Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2011/2625(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

O-000088/2011 (B7-0220/2011)

Dezbateri :

PV 09/05/2011 - 21
CRE 09/05/2011 - 21

Voturi :

Texte adoptate :


Stenograma dezbaterilor
Luni, 9 mai 2011 - Strasbourg Ediţie JO

21. Relațiile comerciale UE-Japonia (dezbatere)
Înregistrare video a intervenţiilor
PV
MPphoto
 

  Președinta. – Următorul punct este dezbaterea privind întrebarea cu solicitare de răspuns oral adresată Comisiei privind relațiile comerciale UE-Japonia de Daniel Caspary și Jarosław Leszek Wałęsa, în numele Grupului PPE, Syed Kamall, Robert Sturdy și Jan Zahradil, în numele Grupului ECR, Niccolò Rinaldi, Metin Kazak și Marielle de Sarnez, în numele Grupului ALDE, și Emilio Menéndez del Valle, David Martin și Vital Moreira, în numele Grupului S&D (O000088/2011/rév.1 – B70220/2011).

 
  
MPphoto
 

  Jarosław Leszek Wałęsa, autor.(PL) Dnă președintă, în ultimele luni, Japonia a dat dovadă de un interes crescut de a deschide posibile negocieri privind un acord de liber schimb cu Uniunea Europeană. Din punctul de vedere al Parlamentului European, cel mai important aspect ar trebui să fie barierele netarifare, aspect care a fost subliniat de mai multe ori în cadrul reuniunilor Comitetului pentru politică comercială. Nu tarifele sunt problema, ci numeroasele reglementări restrictive și obstacolele cu care se confruntă companiile din UE în vederea obținerii accesului la piața japoneză. Sunt în favoarea unei cooperări mai intense între Uniunea Europeană și Japonia, dar cred că prioritatea ar trebui să fie eliminarea acestor bariere netarifare care limitează accesul bunurilor din UE pe piața japoneză.

Acesta este motivul pentru care punctul 30 a fost acceptat în concluziile Consiliului European din martie și indică direcția care urmează să fie adoptată și prezentată de către Uniunea Europeană cu ocazia reuniunii la nivel înalt UE-Japonia, în vederea deschiderii negocierilor privind un acord de liber schimb. Este destul de corect să condiționăm deschiderea acestor negocieri de o dovadă de bunăvoință din partea Japoniei de a-și revizui, printre altele, problema barierelor netarifare și a restricțiilor privind achizițiile publice. Merită să avem în vedere acest lucru, cu atât mai mult cu cât Japonia face lobby împotriva pierderii competitivității pe piața UE ca urmare a acordului de liber schimb UE-Coreea, care va intra în vigoare în curând.

 
  
MPphoto
 

  Syed Kamall, autor. – Dnă președintă, cred, sper, că majoritatea dintre noi, din acest Parlament, am fi de acord că preferăm să avem negocieri multilaterale și un rezultat încununat de succes pentru Runda pentru dezvoltare de la Doha, din cadrul OMC. Dar având în vedere dificultățile binecunoscute cu care ne-am confruntat, cred că, în ceea ce privește negocierea unora dintre aceste acorduri bilaterale, Comisia merită să fie sprijinită.

Din acest motiv, cred că ar trebui, de fapt, să continuăm cu insistență în vederea unui acord de liber schimb UE-Japonia. Eu recunosc că există preocupări cu privire la catastrofele naturale care au avut loc în Japonia, însă am vorbit cu mulți colegi japonezi, prieteni și alții, care cred că, dacă am proceda cu atenție, un acord UE-Japonia ar trimite un semnal că Japonia și-a revenit și se află pe drumul spre recuperare.

Dacă vă uitați la cifre, în 2009, Japonia și UE au reprezentat împreună mai mult de un sfert din PIB-ul mondial și mai mult de 20 % din comerțul mondial și au avut un volum combinat de investiții străine directe de aproximativ 200 de miliarde de euro. Având în vedere că țările din UE și Japonia se confruntă cu provocări comune, cred că este important să ne îndreptăm atenția către unele dintre aceste probleme și să le abordăm prin intermediul acordurilor comerciale.

În ciuda tarifelor mici, cred că este destul de clar că volumele comerciale bilaterale dintre UE și Japonia rămân în urma celei mai mari părți a parteneriatelor comerciale ale UE cu alți parteneri comerciali principali ai săi. Cred că acest lucru are drept cauză principală barierele netarifare. S-a estimat că în cazul unora dintre aceste obstacole, costul este de fapt mai mare decât nivelurile tarifare existente și că cele mai multe dintre câștiguri vor proveni din eliminarea acestor bariere. Pentru companiile din cadrul țărilor UE, ar exista câștiguri dacă am putea aborda barierele din calea achizițiilor publice, de pe piața dispozitivelor medicale, unde nu există o recunoaștere suficientă a standardelor internaționale, din calea serviciilor, inclusiv servicii financiare și servicii poștale, și accesul pentru IMM-uri. Pentru japonezi, ar putea exista câștiguri în sectoarele de automobile și în domeniul TIC. Dar să nu uităm că prin înlăturarea sau reducerea barierelor din calea produselor TIC din Japonia s-ar aduce beneficii și pentru UE.

