și copiii săi. Pleacă de acasă și are norocul de a găsi o locuință protejată. După câteva zile, își lasă copiii la creșă. Bărbatul o așteaptă afară și o înjunghie cu un cuțit, iar femeia moare. Este o altă victimă a violenței mortale care le afectează pe femei. Acesta este un tip de violență cu care femeile se confruntă tocmai pentru că sunt femei. Violența letală împotriva femeilor ilustrată de acest ultim exemplu are loc când femeia a hotărât în cele din urmă să pună capăt relației. Cel mai periculos lucru pe care îl poate face o femeie este să ceară divorțul de un bărbat care crede că femeia este proprietatea lui. Ea se află într-o situație foarte periculoasă când bărbatul își dă seama că este pe punctul de a pierde controlul și puterea asupra ei.

Iată alte exemple. O tânără merge acasă după ce a fost la cinema. Își ia rămas-bun de la prietena ei și îi spune „Ne vedem mâine”. Mai are puțin până acasă. Aude pași în spatele ei, însă abia are timp să-și dea seama că cineva o urmărește. Este atacată și violată. Supraviețuiește, însă rămâne marcată pe viață.

O altă problemă cu care ne confruntăm este mutilarea genitală.

În planul de acțiune pentru punerea în aplicare a Programului de la Stockholm, Comisia a declarat că, în perioada 2011-2012, va emite o comunicare referitoare la acest tip de violență și că această comunicare va fi urmată de un plan de acțiune al UE. Salut acest lucru și aștept cu nerăbdare acest plan de acțiune.

Atât timp cât femeile vor fi afectate de violența bazată pe gen, doar pentru că suntem femei, societatea noastră nu va putea fi una egală. Viețile femeilor și diferitele lor alegeri din viață sunt restricționate de această violență și de conștientizarea răspândirii acesteia în societate.

Femeile sunt victime ale violenței bazate pe gen, însă aș dori să închei afirmând că, uneori, trebuie să nu mai privim aceste femei numai ca pe niște victime. Acestea sunt de multe ori femei puternice care, cu un sprijin social adecvat, reușesc să își construiască o viață bună pentru ele și pentru copiii lor. Acum este la latitudinea noastră și a Parlamentului European să arătăm că sprijinim aceste femei.

 
  
MPphoto
 

  Cecilia Malmström, membră a Comisiei. – Vă mulțumesc foarte mult, dnă Svensson, pentru introducerea foarte emoționantă în acest subiect extrem de important. Combaterea violenței împotriva femeilor este o prioritate foarte importantă pentru Comisie, așa cum arată strategia privind egalitatea de gen. După cum ați arătat, încă există o problemă foarte mare legată de violența împotriva femeilor în Europa și, din acest motiv, lucrăm la acțiuni concrete pentru a soluționa această problemă.

Vom elabora un răspuns politic clar și coerent pentru a aborda această problemă în Europa. Salut raportul dumneavoastră, dnă Svensson, și această inițiativă importantă, care oferă posibilitatea de a coopera, de a face schimb de opinii și de a crea sinergii între activitatea Comisiei și cea a Parlamentului European pentru a defini viitoarele acțiuni în acest domeniu.

O serie de probleme ridicate în raport sunt de fapt incluse în acțiunile actuale și planificate ale Comisiei privind combaterea violenței împotriva femeilor. Pentru a ne spori la maximum impactul, ne axăm pe acțiuni concrete într-un domeniu în care Tratatul de la Lisabona ne conferă un temei juridic clar. În pachetul viitor privind drepturile victimelor, vom aborda în primul rând protecția victimelor deosebit de vulnerabile, precum femeile, dar și copiii. Acest pachet va fi prezentat luna viitoare.

Fiecare victimă a infracțiunilor are nevoie de asistență în urma unei infracțiuni și pentru a gestiona procedurile care vor urma. Desigur, femeile sunt foarte vulnerabile dacă au suferit violență domestică – viol sau abuz sexual, urmărire sau alte tipuri de violență bazată pe gen. Ele trebuie tratate cu respect și în cunoștință de cauză când intră în contact cu oamenii și cu sistemul judiciar. De asemenea, aceste femei au nevoie de sprijin specializat și de protecție și trebuie să aibă acces la justiție și la măsuri compensatorii.

Actualul cadru juridic al UE nu prevede un nivel minim de tratament pentru victime în întreaga Europă, indiferent de locul comiterii infracțiunii, și de aceea Comisia intenționează să acționeze pentru a consolida poziția victimelor în Europa. Prin urmare, prezentăm, ca un prim pas, un pachet de măsuri legislative privind drepturile, protecția și sprijinul victimelor infracțiunilor și privind recunoașterea reciprocă a măsurilor de protecție. În această privință, se va acorda o atenție deosebită victimelor vulnerabile, precum victimele violenței sexuale și domestice.

De asemenea, Comisia va asigura recunoașterea reciprocă a măsurilor de protecție, de care vor beneficia în special victimele supuse unor violențe repetate din partea soțului, partenerului sau unei rude apropiate. Prin acest pachet, Comisia se va asigura că în Europa aceste măsuri se vor aplica tuturor femeilor care trec granița și beneficiază de o măsură de protecție – de natură administrativă, civilă sau penală.

Pachetul nostru va stabili un cadru general, care ulterior va fi completat pe parcursul acestui mandat de alte instrumente care se axează pe nevoile specifice ale anumitor tipuri de victime. De exemplu, Comisia se preocupă de adoptarea unor măsuri mai ferme pentru a combate mutilarea genitală a femeilor, după cum menționați în raport.

În paralel cu acțiunile noastre în domeniul justiției penale, vom lua măsuri pentru emanciparea femeilor, sporirea conștientizării și culegerea și analizarea statisticilor privind violența împotriva femeilor. Comisia se va baza pe activitatea Institutului european pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați, care va colecta și analiza date și statistici pe această temă.

În concluzie, aș dori să subliniez că, în prezent, Comisia oferă sprijin financiar important pentru a preveni și combate violența împotriva femeilor, mai ales prin programul DAPHNE III, activitatea ONG-urilor europene și a autorităților publice.

 
  
MPphoto
 

  Teresa Jiménez-Becerril Barrio, în numele Grupului PPE.(ES) Dle președinte, în majoritatea ocaziilor când am luat cuvântul în Parlament, am denunțat violența împotriva femeilor, iar acum o voi combate din nou.

Trebuie să spun că nu numai că nu obosesc făcând acest lucru, dar consider că este esențial să vorbim în continuare în public despre această încălcare a drepturilor omului, deoarece o cauză nu poate fi apărată fără a o face publică. În plus, Parlamentul este cel mai bun difuzor de care dispun pentru a apăra femeile care suferă zilnic de abuzuri și care au nevoie de noi, ca legiuitori, să obligăm statele membre să îi pedepsească pe autorii acestor agresiuni într-un mod care să coincidă cu gravitatea infracțiuni și, de asemenea, să ofere asistență victimelor.

Când, potrivit estimărilor, în Europa una din patru femei și același procent de copii au fost supuse cel puțin o dată în viață violenței bazate pe gen, cred că trebuie să solicităm un angajament mai puternic, așa cum a recunoscut Comisia în planul său de acțiune. Consider că trebuie să continuăm să insistăm mereu, pentru a proteja victimele, așa cum am făcut în cazul ordinului european de protecție, pentru care am fost raportoare, și care sper că va intra în vigoare cât mai curând.

Acest raport s-a bucurat de la început de un nivel ridicat de consens și sprijin. Acest lucru arată că, atunci când abordăm violența domestică, care afectează toți membrii familiei, inclusiv copiii, persoanele în vârstă, femeile și bărbații, aceasta nu trebuie să declanșeze oportunism politic, deoarece avem cu toții de câștigat dacă se obțin progrese în găsirea unei soluții la acest dezastru al societății noastre.

Primul lucru pe care trebuie să îl facem este să vorbim în public, iar al doilea să luăm măsuri, deși vorbim de decenii despre violența bazată pe gen și nu am reușit să reducem numărul de morți. Poate că facem ceva greșit și, astfel, este timpul să lăsăm vorbele la o parte și să trecem la fapte. Trebuie să oferim asistență autentică și să aplicăm legislația de care au nevoie femeile pentru a trăi demn și în siguranță.

Doresc ca toate victimele să știe că voi lua mereu cuvântul în favoarea lor până când, lucrând împreună, reușim să înfrângem acest dușman teribil, care din păcate pune capăt vieților atâtor victime nevinovate.

Doresc să spun următoarele: ne-am săturat. Acest lucru nu mai poate continua. Vă solicit să afirmați aceleași lucruri.