Cred că, în ansamblu, ambele părți sunt de părere că un ALS UE-Japonia are potențialul de a deveni un adevărat câștig pentru ambele părți.

 
  
MPphoto
 

  Metin Kazak, autor. – Dnă președintă, am cosemnat această inițiativă de a depune o întrebare cu solicitare de răspuns oral și o rezoluție înaintea celei de-a 20-a reuniune la nivel înalt Japonia-UE, deoarece cred că Parlamentul European, căruia i se va cere acordul pentru orice potențial acord de liber schimb cu Japonia, ar trebui să-și spună cuvântul cât mai devreme posibil.

Cred că această oportunitate ar trebui să fie utilizată de către Parlamentul European pentru a sprijini cu hotărâre un ALS cu Japonia din următoarele motive.

Uniunea Europeană și Japonia sunt giganți industriali care împărtășesc valori democratice și reprezintă împreună 38,5 % din produsul intern brut. Ne confruntăm cu probleme similare: ascensiunea Chinei, criza financiară globală, scăderea populației și necesitatea de a accesa materii prime și surse de energie și de a ajunge la o stabilitate a prețurilor.

Prin urmare, eu văd un mare potențial în dezvoltarea ulterioară a relațiilor comerciale cu Japonia, cel de-al șaselea cel mai mare partener al nostru. Beneficiile economice sunt clare. Raportul întocmit de Copenhagen Economics a concluzionat că eliminarea bilaterală a tarifelor și reducerea barierelor netarifare ar aduce beneficii atât agenților economici, cât și consumatorilor și ar contribui la bunăstarea economică cu 33 de miliarde de euro pentru UE și 18 miliarde de euro pentru Japonia.

Lansarea potențială a negocierilor privind un acord de liber schimb (ALS) a fost susținută de către Consiliu, atâta timp cât Japonia ar fi dispusă să abordeze barierele netarifare privind accesul pe piață și restricțiile privind achizițiile publice. Aș dori să reiterez faptul că barierele netarifare și achizițiile publice sunt domenii cruciale pentru agenții economici europeni, domenii în care Japonia trebuie să facă concesii semnificative.

Desigur, Parlamentul European îi solicită Comisiei să fie pe deplin transparentă în toate negocierile și să ni se furnizeze în timp util evaluările impactului sectorial. În plus, noi vom sprijini măsurile bilaterale de salvgardare, ca și în cazul ALS cu Coreea de Sud, pentru a evita cauzarea unor prejudicii serioase sectoarelor sensibile, cum ar fi industria auto, electronica, aviația și mașinăriile.

În concluzie, eu sunt ferm convins că a sosit momentul ca Parlamentul European să-și demonstreze sprijinul pentru un viitor acord de liber schimb între UE și Japonia, bazându-se pe crearea unui grup la nivel înalt, în special în urma dezastrului din martie 2011.

 
  
MPphoto
 

  David Martin, autor. – Dnă președintă, un acord de liber schimb UE-Japonia are în mod clar potențialul de a crea un număr semnificativ de locuri de muncă în Europa și de a aduce beneficii întreprinderilor europene, iar motivul acestui acord este faptul că penetrarea UE pe piața japoneză este în prezent extrem de modestă în comparație cu exporturile UE în alte zone.

Practic, în conformitate cu OCDE, prezența noastră pe piața din Japonia este printre cele mai scăzute, iar motivul acestei prezențe scăzute a fost indicat de către colegii mei. Problema nu o reprezintă barierele tarifare ridicate, acestea fiind relativ mici, ci mai degrabă barierele netarifare, inclusiv complicațiile de reglementare, problemele în ceea ce privește recunoașterea reciprocă, accesul limitat la contractele de achiziții publice și așa mai departe.

Întrebarea de milioane de dolari atât pentru Comisie, cât și pentru acest Parlament este dacă să insiste ca Japonia să continue să progreseze în ceea ce privește abordarea acestor bariere netarifare înainte de a deschide negocierile sau să deschidem negocierile în speranța că, prin acest lucru, vom încuraja Japonia să își reducă barierele netarifare. Nu este ușor să găsim răspunsul la această întrebare.

Cu toate acestea, cred că previziunile sunt bune, pentru că Japonia dorește să abordeze barierele netarifare. Primul-ministru japonez a cerut o politică pentru o „Japonie deschisă”, iar acest lucru se datorează parțial faptului că acesta recunoaște că industria japoneză devine ineficientă în mediul său actual. Se mai datorează, desigur, parțial și din cauza impactului anticipat al acordului de liber schimb cu Coreea de Sud asupra exporturilor japoneze, dar cred că, în plus, acest lucru reflectă recunoașterea experienței limitate a Japoniei în ceea ce privește deschiderea pieței sale.