 
  
MPphoto
 

  Britta Thomsen, în numele Grupului S&D.(DA) Dle președinte, în Europa una din patru femei este victimă a violenței. Mai mult de una din 10 femei este victimă a atacurilor sexuale, iar copiii noștri sunt supuși, de asemenea, violențelor. 26 % din copii declară că au suferit violență fizică în copilărie.

Aceste cifre arată că Europa se confruntă cu o problemă gravă care necesită măsuri. Nu mai putem să ignorăm acest fapt și nu mai suport să mai aud relatări despre femei cărora soții sau prietenii le-au turnat acid pe față sau care au fost desfigurate și mutilate. Am auzit cele mai sfâșietoare relatări de la multe femei și fiecare dintre acestea reprezintă și o pată rușinoasă în istoria UE.

UE trebuie să acționeze acum pentru a pune capăt acestor violențe. De aceea, acest raport privind violența împotriva femeilor pe care îl dezbatem astăzi este atât de important. Trimitem un semnal lumii că Parlamentul European consideră că violența pe motiv de gen este o încălcare a drepturilor fundamentale ale omului.

Prin urmare, Comisia trebuie să răspundă acum. Dorim și avem nevoie de o directivă care să pună capăt violenței asupra femeilor. Eliminarea violenței va impune un efort coordonat și în multe domenii. Trebuie să garantăm siguranța victimelor și să le oferim cea mai bună protecție posibilă, garantând totodată că nu există niciun loc în Europa unde făptașii pot evita pedeapsa pentru violența împotriva femeilor și, cel mai important, trebuie să depunem un efort imens legat de prevenție. Violența nu este o chestiune privată. Putem pune capăt acestor violențe numai dacă luăm măsuri din punct de vedere politic.

 
  
MPphoto
 

  Antonyia Parvanova, în numele Grupului ALDE. – Vă mulțumesc, dle președinte. Permiteți-mi să îi mulțumesc raportoarei pentru activitatea excelentă și tuturor colegilor pentru hotărârea lor de a nu renunța la combaterea violenței bazate pe gen.

Acest raport arată că Parlamentul European consideră că măsurile imediate de combatere a violenței împotriva femeilor nu sunt numai necesare, dar și urgente. Comisia trebuie să recunoască faptul că toate argumentele indică necesitatea introducerii de măsuri și instrumente la nivelul UE. Știm că, în întreaga Uniune, există discrepanțe enorme între legislațiile statelor membre de combatere a violenței împotriva femeilor.

Anul trecut, un studiu de fezabilitate efectuat de Direcția Generală pentru Justiție a constatat că există diferențe în ceea ce privește accesul la ordinele de protecție, disponibilitatea serviciilor de sprijin și expertiza și capacitatea funcționarilor publici responsabili. Am observat semne ale unor angajamente privind eradicarea tuturor formelor de violență și un cadru eficient de politică la nivelul UE, în special în cadrul Cartei femeilor, pe care ați prezentat-o anul trecut și în comunicarea privind punerea în aplicare a Programului de la Stockholm. Cu toate acestea, numeroase state membre nu au pus în aplicare o legislație eficientă de protecție a femeilor împotriva tuturor formelor de violență și discriminare și acum observăm că valorile de bază ale Uniunii noastre nu se aplică pentru jumătate dintre cetățeni.

De aceea, solicităm acum Comisiei să prezinte o propunere legislativă concretă. O serie de cerințe minime trebuie elaborate și incluse într-un act legislativ care trebuie să facă parte dintr-o strategie cuprinzătoare care să abordeze toate formele de violență bazată pe gen. Această strategie și inițiativă politică trebuie completată, de asemenea, de activități extinse de sporire a sensibilizării. Am în vedere în special un an european de combatere a tuturor formelor de violență împotriva femeilor, pentru care strângem în prezent semnăturile cetățenilor.

În cele din urmă, după ce ne-am redobândit principiile fondatoare prevăzute în tratat și angajamentul din partea dumneavoastră, care a fost deja menționat, așteptăm astăzi un răspuns clar privind modul în care Comisia are de gând să propună măsuri eficiente la nivelul UE și data la care va face acest lucru.

 
  
MPphoto
 

  Marije Cornelissen, în numele Grupului Verts/ALE. – Dle președinte, mă bucur că lupta împotriva violenței bazate pe gen este o prioritate atât pentru Comisia Europeană, cât și pentru Parlamentul European. Acest lucru ne oferă un obiectiv comun pentru a obține progrese reale în următorii ani.

Sper că acest raport va fi considerat o contribuție importantă la pachetul privind victimele pe care ni l-a promis Comisia și că acest pachet, la rândul său, va fi unul dintre elementele unei strategii cuprinzătoare la nivelul UE care include sprijinul victimelor, dar și alte aspecte ale luptei împotriva violenței. De exemplu, avem nevoie de un nivel minim de servicii de asistență. Fiecare femeie trebuie să aibă acces la locuințe protejate, la asistență juridică gratuită și la asistență psihologică. De exemplu, trebuie să protejăm femeile migrante care nu au un permis de ședere independent și sunt foarte vulnerabile.

Acest raport cuprinde multe aspecte importante și noi, verzii, sperăm să putem vota în favoarea sa. Însă dacă sunt menținute considerentul J și alineatul 19, care consideră prostituția o încălcare a drepturilor omului, fără a face distincția între prostituția voluntară și cea involuntară, va trebui să ne abținem. Sper că raportul nu va merge atât de departe și că vom putea avea un raport solid și susținut pe scară largă pentru a le oferi Comisiei și statelor membre contribuția noastră.

 
  
MPphoto
 

  Andrea Češková, în numele Grupului ECR. (CS) Dle președinte, salut acest raport din proprie inițiativă al Parlamentului European și consider că statele membre trebuie să introducă legi care sunt esențiale pentru eliminarea violenței împotriva femeilor. Violența domestică este o formă foarte gravă de violență împotriva femeilor. Violența domestică nu este o chestiune privată de familie. Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni se angajează să sprijine familia și, în primul rând, copiii. Problema violenței domestice este legată de acest lucru. Violența domestică are consecințe dezastruoase pentru toți membrii familiei, mai ales pentru copii. Copiii care sunt în mod repetat martori ai violenței domestice acceptă de multe ori violența ca o formă normală de comportament. Este foarte probabil ca aceștia să comită astfel de acte la școală sau mai târziu în viață.

În opinia mea, violența împotriva femeilor reflectă și întărește inegalitățile dintre femei și bărbați și, prin urmare, determină de multe ori poziția femeilor în societate. Femeile expuse violenței domestice devin adesea dependente din punct de vedere economic și sunt expuse unor presiuni psihologice din partea făptașului. Trebuie să acordăm atenția cuvenită violenței domestice pentru a o face publică și pentru a ajuta victimele, care sunt femeile și copiii. Prin urmare, trebuie să sporim sensibilizarea cu privire la existența acestei forme de violență. Avem nevoie de o dezbatere socială în această privință și trebuie să organizăm o campanie de prevenire și sensibilizare, deoarece de multe ori femeile nu doresc să vorbească deschis despre experiențele lor traumatizante, de teamă pentru ele și pentru copiii lor. În această privință, susțin și introducerea ordinului european de protecție care, printre altele, poate ajuta victimele violenței domestice la nivel european, atât timp cât are un temei juridic solid.

 
  
MPphoto
 

  Ilda Figueiredo, în numele Grupului GUE/NGL.(PT) Dle președinte, acesta este un raport important care propune o nouă abordare politică globală împotriva violenței bazate pe gen, cu măsuri concrete care cuprind în special proceduri penale și măsuri de prevenție și protecție, atrăgând atenția asupra nevoii de a garanta condiții pentru emanciparea femeilor, combătând totodată munca nesigură, șomajul și sărăcia, pentru ca femeile să își aleagă liber stilul de viață. Din păcate, în prezent femeile nu pot face această alegere și de multe ori sunt obligate să fie dependente, inclusiv să se prostitueze și să se supună violenței domestice care altfel ar fi inacceptabilă pentru ele.

Prin urmare, este timpul să trecem de la vorbe la fapte pentru a pune capăt acestei violențe, care este, în mod evident, una dintre cele mai grave forme de încălcare a drepturilor omului. Această violență bazată pe gen, care are și un impact negativ puternic asupra copiilor și care tinde să se agraveze în perioade de criză economică și socială, nu mai poate fi acceptată. De aceea îi solicităm Comisiei, precum și statelor membre, să ia cât mai curând posibil măsuri concrete pentru apărarea drepturilor femeilor și împotriva violenței.

 
  
MPphoto
 

  Barbara Matera (PPE).(IT) Dle președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor, combaterea tuturor formelor de violență împotriva femeilor este o prioritate a Președinției maghiare a Uniunii Europene.