Companiile europene au avut un acces îmbunătățit la telecomunicații, producția auto, comerțul cu amănuntul și sectorul de asigurări din Japonia, iar acest lucru nu a afectat economia japoneză, ci a încurajat, de fapt, inovarea și dezvoltarea în Japonia. Așa că eu cred că previziunile sunt pozitive.

Având în vedere toate acestea, grupul meu consideră că încă mai trebuie ca Japonia să dea dovadă de puțin mai multă disponibilitate înainte să anunțăm deschiderea negocierilor pentru liberul schimb. Noi nu suntem împotriva unui acord de liber schimb, dar credem că Japonia trebuie să facă ceva mai mult pentru a dovedi faptul că prim-ministrul japonez poate face ceea ce spune.

 
  
MPphoto
 

  Karel De Gucht, membru al Comisiei. – Dnă președintă, tsunami-ul și cutremurul care au lovit Japonia în luna martie au constituit o tragedie majoră. Capacitatea de recuperare a poporului japonez ne asigură că Japonia va fi capabilă să depășească această tragedie și să iasă din aceasta mai puternică decât înainte. Ajutorul oferit și solidaritatea exprimată de UE va avea, de asemenea, un rol important în realizarea acestei recuperări.

Această tragedie a venit cu câteva luni înaintea unei reuniuni la nivel înalt foarte importantă între UE și Japonia, programată pentru 28 mai 2011, care este pregătită pentru a defini direcția relației noastre pentru anii următori.

După cum știți, anterioara reuniune la nivel înalt UE-Japonia din luna aprilie a anului trecut a stabilit un grup comun la nivel înalt, compus din înalți funcționari, care trebuie să identifice opțiunile pentru consolidarea cuprinzătoare a tuturor aspectelor legate de relația UE-Japonia, în domeniul cooperării politice, economice și sectoriale. În aceea ce privește comerțul, grupul la nivel înalt a analizat modalitățile de consolidare și de integrare a relațiilor economice, abordând toate aspectele de interes pentru ambele părți. Acestea includ tarifele, măsurile netarifare, investițiile și achizițiile publice.

Din partea Japoniei, opțiunea preferată declarată în mod clar este de a începe negocierile privind un acord de liber schimb care să includă tarife preferențiale. Cu toate acestea, în ceea ce privește UE, un acord care se concentrează asupra tarifelor nu ar fi suficient, cu siguranță. Într-adevăr, problema în ceea ce privește Japonia nu o reprezintă chiar atât de mult tarifele, ci faptul că exportatorii și investitorii europeni încă se confruntă cu tot felul de bariere netarifare. Astfel de exemple tipice includ procese greoaie de omologare pentru echipamente medicale și anumite produse alimentare, precum și lipsa de convergență cu standardele recunoscute la nivel internațional pentru piese și componente auto.

Barierele în aceste domenii au fost prezente pe piața japoneză de zeci de ani. Am ridicat aceste probleme în cadrul diverselor dialoguri bilaterale dintre Japonia și UE pe parcursul ultimilor ani, dar au fost înregistrate puține progrese până în prezent.

Având în vedere aceste lucruri, am avea nevoie de un acord care să abordeze, de asemenea, barierele netarifare, să sporească accesul pe piață pentru investiții și să deschidă piața achizițiilor publice din Japonia.

Accentul discuțiilor comerciale ale grupului la nivel înalt s-a pus pe explorarea modului de a realiza progrese cu privire la aceste aspecte. S-a făcut astfel un anumit progres într-un număr limitat de măsuri netarifare dintr-o listă identificată de UE, și anume, trei din 27, dar pentru majoritatea măsurilor netarifare de pe listă, suntem de părere că Japonia nu a reușit să prezinte o foaie de parcurs credibilă, care să demonstreze modul în care ar trebui rezolvate problemele. Așadar, în opinia Comisiei, ceea ce a fost realizat în cadrul grupului la nivel înalt nu oferă, în acest stadiu, mai mult decât o bază bună pentru discuții ulterioare.

La 25 martie 2011, Consiliul European a reiterat importanța strategică a relației UE-Japonia, confirmând faptul că „viitoarea reuniune la nivel înalt trebuie să fie folosită pentru a consolida această relație și a progresa în ceea privește planul nostru comun”. În acest sens, condițiile pentru un acord de liber schimb de succes ar trebui să fie explorate pe baza faptului că Japonia își poate demonstra disponibilitatea de a aborda, printre altele, barierele netarifare și restricțiile privind achizițiile publice.

Discuțiile cu Japonia sunt încă în curs de desfășurare. Săptămâna trecută, m-am întâlnit cu ministrul de externe Matsumoto tocmai pentru a discuta despre această chestiune. În opinia mea, încă nu este clar cât de departe putem progresa în perioada limitată dinaintea reuniunii la nivel înalt UE-Japonia, cu privire la îndeplinirea condițiilor Consiliului. Sunt necesare în special eforturi suplimentare pentru a se ajunge la un nivel comun de ambiție privind acordul asupra conținutului negocierii, precum și un rezultat ambițios, dar realist.

Acest lucru ar putea fi obținut printr-un așa-numit exercițiu de „analizare”, care ar putea avea loc după reuniunea la nivel înalt. Odată realizat acesta, vom examina rezultatele și vom decide dacă se vor lansa sau nu negocierile.

Pe partea comercială și economică, nivelul de ambiție ar trebui să includă cel puțin următoarele: scutire de 100 % de taxe vamale și cote pentru toate mărfurile; o foaie de parcurs robustă și credibilă pentru eliminarea unei mulțimi critice de măsuri netarifare; un regim deschis de investiții pentru a atinge niveluri de investiții străine directe în Japonia comparabile cu cele din alte țări ale OCDE; precum și o piață de achiziții publice guvernamentale cu un nivel de deschidere asemănător celor ale țărilor UE la toate nivelurile de guvernare.

Trebuie să menționez și faptul că, în cazul în care liderii reuniunii la nivel înalt decid să meargă mai departe cu posibilitatea unui cadru bilateral legal cuprinzător, acest lucru ar trebui să includă atât relațiile comerciale și investiționale, cât și relațiile politice și cooperarea.

Această abordare cuprinzătoare, care să cuprindă toate relațiile bilaterale, politice și economice într-un mod echilibrat, este necesară pentru a ne atinge obiectivele și ambițiile noastre în ceea ce privește un parteneriat strategic mai profund.

Ne aflăm, într-adevăr, într-o etapă crucială a relațiilor noastre economice cu Japonia și mai rămân încă probleme de clarificat. Prin urmare, salut această dezbatere și aștept cu nerăbdare să aud opiniile dumneavoastră cu privire la forma pe care ar trebui să o dăm acestei relații în anii următori.

 
  
MPphoto
 

  Daniel Caspary, în numele Grupului PPE.(DE) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, aș dori să îmi exprim sincerele mele mulțumiri dlui comisar, pentru că ne-a oferit o imagine de ansamblu a situației actuale a relațiilor comerciale dintre Uniunea Europeană și Japonia.

Din păcate, am impresia că situația în ceea ce privește aceste relații comerciale s-a îmbunătățit foarte puțin în ultimii doi ani. Ați menționat reuniunea la nivel înalt din 2009 și dialogul la nivel înalt și am impresia că până în prezent, în aceste discuții nu am reușit să obținem niciun acces suplimentar evident pe piață pentru societățile europene în Japonia.

Acum, cum prima inițiativă, și anume, acest dialog la nivel înalt, nu a avut succes, eu sunt foarte preocupat de faptul că grija noastră principală nu este problema legată de modul în care putem obține, probabil, un succes tangibil în acest dialog la nivel înalt, ci că luăm deja în considerare dacă nu ar trebui să negociem cumva un acord de liber schimb.

Îmi pot bine imagina că un acord de liber schimb cu Japonia ar avea sens, dar înainte de a intra în astfel de negocieri, nu cerem prea mult dacă așteptăm mai întâi rezultatele de la instrumentul actual, și anume acest dialog la nivel înalt. Vreau să fiu foarte deschis cu privire la acest aspect și nu o spun pentru a compromite negocierile cu Japonia, ci pentru că aș dori cu adevărat să văd dacă Japonia are intenții serioase cu privire la intensificarea relațiilor comerciale cu noi și la o deschidere reală a piețelor sale, precum și a atitudinii față de produsele noastre.

Aș fi foarte interesat - din păcate, dle comisar, nu ați menționat deloc acest lucru până acum - de modul în care intenționați să implicați Parlamentul European în emiterea mandatului. Am impresia că vom avea multe de spus pe această temă legată de Japonia. În ceea ce privește negocierile cu India, Canada și cu Coreea, noi, ca Parlament, am fost în mod repetat critici asupra faptului că, în opinia noastră, au fost stabilite priorități greșite într-o anumită măsură în cadrul negocierilor și, prin urmare, ar fi foarte util dacă ați implica foarte mult Parlamentul în această problemă încă de la emiterea mandatului.

 
  
MPphoto
 

  Gianluca Susta, în numele Grupului S&D.(IT) Dnă președintă, dle comisar, doamnelor și domnilor, solicitarea Consiliului European de a deschide negocierile cu Japonia privind încheierea unui acord de liber schimb trebuie să fie evaluată foarte atent. Apreciem, așadar, prudența cu care comisarul a abordat această problemă și invităm Parlamentul în ansamblu să urmeze această abordare care a inspirat propunerea de rezoluție a grupului nostru.

Noul Guvern nipon și-a demonstrat, cel puțin verbal, dorința de a-și deschide piața, una dintre cele mai închise piețe din lumea dezvoltată. Această atitudine pozitivă trebuie verificată în practică, în special în ceea ce privește cele 27 de bariere netarifare identificate de Uniunea Europeană, care trebuie să fie reduse astfel încât să putem deschide negocierile cu Japonia și să le transformăm într-una dintre prioritățile politicii noastre comerciale. Noi credem că îmbunătățirea acestor relații poate contribui la creșterea competitivității Europei, deoarece Japonia reprezintă 9 % din PIB-ul mondial, iar însumat cu al nostru se ridică la peste 35 %.