Prin urmare, solicit măsuri politice, sociale și juridice pe termen lung pentru a elimina violența bazată pe gen și pentru a ajunge la o egalitate autentică între sexe. Alături de alți colegi din Parlament, am pledat pentru instituirea unui „An european de combatere a violenței împotriva femeilor” pentru a spori gradul de sensibilizare a cetățenilor europeni.

Cred că recunoașterea, de către Comisia Europeană în planul de acțiune pe perioada 2010-2015, a necesității de a combate violența bazată pe gen prin toate mijloacele constituie un pas semnificativ care trebuie transpus în măsuri specifice. Încă așteptăm planul strategic pe care Comisia Europeană a anunțat că îl va prezenta în acest an. Acest plan ar trebui să introducă un pachet de măsuri și practici juridice pentru a asigura că sistemele naționale de justiție penală oferă o protecție adecvată victimelor violenței.

În Europa, se estimează că între 20 % și 25 % de femei au fost supuse violenței cel puțin o dată în viață. În plus, se estimează că jumătate de milion dintre femeile care locuiesc în Europa au fost supuse mutilării genitale feminine. Aceste statistici, care din păcate sunt în creștere, sunt fără îndoială alarmante și îngrijorătoare și necesită acțiuni prompte din partea instituțiilor europene.

Violența împotriva femeilor are consecințe negative asupra întregii familii. Mamele nu mai pot insufla sentimentul de siguranță copiilor lor, iar copiii devin victime indirecte ale violenței. Violența împotriva femeilor este un fenomen foarte dificil de monitorizat deoarece de multe ori victimele sunt rușinate și se tem să declare violența autorităților.

Astfel, activitatea instituțiilor devine și mai dificilă dar, în același timp, mai necesară. Mă alătur așadar colegei mele, dna JiménezBecerril Barrio, susținând eliminarea imediată a violenței împotriva femeilor.

 
  
MPphoto
 

  Edite Estrela (S&D).(PT) Dle președinte, în calitate de raportor alternativ, felicit raportoarea pentru un raport excelent, care merită sprijinul grupului meu. Deja s-a spus că violența împotriva femeilor reprezintă un atac grav asupra drepturilor omului; o încălcare gravă a drepturilor omului. Știm că victimele violenței sunt obligate să renunțe la multe din drepturile lor fundamentale și că sunt vulnerabile față de alte abuzuri.

Acum puțin timp, am vizitat o locuință protejată din țara mea, Portugalia, și am vorbit cu câteva astfel de femei. Unele au descris o viață de suferință și au avut curajul să își denunțe atacatorii numai deoarece copiii au făcut presiuni asupra lor. Altele au descris cum copiii lor, acum adulți, au depus plângere, deoarece femeile nu au avut curajul să facă acest lucru. Este inacceptabil că ele, victimele, trebuie să își părăsească casele, luând copiii din mediul familial, în timp ce agresorii rămân acasă.

Consider că trebuie să schimbăm legislația pentru ca femeile să fie respectate și pentru a nu mai fi victimele violenței; victimele unor situații care au un efect negativ asupra tuturor. De asemenea, aș dori să spun că acesta este și un atac asupra democrației deoarece aceste femei sunt private de drepturile lor de cetățeni. Prin urmare, să combatem împreună acest flagel.

 
  
MPphoto
 

  Janusz Wojciechowski (ECR).(PL) Dle președinte, când discutăm modul de combatere a violenței împotriva femeilor, ne gândim în primul rând la violența din cadrul familiilor sau din relațiile personale. Este evident că acest tip de violență reprezintă o fărădelege gravă, iar statele membre trebuie să adopte măsuri juridice ferme împotriva acesteia. În această privință, sunt de acord cu spiritul raportului dnei Svensson.

Totuși, cu ocazia acestei dezbateri, aș dori să subliniez un alt tip de violență, cu care femeile se confruntă adesea. Mă refer la violența impusă de stat, care presupune luarea copiilor de la mamele lor, care are loc tot mai des. A lua un copil de la mama lui este cea mai gravă formă de violență asupra unei mame, iar aceasta are loc uneori din motive absolut banale. Cunosc exemple dramatice în Polonia de copii care au fost luați de la mamele lor, inclusiv un caz în care un tribunal familial a îndepărtat un copil de 10 ani de la mama lui deoarece ea a fost acuzată că se ruga prea mult. Sunt situații în care copiii sunt luați deoarece părinții sunt săraci. În loc să ajute familia, copiii sunt încredințați unei familii adoptive sau sunt instituționalizați. De asemenea, există cazuri dramatice în care copiii sunt luați de la mamele lor din cauza unor dispute între părinți. Uneori, au loc scene dramatice când copiii sunt luați de la mame de către poliție, asistenți sociali sau funcționari ai tribunalului.

Valoarea familiei scade tot mai mult în Europa, iar statul intervine tot mai mult în viața de familie. Acest lucru duce deseori la violențe sancționate de stat care afectează părinții și, în primul rând, copiii. A lua copiii de la mamele lor sau a lua mamele de la copii – deoarece sunt două aspecte ale problemei – ar trebui să fie o ultimă soluție când copilul este abuzat sau supus violenței. În niciun caz copiii nu trebuie luați din motive de sărăcie. Familiile și femeile trebuie să primească sprijin cuprinzător și trebuie să evităm ruperea legăturilor familiale deoarece de multe ori acesta este un medicament mai rău decât boala.

 
  
MPphoto
 

  Joanna Katarzyna Skrzydlewska (PPE).(PL) Dle președinte, salut faptul că Parlamentul European va adopta pe parcursul acestei perioade de sesiune un raport care stabilește o abordare complexă a violenței împotriva femeilor. Consider că utilizarea unei astfel de definiții largi a violenței împotriva femeilor va ajuta în combaterea acestei probleme. Fără îndoială, se vor obține rezultate tangibile numai dacă se iau măsuri integrate la diferite niveluri – politic, social, legal și educațional. Cu toate acestea, încă așteptăm o propunere de directivă care să se axeze exclusiv pe combaterea violenței și sper că în viitorul apropiat Comisia Europeană va înainta o astfel de propunere.

Aș dori să închei cu încă două observații. Este extrem de important ca violența împotriva femeilor să fie în cele din urmă percepută ca fiind o fărădelege, nu numai din perspectiva femeilor sau a unității sociale a familiei, ci trebuie să cunoaștem și costurile aferente suportate de societate în ansamblu, deoarece are loc din ce în ce mai frecvent. În al doilea rând, în timpul dezbaterii noastre privind această problemă, nu trebuie să ne axăm numai asupra combaterii violenței, ci și asupra diferitelor dimensiuni ale acestui comportament. Ar trebui să combatem stereotipurile, să condamnăm acceptarea socială a violenței împotriva femeilor și să încercăm să schimbăm modul în care sunt crescuți copiii, pentru ca generațiile viitoare de tineri să creadă cu adevărat în egalitatea autentică între femei și bărbați și să o pună în practică.

Aș dori să o felicit pe dna Svensson pentru raportul său, care ridică o problemă extrem de importantă și sensibilă pentru societate, și anume violența împotriva femeilor. Am convingerea că vorbele de astăzi vor fi urmate de fapte și că nu numai vom vorbi despre violența împotriva femeilor, însă, în primul rând, vom lua măsuri pentru a apăra femeile. Vă mulțumesc foarte mult.

 
  
MPphoto
 

  Emine Bozkurt (S&D).(NL) Dle președinte, în Programul de la Stockholm, Comisia a indicat că va utiliza toate mijloacele posibile pentru a combate violența împotriva femeilor. Cu toate acestea, în prezent nu există nicio strategie cuprinzătoare și totuși trebuie să acționăm urgent.

Siguranța este un bun important, mai ales pentru persoanele cele mai vulnerabile. Acest lucru se aplică și unui număr mare de femei care încă sunt supuse căsătoriilor forțate, crimelor de onoare și mutilării genitale. Aceste practici tradiționale nocive afectează zilnic multe fete și femei din Europa. Avem nevoie de resurse adecvate pentru a aborda acest tip de violență. În acest scop, trebuie să acordăm o atenție deosebită victimelor acestor practici.

Astfel, Comisia trebuie să instituie cât mai curând o strategie europeană pentru a combate violența împotriva femeilor, strategie care va aborda în special practicile tradiționale nocive. Astăzi, nu mâine, și nu în 2012 sau 2013. Prin urmare, este inacceptabil că un instrument important precum ordinul european de protecție încă nu a fost instituit. Siguranța oamenilor nu poate și nu trebuie să se oprească la graniță.

 
  
MPphoto
 

  Tadeusz Cymański (ECR).(PL) Dle președinte, bazându-mă pe observațiile făcute de colegii care au luat cuvântul înaintea mea și pe raportul Svensson, trebuie, în primul rând, să subliniem încă o dată că violența împotriva femeilor încă este prezentă în societatea noastră. Unul dintre principalele motive pentru care acest fenomen a persistat este statutul material inferior al femeilor și discriminarea economică împotriva femeilor pe parcursul carierei lor, accesul mai restricționat la piața muncii, nivelul mai redus de remunerare și mai puține beneficii privind securitatea socială. Femeile sunt cele care acceptă consecințele maternității și cele care poartă povara creșterii copiilor. În această privință, sistemul de securitate socială este insuficient în numeroase țări europene.

Pe parcursul vieții active a femeilor și mai ales când s-au pensionat, acești factori înseamnă că ele depind de bunăvoința soților și de sistemele de securitate socială. Este o situație extrem de injustă și trebuie să beneficieze de opoziție la nivel universal. De aceea este atât de important să propunem ca femeile să fie plătite integral pentru timpul dedicat maternității și creșterii copiilor. Acest lucru este deosebit de important astăzi, într-un moment de criză demografică în Europa.

Măsurile menite să asigure oportunități economice egale pentru femei pot contribui la eliminarea sau reducerea violenței împotriva lor. Dependența economică a femeilor de bărbați este unul dintre numeroasele motive ale pasivității, supunerii și, într-un fel, ale acceptării fenomenului violenței de către femei. Este timpul să se pună capăt acestei situații. Parlamentul European dispune de posibilități extinse de a ameliora această situație, mai ales în țări în care femeile se află într-o situație extrem de dificilă din cauza sărăciei pe scară largă. Acesta este un mesaj foarte important și le sunt recunoscător celor care au inițiat acest raport pentru că au sesizat această problemă și pentru că au luat în mod activ măsuri de soluționare a acesteia.

 
  
MPphoto
 

  Edit Bauer (PPE). (HU) Dle președinte, și eu aș dori să îi mulțumesc raportoarei pentru raportul său, deoarece consider că abordează o problemă socială foarte importantă. În Europa, ne-am obișnuit cu faptul că, foarte adesea, lucrurile avansează când prezintă importanță economică. Aș dori să subliniez în special că raportul ilustrează că violența împotriva femeilor în Europa provoacă pagube de ordinul miliardelor în fiecare an. Violența este prezentă la toate nivelurile: în rândul săracilor, bogaților, al celor cu un nivel scăzut de educație, cât și al celor cu diplome universitare. În plus, trebuie menționat că, în fiecare an, sute de femei sunt victime ale infracțiunilor în cadrul familiei.

În Europa a apărut și o formă de violență fără precedent, după cum s-a menționat deja aici. Mutilarea genitală a femeilor și crimele de onoare fac ravagii în Europa. Desigur, am dori crearea unei norme europene pentru a elimina violența împotriva femeilor. Totuși, știm foarte bine că acest lucru este aproape imposibil în lipsa unui temei juridic. Cu toate acestea, se poate crea o strategie europeană comună. Deși nu putem armoniza sistemele juridice, în mod evident schimbul de bune practici poate contribui foarte mult în acest domeniu. Raportul mai subliniază că există unele acte violente care nu sunt recunoscute ca fiind acte violente de unele sisteme juridice. În opinia mea, cooperarea poate contribui la obținerea de progrese pe viitor, însă această cooperare poate fi mai eficientă mai ales printr-o strategie europeană, care este foarte necesară. Vă mulțumesc foarte mult.

 
  
MPphoto
 

  Silvia Costa (S&D).(IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, aș dori să-i mulțumesc raportoarei, dna Svensson. Știm că violența împotriva femeilor și copiilor se intensifică în întreaga Europă. Din acest motiv, îi solicităm de urgență Comisiei să înainteze o propunere, așa cum a promis deja, a unei strategii privind violența împotriva femeilor până în 2011. Aceasta trebuie să fie atotcuprinzătoare, în sensul că trebuie să cuprindă violența domestică și mutilarea genitală, dar și forme mai subtile. Am în vedere discriminarea gravă și intimidarea la locul de muncă față de femeile însărcinate sau care au de gând să se căsătorească și cărora li se solicită să își dea demisia în prealabil, fapt ce are loc în țara mea, însă nu mai este considerat infracțiune ca în trecut. De asemenea, am în vedere și incitarea la violență de către mass-media și publicitate.

După directiva privind traficul de persoane și directiva iminentă privind victimele violenței, anunțată de dna comisar Malmström, cred că Tratatul de la Lisabona a pus bazele care permit atingerea unui nivel mai ridicat de armonizare juridică a modului în care statele membre recunosc importanța infracțiunilor de violență împotriva femeilor și copiilor ca forme specifice de violență, precum și definirea standardelor esențiale ale serviciilor de consultare, asistență juridică și protecție pentru femei și copii, în cooperare cu ONG-urile. De asemenea, va conduce la statistici consecvente și comparabile, cu analize de impact ale formelor de prevenție și aplicare de către statele membre pentru a asigura reducerea violenței.

În această privință, consider că Parlamentul a exprimat o voință comună – m-am numărat printre semnatarii declarației scrise – de a defini un an de reflecție pe tema violenței în întreaga Europă și cred că Parlamentul își poate exprima opinia puternică și influentă.

 
  
MPphoto
 

  Regina Bastos (PPE).(PT) Dle președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor, violența împotriva femeilor este o încălcare gravă a drepturilor omului, după cum am afirmat cu toții. Este o problemă veche și globală, care afectează țări diferite din punct de vedere cultural și geografic; țări mai mult și mai puțin dezvoltate. Situația este asociată frecvent cu familii care nu funcționează bine; familii din păturile marginale din punct de vedere social și economic. Totuși, adevărul este că fenomenul are loc în multe familii, indiferent de nivelul de educație, poziția economică sau statutul social.

Se estimează că aproape o cincime dintre femeile din Europa au fost victime ale unor acte de violență fizică cel puțin o dată în viața adultă. Astfel, prioritatea este de a oferi sprijin femeilor care sunt victime ale violenței, iar acest raport conține o serie de inițiative cu acest scop: printre acestea se numără mai ales asistența juridică pentru victime, anchete penale mai puternice și mai eficiente, măsura importantă de creare de locuințe protejate pentru victime și de a institui un număr de urgență și asigurarea unor sancțiuni de descurajare care să corespundă cu gravitatea infracțiunii.

Daunele pentru sănătatea fizică și mentală a victimelor sunt incalculabile, însă și societatea suportă costuri considerabile. Astfel, combaterea acestui fenomen necesită mobilizare politică și socială. La urma urmei, este vorba de asigurarea egalității și dezvoltării. Din acest motiv, trebuie salutată organizarea unui an european de combatere a violenței împotriva femeilor, deoarece va spori sensibilizarea cu privire la acest flagel teribil în rândul publicului european.

 
  
MPphoto
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D).(LT) Dle președinte, aș dori să-i mulțumesc dnei Eva-Britt Svensson pentru elaborarea unui raport excelent. Adevăratele încălcări ale drepturilor femeilor și violența împotriva femeilor subliniate de raportoare arată încă o dată că acestea sunt într-adevăr încălcări ale drepturilor fundamentale ale unei persoane, care nu cunosc limite geografice, economice, culturale sau sociale.

Conform planului de acțiune de punere în aplicare a Programului de la Stockholm adoptat în acest an, Comisia ar trebui să elaboreze de urgență o strategie de combatere a violenței împotriva femeilor și, prin urmare, îi solicit Comisiei să ia măsuri concrete cât mai curând posibil și să prezinte o astfel de strategie.

Violența bazată pe gen se referă la abuzuri sexuale, trafic de persoane, căsătorii forțate și mutilare genitală, iar astfel de infracțiuni violente au un impact extraordinar asupra sănătății fizice și mentale a unei femei, afectând-o în mod ireparabil. Prin urmare, aș dori să le solicit statelor membre să asigure o instruire mai bună pentru persoanele care oferă îngrijiri medicale, asistenții sociali, poliția și autoritățile judiciare, precum și o cooperare coordonată, pentru a le permite să trateze în mod profesionist toate cazurile de violență împotriva femeilor.

Aș dori să-i mulțumesc dnei comisar Malmström, deși nu mai este prezentă, pentru finanțarea și sprijinul alocate organizațiilor neguvernamentale de combatere a violenței împotriva femeilor și, de asemenea, aș dori să reamintesc că în timpul crizei economice și financiare, cazurile de violență sunt și mai răspândite. În consecință, nu putem reduce finanțarea în acest domeniu.