Cu toate acestea, în prezent, nu putem adopta rezoluții fără a supune deschiderea negocierilor pentru acordul de liber schimb unor condiții specifice, obligatorii și verificabile; și anume, că va exista o reciprocitate autentică și o evaluare corespunzătoare a impactului.

În primul rând, ne privește politica protecționistă a Japoniei în sectorul automobilelor, pentru că există un dezechilibru între exporturi și importuri. În al doilea rând, dorim să se ridice problema barierelor netarifare. Vorbesc despre o serie întreagă de standarde, de la măsurile sanitare și fitosanitare la standardele tehnice - în special în sectorul agricol și industria auto - la normele privind subvențiile la export, controalele vamale și factorii care permit contrafacerile, precum și comerțul triunghiular cu China și Coreea.

Doamnelor și domnilor, în concluzie, cerem ca înainte ca Europa să se declare dispusă să deschidă negocieri privind încheierea unui acord de liber schimb, să definească cu hotărâre interesul comunitar pe care intenționează să-l apere și să specifice domeniile în care se va solicita reciprocitate din partea Japoniei. Sperăm că aceste observații ale noastre vor fi adoptate de către Comisie.

 
  
MPphoto
 

  Kristiina Ojuland, în numele Grupului ALDE. – Dnă președintă, în decembrie anul trecut, am vizitat Japonia, iar una dintre preocupările ridicate în mod repetat de către oficialii japonezi a fost cea a ritmului lent în care progresează relațiile comerciale dintre Uniunea Europeană și Japonia. Știm cu toții că, spre deosebire de alți parteneri ai UE din Orientul Îndepărtat, cu Japonia împărtășim valorile comune ale democrației, drepturilor omului și economiei de piață liberalizată, ceea ce face din această țară un partener mai natural pentru Uniunea Europeană.

La ce de-a 19-a reuniune la nivel înalt UE-Japonia din luna aprilie a anului trecut, s-a convenit să se stabilească un grup comun la nivel înalt care să analizeze progresele înregistrate în relațiile UE-Japonia până în prezent și să elaboreze sugestii pentru eficientizarea activităților noastre curente. S-a subliniat, de asemenea, importanța de a continua să se lucreze asupra problemelor netarifare în contextul grupului comun la nivel înalt și sper ca aceste acorduri să poată fi puse în practică cât mai curând posibil.

Aș dori să pledez în favoarea unor măsuri rapide și concrete pentru a atenua barierele netarifare, în scopul de a liberaliza relațiile comerciale UE-Japonia. Ambele piețe ar avea de câștigat foarte mult în urma intensificării relațiilor comerciale dintre UE și Japonia, având în vedere în special inovarea și tehnologiile. Aș saluta, de asemenea, continuarea cooperării privind aspectele legate de securitatea cibernetică.

Sper să ne putem îmbunătăți relațiile comerciale cu Japonia și aștept cu nerăbdare viitoarele progrese din cadrul acestor relații.

 
  
MPphoto
 

  Keith Taylor, în numele Grupului Verts/ALE. – Dnă președintă, se recomandă revizuirea regimurilor comerciale pe care le avem cu alte țări și este destul de ușor de înțeles faptul că Japonia vede ALS ca fiind deosebit de atractiv în ceea ce privește recentul acord de liber schimb cu Coreea.

Există o mulțime de aspecte pe care le putem sprijini prin rezoluția PPE-ALDE-ECR, dar eu cred că ei fac o greșeală atunci când „sprijină cu fermitate” un acord de liber schimb. Citez direct din alineatul (2). Cred că acesta este un sprijin prematur atunci când nu avem evaluări ale impactului efectelor sociale și de mediu ale unui acord de liber schimb. Acestea estimează răspunsul înainte de a identifica efectele punerii în aplicare a soluției. Au comentat mulți cu privire la barierele netarifare și la efortul care încă trebuie depus de către grupul la nivel înalt. Cred că este nevoie de un pas pozitiv înainte.

Atunci când avem în vedere importanța Japoniei ca partener comercial, cu un comerț bilateral cu UE care ajunge la 120 de miliarde de euro pe an, Uniunea Europeană fiind al treilea partener comercial pentru Japonia, precum și al doilea investitor din Japonia, cred că ne dăm seama că orice acord bilateral prezintă riscul de a submina acordurile multilaterale cu restul lumii și în special cu țările în curs de dezvoltare. Așadar, eu cred că trebuie să fie revizuit sprijinul puternic necondiționat acordat unui ALS.

În final, aș dori să spun că, deși avem toată simpatia pentru Japonia, politicile comerciale viitoare nu se pot pleca, pur și simplu, de la cine a suferit cel mai recent dezastru natural.

 
  
MPphoto
 

  Helmut Scholz, în numele Grupului GUE/NGL.(DE) Dnă președintă, dle comisar, doar un singur subiect ar trebui să fie în centrul atenției la sfârșitul acestei luni, când are loc reuniunea la nivel înalt dintre Uniunea Europeană și Japonia: dezastrul care a devastat oamenii din Japonia ca urmare cutremurelor, a tsunami-ului și a contaminării radioactive continue, precum și rolul concret care poate fi jucat de UE, statele sale membre și cetățenii acestora pentru a-i ajuta să facă față problemelor rezultate pe termen scurt, mediu și lung. De aceea, doresc încă o dată să-mi exprim compasiunea mea cea mai profundă pentru poporul japonez.

Trebuie să extindem imediat oferte de parteneriat și ajutor pentru a depăși acest dezastru, în special din perspectiva dezbaterii pe care tocmai am avut-o cu privire la Pakistan. Reuniunea la nivel înalt trebuie să producă decizii concrete, în special în ceea ce privește cooperarea pentru curățarea zonelor contaminate și cercetarea și dezvoltarea comună în domeniul energiei regenerabile.

Posibila dezvoltare a relațiilor noastre comerciale și a cooperării economice prin intermediul unui acord corespunzător nu ar trebui să fie doar un răspuns la accidentul nuclear. Din acest motiv, negocierile nu ar trebui să înceapă prea în grabă, ci ar trebui să fie examinate cu grija cuvenită, acordând o atenție deosebită diferitelor tradiții și stilului de viață.

Având în vedere dimensiunea și puterea celor două economii, trebuie acordată o atenție deosebită în momentul aprobării unui acord comercial global bilateral. Au fost ridicate multe probleme, inclusiv drepturile de proprietate intelectuală și achizițiile publice, iar investițiile de capital au redus sfera de acțiune politică de ambele părți. De aceea sunt necesare evaluările ale impactului pe termen lung în ceea ce privește capitolele și aspectele relevante ale oricărei cooperări la nivelul politicii economice și comerciale convenite în viitor între cele 27 de state membre ale UE și Japonia. Din acest motiv, trebuie consultat și Parlamentul European, în calitate de autoritate de codecizie, precum și publicul larg.

 
  
MPphoto
 

  William (The Earl of) Dartmouth, în numele Grupului EFD. – Dnă președintă, mai toți cunosc, însă mulți nu știu că, la scurt timp după ce o țară devine membră a UE, toate acordurile sale comerciale sunt negociate de către Comisie și în special de comisarul pentru comerț al UE. În cadrul acestui acord, trebuie satisfăcute interesele tuturor celor 27 de state membre, ceea ce înseamnă că, în practică, acest lucru nu se va întâmpla, desigur.

În consecință, un acord comercial negociat de UE este posibil să fie mai puțin benefic pentru un stat membru, și aș spune Marea Britanie în special, decât dacă statul membru și-ar fi negociat acordul de unul singur.

Acum, motivul pentru toate acestea este că UE este un bloc comercial mare și datorită acestei influențe, UE este în măsură să negocieze un tratat comercial care nu ar fi deschis pentru negociere cu un stat membru pe cont propriu. Dar ce vedem aici? Negocierile pentru tratatul comercial dintre UE și Japonia nici nu au început în mod corespunzător, așa cum a declarat comisarul. Între timp, economia relativ mică, dar dinamică a Elveției are deja un tratat privind comerțul cu Japonia și l-a avut din 2009.

Încă o dată, aceasta este o dovadă în plus că Regatului Unit și altor state membre care contribuie le-ar fi mult mai bine fără invenția birocratică a Uniunii Europene.

 
  
MPphoto
 

  Franz Obermayr (NI).(DE) Dnă președintă, în anul 2009, UE și Japonia au produs între ele mai mult de un sfert din producția economică mondială, reprezentând peste 20 % din schimburile comerciale mondiale, motiv pentru care un acord bine conceput de liber schimb cu Japonia are o importanță cheie pentru UE. Există sinergii care pot fi exploatate, precum și provocări comune, cum ar fi concurența cu China și asigurarea accesului la materii prime.

Cu toate acestea, în acest acord sunt importante și clauzele de salvgardare bilaterale. Mă gândesc la sectoarele economice sensibile, cum ar fi sectorul auto, electronica, industriile aerospațială și de inginerie mecanică. Sunt sigur că Japonia poate și va fi un partener corect și de încredere.

Ideea este că, oricât ar fi de importantă Japonia ca partener comercial, cetățenii europeni trebuie să fie protejați de orice risc prezentat de produsele contaminate radioactiv.

 
  
MPphoto
 

  Jörg Leichtfried (S&D).(DE) Dnă președintă, dle De Gucht, doamnelor și domnilor, poate părea un mod neobișnuit de a deschide un discurs în Parlamentul European, dar trebuie să recunosc că nu sunt sigur că acesta este momentul potrivit pentru a încheia un acord comercial cu Japonia sau dacă un astfel de acord mai este recomandabil cu adevărat.