 
  
MPphoto
 

  Monika Flašíková Beňová (S&D). (SK) Dle președinte, deși atragem de câteva decenii atenția asupra violenței împotriva femeilor și a încălcării drepturilor lor, nu a fost posibilă eliminarea acestei infracțiuni condamnabile. Diferitele forme de violență împotriva femeilor afectează nu numai femeile, ci și familiile acestora. De multe ori viața de familie își pierde sensul, și anume asigurarea siguranței și securității. Copiii care se confruntă cu violență în familie sunt și ei, într-un fel, victimele sale. Prin urmare, trebuie să acordăm atenție la nivel european expunerii posibile a femeilor și copiilor la violența domestică.

În cazul femeilor mai în vârstă sau al femeilor mai slabe din punct de vedere fizic sau mental, problema autoapărării și a protejării propriilor interese este și mai complicată. De asemenea, femeile sunt expuse abuzurilor bazate pe gen prin diferite încălcări ale libertăților personale, întrucât, de exemplu, traficul de persoane în scopuri sexuale este una dintre cele mai grave probleme care afectează întreaga societate.

Prin urmare, este vital să solicităm urmăriri penale mai eficiente și să asigurăm că pedepsele ulterioare reflectă gravitatea infracțiunii. Este esențial să se ia măsuri pentru a preveni aceste încălcări grave ale drepturilor și libertăților umane și pentru a garanta o viață demnă pentru femeile din Europa.

 
  
MPphoto
 

  Seán Kelly (PPE).(GA) Dle președinte, aș dori să mă concentrez asupra a două aspecte: violența împotriva femeilor și rolul bărbaților în calitate de lucrători în hoteluri.

– Procentul de 25 % de femei care au fost supuse violenței este cu totul inacceptabil. Cred că acesta sugerează necesitatea unui program educațional pentru tinerii bărbați, privind gestionarea furiei și respectarea femeilor, pentru ca ideea de a ridica mâna asupra unei femei să fie absolut tabu și nu norma, așa cum se prezintă deseori în filme, în unele culturi și, din păcate, în unele case.

Al doilea aspect pe care doresc să îl menționez este rolul bărbaților ca lucrători în hoteluri. Motivul pentru care spun acest lucru este că o prietenă de-a mea, o femeie tânără și frumoasă, Michaela Harte, a fost ucisă în Maurițius în luna de miere când a surprins lucrătorii din hotel furându-i lucrurile din cameră. Dacă ar fi invers și un bărbat ar surprinde niște femei, posibilitatea unei crime ar fi mult mai mică. Trebuie să analizăm aceste riscuri și probabilități. Trebuie analizată problema accesului bărbaților la camere, mai ales camerele femeilor.

 
  
MPphoto
 

  Marc Tarabella (S&D).(FR) Dle președinte, dnă comisar, doamnelor și domnilor, salut raportul președintei noastre, dna Svensson, care subliniază necesitatea de a considera toate formele de violență ca fiind infracțiuni penale.

De regulă, apreciez în mod deosebit faptul că Parlamentul European este format din state cu tradiții și culturi diverse și variate, însă când vine vorba de violență, sunt foarte surprins să observ diferențele de tratament existente.

Să luăm un exemplu: violul. Deși peste tot constituie infracțiune penală, nu este definit în același mod în toate statele membre. În Letonia, violul conjugal pur și simplu nu există. În Malta, violarea unui bărbat de către alt bărbat nu există. În Slovacia, a fi violat cu un obiect nu este considerat viol. Astfel, există femei, bărbați și copii ale căror vieți sunt distruse ca urmare a acestor definiții. Banalizarea definiției infracțiunilor înseamnă banalizarea victimelor și a suferinței acestora. Prin urmare, îi solicit Comisiei să elaboreze de urgență o foaie de parcurs eficientă împotriva tuturor formelor de violență.

 
  
MPphoto
 

  Gesine Meissner (ALDE).(DE) Dle președinte, din dezbatere a reieșit clar că violența împotriva femeilor nu este o infracțiune banală; este în mod evident o încălcare a drepturilor omului. Deja s-a spus că, uneori, chiar și copiii sunt victime indirecte ale violenței împotriva femeilor. Pot fi chiar și victime directe ale violenței împotriva femeilor, deoarece cauza principală a nașterii de copii morți sau a pierderilor de sarcină este reprezentată de efectele violenței împotriva femeilor. Nu este vorba numai de violența domestică; de asemenea, există prostituția forțată, crimele de onoare – în care de fapt nu poate fi vorba de onoare – traficul de persoane, mutilarea genitală și multe altele.

Aspectul care a condus la acest raport, pentru care îi sunt foarte recunoscătoare dnei Svensson a fost, în acest caz, nu numai faptul că s-a observat în contextul raportului privind egalitatea că și egalitatea este amenințată ca urmare a violenței împotriva femeilor, dar și faptul că, prin Tratatul de la Lisabona, acum avem posibilitatea de a adopta o directivă și de a institui un cadru juridic comun în Europa. Acest lucru este necesar de urgență pentru a realiza progrese semnificative, deoarece aceasta este o problemă transfrontalieră pe care trebuie să o combatem.

 
  
MPphoto
 

  Angelika Werthmann (NI).(DE) Dle președinte, violența împotriva femeilor are multe forme și rămâne o problemă mondială pe care comunitatea internațională încă nu a reușit să o combată. Recurgerea la violență compromite sănătatea, demnitatea, securitatea și autonomia victimelor. Ca urmare, posibilitățile femeilor în cauză de a participa la viața socială și profesională sunt limitate.

În plus, trebuie să avem în vedere costurile pentru a observa că violența împotriva femeilor este și o problemă socială, de exemplu în domeniul sănătății și justiției. Femeile sunt expuse celor mai mari riscuri în propria casă. Cea mai frecventă cauză a vătămărilor femeilor este violența domestică.

Violența împotriva femeilor, indiferent de forma pe care o ia, nu este o infracțiune banală. UE trebuie să semneze și Convenția ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare a femeilor.

 
  
MPphoto
 

  Miroslav Mikolášik (PPE). (SK) Dle președinte, expunerea unui individ la orice formă de violență are consecințe negative extinse asupra familiei și societății și merită să fie condamnată în special când este comisă împotriva femeilor și copiilor. Cu toate acestea, consider că este alarmant faptul că violența domestică este principala cauză a nașterilor de copii morți și a pierderilor de sarcină și, prin urmare, solicit aplicarea tuturor resurselor disponibile ale dreptului penal în vederea suprimării și prevenirii eficiente a violenței fizice.

Aș dori să atrag atenția asupra necesității urgente de a proteja femeile, mai ales femeile sărace, de așa-numita maternitate surogat. Sub pretextul solidarității, maternitatea surogat expune femeile la exploatare fizică și chiar abuzuri, în contradicție directă cu interdicția traficului de persoane și de organe. În acest mod, se degradează demnitatea, intimitatea și corpul unei femei, acestea devenind supuse acordurilor de închiriere corupte pe piața internațională a traficului de persoane.

 
  
MPphoto
 

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D). - Deși sunt faptele cele mai răspândite în lume, violențele împotriva femeilor rămân, totodată, cele mai puțin pedepsite, fie că este vorba de zone aflate în conflict, fie de țări democrate. Există zone pe glob unde violența contra femeilor se manifestă sub toate formele: viol, trafic sexual, căsătorii forțate, moarte, răpiri din motive religioase sau criminale, prostituție forțată, la care se adaugă violența în familie sau din partea foștilor parteneri. În plus, vârsta fetelor supuse violențelor e din ce în ce mai scăzută.

Consider că, la nivel european, statele membre ar trebui să facă eforturi suplimentare pentru a avea statistici naționale complete, care să cuprindă în mai mare proporție violența pe motive de gen, dar și pentru îmbunătățirea colectării datelor cu privire la aceasta, în vederea găsirii celor mai adecvate soluții pentru pedepsirea vinovaților.

Consider totodată benefică propunerea de a crea un observator al violențelor împotriva femeilor în cadrul Institutului european pentru egalitate de gen, în strânsă cooperare cu Agenția Uniunii Europene pentru Drepturile Fundamentale.

 
  
MPphoto
 

  Norica Nicolai (ALDE). - În calitatea mea de raportor alternativ, doresc să o felicit pe raportoare pentru acest raport și nu am să abordez decât două probleme.

Cred că este momentul să depășim abordarea formală a acestui fenomen, pentru că lipsa statisticilor, lipsa unor reglementări de incriminare coerente în statele membre și lipsa de preocupare, decât la modul declarativ, cu privire la acest subiect confirmă că este, într-adevăr, un subiect care este tratat formal în Uniunea Europeană. De aceea, este nevoie de o directivă.

Costurile economice nu au fost analizate foarte serios, din păcate nici în acest raport, dar nici în alte abordări, pentru că acest fenomen, accentuat în momentul de față de criza economică, induce pentru bugetele naționale costuri economice deosebite, de sute de milioane de euro. Cred că este momentul să avem o cuantificare a acestor costuri și să încercăm să răspundem cu mijloace nu numai economice, dar și juridice adecvate combaterii acestui fenomen.

 
  
MPphoto
 

  Krisztina Morvai (NI). (HU) Dle președinte, felicit raportoarea pentru munca excelentă. Sunt mândră de faptul că în Ungaria am scris primele două cărți despre fenomenul violenței împotriva femeilor acum aproximativ 15 ani. Sunt mai puțin mândră de faptul că de atunci, în acest domeniu nu s-a întâmplat mai nimic. Nu există nicio reglementare UE și nici nu poate exista, însă o mare parte din banii contribuabililor europeni este alocată programelor de prevenție și îngrijiri.

Aș dori să adresez o întrebare în special dnei comisar cu privire la verificarea modului de a cheltui adecvat aceste fonduri. Am o sugestie: în loc să întrebăm guvernele, să întrebăm femeile în cauză: de exemplu, femeile care au fost abuzate și s-au refugiat în locuințe protejate pentru femei ar trebui întrebate cu privire la ajutorul pe care l-au primit și atitudinea autorităților față de cazurile lor în general, sau fetele și femeile care suferă pe străzile din Budapesta sau, de exemplu, Amsterdam, și care speră să scape de iadul prostituției ar trebui întrebate despre ajutorul pe care l-au primit de la stat sau guvern.

 
  
MPphoto
 

  Petru Constantin Luhan (PPE). - După cum reiese și din raport, diminuarea violenței împotriva femeilor trebuie susținută printr-un efort dublu, atât la nivelul statelor membre, cât și prin măsuri și programe gestionate direct de către Comisia Europeană.

Consider că este extrem de important ca Programul Daphne să fie continuat și să fie încurajate să participe statele care se confruntă cu acest tip de violență în creștere în condițiile actuale de dificultăți economice. Mulți oameni se confruntă acum cu probleme psihice care uneori generează violență. Este esențial să se realizeze formarea angajaților în cadrul autorităților de poliție ale Uniunii Europene, ca bază pentru a avea anchete corecte, cu o bună înțelegere a fenomenului și a efectelor pe care violența le are asupra femeilor. Acest aspect este susținut și în contextul Programului de la Stockholm.

În concluzie, efortul politic trebuie dublat de sprijin financiar, iar Programul Daphne poate fi cadrul potrivit.

 
  
MPphoto
 

  Evelyn Regner (S&D).(DE) Dle președinte, dnă comisar, atunci când este vorba de egalitatea de gen, Uniunea Europeană este, și a fost, vârf de lance; este vârf de lance și în combaterea violenței împotriva femeilor.

Pe lângă natura oribilă a fenomenului, violența împotriva femeii implică și costuri. Raportul arată că cifra anuală se ridică la 33 de miliarde de euro. Acest lucru ar trebui să-i tempereze pe cei care spun că acest catalog de măsuri, recent întocmit, va avea și el un cost. Acest catalog de măsuri este însă necesar. Formarea agenților de poliție, a judecătorilor, a personalului medical - toate acestea sunt cuprinse în raport, și țin să mulțumesc cum se cuvine raportoarei pentru acest lucru.

Observ totuși un detaliu neplăcut, pe care aș dori să-l subliniez. O atenție deosebită ar trebui acordată violenței la locul de muncă. Este importat să avem aici formulări mai specifice.

 
  
MPphoto
 

  Zuzana Roithová (PPE). (CS) Dle președinte, ori de câte ori vedem în presă exemple de femei și copii mutilați, ne întrebăm cum a fost posibil ca cei din jurul lor să rămână nepăsători atât de mult timp. De aceea, este necesar ca strategia propusă a Comisiei de combatere a violenței domestice să includă mecanisme specifice de diagnostic, care să fie obligatorii pentru unitățile medicale, dar și pentru asistenții sociali, care să facă posibilă acordarea de asistență cu adevărat rapidă victimelor. Violența motivată de ritualuri religioase trebuie pedepsită aspru, iar acest lucru, împreună cu o cultură a sensibilizării cu privire la acest fenomen, care să includă formarea magistraților, ar avea drept rezultat zero toleranță în societate în ceea ce privește violența împotriva femeii, în special mutilarea genitală a femeilor. De asemenea, această strategie ar trebui să prevadă asistență juridică și socială pentru victimele violenței. Doresc să mulțumesc dnei Svensson pentru raportul său foarte detaliat, însă voi vota împotriva considerentului J, deoarece promovează dreptul femeilor de a-și ucide fătul, iar cu aceasta nu pot fi de acord.

 
  
MPphoto
 

  Cecilia Malmström, membră a Comisiei. – Dle președinte, doresc să mulțumesc distinșilor deputați pentru această importantă dezbatere pe o temă cu siguranță foarte importantă pentru mulți dintre noi. Încă o dată, aș dori să mulțumesc raportoarei pentru raportul său important, dar și raportorilor alternativi.

După cum am subliniat în introducere, pregătim mai multe măsuri în această privință. Pachetul privind drepturile victimelor este, bineînțeles, extrem de important și va fi anunțat luna viitoare. De asemenea, avem politica generală în domeniul egalității pentru programele de prevenție, sensibilizarea opiniei publice etc. De asemenea, urmărim foarte îndeaproape, tocmai în acest moment, Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, pentru ca - atunci când va fi gata - să propunem Consiliului ca Uniunea Europeană să adere la ea, ceea ce ar face-o astfel obligatorie în toate domeniile de competență ale Uniunii Europene.

De asemenea, aș dori să menționez alte două propuneri pe care le-ați adoptat: directiva privind combaterea traficului de persoane, de exemplu, conține o serie de măsuri preventive, dar și sprijinul acordat victimelor, femeilor și copiilor care cad victime traficului sexual și de altă natură. De asemenea, în diferitele părți ale pachetului în materie de azil, se acordă o atenție specială, în cadrul procedurilor de acordare a azilului, persoanelor vulnerabile, cum ar fi femeile care au fost victime ale agresiunilor sexuale etc.

Problema este, după cum ați subliniat, uriașă, și este păcat că femei și fete în Uniunea noastră Europeană poartă această teamă în fiecare zi. Ele se tem de agresiuni, violuri și alte abuzuri sexuale, iar aceasta, de multe ori din partea persoanelor pe care le iubesc cel mai mult și în care ar trebui să aibă încredere cel mai mult - soții, partenerii etc. Trebuie să acționăm, însă acolo unde putem vedea rezultate concrete. Cu siguranță, vorbim aici despre una dintre cele mai oribile încălcări ale drepturilor omului.

Doresc să-i felicit pe acei foarte puțini, dar curajoși, bărbați care au contribuit la această dezbatere, deoarece violența împotriva femeilor nu este o problemă a femeilor: este o problemă ce ține de drepturile omului. Nu vom putea obține rezultate aici decât dacă acționăm împreună, bărbați și femei, în vederea combaterii acestui fenomen îngrozitor. Trebuie să lucrăm împreună: trebuie să creăm o Europă în care femeile și fetele să nu se teamă de violență, pentru simplul fapt că aparțin așa-zisului „sex slab”.

 
  
MPphoto
 

  Eva-Britt Svensson, raportoare.(SV) Dle președinte, doresc să încep prin a mulțumi colegilor mei deputați pentru cuvintele lor foarte înțelepte din timpul dezbaterii și, mai presus de toate, pentru hotărârea pe care am constatat-o în intervențiile lor pe tema combaterii violenței. Aș dori să spun Comisiei că așteptăm pachetul de măsuri pentru victimele infracțiunilor, care să asigure mai mult sprijin victimelor, dar avem nevoie și de o directivă pentru combaterea violenței. Nu este necesar să fiți de acord cu fiecare cuvânt din acest raport, dar este important să votăm în favoarea lui pentru a transmite un semnal puternic Comisiei că avem nevoie de o directivă. Este important să arătăm tuturor acestor femei care au relații în care sunt abuzate că nu ar trebui să se simtă rușinate sau vinovate. Spunând „da” acestui raport, vom arăta că vinovăția este o crimă comisă împotriva lor. Ele nu ar trebui să aibă sentimente de rușine sau vinovăție.

În fine, aș dori să spun că multe femei au supraviețuit ca urmare a eforturilor societății și prin activitatea adăposturilor pentru femei și a organizațiilor de femei. A sosit momentul ca acești oameni și aceste organizații să nu fie nevoite să facă față singure acestei responsabilități de a ajuta femeile să iasă din situația în care se află multe dintre ele. Este important să rupem tăcerea și să arătăm că există sprijin pentru aceste persoane vulnerabile. Doresc de asemenea să subliniez cât de important este să arătăm că această problemă afectează în egală măsură toate grupurile sociale. Nu se poate spune că există anumite grupuri care sunt afectate; este vizată întreaga societate. Fac apel la colegii mei deputați să transmită semnalul că nu mai putem accepta ca femeile să fie nevoite să trăiască în asemenea condiții. Femeile pot avea o viață frumoasă, pentru ele și pentru copiii lor, însă pentru a reuși acest lucru au nevoie de sprijinul nostru, al reprezentanților aleși. Mulțumirile mele încă o dată tuturor deputaților pentru fermitatea dumneavoastră. Împreună, vom ieși învingători din această luptă.