Există trei motive pentru incertitudinea mea. Prima întrebare este dacă subminăm sau nu, de fapt, încercarea noastră de a stabili un acord multilateral prin convenirea unui număr mare de acorduri de comerț exterior cu parteneri comerciali extrem de semnificativi. Nu suntem în pericolul de a ne concentra prea mult pe încheierea de acorduri individuale, care ne pot împiedica să urmăm un sistem multilateral revigorat în mod adecvat și suficient?

În al doilea rând, până în prezent, nu am avut impresia că Japonia ar fi dispusă să ajungă la o înțelegere în ceea ce privește protecționismul pieței și barierele comerciale netarifare. Lucrurile ar fi trebui să fie puse în mișcare deja, în caz contrar întregul acord este în pericol de a fi prea unilateral.

Cea de-a treia întrebare este: care sunt consecințele? Eu nu intenționez să judec dacă acest lucru este bun sau rău pentru noi în analiza finală. Cu toate acestea, aș dori să știu dinainte modul în care vor fi evaluate consecințele sociale și cum se prezintă lucrurile din perspectiva mediului sau a pieței forței de muncă. Acestea sunt probleme care nu cred că au fost clarificate în totalitate. Cu siguranță, aceste întrebări ar fi fost mai bine evaluate și cercetate în prealabil.

Așa cum au subliniat unii dintre colegii mei deputați, dacă ar fi clarificate aceste puncte, Comisia ar fi îndemnată să consulte Parlamentul European atunci când eliberează un mandat. Acest lucru ar evita multe dintre dificultățile întâmpinate cu alte acorduri comerciale din cauză că noi nu am fost consultați Eu aș saluta o astfel de procedură pentru toate acordurile comerciale viitoare.

 
  
MPphoto
 

  Reinhard Bütikofer (Verts/ALE).(DE) Dnă președintă, dle comisar, doamnelor și domnilor, s-ar părea că unele grupuri sunt foarte sigure că este bine pentru noi acum să căutăm un acord de liber schimb foarte ambițios cu Japonia. După cum ați auzit, grupul meu nu este atât de sigur. Eu însumi sunt foarte bucuros de această poziție, deoarece cred că prin consolidarea cooperării în domeniul comerțului putem ajuta la generarea unui nou dinamism economic în Japonia, în urma dezastrului care a lovit țara.

Cu toate acestea, există unele întrebări fundamentale care sunt inevitabile. Nu am de gând să repet ceea ce s-a spus despre necesitatea de a prezice consecințele în domeniul bilateral sau despre faptul că ar trebui să evităm greșeala de a defini mai întâi prioritățile liberului schimb și după aceea să modelăm politica industrială europeană în funcție de acestea ca o variabilă dependentă sau că problema legată de a aduce o contribuție la dezvoltarea durabilă trebuie să fie luată în considerare.

Eu aș dori să subliniez altceva: eu cred că efectele pe care le-ar avea un astfel de acord de liber schimb între doi dintre giganții comerțului internațional asupra întregii structuri a comerțului global trebuie să fie discutate mai în detaliu decât a fost cazul până acum. Când doi astfel de mamuți ai sectorului schimburilor comerciale intră în negocieri privind un acord de liber schimb, atunci aceasta nu este doar o simplă chestiune bilaterală. Până în prezent, nu a existat niciun acord de liber schimb între două superputeri economice, așa că acesta ar fi primul. Dar ce înseamnă acest lucru? Care este perspectiva strategică? Ce efect va avea?

Nu este suficient să spunem pur și simplu că vrem comerț multilateral, iar dacă nu-l obținem, atunci vom rămâne cu dimensiunea bilaterală a liberului schimb și vom aștepta să vedem ce se întâmplă. De asemenea, trebuie să clarificăm implicațiile pentru publicul european, motivul pentru care implicarea Parlamentului în emiterea mandatului, după cum s-a solicitat de mai mulți dintre colegii mei deputați, trebuie să se afle în centrul acțiunii.

 
  
MPphoto
 

  George Sabin Cutaș (S&D). - Economia Uniunii Europene și a Japoniei însumează 35 % din produsul intern brut mondial. Eu cred că un Acord comercial de liber schimb între aceste două puteri economice ar putea aduce ambelor beneficii, însă este mai întâi nevoie de eliminarea dificultăților care stau la baza și, practic, în calea pregătirii unui acord cu adevărat profitabil pentru ambele părți.

Piața japoneză este în prezent supusă unor bariere, așa cum au spus și colegii mei, unor bariere non - tarifare ce limitează accesul importurilor, afectând în ansamblul lor schimburile comerciale și investițiile. În cadrul negocierilor conduse de Comisia Europeană, aceasta trebuie să urmărească atât promovarea unei politici de reglementare mai transparente, care să transmită companiilor europene să înțeleagă pe deplin regulile de realizare a activității comerciale cu parteneri japonezi, precum și liberalizarea accesului la achizițiile publice. Și, în final, consider că se impune realizarea unui studiu de impact, care să analizeze efectele unui eventual acord, în special în zona industriilor europene vulnerabile, cum ar fi industria auto, electronică și cea aeronautică.