 
  
MPphoto
 

  Președinte. – Dezbaterea a fost închisă.

Votarea va avea loc marți, 5 aprilie 2011.

Declarații scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

 
  
MPphoto
 
 

  Nessa Childers (S&D), în scris. – Doresc să-mi exprim sprijinul față de acest raport și față de recomandările sale. Studiile arată că situația din Irlanda, statul din care provin, reflectă foarte bine problema cu care se confruntă întreaga Europă. În 2005, Consiliul național privind infracțiunile (National Crime Council) a stabilit că o femeie din șapte din Irlanda a fost victima unui comportament abuziv de natură fizică, sexuală sau emoțională din partea partenerului. În 2009, am devenit prima ambasadoare a Rape Crisis North East, cu sediul în orașul Dundalk. Acest serviciu de asistență și consiliere este unul dintre multele de acest gen din estul Irlandei, care oferă un sprijin vital victimelor violenței sexuale și domestice, care însă trebuie să facă față unor condiții de finanțare dificile. Este important ca UE să direcționeze fonduri pentru finanțare în toate statele membre, pentru a garanta că avem în față o imagine completă și exactă a dimensiunii problemei. Este însă nevoie și de sprijinul ONG-urilor și al guvernelor statelor membre pentru a crește nivelul de conștientizare asupra impactului și efectelor violenței sexuale, fie și domestică, ale violurilor sau ale traficului de persoane în scopul exploatării sexuale.

 
  
MPphoto
 
 

  Corina Crețu (S&D), în scris. – Aproape un sfert din femeile din Europa au suferit cel puțin o dată acte de violență fizică și peste o zecime au fost victimele violenței sexuale. Criza economica a contribuit, prin consecințele sale sociale, la agravarea situației, în condițiile în care sărăcia și lipsa de educație sunt factori favorizanți ai violenței de gen. De aceea, consider că se impun măsuri coordonate împotriva cauzelor, precum și armonizarea legislativă și cooperarea judiciară mai strânsă între statele membre, în vederea eficientizării anchetelor. Campaniile de informare și conștientizare, crearea de centre de primire a victimelor, înființarea unui număr de telefon unic la nivel european pentru asistență imediată și sprijinirea categoriilor cu grad ridicat de vulnerabilitate, cum sunt femeile imigrante și solicitante de azil – sunt câteva din acțiunile pe care statele și instituțiile UE au datoria de a le demara în regim de urgență pentru a stopa violența împotriva femeilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. – În 2008, când eram membru al Parlamentului Letoniei, am prezentat un proiect de amendament la Codul penal al Republicii Letone, de consolidare a răspunderii pentru violența domestică împotriva femeilor și copiilor. Din păcate, amendamentul nu a trecut. La întrunirea comisiei specializate, în momentul discutării amendamentului, membrii Parlamentului leton au tratat problema cu frivolitate. Ca urmare, cazurile de vătămări domestice „ușoare” asupra copiilor și femeilor rămân nepedepsite. De obicei, cazurile nu sunt anchetate, iar uneori poliția refuză să accepte plângeri ale victimelor. În Republica Letonă, protejarea femeilor împotriva violenței domestice nu este reglementată prin instrumente eficiente. Autoritățile letone, guvernul, închid ochii în fața unor încălcări evidente și nici nu intenționează să amelioreze legislația. Având în vedere acest raport, fac apel la toți membrii Parlamentului European să acorde atenție comportamentului nelegitim care se petrece în Letonia.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris.(DE) Se poate întâmpla oriunde: pe stradă, la metrou, în casă - femeile și copiii nu se simt nicăieri 100 % feriți de agresiuni. Pseudo-moralitatea deconcertantă din societatea noastră ar trebui să ne dea de gândit. Etapele incipiente ale violenței reale, cum ar fi insistența intruzivă, remarcile obscene și hărțuirea manifestate, în fiecare zi, de mulți migranți la adresa femeilor occidentale sunt considerate din ce în ce mai mult ca fiind normale. Desconsiderarea femeii a atins cote maxime atunci când, la pronunțarea sentinței într-un caz de divorț la un cuplu musulman, o judecătoare germană a invocat drept factor decisiv dreptul de procreare al bărbatului. Permițând migrația, UE a importat probleme din fiecare țară a lumii, printre care crimele de onoare, căsătoriile forțate și violența domestică din structurile familiale patriarhale. Cultura, religia și tradiția nu trebuie invocate pentru a justifica acte de violență. Aceasta este singura modalitate prin care se poate rupe spirala violenței. Statisticile nu conțin informații cu privire la măsura în care creșterea numărului de cazuri de violență domestică raportate are legătură cu înverșunarea victimelor de a-și susține cauza sau cu proporția imigranților. În orice caz, este adevărat că se înregistrează un umăr mare de migranți în taberele de refugiați pentru femei. De asemenea, este adevărat că trebuie să punem capăt așa-zisei mentalități de a „vrea binele”, care tratează cu indulgență crimele care au un motiv religios sau cultural.

 
  
MPphoto
 
 

  Tiziano Motti (PPE), în scris. (IT) Angajamentul meu în ceea ce privește protecția celor slabi și a femeilor supuse violenței mă obligă să votez în favoarea unei legislații care să garanteze protecția victimelor violenței. Femeile, ca și copiii, sunt membri deosebit de fragili ai societății noastre, în anumite situații. De aceea, cred că este important să asigurăm o protecție sporită femeilor care susțin că au suferit agresiuni. Mă declar așadar în favoarea asistenței juridice gratuite pentru femeile care sunt victime ale violenței. Știu că există riscul unei inegalități atunci când bărbați acuzați pe nedrept de violență trebuie să plătească cheltuieli de proces, în timp ce acuzatorii primesc asistență juridică: am reflectat atent asupra acestei chestiuni. Totuși, consider că numărul cazurilor de violență, inclusiv în familie, ar trebui să ne determine să fim de partea celor care suferă cel mai mult din cauza lipsei de sprijin: femeile victime ale violenței reprezintă, statistic vorbind, un procent mult mai ridicat decât puținii delincvenți care profită de sistem pentru a vătăma bărbați nevinovați. Este dificil pentru femeile maltratate să depună plângere; asistența juridică gratuită ar încuraja victimele și ar putea contribui la reducerea numărului incidentelor rămase nepedepsite.

 
  
MPphoto
 
 

  Mariya Nedelcheva (PPE), în scris.(FR) Atunci când vorbim de violență împotriva femeilor, ne lipsesc de multe ori date, statistici și tendințe. Înainte de toate, este necesar să putem măsura acest fenomen la nivel european, pentru a înțelege amploarea problemei. Acest lucru ne va ajuta să stabilim mai bine nevoile și, astfel, să împiedicăm cazuri de violență, să ajutăm victimele și să vindecăm rănile. Trebuie să ne amintim în mod constant de victime. Fie că vorbim de abuzul sexual, de traficul de femei pentru prostituție, de violența domestică sau chiar de violența cu dimensiune culturală - mă refer aici la mutilarea genitală și căsătoriile forțate - crimele rămân la fel de grave. Trebuie să găsim un cadru european general care să protejeze femeile de acest tip de violență. Nu putem rămâne atât de ezitanți la ideea de a face din Europa protectoarea femeilor. Avem nevoie de un cadru juridic european care să ne permită să punem în aplicare măsuri concrete cum ar fi un număr de telefon pentru situații de urgență și programe de formare pentru poliție, justiție și personal didactic. UE trebuie să propună soluții în interiorul Europei, însă în calitate de actor mondial, trebuie să-și extindă sfera de activitate în afara frontierelor sale.

 
  
MPphoto
 
 

  Siiri Oviir (ALDE), în scris.(ET) Din păcate, nu a fost posibilă stoparea violenței împotriva femeilor în Europa și în lume, în pofida faptului că Uniunea Europeană și ONU au declarat combaterea violenței împotriva femeilor ca fiind o prioritate. Este drept că s-au înregistrat unele progrese și că oamenii au început să conștientizeze oarecum mai mult acest subiect, însă noile priorități politice ale Uniunii Europene sunt indispensabile pentru combaterea mai eficientă violenței împotriva femeilor și pentru realizarea obiectivului nostru comun ca femeile și copiii să nu trăiască în permanență cu frica de a cădea victime violenței. Tratatul de la Lisabona conferă competență juridică în acest sens. Consider că este extrem de important ca Uniunea Europeană să acorde, în legislația sa, mai multă atenție violenței care are loc între persoane aflate în relații apropiate, deoarece acest aspect nu este nicidecum o chestiune personală. Din nefericire, de prea multe ori, victimele se tem pentru reputația familiei lor și, în mod justificat, pentru siguranța și dependența lor economică și, de aceea, nu apelează la autoritățile de aplicare a legii. Prin urmare, atenția noastră specială ar trebui să se îndrepte înspre dezvoltarea unui sistem de sprijin pentru victime și înspre demolarea tabuurilor care există în societate - cu alte cuvinte, ar trebui să creștem nivelul de conștientizare. Ajutorul oferit victimelor trebuie să fie autentic și garantat. Problema noastră evidentă este lipsa adăposturilor în Europa destinate femeilor și copiilor care au suferit agresiuni, de aceea, obiectivul de a construi un adăpost la fiecare 10 000 de locuitori pentru victimele acestor violențe este unul în totalitate rezonabil și necesar. Pentru a asigura o mai bună protecție a femeilor care fug de agresiuni și persecuții, chiar dacă își schimbă domiciliul în Europa, este important să se pună în aplicare directiva privind ordinele de protecție.

 
  
MPphoto
 
 

  Nikolaos Salavrakos (EFD), în scris.(EL) Violența împotriva femeii îmbracă diferite forme, de la reprimarea psihologică și abuzul psihic la viol, la agresiuni sexuale și actele constante complet ilegale și inacceptabile de trafic și abuz de femei, comise de bandele nemiloase de prostituție. Aceste bande, de cele mai multe ori, se folosesc de naivitatea tinerelor femei pe care apoi le obligă să se prostitueze. Multe dintre acestea ajung să se sinucidă pentru a pune capăt coșmarului pe care îl trăiesc. Trebuie să analizăm mai atent țările care reprezintă punctul de plecare pentru rețelele de trafic de persoane, unde traficanții cumpără tăcerea și complicitatea unor funcționari guvernamentali, transformând aceste țări în paradisuri pentru astfel de încălcări ale drepturilor omului. Aceste rețele ar putea fi combătute printr-o cooperare transnațională între UE, care este destinația, și aceste țări care sunt punctul de plecare pentru aceste rețele ilegale. Solicit Comisiei să ia măsuri și în această direcție. Firește, organizațiile implicate în protejarea drepturilor femeii au un cuvânt de spus în acest demers.

 
  
MPphoto
 
 

  Olga Sehnalová (S&D), în scris. (CS) Acest raport reprezintă cea de-a treia contribuție din ultimele luni adusă în vederea combaterii violenței împotriva femeilor, după ordinul european de protecție și directiva privind combaterea traficului de persoane. Violența împotriva femeii este, fără îndoială, o problemă serioasă care vizează toate categoriile sociale. Potrivit datelor din raport, o femeie din patru suferă agresiuni fizice la vârsta adultă, iar peste 10 % dintre femei devin victime ale unor agresiuni sexuale. Sunt cifre alarmante, care ascund povești de viață cutremurătoare. În același timp, doar una din zece victime ale violenței recurge la asistență de specialitate, motivul fiind acela că majoritatea acestora nu știu cum să abordeze situația. Violența împotriva femeii are efecte deosebit de distructive, nu numai asupra femeilor, ci și consecințe negative pentru persoanele din jurul lor, în special copiii. Susțin propunerile care conduc la intensificarea acțiunilor de sensibilizare și de formare a persoanelor care pot veni în contact cu această formă de violență în cursul activității lor. În același timp, trebuie să se asigure servicii de îngrijire și asistență mai eficiente pentru victime. De asemenea, salut acest raport având în vedere necesitatea de a transmite un mesaj clar și puternic societății că violența nu va fi tolerată.

 
  
MPphoto
 
 

  Joanna Senyszyn (S&D), în scris.(PL) Drepturile omului și egalitatea de gen figurează printre prioritățile UE. Întrucât violența împotriva femeii este o încălcare brutală a drepturilor omului și unul dintre principalele obstacole în calea egalității dintre femei și bărbați, lupta împotriva acestui flagel ar trebui să devină obiectivul nostru principal. Metoda de abordare a violenței împotriva femeii diferă de la o legislație națională la alta. Unele state membre, cum ar fi Spania, de pildă, dispun de regulamente bine gândite în acest domeniu. Unele nu au deloc. De asemenea, există diferențe semnificative la nivel de stat membru în ceea ce privește rata condamnărilor pentru agresiuni împotriva femeii. Având în vedere caracterul eterogen al reglementărilor juridice din statele membre și influența deseori limitată în materie de aplicare a prevederilor dreptului internațional în ceea ce privește combaterea violenței, devine din ce în ce mai evidentă necesitatea unor reglementări clare și obligatorii la nivelul UE referitoare la această problemă. Diferitele acțiuni ale UE trebuie să fie sintetizate și prezentate sub forma unei strategii cuprinzătoare unice, având drept scop combaterea violenței împotriva femeii în întreaga Uniune Europeană. Această strategie ar trebui să fie în concordanță cu alte inițiative internaționale și să se bazeze pe programele comunitare disponibile și pe bunele practici din statele membre. Lucrările pentru o directivă comună împotriva violenței ar trebui finalizate până la finele actualei legislaturi. Acest lucru este necesar pentru a garanta că nu se va mai putea spune niciodată că și vacile se bucură de o mai bună protecție în Uniunea Europeană decât femeile.

 
  
MPphoto
 
 

  Monika Smolková (S&D), în scris. (SK) Știm cu toții de existența violenței împotriva femeii, dezbatem fenomenul, însă când vine vorba să o eliminăm sau să o eradicăm, rezultatele sunt slabe. Violența afectează femeile în diferitele etape ale vieții, din copilărie până la vârsta adultă. Se întâmplă în școli, la locul de muncă, în grupurile de prieteni, în viața publică dar și în viața privată, sau în relația cu partenerul. Aceasta ia diferite forme - de la violența fizică și sexuală la cea psihică și socială, sau chiar violență economică. Ea este trăită de femei provenind din diferite medii educaționale, cu diferite poziții socio-economice, aparținând diferitelor grupuri etnice sau religii, și de femei atât din mediul urban cât și din mediul rural. Ar trebuit totuși subliniat că violența împotriva femeii este o problemă pe care trebuie să o abordăm cu toții. Eliminarea ei presupune nu numai implicarea activă a instituțiilor, ci și a indivizilor - bărbați și femei - care nu rămân impasibili față de acest fenomen neplăcut din societatea noastră și care sunt dispuși să se implice personal în aplicarea principiului „toleranță zero”. Fiecare stat membru trebuie să joace un rol mai pronunțat în acest demers, prin elaborarea de planuri de acțiune pentru combaterea violenței împotriva femeilor, prin sensibilizarea mijloacelor de informare în masă și prin adoptarea de legi și măsuri specifice în materie penală.

 
  
MPphoto
 
 

  Zbigniew Ziobro (ECR), în scris. – (PL) Din păcate, în ciuda tuturor eforturilor noastre, violența împotriva femeii, ca și violența în alte domenii, este încă o problemă majoră în Europa. Se comit infracțiuni cu violență în toate statele membre, iar ele afectează oameni din toate păturile sociale. Aceasta înseamnă că lupta împotriva acestei probleme și ajutorul acordat victimelor trebuie să se realizeze pe mai multe planuri. Pentru a preveni acest tip de violență, este important să se ofere sprijin familiilor și să se asigure dezvoltarea lor armonioasă. Referitor la infracțiunile cu violență împotriva femeilor, cred că am putea avea în vedere introducerea unui număr european unic de urgență la care să se poată suna pentru a obține sprijin sau pentru a denunța o infracțiune de acest gen. UE ar trebui să își propună să garanteze pedepse mai aspre pentru violențe împotriva femeilor, în special în cazul infracțiunilor care implică violență sexuală. Astfel de infracțiuni rămân de cele mai multe ori întipărite mulți ani în sufletul femeilor agresate, provocându-le suferință sau făcând imposibilă revenirea la o viață normală. În același timp, este la fel de imperativ să se introducă o mai bună protecție a drepturilor victimelor în cadrul procedurilor penale. Un aspect esențial abordat în raport este problema prostituției și a traficului cu femei. Pentru a combate eficient această practică, este necesar un acord la nivel european care să implice nu numai statele membre ale UE, ci și țările din afara Uniunii Europene.

 
  
  

PREZIDEAZĂ: ROBERTA ANGELILLI
Vicepreședintă-

 
Ultima actualizare: 6 septembrie 2011Notă juridică