 
  
MPphoto
 

  Jaroslav Paška (EFD).(SK) Dnă președintă, dle comisar, Japonia împarte multe interese comune cu Uniunea Europeană, care nu se limitează la aspectele politice, ci se extind și la cooperarea economică și cooperarea comercială.

Deși atât Japonia, cât și Uniunea Europeană sunt economii mature, cooperarea lor comercială nu a reușit să exploateze oportunitățile oferite de influența lor economică. Pe lângă atribuții, creșterea eficacității cooperării comerciale este împiedicată de numeroasele obstacole pe care le-a pus Japonia în modul de standardizare și accesul la achizițiile publice și contractele guvernamentale. Deși eu cred că este în interesul nostru să îmbunătățim cooperarea comercială cu Japonia, trebuie să ne străduim să facem obținem o cooperare corectă, deschisă, echilibrată și benefică pentru ambele părți. Aș dori, prin urmare, să îmi exprim sprijinul meu pentru Comisia Europeană în urmărirea acestui obiectiv.

 
  
MPphoto
 

  Karel De Gucht, membru al Comisiei – Dnă președintă, aș dori să evidențiez doar două puncte. În primul rând, relația dintre acordurile bilaterale și cele multilaterale. Unii deputați au avansat ideea că trebuie să ne concentrăm asupra acordurilor multilaterale, mai degrabă decât asupra celor bilaterale. Asta facem! După cum știți, negocierile multilaterale pentru Runda de la Doha se află într-o situație disperată, iar noi suntem singurul bloc comercial mare care a făcut recent propuneri pentru a încerca să elimine diferențele dintre țările dezvoltate și economiile emergente cu privire la sectoarele industriale. Dar în timp ce noi ne concentrăm cu adevărat pe aspectele multilaterale ale comerțului, pe de altă parte, nu trebuie să neglijăm toate relațiile noastre bilaterale cu partenerii comerciali importanți.

În al doilea rând, în ceea ce privește Japonia, așa cum mulți dintre dumneavoastră au spus, situația este cu adevărat una tip „oul sau găina”. Dumneavoastră ați începe negocierile și apoi să sperați că în cursul acestora puteți rezolva barierele netarifare care au fost valabile mai mulți ani sau mai degrabă ați încerca să scăpați de cea mai mare parte a barierelor netarifare ca o condiție prealabilă pentru negocierile privind acordul de liber schimb? Cred că, într-o anumită măsură, avem nevoie de acea condiționare, pentru că adevărata problemă cu Japonia nu o reprezintă atât de mult tarifele. Desigur, ideea ar fi să se elimine 100 % tarifele care în mod normal nu ar trebui să existe într-o economie în dezvoltare sau emergentă. Adevărata problemă este legată de barierele netarifare. Noi am propus o lista de 27 de bariere netarifare pe care noi le considerăm cruciale pentru relațiile noastre comerciale, dar în numai trei cazuri din cele 27 există acum o soluție disponibilă care pare a fi acceptabilă.

Japonezii susțin că dețin soluții și pentru restul, dar noi nu putem vedea o soluție în propunerile pe care ni le-au făcut.

Așa că noi credem că avem nevoie de un exercițiu de definire a domeniului de aplicare astfel încât să știm și noi despre ce vorbim. Sper că, în cursul acestui exercițiu, putem scăpa de multe din barierele netarifare și că acest lucru va crea climatul potrivit ca să trecem la negocierile reale de liber schimb cu Japonia. Așa vedem noi lucrurile. Le vedem, cel puțin parțial, ca pe o condiție prealabilă pe care ar trebui să o susținem.

 
  
MPphoto
 

  Președinta. – Am primit patru propuneri de rezoluție(1) depuse în conformitate cu articolul 115 alineatul (5) din Regulamentul de procedură.

Dezbaterea a fost închisă.

Votarea va avea loc miercuri, 11 mai 2011.

Declarații scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

 
  
MPphoto
 
 

  Artur Zasada (PPE), în scris.(PL) Cred că o apropiere în domeniul aeronauticii va crea o oportunitate uriașă pentru economia europeană și cea japoneză. Industria aeronautică europeană a fost mult timp principalul furnizor de tehnologie civilă și militară de pe piața internațională. Japonia realizează, de asemenea, studii de soluții avansate pentru aviația generală, precum și pentru transportul de călători și de marfă. Se estimează că transportul de pasageri și mărfuri pe cale aeriană va fi unul dintre domeniile care vor înregistra cea mai rapidă creștere în următoarele decenii. Este adevărat că avem deja exemple de cooperare între parteneri din Uniunea Europeană și Japonia, incluzând elicopterul EC 145, conceput în comun de către Eurocopter și Kawasaki, dar potențialul de cooperare ar putea fi mult mai mare, în opinia mea. Fac apel să se întreprindă acțiuni pentru o cooperare europeană-japoneză rapidă în domeniul aeronauticii, la nivel de companie, precum și la nivel de unități de cercetare și dezvoltare.

 
  

(1) Vă rugăm să consultați procesul-verbal.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate