Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2010/0348(COD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

A7-0090/2011

Dezbateri :

Voturi :

PV 11/05/2011 - 5.5
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2011)0212

Dezbateri
Miercuri, 11 mai 2011 - Strasbourg Ediţie JO

6. Explicații privind votul
Înregistrare video a intervenţiilor
PV
  

Explicații orale privind votul

 
  
  

Recomandare pentru a doua lectură: Toine Manders (A7-0086/2011

 
  
MPphoto
 

  Francesco De Angelis (S&D).(IT) Dle președinte, am votat în favoarea raportului privind etichetarea produselor textile deoarece cred că Europa poate și trebuie să facă mai multe pentru a susține întreprinderile din această industrie. Propunerea formulată de Comisie a fost exclusiv tehnică și a avut drept scop simplificarea prevederilor actuale privind etichetarea.

Cu toate acestea, Parlamentul a obținut două rezultate semnificative. În primul rând, produsele textile care includ componente non-textile de origine animală, precum blana și pielea, trebuie să prezinte aceste informații pe etichetă, astfel încât consumatorii să poată lua decizii în deplină cunoștință de cauză. În al doilea rând, până în 2013, Comisia Europeană trebuie să prezinte un studiu de impact privind introducerea etichetării, care să arate în mod clar ce obiecte de îmbrăcăminte sunt produse în Europa și care sunt produse în afara Europei. Acest obiectiv reprezintă un aspect important pentru competitivitatea produselor textile europene în Europa și în întreaga lume.

 
  
MPphoto
 

  Morten Løkkegaard (ALDE).(DA) Dle președinte, doresc să îl felicit pe dl Manders pentru că a reușit să elaboreze această propunere. Ea s-a dovedit a fi mult mai complicată decât părea la început. Mă bucur că am reușit să ajungem la un acord privind acest regulament de etichetare a produselor textile, care va consolida competitivitatea industriei textile și îi va ajuta pe consumatori, oferindu-le o gamă mult mai amplă de produse noi și inovatoare. Acesta este un compromis bun, care cred că va fi acceptat și de către Consiliu.

Pe parcursul acestui proces, nu mi-am ascuns scepticismul cu privire la introducerea etichetării privind originea. Mă bucur, deci, că am ajuns la un acord asupra unui text care îi solicită Comisiei să analizeze necesitatea etichetării privind originea. Astfel, acordul nu va conduce la introducerea etichetării obligatorii privind originea. Nu voi putea vota în favoarea unui regulament care obligă întreprinderile să realizeze această etichetare a țării de origine. Știu că și Consiliul are aceeași părere. Din păcate, dezbaterea de ieri a evidențiat faptul că dl comisar Tajani nu este de aceeași părere. Dacă nu reușim să evităm această măsură, mă voi vedea nevoit să o combat.

 
  
MPphoto
 

  Alfredo Antoniozzi (PPE).(IT) Dle președinte, propunerea de regulament asupra căreia trebuie să votăm are, fără îndoială, meritul de a combina, într-un singur text, întreaga legislație existentă privind produsele textile. Acest regulament va permite simplificarea și îmbunătățirea cadrului de reglementare existent cu privire la dezvoltarea și utilizarea de noi fibre, precum și susținerea dezvoltării de produse inovatoare și încurajarea inovațiilor în sectorul textilelor și al obiectelor de îmbrăcăminte.

Am salutat faptul că dl Manders a ținut cont și de alte aspecte, precum reducerea sarcinii administrative a statelor membre, ca urmare a transpunerii, în legislația națională, a adaptărilor tehnice impuse de adăugarea de noi nume de fibre textile la lista armonizată. Deși sunt de părere că am fi putut merge mai departe, introducând un articol care să reglementeze în mod explicit indicarea originii produselor textile, am votat în favoarea propunerii de regulament.

 
  
MPphoto
 

  Cristiana Muscardini (PPE).(IT) Dle președinte, acest regulament este vital pentru industria textilă europeană, deoarece el garantează o piață liberă, în conformitate cu normele care împiedică neregulile și practicile ilegale din trecut. Dorim să evidențiem în mod favorabil decizia instituțiilor de a saluta această propunere și de a analiza problema trasabilității și a originii produselor, pentru a asigura o informare corectă a consumatorilor europeni, deși perioadele de timp stabilite sunt prea mari. În final, obiectivul este acela de a-i proteja pe consumatori.

Aș dori să subliniez faptul că, deși Parlamentul a votat, cu o mare majoritate, în luna octombrie, în favoarea propunerii de regulament referitor la indicarea țării de origine a anumitor produse, inclusiv a produselor textile, importate din țările terțe, până în prezent, Consiliul nu a deschis negocieri sau discuții cu Parlamentul, nici măcar la nivel neoficial. Doresc să-i mulțumesc Președinției ungare pentru că a inclus această problemă pe lista sa de priorități, însă, totodată, aș dori să solicit accelerarea dezbaterii, fiindcă altfel există, de exemplu, pericolul să le oferim protecție consumatorilor europeni în ceea ce privește alimentele, dar nu și în ceea ce privește fabricația produselor.

 
  
MPphoto
 

  Paolo Bartolozzi (PPE).(IT) Dle președinte, raportul referitor la etichetarea produselor textile, pe care l-am aprobat astăzi, marchează un pas important în direcția simplificării legislației în beneficiul clienților și al tuturor producătorilor europeni care lucrează în acest sector. Grație acestui regulament, adoptăm noi reglementări privind etichetarea în industria textilă, ne concentrăm tot mai mult pe inovarea în acest sector și pe accelerarea integrării legislației europene, pentru a putea beneficia în siguranță de produse inovatoare.

Textul propune, de fapt, combinarea celor trei directive privind etichetarea compoziției fibroase într-un singur regulament european, simplificând cadrul de reglementare existent și îmbunătățind transparența procedurilor. Prin urmare, trebuie să aplaudăm rezultatul pozitiv obținut astăzi în ceea ce privește protecția producției europene. Totodată, trebuie să menționăm problema indicării țării de origine. Sperăm că se vor putea înregistra în curând progrese, prin aprobarea documentelor legislative care să reglementeze indicarea originii și în acest sector.

 
  
MPphoto
 

  Peter Jahr (PPE).(DE) Dle președinte, din punctul meu de vedere, raportul încearcă să rezolve două probleme majore. În primul rând, scopul constă în promovarea inovării. Aceasta înseamnă că procesul de introducere a unor noi denumiri de fibre textile în lista armonizată a denumirilor trebuie să devină mai transparent și mai puțin birocratic. În al doilea rând, trebuie îmbunătățit sistemul de etichetare privind originea. În acest sens, putem spune cu onestitate că acest aspect încă nu a fost rezolvat definitiv și în mod satisfăcător. Doresc să subliniez că nu este vina raportorului. Situația se datorează pur și simplu opiniilor extrem de divergente ale membrilor Consiliului, pe care Comisia nu le-a putut reconcilia. Sper că vom lucra în continuare la această problemă, deoarece etichetarea privind originea devine tot mai importantă. Acesta este un drept al consumatorilor. Aș dori ca în Parlamentul European să se poarte în curând o discuție în această privință și aș dori ca și Comisia să depună o propunere.

 
  
MPphoto
 

  Licia Ronzulli (PPE).(IT) Dle președinte, calitate, etichetare și trasabilitate: acestea sunt instrumentele de protecție a consumatorului care garantează excelența produselor. Până astăzi, Europa era singura piață din lume fără legislație în acest domeniu, drept pentru care se afla în dezavantaj față de principalii săi parteneri comerciali.

Astăzi, Parlamentul European și-a făcut auzită vocea, adoptând un regulament care poate proteja excelența în industria textilă europeană. Producția și fabricația în interiorul UE au nevoie de protecție, mai ales într-o perioadă de criză economică precum cea prin care trecem actualmente. Am reușit, până acum, să beneficiem de recunoaștere prin cercetare și inovare, acestea garantând producerea unor fibre textile inovatoare.

Consumatorii nu vor mai fi expuși pericolului de a cumpăra fibre textile ce le pot afecta sănătatea fiindcă au fost tratate cu agenți chimici. Adoptarea acestui regulament garantează în final protecția adecvată a drepturilor a peste 500 de milioane de cetățeni europeni. Din acest moment, ei nu vor mai putea fi înșelați de etichete inexacte.

 
  
MPphoto
 

  Emma McClarkin (ECR). – Dle președinte, am votat astăzi asupra adăugării de noi produse textile și fibre și asupra problemelor legate de etichetare. Încă de la debutul acestui raport, am considerat că Parlamentul ar trebui să păstreze obiectul inițial al propunerii și că extinderea domeniului de aplicare nu este compatibilă cu scopul simplificării introducerii pe piață a unei noi fibre.

Mă îngrijorează existența unei clauze de revizuire, prin care i se solicită Comisiei să investigheze posibila introducere a unei serii de cerințe de etichetare cu valoare adăugată redusă și care ar împovăra în mod inacceptabil întreprinderile, mai ales pe cele mici și mijlocii. Mă refer la armonizarea etichetării dimensionale, la etichetarea socială și economică și, cel mai îngrijorător, la etichetarea cu identificare prin frecvență radio, care ar crește costurile suportate de întreprinderi și prețurile suportate de consumatori.

Totuși, acest raport mă determină să cred că unele prevederi ale acestui regulament vor schimba situația în bine, vor îmbunătăți procesul de aplicare pentru întreprinderi și vor spori protecția consumatorilor, mai ales în ceea ce privește etichetarea produselor de origine animală. Trebuie, însă, să avem grijă ca acest document legislativ să se refere la lumea reală, nu la o lume ideală, iar Parlamentul trebuie să se rezume, pe viitor, la domeniile sale de competență.

 
  
MPphoto
 

  Daniel Hannan (ECR). – Dle președinte, doresc să încep prin a vă spune că sper să vă adresați în continuare Parlamentului în limba dvs. maternă, care nu este cu nimic mai prejos de altă limbă din lume din punctul de vedere al realizărilor, diversității și vechimii sale.

Există momente când citirea listei de vot reprezintă un comentariu mai elocvent privind comportamentul și natura Parlamentului decât aproape orice alte cuvinte pe care le-aș putea rosti eu. Să ne uităm doar la subiectele câtorva dintre aceste rapoarte: indicarea sau marcarea care permite identificarea lotului din care face parte un produs alimentar; apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la unitățile de măsură; nivelul de zgomot admis și sistemul de evacuare al autovehiculelor; tractoarele agricole și forestiere pe roți, cu ecartament îngust; comenzile tractoarelor agricole sau forestiere pe roți; sistemul de frânare al tractoarelor agricole sau forestiere pe roți; postul de conducere și ușile și ferestrele tractoarelor agricole sau forestiere pe roți; dispozitive de protecție în caz de răsturnare, montate în partea din spate; accizele aplicate tutunului prelucrat; valorile nominale și specificațiile tehnice ale monedelor euro; denumirile fibrelor textile și etichetarea corespunzătoare a produselor textile și așa mai departe.

Aproape că nu există chestiune de importanță națională în care Parlamentul să nu-și fi exercitat influența, asemenea unei plante artificiale extrem de volubile, care obstrucționează pătrunderea luminii naturale și blochează dezvoltarea vegetației autohtone.

Dacă Parlamentul s-ar mulțumi să reglementeze chestiuni transfrontaliere, nu ar avea nimeni nicio problemă.

 
  
  

Raport: Gunnar Hökmark (A7-0151/2011)

 
  
MPphoto
 

  Jens Rohde (ALDE).(DA) Dle președinte, în timpul dezbaterii s-au spus multe despre raportul dlui Hökmark referitor la politica în domeniul spectrului de frecvențe radio. Recunosc că titlul nu este unul foarte pompos. Se pune, însă, problema dacă le putem oferi cetățenilor noștri conexiuni în bandă largă și sisteme ieftine de transmisie a datelor pe viitor. Voi spune foarte pe scurt că, în încercarea de a analiza viitorul, ne impresionează faptul că negociatorii și mai ales raportorul nostru au reușit să obțină o majoritate atât de amplă în favoarea raportului asupra căruia am votat astăzi. Acest rezultat s-a datorat unor competențe politice extrem de ridicate și doresc să îl felicit pe raportor, pe dl Hökmark.

 
  
MPphoto
 

  Peter Jahr (PPE).(DE) Dle președinte, frecvențele radio reprezintă o resursă foarte limitată și valoroasă a societății moderne. Prin urmare, coordonarea utilizării acestor frecvențe în mod eficient, la nivel european, este binevenită. Un acces mai larg la spectrul radio nu este important numai pentru întreprinderi, ci și pentru cetățenii Uniunii Europene. Din acest motiv, trebuie să avem grijă să ne asigurăm că această politică este dezvoltată în conformitate cu interesele economice, sociale și culturale. Mai ales, nu trebuie să permitem ca acest regulament să pericliteze transmisiunile fără cablu care se folosesc în Germania în teatrele regionale, la concertele rock și în biserici.

Aș dori, de asemenea, să invit Comisia să coopereze cu statele membre în acest domeniu și să nu intervină în atribuțiile naționale ale acestora.

 
  
  

Raport: Carlo Casini (A7-0173/2011)

 
  
MPphoto
 

  Morten Løkkegaard (ALDE).(DA) Dle președinte, în urma votului de astăzi asupra registrului lobbyiștilor, cred că trebuie menționat faptul că, în general, lobby-ul este un lucru bun. De fapt, aceasta este o componentă indispensabilă a procesului democratic. Fără lobby, cunoștințele, faptele și opiniile politicienilor cu privire la toate aspectele societății ar fi mult prea limitate. Prin urmare, noi toți, deputații în Parlamentul European și presa, avem obligația de a ne asigura că, în spatele acțiunilor noastre, se află o imagine critică, dar adevărată, a problemei de fond.

În al doilea rând, aș dori să vă spun că, după cum știm cu toții, mai binele este cel mai mare dușman al binelui. Solicitarea complet legitimă de transparență, reflectată în dezbaterea și în votul de astăzi, trebuie neapărat să fie echilibrată, astfel încât să nu distrugem, în pofida bunelor noastre intenții, un sistem complet funcțional. Solicitarea de transparență totală, înregistrarea individuală obligatorie a tuturor demersurilor, o comisie de control etic și așa mai departe reprezintă, în cel mai bun caz, expresia unei gândiri naive și, în cel mai rău caz, o componentă a unei agende politice populiste, care va face mai mult rău decât bine. În practică, totul se rezumă la încredere. Dacă este considerat necesar, controlul trebuie aliniat la acțiunile practice fezabile în legătură cu procesul de lucru. Aș dori, de asemenea, să contest votul asupra alineatului 9. Votul a fost foarte rapid și am avut senzația că nu s-a obținut rezultatul corect.

 
  
  

Raport: Carlo Casini (A7-0174/2011)

 
  
MPphoto
 

  Jens Rohde (ALDE).(DA) Dle președinte, sunt complet de acord cu dl Løkkegaard. Nu sunt sigur că s-a obținut rezultatul corect la votarea asupra alineatului 9, dar, dacă rezultatul a fost cel corect, consider că Parlamentul are probleme în a percepe realitatea. Este absolut corect să existe o transparență maximă. Totuși, solicitarea de a publica numele tuturor persoanelor cu care ne întâlnim este, desigur, absolut absurdă. Este absolut absurdă fiindcă nu se știe când este considerată o întâlnire o întâlnire. Acest aspect trebuie definit. Are loc o întâlnire și dacă ne întâlnim pe coridor, în autobuz sau altundeva? Sunt incluse și întâlnirile telefonice și cele virtuale? Când este o întâlnire clasificată ca întâlnire? Ce se va întâmpla cu persoanele implicate în protestele din Africa de Nord, cu care ne întâlnim astăzi? Aceste persoane își vor vedea numele în ziare? Sigur nu? În acest sens, ar trebui să le putem garanta în permanență celor care ne abordează faptul că pot face acest lucru cu deplină încredere. În orice caz, eu nu mă voi implica niciodată într-o astfel de încălcare a confidențialității.

 
  
MPphoto
 

  Alfredo Antoniozzi (PPE).(IT) Dle președinte, facilitarea examinării de către cetățeni a modului de luare a deciziilor, împreună cu procesele, elementele și resursele care le-au influențat, contribuie la asigurarea unei transparențe sporite și la eliminarea decalajelor dintre Uniunea Europeană și cetățenii săi, despre care se discută frecvent în legătură cu legitimitatea și așa-zisul deficit democratic din Uniunea Europeană.

În ultimii ani s-au înregistrat progrese considerabile. Este suficient să ne gândim la registrul reprezentanților grupurilor de interese adoptat de Parlamentul European în 1996 sau la propunerea din 2006 a Comisiei către Parlamentul European pentru un registru al lobbyiștilor în sistemul ghișeului unic. Aprobarea raportului Stubb-Friedrich de către Parlament a condus la crearea unui grup de lucru comun. Putem spune fără teama de a greși că rezultatele obținute de grupul respectiv în ceea ce privește obiectivele stabilite de Parlament sunt mai mult decât satisfăcătoare.-

Sunt complet de acord cu raportul dlui Casini, deoarece transparența instituțiilor politice reprezintă o condiție fundamentală pentru legitimitatea acestora. Acesta este motivul pentru care am susținut propunerea.

 
  
MPphoto
 

  Salvatore Iacolino (PPE).(IT) Dle președinte, acest regulament marchează, în mod indubitabil, un pas important în procesul ce are drept scop atragerea atenției asupra instituțiilor europene. Avem nevoie de mai multă transparență, mai multă publicitate, mai multă claritate în conduită și în accesibilitatea informațiilor și, în final, de un registru comun de transparență.

Dacă ne gândim că în Statele Unite legea privind grupurile de interese a fost introdusă încă din 1948, ne dăm seama că aceste grupuri joacă, fără îndoială, un rol important și, deși ele reprezintă în principal interese egoiste, ele trebuie luate în considerare în mod adecvat. Acesta este un proiect de raport avangardist și, deși articolul nu este finalizat, el contribuie fără îndoială la protejarea legitimității activităților și deciziilor instituțiilor europene. Din acest motiv, am votat pentru, fiindcă sunt absolut convins că acesta este drumul ce trebuie urmat.-

 
  
MPphoto
 

  Jim Higgins (PPE). – Dle președinte, cred că trebuie să-i fim recunoscători ziarului Sunday Times pentru că a dezvăluit scandalul „bani contra amendamente”.

Prin urmare, după cum știți și dvs., Biroul a creat un grup de lucru care să introducă un cod de conduită obligatoriu pentru toți deputații în Parlamentul European. Partea a doua din elaborarea documentului legislativ constă în votul de astăzi, care a aprobat raportul cu o majoritate importantă.

Consider că registrul lobbyiștilor este necesar de mult timp, însă am o serie de rezerve. În primul rând, cred că acest registru ar trebui să fie obligatoriu. Totuși, el reprezintă un pas în direcția corectă și trebuie remarcat faptul că înșiși lobbyiștii, cei cu o reputație bună, țin legătura cu noi și se declară în favoarea înregistrării obligatorii.

Mă dezamăgește, însă, faptul că propunerea nu a fost semnată de Consiliu. Să nu uităm că cei trei deputați implicați în scandalul „bani contra amendamente” au fost miniștri ai țărilor din care provin.

Înregistrarea lobbyiștilor, dar și lobby-ul în sine reprezintă o problemă importantă. Trebuie să mergem mai departe, să valorificăm acest experiment și, poate, în viitor, să îl transformăm într-o obligativitate.

 
  
MPphoto
 

  Daniel Hannan (ECR). – Dle președinte, în momentul în care un lobbyist sosește la Bruxelles, înțelege imediat că acest sistem a fost proiectat de și pentru persoane ca el. De regulă, lobbyiștii sunt bărbați, deși în ultima vreme întâlnim pe culoare tot mai multe femei care au aceleași intenții.

Acesta este un sistem în care deciziile se iau – aș spune în camere pline de fum, dar, actualmente, în camere fără fum – în spatele ușilor închise, cu o izolare completă a votanților. Un foarte bun exemplu în acest sens îl reprezintă noile restricții și interdicții asupra medicamentelor pe bază de plante și a medicamentelor alternative, propuse în urmă cu câteva săptămâni. O astfel de interdicție nu ar fi trecut niciodată printr-un parlament național, fiindcă membrii acestuia ar fi fost expuși furiei cetățenilor pe care îi reprezintă. Marile companii farmaceutice au înțeles, însă, că pot impune, prin acest sistem, ceea ce nu ar fi putut impune niciodată printr-un sistem legislativ național, tocmai fiindcă sistemul de față este mult mai invulnerabil față de opinia publică. Susțin, deci, crearea acestui registru, întrucât am votat pentru el, iar grupul meu este de acord cu acest demers. Soluția reală, însă, este ca puterea să se întoarcă, de la instituțiile neresponsabile de la Bruxelles și Strasbourg, la parlamentele naționale, democratice, complet responsabile.

 
  
  

Raport: Ashley Fox (A7-0074/2011)

 
  
MPphoto
 

  Daniel Hannan (ECR). – Dle președinte, guvernul de la Singapore și autoritățile din Hong Kong și Shanghai au pus ochii pe Londra și pe alte centre financiare ale Europei, încercând să recruteze persoanele care au fost îndepărtate de sarcinile administrative excesive impuse de Uniunea Europeană. Generația noastră asistă la un transfer epocal de avuție și spirit întreprinzător, din Europa în Asia. Avem neșansa de a trăi într-o perioadă în care, în timp ce Asia descoperă secretele descentralizării, ale diseminării puterii, ale spiritului întreprinzător și ale responsabilității personale, Europa merge în direcția opusă, copiind vechile imperii asiatice – dinastia Ming, mogulii și otomanii – prin reglementare, uniformizare, standardizare și impozitare.

Desigur, țara pe care o reprezint va fi cea mai afectată de aceste noi restricții, însă întreaga UE are tot interesul de a preveni această hemoragie de avuție, locuri de muncă și spirit întreprinzător, din Europa spre economiile mai tinere și mai viabile. Din nou, soluția constă într-o re-canalizare a puterilor, înapoi la autoritățile naționale, care au o afinitate și o loialitate autentică față de electorat.

 
  
  

Propunere de rezoluție B7-0291/2011

 
  
MPphoto
 

  Jens Rohde (ALDE).(DA) Dle președinte, India este cea mai mare democrație din lume, este una dintre piețele cu cea mai rapidă creștere și este pe cale să devină o economie bazată pe cunoaștere. Din acest punct de vedere, este absolut normal să încheiem un acord de liber schimb. De altfel, este și în interesul nostru. Apare, deci, întrebarea cum oare pot partidele de stânga să se împotrivească acestui acord de liber schimb. Cum ne putem opune ridicării din sărăcie a milioane de cetățeni indieni și cum se pot opune partidele de stânga unei piețe deschise pentru întreprinderile europene? Nu pot să înțeleg. Pur și simplu nu reușesc să înțeleg de ce este atât de greu să învățăm din experiență. Liberul schimb este bun! Liberul schimb este bun! Liberul schimb este bun! Liberul schimb creează creștere, libertate și, prin urmare, și pace.

 
  
MPphoto
 

  Paul Murphy (GUE/NGL). – Dle președinte, am votat împotriva propunerii de rezoluție referitoare la negocierile privind acordul de liber schimb cu India. Din punctul meu de vedere, încheierea unui astfel de acord negociat de Comisia Europeană ar servi doar intereselor marilor corporații multinaționale, atât din India, cât și din Europa.

Spre deosebire de antevorbitorul meu, nu consider că negocierile comerciale sunt determinate de dorința de a ajuta populația să se ridice din sărăcie și de a îmbunătăți nivelul de trai al populației, ci de interesele marilor întreprinderi de a fi mai prezente pe piață și de a-și mări profiturile.

Sunt de partea agricultorilor săraci, a sindicaliștilor și muncitorilor din India care se opun acestui acord de liber schimb, fiindcă acesta ar însemna o agravare suplimentară a condițiilor de trai și de muncă pentru o mare parte a clasei muncitoare indiene, în special pentru populația care lucrează în economia informală de mari proporții.

Mai mult, acest acord de liber schimb și scopul său de a consolida drepturile de proprietate intelectuală și exclusivitatea datelor periclitează accesul la medicamentele generice ieftine produse în India. Actualmente, aceste medicamente au o importanță vitală pentru populația din întreaga lume care suferă de boli precum HIV și SIDA. Mulți oameni nu își vor putea permite să cumpere medicamentele cu rol echivalent, însă produse de marile companii farmaceutice private.

 
  
MPphoto
 

  Mitro Repo (S&D).(FI) Dle președinte, acest acord de liber schimb ce urmează a fi semnat cu India este cel mai remarcabil dintre acordurile de liber schimb negociate până în prezent de UE. Uniunea Europeană trebuie să sublinieze importanța responsabilității sociale. Știm foarte bine care sunt cele mai mari probleme ale Indiei: munca infantilă, sărăcia și inegalitatea.

Suntem pe cale să încheiem un acord de schimb, ai cărui beneficiari reali sunt industria și marile companii din Europa. Consumatorul european beneficiază, desigur, de forța de muncă ieftină din India, după cum o demonstrează, de exemplu, prețurile mai mici ale produselor, însă acest lucru nu ar trebui să se întâmple dacă vor avea de suferit producătorii primari din India.

Am fi ipocriți dacă am susține că Europa este pionieră în domeniul responsabilității sociale. Concomitent cu acordarea beneficiilor liberului schimb, UE trebuie să insiste asupra soluționării problemelor și trebuie să supravegheze acest proces. Este important ca Comisia să integreze în acordul de liber schimb clauze obligatorii din punct de vedere juridic privind drepturile omului, standardele sociale și de mediu și responsabilitatea socială a companiilor și, mai mult, să se asigure că aceste cerințe sunt îndeplinite.

 
  
MPphoto
 

  Morten Løkkegaard (ALDE).(DA) Dle președinte, desigur, este interesant și fermecător, într-un fel, faptul că există întotdeauna deputați în Parlamentul European care se opun liberului schimb. Personal, cred că acest lucru este fantastic. Aș dori să spun că susțin cu fermitate ideea liberului schimb. Consider că liberul schimb este direcția ce trebuie adoptată și, de asemenea, este drumul care ne va conduce spre India. Motivul pentru care a durat atât de mult este, desigur, acela că întâmpinăm probleme cu privire la diferite detalii – detalii majore am putea spune – precum problema medicamentelor generice, menționată și de unul dintre antevorbitorii mei. Doresc să le solicit ambelor părți, adică UE și Indiei, să încerce să găsească o soluție la această problemă, care să respecte drepturile de autor, fiindcă acesta este un aspect esențial și, în același timp, asigură și furnizarea mijloacelor adecvate pentru ca populația săracă din India să poată obține medicamente ieftine.

În final, există o serie de opozanți, care consideră că nu trebuie să urmăm calea bilaterală în negocieri și să încheiem acorduri bilaterale. Ei consideră că aceste demersuri contravin negocierilor Organizației Mondiale a Comerțului (OMC). Cred, din contră, că suntem în deplină concordanță cu OMC. Trebuie să facem ceva pentru a ne asigura că nu vom eșua mai mult decât eșuăm deja în OMC. Existența acestor acorduri bilaterale este pur și simplu necesară, drept pentru care salut adoptarea lor.

 
  
  

Propunere de rezoluție B7-0287/2011

 
  
MPphoto
 

  Jens Rohde (ALDE).(DA) Dle președinte, este minunat că discuțiile din Parlament se referă, de fiecare dată, la liberul schimb. Sunt suficiente câteva semnale vechi de la Radio Tirana pentru a declanșa o nouă dezbatere. În orice caz, aceasta este impresia pe care ne-o oferă opiniile partidelor de stânga asupra liberului schimb. Ele ne arată în mod clar că acești reprezentanți nu au învățat nimic din istorie.

Vorbim acum despre regiunea Japoniei. UE și Japonia sunt două dintre cele mai mari economii ale lumii. Împreună, reprezentăm o cincime din comerțul global. Fiecare parte investește sume semnificative în economia celeilalte, avem interese comune la nivel global și, totuși, negocierile avansează foarte încet. Susținem, deci, eliminarea barierelor. Trebuie să acceptăm că ambele părți trebuie să facă concesii, fiindcă, împreună, economiile noastre se pot completa reciproc și pot crea inovare, creștere și locuri de muncă.

 
  
MPphoto
 

  Morten Løkkegaard (ALDE).(DA) Dle președinte, aș dori să adaug câteva cuvinte la ceea ce s-a spus deja. Fără îndoială, una dintre barierele pentru japonezi constă în barierele tehnice extrem de ridicate care există și care au existat întotdeauna în societatea japoneză. Europa trebuie să îi solicite Japoniei să iasă din izolare și să ia măsuri cu privire la aceste bariere tehnice.

Catastrofa din Japonia reprezintă, desigur, un eveniment tragic. Am putea spune, însă, că singurul aspect pozitiv al acestei catastrofe este acela că Japonia are șansa de a-și reconsidera poziția și de a înțelege că are într-adevăr nevoie de ajutor din exterior. Japonia are nevoie de ajutorul întreprinderilor din alte regiuni. Poate, astfel, Japonia va privi înainte, va înțelege mai bine situația și va elimina numeroasele bariere tehnice.

 
  
MPphoto
 

  Bruno Gollnisch (NI).(FR) Dle președinte, aș dori să-i reamintesc colegului de stânga, dl Murphy, că Marx se declara în favoarea liberului schimb cu India. Totodată, aș dori să le reamintesc colegilor liberali și, în special, dlui Rohde, că motivul pentru care Karl Marx se declara în favoarea liberului schimb consta în efectele devastatoare ale acestuia. Potrivit lui Marx, faptul că burghezia britanică era mânată de interese neonorante nu avea consecințe importante: societatea indiană trebuia distrusă pentru a accelera revoluția globală.

În ceea ce mă privește, cred că nu trebuie să fim dogmatici în această privință. Liberul schimb sistematic nu este neapărat benefic. El poate fi un element favorabil în condiții egale de concurență. Acest lucru este valabil în ceea ce privește Japonia în multe domenii, însă recunosc dreptul Japoniei, de exemplu, de a-și proteja piața de orez, de a-și proteja cultivatorii de orez, de a le plăti agricultorilor săi prețuri mai mari decât cele de pe piețele mondiale și de a refuza importurile masive care i-ar pune în pericol pe agricultorii săraci, așa cum recunosc și drepturile economiilor noastre de a-și proteja anumite sectoare de activitate.

Acesta este motivul pentru care nu am votat pentru rezoluția susținută de majoritate. Aș fi preferat alte rezoluții care, din punctul meu de vedere, păreau mai adecvate. Trebuie să existe condiții echitabile de concurență, dar numai în sectoare bine definite.

 
  
  

Raport: Kriton Arsenis (A7-0113/2011)

 
  
MPphoto
 

  Jens Rohde (ALDE).(DA) Dle președinte, nu mă surprinde că deputații francezi declară că protecționismul este un lucru bun. În fine, să lăsăm deoparte dogmele. Trecem la chestiunea pădurilor și, în acest sens, dezbatem astăzi raportul referitor la Cartea verde a Comisiei privind protecția pădurilor și informarea în domeniul forestier în UE. Pădurile europene au numeroase funcții sociale, economice și ecologice și, fără îndoială, ele au o contribuție importantă la rezolvarea crizei climatice – în realitate, ele reprezintă o modalitate extrem de eficientă de soluționare a crizei – și la atingerea obiectivului UE 2020. Partidul liberal danez se bucură că votul de astăzi a asigurat o protecție coerentă și pe termen lung a pădurilor, fără a afecta ambițiile cu privire la asigurarea competitivității globale a sectorului forestier european. Am fi, totuși, surprinși dacă s-ar vota propunerea privind interdicția de 30 de ani de a construi pe terenurile pe care au existat incendii forestiere. Aceasta este o metodă tipică de stânga de soluționare a problemelor infracționale: interzicând orice și pe oricine și, mai ales, pentru 30 de ani. Desigur, nu susținem această prevedere.

 
  
MPphoto
 

  Giommaria Uggias (ALDE).(IT) Dle președinte, în calitate de raportor alternativ din partea Grupului ALDE, sunt extrem de mulțumit de rezultatul votului de astăzi. Raportul dlui Arsenis privind protecția pădurilor este un raport de politică și confirmă modul în care Parlamentul European intenționează să abordeze protecția patrimoniului forestier și adaptarea pădurilor la schimbările climatice. Astăzi, Parlamentul European și-a exprimat în mod clar punctul de vedere, iar în acest sens, sperăm că Comisia va formula propunerile necesare și, deci, va permite elaborarea unor politici și mai detaliate pentru acest sector.

Aș dori să-i mulțumesc în mod deosebit dlui Arsenis pentru activitatea sa expertă și profesionistă, care a implicat o dezbatere îndelungată și dificilă, fiindcă, după cum bine știm, situația forestieră nu este aceeași în toate statele membre. În pofida acestui fapt, am găsit elemente comune și am atins obiective specifice, precum protecția anumitor zone împotriva speculei cu terenuri, protecția sporită a pădurilor valoroase pentru biodiversitate, precum pădurile din zona boreală de nord și pădurile mediteraneene și interzicerea construcțiilor pe terenurile defrișate prin incendii.

Dle președinte, după cum am spus, aceste măsuri sunt foarte importante pentru multe țări mediteraneene, inclusiv pentru țara mea, Grecia.

 
  
MPphoto
 

  Christa Klaß (PPE).(DE) Dle președinte, pădurile sunt viitorul nostru și patrimoniul nostru cultural. Ele acționează în beneficiul nostru și al mediului înconjurător, producând oxigen, stocând carbon și oferind un habitat pentru plante și animale. Silvicultorii nu sunt remunerați mai deloc pentru asigurarea acestor funcții ascunse, pe care mulți le considerăm automate. Din acest motiv, trebuie avute în vedere aspectele economice ale pădurilor. Mă refer, în acest sens la producția de cherestea și, tot mai mult, la producerea de biomasă, nu numai pentru încălzire, ci și pentru generarea de energie electrică. În viitor, trebuie să consolidăm și să valorificăm mai bine aspectele economice ale pădurilor, dar și să ne asumăm responsabilități naționale și personale în acest sens.

Așteptăm elaborarea unei Cărți albe de către Comisie, care să reflecte și să evidențieze această abordare cuprinzătoare, astfel încât pădurile noastre să aibă un viitor în care să fim pregătiți să investim cu toții. Dacă plantez un bob de grâu, mă gândesc la ziua de astăzi, dar dacă plantez un copac, mă gândesc la viitor.

 
  
MPphoto
 

  Lena Ek (ALDE).(SV) Dle președinte, cerințele pentru păduri sunt foarte diferite în regiunile Europei. Legislația forestieră ar fi reglementată cel mai bine la nivel național. Mai mult, Tratatul de la Lisabona nu susține o politică europeană comună în domeniul forestier. Cea mai mare problemă a reglementărilor propuse cu privire la climă și păduri este aceea că pădurile sunt esențiale pentru ca UE să poată atinge obiectivele climatice stabilite. Pădurile sunt necesare pentru a trece la o economie ecologică, de exemplu prin producția de biocombustibili din produse forestiere secundare.

Așadar, pădurile nu trebuie să facă obiectul unor reglementări inutile și complicate, care să reducă competitivitatea produselor lor în comparație cu combustibilii fosili. De exemplu, este foarte stranie propunerea unor criterii obligatorii de durabilitate pentru o resursă regenerabilă precum pădurile, fără să existe criterii similare pentru combustibilii fosili precum cărbunele.

Mă voi opune și în viitor unei politici europene comune în domeniul forestier. Aș dori ca aceste resurse să fie alocate, în schimb, pentru cercetare, educație, informare și inovare cu privire la prevenirea efectelor schimbărilor climatice asupra pădurilor noastre. Vă mulțumesc.

 
  
 

(Ședința a fost suspendată pentru câteva minute)

 
  
  

Raport: Gabriele Albertini (A7-0168/2011

 
  
MPphoto
 

  Paul Murphy (GUE/NGL). – Dle președinte, am votat împotriva raportului privind politica externă și de securitate comună a UE. Nu sunt deloc de acord cu opiniile și ideile exprimate în legătură cu rolul actual și viitor al Europei în lume.

Pe scurt, acest raport susține o Europă militarizată și imperialistă. El apără o strategie agresivă privind materiile prime și solicită, citez, „o distincție mai puțin rigidă între operațiuni militare și civile de gestionare a crizelor”. Acest limbaj maschează o militarizare accentuată a politicii externe. Raportul salută acordul de schimb cu Columbia, în pofida faptului că sute de sindicaliști au fost uciși în ultimii ani, doar pentru că erau sindicaliști.

Acest raport susține, în mod ipocrit, că tulburările sociale reprezintă un element al noii generații de amenințări și riscuri la adresa securității. Ce ipocrizie! Sistemul capitalist a creat sărăcie și nefericire în întreaga lume și nu își poate gestiona propriile consecințe. Populația are dreptul de a-și apăra interesele legitime și de a se lupta pentru un viitor mai bun, fără imixtiunea puterilor politice, economice și militare.

 
  
MPphoto
 

  Antonello Antinoro (PPE).(IT) Dle președinte, în primul rând aș dori să spun – sper să nu se reducă timpul ce mi-a fost alocat – că, în ceea ce privește ipocrizia, foarte puțini dintre noi credem în anumite lucruri. Luăm cu toții cuvântul pentru a ne explica votul după ce l-am acordat. Suntem cinci sau șase persoane care facem acest lucru, ne ascultăm reciproc și uneori suntem filmați pentru televiziune. Cu toate acestea, situația este destul de deprimantă.

Aș dori, deci, să fac o sugestie, pe care o voi propune cu siguranță la următoarea întrunire a Grupului Partidului Popular European (Creștin-Democrat). Sugerez ca, începând de acum, explicațiile privind votul să precede votarea, astfel încât, poate, vorbind și ascultându-ne reciproc, ne vom putea convinge cum să votăm, în loc să jucăm un gen de joc pe echipe al cărui rezultat a fost deja decis.

Acestea fiind spuse, am declarat în explicația privind votul că am votat pentru. Cred în continuare în Europa, așa cum cred și în eficacitatea prezenței unui Înalt Comisar. Cred, însă, că statele membre cred în Europa mai puțin decât credem noi înșine. Probabil, așa cum i s-a reiterat Baronesei Ashton în dimineața aceasta, dar și în alte rânduri, trebuie evidențiat faptul că este posibil să nu ne putem îndeplini rolul la cote optime, dacă Europa nu renunță la ambițiile sale economice și nu acordă o atenție mai mare domeniului politic.

 
  
MPphoto
 

  Adam Bielan (ECR).(PL) Dle președinte, sunt de acord că politica externă europeană trebuie să țină cont de dimensiunea externă a spațiului european de libertate, securitate și justiție. Acesta este motivul pentru care salut orice acțiune care contribuie la promovarea păcii, stabilității și a statului de drept în țările și regiunile aflate în criză. Susțin angajamentul față de parteneriatul transatlantic, ca unul dintre principalii piloni ai politicii externe a UE, ce are drept scop crearea unei piețe libere cu Statele Unite.

Politicile est-europene sunt deosebit de importante din punctul de vedere al Poloniei. Raportul recunoaște faptul că trebuie să existe o integrare politică și economică cu vecinii UE și solicită, de asemenea o abordare coerentă a negocierilor asupra unui nou acord cu Rusia, acordând atenție statului de drept și protecției drepturilor omului în acest sens. Totodată, raportul recunoaște faptul că trebuie intensificate negocierile pentru aderarea Turciei și că trebuie să existe un angajament continuu față de procesul de aderare a țărilor din Balcani.

 
  
MPphoto
 

  Pino Arlacchi (S&D). – Dle președinte, am votat în favoarea acestui raport, pentru abordarea moderată adoptată față de problemele cele mai presante la nivelul politicii externe și de securitate comune.

Grație amendamentelor Grupului socialist, s-a obținut un limbaj mai constructiv pentru dialogul cu privire la Rusia și Iran.

Amendamentele referitoare la strategia UE cu privire la Afganistan au contribuit, de asemenea, la îmbunătățirea structurii raportului.

Raportul Albertini reprezintă un pas în direcția unei politici mai bune de securitate a UE. Deși susțin eforturile și angajamentul raportorului, trebuie să evidențiez faptul că UE mai are de parcurs un drum lung până la realizarea unei strategii coerente pe termen lung în acest domeniu. Contribuția UE la pacea și stabilitatea globală încă este destul de redusă și depinde prea mult de viziunea SUA cu privire la securitatea internațională și de abordarea impusă în această privință.

Vă rog să lucrăm în vederea unei strategii externe și de securitate mai autonome, mai centrată pe UE, fiindcă aceasta este ceea ce doresc cetățenii europeni de la noi și ceea ce trebuie să le oferim.

 
  
MPphoto
 

  Seán Kelly (PPE).(GA) Dle președinte, consider că numărul deputaților care au susținut-o pe Baroneasa Ashton și activitatea dumneaei la nivelul serviciilor externe, precum și numărul deputaților care au propus să vorbim pe o singură voce este interesant și mulțumitor în dimineața aceasta. Dacă vorbim pe o singură voce, vom fi eficienți și vom fi ascultați. Altfel, nu vom fi ascultați și nici nu vom fi eficienți.

Mi-am amintit, de asemenea, de cuvintele marelui poet irlandez William Butler Yeats, care spunea că „va picura și pacea, ca strop domol de ploaie”. Cu siguranță așa au stat lucrurile în Irlanda de Nord, țară în care Uniunea Europeană a jucat un rol esențial prin sprijinul acordat Fondului internațional pentru Irlanda și unde pacea a fost consolidată săptămâna trecută printr-un proces electoral reușit.

(GA) Activitatea Uniunii Europene în Irlanda de Nord poate fi repetată la nivel mondial, în beneficiul păcii și al celor săraci, cu condiția să vorbim pe o singură voce, iar Baroneasa Ashton să își îndeplinească atribuțiile.

 
  
  

Raport: Roberto Gualtieri (A7-0166/2011)

 
  
MPphoto
 

  Janusz Władysław Zemke (S&D).(PL). Dle președinte, am susținut raportul referitor la politica europeană de securitate și apărare comună. Aș dori să evidențiez, însă, faptul că raportul evaluează nu numai politica, ci se axează în principal pe viitor, pe dezvoltare. Din punctul meu de vedere, acest demers nu necesită numai diferitele evaluări și afirmații inteligente, justificate și exacte prezente în mare măsură în raport. Totodată, trebuie analizată în mod serios, dintr-un unghi diferit, politica de securitate și apărare comună.

Cred că este nevoie de trei lucruri. În primul rând, UE ar trebui să își definească interesele strategice comune, de exemplu privind securitatea energetică și politica de vecinătate. În al doilea rând, UE ar trebui să-și dezvolte propriile capacități cu privire la planificarea și coordonarea operațiunilor militare și civile și gestionarea crizelor. În fine, în al treilea rând, în cadrul bugetului UE trebuie să se prevadă un buget comun pentru acțiuni comune.

 
  
MPphoto
 

  Adam Bielan (ECR).(PL) Dle președinte, interdependența tot mai semnificativă a organizațiilor internaționale în fața problemelor economice, ecologice și energetice necesită ajustări constante la relațiile externe ale statelor individuale. Problemele de securitate constituie un element de politică, necesitând o atenție specială din partea fiecărei țări și o reajustare constantă într-o lume schimbătoare. Raportul solicită în principal protejarea autonomiei strategice a UE în domeniul securității și apărării. Cu toate acestea, raportul ignoră lipsa de experiență militară a UE și solicită eforturi suplimentare de extindere a opțiunilor operaționale ale UE. Pentru țări precum Polonia, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord rămâne la baza politicii de apărare. Consolidarea parteneriatului strategic dintre UE și NATO și propunerea de consolidare a sprijinului reciproc pentru acțiune ar putea încetini considerabil procedurile de luare a deciziilor operaționale. Din punctul meu de vedere, raportul pare prea radical, iar acesta este motivul pentru care am votat împotrivă.

 
  
MPphoto
 

  Pino Arlacchi (S&D). – Dle președinte, cel mai important document privind strategia de securitate a UE a fost conceput de Javier Solana. El se intitulează „O Europă sigură într-o lume mai bună” și a fost adoptat de Consiliul European la 12 decembrie 2003.

De atunci, s-a progresat puțin în acest domeniu. Uniunea încă nu are o strategie eficace pentru securitatea externă și, în cele mai relevante aspecte, încă urmează exemplul Statelor Unite. Acest raport încearcă să introducă o serie de schimbări pozitive în domenii tactice precum gestionarea crizelor, fragmentarea bazei industriale tehnologice de apărare a UE și ineficacitatea celor 24 de misiuni de securitate și apărare ale UE în întreaga lume.

Am votat pentru și sper că Parlamentul va contribui în continuare la obiectivul de accentuare a autonomiei strategice a UE în domeniul securității. Avem nevoie în special de o redefinire a principalelor amenințări pentru securitatea noastră, după colapsul așa-zisei amenințări teroriste islamice și apariția unor noi pericole precum criza financiară.

 
  
MPphoto
 

  Mitro Repo (S&D).(FI) Dle președinte, am susținut raportul, însă mă întreb dacă Uniunea Europeană are capacitatea de a promova pacea și stabilitatea în țările vecine. Mă refer în principal la Siria, Libia și Egipt.

Acțiunile noastre din Libia vor arăta starea reală a politicii de securitate și apărare. Principalul obiectiv al UE în Libia este protecția populației civile și sprijinirea încercărilor poporului libian de instaurare a unei societăți democratice. Încă ne amintim de situația țărilor din zona Balcanilor în anii 1990. Atunci, Europa a trebuit să se bazeze pe ajutorul oferit de Statele Unite ale Americii. Libia a demonstrat, în orice caz, că UE nu este o putere militară: acțiunile noastre depind de inițiativele independente ale statelor membre.

Situația din Africa de Nord ne face să înțelegem acum că UE are nevoie de pregătire și capacitate militară la frontierele Europei. Serviciul pentru acțiune externă funcționează de mai bine de un an: acum ne putem aștepta să dea rezultate.

 
  
MPphoto
 

  Julie Girling (ECR). – Dle președinte, există două cuvinte care pot descrie situația în care ne aflăm astăzi cu privire la politica externă și de securitate comună. Din păcate, ele nu sunt foarte agreabile. Vorbesc despre cuvintele „dezordine” și „glumă”. Din păcate, este vorba despre o glumă destul de proastă.

În ultimele 15 luni, o perioadă care i-a oferit întregii lumi șanse ample de a-și demonstra capacitățile, așa-zisa noastră politică comună nu a reușit să obțină efecte pozitive. Nu mă pasionează în mod deosebit afacerile externe, dar trebuie să le răspund cetățenilor pe care îi reprezint ce anume le oferă Europa în plus. Cetățenii sunt foarte îngrijorați de faptul că costurile de punere în aplicare a politicii comune nu sunt alocate în mod adecvat și nu sunt justificate.

Trebuie să le spun celor pe care îi reprezint de ce servicii pot beneficia și, totuși, după dezbateri îndelungate asupra acestor rapoarte, nu reușesc să găsesc un răspuns.

 
  
  

Raport: María Muñiz De Urquiza (A7-0181/2011)

 
  
MPphoto
 

  Anna Záborská (PPE). (SK) Dle președinte, raportul prezentat se referă la drepturile omului ca prioritate pentru UE în cadrul organizațiilor internaționale, subliniind în special drepturile femeilor și ale copiilor și libertatea de exprimare. Totodată, raportul le solicită statelor membre să susțină poziția UE în cadrul acestor organizații.

Cu toate acestea, așa-zisele drepturi reproductive, care nu sunt decât un sinonim pentru dreptul la avort, reprezintă o componentă prioritară a agendei europene privind drepturile omului. Pe de altă parte, diplomația europeană nu reușește să fie coerentă în promovarea libertății religioase în toate aspectele sale, cu accentuarea respectării drepturilor creștinilor din lumea întreagă. Aș prefera, deci, ca eu și electorii mei să fim reprezentați de diplomați slovaci. Consider că aceștia vor promova un punct de vedere complet diferit de cel al UE în aceste aspecte, dintre care multe sunt de competența statelor naționale.

 
  
MPphoto
 

  Pino Arlacchi (S&D). – UE este încă un actor global foarte limitat. Rolul său în sistemul ONU și în toate organizațiile multilaterale nu este în acord cu importanța sa democratică, economică și culturală. Raportul de față prezintă acest deficit și solicită eliminarea unora dintre obstacolele în calea participării complete a Uniunii la contextul global. De aceea am votat în favoarea sa. UE poate avea o contribuție semnificativă la pacea și prosperitatea planetei noastre. Să-i permitem, deci, să-și extindă pretutindeni puterea civilă și influența.

 
  
MPphoto
 

  Daniel Hannan (ECR). – Dle președinte, deoarece este posibil să fiu ultimul vorbitor, permiteți-mi să mulțumesc personalului dvs. și interpreților, pentru răbdare. Vă rog să nu credeți că eforturile dvs. sunt neobservate sau neapreciate.

Uniunea Europeană este avidă și nerăbdătoare să dobândească toate atributele și capcanele suveranității statale. Are propriul său parlament, propria monedă, propriul președinte, propriul ministru al afacerilor externe, propriile granițe exterioare, propriul steag, imn, pașaport și permis de conducere. Era doar o chestiune de timp până când UE avea să solicite recunoașterea sa oficială ca stat în cadrul Organizației Națiunilor Unite. Acest lucru s-a întâmplat acum, chiar și cu sprijinul guvernului țării pe care o reprezint, ceea ce mă uimește și mă întristează.

Aceasta este o oficializare a unei situații faptice care durează de multă vreme: deplasarea puterilor pe care le considerăm specifice suveranității statale, de la nivelul național la nivelul Uniunii.

Însă celelalte state membre ale Uniunii Europene ar trebui să fie atente ce anume aprobă. Una dintre consecințele acordării UE o recunoaștere completă a suveranității statale este aceea că, acum, Baroneasa Ashton și dl Van Rompuy li se vor putea adresa în calitate de ministru al afacerilor externe și, respectiv, șef de stat al noii entități.

După cum vor afla cu siguranță, în particular, de la mai mulți deputați în Parlamentul European, aceasta nu reprezintă o adevărată binecuvântare.

 
  
  

Explicații scrise privind votarea

 
  
  

Raport: Sajjad Karim (A7-0095/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestui document, care codifică Directiva 89/396/CEE a Consiliului din 14 iunie 1989 privind indicarea sau marcarea care permite identificarea lotului din care face parte un produs alimentar. Codificarea reprezintă o metodă eficientă de consolidare a normelor care guvernează o problemă specifică într-un singur document legislativ. Ea asigură o claritate sporită, fiindcă diferitele prevederi care reglementează aceeași problemă sunt, deseori, dispersate în mai multe texte juridice. Întrucât aceste prevederi sunt modificate de-a lungul timpului, devine tot mai greu de înțeles care sunt dispozițiile în vigoare. Codificarea este, totodată, o metodă adecvată de dezvoltare a dreptului Uniunii Europene, astfel încât acesta să fie mai simplu, mai clar și mai inteligibil pentru cetățeni.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris.(PT) Salut eforturile depuse în direcția clarificării dreptului comunitar, astfel încât acesta să devină mai accesibil pentru toți cetățenii UE. Prin urmare, ținând cont de importanța comerțului cu produse alimentare, votez pentru propunerea de directivă privind indicarea sau marcarea care permite identificarea lotului din care face parte un produs alimentar. Acest sistem va contribui la îmbunătățirea informațiilor privind identitatea produselor și la dezvoltarea comerțului internațional.

 
  
MPphoto
 
 

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D), în scris. − Sunt întru totul de acord să se țină seama de recomandările grupului de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei, deoarece consider că propunerea în cauză se limitează doar la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris.(PT) Această propunere se referă la o simplă codificare a dispozițiilor în vigoare privind indicarea sau marcarea care permite identificarea lotului din care face parte un produs alimentar. Nu s-au efectuat modificări de fond ale acestora, asupra cărora Parlamentul ar fi trebuit să-și exprime opinia. Cu toate acestea, doresc să evidențiez faptul că, din punctul meu de vedere, este extrem de important să li se furnizeze consumatorilor informații reale și complete, mai ales cu privire la loturi, datele de fabricație și alte informații ce le vor permite să urmărească deplasarea unui produs, de la sursă.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Acest raport se referă la propunerea de directivă a Parlamentului și a Consiliului privind indicarea sau marcarea care permite identificarea lotului din care face parte un produs alimentar, într-un text codificat. Simplificarea vieții cetățenilor europeni reprezintă una dintre preocupările UE. Comisia și Parlamentul au efectuat numeroase modificări legislative, în vederea atingerii acestui obiectiv. Unul dintre elementele care complică realmente viața cetățeanului de rând al UE constă în citirea și interpretarea informațiilor despre indicarea sau marcarea care permite identificarea lotului din care face parte un produs alimentar. Proliferarea acestor informații îngreunează acest proces și contribuie la reducerea calității vieții populației. Pentru soluționarea acestei probleme, în 1994, Parlamentul, Comisia și Consiliul au încheiat un acord interinstituțional privind metoda de lucru accelerată pentru adoptarea textelor codificate. Mă bucur că, în sfârșit, putem adopta o directivă care, prin consolidarea Directivei 89/396/CEE, facilitează viața populației prin simplificarea și clarificarea legislației UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. – Schimburile de produse alimentare ocupă un loc foarte important în cadrul pieței interne. Indicarea lotului din care face parte un produs alimentar răspunde necesității unei mai bune informări privind identitatea produselor. Aceasta reprezintă prin urmare o sursă utilă de informare în cazul în care produsele alimentare fac obiectul unui litigiu sau reprezintă un posibil pericol pentru sănătatea consumatorilor.

Având în vedere varietatea metodelor de identificare utilizate, determinarea lotului și anexarea indicației sau a marcării corespunzătoare ar trebui să intre în sarcina comerciantului. La nivel internațional, există o obligație cu caracter general, care se referă la prezentarea unei referințe privind lotul de fabricație sau cel de ambalare pentru produsele alimentare preambalate. Este de datoria Uniunii să contribuie la dezvoltarea comerțului internațional prin aplicarea acestor norme.

 
  
MPphoto
 
 

  Jarosław Kalinowski (PPE), în scris.(PL) Pentru binele societății și al consumatorilor pe piața europeană, încercăm să simplificăm cât mai multe norme și regulamente, astfel încât acestea să fie transparente și să poată fi înțelese de fiecare cetățean. Politica agricolă comună este un exemplu în acest sens. Lucrările cu privire la forma sa viitoare trebuie să se bazeze pe principiul simplificării unei politici al cărei scop principal constă în asigurarea securității alimentare pentru Europa. Codificarea directivei privind marcarea care permite identificarea lotului din care face parte un produs alimentar vizează realizarea acestei abordări și simplificarea modului în care consumatorii înțeleg legislația. Totodată, prin păstrarea formulării textelor inițiale, codificarea se desfășoară în deplină conformitate cu procedurile de adoptare a documentelor legislative la nivelul UE.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat pentru acest raport privind propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind indicarea sau marcarea care permite identificarea lotului din care face parte un produs alimentar.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris.(PT) Scopul acestei propuneri constă în codificarea textelor legislative existente privind indicarea sau marcarea care permite identificarea lotului din care face parte un produs alimentar. Totodată, ar trebui acordată o importanță sporită furnizării de informații exacte și cuprinzătoare către consumatori, mai ales în ceea ce privește loturile, datele de fabricație și alte informații care le permit să monitorizeze evoluția produsului, de la punctul de origine.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. – Raportul deputatului Sajjad Karim conține o rezoluție legislativă privind propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind indicarea sau marcarea care permite identificarea lotului din care face parte un produs alimentar (text codificat). Scopul acestei propuneri constă în codificarea Directivei 89/396/CEE a Consiliului din 14 iunie 1989 privind indicarea sau marcarea care permite identificarea lotului din care face parte un produs alimentar. Susțin pe deplin noua directivă, întrucât ea se substituie diverselor acte care i-au fost încorporate. Prezenta propunere păstrează în totalitate conținutul actelor astfel codificate și se limitează la a le regrupa, aducând numai modificările de formă cerute de însăși operația de codificare. Am votat pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris.(PT) În baza opiniei Grupului de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei cu privire la această propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind indicarea sau marcarea care permite identificarea lotului din care face parte un produs alimentar, s-a ajuns la concluzia că propunerea în cauză se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora. Din acest motiv, am votat în favoarea propunerii Parlamentului, care preia propunerea Comisiei astfel cum a fost adaptată pentru a ține seama de recomandările Grupului de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei

 
  
MPphoto
 
 

  Oreste Rossi (EFD), în scris. (IT) Ne declarăm în favoarea acestei directive privind indicarea sau marcarea care permite identificarea lotului din care face parte un produs alimentar, unul dintre motive fiind acela că, de multe ori, infractorii falsifică codurile în scopuri ilegale. Gruparea și simplificarea legislației existente privind indicațiile sau marcajele vor facilita controlul și identificarea oricărei practici ilegale.

 
  
  

Raport: Sajjad Karim (A7-0089/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestui document, care codifică Directiva 80/181/CEE a Consiliului din 20 decembrie 1979 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la unitățile de măsură și abrogarea Directivei 71/354/CEE. Codificarea reprezintă o metodă eficientă de consolidare a normelor care guvernează o problemă specifică într-un singur document legislativ. Ea asigură o claritate sporită, fiindcă diferitele prevederi care reglementează aceeași problemă sunt, deseori, dispersate în mai multe texte juridice. Întrucât aceste prevederi sunt modificate de-a lungul timpului, devine tot mai greu de înțeles care sunt dispozițiile în vigoare. Codificarea este, totodată, o metodă adecvată de dezvoltare a dreptului Uniunii Europene, astfel încât acesta să fie mai simplu, mai clar și mai inteligibil pentru cetățeni.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Salut eforturile depuse în direcția clarificării dreptului comunitar, astfel încât acesta să devină mai accesibil pentru toți cetățenii UE. Ținând cont de acest fapt, dar și de importanța instrumentelor de măsură pentru majoritatea activităților umane, votez în favoarea acestei propuneri de directivă privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la unitățile de măsură. Acest sistem va contribui la îmbunătățirea performanțelor în domeniile sănătății publice și siguranței, precum și în ceea ce privește operațiunile administrative.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris.(PT) Având în vedere opinia Grupului de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului, Consiliului și Comisiei, care a concluzionat că propunerea Comisiei se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora, salut adoptarea acestei propuneri la prima lectură.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris.(PT) Acest raport se referă la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la unitățile de măsură, ca text codificat. Simplificarea vieții cetățenilor europeni reprezintă una dintre preocupările UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. – Unitățile de măsură sunt esențiale în utilizarea tuturor mijloacelor de măsurare, pentru a exprima măsurările sau pentru exprimarea oricărei indicații de mărime. Unitățile de măsură sunt utilizate în cele mai multe domenii de activitate umană și, deci, este necesar să se asigure cea mai mare claritate cu putință în utilizarea lor și să se reglementeze utilizarea lor în interiorul Uniunii Europene în scopuri economice, de sănătate publică, de siguranță publică sau în scopuri administrative. Statele membre ar trebui să fie în măsură să ceară ca pe teritoriul lor, instrumentele de măsurare să poarte indicații de mărime într-o singură unitate de măsură legală.

Prezenta directivă sprijină funcționarea fără impedimente a pieței interne prin nivelul de armonizare a unităților de măsură. În acest context, este oportună monitorizarea de către Comisie a evoluțiilor pieței legate de această directivă și de punerea sa în aplicare, în special cu privire la posibilele obstacole în calea funcționării pieței interne, precum și la necesitatea unor armonizări suplimentare pentru a depăși obstacolele respective.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat pentru acest raport referitor la apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la unitățile de măsură.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Prezenta propunere se limitează la o simplă codificare a textelor existente privind unitățile de măsură, fără modificări de fond ale acestora, deci votez pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. – Din punctul meu de vedere, raportul conține o rezoluție legislativă referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la unitățile de măsură. Scopul acestei propuneri constă în codificarea Directivei 80/181/CEE a Consiliului din 20 decembrie 1979 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la unitățile de măsură și în abrogarea Directivei 71/354/CEE. Este foarte bine că noua directivă se substituie diverselor acte care îi sunt încorporate. Prezenta propunere păstrează în totalitate conținutul actelor astfel codificate și se limitează la a le regrupa, aducând numai modificările de formă cerute de însăși operația de codificare. Am votat pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris.(PT) În baza opiniei Grupului de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei cu privire la această propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la unitățile de măsură, s-a ajuns la concluzia că propunerea în cauză se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora. Din acest motiv, am votat în favoarea propunerii Parlamentului, care preia propunerea Comisiei astfel cum a fost adaptată pentru a ține seama de recomandările Grupului de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei

 
  
  

Raport: Sajjad Karim (A7-0093/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestui document, care codifică Directiva 70/157/CEE a Consiliului din 6 februarie 1970 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la nivelul de zgomot admis și la sistemul de evacuare al autovehiculelor. Codificarea reprezintă o metodă eficientă de consolidare a normelor care guvernează o problemă specifică într-un singur document legislativ. Ea asigură o claritate sporită, fiindcă diferitele prevederi care reglementează aceeași problemă sunt, deseori, dispersate în mai multe texte juridice. Întrucât aceste prevederi sunt modificate de-a lungul timpului, devine tot mai greu de înțeles care sunt dispozițiile în vigoare. Codificarea este, totodată, o metodă adecvată de dezvoltare a dreptului Uniunii Europene, astfel încât acesta să fie mai simplu, mai clar și mai inteligibil pentru cetățeni.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris.(PT) Salut eforturile depuse în direcția clarificării dreptului comunitar, astfel încât acesta să devină mai accesibil pentru toți cetățenii UE. Votez, așadar, în favoarea acestei propuneri de directivă privind nivelul de zgomot admis și sistemul de evacuare al autovehiculelor, deoarece consider că sistemul de codificare propus, efectuat prin intermediul unui sistem informatic, este mai eficient.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Această propunere se referă la o simplă codificare a textelor existente privind nivelul de zgomot admis și sistemul de evacuare al autovehiculelor. Nu s-au efectuat modificări de fond ale acestora, asupra cărora Parlamentul ar fi trebuit să-și exprime opinia.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Acest raport se referă la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind nivelul de zgomot admis și sistemul de evacuare al autovehiculelor, într-un text codificat. Simplificarea vieții cetățenilor europeni reprezintă una dintre preocupările UE. Comisia și Parlamentul au efectuat numeroase modificări legislative, în vederea atingerii acestui obiectiv. Unul dintre aspectele care îngreunează viața populației UE constă în modificarea constantă a legislației. Modificările se datorează, uneori, necesității de actualizare, însă ele afectează și diminuează calitatea vieții cetățenilor. În 1987, Comisia a recomandat codificarea tuturor actelor cel mai târziu după a zecea lor modificare, astfel încât dreptul comunitar să fie mai ușor de înțeles. Pentru soluționarea acestei probleme, în 1994, Parlamentul, Comisia și Consiliul au încheiat un acord interinstituțional privind metoda de lucru accelerată pentru adoptarea textelor codificate. Mă bucur, deci, că putem adopta în sfârșit o directivă care codifică Directiva 70/157/CEE a Consiliului din 6 februarie 1970 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la nivelul de zgomot admis și la sistemul de evacuare al autovehiculelor.

 
  
MPphoto
 
 

  Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. – Directiva 70/157/CEE este una dintre directivele speciale care fac parte din sistemul de omologare CE de tip prevăzut în Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 septembrie 2007 de stabilire a unui cadru pentru omologarea autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective și stabilește cerințe tehnice cu privire la nivelul de zgomot admis și la sistemul de evacuare al autovehiculelor. Cerințele tehnice respective vizează apropierea legislațiilor statelor membre astfel încât procedura de omologare CE de tip prevăzută de Directiva 2007/46/CE să poată fi aplicată pentru fiecare tip de vehicul. Prin urmare, dispozițiile prevăzute de Directiva 2007/46/CE privind sistemele, componentele și unitățile tehnice individuale pentru vehicule se aplică acestei directive.

Este necesar să se ia în considerare cerințele tehnice adoptate de Comisia Economică pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) în respectivele sale regulamente anexate la Acordul Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite privind adoptarea cerințelor tehnice uniforme aplicabile vehiculelor pe roți, echipamentelor și pieselor care pot fi montate sau folosite la un vehicul pe roți și condițiile de recunoaștere reciprocă a omologărilor efectuate în conformitate cu aceste cerințe.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport referitor la apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la unitățile de măsură (text codificat).

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Prezenta propunere se limitează la o simplă codificare a textelor existente privind nivelul de zgomot admis și sistemul de evacuare al autovehiculelor, fără modificări de fond ale acestora, deci votez pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. – Rezoluția legislativă a Parlamentului European referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind nivelul de zgomot admis și sistemul de evacuare al autovehiculelor va contribui la atingerea principalului obiectiv al propunerii, și anume codificarea Directivei 70/157/CEE a Consiliului din 6 februarie 1970 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la nivelul de zgomot admis și la sistemul de evacuare al autovehiculelor. Sunt de acord cu inițiativa dlui Sajjad Karim și am votat pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) În baza opiniei Grupului de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei cu privire la această propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind nivelul de zgomot admis și sistemul de evacuare al autovehiculelor, s-a ajuns la concluzia că propunerea în cauză se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora. Din acest motiv, am votat în favoarea propunerii Parlamentului, care preia propunerea Comisiei astfel cum a fost adaptată pentru a ține seama de recomandările Grupului de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris.(PT) Importanța sectorului transporturilor pentru economia europeană este demonstrată de faptul că acest sector asigură locuri de muncă directe pentru peste 10 milioane de persoane și reprezintă 5 % din produsul intern brut (PIB). Dezvoltarea sa este vitală pentru creșterea economică a UE, precum și pentru eliminarea diferențelor fizice și psihologice. Totodată, după cum se menționează în Cartea albă intitulată „Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor”, este esențială atingerea obiectivului de reducere cu 60 % a emisiilor de gaze cu efect de seră, până în 2050.

Prezentul raport are drept scop simplificarea și clarificarea dreptului UE, care este dispersat în numeroase documente legislative ce au fost deja modificate de câteva ori și, deci, sunt mai greu de înțeles. Unul dintre obiectivele UE constă în transparența acquis-ului comunitar, ca modalitate de apropiere a Europei față de cetățenii săi, astfel încât aceștia să poată beneficia de drepturile specifice care le sunt conferite.

Codificarea textelor legislative existente este rezultatul apropierii legislațiilor statelor membre în sensul adoptării unor norme tehnice privind nivelul de zgomot admis și sistemul de evacuare al autovehiculelor, care să promoveze durabilitatea ecologică la nivel european.

 
  
MPphoto
 
 

  Artur Zasada (PPE), în scris.(PL) Am votat pentru documentul 2010/0261 privind codificarea nivelului de zgomot admis și a sistemului de evacuare al autovehiculelor. Aceasta reprezintă o altă încercare a Comisiei Europene de a simplifica și reglementa acquis-ul comunitar astfel încât acesta să devină mai transparent și accesibil pentru cetățenii UE. Propunerea legislativă codifică textele existente și creează un document legislativ mai ușor de înțeles și mai accesibil. În standardizarea normelor tehnice, regulamentul apropie legislațiile statelor membre și stabilește o procedură de omologare oficială la nivel comunitar, definită în Directiva 2007/46/CE, pentru fiecare tip de vehicul.

 
  
  

Raport: Sajjad Karim (A7-0098/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestui document, care codifică Directiva 87/402/CEE a Consiliului din 25 iunie 1987 privind dispozitivele de protecție în caz de răsturnare, montate în partea din față a tractoarelor agricole și forestiere pe roți, cu ecartament îngust. Codificarea reprezintă o metodă eficientă de consolidare a normelor care guvernează o problemă specifică într-un singur document legislativ. Ea asigură o claritate sporită, fiindcă diferitele prevederi care reglementează aceeași problemă sunt, deseori, dispersate în mai multe texte juridice. Întrucât aceste prevederi sunt modificate de-a lungul timpului, devine tot mai greu de înțeles care sunt dispozițiile în vigoare. Codificarea este, totodată, o metodă adecvată de dezvoltare a dreptului Uniunii Europene, astfel încât acesta să fie mai simplu, mai clar și mai inteligibil pentru cetățeni.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Salut eforturile depuse în direcția clarificării dreptului comunitar, astfel încât acesta să devină mai accesibil pentru toți cetățenii UE. Votez, deci, în favoarea acestei propuneri de directivă privind dispozitivele de protecție în caz de răsturnare, montate în partea din față a tractoarelor agricole și forestiere pe roți, cu ecartament îngust. Consider că sistemul de codificare propus, efectuat prin intermediul unui sistem informatic, este mai eficient.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Acest raport se referă la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind dispozitivele de protecție în caz de răsturnare, montate în partea din față a tractoarelor agricole și forestiere pe roți, cu ecartament îngust, ca text codificat. Simplificarea vieții cetățenilor europeni reprezintă una dintre preocupările UE. Unul dintre aspectele care îngreunează viața populației UE constă în modificarea constantă a legislației. Modificările se datorează, uneori, necesității de actualizare, însă ele afectează și diminuează calitatea vieții cetățenilor. În 1987, Comisia a recomandat codificarea tuturor actelor cel mai târziu după a zecea lor modificare, astfel încât dreptul comunitar să fie mai ușor de înțeles. Pentru soluționarea acestei probleme, în 1994, Parlamentul, Comisia și Consiliul au încheiat un acord interinstituțional privind metoda de lucru accelerată pentru adoptarea textelor codificate. Mă bucur, deci, că putem adopta în sfârșit o directivă de codificare a Directivei 87/402/CEE a Consiliului din 25 iunie 1987 privind dispozitivele de protecție în caz de răsturnare, montate în partea din față a tractoarelor agricole și forestiere pe roți, cu ecartament îngust.

 
  
MPphoto
 
 

  Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. – Directiva 87/402/CEE a Consiliului din 25 iunie 1987 privind dispozitivele de protecție în caz de răsturnare, montate în partea din față a tractoarelor agricole și forestiere pe roți, cu ecartament îngust, a fost modificată de mai multe ori în mod substanțial. Este necesar, din motive de claritate și de raționalizare, să se codifice directiva menționată. Directiva 87/402/CEE este una dintre directivele distincte în legătură cu procedura de omologare de tip CE prevăzută de Directiva 74/150/CEE a Consiliului înlocuită prin Directiva 2003/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 mai 2003 privind omologarea de tip a tractoarelor agricole sau forestiere, a remorcilor acestora și a echipamentului remorcat interschimbabil, împreună cu sistemele, componentele și unitățile lor tehnice separate și de abrogare a Directivei 74/150/CEE și stabilește cerințe tehnice cu privire la proiectarea și construcția tractoarelor agricole și forestiere în ceea ce privește dispozitivele de protecție în caz de răsturnare, montate în partea din față.

Aceste cerințe tehnice vizează apropierea legislațiilor statelor membre în vederea aplicării, pentru fiecare tip de tractor, a procedurii de omologare CE de tip prevăzută de Directiva 2003/37/CE. Prin urmare, dispozițiile Directivei 2003/37/CE privind tractoarele agricole sau forestiere, remorcile acestora și echipamentul remorcat interschimbabil, împreună cu sistemele, componentele sau unitățile lor tehnice separate, se aplică prezentei directive.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat pentru acest raport referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind dispozitivele de protecție în caz de răsturnare, montate în partea din față a tractoarelor agricole și forestiere pe roți, cu ecartament îngust (text codificat).

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Prezenta propunere se limitează la o simplă codificare a textelor existente privind tractoarele agricole și forestiere pe roți, cu ecartament îngust, fără modificări de fond ale acestora, deci votez pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. – Rezoluția legislativă a Parlamentului European referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind dispozitivele de protecție în caz de răsturnare, montate în partea din față a tractoarelor agricole și forestiere pe roți, cu ecartament îngust, sosește într-un moment foarte oportun. Scopul acestei propuneri constă în codificarea Directivei 87/402/CEE a Consiliului din 25 iunie 1987 privind dispozitivele de protecție în caz de răsturnare, montate în partea din față a tractoarelor agricole și forestiere pe roți, cu ecartament îngust. Am susținut această inițiativă, votând pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris.(PT) În baza opiniei Grupului de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei cu privire la această propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind dispozitivele de protecție în caz de răsturnare, montate în partea din față a tractoarelor agricole și forestiere pe roți, cu ecartament îngust, s-a ajuns la concluzia că propunerea în cauză se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora. Din acest motiv, am votat în favoarea propunerii Parlamentului, care adoptă propunerea Comisiei astfel cum a fost adaptată pentru a ține seama de recomandările Grupului de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei.

 
  
MPphoto
 
 

  Oreste Rossi (EFD), în scris. (IT) Ne declarăm în favoarea acestei directive privind dispozitivele de protecție în caz de răsturnare, montate la tractoarele agricole și forestiere pe roți, cu ecartament îngust. Gruparea și simplificarea legislației existente în acest domeniu reprezintă un pas important și îi va proteja pe cei care utilizează zilnic echipamentele agricole.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris.(PT) Prezentul raport, pentru care am votat astăzi, se referă la dreptul comunitar privind sistemul de omologare de tip CE pentru tractoarele agricole și forestiere pe roți, cu ecartament îngust, stabilind norme tehnice pentru dispozitivele de protecție în caz de răsturnare, montate în partea din față a tractoarelor.

Codificarea textelor juridice comunitare reprezintă o procedură esențială în vederea simplificării și facilitării înțelegerii acestora de către populația europeană, contribuind astfel la aplicarea efectivă a directivelor UE. În acest caz, normele tehnice impuse statelor membre permit aplicarea sistemului de omologare de tip CE, stabilit prin Directiva 2003/37/CE, la fiecare model de tractor.

Acest raport prezintă două aspecte importante: simplificarea și transparența dreptului comunitar. Actualmente, populația europeană se simte exclusă din proiectul Uniunii Europene. Consider, deci, că trebuie găsite soluții pentru remedierea acestei situații și pentru a demonstra că principalul obiectiv al UE constă în bunăstarea cetățenilor săi.

 
  
  

Raport: Sajjad Karim (A7-0090/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestui document, care codifică Directiva 86/415/CEE a Consiliului, din 24 iulie 1986, cu privire la instalarea, amplasarea, funcționarea și identificarea comenzilor tractoarelor agricole sau forestiere pe roți. Codificarea reprezintă o metodă eficientă de consolidare a normelor care guvernează o problemă specifică într-un singur document legislativ. Ea asigură o claritate sporită, fiindcă diferitele prevederi care reglementează aceeași problemă sunt, deseori, dispersate în mai multe texte juridice. Întrucât aceste prevederi sunt modificate de-a lungul timpului, devine tot mai greu de înțeles care sunt dispozițiile în vigoare. Codificarea este, totodată, o metodă adecvată de dezvoltare a dreptului Uniunii Europene, astfel încât acesta să fie mai simplu, mai clar și mai inteligibil pentru cetățeni.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Salut eforturile depuse în direcția clarificării dreptului comunitar, astfel încât acesta să devină mai accesibil pentru toți cetățenii UE. Votez, deci, în favoarea acestei propuneri de directivă cu privire la instalarea, amplasarea, funcționarea și identificarea comenzilor tractoarelor agricole sau forestiere pe roți. Consider că sistemul de codificare propus, efectuat prin intermediul unui sistem informatic, este mai eficient.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris.(PT) Acest raport se referă la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului cu privire la instalarea, amplasarea, funcționarea și identificarea comenzilor tractoarelor agricole sau forestiere pe roți, într-un text codificat. Simplificarea vieții cetățenilor europeni reprezintă una dintre preocupările UE. Unul dintre aspectele care îngreunează viața populației UE constă în modificarea constantă a legislației. Modificările se datorează, uneori, necesității de actualizare, însă ele afectează și diminuează calitatea vieții cetățenilor. La 1 aprilie 1987, Comisia a recomandat codificarea tuturor actelor cel mai târziu după a zecea lor modificare, astfel încât dreptul comunitar să fie mai ușor de înțeles. Pentru soluționarea acestei probleme, în 1994, Parlamentul, Comisia și Consiliul au încheiat un acord interinstituțional privind metoda de lucru accelerată pentru adoptarea textelor codificate. Mă bucur, deci, că putem adopta, în sfârșit, o directivă care codifică Directiva 86/415/CEE a Consiliului, din 24 iulie 1986, cu privire la apropierea legislațiilor statelor membre privind instalarea, amplasarea, funcționarea și identificarea comenzilor tractoarelor agricole sau forestiere pe roți.

 
  
MPphoto
 
 

  Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. – Directiva 86/415/CEE a Consiliului din 24 iulie 1986 cu privire la instalarea, amplasarea, funcționarea și identificarea comenzilor tractoarelor agricole sau forestiere pe roți a fost modificată de mai multe ori și în mod substanțial. Este necesar, din motive de claritate și de raționalizare, să se codifice directiva menționată. Directiva 86/415/CEE este una dintre directivele speciale care fac parte din sistemul de omologare CE de tip prevăzut de Directiva 74/150/CEE a Consiliului înlocuită prin Directiva 2003/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 mai 2003 privind omologarea de tip a tractoarelor agricole sau forestiere, a remorcilor acestora și a echipamentului remorcat interschimbabil, împreună cu sistemele, componentele și unitățile lor tehnice separate, de abrogare a Directivei 74/150/CEE și stabilește cerințele tehnice cu privire la instalarea, amplasarea, funcționarea și identificarea comenzilor.

Aceste cerințe tehnice vizează apropierea legislațiilor statelor membre în vederea aplicării, pentru fiecare tip de tractor, a procedurii de omologare CE de tip prevăzută de Directiva 2003/37/CE. Prin urmare, dispozițiile Directivei 2003/37/CE privind tractoarele agricole sau forestiere, remorcile acestora și echipamentul remorcat interschimbabil, împreună cu sistemele, componentele sau unitățile lor tehnice separate, se aplică prezentei directive.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea raportului referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind instalarea, amplasarea, funcționarea și identificarea comenzilor tractoarelor agricole sau forestiere pe roți (text codificat).

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Prezenta propunere se limitează la o simplă codificare a textelor existente privind comenzile tractoarelor agricole sau forestiere pe roți, fără modificări de fond ale acestora, deci votez pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. – Raportul de față are în vedere rezoluția Parlamentului European referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului cu privire la instalarea, amplasarea, funcționarea și identificarea comenzilor tractoarelor agricole sau forestiere pe roți. Scopul acestei propuneri constă în codificarea Directivei 86/415/CEE a Consiliului din 24 iulie 1986 cu privire la instalarea, amplasarea, funcționarea și identificarea comenzilor tractoarelor agricole sau forestiere pe roți. Am votat pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) În baza opiniei Grupului de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei cu privire la această propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind instalarea, amplasarea, funcționarea și identificarea comenzilor tractoarelor agricole sau forestiere pe roți, s-a concluzionat că propunerea în cauză se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora. Din acest motiv, am votat în favoarea propunerii Parlamentului, care preia propunerea Comisiei astfel cum a fost adaptată pentru a ține seama de recomandările Grupului de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei

 
  
MPphoto
 
 

  Oreste Rossi (EFD), în scris.(IT) Mă declar în favoarea raportului, fiindcă scopul acestuia constă în protejarea operatorilor de echipamente agricole, întrucât comenzile trebuie să fie ușor accesibile și să nu prezinte pericol. Acestea trebuie concepute și dispuse sau protejate astfel încât să excludă orice mișcare involuntară sau o operațiune oarecare ce prezintă un pericol pentru operatorul echipamentului.

 
  
  

Raport: Sajjad Karim (A7-0092/2011

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestui document, care codifică Directiva 76/432/CEE a Consiliului din 6 aprilie 1976 cu privire la apropierea legislațiilor statelor membre privind sistemul de frânare al tractoarelor agricole sau forestiere pe roți. Codificarea reprezintă o metodă eficientă de consolidare a normelor care guvernează o problemă specifică într-un singur document legislativ. Ea asigură o claritate sporită, fiindcă diferitele prevederi care reglementează aceeași problemă sunt, deseori, dispersate în mai multe texte juridice. Întrucât aceste prevederi sunt modificate de-a lungul timpului, devine tot mai greu de înțeles care sunt dispozițiile în vigoare. Codificarea este, totodată, o metodă adecvată de dezvoltare a dreptului Uniunii Europene, astfel încât acesta să fie mai simplu, mai clar și mai inteligibil pentru cetățeni.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris.(PT) Salut eforturile depuse în direcția clarificării dreptului comunitar, astfel încât acesta să devină mai accesibil pentru toți cetățenii UE. Votez, deci, în favoarea acestei propuneri de directivă privind sistemul de frânare al tractoarelor agricole sau forestiere pe roți. Consider că sistemul de codificare propus, efectuat prin intermediul unui sistem informatic, este mai eficient.

 
  
MPphoto
 
 

  Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. – Directiva 76/432/CEE a Consiliului din 6 aprilie 1976 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la sistemul de frânare al tractoarelor agricole sau forestiere pe roți a fost modificată de mai multe ori și în mod substanțial. Este necesar, din motive de claritate și de raționalizare, să se codifice directiva menționată. Directiva 76/432/CEE este una dintre directivele speciale care fac parte din sistemul de omologare CE de tip prevăzut de Directiva 74/150/CEE a Consiliului înlocuită prin Directiva 2003/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 mai 2003 privind omologarea de tip a tractoarelor agricole sau forestiere, a remorcilor acestora și a echipamentului remorcat interschimbabil, împreună cu sistemele, componentele și unitățile lor tehnice separate de abrogare a Directivei 74/150/CEE și stabilește cerințele tehnice referitoare la sistemele de frânare.

Aceste cerințe tehnice vizează apropierea legislațiilor statelor membre în vederea aplicării, pentru fiecare tip de tractor, a procedurii de omologare CE de tip prevăzută de Directiva 2003/37/CE. Prin urmare, dispozițiile Directivei 2003/37/CE privind tractoarele agricole sau forestiere, remorcile acestora și echipamentul remorcat interschimbabil, împreună cu sistemele, componentele sau unitățile lor tehnice separate, se aplică prezentei directive.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat pentru acest raport referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind sistemul de frânare al tractoarelor agricole sau forestiere pe roți (text codificat).

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris.(PT) Prezenta propunere se limitează la o simplă codificare a textelor existente privind sistemul de frânare al tractoarelor agricole sau forestiere pe roți, fără modificări de fond ale acestora, deci votez pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) În baza opiniei Grupului de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei cu privire la această propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind sistemul de frânare al tractoarelor agricole sau forestiere pe roți, s-a concluzionat că propunerea în cauză se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora. Din acest motiv, am votat în favoarea propunerii Parlamentului, care preia propunerea Comisiei astfel cum a fost adaptată pentru a ține seama de recomandările Grupului de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei.

 
  
MPphoto
 
 

  Oreste Rossi (EFD), în scris. (IT) Mă declar în favoarea raportului, întrucât scopul său este acela de reglementare și simplificare a legislației privind sistemul de frânare al tractoarelor agricole sau forestiere pe roți. Pentru a-i apăra și a-i proteja pe operatorii de tractoare agricole sau forestiere, echipamentele trebuie să prezinte omologare de tip CE.

 
  
  

Raport: Sajjad Karim (A7-0096/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestui document, care codifică Directiva 80/720/CEE a Consiliului din 24 iunie 1980 privind apropierea legislației statelor membre cu privire la spațiul de manevră, mijloacele de acces la postul de conducere, precum și la ușile și ferestrele tractoarelor agricole sau forestiere pe roți. Codificarea reprezintă o metodă eficientă de consolidare a normelor care guvernează o problemă specifică într-un singur document legislativ. Ea asigură o claritate sporită, fiindcă diferitele prevederi care reglementează aceeași problemă sunt, deseori, dispersate în mai multe texte juridice. Întrucât aceste prevederi sunt modificate de-a lungul timpului, devine tot mai greu de înțeles care sunt dispozițiile în vigoare. Codificarea este, totodată, o metodă adecvată de dezvoltare a dreptului Uniunii Europene, astfel încât acesta să fie mai simplu, mai clar și mai inteligibil pentru cetățeni.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris.(PT) Salut eforturile depuse în direcția clarificării dreptului comunitar, astfel încât acesta să devină mai accesibil pentru toți cetățenii UE. Votez, deci, în favoarea acestei propuneri de directivă privind spațiul de manevră, mijloacele de acces la postul de conducere, precum și la ușile și ferestrele tractoarelor agricole sau forestiere pe roți. Consider că sistemul de codificare propus, efectuat prin intermediul unui sistem informatic, este mai eficient.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris.(PT) Prezentul raport vizează propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind spațiul de manevră, mijloacele de acces la postul de conducere, precum și la ușile și ferestrele tractoarelor agricole sau forestiere pe roți. Unul dintre aspectele care îngreunează viața populației UE constă în modificarea constantă a legislației. La 1 aprilie 1987, Comisia a recomandat codificarea tuturor actelor cel mai târziu după a zecea lor modificare, astfel încât dreptul comunitar să fie mai ușor de înțeles. Concluziile Președinției Consiliului European de la Edimbourg, din decembrie 1992, au confirmat aceste imperative. Pentru soluționarea acestei probleme, în 1994, Parlamentul, Comisia și Consiliul au încheiat un acord interinstituțional privind metoda de lucru accelerată pentru adoptarea textelor codificate. Mă bucur, deci, că putem adopta în sfârșit o directivă de codificare a Directivei 80/720/CEE a Consiliului din 24 iunie 1980 și care permite apropierea legislației statelor membre privind spațiul de manevră, mijloacele de acces la postul de conducere, precum și la ușile și ferestrele tractoarelor agricole sau forestiere pe roți.

 
  
MPphoto
 
 

  Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. – Directiva 80/720/CEE a Consiliului din 24 iunie 1980 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la spațiul de manevră, la mijloacele de acces la postul de conducere, precum și la ușile și ferestrele tractoarelor agricole sau forestiere pe roți a fost modificată de mai multe ori și în mod substanțial. Este necesar, din motive de claritate și de raționalizare, să se codifice directiva menționată. Directiva 80/720/CEE este una dintre directivele distincte în legătură cu sistemul de omologare CE de tip prevăzut de Directiva 74/150/CEE a Consiliului, înlocuită prin Directiva 2003/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 mai 2003 privind omologarea de tip a tractoarelor agricole sau forestiere, a remorcilor acestora și a echipamentului remorcat interschimbabil, împreună cu sistemele, componentele și unitățile lor tehnice separate și de abrogare a Directivei 74/150/CEE și stabilește cerințe tehnice cu privire la designul și construcția tractoarelor agricole sau forestiere pe roți în ceea ce privește spațiul de manevră, mijloacele de acces la postul de conducere, precum și ușile și ferestrele.

Aceste cerințe tehnice vizează apropierea legislațiilor statelor membre pentru a permite punerea în aplicare, pentru fiecare tip de tractor, a procedurii de omologare CE de tip prevăzută de Directiva 2003/37/CE. Prin urmare, dispozițiile Directivei 2003/37/CE privind tractoarele agricole sau forestiere, remorcile acestora și echipamentul remorcat interschimbabil, împreună cu sistemele,componentele și unitățile lor tehnice separate, se aplică prezentei directive.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport referitor la o directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind spațiul de manevră, mijloacele de acces la postul de conducere, precum și la ușile și ferestrele tractoarelor agricole sau forestiere pe roți (text codificat).

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Prezenta propunere se limitează la o simplă codificare a textelor existente privind mijloacele de acces la postul de conducere, precum și la ușile și ferestrele tractoarelor agricole sau forestiere pe roți, fără modificări de fond ale acestora, deci votez pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris.(PT) În baza opiniei Grupului de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei, prezenta propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind spațiul de manevră, mijloacele de acces la postul de conducere, precum și la ușile și ferestrele tractoarelor agricole sau forestiere pe roți, concluzionează că propunerea în cauză se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora. Din acest motiv, am votat în favoarea propunerii Parlamentului, care adoptă propunerea Comisiei astfel cum a fost adaptată pentru a ține seama de recomandările Grupului de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei.

 
  
MPphoto
 
 

  Oreste Rossi (EFD), în scris. (IT) Din rațiuni de siguranță, este esențial ca dispozițiile privind spațiul de manevră, postul de conducere și ușile și ferestrele tractoarelor agricole să fie codificate astfel încât ele să poată fi înțelese de către și să fie accesibile pentru cetățeni. Prin urmare, am acordat un vot favorabil.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. (PT) Prezentul raport, la fel ca cele referitoare la dispozițiile aplicate în cazul tractoarelor, are drept scop codificarea Directivei 80/720/CEE din 24 iunie 1980, care se referă la armonizarea legislației statelor membre privind spațiul de manevră, mijloacele de acces la postul de conducere, precum și la ușile și ferestrele tractoarelor agricole sau forestiere pe roți. Amendamentele depuse nu afectează conținutul, ci realizează doar modificările formale impuse de procesul de codificare și sunt prezentate în cele 22 de limbi oficiale.

Doresc să subliniez din nou importanța acestui proces juridic, ce facilitează înțelegerea și claritatea textelor juridice ale UE, în beneficiul populației și instituțiilor europene. O Europă clară și simplă pentru întreaga populație reprezintă un factor esențial pentru dezvoltarea unui sentiment de apartenență, care este vital pentru proiectul european.

 
  
  

Raport: Sajjad Karim (A7-0101/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestui document, care codifică Directiva 86/298/CEE a Consiliului din 26 mai 1986 privind dispozitivele de protecție în caz de răsturnare, montate în partea din spate a tractoarelor agricole și forestiere pe roți, cu ecartament îngust. Codificarea reprezintă o metodă eficientă de consolidare a normelor care guvernează o problemă specifică într-un singur document legislativ. Ea asigură o claritate sporită, fiindcă diferitele prevederi care reglementează aceeași problemă sunt, deseori, dispersate în mai multe texte juridice. Întrucât aceste prevederi sunt modificate de-a lungul timpului, devine tot mai greu de înțeles care sunt dispozițiile în vigoare. Codificarea este, totodată, o metodă adecvată de dezvoltare a dreptului Uniunii Europene, astfel încât acesta să fie mai simplu, mai clar și mai inteligibil pentru cetățeni.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris.(PT) Salut eforturile depuse în direcția clarificării dreptului comunitar, astfel încât acesta să devină mai accesibil pentru toți cetățenii UE. Votez, deci, în favoarea acestei propuneri de directivă privind dispozitivele de protecție în caz de răsturnare, montate în partea din spate a tractoarelor agricole și forestiere pe roți, cu ecartament îngust. Consider că sistemul de codificare propus, efectuat prin intermediul unui sistem informatic, este mai eficient.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris.(PT) Această propunere se referă la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora. Prin urmare, nu am niciun motiv să votez împotrivă.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris.(PT) Prezentul raport vizează propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind dispozitivele de protecție în caz de răsturnare, montate în partea din spate a tractoarelor agricole și forestiere pe roți, cu ecartament îngust, într-un text codificat. Simplificarea vieții cetățenilor europeni reprezintă una dintre preocupările UE. Unul dintre aspectele care îngreunează viața populației UE constă în modificarea constantă a legislației. La 1 aprilie 1987, Comisia a recomandat codificarea tuturor actelor cel mai târziu după a zecea lor modificare, astfel încât dreptul comunitar să fie mai ușor de înțeles. Concluziile Președinției Consiliului European de la Edimbourg, din decembrie 1992, au confirmat aceste imperative. Pentru soluționarea acestei probleme, în 1994, Parlamentul, Comisia și Consiliul au încheiat un acord interinstituțional privind metoda de lucru accelerată pentru adoptarea textelor codificate. Mă bucur, deci, că putem adopta în sfârșit o directivă care codifică Directiva 86/298/CEE a Consiliului din 26 mai 1986 și care permite apropierea legislației statelor membre privind dispozitivele de protecție în caz de răsturnare, montate în partea din spate a tractoarelor agricole și forestiere pe roți, cu ecartament îngust.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind dispozitivele de protecție în caz de răsturnare, montate în partea din spate a tractoarelor agricole și forestiere pe roți, cu ecartament îngust (text codificat).

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris.(PT) Prezenta propunere se limitează la o simplă codificare a textelor existente privind dispozitivele de protecție în caz de răsturnare, montate în partea din spate a tractoarelor agricole și forestiere pe roți, cu ecartament îngust, fără modificări de fond ale acestora, deci votez pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) În baza opiniei Grupului de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei, prezenta propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind dispozitivele de protecție în caz de răsturnare, montate în partea din spate a tractoarelor agricole și forestiere pe roți, cu ecartament îngust concluzionează că propunerea în cauză se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora. Din acest motiv, am votat în favoarea propunerii Parlamentului, care preia propunerea Comisiei astfel cum a fost adaptată pentru a ține seama de recomandările Grupului de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris. (PT) Prezentul raport are drept scop clarificarea și simplificarea Directivei 86/298/CEE a Consiliului din 1986, împreună cu numeroasele amendamente la aceasta, privind dispozitivele de protecție în caz de răsturnare, montate în partea din spate a tractoarelor agricole și forestiere pe roți, cu ecartament îngust.

Scopul clar al acestui proces de codificare constă în facilitarea accesibilității și înțelegerii dreptului comunitar de către populația europeană. Această directivă și amendamentele ce i-au fost aduse conțin cerințele tehnice cu privire la modelul și construcția tractoarelor agricole și forestiere, dar și cu privire la sistemul de aprobare a acestora, ceea ce impune o armonizare la nivel comunitar, în vederea creării condițiilor necesare pentru siguranța rutieră.-

Totodată, această armonizare europeană ne asigură că, în cazul în care lucrătorii sunt expuși la pericole în timpul utilizării tractoarelor, statele membre pot pune în aplicare măsurile necesare și impuse, în conformitate cu prevederile Tratatului și ale dispozițiilor tehnice privind structurile de protecție prevăzute în această directivă.

 
  
  

Raport: Sajjad Karim (A7-0100/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris.(PT) Votez în favoarea propunerii modificate a Comisiei, având în vedere Acordul interinstituțional din 20 decembrie 1994 privind metoda de lucru accelerată pentru codificarea oficială a textelor legislative, în special punctul 4. Grupul de lucru consultativ, alcătuit din reprezentanți ai serviciilor juridice din cadrul Parlamentului European, al Consiliului și al Comisiei, s-a întrunit la 23 noiembrie 2010 în vederea examinării propunerii menționate anterior, prezentate de Comisie. În urma examinării propunerii de directivă a Consiliului de codificare a Directivei 92/79/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind apropierea taxelor la țigări, a Directivei 92/80/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind apropierea taxelor pe tutunul prelucrat, altul decât pentru țigarete și a Directivei 95/59/CE a Consiliului din 27 noiembrie 1995 privind alte impozite decât impozitele pe cifra de afaceri care afectează consumul de tutun prelucrat, Grupul consultativ de lucru a concluzionat, fără disensiuni, că propunerea reprezintă o codificare directă a textelor existente, fără nicio modificare de fond.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. (LT) Am votat în favoarea acestui document, de codificare a Directivei 92/79/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind apropierea taxelor la țigări, a Directivei 92/80/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind apropierea taxelor pe tutunul prelucrat, altul decât pentru țigarete și a Directivei 95/59/CE a Consiliului din 27 noiembrie 1995 privind alte impozite decât impozitele pe cifra de afaceri care afectează consumul de tutun prelucrat. Codificarea reprezintă o metodă eficientă de consolidare a normelor care guvernează o problemă specifică într-un singur document legislativ. Ea asigură o claritate sporită, fiindcă diferitele prevederi care reglementează aceeași problemă sunt, deseori, dispersate în mai multe texte juridice. Întrucât aceste prevederi sunt modificate de-a lungul timpului, devine tot mai greu de înțeles care sunt dispozițiile în vigoare. Codificarea este, totodată, o metodă adecvată de dezvoltare a dreptului Uniunii Europene, astfel încât acesta să fie mai simplu, mai clar și mai inteligibil pentru cetățeni.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Salut eforturile depuse în direcția clarificării dreptului comunitar, astfel încât acesta să devină mai accesibil pentru toți cetățenii UE. Votez, deci, în favoarea acestei propuneri de directivă privind structura și ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat. Consider că sistemul de codificare propus, efectuat prin intermediul unui sistem informatic, este mai eficient.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris.(PT) Având în vedere opinia serviciilor juridice din cadrul Parlamentului European, al Consiliului și al Comisiei, care au concluzionat că propunerea Comisiei reprezintă o codificare directă a textelor existente, fără nicio modificare de fond, salut adoptarea acestei propuneri.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris.(PT) Prezentul raport vizează propunerea modificată de directivă a Consiliului privind structura și ratele accizelor aplicate consumului de tutun prelucrat, într-un text codificat. Simplificarea vieții cetățenilor europeni reprezintă una dintre preocupările UE. Unul dintre aspectele care îngreunează viața populației UE constă în modificarea constantă a legislației. La 1 aprilie 1987, Comisia a recomandat codificarea tuturor actelor cel mai târziu după a zecea lor modificare, astfel încât dreptul comunitar să fie mai ușor de înțeles. Concluziile Președinției Consiliului European de la Edimbourg, din decembrie 1992, au confirmat aceste imperative. Pentru soluționarea acestei probleme, în 1994, Parlamentul, Comisia și Consiliul au încheiat un acord interinstituțional privind metoda de lucru accelerată pentru adoptarea textelor codificate, care trebuie să se desfășoare în deplină conformitate cu procesul legislativ al UE. Am votat, deci, în favoarea acestei propuneri, care codifică Directiva 92/79/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind structura și ratele accizelor aplicate consumului de tutun prelucrat.

 
  
MPphoto
 
 

  Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. – Obiectivul Tratatului este de a menține o uniune economică în cadrul căreia să existe o concurență sănătoasă și ale cărei caracteristici să fie similare cu cele ale unei piețe interne. În ceea ce privește tutunul prelucrat, realizarea acestui scop presupune ca aplicarea impozitului privind consumul de produse în acest sector în statele membre să nu producă condiții de denaturare a concurenței și să nu împiedice libera lor circulație în cadrul Uniunii Europene. În ceea ce privește accizele, armonizarea structurilor trebuie să conducă în special la concurență loială între diferitele categorii de tutun prelucrat care aparțin aceluiași grup și care să nu fie denaturată de efectele induse de impozitare și, în consecință, la deschiderea piețelor naționale ale statelor membre. Necesitățile imperative ale concurenței implică un sistem de formare liberă a prețurilor pentru toate grupurile de tutun prelucrat, iar punerea în aplicare a prezentei politici trebuie să asigure un nivel ridicat de protecție a sănătății omului.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport referitor la propunerea modificată de directivă a Consiliului privind structura și ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat (versiune codificată).

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris.(PT) Prezenta propunere se limitează la o simplă codificare a textelor existente privind structura și ratele accizelor aplicate consumului de tutun prelucrat, fără modificări de fond ale acestora, deci votez pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. – Raportul lui Sajjad Karim conține rezoluția legislativă a Parlamentului European referitoare la propunerea modificată de Directivă a Consiliului privind structura și ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat. Se știe că scopul acestei propuneri este acela de codificare a Directivei 92/79/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind apropierea taxelor la țigări, a Directivei 92/80/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind apropierea taxelor pe tutunul prelucrat, altul decât pentru țigarete și a Directivei 95/59/CE a Consiliului din 27 noiembrie 1995 privind alte impozite decât impozitele pe cifra de afaceri care afectează consumul de tutun prelucrat. Această inițiativă este foarte importantă și oportună. Am votat pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris.(PT) Grupul de lucru consultativ cu competențe în acest domeniu a examinat propunerea de directivă a Consiliului de codificare a Directivei 92/79/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind apropierea taxelor la țigări, a Directivei 92/80/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind apropierea taxelor pe tutunul prelucrat, altul decât pentru țigarete și a Directivei 95/59/CE a Consiliului din 27 noiembrie 1995 privind alte impozite decât impozitele pe cifra de afaceri care afectează consumul de tutun prelucrat. Grupul consultativ de lucru a concluzionat că propunerea reprezintă o codificare directă a textelor existente, fără nicio modificare de fond. Prin urmare, am acordat un vot favorabil.

 
  
MPphoto
 
 

  Oreste Rossi (EFD), în scris. (IT) Acest raport – la fel ca celelalte rapoarte pe care le-am examinat până acum – susține simplificarea și formularea clară a dreptului comunitar, unul dintre motive fiind acela că, la fel ca în cazul accizelor, numeroase dispoziții au fost modificate de mai multe ori. Unificarea și facilitarea înțelegerii acestora îi va ajuta pe utilizatori și pe operatori deopotrivă. Am votat pentru.

 
  
  

Raport: Sajjad Karim (A7-0102/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestui document, care codifică Regulamentul (CE) nr. 975/98 al Consiliului din 3 mai 1998 privind valorile nominale și specificațiile tehnice ale monedelor euro ce urmează să intre în circulație. Codificarea reprezintă o metodă eficientă de consolidare a normelor care guvernează o problemă specifică într-un singur document legislativ. Ea asigură o claritate sporită, fiindcă diferitele prevederi care reglementează aceeași problemă sunt, deseori, dispersate în mai multe texte juridice. Întrucât aceste prevederi sunt modificate de-a lungul timpului, devine tot mai greu de înțeles care sunt dispozițiile în vigoare. Codificarea este, totodată, o metodă adecvată de dezvoltare a dreptului Uniunii Europene, astfel încât acesta să fie mai simplu, mai clar și mai inteligibil pentru cetățeni.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Salut eforturile depuse în direcția clarificării dreptului comunitar, astfel încât acesta să devină mai accesibil pentru toți cetățenii UE. Votez, deci, în favoarea acestei propuneri de regulament privind valorile nominale și specificațiile tehnice ale monedelor euro ce urmează să intre în circulație. Consider că sistemul de codificare propus, efectuat prin intermediul unui sistem informatic, este mai eficient.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Având în vedere opinia serviciilor juridice din cadrul Parlamentului European, al Consiliului și al Comisiei, care au concluzionat că propunerea Comisiei reprezintă o codificare directă a textelor existente, fără nicio modificare de fond, salut adoptarea acestei propuneri.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Prezentul raport vizează o propunere de regulament al Consiliului privind valorile nominale și specificațiile tehnice ale monedelor euro ce urmează să intre în circulație, într-un text codificat. Simplificarea vieții cetățenilor europeni reprezintă una dintre preocupările UE. Unul dintre aspectele care îngreunează viața populației UE constă în modificarea constantă a legislației. La 1 aprilie 1987, Comisia a recomandat codificarea tuturor actelor cel mai târziu după a zecea lor modificare, astfel încât dreptul comunitar să fie mai ușor de înțeles. Concluziile Președinției Consiliului European de la Edimbourg, din decembrie 1992, au confirmat aceste imperative. Pentru soluționarea acestei probleme, în 1994, Parlamentul, Comisia și Consiliul au încheiat un acord interinstituțional privind metoda de lucru accelerată pentru adoptarea textelor codificate, care trebuie să se desfășoare în deplină conformitate cu procesul legislativ al UE. Votez, deci, în favoarea acestui raport, care codifică Regulamentul (CE) nr. 975/98 al Consiliului din 3 mai 1998 privind valorile nominale și specificațiile tehnice ale monedelor euro ce urmează să intre în circulație.

 
  
MPphoto
 
 

  Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. – Sistemul european unic de emisiune monetară ar trebui să obțină încrederea publicului și să determine inovații tehnologice care să asigure faptul că acesta este un sistem sigur, fiabil și eficace. Încrederea publicului în sistem depinde de caracteristicile fizice ale monedelor în euro, care vor trebui să fie cât mai ușor de folosit. Au avut loc consultări cu asociațiile consumatorilor, cu Uniunea Europeană a Nevăzătorilor și cu reprezentanții sectorului de bancomate pentru a se ține seama de cerințele specifice ale unor categorii importante de utilizatori ai monedei. Pentru a asigura trecerea ușoară la moneda euro și pentru a facilita acceptarea sistemului de monedă de către utilizatori, trebuia să se asigure o distincție clară între monede prin caracteristici vizuale și tactile.

Sunt necesare dispozitive speciale de securitate pentru a reduce posibilitățile de contrafacere a monedelor. A da monedelor o față europeană și alta națională este expresia cea mai adecvată a ideii de uniune monetară europeană între statele membre.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport referitor la propunerea de regulament al Consiliului privind valorile nominale și specificațiile tehnice ale monedelor euro ce urmează să intre în circulație (text codificat).

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris.(PT) Prezenta propunere se limitează la o simplă codificare a textelor existente privind valorile nominale și specificațiile tehnice ale monedelor euro ce urmează să intre în circulație, fără modificări de fond ale acestora, deci votez pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. – Raportul lui Sajjad Karim conține o rezoluție legislativă a Parlamentului European referitoare la propunerea de regulament al Consiliului privind valorile nominale și specificațiile tehnice ale monedelor euro ce urmează să intre în circulație. Ținând cont de probabilitatea aderării unor noi state la zona euro, această inițiativă reprezintă o nouă șansă de combatere a contrafacerilor. Am votat pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris.(PT) În baza opiniei Grupului de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei, acest raport referitor la propunerea de regulament al Consiliului privind valorile nominale și specificațiile tehnice ale monedelor euro ce urmează să intre în circulație concluzionează că propunerea în cauză se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora. Din acest motiv, am votat în favoarea propunerii Parlamentului, care adoptă propunerea Comisiei astfel cum a fost adaptată pentru a ține seama de recomandările Grupului de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei.

 
  
  

Rapoarte: Sajjad Karim (A7-0089/2011), (A7-0090/2011), (A7-0092/2011), (A7-0093/2011), (A7-0095/2011), (A7-0096/2011), (A7-0098/2011), (A7-0101/2011), (A7-0102/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Deoarece, conform Grupului de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei, propunerea în cauză vizează o codificare directă a textelor existente care nu aduce nicio modificare de fond, adopt poziția sa în primă lectură, preluând propunerea Comisiei astfel cum a fost adaptată pentru a ține seama de recomandările Grupului de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei.

 
  
  

Rapoarte: Sajjad Karim (A7-0089/2011), (A7-0090/2011), (A7-0092/2011), (A7-0093/2011), (A7-0095/2011), (A7-0096/2011), (A7-0098/2011), (A7-0100/2011), (A7-0101/2011), (A7-0102/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Izaskun Bilbao Barandica (ALDE), în scris.(ES) Susțin acest raport, deoarece propunerea în cauză se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Prin aceasta, „întrucât Grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora, Parlamentul European adoptă poziția sa în primă lectură, preluând propunerea Comisiei astfel cum a fost adaptată pentru a ține seama de recomandările Grupului de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei”.

 
  
MPphoto
 
 

  Angelika Werthmann (NI), în scris. (DE) Am votat în favoarea rapoartelor dlui Karim. Cele 10 rapoarte ale Comisiei pentru afaceri juridice se limitează la codificarea diferitelor documente, așa cum au stabilit de comun acord serviciile juridice. Prin urmare, nu vor exista modificări de fond.

 
  
  

Rapoarte: Sajjad Karim (A7-0090/2011), (A7-0092/2011), (A7-0093/2011), (A7-0095/2011), (A7-0096/2011), (A7-0098/2011), (A7-0101/2011), (A7-0102/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Licia Ronzulli (PPE), în scris.(IT) Rezoluția adoptată astăzi susține poziția Comisiei, care este conformă cu recomandările Grupului de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei. Potrivit Grupului de lucru consultativ, propunerea în cauză se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris.(PT) Întrucât obiectivul acestei directive constă în codificarea unor documente legislative anterior dispersate, în vederea accesibilității și inteligibilității legislației, fără modificări de fond, am votat în favoarea prezentului raport.

 
  
  

Recomandare pentru a doua lectură: Toine Manders (A7-0086/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris.(PT) Susțin această propunere adresată comisiei, de a lucra în continuare la acest dosar important pe baza amendamentelor adoptate de Parlament în primă lectură și sper că și Consiliul va adopta o abordare favorabilă privind promovarea accesului la informațiile referitoare la produsele textile.

 
  
MPphoto
 
 

  Laima Liucija Andrikienė (PPE), în scris. – Am votat în favoarea acestei importante rezoluții privind denumirile fibrelor textile și etichetarea corespunzătoare și marcarea compoziției fibroase a produselor textile. Prin adoptarea acestei rezoluții, Europa și-a îndeplinit angajamentul unanim de a proteja consumatorii, prin indicarea țării de origine și adoptarea unui nou mecanism de trasabilitate a produselor textile. Noi, deputații în Parlamentul European, am adoptat astăzi o declarație comună, al cărei scop este acela de a-i proteja pe consumatorii europeni de afirmațiile false sau înșelătoare privind originea produselor. Cred cu tărie că rezoluția și declarația vor stimula crearea unui mecanism de furnizare de informații precise către consumatori, mai ales în ceea ce privește originea exactă a produselor achiziționate. Cetățenii UE trebuie să aibă dreptul să cunoască locul de origine și nivelul de calitate ale produselor și produselor textile pe care le achiziționează.

 
  
MPphoto
 
 

  Liam Aylward (ALDE), în scris.(GA) Am votat în favoarea acestui raport fiindcă este important ca consumatorii să fie bine informați atunci când achiziționează produse textile. Grație raportului, etichetarea clară a produselor textile care conțin părți de origine animală va fi obligatorie în viitor. Această prevedere este benefică și pentru persoanele care suferă de alergii. Ca urmare a modificărilor propuse în raport, vor putea fi introduse imediat pe piață noi fibre și produse inovatoare, iar consumatorii vor avea la dispoziție opțiuni mai bune. Salut îndeosebi ceea ce afirmă raportul cu privire la efectuarea a două studii: privind posibilitatea existenței unei legături între reacțiile alergice și produsele chimice utilizate în produsele textile și privind fezabilitatea punerii în aplicare a unui sistem de etichetare a locului de origine, pentru a asigura o trasabilitate completă a produselor textile. Sunt de acord cu raportorul că ar trebui să se asigure un echilibru corect între un nivel ridicat de protecție a consumatorilor și simplificarea cadrului normativ pentru produsele textile.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestui raport. El are ca obiectiv simplificarea și îmbunătățirea cadrului normativ existent pentru etichetarea produselor textile, încurajarea inovării în sectorul produselor textile și al vestimentației, precum și dezvoltarea și introducerea de noi fibre. Sunt de acord că ar trebui să se asigure un echilibru corect între un nivel ridicat de protecție a consumatorilor și simplificarea cadrului normativ pentru produsele textile. Extinderea etichetării obligatorii nu ar trebui să genereze o povară disproporționată pentru întreprinderi fără a aduce o reală valoare adăugată pentru consumatori, care ar putea fi chiar derutați de un eventual exces de informații pe eticheta produselor textile. Consider, deci, că ar fi util ca Comisia să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport privind introducerea la nivel comunitar a noilor cerințe de etichetare. Acesta ar trebui să examineze, în special, opiniile consumatorilor privind volumul de informații ce trebuie menționate pe eticheta produselor textile și să analizeze ce alte mijloace decât etichetarea pot fi utilizate pentru a le furniza consumatorilor informații suplimentare.

 
  
MPphoto
 
 

  Regina Bastos (PPE), în scris.(PT) Propunerea de regulament adoptată de Comisie la 30 ianuarie 2010 are drept scop simplificarea cadrului normativ existent, unificarea într-un singur regulament a celor trei directive existente privind denumirile și etichetarea produselor textile.

În poziția sa adoptată în prima lectură la 18 mai 2010, Parlamentul European a aprobat, cu o vastă majoritate, 63 de amendamente. Cele mai multe dintre acestea erau amendamente de ordin tehnic menite să asigure alinierea textului la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Parlamentul a adoptat și o serie de modificări de fond, inclusiv în ceea ce privește normele de marcare a originii, indicarea materialelor de origine animală, produsele textile alcătuite din mai multe fibre și așa mai departe. În evaluarea sa, Consiliul a respins toate modificările de fond propuse de Parlament.

Am votat în favoarea acestui raport, recomandarea pentru a doua lectură, deoarece el reintroduce marea majoritate a amendamentelor adoptate de Parlament în primă lectură, inclusiv pe cele referitoare la marcarea originii, indicarea materialelor de origine animală și produsele textile alcătuite din mai multe fibre. Aceste modificări vor contribui la promovarea și inovarea industriei europene și vor îmbunătăți nivelul de informare a consumatorilor.

La fel de important va fi și studiul pe care Comisia trebuie să îl prezinte până în septembrie 2013, care va stabili dacă există o legătură de cauzalitate între reacțiile alergice și produsele sau compușii chimici utilizați în produsele textile.

 
  
MPphoto
 
 

  Sergio Berlato (PPE), în scris.(IT) În ianuarie 2009, Comisia a adoptat propunerea pentru un nou regulament referitor la denumirile fibrelor textile și etichetarea corespunzătoare a produselor textile. Propunerea are ca obiectiv simplificarea și îmbunătățirea cadrului normativ existent pentru etichetarea produselor textile pentru a încuraja dezvoltarea și introducerea de noi fibre. Propunerea facilitează procesul de adaptare a legislației la progresul tehnic prin înlocuirea celor trei directive existente cu un regulament unic, permițând în același timp utilizatorilor de fibre să beneficieze mai rapid de produse inovatoare.

Salut această propunere și consider că este deosebit de important faptul că noul regulament conține o prevedere specifică referitoare la etichetarea cu expresia „fabricat în” („made in”). De altfel, este esențială urmărirea acestei direcții, astfel încât Uniunea Europeană să dispună de mijloacele necesare pentru a le face față principalilor săi parteneri comerciali, precum Statele Unite, Canada China și Japonia, pe piața globală.

Totodată, doresc să subliniez că, din punctul meu de vedere, cel mai important aspect al acordului la care s-a ajuns cu Consiliul constă în angajamentul Comisiei Europene de a prezenta, până la 30 septembrie 2013, după efectuarea unei evaluări de impact adecvate, un raport însoțit de propuneri legislative cu privire la indicarea etichetării de origine, trasabilitatea și utilizarea noilor tehnologii.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestui raport, fiindcă scopul său constă în simplificarea și îmbunătățirea cadrului normativ existent pentru etichetarea produselor textile pentru a încuraja dezvoltarea și introducerea de noi fibre și o protecție mai bună a consumatorilor. În timp ce textul final încă este negociat cu Consiliul, raportul Parlamentului European identifică probleme precum marcarea originii produselor textile importate în UE și propune introducerea obligației ca eticheta să indice nu numai producătorul produsului final, ci și țara de origine a produselor textile importate folosite în fabricație, așa cum se procedează deja în Canada, SUA, China și Japonia. În general, raportul propune ca etichetele să ofere cât mai multe informații privind compoziția produsului și solicită Comisiei să analizeze dacă produsele importate afectează sănătatea umană ca urmare a compoziției lor, pentru a îmbunătăți protecția consumatorilor. Totodată, însă, raportul propune respingerea sarcinilor administrative inutile pentru producătorii de bunuri. De exemplu, el propune înlocuirea marcajelor de pe etichete cu simboluri extralingvistice, pentru a se evita traducerea denumirilor de fibre textile în mai multe limbi ale UE. Totodată, se propune scutirea croitorilor independenți de aceste viitoare obligații.

 
  
MPphoto
 
 

  Vito Bonsignore (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea acestei rezoluții, care are meritul de a simplifica sistemul actual de etichetare a produselor textile, dar și de a încuraja dezvoltarea și introducerea de noi fibre și de a scurta durată de timp scursă între depunerea unei solicitări și adoptarea denumirii unei noi fibre. Aceste noi reguli le vor permite consumatorilor să beneficieze mai rapid de produse inovatoare. Totodată, documentul aprobat astăzi încurajează introducerea marcării originii, care ar facilita opțiunile consumatorilor și ar contribui la reducerea afirmațiilor înșelătoare sau frauduloase privind originea. În acest sens, susțin amendamentul care propune obligația producătorilor de a indica pe etichetă prezența părților netextile de origine animală. Astfel, consumatorii vor fi protejați împotriva riscului de a achiziționa neintenționat produse din blană autentică și, totodată, vor fi protejați și consumatorii care suferă de alergii.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris.(PT) Cred în impactul pozitiv al simplificării și îmbunătățirii cadrului normativ existent pentru etichetarea produselor textile, precum și în încurajarea dezvoltării și introducerii de noi fibre. Din acest motiv, votez în favoarea adoptării regulamentului depus de Parlament și de Comisie. Cred, însă, că amendamentele depuse de raportor sunt importante.

 
  
MPphoto
 
 

  Anne Delvaux (PPE), în scris.(FR) Pentru a-i proteja pe consumatori împotriva achiziționării neintenționate de produse fabricate din materiale de origine animală (blană și piele), am susținut acest raport, care impune utilizarea etichetelor cu expresia „părți netextile de origine animală”. Totodată, o astfel de etichetă îi va proteja pe consumatorii care suferă de alergii.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris.(PT) Prezentul regulament stabilește norme privind utilizarea denumirilor de fibre textile și etichetarea corespunzătoare a produselor textile, precum și norme privind analiza cantitativă a amestecurilor binare și ternare de fibre textile. Aceasta implică transformarea Directivei 96/74/CE într-un regulament și abrogarea Directivei 96/73/CE și a Directivei 73/44/CEE.

Scopul constă în intensificarea transparenței procesului de adăugare a fibrelor noi la lista de denumiri armonizate de fibre textile, precum și în adaptarea legislației la dezvoltările tehnologice din industria textilă. Amendamentele reintroduse de raportor se referă la: identificarea originii produsului textil, părțile netextile de origine animală, o clauză de revizuire, solicitarea unui studiu privind substanțele periculoase, simboluri sau coduri extralingvistice pentru fibre, cerințele privind dosarul tehnic anexat la cererea de autorizare a denumirii unei fibre textile noi, produsele textile alcătuite din mai multe fibre, croitorii independenți, laboratoarele de analiză a amestecurilor textile și indicarea obligatorie a compoziției fibroase a produselor și pălăriilor din fetru.

Am votat pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris.(PT) Această recomandare pentru a doua lectură se referă la poziția Consiliului în vederea adoptării unui regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind denumirile fibrelor textile și etichetarea corespunzătoare și marcarea compoziției fibroase a produselor textile. Sectorul produselor textile este foarte complex și reprezintă o parte semnificativă din activitatea economică din statele membre. Raportorul a reușit să ajungă la un acord cu privire la aspecte controversate precum marcarea originii, părțile netextile de origine animală, substanțele periculoase și altele. Totodată, el a reușit să includă o clauză de revizuire care permite eliminarea obstacolelor în calea funcționării corespunzătoare a pieței interne. În pofida anumitor dificultăți inițiale, cele trei instituții europene au putut ajunge la un acord, rezultatul fiind, astfel, unul foarte satisfăcător. Așadar, Consiliul adopta rapid această legislație, în vederea intrării sale în vigoare în ianuarie 2012, ceea ce ar reprezenta un eveniment extrem de benefic pentru consumatori. Mă bucură, deci, consensul la care s-a ajuns și votez în favoarea acestui regulament de abrogare a Directivei 73/44/CEE a Consiliului, a Directivei 96/73/CE a Parlamentului și a Directivei 2008/121/CE a Parlamentului European și a Consiliului.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris.(PT) Prezenta propunere are ca obiectiv simplificarea și îmbunătățirea cadrului normativ existent pentru etichetarea produselor textile, pentru a proteja și încuraja dezvoltarea și introducerea de noi fibre. Propunerea facilitează procesul de adaptare a legislației la progresul tehnic prin înlocuirea celor trei directive existente cu un regulament unic, evitându-se astfel transpunerea unor simple actualizări tehnice, și reduce perioada dintre depunerea unei cereri și adoptarea denumirii unei fibre textile noi. Dorințele pe termen lung ale producătorilor vizează în principal denumirile și etichetarea. Simplificarea actualului cadru normativ are potențialul de a încuraja inovarea în sectorul produselor textile și al vestimentației, permițându-le în același timp consumatorilor să beneficieze mai rapid de produse inovatoare.

În prima lectură, în 2010, Parlamentul European a aprobat amendamente referitoare la normele de marcare a originii, indicarea materialelor de origine animală, utilizarea simbolurilor extralingvistice și o clauză de revizuire, însă Consiliul nu le-a acceptat integral. Este esențial ca, acum, Consiliul să accepte diferitele propuneri, mai ales cele care se referă la marcarea originii.

Din aceste motive, am votat pentru majoritatea pozițiilor adoptate în prezentul document.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris.(PT) Obiectivul inițial al acestei propuneri consta în simplificarea și îmbunătățirea cadrului normativ existent pentru etichetarea produselor textile.

Pe parcursul negocierilor cu Consiliul de Miniștri al UE, Parlamentul a inclus în acest regulament noi dispoziții, precum cele care impun indicarea materialelor de origine animală din produsele textile și efectuarea unui studiu pentru evaluarea existenței unei legături de cauzalitate între reacțiile alergice și substanțele chimice folosite în produsele textile.

Prezența materialelor de origine animală ar trebui indicată în mod clar, astfel încât consumatorii sau persoanele care suferă de alergii să nu fie expuse riscului de a achiziționa neintenționat produse din blană autentică, dacă în realitate ar prefera să nu cumpere astfel de produse.

Comisia va trebui să elaboreze, până la 30 septembrie 2013, un studiu pentru a evalua existența unei legături de cauzalitate între reacțiile alergice și produsele și compușii chimici folosiți în produsele textile. Pe baza acestui studiu, Comisia va depune propuneri legislative, dacă este cazul.

Acest regulament va trebui să fie adoptat curând de Consiliul de Miniștri al UE și va intra în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării sale. Va exista o perioadă de tranziție de doi ani și jumătate pentru normele privind cerințele de etichetare și pentru cele referitoare la indicarea părților netextile de origine animală.-

 
  
MPphoto
 
 

  Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. – Lipsa actuală a unor norme armonizate referitoare la marcarea originii dezavantajează UE și nu le permite producătorilor europeni de bunuri de consum, pentru care originea constituie un criteriu relevant, să se bucure de beneficiile asociate cu producția în UE, iar consumatorii nu au posibilitatea de a se informa cu privire la originea produselor. Marcarea originii ar facilita alegerea consumatorilor și ar contribui la reducerea indicațiilor frauduloase, inexacte sau înșelătoare ale originii. Acest amendament introduce cerința indicării prezenței părților netextile de origine animală în compoziția produselor textile. Ar trebui subliniat că blana este frecvent utilizată la fasonarea articolelor relativ ieftine, care deseori sunt importate din Asia.

Pentru eliminarea posibilelor obstacole din calea bunei funcționări a pieței interne pe care le-ar putea cauza existența unor dispoziții sau practici diferite de la un stat membru la altul, precum și pentru a se ține pasul cu dezvoltarea comerțului electronic și a face față provocărilor viitoare de pe piața produselor textile, este necesar să se examineze armonizarea și standardizarea altor aspecte legate de etichetarea produselor textile în vederea facilitării liberei circulații a produselor textile în cadrul pieței interne și a asigurării unui nivel uniform și ridicat al protecției consumatorilor pe întreg teritoriul UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Lorenzo Fontana (EFD), în scris.(IT) Procesul derulat în cadrul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor a reprezentat un moment de răscruce pentru propunerea dlui Manders, deoarece atunci s-a hotărât introducerea obligației de menționare a întregii compoziții a unui produs, nu numai a unor părți. Totuși, ulterior, grupul nostru a menționat necesitatea protejării industriei textile și a etichetei „fabricat în” („made in”), însă nu s-a obținut nicio reacție la această poziție în cadrul negocierilor cu Consiliul. Există, însă, elemente demne de a fi sprijinite, precum fluidizarea înregistrării materialelor. Deoarece consider că protejarea etichetei „fabricat în” („made in”) este un aspect prioritar, nu pot vota pentru și am decis să mă abțin.

 
  
MPphoto
 
 

  Sylvie Guillaume (S&D), în scris.(FR) Am votat în favoarea raportului Manders referitor la dispozițiile privind etichetarea produselor textile. Mă bucur că Parlamentul, cu ocazia acestui vot în a doua lectură, a reintrodus o serie de amendamente, în pofida opoziției Consiliului. Este important ca consumatorii să poată achiziționa produse în deplină cunoștință de cauză și să nu cumpere neintenționat piele sau blană așa cum se întâmplă, în special, atunci când blana se folosește pentru fasonarea articolelor ieftine de îmbrăcăminte. Totodată, textul evidențiază necesitatea trasabilității produselor textile, iar Comisia va efectua un studiu privind potențialele riscuri pentru sănătate ale unor produse precum fibrele sau vopselele sintetice.

 
  
MPphoto
 
 

  Małgorzata Handzlik (PPE), în scris.(PL) Rezoluția privind denumirile fibrelor textile și etichetarea corespunzătoare și marcarea produselor textile, adoptată de Parlamentul European, este deosebit de importantă pentru sectorul produselor textile în Uniunea Europeană. Ea va permite introducerea mai rapidă pe piață a noilor fibre, venind astfel în întâmpinarea necesităților firmelor textile inovatoare, mai ales în aplicarea competențelor proprii de cercetare și dezvoltare. Rezoluția a făcut obiectul unei îndelungate dezbateri între Parlamentul European și Consiliu. Parlamentul a solicitat noi elemente de extindere a regulamentului, și anume: indicarea țării de origine, indicarea fibrelor de origine animală și cerințe mai riguroase privind utilizarea substanțelor periculoase în producția materialelor textile. Parlamentul a reușit să convingă Consiliul că etichetarea clară a fibrelor de origine animală este un aspect esențial.

Această prevedere este extrem de utilă, mai ales pentru consumatorii care au alergie la produsele din piele și pentru cei care, din rațiuni ideologice, nu doresc să cumpere produse textile care conțin elemente de origine animală. Sper că în viitorul apropiat vom reuși să ajungem la un acord privind indicarea originii produselor. Această problemă este nerezolvată de prea mult timp. Cred că firmele și consumatorii europeni vor găsi utilă formularea unor principii clare.

 
  
MPphoto
 
 

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris.(LT) Am sprijinit acest document, deoarece el propune stabilirea de reglementări privind prezența părților netextile de origine animală în anumite produse, precum și indicarea precisă a originii produselor. În primul rând, acest regulament ar trebui să conțină cerințele de indicare a părților netextile de origine animală în etichetarea sau marcarea produselor textile, astfel încât consumatorii să poată face o alegere pe baza informațiilor pe care le dețin. Etichetarea sau marcarea nu trebuie să fie înșelătoare și trebuie realizate astfel încât consumatorul să poată înțelege cu ușurință la ce parte a produsului se referă informațiile.

 
  
MPphoto
 
 

  Eija-Riitta Korhola (PPE), în scris.(FI) Mă bucur că, în sfârșit, Parlamentul a ajuns la o decizie privind acest document referitor la etichetarea produselor textile. Documentul conține o serie de propuneri substanțiale de îmbunătățire, pe care Consiliul este pregătit să le susțină și să le pună în aplicare. Elaborarea regulamentului în cadrul comisiei a implicat, în anumite momente, noțiuni foarte ambițioase, pe care, din fericire, le-am abandonat. Este o îmbunătățire evidentă faptul că produsele trebuie să fie clar marcate în cazul în care conțin părți de origine animală, din rațiuni de sănătate publică, fiindcă blana, de exemplu, reprezintă un pericol pentru sănătatea multor persoane care suferă de alergii. Deși o parte dintre producători s-au opus acestei inițiative, făcând referire la legislația existentă privind cerințele de etichetare a părților de origine animală, acum s-a realizat o îmbunătățire, care demonstrează importanța pe care UE o acordă consumatorilor. Cu toate acestea, marcarea obligatorie a originii produselor din țările terțe ar fi fost ineficientă și greu de realizat din punctul de vedere al costurilor. Valoarea adăugată pentru consumator, pe care o poate crea o astfel de cerință, este greu de estimat, mai ales că, într-o lume globalizată, produsele sunt rareori fabricate sau provenite dintr-o singură țară.

Din acest motiv, este important ca Comisia să investigheze problema, iar aspectele practice ale acestei direcții trebuie analizate cu atenție. Totodată, este normal ca reforma și armonizarea etichetării produselor să fie evaluate la nivel general, așa cum s-a convenit acum.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Salut propunerea Comisiei, deoarece ea simplifică actualul cadru de reglementare și are potențialul de a încuraja inovația în sectorul textil și al îmbrăcămintei și, în același timp, de a le permite utilizatorilor de fibre și consumatorilor să beneficieze mai rapid de produse inovatoare.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris.(PT) Noile reglementări privind etichetarea produselor textile sunt esențiale pentru prevenirea problemelor care apar în cazul în care consumatorii nu sunt bine informați. Prezența părților de origine animală trebuie indicată în mod clar, astfel încât consumatorii sau persoanele care suferă de alergii să nu fie expuse pericolului de a cumpăra, neintenționat, produse din blană autentică, dacă în realitate ar prefera să nu cumpere astfel de produse. Scopul inițial al acestei propuneri constă în simplificarea și îmbunătățirea cadrului de reglementare existent pentru etichetarea produselor textile. Pe parcursul negocierilor cu Consiliul de miniștri al UE, a fost foarte importantă includerea unor noi prevederi în regulament: indicarea părților de origine animală în produsele textile și efectuarea unui studiu care să evalueze dacă există o legătură de cauzalitate între reacțiile alergice și produsele sau amestecurile chimice utilizate în produsele textile.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. – Raportul lui Toine Manders vine în întâmpinarea necesităților cumpărătorilor de produse textile. Sunt propuse noi reglementări privind etichetarea produselor textile, care îi vor ajuta pe consumatori să nu mai achiziționeze în mod neintenționat produse textile care conțin piele sau blană naturală. Am votat pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris.(DE) Consumatorii sunt din ce în ce mai conștienți cu privire la produsele pe care le achiziționează. Pentru majoritatea populației, originea produselor joacă un rol foarte important în decizia de cheltuire a banilor. În sectorul produselor textile, este nevoie de mult mai multe informații în acest sens, astfel încât consumatorii să știe de unde provin și din ce materiale sunt fabricate puloverele, jachetele, pantalonii etc. pe care le achiziționează. Actualmente, cerințele de etichetare sunt complet inadecvate. Avem nevoie de etichete mai clare, care să indice situațiile în care pentru fabricarea unui produs se folosesc materiale de origine animală, mai ales în cazul blănurilor și al fasonărilor cu blană. Am votat în favoarea raportului fiindcă acesta se referă la furnizarea de informații detaliate, extrem de utile și necesare cetățenilor, care au dreptul să știe de unde provin și din ce materiale sunt fabricate produsele textile pe care le achiziționează.

 
  
MPphoto
 
 

  Claudio Morganti (EFD), în scris. (IT) Textul examinat astăzi este, din păcate, foarte diferit de cel aprobat de Parlament în prima lectură. Diferența esențială constă în faptul că acest raport nu face nicio referire la includerea marcajelor de origine pe etichetele produselor textile. Consiliul s-a opus cu tărie acestei idei și îmi este greu să înțeleg de ce. Nu este logic ca populația să știe de unde provin hainele pe care le poartă? Prezența marcajului de origine ar fi oferit, cu siguranță, o garanție de calitate și protecție a produselor.

Mă uimește faptul că doar două state membre, Italia și Lituania, au insistat ca Consiliul să includă marcajele de origine și mă întreb de ce nu sunt interesate celelalte țări europene să își protejeze propriile companii în acest mod, deoarece situația actuală le expune mai mult la probleme de concurență neloială și contrafacere. Din păcate, Parlamentul a acceptat decizia limitată a Consiliului de a nu susține marcaje de origine și consider că trebuie să votez împotriva raportului de astăzi.-

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Acest raport reprezintă o recomandare pentru a doua lectură referitoare la poziția în primă lectură a Consiliului în vederea adoptării unui regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind denumirile fibrelor textile și etichetarea corespunzătoare și marcarea compoziției fibroase a produselor textile. Consiliul a respins toate amendamentele de fond propuse de Parlament în prima lectură, deoarece consideră că acestea nu ar fi compatibile cu obiectivul de simplificare. Principalele amendamente propuse de către Parlament și reintroduse în raport, pentru care am votat, se referă la aspecte pe care le consider extrem de importante pentru piața europeană. Dintre acestea, aș dori să evidențiez marcarea originii și includerea unei cerințe de indicare a țării de origine a produselor textile importate din țări terțe. Lipsa actuală a unor norme armonizate referitoare la marcarea originii dezavantajează UE în raport cu principalii săi parteneri comerciali, precum Canada, China, Japonia și SUA, unde marcarea originii pentru mărfurile importate este obligatorie. Marcarea originii ar facilita alegerea consumatorilor și ar contribui la reducerea indicațiilor frauduloase, inexacte sau înșelătoare ale originii.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris.(PT) În prima lectură, Parlamentul a aprobat 63 de amendamente la propunerea Comisiei privind un regulament referitor la denumirile fibrelor textile și etichetarea corespunzătoare a produselor textile. O parte dintre aceste amendamente erau de ordin tehnic, iar altele erau amendamente de fond, inclusiv în ceea ce privește normele de marcare a originii, indicarea materialelor de origine animală, utilizarea simbolurilor extralingvistice și o clauză de revizuire. Consiliul a acceptat în mare măsură amendamentele tehnice, însă a respins toate modificările de fond propuse de Parlament. Majoritatea acestor amendamente au fost reintroduse, deoarece este important ca utilitatea lor să fie recunoscută de către Consiliu, care ar trebui să le acorde atenția cuvenită.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – În poziția sa adoptată în prima lectură la 18 mai 2010, Parlamentul European a aprobat, cu o vastă majoritate, 63 de amendamente. Cele mai multe dintre acestea erau amendamente de ordin tehnic menite să asigure alinierea textului la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și la noul cadru legislativ pentru comercializarea bunurilor. Parlamentul a adoptat și o serie de modificări de fond, inclusiv în ceea ce privește normele de marcare a originii, indicarea materialelor de origine animală, utilizarea simbolurilor extralingvistice și o clauză de revizuire.

 
  
MPphoto
 
 

  Olga Sehnalová (S&D), în scris. (CS) Am susținut raportul deoarece acesta reprezintă un pas în direcția unei protecții superioare a consumatorilor și subliniază calitatea produselor textile. Totuși, este păcat că nu au fost aprobate solicitările privind indicarea țării de origine, deoarece aceste informații vin în sprijinul alegerii consumatorilor și pot contribui la reducerea afirmațiilor inexacte și înșelătoare privind originea. Absența unor norme armonizate în acest domeniu îi privează pe producătorii europeni de avantajele aferente fabricației în UE. Consider că Comisia va continua să depună eforturi pentru a găsi o soluție acceptabilă la această problemă.

 
  
MPphoto
 
 

  Laurence J.A.J. Stassen (NI), în scris.(NL) Partidul Olandez pentru Libertate (PVV) votează împotriva acestei recomandări a Parlamentului European. Propunerea originală a Comisiei viza o simplificare a formalităților, pentru facilitarea introducerii de noi fibre textile. Parlamentul European a adăugat cerința ca, în viitor, firmele să fie obligate să declare de unde provine un anumit produs textil, prin așa-numita etichetare a țării de origine. Nu susținem poziția Parlamentului în această privință.

O situație benefică pentru consumatori se va înregistra, într-adevăr, dacă etichetele vor conține informații despre materialele ce reprezintă un pericol pentru sănătate sau care provoacă reacții alergice. Menționarea pe etichetă a țării de origine este o restricție europeană inutilă. Desigur, originea unui produs nu ne spune nimic despre procesul de producție sau despre calitatea produsului și nici nu crește protecția consumatorilor. Chiar dacă este specificată așa-numita țară de origine, alte părți ale procesului de producție se pot desfășura altundeva.

Etichetele care conțin expresia „fabricat în x” nu fac decât să creeze o senzație falsă de claritate pentru consumator, deși, de fapt, ele conduc la costuri suplimentare și la o birocrație inutilă. Companiile trebuie să facă față unor sarcini administrative suplimentare, verificarea etichetelor necesită formalități vamale suplimentare și, în final, importul de produse va deveni mai costisitor. PVV va vota, deci, împotriva acestei recomandări.

 
  
MPphoto
 
 

  Catherine Stihler (S&D), în scris. – Am votat în favoarea etichetării privind țara de origine și blana și salut adoptarea acestui document legislativ.

 
  
MPphoto
 
 

  Marc Tarabella (S&D), în scris. (FR) Salut acordul la care au ajuns Parlamentul European și Consiliul privind problema extrem de complexă a denumirilor de fibre textile și etichetarea corespunzătoare a produselor textile. Consumatorii trebuie să primească informații exacte privind prezența produselor netextile de origine animală, precum blana, astfel încât să poată face alegeri în deplină cunoștință de cauză.

Totodată, Comisia trebuie să examineze, cu atenție maximă, problema etichetării sociale. Din punctul meu de vedere, consumatorii trebuie să fie informați cu privire la condițiile sociale în care a fost fabricat un produs textil, astfel încât să se simtă mai responsabili pentru condițiile de muncă ale lucrătorilor din industria textilă.

Desigur, etichetele nu trebuie supraaglomerate cu informații, însă etichetarea socială ar putea conduce la o modificare durabilă a condițiilor de muncă din Uniunea Europeană și din întreaga lume, prin introducerea în procesul de achiziție a unei abordări orientate către cetățeni.

 
  
MPphoto
 
 

  Marianne Thyssen (PPE), în scris.(NL) Acordul aprobat astăzi, după doi ani de negocieri intense, va simplifica introducerea pe piață a noilor fibre și va îmbunătăți protecția consumatorilor pe piața internă, grație unor etichete textile clare, vizibile și lizibile. În plus, Parlamentul European a avut un cuvânt de spus în privința acestui regulament. Produsele textile care conțin părți netextile de origine animală, precum blana sau pielea, ar trebui să aibă menționat clar acest lucru pe etichetă, în viitor. Totodată, au fost aprobate solicitările explicite ale Parlamentului privind efectuarea unor studii suplimentare referitoare la utilizarea simbolurilor extralingvistice pe etichetele produselor textile și la o posibilă legătură între reacțiile alergice și substanțele chimice folosite în produsele textile.

Angajamentul pe care Parlamentul l-a solicitat și l-a obținut de la Comisie, în sensul că, unde va fi cazul și după efectuarea unui studiu riguros, va prezenta în anul 2013 propuneri legislative privind trasabilitatea produselor textile, reprezintă un pas important înainte. Din toate aceste motive, am votat în favoarea acordului la care a ajuns Parlamentul cu Consiliul la a doua lectură.

 
  
MPphoto
 
 

  Niki Tzavela (EFD), în scris.(EL) În ceea ce privește recomandarea Manders privind denumirile fibrelor textile și etichetarea corespunzătoare a produselor textile, am votat în favoarea propunerii de compromis a grupurilor politice, deoarece susțin un sistem obligatoriu de etichetare a țării de origine în cazul produselor textile din țările terțe. Totodată, consider că această măsură va promova concurența loială în UE și la nivel internațional.

 
  
MPphoto
 
 

  Viktor Uspaskich (ALDE), în scris.(LT) Sectorul produselor textile și al îmbrăcămintei din Lituania este unul dintre cele mai specializate din Europa, întrucât în el activează 1000 de întreprinderi, cu 40 000 de angajați. Pentru mine și pentru majoritatea lituanienilor este, deci, important ca noile norme privind etichetarea produselor textile, menționate în acest raport, să protejeze reputația sectorului produselor textile din țara noastră. Sperăm că noua legislație va simplifica normele actuale de etichetare. Mai mult, avem nevoie de teste chimice fiabile, care să ne confirme că produsele textile create respectă criteriile igienice și de mediu. Consumatorii europeni au dreptul să știe ce cumpără. Utilizarea produselor de origine animală trebuie să fie indicată în mod clar pe eticheta produsului textil. Noile norme privind etichetarea produselor textile trebuie să le permită consumatorilor să nu mai cumpere, neintenționat, produse textile fabricate din blană sau piele autentică. Destinul sectorul produselor textile și îmbrăcămintei din Lituania este strâns legat de UE, deoarece 84 % dintre produsele textile lituaniene sunt exportate în UE. Puțini oameni știu că producătorii de îmbrăcăminte din Lituania cos uniforme pentru mai multe armate și forțe de poliție din Europa, inclusiv pentru NATO. Prin urmare, atât Lituania, cât și Europa trebuie să fie interesate să-și accentueze eforturile, în vederea îmbunătățirii controlului calității și transparenței.

 
  
MPphoto
 
 

  Derek Vaughan (S&D), în scris. – În urma votului de astăzi privind etichetarea, consumatorii nu vor mai fi expuși pericolului de a cumpăra neintenționat produse textile care conțin piele sau blană autentică. Din punctul meu de vedere, consumatorii au dreptul să știe din ce sunt făcute produsele pe care le cumpără, iar acest raport asigură indicarea tuturor materialelor de origine animală pe etichetele produselor textile. Aceasta este o veste bună nu numai pentru persoanele care nu vor să cumpere produse ce conțin blană sau piele autentică, ci și pentru cele care suferă de alergii. Mă dezamăgește faptul că acest raport nu a introdus obligativitatea etichetării privind originea pentru produsele textile, însă mă bucur că Comisia va prezenta un raport de evaluare pentru soluționarea acestor probleme pe viitor.

 
  
MPphoto
 
 

  Angelika Werthmann (NI), în scris. (DE) Am votat în favoarea raportului privind denumirile și etichetarea produselor textile. Propunerea de revizuire a legislației UE se referă în principal la probleme tehnice care nu au un impact politic major. Totuși, simplificarea proceselor va contribui la promovarea inovării la nivelul acestei industrii. Compromisul la care au ajuns mai multe grupuri din Parlamentul European ține cont și de problemele actuale privind produsele contrafăcute din sectorul european al produselor textile și solicită norme comerciale transparente și coerente, care să asigure protecția consumatorilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Iva Zanicchi (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea raportului dlui Manders. Textul asupra căruia am votat nu propune doar combinarea a trei directive privind etichetarea compoziției produselor textile într-un singur regulament european aplicabil tuturor statelor membre, ci are drept scop și simplificarea procedurii de recunoaștere a noilor fibre.

Probabil că raportul dlui Manders ar fi fost mai complet dacă ar fi inclus o normă privind etichetarea obligatorie a originii produselor ce provin din afara UE, însă, având în vedere dificultățile care apar la abordarea anumitor subiecte, consider că, până la urmă, s-a ajuns la un compromis bun în textul final ce a fost supus votării.

 
  
  

Raport: Vital Moreira (A7-0243/2010)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Votez în favoarea acestei propuneri, deoarece ea modifică anumite elemente ale Regulamentului (CE) nr. 1215/2009 pentru a permite prelungirea valabilității sale până la 31 decembrie 2015 și pentru a face anumite modificări ca urmare a intrării în vigoare a acordurilor bilaterale cu Bosnia și Herțegovina și Serbia. Având în vedere că Acordurile interimare/Acordurile de stabilizare și asociere (ASA) acordă Bosniei și Herțegovinei și Serbiei concesii comerciale pentru produse care fac deja obiectul preferințelor comerciale autonome, aceste concesii trebuie suprimate din Regulamentul (CE) nr. 1215/2009 al Consiliului. Se au în vedere contingentele tarifare preferențiale pentru produse „baby beef”, zahăr și produse din zahăr, anumite vinuri și anumite produse de pescărie. Încheierea perioadei de preferințe comerciale ar priva beneficiarii de un avantaj economic obiectiv în cadrul comerțului acestora cu UE. Acest fapt ar putea avea consecințe negative asupra performanțelor economice generale ale țărilor din Balcanii Occidentali, cu repercusiuni negative ulterioare asupra reformelor lor interne și asupra proceselor de tranziție. Mai mult, redresarea lor economică ar putea fi afectată grav.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. (LT) Am votat în favoarea acestui raport. Uniunea Europeană a permis accesul excepțional și nelimitat fără taxe pe piața UE pentru aproape toate produsele originare din țările din Balcanii Occidentali. Aceste măsuri au drept scop principal revitalizarea economiilor din Balcanii Occidentali grație accesului privilegiat pe piața UE. La rândul său, dezvoltarea economică ar favoriza stabilitatea politică în toată regiunea. Preferințele comerciale au fost acordate pe o perioadă care se încheie la 31 decembrie 2010. Sunt de acord că valabilitatea acestor prevederi ar trebui prelungită până la 31 decembrie 2015. Încheierea perioadei de preferințe comerciale ar priva beneficiarii de un avantaj economic obiectiv în cadrul comerțului acestora cu UE. Acest fapt ar putea avea consecințe negative asupra performanțelor economice generale ale țărilor din Balcanii Occidentali, cu repercusiuni negative ulterioare asupra reformelor lor interne și asupra proceselor de tranziție.

 
  
MPphoto
 
 

  Slavi Binev (NI), în scris.(BG) Susțin introducerea unor măsuri comerciale excepționale pentru țările și teritoriile care beneficiază de procesul de stabilizare și asociere. După cum știm cu toții, comerțul stimulează dezvoltarea economică, iar aceste măsuri comerciale vor revitaliza economiile din Balcanii Occidentali. Mai mult, permiterea accesului privilegiat pe piața Uniunii Europene al țărilor din Balcanii Occidentali va încuraja o integrare mai rapidă a economiilor acestora în economia Uniunii Europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Votăm astăzi asupra prelungirii preferințelor comerciale excepționale, precum scutirile de taxe și preferințele comerciale pentru Bosnia și Herțegovina, Serbia și Kosovo până în 2015. Potrivit Regulamentului (CE) nr. 1215/2009 al Consiliului, contingentele tarifare preferențiale se aplică pentru produse „baby beef”, zahăr și produse din zahăr, anumite vinuri și anumite produse de pescărie. Această prelungire are drept scop reducerea efectelor crizei economice, întrucât încetarea preferințelor comerciale ar compromite redresarea economică a acestor țări și ar avea consecințe asupra întregului proces de stabilizare și tranziție al zonei Balcanilor Occidentali.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris.(PT) Acest raport se referă la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind modificarea Regulamentului (CE) nr. 1215/2009 al Consiliului privind introducerea unor măsuri comerciale excepționale în favoarea țărilor și teritoriilor participante și legate de procesul de stabilizare și de asociere. Țările din Balcanii Occidentali se află în această situație, iar produsele care provin din aceste țări se bucură de acces excepțional și nelimitat fără taxe pe piața UE. Aceste măsuri vizează reducerea efectelor crizei și revitalizarea economiei acestor țări. Aceste măsuri excepționale au încetat la 31 decembrie 2010 și, dacă nu sunt prelungite, se vor înregistra consecințe grave pentru crearea de bunăstare, fiind puse în pericol redresarea economică și procesele de reformă internă și de tranziție. Sunt, deci, de acord cu amendamentele propuse de raportor, precum și cu prelungirea acestor măsuri până la 31 decembrie 2015, cu modificările ce se impun ca urmare a intrării în vigoare a acordurilor bilaterale cu Bosnia și Herțegovina și Serbia.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris.(PT) Acest raport vizează prelungirea accesului excepțional și nelimitat fără taxe pe piața UE pentru aproape toate produsele originare din țările și teritoriile care beneficiază de procesul de stabilizare și asociere. Pretextul constă în revitalizarea economiilor din Balcanii Occidentali prin permiterea accesului privilegiat pe piața UE, în ideea că orice creștere economică datorată acestor măsuri va stimula stabilitatea politică la nivelul regiunii.

Aceste măsuri nu pot fi, însă, analizate fără a ține cont de situația de criză economică și socială gravă care există actualmente în zona Balcanilor, mai ales în Bosnia și Herțegovina, Serbia și Kosovo. Actuala criză din această regiune face parte, fără îndoială, din criza mai amplă a capitalismului și este agravată de impactul acestuia. Cu toate acestea, ea provine dintr-un lung șir de imixtiuni, agresiune și ocupare militară, promovate de UE și de principalele sale puteri, dar și de SUA, care au încercat să își impună dominația economică și politică în această regiune. Separarea zonei Kosovo și rolul UE în această privință demonstrează acest fapt, iar procesul intern numit „reformă și tranziție” reprezintă faza actuală a acestui proces de impunere a dominației imperialiste în regiune.

Propunerile formulate astăzi aici trebuie considerate, analizate și înțelese din acest punct de vedere.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris.(PT)Acest raport vizează prelungirea accesului excepțional și nelimitat fără taxe pe piața UE pentru aproape toate produsele originare din țările și teritoriile care beneficiază de procesul de stabilizare și asociere. Pretextul constă în revitalizarea economiilor din Balcanii Occidentali prin permiterea accesului privilegiat pe piața UE, în ideea că orice creștere economică datorată acestor măsuri va stimula stabilitatea politică la nivelul regiunii.

Aceste măsuri nu pot fi, însă, analizate fără a ține cont de situația de criză economică și socială gravă care există actualmente în zona Balcanilor, mai ales în Bosnia și Herțegovina, Serbia și Kosovo.

Actuala criză din această regiune face parte din criza mai amplă a capitalismului și este agravată de impactul acestuia. Cu toate acestea, ea provine dintr-un lung șir de imixtiuni, agresiune și ocupare militară, promovate de UE și de principalele sale puteri, dar și de SUA, care au încercat să își impună dominația economică și politică în această regiune. Separarea zonei Kosovo și rolul UE în această privință demonstrează acest fapt, iar procesul intern numit „reformă și tranziție” reprezintă faza actuală a acestui proces de impunere a dominației imperialiste în regiune.

 
  
MPphoto
 
 

  Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. – Prin Regulamentul (CE) nr. 2007/2000, Uniunea Europeană a permis accesul excepțional și nelimitat fără taxe pe piața UE pentru aproape toate produsele originare din țările și teritoriile care beneficiază de procesul de stabilizare și asociere. Aceste măsuri au drept scop principal revitalizarea economiilor din Balcanii Occidentali grație accesului privilegiat pe piața UE. Mai mult, dezvoltarea economică ar favoriza stabilitatea politică în toată regiunea. Aceste preferințe comerciale au fost acordate pe o perioadă care se încheie la 31 decembrie 2010 și se aplică, în prezent, Bosniei și Herțegovinei, Serbiei și Kosovoului.

Încetarea preferințelor comerciale ar putea avea consecințe negative asupra performanțelor economice generale ale țărilor din Balcanii Occidentali și, deci, repercusiuni negative asupra reformelor lor interne și asupra proceselor de tranziție. Mai mult, redresarea lor economică ar putea fi afectată grav. Pentru a nu afecta comerțul, se recomandă prelungirea valabilității Regulamentului (CE) nr. 1215/2009 al Consiliului până la 31 decembrie 2015.

 
  
MPphoto
 
 

  Lorenzo Fontana (EFD), în scris.(IT) Scopul acestor măsuri constă în a ajuta țările care beneficiază de procesul de stabilizare, precum țările din Balcanii Occidentali, prin măsuri comerciale preferențiale pe piața UE, în comparație cu țările terțe. Având în vedere decizia adecvată de prelungire a regulamentului până în 2015 și în special pentru Bosnia și Herțegovina și Serbia, am votat pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris.(LT) Salut acest document important deoarece, prin Regulamentul (CE) nr. 2007/2000, Uniunea Europeană a permis accesul excepțional și nelimitat fără taxe pe piața UE pentru aproape toate produsele originare din țările și teritoriile care beneficiază de procesul de stabilizare și asociere. Aceste măsuri au drept scop principal revitalizarea economiilor din Balcanii Occidentali grație accesului privilegiat pe piața UE. La rândul său, dezvoltarea economică ar favoriza stabilitatea politică în toată regiunea. Preferințele comerciale au fost acordate pe o perioadă care se încheie la 31 decembrie 2010 și se aplică, în prezent, Bosniei și Herțegovinei, Serbiei și Kosovoului, în sensul definiției din Rezoluția nr. 1244/99 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, pentru toate produsele care fac obiectul Regulamentului (CE) nr. 1215/2009. Produsele originare din Albania, Republica Croația, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei sau Muntenegru vor continua să beneficieze de dispozițiile din Regulamentul (CE) nr. 1215/2009, în cazurile expres menționate, sau de orice alte măsuri prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1215/2009 și care sunt mai favorabile decât concesiile comerciale acordate în cadrul acordurilor bilaterale dintre Uniunea Europeană și aceste țări. Această propunere modifică anumite elemente ale Regulamentului (CE) nr. 1215/2009 pentru a permite prelungirea valabilității sale până la 31 decembrie 2015 și pentru a face anumite modificări ca urmare a intrării în vigoare a acordurilor bilaterale cu Bosnia și Herțegovina și Serbia.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Susțin ferm modificarea anumitor elemente ale Regulamentului (CE) nr. 1215/2009 pentru a permite prelungirea valabilității sale până la 31 decembrie 2015 și pentru a face anumite modificări ca urmare a intrării în vigoare a acordurilor bilaterale cu Bosnia și Herțegovina și Serbia.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris.(FR) Acest raport oficializează presiunile pe care Uniunea Europeană le exercită asupra statelor din zona Balcanilor pentru a-și servi propriile interese. El îi impune Parlamentului să ia, în cooperare cu Consiliul, „măsurile adecvate” dacă guvernele acestor state nu demonstrează o dorință suficient de puternică de a-și liberaliza economiile. Iată o manifestare de vanitate și imperialism! Prin urmare, voi vota împotrivă.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris.(PT) Prin Regulamentul (CE) nr. 2007/2000, Uniunea Europeană a permis accesul excepțional și nelimitat fără taxe pe piața UE pentru aproape toate produsele originare din țările și teritoriile care beneficiază de procesul de stabilizare și asociere. Această măsură are drept scop principal revitalizarea economiilor din Balcanii Occidentali grație accesului privilegiat pe piața UE. Dezvoltarea economică rezultată ar favoriza stabilitatea politică în toată regiunea. Beneficiile acordate prin acest regulament au încetat la 31 decembrie 2010. Având în vedere criza economică și financiară prin care trecem, aceste condiții trebuie prelungite până la 31 decembrie 2015, pentru ca încetarea acestor condiții speciale să nu conducă la stagnarea economiilor acestor regiuni, întrucât este nevoie de bune condiții economice pentru a menține stabilitatea și pacea în această regiune problematică a Balcanilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. – După ce Uniunea Europeană a adoptat Regulamentul nr. 2007/2000, acesta a permis accesul excepțional și nelimitat fără taxe pe piața UE pentru aproape toate produsele originare din țările și teritoriile care beneficiază de procesul de stabilizare și asociere. Aceste măsuri au drept scop principal revitalizarea economiilor din Balcanii Occidentali grație accesului privilegiat pe piața UE. La rândul său, dezvoltarea economică ar favoriza stabilitatea politică în toată regiunea. Valabilitatea preferințelor comerciale nu trebuie să înceteze, deoarece acest fapt ar putea avea consecințe negative asupra performanțelor economice generale ale țărilor din Balcanii Occidentali, cu repercusiuni negative ulterioare asupra reformelor lor interne și asupra proceselor de tranziție. Mai mult, redresarea lor economică ar putea fi afectată grav. Prin urmare, sunt de acord cu raportorul, care sprijină ferm modificarea anumitor elemente ale Regulamentului (CE) nr. 1215/2009 pentru a permite prelungirea valabilității sale până la 31 decembrie 2015 și am votat pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris.(DE) Pentru a stimula economiile țărilor din Balcanii Occidentali, acestora li s-a permis accesul privilegiat pe piața europeană. Această măsură se aplică pentru aproape toate produsele originare din țările participante și legate de procesul de stabilizare și asociere al UE. Preferințele comerciale au fost acordate pe o perioadă care se încheie la 31 decembrie 2010 și se aplică Bosniei și Herțegovinei, Serbiei și Kosovoului.

Produsele originare din Albania, Croația, Macedonia și Muntenegru vor beneficia în continuare de aceste preferințe. Încetarea acestor preferințe comerciale în momentul de față ar periclita creșterea economică ulterioară a acestor țări. Nu am votat în favoarea raportului întrucât, după cum s-a explicat deja, anumite aspecte ale noului regulament nu sunt clar formulate.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Prezentul raport vizează prelungirea valabilității Regulamentului (CE) nr. 1215/2009 al Consiliului privind introducerea unor măsuri comerciale excepționale în favoarea țărilor și teritoriilor participante și legate de procesul de stabilizare și de asociere al UE. UE a permis accesul excepțional și nelimitat fără taxe pe piața EU pentru aproape toate produsele originare din țările și teritoriile care beneficiază de procesul de stabilizare și asociere. Această măsură are drept scop principal revitalizarea economiilor din Balcanii Occidentali grație accesului privilegiat pe piața UE. Consider că ar fi trebuit să se prevadă un studiu privind impactul acestui acces excepțional asupra pieței interne. Aceste preferințe comerciale au fost acordate pe o perioadă care se încheie la 31 decembrie 2010. Încetarea preferințelor comerciale ar priva beneficiarii de un avantaj economic obiectiv în comerțul lor cu UE. Acest fapt ar putea avea consecințe negative asupra performanțelor economice generale ale țărilor din Balcanii Occidentali, cu repercusiuni negative ulterioare asupra reformelor lor interne și asupra proceselor de tranziție și le-ar putea afecta redresarea economică. Am votat în favoarea acestei propuneri, care vizează prelungirea valabilității acestor măsuri până la 31 decembrie 2015.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris.(PT) Prin Regulamentul (CE) nr. 2007/2000, Uniunea Europeană a permis accesul excepțional și nelimitat fără taxe pe piața UE pentru aproape toate produsele originare din țările și teritoriile care beneficiază de procesul de stabilizare și asociere. Această măsură are drept scop principal revitalizarea economiilor din Balcanii Occidentali grație accesului privilegiat pe piața UE. Aceste preferințe comerciale, care se aplică, în prezent, Bosniei și Herțegovinei, Serbiei și Kosovoului, au fost acordate pe o perioadă care se încheie la 31 decembrie 2010, însă valabilitatea lor ar trebui prelungită acum până la 31 decembrie 2015, pentru a nu afecta redresarea economică a acestor țări.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Deși votul final a fost amânat, am votat asupra mai multor amendamente. Aceste „preferințe comerciale excepționale” acordate partenerilor din Balcanii Occidentali în cadrul procesului de stabilizare și asociere al UE sunt, într-adevăr, măsuri tarifare preferențiale, care facilitează accesul exporturilor din țările partenere pe piața UE. Ele trebuie comunicate Organizației Mondiale a Comerțului. Programul a expirat la finalul anului 2010, iar aceasta este doar prelungirea lui. El a fost blocat din cauza întârzierii deciziei în cadrul procedurii de comitologie. La începutul lunii ianuarie 2011, Comisia pentru comerț internațional i-a propus Consiliului să asigure accelerarea procedurii, însă nu a primit niciun răspuns. Astfel, Parlamentul a trebuit să aștepte adoptarea raportului Szájer privind procedura de comitologie, care a avut loc în luna martie, pentru a avansa. Problema a fost rezolvată printr-o discuție tripartită neoficială, care a permis adoptarea în primă lectură. Întârzierea a creat greutăți în anumite țări beneficiare, mai ales în Kosovo, iar Parlamentul a fost învinuit pe nedrept pentru această situație.

 
  
  

Raport: Gunnar Hökmark (A7-0151/2011

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris.(PT) Votez pentru această propunere întrucât sunt de acord cu principiul director care o străbate. UE este, într-adevăr, cea mai mare economie din lume. Nici SUA, nici China nu este mai mare, spre deosebire de ceea ce se declară de obicei în cadrul discuţiilor privind identitatea celei care este şi care va fi economia globală numărul unu. Diferenţa este că SUA şi China au pieţe mai mari, deoarece acestea oferă condiţii prealabile mai bune pentru concurenţă, competitivitate, noi servicii, produse şi inovaţii. Nevoia de o piaţă internă unică este critică dacă se doreşte ca Europa să devină un lider în economia globală, cu accent pe sectorul serviciilor şi pe economia bazată pe cunoaştere, însă, în acelaşi timp, Agenda digitală şi economia digitală pot servi ca vârf de lance pentru realizarea pieţei interne pentru toate părţile componente ale economiei noastre. Acest lucru necesită capacitatea de a deveni un lider în ceea ce priveşte utilizarea serviciilor în bandă largă şi a internetului. Deschiderea Europei către noi servicii şi un trafic mobil crescut stabileşte bazele pentru noi oportunităţi în ceea ce priveşte cultura şi conţinutul, staţiile de difuzare şi serviciile publice în cadrul serviciilor în bandă largă şi, în acelaşi timp, asigură oportunităţi similare pentru radiodifuziune.

 
  
MPphoto
 
 

  Laima Liucija Andrikienė (PPE), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestei rezoluții referitoare la o decizie a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a primului program pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio. Sunt de acord cu opinia raportorului, conform căreia necesitatea unei piețe interne unice este crucială pentru ca Europa să preia rolul de lider în economia globală, accentul fiind pe sectorul serviciilor și economia cunoașterii. Agenda digitală și economia digitală pot servi ca vârf de lance pentru ca piața internă să devină o realitate pentru toate părțile economiei noastre. Pentru aceasta, trebuie să existe capacitatea de a prelua rolul de lider în domeniul serviciilor în bandă largă și al utilizării internetului. Trebuie să urmărim ca Europa să devină cea mai bună și să facem ce e mai bun pentru Europa: deschiderea către noi servicii și un trafic mobil crescut, stabilirea bazelor pentru noi oportunități în ceea ce privește cultura și conținutul, stațiile de difuzare și serviciile publice în cadrul benzii largi. Primul program pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio (PPSR) reprezintă un pas important în asigurarea unei utilizări eficiente și optime a acestei resurse finite. Europa trebuie să fie lider în acest proces de schimbare, creând cele mai bune oportunități pentru o economie a cunoașterii europene competitive, caracterizate prin vitalitate, schimbare și inovații. Acest lucru presupune accesul la cele mai bune capacități și cele mai mari viteze pentru aplicațiile în bandă largă și internet.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestui raport. Agenda digitală și economia digitală reprezintă unul dintre cele mai importante obiective ale Strategiei UE 2020, ce vizează reducerea diviziunii digitale și creșterea productivității, coeziunii și competitivității industriei europene, îmbunătățind accesul consumatorilor și companiilor din UE pe piața unică. În prezent, Europa a rămas în urmă față de SUA și China, care eliberează mari părți ale spectrului pentru a permite dezvoltarea rapidă de noi servicii și viteze mari pentru internetul mobil. Trebuie promovată utilizarea eficientă a spectrului în UE, astfel încât să poată fi satisfăcută cererea crescută pentru frecvențe radio, iar capacitatea rețelelor mobile în bandă largă trebuie mărită, asigurând oportunități mai bune pentru sectorul public și comercial. Trebuie să eliminăm diviziunea digitală, astfel încât, până în 2020, toți cetățenii UE să aibă acces la servicii în bandă largă, la o viteză de cel puțin 30 Mbps. Viitoarea politică în domeniul spectrului trebuie să garanteze totodată un sistem de autorizare adecvat, simplu și nediscriminatoriu, care să creeze condiții de egalitate la nivelul UE și să stimuleze concurența.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestui raport, deoarece scopul său constă în crearea de oportunități maxime pentru întreprinderi și consumatorii individuali, în vederea valorificării serviciilor de internet wireless, radio și televiziune, prin eliberarea spectrului radio. Acest lucru va fi benefic pentru cetățenii europeni din două puncte de vedere, întrucât facilitarea accesului la mijloacele moderne de comunicare și la rețelele de telecomunicații ar reduce excluziunea cetățenilor UE, care încă există mai ales la nivelul zonelor rurale și periferice și ar promova într-un mod mai activ economia UE, deoarece ar exista condiții mai puternice de dezvoltare a unui sector inovator al serviciilor și a unei economii a cunoștințelor. Europa și-a propus să se asigure că, până în 2013, toți cetățenii UE vor avea oportunitatea de a folosi banda largă, iar tehnologia wireless reprezintă modul cel mai comod de atingere a acestui obiectiv și necesită cele mai puține investiții.

 
  
MPphoto
 
 

  Vito Bonsignore (PPE), în scris.(IT) Îl felicit pe dl Hökmark pentru elaborarea acestui raport de mare actualitate privind programul pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio. Am votat pentru, deoarece susțin cu fermitate toate măsurile ce au drept scop susținerea și punerea în aplicare a pieței interne. Europa trebuie să adopte sisteme avansate pentru bandă largă și utilizarea internetului, care să fie accesibile tuturor și să poată ajunge în zonele rurale și periferice, potrivit cerințelor Agendei digitale. Totodată, trebuie asigurată securitatea utilizatorilor individuali, a producătorilor, utilizatorilor și autorităților publice.

Mai mult, costul ridicat al fibrei optice și cererea tot mai mare a utilizatorilor pentru conexiuni de mare viteză înseamnă că trebuie revizuit cadrul tehnologic, atât din punct de vedere legislativ, cât și din punct de vedere operațional. În acest scop, trebuie elaborate programe legislative multianuale pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio care să stabilească planificarea strategică și să satisfacă cererea crescândă de acces la serviciile în bandă largă, mai ales fiindcă, potrivit estimărilor oficiale, traficul de date se va dubla anual până în 2013.

 
  
MPphoto
 
 

  Jan Březina (PPE), în scris. (CS) Obiectivele stabilite de Agenda digitală, și anume acoperirea în bandă largă până în 2013 pentru toți cetățenii Europei și, până în 2020, acoperirea de mare viteză de 30 Mbps sau mai mult (până la 100 Mbps pentru jumătate din gospodăriile din Europa), trebuie privite ca reprezentând minimul și ambițiile trebuie să facă posibil ca Europa să dețină cele mai mari viteze în bandă largă din lume. În acest sens, furnizarea de servicii wireless în bandă largă este esențială pentru a asigura tuturor cetățenilor disponibilitatea unor servicii noi și inovatoare. Sunt complet de acord cu termenul limită propus de Comisie, pentru ca banda de 800 MHz să fie disponibilă pentru servicii de comunicații electronice până la 1 ianuarie 2013. Orice excepție sau derogare ar trebui acordată doar din motive pur tehnice și, în același timp, trebuie să se țină seama de nevoile specifice în materie de securitate și apărare. Celelalte benzi ar trebui eliberate până la 1 ianuarie 2012, în conformitate cu propunerea Comisiei. Din punctul meu de vedere, Uniunea trebuie să depună eforturi pentru ca mai multe frecvențe să fie alocate pentru serviciile mobile, obiectivul minim fiind de 1200 MHz. Este necesar să se stabilească principiile corespunzătoare care să permită eliberarea de spectru suplimentar în viitor. Susțin, de asemenea, abordarea și a altor aspecte problematice, dintre care costul de eliberare a benzilor de frecvență este cel mai evident.

 
  
MPphoto
 
 

  Cristian Silviu Buşoi (ALDE), în scris. − Eficientizarea alocării spectrului radio în UE este condiția indispensabilă pentru a nu rămâne în urmă față de alte țări dezvoltate în evoluția către societatea digitală. Elementele acestui raport sunt, de asemenea, pe deplin coerente cu Agenda digitală a UE. Atât consumatorii, cât și întreprinderile din UE folosesc din ce în ce mai mult Internetul în banda largă și Internetul mobil prin smartphone-uri sau tablete, fapt pentru care e nevoie de asigurarea de conexiuni rapide. Acest lucru presupune eliberarea cât mai curând a benzii de 800 MHZ pentru serviciile de Internet mobil în bandă largă și chiar a benzii de sub 790 MHZ, dacă se dovedește că o astfel de măsură este necesară pentru a face față creșterii traficului de date. Măsurile preconizate în primul program pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio sunt indispensabile pentru a reduce diviziunea digitală și a oferi servicii de telecomunicații rapide și fiabile în zonele rurale și în zonele izolate, în vederea redinamizării acestora. Nu în ultimul rând, acestea vin în sprijinul inovației și utilizării la scară mai largă a noilor tehnologii, ceea ce e absolut necesar pentru competitivitatea economiei europene, așa cum a fost subliniat și în Actul pentru Piața Unică.

 
  
MPphoto
 
 

  Alain Cadec (PPE), în scris. (FR) Am votat în favoarea proiectului de raport al dlui Hökmark, care susține eliberarea benzii de 800 MHz pentru serviciile mobile până în ianuarie 2013 și stabilește un set de obiective extrem de ambițioase, precum eliberarea a 1 200 MHz pentru traficul de date mobile până în 2015. Raportorul insistă, totodată, asupra eficienței de utilizare a spectrului, asupra unei flexibilități sporite în promovarea inovării și asupra investițiilor, precum și asupra necesității de îmbunătățire a inventarului utilizărilor existente și viitoare în materie de spectru.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Având în vedere importanța industriei telecomunicațiilor și a tehnologiilor informației în Europa, pentru o productivitate și competitivitate sporită pe piață, votez în favoarea programului pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio. Cred în capacitatea acestui program de a crea condițiile necesare pentru o concurență de succes cu noile piețe tehnologice din China și din SUA, dar și de a ajuta Europa să se mențină pe prima poziție în industria telecomunicațiilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Françoise Castex (S&D), în scris.(FR) Am votat în favoarea acestui raport, care va permite atingerea, pe termen scurt, a cererii exponențiale de acces la servicii de internet mobil consumatoare de frecvență, în special prin alocarea pentru serviciile de comunicații electronice a întregii benzi de 800 MHz, eliberată prin trecerea la televiziunea digitală în diferitele state membre. Pe termen mediu și lung, scopul nostru trebuie să constea în îmbunătățirea utilizării spectrului, prin recunoașterea valorii sale sociale, culturale și economice. Totodată, promovăm tehnologii inovatoare (femtocelule, tehnologii cognitive), pentru a oferi răspunsuri de calitate la solicitările de utilizare a frecvențelor. Aceasta va contribui la obiectivele pe care și le-a stabilit Uniunea, inclusiv cele referitoare la reducerea diviziunii digitale, pentru ca toți europenii să aibă acces la serviciile în bandă largă până în 2015.

 
  
MPphoto
 
 

  Nessa Childers (S&D), în scris. – Am votat pentru respingerea amendamentului 20, partea a doua și a amendamentului 69, partea a doua, așa cum au recomandat membrii Grupului S&D care fac parte din Comisia pentru cultură, în cadrul căreia sunt membru supleant.

 
  
MPphoto
 
 

  Ioan Enciu (S&D), în scris. – Astăzi am votat în favoarea raportului privind spectrul de frecvențe radio. Acesta va contribui la crearea de locuri de muncă în acest sector, la atingerea scopurilor prevăzute în Agenda digitală și la realizarea obiectivelor de frecvență wireless până în 2013. România are una dintre cele mai rapide viteze de internet din Europa. Competitivitatea noastră va crește grație promovării serviciilor în bandă largă la nivel european. Să nu uităm că Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor susține că este nevoie de o mărire a capacității și, preferabil, de o armonizare a acesteia la nivel global.

Folosim cu toții spectrul de frecvențe radio în activitatea noastră cotidiană, pentru a asculta programe radio, pentru a utiliza telefoanele mobile, pentru a ne încuia mașinile de la distanță și pentru a utiliza sisteme de navigație prin satelit. Raportul are drept scop coordonarea abordării UE pentru gestiunea spectrului la nivelul Uniunii. Este important ca statele membre să se implice în continuare în comunicări și negocieri bilaterale cu țările terțe, pentru a atinge obiectivele Uniunii privind frecvențele.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestui raport care prezintă o serie de măsuri ce contribuie în mod semnificativ la asigurarea accesului universal în zone mai puțin populate sau izolate, cum ar fi regiunile rurale sau insulele.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Accesul la spectrul de frecvențe radio este esențial pentru ca toți cetățenii europeni, indiferent că locuiesc în zonele rurale sau urbane, să aibă acces la tehnologii digitale și la banda largă, veniturile totale ale acestei industrii reprezentând aproximativ 200 de miliarde de euro. Prin urmare, având în vedere valoarea spectrului de frecvențe radio, trebuie stabilite prioritățile UE pentru alocarea și utilizarea acestuia.

Agenda digitală, economia digitală și acesta, primul program de politică pentru cinci ani, au, deci, scopul de a stimula economia noastră și de a realiza piața internă în toate aspectele sale. Este esențial ca industria europeană a telecomunicațiilor să își redobândească poziția de lider global și să creeze un impuls pentru o mai bună productivitate, coeziune, competitivitate și acces la o piață unică.

Doresc, deci, să îl felicit pe raportor pentru rezultatul obținut, grație efortului de a ajunge la un compromis între toate grupurile, într-un raport ambițios și încurajator.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris.(PT) Prezentul raport se referă la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a primului program pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio. Deoarece UE este cea mai mare economie din lume, ea trebuie să își monitorizeze toate procesele de modernizare și inovare tehnologică, altfel va fi depășită de economii emergente, precum China și Coreea de Sud. Coreea de Sud este un exemplu de dezvoltare bazată pe comunicații digitale, fiind lider la nivel mondial în ceea ce privește viteza de trafic și acoperirea în bandă largă. Obiectivele stabilite în Agenda digitală, ținând cont de perimarea constantă a vitezei și volumului de trafic, care se preconizează că se vor dubla în fiecare an până în 2014, trebuie considerate minime sau trebuie reevaluate dacă UE dorește să detroneze Coreea de Sud în acest domeniu. Întrucât internetul este principalul instrument de creare a unor condiții mai bune pentru dezvoltarea și cunoștințele cetățenilor, din punct de vedere cultural, mai ales prin difuzarea de conținuturi audiovizuale, salut adoptarea acestui raport și sper că UE va juca un rol de lider în domeniul spectrului de frecvențe radio și în crearea de programe informative pentru dezvoltare și inovare.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) Recunoaștem necesitatea planificării și organizării spectrului de frecvențe radio. Aceste demersuri trebuie efectuate pe baza cooperării între statele membre, ținând cont de faptul că spectrul este un bun public, important în evidențierea și îmbunătățirea unei game de servicii pentru public, inclusiv în domeniul serviciilor publice.

Nu suntem de acord cu planificarea spectrului de frecvențe radio pe baza normelor impuse de Comisie, cu scopul de a transforma spectrul într-un pivot pentru „obiectivele și măsurile-cheie subliniate în Strategia UE 2020 și în Agenda digitală”, nici cu considerarea acestuia drept una dintre cele „50 de acțiuni prioritare din Actul privind piața unică”. Aceste strategii și politici ale UE au contribuit la criza prin care trecem în prezent, iar perpetuarea lor va conduce la o inevitabilă exacerbare a crizei.

Raportul menționează că spectrul de frecvențe radio este o „resursă-cheie pentru sectoare și servicii esențiale”, arată drumul spre „posibilitatea comercializării drepturilor de spectru” și invită Comisia să adopte măsuri „pentru a se asigura că statele membre autorizează comerțul în Uniune cu drepturi de utilizare a spectrului”. Din nou, nu suntem de acord cu aceste dispoziții și dorim să ne disociem de ele.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris.(PT) Suntem de acord cu necesitatea planificării și organizării spectrului de frecvențe radio pe baza cooperării necesare între statele membre, deoarece acesta este un bun public, important în îmbunătățirea serviciilor, mai ales a serviciilor publice.

Nu suntem de acord cu impunerea normelor formulate de către Comisie, cu scopul de a transforma spectrul într-un pivot pentru „obiectivele și măsurile-cheie subliniate în Strategia UE 2020 și în Agenda digitală [...] printre cele 50 de acțiuni prioritare din Actul privind piața unică”. Considerăm că aceste strategii sunt politici ale UE care au contribuit la actuala criză sistemică a capitalismului.

Raportul menționează că spectrul de frecvențe radio este o „resursă-cheie pentru sectoare și servicii esențiale”, arată drumul spre „posibilitatea comercializării drepturilor de spectru” și invită Comisia să adopte măsuri „pentru a se asigura că statele membre autorizează comerțul în Uniune cu drepturi de utilizare a spectrului”. Încă nu știm foarte multe despre aceste propuneri și, deocamdată, nu am votat în favoarea raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. – Uniunea Europeană are cea mai mare economie din lume. Necesitatea unei piețe interne unice este crucială pentru ca Europa să preia rolul de lider în economia globală, accentul fiind pe sectorul serviciilor și economia cunoașterii. Agenda digitală și economia digitală pot servi ca vârf de lance pentru ca piața internă să devină o realitate pentru toate părțile economiei noastre. Pentru aceasta, trebuie să existe capacitatea de a prelua rolul de lider în domeniul serviciilor în bandă largă și al utilizării internetului. Este esențial să se redobândească poziția de lider global, atât pentru industria europeană a telecomunicațiilor, cât și pentru a fi pe primul loc în ceea ce privește dezvoltarea tehnologiilor informației ca atare și apariția de noi servicii și aplicații. Dar, chiar mai important, este, de asemenea, esențial pentru a crea un impuls pentru o mai bună productivitate, coeziune, competitivitate și acces la o piață unică pentru industria europeană în ansamblu.

Trebuie să urmărim ca Europa să devină cea mai bună și să facem ce e mai bun pentru Europa: deschiderea către noi servicii și un trafic mobil crescut, stabilirea bazelor pentru noi oportunități în ceea ce privește cultura și conținutul, stațiile de difuzare și serviciile publice în cadrul serviciilor în bandă largă și, în același timp, asigurarea acelorași oportunități pentru radiodifuziune ca și în prezent.

 
  
MPphoto
 
 

  Louis Grech (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport întrucât ar trebui adoptată o nouă abordare economică și socială cu privire la gestionarea, alocarea și utilizarea spectrului. Aceasta trebuie să fie axată îndeosebi pe elaborarea unor reglementări care să asigure o eficiență sporită a spectrului, o mai bună planificare a frecvențelor, precum și măsuri de protecție împotriva practicilor anticoncurențiale și împotriva adoptării unor măsuri antisociale în ceea ce privește utilizarea spectrului. După cum se arată în Actul privind piața unică, instituirea unui program pentru spectrul de frecvențe radio este esențială pentru dezvoltarea societății digitale și a tehnologiei.

Consider că Comisia trebuie să adopte o abordare holistică în ceea ce privește coordonarea adecvată a gestionării spectrului la nivelul UE, având în vedere că acest bun public este o resursă insuficientă și limitată, esențială pentru evoluția consumatorilor, cetățenilor și întreprinderilor în cadrul pieței interne.

 
  
MPphoto
 
 

  Mathieu Grosch (PPE), în scris. (DE) Societatea informațională modernă și insuficiența benzilor de frecvență fac ca planificarea strategică și armonizarea utilizării spectrului să fie elemente esențiale. Desigur, este vorba despre comunicațiile mobile și wireless în bandă largă, despre radiodifuziune și televiziune, dar și despre comunicațiile radio la concerte sau în teatre. Pe lângă problema frecvențelor, este vorba și de diversitatea culturală și trebuie să se analizeze ce opțiuni tehnice sunt sau nu sunt disponibile și accesibile. Accesibilitatea financiară este o problemă, de exemplu, pentru organizațiile culturale fără foarte mulți bani, care nu dispun întotdeauna de finanțare pentru achiziția de noi echipamente. Obiectivele de introducere a unei acoperiri complete în bandă largă la nivelul UE până în 2013 și de asigurare a accesului universal de mare viteză la internet până în 2020 sunt demne de laudă, dar poate nu complet realiste. Mai mult, propunerea nu ia în calcul problemele specifice zonelor de frontieră, unde este nevoie de o coordonare sporită.

 
  
MPphoto
 
 

  Roberto Gualtieri (S&D), în scris.(IT) Prin aprobarea raportului Hökmark, Parlamentul optează pentru inovare: serviciile în bandă largă și sectorul telefoniei mobile nu numai că sunt de mare interes pentru cetățenii europeni, ci facilitează dezvoltarea de noi perspective în ceea ce privește cercetarea și dezvoltarea, domenii în care Uniunea Europeană poate și trebuie să aspire la un rol de lider.

În acest sens, trebuie să ne asigurăm că primul program european pentru politica privind spectrul de frecvențe radio este aliniat la obiectivele deja evidențiate în Strategia UE 2020 și în Agenda digitală și se încadrează în acțiunile prioritare ale Actului privind piața unică.

UE trebuie să depună eforturi pentru a reduce diviziunea digitală care conduce la disparități majore în interiorul Europei, în special între zonele urbane și cele rurale, pentru ca toți cetățenii să aibă acces egal la servicii, mai ales la cele care implică noi tehnologii. Salut, deci, obiectivele ambițioase propuse, de asigurare a accesului în bandă largă la nivelul întregii Europe până în 2020, cu accentul pe rețelele wireless.

 
  
MPphoto
 
 

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris.(LT) Salut acest document, deoarece Europa trebuie să elibereze mai mult spectru pentru banda largă wireless. Acest lucru trebuie și poate fi făcut respectând difuzarea actuală, asigurând aceleași oportunități pentru stațiile de difuzare ca și în prezent și compensând eventuale costuri de migrare atunci când este necesar. Difuzarea și cultura trebuie să constituie o parte naturală a dezvoltării serviciilor wireless. În prezent Europa este rămasă în urmă, în condițiile în care SUA și China eliberează mari părți ale spectrului pentru a permite dezvoltarea rapidă de noi servicii și viteze mari pentru internetul mobil. Trebuie să facem ce e mai bun pentru Europa: eliberarea spectrului pentru noi servicii și un trafic mobil crescut, stabilirea bazelor pentru noi oportunități în ceea ce privește cultura și conținutul, stațiile de difuzare și serviciile publice în cadrul serviciilor în bandă largă și, în același timp, asigurarea acelorași oportunități pentru radiodifuziune ca și în prezent. Serviciile wireless în bandă largă sunt esențiale pentru a asigura tuturor cetățenilor disponibilitatea unor servicii noi și inovatoare. Este evident că acest obiectiv nu poate fi atins prin utilizarea fibrei optice, a cărei instalare presupune investiții considerabile, ci prin utilizarea unei combinații de tehnologii wireless disponibile pentru a extinde acoperirea în bandă largă (sisteme radio terestre, prin cablu, fibră sau satelit) astfel încât să fie inclus întreg teritoriul Comunității, inclusiv zonele rurale și periferice, ceea ce îi va permite pieței să aleagă tehnologia cea mai eficientă din punctul de vedere al costurilor pentru operatori și cetățeni.

 
  
MPphoto
 
 

  Anneli Jäätteenmäki (ALDE), în scris. (FI) Actualmente, telecomunicațiile sunt la fel de importante precum comunicarea obișnuită, atât pentru persoanele fizice, cât și pentru întreprinderi. Acest lucru este valabil atât în zonele rurale, cât și în cele urbane. Serviciile de internet wireless sunt o cerință pentru accesul tuturor cetățenilor europeni la conexiuni rapide în bandă largă. Pentru aceasta, este nevoie de un spectru de frecvențe radio alocat separat, astfel încât să se garanteze conexiuni fără probleme. Este o măsură bună punerea la dispoziție a unui nou spectru de frecvențe radio, pe măsură ce statele membre trec de la televiziunea analogică la cea digitală. Trebuie să profităm de acest aspect.

Europa are nevoie de o capacitate maximă a rețelelor în bandă largă și de viteze optime pentru a putea face față puterilor economice emergente, precum China și India, în economia modernă. Trebuie să lucrăm pentru a ne asigura că următoarea generație a Google și Facebook se va naște în Europa.

 
  
MPphoto
 
 

  Krišjānis Kariņš (PPE), în scris. (LV) Am susținut raportul referitor la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a primului program pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio. Consider că o politică comună privind spectrul de frecvențe radio le va oferi statelor membre ale Uniunii Europene noi posibilități de dezvoltare a tehnologiilor informației și comunicațiilor. Întreprinzătorii vor avea șansa de a oferi noi servicii de calitate, ceea ce va stimula dezvoltarea economiei europene comune. Totuși, în modificarea politicii privind spectrul de frecvențe, trebuie să nu uităm de acordurile internaționale privind eliberarea frecvențelor diferite la nivel internațional.

Țările care se învecinează cu vecinii orientali ai Uniunii Europene vor întâmpina dificultăți în eliberarea frecvențelor, dacă vecinii lor nu vor face acest lucru. Trebuie să avem în vedere această situație și să ne gândim că eliberarea frecvențelor va fi posibilă doar atunci când și țări precum Rusia și Belarus vor face acest lucru. Statele membre nu trebuie folosite drept pretext pentru ambițiile Uniunii Europene, fără a se analiza starea de fapt.

 
  
MPphoto
 
 

  Eija-Riitta Korhola (PPE), în scris.(FI) Am fost responsabilă pentru avizul referitor la programul pentru politica privind spectrul de frecvențe radio în cadrul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și sunt foarte mulțumită de textul asupra căruia s-a votat. Am susținut cu fermitate o politică ambițioasă și avangardistă privind spectrul de frecvențe, care să promoveze noi inovații și competitivitate globală. Acest aspect este esențial în căutarea de noi canale de creștere economică în Europa.

Serviciile de internet wireless și sectorul mobil în special au nevoie disperată de spectru suplimentar, deoarece în ultimii ani s-au înregistrat creșteri considerabile la nivelul vânzării și utilizării de echipamente care folosesc o rețea wireless pentru telefoane inteligente și alte dispozitive similare. Lipsa spectrului nu trebuie să împiedice inovarea, în timp ce se dezvoltă noi tehnologii și servicii. Spectrul de frecvențe radio este o resursă naturală limitată și un bun public, pe care trebuie să încercăm să îl valorificăm mai mult. Principalele obiective ale programului pentru politica privind spectrul de frecvențe radio constau în accesul în bandă largă pentru întreaga UE până în 2013 și conexiuni rapide la internet până în 2020.

Pe lângă considerentele privind „dividendul digital” ce va fi împărțit de serviciile de internet (și anume banda de 800 MHz), trebuie să privim către viitor și să analizăm oportunitățile oferite de viitoarele benzi radio potențiale, precum banda de 700 MHz. Cea mai bună capacitate și cea mai mare viteză ar reprezenta o bază optimă pentru concurență și inovare. Necesitățile crescânde din Asia și Statele Unite ale Americii au fost deja luate în considerare. Este, deci, foarte important ca UE să înțeleagă importanța stabilirii unor obiective suficient de ambițioase, pentru a rămâne competitivă în acest sector.

 
  
MPphoto
 
 

  Agnès Le Brun (PPE), în scris.(FR) Una dintre principalele direcții de acțiune ale strategiei are drept scop garantarea accesului la internet la nivelul Europei până în 2013 și acoperirea cu servicii de mare viteză în bandă largă, de cel puțin 30 Mbps, până în 2020. Multe zone rurale și insulare relativ izolate depind de conexiunile wireless oferite de serviciile mobile de internet, pentru a putea avea acces la conexiunile de mare viteză în bandă largă. Pentru asigurarea unor conexiuni permanente, trebuie să existe frecvențe radio dedicate integral acestor servicii. Alocarea frecvențelor este de competența jurisdicțiilor naționale, însă reglementările privind împărțirea spectrului între utilizatori și operatori sunt controlate de Uniunea Europeană. Accesul universal la servicii de mare viteză depinde foarte mult de alocarea frecvențelor. Am votat în favoarea raportului referitor la politica privind spectrul de frecvențe radio, deoarece el pune bazele acoperirii universale pentru serviciile mobile de internet. Începând cu 1 ianuarie 2013, se va folosi frecvența de 800 MHz pentru serviciile mobile de internet, iar utilizatorii rețelelor wireless vor beneficia de acces de calitate și, astfel, se va reduce diviziunea digitală. Acest proiect merge chiar mai departe, asigurând o nouă bandă de frecvențe, în intervalul cuprins între 1,5 și 2,3 GHz, până în 2015.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport. Frecvențele radio contribuie la satisfacerea celor mai diverse interese publice în statele membre. În acest context, există o multitudine de caracteristici naționale și regionale care trebuie luate în considerare. Nu este sigur că UE poate găsi un echilibru între aceste interese la fel de bine și de eficient ca statele sale membre. Din această cauză (și în temeiul competențelor menționate la articolul 9 alineatul (1) din Directiva-cadru), resping planificarea și gestionarea coordonată a frecvențelor radio la nivel european.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) În ziua de astăzi, când noile tehnologii au un rol din ce în ce mai important, este esențial ca toți cetățenii Europei să aibă aceleași condiții de acces la tehnologiile digitale și la serviciile în bandă largă, indiferent dacă locuiesc în zone rurale sau urbane. Astfel, Agenda digitală, economia digitală și acest prim program de politică din ultimii cinci ani, care tocmai au fost adoptate, sunt esențiale pentru dezvoltarea pieței interne. Scopul este acela ca industria europeană a telecomunicațiilor să își redobândească poziția de lider global și să crească productivitatea, coeziunea, competitivitatea și accesul la o piață unică.

 
  
MPphoto
 
 

  Louis Michel (ALDE), în scris. (FR) Uniunea Europeană are cea mai mare economie din lume și, cu toate acestea, se află în urma altor actor globali în ceea ce privește strategia digitală și economia digitală. Europa trebuie să își asume inițiative privind serviciile în bandă largă și utilizarea internetului, pentru a deveni lider în dezvoltarea acestui domeniu. Serviciile wireless în bandă largă sunt esențiale pentru a asigura tuturor cetățenilor disponibilitatea unor servicii noi și inovatoare. Trebuie redusă diviziunea digitală și trebuie să ne asigurăm că toți cetățenii europeni vor fi conectați la internet de mare viteză în bandă largă până în 2020. Banda largă mobilă împreună cu, printre altele, telefoanele inteligente, tabletele PC și dispozitivele de securitate joacă un rol din ce în ce mai important în furnizarea și inovarea serviciilor din domenii precum sănătatea, educația, cultura și administrația publică. Totodată, trebuie asigurată accesibilitatea noilor tehnologii și a echipamentelor de consum. În ceea ce privește spectrul de frecvențe radio, politica noastră trebuie să aibă obiective realiste, însă ambițioase, astfel încât întreprinderile europene să poată concura pe piața mondială în condiții adecvate.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. – Raportorul, Gunnar Hökmark, este de opinie că este esențial să se apere calendarul propus de Comisie (de exemplu banda de 800 MHz să fie disponibilă pentru servicii de comunicații electronice până la 1 ianuarie 2013). Orice excepție sau derogare ar trebui acordată doar din motive pur tehnice și, în același timp, trebuie să se țină seama de nevoile specifice în materie de securitate și apărare. Benzile desemnate deja de Comisie ar trebui eliberate până la 1 ianuarie 2012, în conformitate cu propunerea Comisiei. Uniunea trebuie să depună eforturi pentru ca mai multe frecvențe să fie alocate pentru serviciile mobile, obiectivul minim fiind de 1 200 MHz. Este necesar să se stabilească principiile corespunzătoare care să permită eliberarea de spectru suplimentar în viitor. Susțin poziția raportorului și, deci, am votat pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  Georgios Papanikolaou (PPE), în scris.(EL) Redresarea economică se bazează, printre altele, pe utilizarea noilor tehnologii și a economiei digitale. Deși UE și-a stabilit obiective ambițioase în inițiativa sa emblematică intitulată „Agenda digitală”, precum acoperirea în bandă largă pentru toți cetățenii UE până în 2013, cu viteze de cel puțin 30 Mbps până în 2020, ea încă se află în urma SUA și Japoniei în ceea ce privește competitivitatea. Prin urmare, eliberarea unor părți mari din spectrul de frecvențe radio pentru permiterea dezvoltării rapide a noilor servicii și a vitezelor mari ale internetului, prin conexiuni mobile care să le ofere cetățenilor capacități ridicate, reprezintă o primă măsură practică. Acesta este un parametru tehnic, însă necesar, dacă dorim să creăm o tendință clară de creștere a productivității, coeziunii, competitivității și accesului la piața unică pentru întreaga industrie europeană și din acest motiv am votat pentru raportul de față.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris.(PT) Acest raport se referă la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a primului program pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio. Acest program reprezintă un pas important în asigurarea unei utilizări eficiente și optime a acestei resurse finite. Politica privind spectrul se află în centrul Agendei digitale pentru Europa și este esențială pentru realizarea obiectivelor politice cuprinse în Strategia UE 2020 pentru o creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii. Acest program vizează crearea unei industrii europene competitive și pline de vitalitate în domeniul furnizării de servicii și echipamente wireless în bandă largă și își propune crearea unui mediu în care serviciile paneuropene să se poată dezvolta. Banda largă mobilă joacă un rol din ce în ce mai important în furnizarea și inovarea serviciilor din domenii precum sănătatea, educația, cultura și administrația publică. Armonizarea frecvențelor va scădea costurile instalării rețelelor mobile și ale aparatelor mobile pentru consumatori, va stimula competiția și va extinde posibilitățile de alegere ale consumatorilor. În plus, va reduce interferențele și perturbările transfrontaliere periculoase. Din toate aceste motive, am votat în favoarea instituirii programului pentru politica privind spectrul de frecvențe radio.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris.(PT) În contextul economiei bazate pe cunoaștere, rețelele de comunicații pot intensifica dezvoltarea pieței interne. În acest scop, acoperirea în bandă largă pentru întreaga Uniune, inclusiv pentru regiunile sale periferice, va contribui în mod clar la consacrarea UE ca zonă integrată de partajare a informațiilor, susținând aspirațiile UE de a deveni o economie digitală de nivel înalt. Prin urmare, am votat în favoarea acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris.(FR) Ni se spune, pe bună dreptate, că spectrul de frecvențe radio este o resursă limitată. Aș dori să evidențiez și faptul că acest spectru este o resursă comună, adică o resursă asupra căreia nimeni nu poate avea proprietate exclusivă sau „drepturi”. Dacă este atât o resursă comună, cât și una limitată, trebuie să înțelegem în ce mod este folosit astăzi. Altfel spus, trebuie efectuat un studiu amănunțit asupra tuturor părților interesate în ceea ce privește acest spectru, inclusiv asupra serviciilor militare și civile de securitate.

Modul în care este folosit actualmente spectrul nu este nici pe departe unul optim. Trebuie să încurajăm utilizarea tehnologiilor care permit coabitarea diferitelor servicii. Să nu uităm că nu toate utilizările au neapărat o natură comercială și, deci, nu conduc neapărat la obținerea unui profit. Mă refer la utilizarea spectrului în scopuri culturale sau de servicii publice, de exemplu.

 
  
MPphoto
 
 

  Viktor Uspaskich (ALDE), în scris.(LT) Această problemă este extrem de relevantă pentru Lituania. Lituania are cea mai densă rețea de puncte de acces public la internet: țara mea are 3,2 milioane de locuitori, dintre care 2,1 milioane folosesc internetul. Totodată, înregistrăm una dintre cele mai ridicate rate de penetrare a serviciilor mobile. Fără îndoială, acestea sunt transformări pozitive. Conexiunea cu Europa ar putea convinge companiile internaționale să își deschidă magazine și să investească în Lituania. Alte posibile avantaje se referă la diagnosticarea medicală de la mare distanță, la rețelele inteligente de energie și la o responsabilitate politică sporită la nivel local. Să nu ne lăsăm, însă, purtați de val și să ne stabilim cu atenție prioritățile. Pe baza acestui raport, principalul obiectiv al programului pentru politica privind spectrul de frecvențe radio constă în acoperirea în bandă largă până în 2013 pentru toți cetățenii Europei și internet de mare viteză până în 2020. Ce se întâmplă, însă, cu milioanele de europeni care trăiesc la limita sărăciei? Douăzeci la sută din populația Lituaniei trăiește în sărăcie. Aceasta este o cifră prea ridicată pentru țara noastră. În țara mea și în întreaga Europă există familii care se luptă zi de zi pentru a-și hrăni și a-și educa copiii și nici măcar nu se gândesc să își cumpere un calculator, cu atât mai puțin să aibă acces la internetul în bandă largă. Promovarea spectrului european de frecvențe radio nu trebuie să pună în umbră necesitățile celor mai săraci cetățeni ai Europei.

 
  
MPphoto
 
 

  Derek Vaughan (S&D), în scris. – Am susținut programul Comisiei pentru politica privind spectrul de frecvențe radio (PPSR) deoarece consider că toți cetățenii UE trebuie să aibă acces la o conexiune mai rapidă în bandă largă până în 2020. PPSR va asigura reducerea diviziunii digitale, prin introducerea unor măsuri care să asigure acces mai rapid la internet tuturor cetățenilor și întreprinderilor. Aceste măsuri vor fi deosebit de benefice pentru cei care locuiesc în zonele rurale sau îndepărtate ale UE și care, actualmente, nu au conexiune la internet sau au o conexiune foarte slabă. Această rețea îmbunătățită va contribui la accentuarea competitivității economiei digitale a Europei, în speranța dezvoltării unui mediu inovator și creativ, care să poată stimula viitoare progrese în tehnologia digitală.

 
  
MPphoto
 
 

  Anna Záborská (PPE), în scris. (SK) Frecvențele de transmisie sunt un bun național. Legislația europeană trebuie, deci, să respecte suveranitatea statelor membre, în căutarea unui interes european comun în utilizarea acestor frecvențe. Pe de altă parte, interesele Slovaciei sunt aceleași cu cele ale altor state membre. Cetățenii și întreprinderile vor beneficia ca urmare a utilizării benzilor eliberate pentru o transmisie rapidă și calitativă a datelor. În acest sens, este importantă coordonarea europeană, deoarece tehnologia internetului nu este restricționată de frontiere, iar beneficiile cresc odată cu numărul de utilizatori. Scopul acestei propuneri a constat în începerea rezolvării problemei frecvențelor eliberate cât mai curând posibil, pentru ca Europa să beneficieze de un avantaj asupra celorlalte economii puternice. Această măsură va crea noi locuri de muncă, noi servicii și va atrage noi investiții în Europa.

 
  
  

Raport: Carlo Casini (A7-0173/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea raportului. În urma ratificării Tratatului de la Lisabona, Parlamentul European dispune de prerogative extinse, fiind, astfel, colegiuitor în aproape toate domeniile, în conformitate cu procedura legislativă ordinară. Tocmai această evoluție atrage atenția unui număr și mai mare de lobbyiști. Din punct de vedere constituțional, prin prisma acestor evoluții și a acestui context, și respectându-și angajamentul asumat cu privire la transparență, Parlamentul European și Comisia au convenit să înființeze și să gestioneze un registru comun pentru înscrierea și controlul organizațiilor și persoanelor participante la elaborarea și punerea în aplicare a politicilor Uniunii Europene. Pentru a realiza modificările menționate, este indicat să se modifice Regulamentul de procedură al Parlamentului, ceea ce se va face prin intermediul acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Bennahmias (ALDE), în scris.(FR) În ultimele săptămâni s-a discutat mult despre rolul lobbyiștilor în Parlamentul European. De când patru deputați în Parlamentul European au fost acuzați că au acceptat bani de la lobbyiști falși în schimbul depunerii de amendamente, instituția a încercat să clarifice și să reformeze normele care guvernează activitatea lobbyiștilor în Parlament. Relațiile deputaților din Parlamentul European cu reprezentanții grupurilor de interese ridică suspiciuni de multă vreme, încă de la crearea primului registru al lobbyiștilor în 1996. Astăzi, acest registru, în care lobbyiștii trebuie să se înregistreze, este supus unei reforme. Procesul de înregistrare „voluntară” este de fapt obligatoriu, deoarece numai lobbyiștii înregistrați vor putea avea acces la Parlament. Salut, totodată, adoptarea „amprentei legislative”: ideea publicării numelor persoanelor cu care se întâlnește un deputat pe parcursul elaborării rapoartelor este, din punctul meu de vedere, o măsură de transparență perfect normală. Este regretabil, însă, faptul că, spre deosebire de Comisie, Consiliul nu s-a alăturat acestei inițiative.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestui raport deoarece trebuie modificat Regulamentul de procedură al Parlamentului, în urma înființării, de către Parlamentul European și Comisie, a unui registru comun de transparență. Aș dori să subliniez faptul că, în urma ratificării Tratatului de la Lisabona, Parlamentul European dispune de prerogative extinse, fiind, astfel, colegiuitor în aproape toate domeniile, în conformitate cu procedura legislativă ordinară. Or, tocmai această evoluție atrage atenția unui număr și mai mare de lobbyiști, care, de altfel, îndeplinesc un rol determinant în dialogul deschis și pluralist, reprezentând, pentru deputații în Parlamentul European, o importantă sursă de informare în cadrul exercitării mandatului lor. Prin prisma acestor evoluții și respectându-și angajamentul asumat cu privire la transparență, Parlamentul European și Comisia au convenit să înființeze și să gestioneze un registru comun pentru înscrierea și controlul organizațiilor și persoanelor participante la elaborarea și punerea în aplicare a politicilor Uniunii Europene. Acest registru trebuie să respecte dreptul deputaților de a-și exercita mandatul parlamentar fără restricții și nu trebuie folosit ca pretext pentru a împiedica accesul alegătorilor în incintele Parlamentului.

 
  
MPphoto
 
 

  Vito Bonsignore (PPE), în scris.(IT) Am votat pentru, deoarece sunt de părere că trebuie sprijinite toate măsurile ce au drept scop stimularea și sporirea transparenței activității Parlamentului. În urma ratificării Tratatului de la Lisabona, Parlamentul European dispune de prerogative extinse, fiind, astfel, colegiuitor în aproape toate domeniile, în conformitate cu procedura legislativă ordinară. Așadar, activitatea Parlamentului a atras atenția unui număr și mai mare de lobbyiști, care reprezintă, pentru deputații în Parlamentul European, o importantă sursă de informare. Salut, deci, propunerea de înființare și gestionare a unui registru comun pentru controlul organizațiilor și persoanelor participante la elaborarea și punerea în aplicare a politicilor Uniunii Europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Zuzana Brzobohatá (S&D), în scris. (CS) Modificările propuse la Regulamentul de procedură reprezintă un răspuns la situațiile de corupție dezvăluite în ultimele luni, când trei deputați în Parlamentul European au acceptat o propunere coruptă de la un grup de jurnaliști. Este inacceptabil ca deputații în Parlamentul European să nu fie supuși unui control public privind interesele pe care le apără în exercițiul funcțiunii, privind presiunile la care sunt supuși sau persoanele care exercită presiuni asupra lor. Salut, deci, introducerea registrului comun al lobbyiștilor și al organizațiilor de lobby. Comisia Europeană a introdus deja un astfel de registru, iar Parlamentul European îi extinde aplicarea în cazul deputaților în Parlamentul European, al funcționarilor și al altor angajați ai Parlamentului European. Registrul va include informații privind contactele dintre aceste persoane și lobbyiști și va fi accesibil publicului. Congresul SUA are deja un sistem similar, iar experiența dobândită arată că aceasta este o măsură adecvată de combatere a corupției. Cred cu tărie că extinderea registrului va inspira și activitatea Parlamentului Republicii Cehe. Introducerea unui registru în Republica Cehă ar contribui în mod decisiv la dezvoltarea politicii cehe.

 
  
MPphoto
 
 

  Cristian Silviu Buşoi (ALDE), în scris. − Crearea unui registru de transparență comun este, fără îndoială, un progres important, așteptat de cetățenii europeni. Instituțiile europene, fie că sunt alese, fie că nu, iau decizii care afectează viața de zi cu zi a cetățenilor, iar într-un sistem democratic, spre care UE tinde, e absolut normal să existe un grad ridicat de transparență în procesul decizional. Acest registru de transparență comun simplifică lucrurile și pentru lobby-iști, întrucât va exista o înregistrare unică, în loc de două ca în prezent. Pe de altă parte, e foarte adevărat că acest registru nu va fi un instrument suficient pentru rezolvarea problemei corupției. Nu cred, însă, că scopul primordial al acestuia este exclusiv lupta împotriva corupției, întrucât cazurile de corupție au fost totuși foarte rare.

 
  
MPphoto
 
 

  Derek Roland Clark (EFD), în scris. – Deputații în Parlamentul European membri ai Partidului Independenței din Marea Britanie (UKIP) s-au abținut, nu fiindcă nu am dori transparență, ci fiindcă aceste propuneri sunt neadecvate, iar un vot favorabil ar fi echivalat cu susținerea unor dispoziții neadecvate.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlos Coelho (PPE), în scris. (PT) Susțin această decizie, deoarece ea reprezintă o contribuție semnificativă în direcția consolidării transparenței, prin aprobarea încheierii unui acord între Parlament și Comisie cu privire la înființarea unui registru comun de transparență. Într-o democrație reprezentativă, este important ca instituțiile Uniunii să poată purta și menține un dialog deschis, transparent și constant cu publicul, cu asociațiile reprezentative și cu societatea civilă.

În urma extinderii prerogativelor Parlamentului, conform Tratatului de la Lisabona, a devenit esențială, în beneficiul transparenței, înființarea unui registru comun al Parlamentului și al Comisiei pentru înscrierea și controlul organizațiilor și persoanelor participante la elaborarea și punerea în aplicare a politicilor Uniunii Europene. Trebuie, deci, modificat Regulamentul de procedură al Parlamentului, pentru a include înregistrarea obligatorie a tuturor lobbyiștilor care intră în contact cu deputații în Parlamentul European, cu instituțiile europene și cu angajații acestora. Aceste informații trebuie să fie accesibile publicului larg.

 
  
MPphoto
 
 

  Anne Delvaux (PPE), în scris.(FR) Am votat în favoarea acestui raport care propune ca registrul grupurilor de interese să acopere toate instituțiile europene. Până în prezent, în Parlamentul European au fost acreditate ca grupuri de interes peste 1 700 de organizații, iar în Comisie, 3 900. Dacă dorim să formulăm comentarii valide cu privire la o problemă de natură tehnică, de regulă solicităm informații de la persoanele care cunosc cel mai bine aceste subiecte. Lucrurile au stat întotdeauna așa și așa vor sta și în viitor. Lobby-ul joacă un rol util și esențial în activitatea legislativă, cu condiția să existe transparență. În acest scop, raportul adoptat stabilește noi dispoziții și creează un „registru de transparență” comun pentru Comisie și pentru Parlament. Cetățenii vor găsi o compilație cuprinzătoare de informații privind diferitele persoane de contact din instituțiile UE. Acest sistem cu ghișeu unic va facilita înregistrarea reprezentanților unor interese speciale, indiferent dacă aceștia provin din organizații comerciale sau necomerciale. Parlamentul dorește, totodată, ca toate întâlnirile dintre deputații europeni și grupurile de interes cu privire la o anumită problemă să fie menționate la finalul rapoartelor. Regret că înregistrarea nu este obligatorie, dar, așa cum spune proverbul: „Chi va piano va sano”.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris.(PT) Am votat în favoarea raportului privind modificarea Regulamentului de procedură al Parlamentului European ca urmare a înființării unui registru de transparență comun, deoarece principiul transparenței ar trebui să se aplice în cazul tuturor celor implicați în procesul decizional și în punerea în aplicare a politicilor UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris.(PT) Registrul de transparență comun implică modificarea Regulamentului de procedură în vederea integrării noii situații în cadrul principalului instrument juridic al Parlamentului, după încheierea unui acord interinstituțional privind transparența între Parlament și Comisie. Am votat în favoarea încheierii acestui acord și aș dori să sprijin și modificările de procedură.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris.(PT) Transparența este un drept al cetățenilor și contribuie la menținerea credibilității instituțiilor europene: Parlamentul, Comisia și Consiliul. Acest raport elaborat de dl Casini se referă la necesitatea modificării Regulamentului de procedură al Parlamentului European ca urmare a înființării unui registru de transparență comun al Parlamentului European și al Comisiei. În urma ratificării Tratatului de la Lisabona, Parlamentul European este colegiuitor în aproape toate domeniile. Astfel, împreună cu Comisia, Parlamentul a decis înființarea unui registru comun pentru înscrierea și controlul organizațiilor și persoanelor participante la elaborarea și punerea în aplicare a politicilor Uniunii Europene. Într-adevăr, transparența este esențială pentru funcționarea instituțiilor europene și, deseori, ea a fost considerată absentă. Populația europeană solicită un nivel ridicat de transparență din partea reprezentanților săi, nu numai în teorie, ci, mai ales, în practică. UE trebuie să ofere un exemplu în ceea ce privește transparența instituțiilor, deci salut modificările propuse de raportor, în vederea modificării Regulamentului de procedură al Parlamentului, ca urmare a Deciziei din 18 noiembrie 2010 a Conferinței președinților.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris.(PT) Modificarea propusă pentru Regulamentul de procedură al Parlamentului vizează înființarea și menținerea unui registru comun pentru înscrierea și controlul organizațiilor și persoanelor participante la elaborarea și punerea în aplicare a politicilor Uniunii Europene.

Sistemul actual, pe care se bazează propunerea, a fost creat și lansat de Parlament în 1996. Totodată, aceasta a fost prima instituție europeană care a făcut acest lucru, iar Comisia a adoptat un sistem cu obiective similare în anul 2008. Sistemul va fi modificat în cadrul unui proces care nu poate fi disociat de problemele recente referitoare la presupusul lobby, care au afectat Parlamentul. Argumentele prezentate de această dată sunt, însă, diferite și se axează pe noile prerogative ale Parlamentului, în urma ratificării Tratatului de la Lisabona.

Transparența instituțiilor, funcționarea lor și deciziile luate de reprezentanții lor trebuie să reprezinte o componentă intrinsecă a democrației. Măsurile care contribuie la accentuarea acestei transparențe sunt, deci, binevenite și necesare. Nu se știe, însă, foarte clar dacă acesta va fi rezultatul tuturor modificărilor propuse acum. Deși susținem o parte dintre măsurile propuse, vom urmări punerea lor în aplicare, pentru a le evalua viitoarele rezultate.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris.(PT) Raportul de față se referă la înființarea și gestionarea unui registru comun pentru înscrierea și controlul organizațiilor și persoanelor participante la elaborarea și punerea în aplicare a politicilor Uniunii Europene.

Acest registru se bazează pe sistemele existente, introduse și lansate de Parlamentul European în 1996 și de Comisia Europeană în 2008 și vizează soluționarea anumitor probleme recente, deși raportul menționează, ca argument, noile prerogative dobândite de Parlamentul European în urma ratificării Tratatului de la Lisabona.

Unele aspecte sunt pozitive, însă avem dubii serioase cu privire la alte modificări. Susținem o transparență sporită, dar nu este întotdeauna foarte clar dacă acesta este obiectivul tuturor modificărilor adoptate. Vom vedea cum va fi pus în aplicare pe viitor acest sistem.

 
  
MPphoto
 
 

  Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. –În urma ratificării Tratatului de la Lisabona, Parlamentul European dispune de prerogative extinse, fiind, astfel, colegiuitor în aproape toate domeniile, în conformitate cu procedura legislativă ordinară. Or, tocmai această evoluție atrage atenția unui număr și mai mare de lobbyiști, care, de altfel, îndeplinesc un rol determinant în dialogul deschis și pluralist aflat la baza unui sistem democratic, reprezentând, pentru deputații în Parlamentul European, o importantă sursă de informare în cadrul exercitării mandatului lor.

Din punct de vedere constituțional, prin prisma acestor evoluții și a acestui context, și respectându-și angajamentul asumat cu privire la transparență, Parlamentul European și Comisia au convenit să înființeze și să gestioneze un registru comun pentru înscrierea și controlul organizațiilor și persoanelor participante la elaborarea și punerea în aplicare a politicilor Uniunii Europene.

Una dintre cele mai importante măsuri corective necesare constă în îmbunătățirea normelor privind raportarea de către firmele de lobby a cheltuielilor efectuate pentru activitățile de lobby. Legislația actuală le permite lobbyiștilor să raporteze o sumă mult mai mică decât ce reală. La fel de importantă este și transparența cu privire la resursele financiare care asigură veniturile unei companii de lobby și consultanță.

 
  
MPphoto
 
 

  Lorenzo Fontana (EFD), în scris.(IT) Aș dori să îl felicit pe dl Casini pentru activitatea excelentă desfășurată. Voi vota în favoarea propunerii dumnealui de creare a unui registru de lobbyiști în vederea accentuării transparenței instituțiilor europene. Sper, însă, că reprezentanții regiunilor, de exemplu, vor beneficia de o recunoaștere adecvată.

 
  
MPphoto
 
 

  Sylvie Guillaume (S&D), în scris.(FR) Având în vedere că grupurile de presiune, indiferent dacă reprezintă interese publice sau private, joacă un rol incontestabil în afacerile europene, trebuie să existe o transparență sporită în ceea ce privește relațiile pe care le au cu instituția noastră. Din punctul meu de vedere, ar trebui să fie obligatorie menționarea acestora în registrul de transparență. Susțin îndeosebi ideea unei „amprente legislative”, care să permită înregistrarea lobbyiștilor cu care se întâlnesc parlamentarii pe parcursul procesului legislativ. Este, într-adevăr, vital să facem tot posibilul pentru a redobândi sau a consolida încrederea cetățenilor în funcționarea instituțiilor europene, iar aceasta este direcția în care ne conduce, în mod corect, acest registru.

 
  
MPphoto
 
 

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris.(LT) Am susținut acest document fiindcă Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 11 alineatele (1) și (2), oferă un cadru pentru relațiile dintre instituții și responsabilii politici europeni, pe de o parte, și societatea civilă, cetățeni și asociațiile reprezentative, pe de altă parte, și le promovează: 1. Instituțiile acordă cetățenilor și asociațiilor reprezentative, prin mijloace corespunzătoare, posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile și de a face schimb de opinii în mod public, în toate domeniile de acțiune ale Uniunii. 2. Instituțiile Uniunii mențin un dialog deschis, transparent și constant cu asociațiile reprezentative și cu societatea civilă. În urma ratificării Tratatului de la Lisabona, Parlamentul European dispune de prerogative extinse, fiind, astfel, colegiuitor în aproape toate domeniile, în conformitate cu procedura legislativă ordinară. Or, tocmai această evoluție atrage atenția unui număr și mai mare de lobbyiști, care, de altfel, îndeplinesc un rol determinant în dialogul deschis și pluralist aflat la baza unui sistem democratic, reprezentând, pentru deputații în Parlamentul European, o importantă sursă de informare în cadrul exercitării mandatului lor. Din punct de vedere constituțional, prin prisma acestor evoluții și a acestui context, și respectându-și angajamentul asumat cu privire la transparență, Parlamentul European și Comisia au convenit să înființeze și să gestioneze un registru comun pentru înscrierea și controlul organizațiilor și persoanelor participante la elaborarea și punerea în aplicare a politicilor Uniunii Europene. Se menționează faptul că registrul trebuie să respecte dreptul deputaților de a-și exercita mandatul parlamentar fără restricții și nu trebuie utilizat ca pretext pentru a împiedica accesul alegătorilor în incintele Parlamentului. În plus, registrul nu va încălca nici competențele sau prerogativele partidelor și nu va influența competențele organizatorice ale acestora.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Salut acest raport. În urma ratificării Tratatului de la Lisabona, Parlamentul European dispune de prerogative extinse, fiind, astfel, colegiuitor în aproape toate domeniile, în conformitate cu procedura legislativă ordinară. Or, tocmai această evoluție atrage atenția unui număr și mai mare de lobbyiști, care, de altfel, îndeplinesc un rol determinant în dialogul deschis și pluralist aflat la baza unui sistem democratic, reprezentând, pentru deputații în Parlamentul European, o importantă sursă de informare în cadrul exercitării mandatului lor. Din punct de vedere constituțional, prin prisma acestor evoluții și a acestui context, și respectându-și angajamentul asumat cu privire la transparență, Parlamentul European și Comisia au convenit să înființeze și să gestioneze un registru comun pentru înscrierea și controlul organizațiilor și persoanelor participante la elaborarea și punerea în aplicare a politicilor Uniunii Europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris.(PT) Parlamentul și Comisia oferă un exemplu bun prin înființarea unui registru comun de transparență în vederea acreditării lobbyiștilor și a altor grupuri de interese. Este foarte important ca și Consiliul să se alăture acestei inițiative. Obligația deputaților în Parlamentul European de a-și declara întâlnirile cu lobbyiștii în ceea ce privește problemele legislative asociate rapoartelor lor reprezintă, totodată, un pas important în direcția unei transparențe sporite, necesară în acest tip de relații pentru a evita situațiile apărute în trecut.

 
  
MPphoto
 
 

  Louis Michel (ALDE), în scris.(FR) Nu am votat pentru raportul Casini privind înființarea unui registru comun de transparență. Consider că înființarea unui astfel de registru reprezintă o încălcare a libertății de care ar trebui să beneficieze toți politicienii. Toți parlamentarii își asumă responsabilitatea politică pentru deciziile și pozițiile adoptate. Electoratul este cel care îi sancționează.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. – Sfera de acoperire a registrului se referă la toate activitățile efectuate în scopul influențării directe sau indirecte a formulării sau punerii în aplicare a politicilor și a proceselor decizionale în cadrul instituțiilor europene. Trebuie să se înregistreze toate organizațiile implicate în activități ce fac obiectul registrului, indiferent de statutul lor juridic. Numeroși membri ai Comisiei pentru afaceri constituționale au evidențiat importanța integrării Consiliului în acest sistem. Votul Comisiei pentru afaceri constituționale reprezintă un progres important, însă activitatea noastră în domeniul transparenței continuă. Susțin raportul lui Carlo Casini și am votat pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Nu numai Parlamentul European, ci întreaga Uniune Europeană suferă de o gravă problemă de credibilitate. Deși Parlamentul a ajuns în sfârșit la un acord privind registrul de transparență, ca urmare a presiunii exercitate de recentul scandal privind lobby-ul, acest registru nu va avea niciun efect. Trebuie înregistrate nu numai activitățile desfășurate pentru firme sau pentru companii internaționale, ci toate activitățile de lobby plătit pentru grupurile de interese, precum organizațiile profesionale și sindicatele.

Cetățenii au dreptul la transparență, întrucât contribuțiile lor obligatorii asigură existența grupurilor statutare de lobby. O informare completă trebuie să includă nu numai salariile, ci și onorariile, invitațiile la masă etc. Măsurile propuse reprezintă un pas în direcția bună, așa că am votat în favoarea raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Rareş-Lucian Niculescu (PPE), în scris. − Înființarea unui registru de transparență comun, precum și îmbunătățirea tuturor regulilor legate de transparență în Parlamentul European, sunt necesare pentru a spori încrederea cetățenilor în activitățile parlamentare și pentru a asigura transparența necesară a acestor activități. Am votat în favoarea ambelor rapoarte Casini și aștept propuneri cât mai ferme din partea grupului de lucru privind transparența și reglementarea activităților de lobby în PE.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris.(PT) Tratatul privind Uniunea Europeană oferă un cadru pentru relațiile dintre instituții și responsabilii politici europeni, pe de o parte, și societatea civilă, cetățeni și asociațiile reprezentative, pe de altă parte. În urma ratificării Tratatului de la Lisabona, Parlamentul European dispune de prerogative extinse, fiind, astfel, colegiuitor în aproape toate domeniile, în conformitate cu procedura legislativă ordinară. Or, tocmai această evoluție atrage atenția unui număr și mai mare de lobbyiști, care, de altfel, îndeplinesc un rol determinant în dialogul deschis și pluralist aflat la baza unui sistem democratic, reprezentând, pentru deputații în Parlamentul European, o importantă sursă de informare în cadrul exercitării mandatului lor. Având în vedere aceste considerente, am votat în favoarea raportului de față privind modificarea Regulamentului de procedură al Parlamentului European ca urmare a înființării unui registru de transparență comun pentru înscrierea și controlul organizațiilor și persoanelor participante la elaborarea și punerea în aplicare a politicilor Uniunii Europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Phil Prendergast (S&D), în scris. – Susțin acest raport privind încheierea unui acord interinstituțional între Parlament și Comisie privind un registru comun de transparență. În registrul comun se vor înscrie toate persoanele care doresc să influențeze procesul decizional și de punere în aplicare a politicii la nivel european, ceea ce va facilita înregistrarea și accesarea informațiilor despre lobbyiști. Cei care nu se înregistrează nu vor primi acces pe termen lung în Parlamentul European. Acesta nu este decât primul pas spre stabilirea unor relații transparente între instituțiile europene și lobbyiști. Înregistrarea trebuie să devină obligatorie, iar Consiliul trebuie să se alăture acestui acord cât mai curând.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris.(PT) În urma ratificării Tratatului de la Lisabona, Parlamentul European a devenit colegiuitor în aproape toate domeniile, atrăgând atenția lobbyiștilor. Prin prisma acestor considerente și în beneficiul transparenței, care trebuie să stea la baza dialogului dintre părțile implicate și instituțiile Uniunii, Parlamentul European și Comisia au convenit să înființeze un registru comun pentru înscrierea și controlul organizațiilor și persoanelor participante la elaborarea și punerea în aplicare a politicilor Uniunii Europene. În acest scop, trebuie modificat Regulamentul de procedură, iar eu am votat pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  Frédérique Ries (ALDE), în scris. (FR) Trebuie să luptăm pentru transparență la nivelul instituțiilor europene și, în acest sens, salut acordul la care s-a ajuns cu Comisia, pentru înființarea, în sfârșit, a unui registru comun al grupurilor de interese din instituțiile europene.

Aș dori să menționez că regret reticența Consiliului cu privire la aderarea la acest registru comun. Chiar trebuie să fim retrograzi și să apărăm lipsa de transparență, nu deschiderea? Totuși, reprezentanții statelor membre au obligația de a furniza informații și de a da dovadă de transparență în relația cu cetățenii europeni. Totodată, îmi exprim o dorință pentru viitor. Cred că este esențial să avansăm, treptat, spre un sistem de tip american, care are o experiență de 65 de ani și care se bazează pe publicarea documentelor esențiale ale grupurilor de lobby (de exemplu a tuturor contractelor de peste 10 000 de dolari).

Aș dori să fac o ultimă observație cu privire la amprenta legislativă, care este o idee bună în teorie, însă nu și în practică, nu numai fiindcă ar submina principiul independenței parlamentarilor, ci mai ales pentru că ar conduce la discuții nesfârșite în cadrul comisiilor parlamentare, cu privire la motivele opțiunilor și frecvența întâlnirilor avute cu un anumit lobbyist, și nu cu un altul. În încheiere, este important să creăm un sistem eficient și solid. Încă suntem departe de a atinge acest obiectiv.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris.(FR) În cadrul elaborării și adoptării documentelor legislative, ascultarea punctelor de vedere exprimate de părțile implicate reprezintă o fază utilă. Totuși, pentru a putea cuantifica aceste influențe, trebuie să introducem obligativitatea înscrierii tuturor lobbyiștilor într-un registru comun al tuturor instituțiilor.

Textul tocmai adoptat constituie un prim pas interesant în direcția identificării tipurilor diferite de lobbyiști și a sumelor folosite de aceștia pentru influențarea deciziilor. Trebuie să mergem mai departe. Consiliul trebuie să participe, de asemenea, la registrul comun, care trebuie să fie obligatoriu și să servească drept instrument dinamic în garantarea transparenței procesului decizional. Aceste demersuri sunt în interesul democrației europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. (IT) Tratatul privind Uniunea Europeană recunoaște și stimulează relațiile dintre instituții și responsabilii politici europeni, pe de o parte, și societatea civilă, cetățeni și asociațiile reprezentative, pe de altă parte. Instituțiile acordă cetățenilor și asociațiilor reprezentative posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile și de a face schimb de opinii în mod public, în toate domeniile de acțiune ale Uniunii. În special, instituțiile vor menține un dialog deschis, transparent și constant cu asociațiile reprezentative și cu societatea civilă.

În urma ratificării Tratatului de la Lisabona, Parlamentul European dispune de prerogative extinse, fiind, astfel, colegiuitor în aproape toate domeniile, în conformitate cu procedura legislativă ordinară. Prin prisma acestor evoluții, Parlamentul European și Comisia au convenit să înființeze și să gestioneze un registru comun pentru înscrierea și controlul organizațiilor și persoanelor participante la elaborarea și punerea în aplicare a politicilor Uniunii Europene. Pentru a ține seama de modificările aduse drepturilor și obligațiilor în vigoare, precum și de crearea de noi drepturi și obligații ale deputaților, rezoluția adoptată astăzi susține necesitatea modificării Regulamentului de procedură al Parlamentului.

 
  
MPphoto
 
 

  Oreste Rossi (EFD), în scris.(IT) Inițial ne-am opus raportului, deoarece el aplica aceleași reguli atât lobbyiștilor, cât și organismelor publice, inclusiv reprezentanților regiunilor la UE. După solicitările noastre, însă, raportul a fost modificat. Considerăm adecvată înființarea unui cod de conduită pentru cei care au acces în Parlament, în numele asociațiilor sau companiilor private, și considerăm, de asemenea, că nu este corectă aplicarea acelorași reguli și în cazul bisericilor, al partidelor politice, al sindicatelor și al organismelor publice. Prin urmare, am votat pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  Niki Tzavela (EFD), în scris.(EL) Raportul Casini subliniază importanța modificării Regulamentului de procedură al Parlamentului European în urma înființării unui registru comun de transparență. Am votat în favoarea acestui raport, care confirmă importanța acordată transparenței de către instituțiile europene, fiindcă împărtășesc opinia conform căreia înființarea acestui registru va contribui la controlul tuturor organizațiilor și persoanelor implicate în elaborarea și aplicarea politicilor Uniunii Europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Derek Vaughan (S&D), în scris. – Am susținut raportul de astăzi, care solicită înființarea unui registru comun al lobbyiștilor și al grupurilor de interese. Acesta reprezintă un prim pas în direcția transparenței sporite la nivelul Parlamentului European și al Comisiei. Un „registru de transparență” va facilita accesul cetățenilor care doresc să afle informații specifice privind organizațiile și persoanele care au legături cu deputații în Parlamentul European și cu funcționarii Comisiei. Parlamentul a stipulat în mod clar că înregistrarea lobbyiștilor care doresc să se întâlnească cu deputații europeni va fi de acum înainte obligatorie. Mă încurajează semnalul Consiliului, în sensul că va analiza măsurile în vederea înființării unui astfel de registru și solicit ca aceste demersuri să se desfășoare fără întârziere.

 
  
MPphoto
 
 

  Iva Zanicchi (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea raportului dlui Casini. Transparența în activitățile care implică instituțiile europene este o cerință obligatorie pentru legitimitate și un factor de bază în stabilirea unor relații adecvate și deschise cu asociațiile reprezentative, chiar dacă, recent, ea a fost afectată. Prin urmare, din punctul meu de vedere, crearea unui registru comun pentru Parlament și Comisie, pentru reunirea tuturor informațiilor privind organizațiile și persoanele care intră în contact cu instituțiile va fluidiza procedurile birocratice asigurând înregistrarea unică și va reprezenta o îmbunătățire clară, în direcția unui dialog tot mai deschis și mai transparent cu lobbyiștii respectivi.

 
  
  

Raport: Carlo Casini (A7-0174/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestui raport. Acest raport reprezintă un prim pas spre o mai mare transparență în activitatea instituțiilor și spre asigurarea respectării normelor administrației publice a Uniunii. Registrul de transparență, așa cum va fi numit de acum înainte, nu este obligatoriu, însă persoanele sau organizațiile care desfășoară activități de lobby vor fi obligate să se înregistreze dacă doresc să aibă acces pe lângă Parlamentul European. Entitățile înregistrate trebuie, de asemenea, să își declare sursele de venituri și interesele, precum și propunerile legislative depuse. Aceasta va accentua transparența și va asigura informații mai cuprinzătoare privind persoanele sau organizațiile care iau legătura cu deputați în Parlamentul European cu privire la anumite probleme sau cu diverse propuneri. Cred că ar trebui să continuăm discuțiile cu Consiliul, astfel încât acesta să se alăture registrului de transparență, iar acest registru să devină un registru comun pentru toate cele trei instituții.

 
  
MPphoto
 
 

  Regina Bastos (PPE), în scris.(PT) Actualmente există aproximativ 4 600 de organizații acreditate ca grupuri de interese pe lângă Comisie și Parlament. În urma ratificării Tratatului de la Lisabona, Parlamentul European dispune de prerogative extinse, fiind, astfel, colegiuitor în aproape toate domeniile, în conformitate cu procedura legislativă ordinară. Acest lucru a atras atenția unui număr și mai mare de reprezentanți ai grupurilor de interese.

Raportul de față, pentru care am votat, urmează acordul instituțional privind crearea unui spațiu comun pentru înregistrarea și controlul lobbyiștilor și al altor grupuri de interese pe lângă Comisie și Parlament. Se va înființa un registru comun între diferitele instituții, în vederea asigurării unei transparențe sporite, care să facă diferența între grupurile de interese ce reprezintă societatea civilă și autoritățile publice.

În beneficiul transparenței, înființarea unui sistem pentru declararea obligatorie a tuturor întâlnirilor dintre organizațiile înregistrate și deputații responsabili pentru legislația aferentă este la fel de importantă și trebuie consemnată într-o anexă la rapoartele sau recomandările respective. Este la fel de important ca și Consiliul să se alăture acestui registru.

 
  
MPphoto
 
 

  Gerard Batten, John Bufton, David Campbell Bannerman și Derek Roland Clark (EFD), în scris. – Deputații în Parlamentul European membri ai Partidului Independenței din Marea Britanie (UKIP) s-au abținut la această votare, nu fiindcă nu ar dori transparență, ci fiindcă aceste propuneri sunt neadecvate, iar un vot favorabil ar fi echivalat cu susținerea unor dispoziții neadecvate.

 
  
MPphoto
 
 

  Sergio Berlato (PPE), în scris.(IT) Înființarea unui registru comun al Parlamentului și al Comisiei, pentru comasarea într-un ghișeu unic a tuturor informațiilor privind persoanele care intră în contact cu instituțiile reprezintă un pas în direcția unei transparențe sporite. Din punctul meu de vedere, transparența instituțiilor publice este esențială pentru un dialog deschis cu societatea civilă. De fapt, asigurarea comunicării și schimbului public de opinii și informații la nivelul diferitelor sectoare în care acționează Uniunea și, totodată, garantarea monitorizării organizațiilor și persoanelor care joacă un rol activ în procesul de elaborare și punere în aplicare a politicilor UE reprezintă factori importanți în viețile democratice ale instituțiilor.

Aș dori, totuși, să îmi exprim o serie de rezerve. Nu sunt de acord cu excluderea din sfera de aplicare a registrului a anumitor actori precum partenerii sociali și autoritățile locale, regionale și municipale. Excluderea lor este nejustificată, deoarece acești actori au interese specifice și joacă în procesul decizional un rol la fel de activ precum multe alte asociații reprezentative. Totodată, consider că informațiile solicitate trebuie specificate mai clar, astfel încât să nu poată da naștere unor interpretări diferite, așa cum se întâmplă în situația de față.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestui raport deoarece transparența instituțiilor politice constituie o condiție prealabilă a legitimității acestora. Trebuie să verificăm modalitatea de luare a deciziilor, influențele aflate în spatele acestora și, în cele din urmă, modul în care au fost alocate resursele, altfel spus, banii contribuabililor. Așadar, normele privind activitatea de lobby constituie, în ultimă instanță, o chestiune de legitimitate. Parlamentul European a fost prima instituție europeană care a abordat fenomenul creșterii numărului de grupuri de interese la nivel european și, prin urmare, trebuie analizate consecințele acestei evoluții. În urma alegerilor pentru Parlamentul European, a fost înființat un nou grup de lucru mixt al Parlamentului și al Comisiei, care a reușit să adopte în noiembrie 2010 un proiect de acord privind înființarea unui registru de transparență. Potrivit noului proiect, înregistrarea nu este obligatorie, însă actualmente accesul în incintele Parlamentului este permis doar reprezentanților unor grupuri de interese înscrise. Registrul comun asigură cea mai amplă participare posibilă a tuturor categoriilor de operatori și facilitează desfășurarea activității organizațiilor necomerciale. Consider că acest registru comun reprezintă un nou pas în direcția unei transparențe sporite a instituțiilor europene și că va accentua încrederea cetățenilor în activitatea instituțiilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Françoise Castex (S&D), în scris.(FR) Am votat în favoarea acestui raport deoarece problemele trebuie clarificate, în acest moment în care rolul lobby-urilor dă naștere multor dezbateri și, uneori, speculațiilor în rândul cetățenilor europeni. Regretăm, însă, faptul că înregistrarea organizațiilor nu este obligatorie, mai ales că ea este o cerință de facto pentru a putea primi o legitimație de acces în incintele Parlamentului. Pe de altă parte, am depus eforturi pentru a ne asigura că birourile care reprezintă autoritățile locale, regionale și municipale la nivelul instituțiilor europene nu sunt afectate de această măsură, contrar planificărilor din textul inițial. Considerăm că aceste structuri sunt produsul direct al unor organisme alese în mod democratic. Ele reprezintă interesul general și, prin urmare, ar trebui diferențiate de lobbyiști, care apără interese individuale. Cu toate acestea, registrul de față reprezintă un progres important fiindcă, în multe domenii, lipsa de transparență în legătură cu rolul lobby-urilor poate reprezenta o problemă democratică reală.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlos Coelho (PPE), în scris.(PT) Acest acord reprezintă un prim pas important spre o mai mare transparență, prin introducerea obligativității de facto a înregistrării tuturor lobbyiștilor care doresc acces permanent pe lângă Parlament și Comisie, inclusiv a tuturor informațiilor privind structura juridică și interesele financiare ale organizației respective.

Existența unui registru al organizațiilor și angajaților implicați în procesul decizional și în punerea în aplicare a politicilor UE consolidează transparența în dialogul dintre acești reprezentanți ai societății civile și instituțiile Uniunii, stabilind, totodată, măsuri obligatorii în cazul unei încălcări a codului de conduită din anexa la acord.

Sper că se va face în curând un al doilea pas în direcția creării unor standarde mai stricte, care să asigure coerența la nivelul administrației publice a UE și consolidarea normelor instituționale ale acesteia.

Din păcate, Consiliul nu a participat încă la acord și nu s-a alăturat registrului de transparență. Consider că aceasta va afecta atingerea nivelului necesar de transparență în toate fazele procesului legislativ comunitar. Aș dori să vă reamintesc că nivelul de transparență a instituțiilor politice este tot mai strâns legat de legitimitatea acestora.

 
  
MPphoto
 
 

  Proinsias De Rossa (S&D), în scris. – Transparența instituțiilor politice constituie o condiție prealabilă a legitimității acestora. Modalitatea de luare a deciziilor, influențele aflate în spatele acestora și, în cele din urmă, modul în care au fost alocate resursele, altfel spus, banii contribuabililor, ar trebui să fie ușor de verificat. Așadar, normele privind activitatea de lobby constituie, în ultimă instanță, o chestiune de legitimitate. Am susținut acest raport care creează un registru comun pentru lobbyiști (registrul de transparență) între Parlamentul European și Comisie. Aria de acoperire a registrului cuprinde numeroase activități desfășurate în scopul de a influența direct sau indirect elaborarea politicilor sau punerea lor în aplicare, precum și procesele de decizie politică din cadrul instituțiilor UE. Se așteaptă înscrierea tuturor organizațiilor, indiferent de statutul lor juridic, implicate în activități care se înscriu în aria de acoperire a registrului. Acest acord cu Comisia Europeană prevede doar înregistrare voluntară, deși lobbyiștii care nu sunt înscriși în registrul comun nu vor mai putea obține o legitimație de acces pe termen lung în Parlamentul European. Următorul pas va consta în extinderea registrului comun la nivelul tuturor instituțiilor UE și în a convinge Comisia și Consiliul să îl transforme într-o cerință obligatorie. Avem nevoie de reguli clare, pentru ca persoanele și organizațiile să nu poată influența procesul decizional UE într-un mod netransparent.

 
  
MPphoto
 
 

  Christine De Veyrac (PPE), în scris.(FR) Salut adoptarea raportului Casini privind introducerea unui registru de transparență comun pentru Parlament și pentru Comisie. Introducerea unui registru public în care lobby-urile trebuie să se înscrie dacă doresc să aibă acces la aceste două instituții reprezintă un progres democratic autentic, în beneficiul cetățenilor. În acest sens, viitoarea obligație a raportorilor de a face publice numele organizațiilor de lobby cu care s-au întâlnit reprezintă un pas suplimentar în direcția independenței complete a Parlamentului European și va asigura o reprezentare echilibrată a intereselor tuturor cetățenilor europeni.

 
  
MPphoto
 
 

  Anne Delvaux (PPE), în scris.(FR) Am votat în favoarea acestui raport care propune ca lista grupurilor de interes să fie comună pentru toate instituțiile europene. Până în prezent, în Parlamentul European au fost acreditate ca grupuri de interese peste 1 700 de organizații, iar în Comisie, 3 900. Dacă dorim să formulăm comentarii valide cu privire la o problemă de natură tehnică, de regulă solicităm informații de la persoanele care cunosc cel mai bine aceste subiecte. Lucrurile au stat așa întotdeauna și așa vor sta și în viitor. Lobby-ul joacă un rol util și esențial în activitatea legislativă, cu condiția să existe transparență. În acest scop, raportul adoptat stabilește noi dispoziții și creează un „registru de transparență” comun pentru Comisie și pentru Parlament. Cetățenii vor găsi o compilație cuprinzătoare de informații privind diferitele persoane de contact din instituțiile UE. Acest sistem cu ghișeu unic va facilita înregistrarea reprezentanților unor interese speciale, indiferent dacă aceștia provin din organizații comerciale sau necomerciale. Parlamentul dorește, totodată, ca toate întâlnirile dintre deputații europeni și grupurile de interese cu privire la o anumită problemă să fie menționate la finalul rapoartelor. Regret că înregistrarea nu este obligatorie, dar, așa cum spune proverbul: „Chi va piano va sano”.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris.(PT) Am votat în favoarea raportului privind modificarea Regulamentului de procedură al Parlamentului European ca urmare a înființării unui registru de transparență comun, întrucât toți cei implicați în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor UE ar trebui să respecte principiul transparenței. Cred, însă, că acest registru ar trebui să fie obligatoriu pentru toate instituțiile europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) În 2006, Comisia a propus un ghișeu unic pentru înregistrarea lobbyiștilor Comisiei și Parlamentului. Într-o rezoluție adoptată în plen la 8 mai 2008, Parlamentul a acceptat propunerea și a solicitat un acord interinstituțional privind înființarea unui registru comun între Parlament, Comisie și Consiliu. Totodată, în acea perioadă, Parlamentul a propus negocieri pe marginea unui cod de conduită comun pentru lobbyiști și discutarea sancțiunilor în caz de încălcări ale codului.

În baza acestui acord, doar reprezentanților de interese înregistrați li se permite accesul permanent în incintele Parlamentului. Cu toate acestea, scopul registrului comun este acela de a asigura cea mai amplă participare posibilă a tuturor categoriilor de operatori, deși respectă caracterul diferit și specific al activităților acestora. Sfera de aplicare a registrului exclude partenerii sociali, bisericile, partidele politice și autoritățile locale, regionale și municipale, ținând cont de caracteristicile particulare ale acestora.

Un astfel de acord ar fi mai bun dacă el ar fi adoptat și de Consiliu. Consider că Parlamentul și deputații în Parlamentul European trebuie să ofere un exemplu în ceea ce privește transparența activităților și claritatea obiectivelor.

Am votat pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris.(PT) Transparența stă la baza democrației. Populația are dreptul la transparență, iar aceasta contribuie la menținerea credibilității instituțiilor europene: Parlamentul, Comisia și Consiliul. Acest raport, elaborat de dl Casini, se referă la încheierea unui acord interinstituțional între Parlament și Comisie cu privire la un registru comun de transparență. Aș dori să evidențiez faptul că Parlamentul a fost prima instituție care a analizat fenomenul grupurilor de presiune, prin lansarea registrului pentru lobbyiști în anul 1996. În 2006, Comisia a propus un registru comun, sub forma unui ghișeu unic, pentru lobbyiștii care își desfășoară activitatea pe lângă Comisie și Parlament, prin „Inițiativa de transparență europeană”. Într-adevăr, transparența este esențială pentru funcționarea instituțiilor europene, care sunt deseori acuzate de lipsă de transparență. Populația europeană le solicită reprezentanților săi un nivel ridicat de transparență, nu numai în teorie, ci, mai ales în practică. Prin urmare, salut adoptarea proiectului de acord privind crearea unui „registru de transparență” și sunt sigur că acesta va constitui un pas semnificativ în direcția transparenței instituțiilor europene și va contribui la consolidarea proiectului european în rândul cetățenilor.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) Să începem cu prezumția prezentată în raport, aceea că „transparența instituțiilor politice constituie o condiție prealabilă a legitimității acestora. Modalitatea de luare a deciziilor, influențele aflate în spatele acestora și, în cele din urmă, modul în care au fost alocate resursele [...] ar trebui să fie ușor de verificat”. Transparența instituțiilor și claritatea acțiunilor reprezentanților acestora ar trebui să constituie un element intrinsec al unei democrații reale și autentice.

Din păcate, știm că, uneori, există o mare diferență între cuvintele frumoase care sunt rostite și între acțiunile întreprinse. Parlamentul a fost prima instituție europeană care a abordat subiectul numărului tot mai mare de lobby-uri la nivel european, prin lansarea registrului reprezentanților grupurilor de interese în 1996.-

Ulterior, și Comisia a avut inițiative în acest domeniu, iar în 2008 a fost creat un grup de lucru comun pentru Parlament și Comisie. În 2009, grupul a aprobat o declarație comună și o propunere pentru un cod comun de conduită.

În 2010, un nou grup de lucru a aprobat un proiect de acord pentru înființarea unui „registru de transparență” care să asigure cea mai amplă participare posibilă a tuturor categoriilor de operatori, deși respectă caracterul diferit și specific al identităților acestora. Este important să monitorizăm rezultatele practice ale acestui demers.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris.(PT) Raportul menționează că „transparența instituțiilor politice constituie o condiție prealabilă a legitimității acestora. Modalitatea de luare a deciziilor, influențele aflate în spatele acestora și, în cele din urmă, modul în care au fost alocate resursele [...] ar trebui să fie ușor de verificat”.

Cu toate acestea, există deseori o diferență mare între teorie și realitate, deși Parlamentul a fost prima instituție UE care a abordat fenomenul creșterii numărului de grupuri de interese la nivel european și, în special, consecințele acestei evoluții asupra procesului legislativ. În urma diferitelor rapoarte și dezbateri în profunzime, Parlamentul și-a lansat propriul registru pentru reprezentanții grupurilor de interese în 1996.-

Între timp, și Comisia a lansat inițiative, constituind în 2008 un grup de lucru mixt la nivel înalt între Parlament și Comisie. În 2009, grupul a aprobat o declarație comună și o propunere pentru un cod comun de conduită. După alegerile europene, Parlamentul și Comisia au constituit un nou grup de lucru.

În noiembrie 2010, grupul de lucru a reușit să aprobe un proiect de acord privind înființarea unui „registru de transparență”, care asigură cea mai amplă participare posibilă a tuturor categoriilor de operatori, deși respectă caracterul diferit și specific al identităților acestora.

 
  
MPphoto
 
 

  Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. – Transparența instituțiilor politice constituie o condiție prealabilă a legitimității acestora. Modalitatea de luare a deciziilor, influențele aflate în spatele acestora și, în cele din urmă, modul în care au fost alocate resursele, altfel spus, banii contribuabililor, ar trebui să fie ușor de verificat. Așadar, normele privind activitatea de lobby constituie, în ultimă instanță, o chestiune de legitimitate.

Parlamentul a fost prima instituție europeană care a abordat fenomenul creșterii numărului de grupuri de interese la nivel european și, în special, consecințele acestei evoluții asupra procesului legislativ. Deși înregistrarea nu este obligatorie, aceasta poate fi considerată ca „obligatorie de facto”, deoarece accesul permanent în incintele Parlamentului este permis doar reprezentanților de interese înscriși. Cu toate acestea, este de dorit ca în viitor să se constituie un sistem de înregistrare obligatoriu „de jure”.

Registrul comun asigură cea mai amplă participare posibilă a tuturor categoriilor de operatori, deși respectă caracterul diferit și specific al identităților acestora. Noua denumire de „registru de transparență” facilitează aderarea la registru a organizațiilor necomerciale. Acest registru va reprezenta un pas înainte pe calea creșterii transparenței instituțiilor europene, element ce va contribui, sper, la o mai mare legitimitate a proiectului european în rândul cetățenilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Bruno Gollnisch (NI), în scris. (FR) Se știe foarte bine că la Bruxelles activează peste 15 000 de lobbyiști, care încearcă să influențeze textele legislative adoptate de către instituțiile europene și care intervin în toate fazele procesului legislativ. Deși această activitate nu este privită deloc cu ochi buni în Franța, nu este complet nelegitim ca grupurile de interese, indiferent că este vorba despre grupuri comerciale, sociale, sindicate etc., să-și facă cunoscute punctele de vedere și expertiza, mai ales față de funcționarii civili și reprezentanții aleși mai puțin informați. Prin urmare, este adecvată includerea într-un registru a acestor lobby-uri și a reprezentanților lor, precum și menționarea în acest registru a principalelor surse de finanțare, mai ales dacă ele provin din bugetul european.

Înregistrarea nu ar trebui să fie obligatorie numai pentru aceste organizații, ci și pentru toate grupurile din afara Parlamentului European, inclusiv pentru cele care îndeplinesc un rol prevăzut în Tratate (sindicate, biserici, organizații filosofice, autorități locale etc.), dar și pentru grupurile compuse, parțial sau integral, din deputați în Parlamentul European, precum „Prieteni europeni ai Israelului”, fiindcă, în acest caz, persoanele respective acționează în calitate de grupuri de interese, nu de parlamentari. În acest sens, acordul asupra căruia votăm astăzi nu merge suficient de departe din punctul de vedere al transparenței.

 
  
MPphoto
 
 

  Estelle Grelier (S&D), în scris. (FR) În urma evenimentelor recente care au evidențiat potențialele abuzuri ale activității de lobby, creșterea transparenței cu privire la activitatea grupurilor de interese acreditate pe lângă instituțiile europene este cu atât mai necesară. Unificarea listelor de lobbyiști înregistrați pe lângă Parlament și la Comisie reprezintă un prim pas în direcția compilării unui registru exhaustiv al lobby-urilor active la Bruxelles și, ulterior, în direcția unui acces sporit al cetățenilor la verificările și echilibrele democratice de la nivelul procesului decizional. Am încercat, însă, ca birourile ce reprezintă autoritățile locale la nivelul instituțiilor europene să nu fie afectate de această măsură. Într-adevăr, consider că aceste structuri sunt rezultatul direct al organismelor alese în mod democratic (consilii municipale, locale, regionale etc.). Ele reprezintă interesul general și, prin urmare, ar trebui diferențiate de lobbyiști, care apără interese individuale. Mai mult, sper că acest registru va deveni obligatoriu într-o zi și că îi va include pe toți lobbyiștii care activează pe lângă instituțiile europene. Noțiunea de transparență este crucială pentru politica Uniunii Europene și trebuie extinsă pentru a acoperi toate grupurile de interese care participă la funcționarea acesteia.

 
  
MPphoto
 
 

  Roberto Gualtieri (S&D), în scris. (IT) Aprobarea unui registru comun de transparență, în urma unui vot majoritar în Comisia pentru afaceri constituționale, reprezintă un nou pas în direcția unei transparențe sporite la nivelul activității parlamentare. Un registru comun între Parlamentul European și Comisie, public și accesibil online, va facilita verificarea de către cetățeni a diferitelor organisme cu care interacționează deputații în Parlamentul European.

Acordul, însă, mai trebuie îmbunătățit, deoarece înregistrarea părților interesate încă se face în mod voluntar, deși ea este o cerință obligatorie pentru obținerea accesului la instituții. Următorul obiectiv va consta, deci, în introducerea obligativității înregistrării pentru toți lobbyiștii. Sperăm, de asemenea, că, la fel ca și celelalte instituții europene, Consiliul va respecta indicațiile Parlamentului și ale Comisiei și va participa la acest registru.-

 
  
MPphoto
 
 

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris.(LT) Am fost de acord cu acest raport deoarece transparența instituțiilor politice constituie o condiție prealabilă a legitimității acestora. Modalitatea de luare a deciziilor, influențele aflate în spatele acestora și, în cele din urmă, modul în care au fost alocate resursele, altfel spus, banii contribuabililor, ar trebui să fie ușor de verificat. Așadar, normele privind activitatea de lobby constituie, în ultimă instanță, o chestiune de legitimitate. Rezultatele obținute corespund obiectivelor stabilite de Parlament în ceea ce privește aspectele determinante. În primul rând, deși înregistrarea nu este obligatorie – în această privință, Parlamentul nu și-a atins obiectivul – aceasta poate fi considerată ca „obligatorie de facto”, deoarece accesul permanent în incintele Parlamentului este permis doar reprezentanților de interese înscriși. În al doilea rând, registrul comun asigură cea mai amplă participare posibilă a tuturor categoriilor de operatori, deși respectă caracterul diferit și specific al identităților acestora. Noua denumire de „registru de transparență” facilitează aderarea la registru a organizațiilor necomerciale. În al treilea rând, noul mecanism asigură informații suplimentare, precum numărul de persoane angrenate în toate activitățile aferente registrului, precum și nivelul resurselor UE primite de fiecare organizație înscrisă. Acesta oferă, de asemenea, clarificări cu privire la activitățile admisibile care intră sub incidența registrului, precum și procedurile de tratare a reclamațiilor. Consider că era esențială adoptarea proiectului de acord privind înființarea unui registru de transparență. Registrul comun va marca un pas înainte pe calea creșterii transparenței instituțiilor europene, element ce va contribui, sperăm, la o mai mare legitimitate a proiectului european în rândul cetățenilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Agnès Le Brun (PPE), în scris.(FR) Peste 1 700 de organizații au fost acreditate ca grupuri de interese pe lângă Parlamentul European, iar 3 900 pe lângă Comisie. Până în prezent, aceste organizații erau incluse în două registre diferite, unul pentru fiecare instituție. În 2008, Parlamentul a solicitat unificarea acestor înregistrări, pentru facilitarea ținerii evidențelor. Între Parlament și Comisie s-a ajuns la un acord instituțional, în vederea înființării unui registru comun. Prezentul acord urma să fie validat și a fost supus la vot în adunarea legislativă europeană. Am votat în favoarea acestui text, deoarece el va permite o transparență sporită cu privire la acțiunile grupurilor de interese. Este adevărat că, potrivit acestui text, nu este obligatorie înscrierea în acest registru, însă Parlamentul va solicita înregistrarea tuturor organizațiilor care doresc să îi utilizeze incintele. Totodată, textul propune introducerea unei „amprente legislative” pentru activitățile de lobby, prin consemnarea într-o anexă la toate actele legislative a acelor grupuri de interese care au jucat un rol în elaborarea acestora. Registrul comun va fi disponibil online începând cu luna iunie.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Transparența instituțiilor politice constituie o condiție prealabilă a legitimității acestora. Modalitatea de luare a deciziilor, influențele aflate în spatele acestora și, în cele din urmă, modul în care au fost alocate resursele, altfel spus, banii contribuabililor, ar trebui să fie ușor de verificat. Așadar, normele privind activitatea de lobby constituie, în ultimă instanță, o chestiune de legitimitate. Parlamentul a fost prima instituție europeană care a abordat fenomenul creșterii numărului de grupuri de interese la nivel european și, în special, consecințele acestei evoluții asupra procesului legislativ. După mai multe rapoarte și dezbateri aprofundate, Parlamentul și-a deschis propriul registru pentru reprezentanții de interese în 1996. Registrul comun va marca un pas înainte pe calea creșterii transparenței instituțiilor europene, element ce va contribui, sperăm, la o mai mare legitimitate a proiectului european în rândul cetățenilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris. (FR) Niciun grup de presiune care reprezintă interese comerciale nu ar trebui să obțină accesul permanent la instituțiile europene. Accesul acestora în Parlamentul European ar trebui să fie strict limitat la întâlnirile ce le sunt acordate de parlamentari și de grupurile politice.

„Registrul de transparență” propus nu reprezintă decât o legitimare administrativă. El servește la menținerea situației actuale. Pe lobbyiști îi așteaptă un viitor măreț. Voi vota împotriva acestui raport ipocrit, pe care îl dezaprob. Ar fi mai bine ca aceste persoane să fie determinate să își declare legăturile personale cu mass-media, precum și legăturile parlamentare și administrative cu Parlamentul European.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) Parlamentul și Comisia oferă un exemplu bun prin înființarea unui registru comun de transparență care să asigure acreditarea lobbyiștilor și a altor grupuri de interese. Mai mult, natura obligatorie a registrului pentru toți lobbyiștii care doresc acces permanent pe lângă Parlament și Comisie reprezintă un pas important în direcția creșterii transparenței relațiilor dintre aceste organizații și instituțiile europene. Din nou, regretăm faptul că aceste măsuri nu au fost adoptate și de către Consiliu.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris.(DE) Un registru voluntar este o absurditate și nu va conduce la creșterea transparenței. Mai mult, Consiliul de miniștri încă nu s-a implicat, ceea ce înseamnă că inițiativa nu include nici măcar toate organismele legislative principale. Chiar dacă s-ar implica și Consiliul, ar mai trebui soluționate numeroase carențe. Teoretic, 1 350 de grupuri de experți lucrează la documentele oficiale publicate de Comisie. Identitatea membrilor acestor organisme consultative, care se întâlnesc în spatele ușilor închise, rămâne, totuși, un secret bine păstrat.

Comisia acordă acum o atenție sporită activităților desfășurate de foștii comisari în perioada imediat următoare după expirarea mandatului. Totuși, sunt în vigoare controale și în cealaltă direcție? Nu trebuie decât să ne gândim la cea mai recentă evoluție, de la asociația pentru industrie muzicală, la departamentul pentru drepturi de autor. Măsurile propuse reprezintă un pas în direcția bună, așa că am votat în favoarea raportului.

 
  
MPphoto
 
 

  Wojciech Michał Olejniczak (S&D), în scris.(PL) Susțin cu fermitate decizia adoptată astăzi, referitoare la încheierea unui acord interinstituțional între Parlamentul European și Comisie privind un registru comun de transparență.

Parlamentul a adoptat un registru al grupurilor de interese încă din 1996 și ar trebui să fie un exemplu în acest sens pentru celelalte instituții. Comisia Europeană a creat registrul de lobbyiști în 2008, iar Consiliul Uniunii Europene încă nu dispune de un astfel de registru. Decizia luată în Parlamentul European va combina registrele de lobbyiști și de grupuri de interese, care actualmente sunt ținute separat, la nivelul celor două instituții mai sus menționate. Procesul va conduce la o transparență sporită și, mai ales, va simplifica accesul la informații, acestea fiind păstrate într-un singur loc. Crearea unui registru comun este utilă și pentru lobbyiști, deoarece aceștia trebuie să se înregistreze o singură dată. Decizia exclude, totodată, partenerii sociali, bisericile, partidele politice și guvernele locale și regionale din registrul de transparență. Mai mult, grupurile de interese vor fi înregistrate în memoriul explicativ la raportul sau la recomandarea în cauză, dacă a avut loc o întâlnire între ele și un deputat european cu privire la un dosar legislativ. Din punctul meu de vedere, această decizie reprezintă un pas important în direcția creșterii transparenței și aștept cu nerăbdare ca și Consiliul să se alăture registrului comun.

 
  
MPphoto
 
 

  Georgios Papanikolaou (PPE), în scris. (EL) Instituțiile își consolidează reputația prin acțiuni desfășurate într-o manieră transparentă. Acest raport, pentru care am votat, acordă importanța cuvenită problemei responsabilității. Cetățenii trebuie să aibă un acces rapid și liber la procesul decizional, în ceea ce privește influențele și activitatea reprezentanților de interese. La nivel european, Parlamentul European a fost prima instituție care a abordat problema apariției unui număr ridicat de grupuri de interese. Există o tendință ascendentă puternică în acest sens, ca urmare a competențelor legislative tot mai cuprinzătoare ale Parlamentului. Prin urmare, registrul comun reprezintă un prim pas important în direcția controlării și protejării acțiunilor transparente ale grupurilor de interese.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris.(PT) Transparența instituțiilor politice constituie o condiție prealabilă a legitimității acestora. Parlamentul a fost prima instituție europeană care a abordat fenomenul creșterii numărului de grupuri de interese la nivel european și, în special, consecințele acestei evoluții asupra procesului legislativ. După mai multe rapoarte și dezbateri aprofundate, Parlamentul și-a deschis propriul registru pentru reprezentanții de interese în 1996. În 2006, Comisia a publicat o „inițiativă europeană în materie de transparență”, în cadrul căreia propunea un registru comun, sub forma unui ghișeu unic, pentru lobbyiștii care-și desfășoară activitatea pe lângă Comisie și Parlament. Parlamentul a răspuns inițiativei Comisiei sub forma raportului Comisiei pentru afaceri constituționale referitor la evoluția cadrului activităților desfășurate de reprezentanții de interese pe lângă instituțiile europene. Rezoluția a fost adoptată în plen la 8 mai 2008. Ulterior, grupul de lucru a reușit să adopte în noiembrie 2010 un proiect de acord privind înființarea unui registru de transparență, întrucât Parlamentul își atinsese principalele obiective. Consider că registrul comun reprezintă un pas în direcția creșterii transparenței instituțiilor europene, așa că am votat în favoarea acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris.(PT) Activitatea pe lângă instituțiile europene a reprezentanților de interese dintr-un număr ridicat de domenii – în acest caz, Parlamentul și Comisia – prezintă avantaje indubitabile. Ea amplifică domeniul de informații disponibile pentru procesul decizional și oferă informații privind interesele legitime, ce merită a fi luate în considerare. Cu toate acestea, este esențială protejarea transparenței acțiunilor instituțiilor UE, pentru a putea asigura legitimitatea acestora și o analiză aprofundată a domeniului lor de aplicare, fără a utiliza puterea în mod abuziv. Salut, deci, încheierea acestui acord care, prin introducerea obligativității de facto a înregistrării tuturor lobbyiștilor care doresc să beneficieze de acces permanent pe lângă Parlament și Comisie, marchează un pas decisiv în consolidarea transparenței în dialogul dintre instituțiile UE și acești reprezentanți ai societății civile.

 
  
MPphoto
 
 

  Licia Ronzulli (PPE), în scris.(IT) Transparența instituțiilor politice constituie o condiție prealabilă a legitimității acestora. Modalitatea de luare a deciziilor, influențele aflate în spatele acestora și, în cele din urmă, modul în care au fost alocate resursele, altfel spus, banii contribuabililor, ar trebui să fie ușor de verificat. Parlamentul a fost prima instituție europeană care și-a deschis propriul registru pentru lobbyiști în 1996. Rezoluția adoptată astăzi evidențiază faptul că înființarea unui registru comun asigură cea mai amplă participare posibilă a tuturor categoriilor de operatori, deși respectă caracterul diferit și specific al identităților acestora. Acest mecanism oferă informații importante, precum numărul de persoane și organizații angrenate în toate activitățile aferente registrului, precum și nivelul resurselor UE primite de fiecare organizație înscrisă.

 
  
MPphoto
 
 

  Bogusław Sonik (PPE), în scris.(PL) Unii consideră că doar Washington-ul poate fi mai atrăgător decât Bruxelles-ul pentru lobbyiști. Din acest motiv, este nevoie de reglementări adecvate și de principii bine definite de cooperare între decidenți și reprezentanții diferitelor grupuri de interese. Să nu uităm că activitățile de lobby, interpretate în sensul propagandei efectuate de diferite grupuri sociale, reprezintă o parte indivizibilă a sistemelor democratice contemporane.

Încă o dată, deputații în Parlamentul European și-au exprimat sprijinul pentru introducerea transparenței. Un registru comun al lobbyiștilor va crește transparența la nivelul instituțiilor UE. Totodată, el va distinge între reprezentanții grupurilor de presiune și reprezentanții organizațiilor non-guvernamentale și ai celor guvernamentale. Fără niciun dubiu, grupurile de interese prezintă o platformă pentru schimbul de informații și reprezintă un canal important de comunicare între cetățeni și Uniunea Europeană. Pentru ca această cooperare să fie cât mai eficientă cu putință, astfel încât să se obțină rezultatele așteptate, ea trebuie să fie reglementată și transparentă.

 
  
MPphoto
 
 

  Eva-Britt Svensson (GUE/NGL), în scris.(SV) Decizia referitoare la așa-zisul registru de transparență nu este suficient de ambițioasă. Registrul Comisiei, care este acum unificat cu cel al Parlamentului, este voluntar și acoperă o mică parte din numărul estimat de 15 000 de lobbyiști de pe lângă instituțiile europene. Registrul nu conține toate informațiile relevante.

Consider că acest raport reprezintă un progres relativ. Ar fi fost mai bine să așteptăm să vedem rezultatele obținute de grupul condus de Președintele Buzek, înainte de a lua o decizie.

Scandalurile din ultimele luni evidențiază faptul că și normele Parlamentului sunt necorespunzătoare. Avem nevoie de un cod de conduită care să nu le permită deputaților în Parlamentul European să fie plătiți pentru susținerea propunerilor anumitor grupuri de lobbyiști. Deputații în Parlamentul European nu trebuie să-și reprezinte decât alegătorii, nu și anumite interese economice sau religioase particulare.

Consider că toți lobbyiștii trebuie să se înregistreze. Acordarea de excepții pentru anumiți lobbyiști va crea carențe la nivelul sistemului de control. În timpul campaniei electorale, partidul meu a solicitat înregistrarea obligatorie a lobbyiștilor, într-un registru comun pentru toate instituțiile UE. Totodată, am solicitat să fie furnizate informații cu privire la anumite aspecte referitoare la lobbyiști. Registrul ar trebui să conțină informații financiare, inclusiv cheltuielile pentru activitățile de lobby și sursele de finanțare ale acestor activități. Este nevoie de un cod de conduită pentru activitățile de lobby. Lobbyiștii care nu se comportă în mod etic trebuie să fie raportați publicului și trebuie să li se poată interzice accesul la instituțiile europene. Trebuie instituit un sistem de dublă evidență a cadourilor, deplasărilor și meselor oferite funcționarilor și politicienilor. Cu alte cuvinte, atât ofertantul, cât și beneficiarul trebuie să declare cadourile. Funcționarii europeni nu trebuie să se poată implica direct într-o activitate de lobby care să aibă legătură cu activitatea anterioară, timp de doi ani. Mai mult, toată corespondența dintre instituțiile UE și lobbyiști trebuie făcută publică. Lobbyiștii nu trebuie să poată solicita confidențialitate.

Raportul dlui Casini nu îndeplinește aceste condiții.

 
  
MPphoto
 
 

  Angelika Werthmann (NI), în scris. (DE) Transparența reprezintă o componentă importantă a democrației și o cerință pentru participarea cetățenilor, ceea ce o transformă într-o modalitate esențială de dobândire a încrederii acestora. Mai mult, responsabilitatea oferită de cerințele privind transparența reprezintă un instrument important pentru prevenirea tuturor tipurilor de abuzuri. Acest proiect de acord privind înființarea unui registru de transparență ține cont de toate cerințele esențiale, ceea ce înseamnă că mi-am putut oferi sprijinul pentru întregul acord. Următorul pas trebuie să constea în urmărirea obiectivelor acestui nou registru și în combaterea promptă și eficace a oricăror noi dificultăți care apar, în spiritul acordului inițial.

 
  
MPphoto
 
 

  Anna Záborská (PPE), în scris. (SK) Activitățile de lobby sunt activități legitime și constituie un element de bază al democrației. O democrație reprezentativă poate funcționa doar dacă populația comunică cu reprezentanții aleși și le solicită să îi promoveze interesele. Din această perspectivă, nu este important dacă cetățenii se adresează politicienilor în calitate de persoane fizice, asociații, companii comerciale sau firme producătoare. Niciun regulament nu ar trebui, deci, să restricționeze unul dintre drepturile de bază ale cetățenilor. Totuși, motivele pentru care un reprezentant ales optează pentru un anumit interes, nu pentru altele, trebuie să se bazeze pe convingerile sale, nu pe câștigurile personale. Transparența activității unui deputat în Parlamentul European care intră în legătură cu persoane ce își promovează propriile interese reprezintă instrumentul care va contribui, poate cel mai bine, la prevenirea corupției în elaborarea legislației. Susțin, deci, registrul comun propus, care ține cont de natura variată a grupurilor de interese și distinge între cei care desfășoară activități de lobby în scopul de a-și mări profiturile și cei care se adresează reprezentanților aleși în beneficiul întregii societăți.

 
  
  

Rapoarte: Carlo Casini (A7-0173/2011), (A7-0174/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) În urma ratificării Tratatului de la Lisabona, Parlamentul European dispune de prerogative extinse, fiind, astfel, colegiuitor în aproape toate domeniile, în conformitate cu procedura legislativă ordinară. Or, tocmai această evoluție atrage atenția unui număr și mai mare de lobbyiști, care, de altfel, îndeplinesc un rol determinant în dialogul deschis și pluralist aflat la baza unui sistem democratic, reprezentând, pentru deputații în Parlamentul European, o importantă sursă de informare în cadrul exercitării mandatului lor. Din punct de vedere constituțional, prin prisma acestor evoluții și a acestui context, și respectându-și angajamentul asumat cu privire la transparență, Parlamentul European și Comisia au convenit să înființeze și să gestioneze un registru comun pentru înscrierea și controlul organizațiilor și persoanelor participante la elaborarea și punerea în aplicare a politicilor Uniunii Europene. Înființarea și gestionarea registrului se bazează pe sistemele existente, introduse și lansate de Parlamentul European în 1996 și de Comisia Europeană în iunie 2008, completate de lucrările grupului de lucru mixt al Parlamentului European și al Comisiei, precum și de adaptările efectuate ca urmare a experienței câștigate și a contribuțiilor părților interesate. Activitatea în direcția transparenței trebuie să continue.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris.(PT) Instituțiile politice sunt credibile doar dacă ele sunt și transparente, beneficiind, astfel, de legitimitatea de care au nevoie pentru a-și păstra democrația ce le caracterizează. În acest sens și ținând cont de importanța problemei legitimității și informării cetățenilor pentru eficacitatea și buna funcționare a politicilor europene, am votat în favoarea proiectului de acord privind înființarea unui registru comun de transparență.

 
  
  

Raport: Ashley Fox (A7-0074/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Buna funcționare a pieței interne depinde de stabilitatea sistemului financiar și de încrederea acordată instituțiilor și tranzacțiilor financiare de către publicul și de către consumatorii europeni. Ca urmare a crizei financiare, a devenit evident că este necesară o îmbunătățire tangibilă și semnificativă a calității protecției consumatorului și a măsurilor de siguranță în sectorul serviciilor financiare, în special cu privire la monitorizare și supraveghere. Este necesar un sistem de guvernanță eficace și adecvat în ceea ce privește gestionarea riscului, asigurarea conformității cu reglementările, funcția de audit intern, strategiile, politicile și procesele și procedurile. Această provocare, deopotrivă importantă și complexă, trebuie abordată printr-un pachet de măsuri cu efecte imediate sau pe termen mediu. Modul de organizare a responsabilității membrilor consiliilor de administrație trebuie să fie definit clar și trebuie efectuată cu discernământ, pentru a nu pune în pericol utilizarea de către instituțiile financiare a oportunităților economice, care este un aspect de dorit al activității acestora sau calitatea personalului avut la dispoziție. Raportul identifică soluții în acest sens, prin urmare votez în favoarea acestuia.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), În scris.(LT) Am votat în favoarea acestui raport. Funcționarea corectă a pieței interne depinde de stabilitatea sistemului financiar și de încrederea pe care cetățenii și consumatorii o acordă instituțiilor și tranzacțiilor financiare. În timpul crizei financiare recente, multe instituții financiare din lume au intrat în colaps, cu costuri uriașe pentru contribuabili. Susțin inițiativa Comisiei de a supune unei abordări critice soliditatea instituțiilor financiare și a sistemului financiar în general, precum și modul de reglementare și de supraveghere a acestora, pentru a evita repetarea unei crize în viitor și pentru a asigura că sectorul financiar satisface necesitățile economiei reale și că dă dovadă de cel mai ridicat nivel de responsabilitate socială.

 
  
MPphoto
 
 

  Elena Băsescu (PPE), în scris. − Am votat în favoarea raportului domnului Fox. În calitate de raportor din umbră al grupului EPP, precizez faptul că rezultatul foarte bun obținut la votul final demonstrează încă o dată strânsa colaborare dintre grupurile politice. Astfel, am reușit să împiedicăm o poziționare a Parlamentului European îndreptată excesiv spre norme obligatorii în domeniul guvernanței corporative. Este foarte important ca grupul nostru să promoveze o abordare echilibrată în soluționarea crizei financiare globale. De aceea, trebuie să evităm introducerea unor bariere în instituțiile financiare. Raportul final acordă o mai mare importanță și împuternicire rolului Autorităților Europene de Supraveghere. Compromisul cel mai important se referă la egalitatea între principiul „conformare sau, în caz contrar, justificare” și regulile obligatorii. Consider că introducerea de norme trebuie făcută numai atunci când codurile de bune practici eșuează. Abordarea principiului „conformare sau, în caz contrar, justificare” este proporțională și poate fi aplicată unui număr mare de instituții financiare. În același timp însă, aceasta trebuie completată de evaluări externe periodice și de o supraveghere reglementară adecvată.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestui raport, deoarece acesta reprezintă contribuția Parlamentului la discuțiile privind mijloacele de asigurare a unei guvernanțe mai eficace în instituțiile financiare din Europa. Această discuție este foarte importantă pentru găsirea căilor de evitare și de repetare a crizei financiare și, în cele din urmă, economice, care a afectat întreaga lume în 2008. Colapsul unei serii de instituții financiare a adus și mai aduce costuri uriașe pentru contribuabili. Prin urmare, este necesară examinarea cauzei problemelor care au apărut. Ca răspuns la Cartea verde privind îmbunătățirea guvernanței instituțiilor financiare publicată de Comisie, raportul Parlamentului European acordă atenție semnificativă necesității de a reglementa mai strict procedurile pentru numirea directorilor, stabilirii competențelor membrilor consiliului și criteriilor testului de aptitudini și modurilor de a garanta independența acestora. Raportul solicită instituirea unor comitete de risc obligatorii la nivelul conducerii, obligativitatea dezvăluirii de către instituțiile financiare a planurilor de redresare și a rapoartelor de supraveghere, întocmirea unui raport anual privind gradul de adecvare și eficacitatea sistemelor de control intern ale acestora și includerea unei evaluări similare în raportul anual întocmit de auditorii externi.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris.(PT) Având în vedere importanța încrederii pe care cetățenii și consumatorii europeni o acordă instituțiilor și tranzacțiilor financiare pentru stabilitatea sistemului nostru financiar și, în consecință, pentru buna funcționare a pieței interne, salut Cartea verde a Comisiei și oportunitatea de a îmbunătăți structurile de guvernanță corporativă din UE. Trebuie luate mai multe măsuri pentru a asigura funcționarea bună și durabilă a pieței financiare europene, dintre care cele mai importante sunt, în opinia mea, o abordare proporționată care să răspundă la necesitățile economiei reale și la implementarea unei politici de responsabilitate socială crescută și de evaluare a riscului de către consilii, pentru a evita o criză financiară în viitor.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris.(PT) Am votat în favoarea propunerii alternative de rezoluție referitoare la guvernanța corporativă a instituțiilor financiare, deoarece prezintă propuneri care ar asigura îmbunătățiri în structurile de guvernanță corporativă din UE, având în vedere faptul că sectorul financiar trebuie să răspundă la necesitățile economiei reale, să contribuie la creșterea durabilă și să dea dovadă de responsabilitate socială mai mare.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris.(PT) Buna funcționare a pieței interne depinde de stabilitatea sistemului financiar și, prin urmare, de încrederea pe care publicul și consumatorii europeni o acordă instituțiilor și tranzacțiilor financiare. Ca urmare, este necesară consolidarea și revizuirea sistemelor curente, care s-au dovedit inadecvate, cu un accent deosebit asupra mecanismelor de control și de supraveghere.

În acest scop, salut concluziile și observațiile Cărții verzi și oportunitatea de a îmbunătăți guvernanța instituțiilor financiare din UE. De asemenea, mă alătur raportorului în apelul pentru o evaluare a impactului cost-beneficiu al propunerilor Comisiei, care să se axeze pe necesitatea de a menține competitivitatea și a contribui la creșterea economică. Ca atare, este necesar să se găsească urgent mecanisme și soluții care să permită reducerea riscului și să creeze un dialog permanent între autoritățile de supraveghere, auditori și instituții.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris.(PT) Criza financiară globală declanșată de falimentul băncii Lehman Brothers din 2008 și „creditul sub-prime” – securizarea inadecvată a datoriei ipotecare – a dat naștere unor îndoieli foarte mari cu privire la soliditatea instituțiilor financiare. Acest lucru a forțat, atât guvernele statelor membre, cât și guvernul SUA să injecteze fonduri publice ridicându-se la circa 25 % din produsul intern brut (PIB) în sectorul financiar. Această situație a determinat Comisia, prin comunicatul său din 4 martie 2009 să introducă un program real de reforme ale cadrelor de reglementare și ale regimurilor de supraveghere a piețelor financiare. Având în vedere criza economică și financiară actuală, nu este niciodată prea mult dacă se dublează eforturile cu privire la sectorul financiar, începând cu guvernanța corporativă care, de cele mai multe ori, nu ia în considerare clienții, indiferent dacă sunt titulari de conturi de economii, depunători etc. Prin urmare, salut Cartea verde a Comisiei și salut propunerile sale, care pot și trebuie să însoțească și să completeze reglementările adoptate pentru a consolida sistemul financiar în contextul noului sistem european de supraveghere. Prin urmare, votez în favoarea raportului referitor la guvernanța corporativă în instituțiile financiare și sper că acesta va contribui decisiv la consolidarea acesteia.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris.(PT) Acest raport recunoaște unele probleme și dovezi importante, cum ar fi faptul că sectorul financiar trebuie să răspundă la necesitățile economiei, să contribuie la dezvoltarea durabilă și să dea dovadă de o responsabilitate socială sporită, precum și faptul că „în cursul recentei crize financiare, numeroase instituții financiare din lume au intrat în colaps, ceea ce a dus la costuri uriașe pentru contribuabili”.

Totuși, făcând aceste declarații, raportul nu trage toate concluziile din faptele prezentate, făcând doar câteva observații neimportante. Conform raportorului, totul, sau aproape totul, se reduce la argumente învechite despre crearea unui sistem de guvernanță eficace și adecvat în ceea ce privește managementul riscului, aplicarea regulilor și a eticii în comportamentul unora dintre cei implicați în piețele și instituțiile financiare, și altele.

Cunoaștem contribuția pe care unele dintre aceste linii directoare o pot avea pentru îmbunătățirea în mod apreciabil și temporar a funcționării sistemului financiar. Cu toate acestea, este evident că acestea nu pot modifica aspectul cel mai important al sistemului: inutilitatea, natura agresivă și accentul pe speculație, cu scopul principal de a crește profiturile.

Raportul nu abordează deloc problema principală: recuperarea rolului statului în acest domeniu; recuperarea sectorului financiar și redarea rolului social al acestuia, sub control public și democratic.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris.(PT) Singurul aspect important pe care îl subliniază raportul sunt confirmările că „sectorul financiar ar trebui să satisfacă necesitățile economiei reale, să contribuie la o creștere durabilă și să dea dovadă de un nivel cât mai ridicat de responsabilitate socială” și că „în cursul recentei crize financiare, numeroase instituții financiare din lume au intrat în colaps, ceea ce a dus la costuri uriașe pentru contribuabili”. Acesta ajung să afirme că unele instituții și autorități financiare nu au înțeles natura, amplitudinea și complexitatea riscurilor pe care le atrag.

Cu toate acestea, raportul nu trage concluziile corecte, limitându-se la aspecte de etică în comportamentul unor persoane implicate în instituțiile și piețele financiare, precum și la crearea unui sistem de guvernanță care este eficace și adecvat în termeni de gestionare a riscului, asigurarea conformității cu regulamentele și altele.

Bineînțeles, aceste propuneri ar putea îmbunătăți ușor funcționarea băncilor cu timpul, dar acestea nu schimbă natura exploatatoare a sistemului sau obiectivul său principal de creștere a profitului și a eforturilor speculative. Prin urmare, raportul nu abordează problema principală: controlul public și democratic al întregului sector financiar.

De aceea am votat împotrivă.

 
  
MPphoto
 
 

  Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. – Riscul financiar este esențial pentru existența sectorului financiar și este la fel de esențial din punct de vedere al succesului comercial al acestui sector și al funcțiilor de securitate pentru economie în general. Totuși, este în interesul publicului ca riscurile să fie restricționate pentru a preveni criza sistemică. Această provocare, pe cât de importantă, pe atât de complexă, poate fi abordată cu ajutorul unui pachet de măsuri care vor avea impact direct sau indirect.

Instituțiile financiare trebuie să fie obligate să pregătească rapoarte anuale privind gradul de adecvare și eficacitatea sistemelor de control interne ale acestora și consiliile trebuie să adopte aceste rapoarte. Instituțiile financiare trebuie să acorde atenție mai mare implementării măsurilor pentru a spori gradul de sensibilizare cu privire la riscuri, deoarece informațiile mai bune despre risc la toate nivelurile societății - și între angajați - sunt, adesea, esențiale pentru îmbunătățirea gestionării riscului.

 
  
MPphoto
 
 

  Bruno Gollnisch (NI), în scris.(FR) Observând, și citez cu următorul eufemism – „o lipsă a valorilor și a eticii în comportamentul unor actori din instituțiile și de pe piețele financiare” – acest Parlament a pornit într-o cruciadă patetică pentru a introduce un anumit grad de etică în sector. A utiliza cuvântul cruciadă este probabil o exagerare a cazului. Ar fi mai potrivit să spunem că sunt exprimate unele speranțe pioase că, în cele din urmă, interesele clienților și lucrătorilor vor fi luate în considerare. Există o pălăvrăgeală jalnică despre diversitatea socială, culturală și de gen în consiliile de administrație (există cote pentru romi, nu-i așa?). Există unele propuneri care au fost deja adoptate pe scară largă, la nivel european, privind remunerațiile indecente din sector, unde am putea să aducem îmbunătățiri considerabile. Există câteodată unele controale de evaluare a riscului. Pe scurt, ceea ce nu înțelegeți este faptul că societățile respectă pur și simplu regulile pe care le-ați stabilit.

Acum aceste reguli, reguli pe care, practic, refuzați să le puneți în discuție, sunt libera circulație internațională a capitalului, financializarea economiei, un accent exagerat pe termen scurt, securitizarea, produsele financiare complexe care nu sunt bazate pe crearea de bunuri concrete și pe constituirea de grupuri multinaționale mari care sunt mai puternice decât statele și nu sunt supuse controlului. Până când nu tratați bazele acestui sistem, nu veți schimba nimic.

 
  
MPphoto
 
 

  Louis Grech (S&D), în scris. – Criza financiară recentă i-a afectat cel mai puternic pe consumatorii obișnuiți. Numeroase guverne din UE au utilizat banii contribuabililor pentru a salva unele bănci care și-au gestionat afacerile într-un mod iresponsabil. Dacă nu ar fi fost sprijinul contribuabililor, astfel de bănci ar fi intrat în colaps, cu efecte dezastruoase asupra diferitelor sectoare ale economiei din numeroase state membre. Acum, după terminarea celei mai dificile faze a acestei crize financiare, băncile continuă să nu acționeze sau să-și desfășoare afacerile în cel mai bun interes al consumatorilor. Cazuri de vânzare prin dezinformare a produselor serviciilor financiare și lipsa de sprijin suficient din partea băncilor pentru clienții persoane fizice și întreprinderi mici, care se confruntă cu probleme temporare de lichiditate, demonstrează că trebuie adoptate măsuri mai concrete pentru asigurarea faptului că operatorii din sectorul serviciilor financiare își sprijină clienții și oferă, în general, o mai bună protecție a consumatorilor. De aceea, am votat în favoarea acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris.(LT) Am salutat acest document, deoarece sectorul financiar trebuie să răspundă necesităților economiei reale, să contribuie la promovarea creșterii durabile și să dea dovadă de un grad maxim de responsabilitate socială. Se observă că există o lipsă de valori și de etică în comportamentul unor actori din piețele și instituțiile financiare. Piețele și instituțiile financiare trebuie să ia în considerare, ca parte a responsabilității lor sociale corporative, interesele tuturor părților implicate, inclusiv ale clienților, acționarilor și angajaților. Guvernanța eficace a riscului este unul dintre cei mai importanți factori pentru prevenirea crizelor ulterioare. Prin urmare, este necesară instituirea, în toate instituțiile financiare, a unui sistem de guvernanță eficace, care să includă sisteme adecvate de gestionare a riscurilor, funcții de asigurare a conformității și de audit intern (iar în cazul societăților de asigurări, funcții de actuariat), politici și strategii, procese și proceduri. Cred că este necesară înființarea obligatorie a unor comitete pentru riscuri sau a unor mecanisme echivalente. Nu trebuie să ne asumăm riscuri disproporționate.

 
  
MPphoto
 
 

  Petru Constantin Luhan (PPE), în scris. − Criza financiară a evidențiat lipsa de eficiență a principiilor actuale ale guvernanței corporative și acum este esențial să se tragă învățăminte din cele întâmplate, pentru a evita repetarea unei situații similare în viitor. Zona guvernanței corporative este în continuă evoluție și sectorului financiar îi revine o responsabilitate deosebită privind strategiile durabile și serioase din mediul economic. Este necesar să menținem caracterul solid, stabil și competitiv al instituțiilor financiare, astfel încât acestea să poată contribui la creșterea economică. În acest sens, consider că o guvernanță corporativă eficientă trebuie să țină seama în mod echitabil de interesele tuturor părților implicate și, in același timp, de stabilitatea sistemului financiar. Astfel, piața internă va funcționa optim, iar consumatorii vor manifesta o încredere sporită față de instituțiile și tranzacțiile financiare.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Salut acest raport. Rolul prezentei Cărți verzi este de a trage concluzii în urma crizei financiare globale declanșate de falimentul băncii Lehman Brothers în toamna anului 2008, ca urmare a unei securitizări necorespunzătoare a datoriei ipotecare americane, „subprime”. Soliditatea instituțiilor financiare și a sistemului financiar în general, precum și modul de reglementare și de supraveghere a sistemului sunt supuse unei abordări critice în ceea ce privește utilizarea noilor instrumente financiar-economice într-o lume globalizată, pentru a evita repetarea unei crize în viitor. Întărirea guvernanței corporative este considerată de către Comisie drept nucleul programului de reformă a piețelor financiare și de prevenire a crizelor. Astfel, Comisia constată în special că, în sectorul serviciilor financiare, guvernanța corporativă trebuie să țină seama în mod echitabil de interesele celorlalte părți implicate (depunători, titulari de conturi de economii, deținători de polițe de asigurări de viață etc.), precum și de stabilitatea sistemului financiar, având în vedere caracterul sistemic al unui mare număr de actori implicați.

 
  
MPphoto
 
 

  Arlene McCarthy (S&D), în scris. – Guvernanța corporativă necorespunzătoare în instituțiile financiare – și, în special, cultura obscură a băncilor legată de plăți – a fost un factor esențial în crearea condițiilor pentru criza financiară. Deputații laburiști din Parlamentul European au susținut acest raport care, datorită amendamentelor adoptate la nivel de comisie, solicită Comisiei să acționeze pentru a ridica standardele de guvernanță corporatistă ale societăților financiare. Aceste solicitări includ supravegherea mai atentă a riscurilor pe care și le asumă o societate, standarde ridicate de independență și diversitate pentru membrii consiliilor de administrație ale societăților, inclusiv un echilibru mai bun între genuri și, esențial, transparență privind remunerarea, astfel încât părțile implicate și publicul să poată trage băncile la răspundere. Deoarece guvernul condus de conservatori din Regatul Unit a dat uitării legislația privind transparența introdusă de guvernul laburist anterior, salut includerea propunerii mele de a introduce o astfel de cerință la nivelul UE.

Deputații laburiști din Parlamentul European s-au opus amendamentelor raportorului pentru a slăbi raportul comisiei, inclusiv o cerință inferioară pentru reprezentarea femeilor, un calendar mai lung pentru acțiune privind reforma remunerării și informații mai puține despre remunerarea personalului. Comisia trebuie să încheie acum consultările și să prezinte rapid propuneri ambițioase, pentru a se asigura că guvernanța societăților financiare va contribui la prevenirea, și nu la facilitatea, crizelor viitoare.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) În contextul recentei crize financiare, nevoia de a ține seama de aspectele morale legate de administrarea cu mai multă responsabilitate a instituțiilor financiare a devenit și mai imperioasă. Politicile de remunerare și guvernanța în ceea ce privește remunerarea directorilor executivi și a managerilor instituțiilor financiare trebuie să fie guvernate de principii etice și morale care să nu permită situații cum au fost cele care s-au produs în anii trecuți, când au fost acordate bonificații conducerii unor societăți care, la scurt timp după aceea, și-au declarat falimentul ori s-a constatat că întâmpină mari dificultăți. UE trebuie să dispună de un model productiv, social și ambiental caracterizat printr-o perspectivă pe termen lung, care să respecte interesele tuturor: societăți, acționariat și lucrători.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. – Scopul rezoluției este să consolideze guvernanța corporativă, care este considerată de Comisie ca fiind elementul major al programului de reformă a pieței financiare și de prevenire a crizelor. Nu sunt de acord cu acest lucru, deoarece aceasta poate duce la o creștere a corupției și a încălcărilor legii. Am votat împotrivă.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Introducerea guvernanței corporative poate crește încrederea pe care cetățenii europeni o acordă stabilității sistemului financiar, dar piețele reacționează prin introducerea de mecanisme proprii, iar rolul jucat de agențiile de rating nu trebuie subestimat. Este complet de neînțeles faptul că cetățenii trebuie să facă economii pentru a plăti pachetul de salvare a băncilor, în timp ce aceeași directori ai băncilor care cereau ajutor cu disperare își acordă acum bonusuri care se ridică la milioane de euro. Pe parcursul procesului de salvare a băncilor s-a făcut mult prea puțin pentru a răspunde la această evoluție previzibilă. În același timp, multe IMM-uri, pe care UE le laudă întotdeauna pe hârtie ca fiind motorul economiei, au primit o lovitură fatală, deoarece, pe baza acordurilor de la Basel, băncile au preferat să-și păstreze banii, în loc să-i împrumute societăților. Criza bancară a subliniat, de asemenea, colapsul mitului autoreglementării pieței.

În timpul crizei din Asia a reieșit că reglementarea este o măsură de precauție rațională. Rămâne de văzut care va fi efectul noilor măsuri de monitorizare și supraveghere. S-au făcut o serie întreagă de greșeli și a existat o lipsă impresionantă de etică, morală și decență, combinată cu conflicte de interese. Raportul este o mișcare în direcția potrivită, dar în anumite privințe, acesta nu este suficient de specific, motiv pentru care m-am abținut de la vot.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris.(PT) Acest raport referitor la guvernanța corporativă în instituțiile financiare stabilește o serie de măsuri care trebuie implementate în companiile care reglementează instituțiile financiare. Pe scurt, rolul său este de a trage învățăminte din criza financiară globală declanșată de falimentul băncii Lehman Brothers în toamna anului 2008, ca urmare a unei securitizări necorespunzătoare a datoriei ipotecare americane, „subprime”. Pentru a preveni repetarea acestei situații, Parlamentul propune ca guvernanța corporativă să țină seama, în special în sectorul serviciilor financiare, în mod echitabil de interesele celorlalte părți implicate (depunători, titulari de conturi de economii, deținători de polițe de asigurări de viață etc.), precum și de stabilitatea sistemului financiar, având în vedere caracterul sistemic al unui mare număr de actori implicați. Cea mai importantă dintre măsurile propuse este dezvoltarea de criterii de competență obiective pentru a evalua gradul de adecvare al candidaților pentru rolurile controlate, luând în considerare natura, complexitatea și dimensiunea instituției financiare. Aș dori să mă aliniez acestui pachet de măsuri votând în favoarea lui, în speranța că măsurile prezentate de Comisie și acum de Parlament, vor fi suficiente pentru a preveni repetarea situațiilor precum cea pe care am trăit-o în toamna anului 2008, care se mai simte încă în viețile cotidiene ale poporului portughez.

 
  
MPphoto
 
 

  Miguel Portas (GUE/NGL), în scris. (PT) Am votat împotrivă din următoarele motive. Raportul nu acceptă natura sistemică a crizei financiare din 2007-2008: cu alte cuvinte, că la originea ei se află modul de organizare a sistemului financiar. Aceasta ar însemna recunoașterea că modul de organizare a sistemului influențează puternic deciziile directorilor societăților financiare, indiferent de nivelurile de transparență care li se solicită. De exemplu, raportul nu recunoaște că un factor foarte important al crizei a fost capacitatea băncilor comerciale de a face profit din investiții financiare speculative. Raportul nu abordează această problemă instituțională, iar comitetele de risc sau criteriile de competență pentru directori nu pot evita consecințele nocive ale speculațiilor cu economiile familiilor pentru a obține profit. „Comportamentul de turmă” al piețelor financiare este un fenomen inevitabil, conducând la bule speculative care mai apoi se sparg.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris.(PT) Nicio piață în care instituțiile financiare au un rol hotărâtor nu este capabilă să funcționeze fără încrederea că diverșii operatori economici lucrează corect. Ca atare, este necesară obținerea unui echilibrul între libertatea acestor instituții de a-și desfășura activitatea, ceea ce este, în esență, un aspect privat, și impactul economic pe care l-ar putea avea o nouă criză în sistemul financiar asupra economiei reale și pentru viețile tuturor, ca membri ai unei comunități. Dacă analizăm cauzele crizei financiare recente, putem observa că este necesar să găsim mecanisme pentru controlul riscului investițiilor, al constituirii consiliilor de administrație și al remunerării directorilor, făcând posibilă cooperarea dintre organismele de supraveghere publice și private și asigurând, totodată, independența acestora. Deoarece această rezoluție prezintă propuneri în aceste aspecte diferite, am votat pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – În cele din urmă, a trebuit să ne abținem. Amendamentul nostru la rezoluție, semnat împreună cu social-democrații și care urmărea să asigure un caracter mai puternic de reglementare, a fost respins. Amendamentele raportorului destinate să slăbească rezoluția au fost, totuși, adoptate, la fel ca și raportul care conținea mesaje contradictorii. Actorul principal din PPE (Karas) a fost de partea noastră și în calitate de raportor pentru CRD IV (Directiva privind cerințele de capital), acesta va primi sarcina de a aborda regulile de guvernanță corporativă pentru instituțiile financiare (continuarea acestui raport). Grupul său, în special vicepreședintele Wortman-Kool, nu l-a susținut (din nou). Să sperăm că legislația actuală (propunere așteptată în iulie) va fi tratată cu mai multă atenție și determinare.

 
  
MPphoto
 
 

  Angelika Werthmann (NI), în scris.(DE) Cea mai importantă revelație în urma crizei financiare și economice a fost că avem un sistem extrem de lacom. Sectorul financiar nu se concentra numai pe profituri pe termen scurt, dar submina, de asemenea, eforturile de introducere a dezvoltării durabile. Raportul conține învățăminte importante pe care trebuie să le reținem din criza financiară cu privire la risc, consiliile de administrație, organismele de supraveghere, părți implicate și remunerare. Prin urmare, am votat în favoarea acestui raport.

 
  
  

Propunere de rezoluție B7-0291/2011

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris.(PT) Votez în favoarea acestei propuneri de rezoluție, având în vedere că sistemul comercial multilateral continuă să fie, de departe, cel mai eficace cadru pentru un comerț echitabil și deschis la nivel internațional. Obținerea unui rezultat echilibrat în negocierile privind Agenda de dezvoltare de la Doha (ADD) ale Organizației Mondiale a Comerțului trebuie să fie, prin urmare, o prioritate pentru negocierile UE. Acest acord este important deoarece India este a șaptea economie din lume ca mărime. Totuși, trebuie să menționez că, în ciuda creșterii economice durabile, persistă inegalități enorme. Aș dori să subliniez necesitatea de a ne asigura că Acordul de liber schimb (ALS) nu limitează puterile de care are nevoie guvernul indian pentru a rezolva problemele sărăciei și inegalității. ALS final trebuie să includă un mecanism obligatoriu de soluționare a litigiilor între state, dispoziții referitoare la medierea cu privire la barierele netarifare în calea comerțului (BNT), la măsuri antidumping și la drepturile de remunerare și o clauză generală de salvgardare bazată pe Articolele XX și XXI ale Acordului General pentru Tarife și Comerț (GATT). Totuși, acesta subliniază, de asemenea, necesitatea includerii de către Comisie a unor clauze solide și eficace în ALS și de a insista, în timpul negocierilor, ca India să ratifice Tratatul de neproliferare a armelor nucleare (TNP).

 
  
MPphoto
 
 

  Laima Liucija Andrikienė (PPE), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestei rezoluții importante referitoare la stadiul actual al negocierilor privind Acordul de liber schimb UE-India. India este un partener comercial important al UE: în 2000, India a fost pe locul 17 în topul celor mai importanți parteneri comerciali ai UE și până în 2010 a ajuns pe locul opt. În plus, India este cel mai mare beneficiar al Sistemului generalizat de preferințe (SGP) și importurile din India ale Uniunii Europene cu tarife preferențiale sau fără taxe vamale au avut o valoare de 19,9 miliarde de euro și au reprezentat 83 % din totalul importurilor UE din India. Ambele părți se așteaptă să își asigure beneficii semnificative prin eliminarea taxelor vamale și prin liberalizarea comerțului în domeniul serviciilor și a înființării întreprinderilor, dar împărtășesc dezamăgirea exprimată în rezoluție referitor la ritmul lent al negocierilor privind Acordul de liber schimb (ALS). Ambele părți trebuie să depună toate eforturile pentru a încheia un ALS cuprinzător, ambițios și coordonat până la sfârșitul lui 2011, deoarece acest acord ar constitui baza pentru crearea de oportunități în vederea creșterii comerțului și a investițiilor în UE și în India și a dezvoltării antreprenoriale; ALS ar crește, de asemenea, totalul exporturilor și importurilor, atât pentru UE, cât și pentru India. Sunt de acord cu poziția precizată în rezoluție, conform căreia în cazul în care cooperarea economică între UE și India este bazată pe valori comune universale, aceasta poate deveni un exemplu pentru cooperarea cu alte țări.

 
  
MPphoto
 
 

  Antonello Antinoro (PPE), în scris. (IT) Am sprijinit această rezoluție și am adresat o întrebare Comisiei, deoarece credem că aceasta este esențială în acest moment, când prețurile țițeiului au înregistrat un maxim absolut, timp de câteva luni. Pentru multe nave de pescuit și, în special, pentru flotele de mici dimensiuni a devenit insuportabil să asiste la creșterea constantă a cheltuielilor proprii din cauza creșterii prețurilor țițeiului, ajungând ca, adesea, să nu mai obțină profit în niciunul dintre sezoanele de pescuit. Solicitând o creștere a ajutorului de minimis de la 30 000 EUR la 60 000 EUR pentru următorii trei ani, dorim să transmitem un semnal puternic sectorului, care, în ultimii ani, în special din cauza intrării în vigoare a politicii comune în domeniul pescuitului și a măsurilor restrictive noi, a asistat la reducerea, dacă nu la dispariția completă a pescuitului pe scară redusă și medie. De asemenea, trebuie menționat că au fot deja adoptate măsuri în alte sectoare, precum agricultura, pentru a le ajuta să facă față acestei creșteri a prețurilor. Prin urmare, acest ajutor - care, să ne amintim, este acordat la nivel național și nu european și care, prin urmare, depinde de resursele economice ale fiecărui stat membru - ar putea fi considerat de mulți o cauză de dezechilibru al concurenței, dar, în realitate, acesta ar oferi un ajutor redus unui sector care este tot mai mult îngenuncheat.

 
  
MPphoto
 
 

  Kader Arif (S&D), în scris.(FR) Am votat împotriva rezoluției prezentate de dreapta europeană, deoarece aceasta promovează o viziune ultraliberală a relațiilor comerciale ale UE cu India. Dreapta a fost sistematic împotriva amendamentelor pe care le-am prezentat în numele Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentului European pentru a exclude orice liberalizare a serviciilor publice, a condamna ferm exploatarea prin muncă a copiilor, a solicita clauze obligatorii prin lege privind responsabilitatea socială corporativă și a solicita respectarea principiului egalității de remunerare pentru aceeași muncă cu privire la indienii care vor veni să lucreze în Europa în viitor. Compromisul a fost imposibil, diferențele de opinie evidente și ireconciliabile. Numai rezoluția prezentată de grupul meu, împreună cu cele ale Grupului Verzilor/Alianța Liberă Europeană și ale Grupului Confederal al Stângii Unite Europene - Stânga Verde Nordică ofereau o viziune progresistă asupra relațiilor comerciale UE-India. În mod nesurprinzător, aceasta nu a rezistat, din păcate, împotriva majorității de dreapta din Parlamentul European.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestei rezoluții. După mai bine de trei ani de negocieri privind Acordul de liber schimb, UE și India au ajuns într-un moment crucial, încheind negocierile privind cele mai importante sectoare. Totuși, în timpul negocierilor următoare, este esențial să fie abordate unele aspecte importante. Cred că trebuie acordată o atenție semnificativă celor mai sensibile sectoare ale Europei, precum industria, agricultura și sectorul serviciilor. India este una dintre cele mai mari economii din lume, cu un sector al serviciilor în creștere rapidă. Aceasta este foarte nerăbdătoare să acceseze piața serviciilor din UE și, prin urmare, este necesar să efectuăm o evaluare cuprinzătoare a modului în care Acordul de liber schimb poate afecta sectoarele serviciilor din UE (și alte sectoare importante) și al ocupării forței de muncă. De asemenea, trebuie să ne asigurăm, în toate etapele negocierilor, că politica comercială viitoare se desfășoară în contextul obiectivelor UE, inclusiv angajamentele obligatorii privind standardele sociale și de mediu.

 
  
MPphoto
 
 

  Slavi Binev (NI), în scris.(BG) Aș dori să vă reamintesc faptul că obiectivul de dezvoltare al mileniului nr. 8 dispune instituirea unui parteneriat global pentru dezvoltare, care include crearea unui sistem comercial și financiar deschis, bazat pe reguli, previzibil și nediscriminatoriu. Factorul cheie pentru atingerea acestui obiectiv este ca țările dezvoltate să dorească să-și deschidă piețele pentru țările în curs de dezvoltare, printre care se numără și India. Aceasta va permite UE să contribuie în domenii precum dezvoltarea durabilă, eradicarea sărăciei și protecția drepturilor omului. Adoptarea rezoluției privind Acordul de liber schimb între UE și India ne va ajuta să facem un pas înainte către îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului.

 
  
MPphoto
 
 

  Sebastian Valentin Bodu (PPE), în scris. − Este regretabilă decizia Comisiei Europene de a nu aștepta adoptarea de către Parlament a raportului său privind viitoarea politică europeană internațională în domeniul investițiilor și că a decis să meargă mai departe, propunând Indiei un mandat de negociere pentru un capitol privind investițiile. Ar fi normal ca legislativul european să fie consultat atunci când este vorba despre un mandat internațional de negociere, în condițiile în care rolul PE în ce privește conturarea politicilor la nivel de Uniune în domeniul investițiilor este relevant. Comisia trebuie să răspundă cât mai rapid solicitării formulate de Parlament de a defini clar termenul de investiție, astfel încât dispozițiile privind protejarea investițiilor să nu submineze capacitatea părților de a acorda autorizații obligatorii. În plus, mecanismul obligatoriu de soluționare a litigiilor între state nu face decât să împuternicească investitorii străini să inițieze acțiuni în justiție la nivel internațional împotriva guvernelor UE și Indiei, în timp ce investitorii naționali au acces doar la curțile naționale. Aceasta ar putea submina inițiativele de politică naționale referitoare la legislația de mediu, socială sau fiscală. Acordul de liber schimb cu India ar urma să fie cel mai important dintre toate acordurile negociate până în prezent și de aceea mai multă atenție n-ar strica.

 
  
MPphoto
 
 

  Françoise Castex (S&D), în scris.(FR) Am votat împotriva acestui raport. Dorim un Acord de liber schimb între UE și India care să contribuie la promovarea dezvoltării durabile și care să fie însoțit de dispoziții clare privind respectarea standardelor OIM, a regulamentelor de mediu și a obligațiilor privind responsabilitatea socială corporativă. Respingerea acestor solicitări de către dreapta este deosebit de regretabilă. De asemenea, deplângem faptul că aripa dreaptă din Parlamentul European a respins amendamentul menit să asigure tratamentul egal al lucrătorilor europeni și indieni. Acesta nu îi afectează numai pe lucrătorii indieni; acesta este, de asemenea, foarte periculos pentru lucrătorii europeni. Nu trebuie să acceptăm liberalizarea serviciilor și dumpingul social cu scopul reducerii salariilor din Europa. În plus, UE nu trebuie să uite de principiile sale fondatoare. Tratatul de la Lisabona stipulează că politica comercială trebuie să contribuie la dezvoltarea durabilă, la eradicarea sărăciei și la protecția drepturilor omului.

 
  
MPphoto
 
 

  George Sabin Cutaş (S&D), în scris. − În ceea ce privește Acordul de liber schimb UE-India, am ales să votez în favoarea rezoluției propuse de grupul meu politic, considerând-o mai echilibrată decât rezoluțiile propuse de alte grupuri politice. Rezoluția Socialiștilor și democraților europeni sublinia importanța unui acord de liber schimb cu India, amintind totodată de persistența inegalităților sociale în această țară și de nevoia includerii în Acord a unor clauze privind drepturile omului, drepturile sociale și cele de mediu.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Cea mai mare democrație din lumea modernă dă dovadă de paradoxuri și asimetrii care s-ar părea că și-au făcut loc relativ ușor pe parcursul mileniilor sale de istorie. Deși sărăcia extremă nu a dispărut, nu este mai puțin adevărat că valuri și fluxuri de prosperitate au adus Indiei un rol internațional mai proeminent și au făcut cunoscut faptul că economia și societatea sa prosperă și inovează în mod rapid și eficient.

Un Acord de liber schimb (ALS) între UE și India ar putea fi un final reușit al procesului de interacțiune comercială care s-a intensificat în ultimii ani. Sper că, pe lângă împărtășirea valorilor, UE și India vor continua să încerce să se înțeleagă mai bine reciproc și să beneficieze de pe urma acestei înțelegeri mai profunde, precum și din orice profituri care pot rezulta din acest contact.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris.(PT) Această propunere de rezoluție a Parlamentului European se referă la un Acord de liber schimb (ALS) între UE și India. Relațiile comerciale dintre UE și India sunt semnificative, deoarece UE este partenerul comercial principal al Indiei și cel mai mare investitor străin al său. În ceea ce o privește, UE este principalul destinatar al investițiilor indiene în străinătate și, ca atare, aceasta trebuie să dea prioritate unui sistem comercial multilateral, care să favorizeze țările în curs de dezvoltare. Într-adevăr, India este cel mai mare beneficiar al Sistemului generalizat de preferințe (SGP). Dacă luăm în considerare importanța relațiilor strategice dintre UE și India, precum și protecția aspectelor legate de agricultură, respectarea drepturilor omului și, în particular, problema exploatării copiilor prin muncă, conservarea mediului și asigurarea conformității cu recomandările OIM privind aspectele sociale și ale drepturilor de autor, sunt îndeplinite toate condițiile pentru a vota în favoarea acestei propuneri de rezoluție.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris.(PT) Acest Acord de liber schimb (ALS) este cel mai amplu acord negociat de UE până în prezent. Dincolo de conținutul său specific, acesta provoacă, de asemenea, o discuție mai largă privind liberul schimb, rolul său, obiectivele și consecințele sale.

Liberul schimb este unul dintre pilonii neoliberalismului care a apărut în anii '70 sub așa-numitul Consens de la Washington, ca unul dintre elementele-cheie ale răspunsului sistemului capitalist la criza structurală care se făcea cunoscută în acel moment, ca și acum. Acesta a reprezentant un mijloc prin care puterile mondiale cu ambiții imperialiste să-și extindă controlul asupra piețelor și să forțeze moduri noi și mai intensive de exploatare a lucrătorilor, învrăjbind între ele forțele de muncă din diferite țări și regiuni. Aceasta a cauzat scăderea nivelului condițiilor de muncă și de viață. Scopul său era să obțină condiții noi pentru continuarea procesului de acumulare capitalistă. Lucrurile au rămas la fel.--

Consecințele sunt vizibile cu ochiul liber: pe lângă presiunea asupra lucrătorilor și a drepturilor acestora, competiția dintre sistemele productive, cu nivelurile lor foarte diferite de dezvoltare, tinde să accentueze diferențele, întărindu-i pe cei puternici și slăbindu-i pe cei slabi.

La fel se va întâmpla și cu acest acord.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris.(PT) Liberalizarea și dereglementarea comerțului internațional a slăbit puternic sectoarele productive ale celor mai slabe economii din UE, precum Portugalia, care sunt conduse conform intereselor întreprinderilor mari ale puterilor europene.

Confruntată cu consecințele dezastruoase ale acestei căi, în loc să-și schimbe direcția, UE continuă să dea semne că dorește să meargă orbește înainte.

Acesta este contextul în care trebuie să analizăm acest acord, care este cel mai amplu acord negociat vreodată de UE.

Sunt necesare schimbări urgente și profunde în politica comercială actuală, pentru a lua în considerare specificitățile fiecărui stat membru al UE, prin care comerțul internațional să urmărească complementaritatea și nu concurența. Acest lucru este necesar pentru stabilirea de relații deschise și echitabile în folosul ambelor părți, care vin în sprijinul dezvoltării popoarelor și a țărilor și care nu sunt benefice doar pentru un număr restrâns de instituții și companii financiare.

Criza multilaterală cu care ne confruntăm necesită un raționament economic, social, energetic și de mediu nou, precum și apărarea dreptului fiecărei țări de a produce în mod durabil: liberul schimb, unul dintre pilonii neoliberalismului, face, în mod evident, ca acest lucru să fie nerentabil.

 
  
MPphoto
 
 

  Bruno Gollnisch (NI), în scris.(FR) După cum ne amintiți adesea, politica externă comună trebuie să îndeplinească obiectivele globale ale UE care sunt definite, în particular, în articolul 3 din Tratatul de la Lisabona și unde este prezentată cu precădere eliminarea sărăciei. Acum, în toți acești ani de când semnați acorduri de liber schimb cu toate țările din lume și, în special, cu cele care practică în mod sistematic dumpingul social, monetar sau ecologic, nu ați făcut decât să creați sărăcie pentru toate victimele relocalizărilor și închiderilor companiilor, direct legate de concurența neloială. Acest acord cu India înseamnă că veți merge și mai departe. Gata cu instalatorul polonez, să vină programatorul sau contabilul indian!

Intenționați, de fapt, să deschideți piața europeană pentru numeroasele servicii ale Acordului general privind comerțul cu servicii Modulul 4, un termen barbar utilizat pentru a numi versiunea internațională a Directivei Bolkestein. După cum sublinia câștigătorul premiului Nobel în științe economice, Maurice Allais, liberul schimb este benefic în mod reciproc numai dacă are loc între țări cu niveluri comparabile de dezvoltare și, aș mai adăuga, dacă are loc în domenii specifice, sectoarele strategice ale fiecărei țări fiind protejate în continuare. Altfel, acesta nu va fi niciodată un joc avantajos pentru ambele părți. Există, de mult timp, un singur perdant: Europa.

 
  
MPphoto
 
 

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris.(LT) Am sprijinit documentul deoarece UE este cea mai mare sursă de investiții străine directe a Indiei. Ambele părți se așteaptă să obțină beneficii semnificative în urma eliminării tarifelor și liberalizării comerțului în domeniul serviciilor și înființării întreprinderilor și își reafirmă angajamentul de a reduce tarifele și de a liberaliza și mai mult înființarea întreprinderilor și comerțul în domeniul serviciilor. Accesul pe piață este limitat de bariere netarifare în calea comerțului, cum ar fi cerințele privind sănătatea și siguranța sau de bariere tehnice, restricții cantitative, proceduri de conformitate, mecanisme de protecție a comerțului, proceduri vamale, fiscalitate internă și faptul că nu au fost adoptate norme și standarde internaționale. UE și India trebuie să promită că vor accelera negocierile privind ALS și că vor face progrese majore și eficiente în vederea încheierii rapide a unui acord comercial și de investiții cuprinzător, ambițios și echilibrat. Ambele părți trebuie să depună toate eforturile necesare pentru a încheia un ALS cuprinzător, ambițios și echilibrat până la sfârșitul anului 2011. Acordul ar trebui să respecte aspectele sensibile legate de comerțul agricol, dar acest lucru nu ar trebui să împiedice deschiderea piețelor în domenii de complementaritate. Comisia trebuie să țină în mod corespunzător seama de orice impact negativ asupra agriculturii europene, în special în ceea ce privește deschiderea piețelor, organismele modificate genetic, laptele, carnea de vită, protejarea proprietății industriale și indicarea originii pe etichetă. Comisia ar trebui, de asemenea, să negocieze sisteme de achiziții eficiente și transparente, iar India ar trebui să aplice proceduri transparente și echitabile de acordare a contractelor publice și să acorde întreprinderilor europene acces la sistemele de achiziții publice.

 
  
MPphoto
 
 

  Elisabeth Köstinger (PPE), în scris.(DE) Se înregistrează progrese pozitive în negocierile privind Acordul de liber schimb între UE și India. Prin adoptarea propunerii de rezoluție, Parlamentul European și-a clarificat astăzi prioritățile. Cu privire la agricultură, Parlamentul s-a concentrat asupra aspectelor sensibile, a subliniat standardele sanitare și fitosanitare (SPS) și și-a exprimat sprijinul pentru clauze de salvgardare eficiente. Totuși, mai sunt încă foarte multe de făcut în domeniul proprietății industriale.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestei rezoluții. Niciun acord de liber schimb pe care UE îl semnează cu India nu trebuie să limiteze sub nicio formă capacitatea Indiei de a produce medicamente generice. Dacă ar face acest lucru, nu numai că ar afecta India, ci ar afecta și pătura săracă din Africa și de oriunde, care depinde de medicamente ieftine din India.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris.(FR) Un merit al acestui text este acela că ia în considerare potențialele efecte negative ale organismelor modificate genetic. Totuși, acesta promovează liberalizarea comerțului în domeniul serviciilor între UE și India. În plus, acesta lasă statelor un sigur drept, acela de a „reglementa” serviciile publice, o acțiune pe care, cu toate acestea, o liberalizare de această natură o condamnă. Acesta solicită, de asemenea, liberalizarea serviciilor juridice și a celor contabile, deschiderea pieței în sectorul bancar și al asigurărilor și relaxarea regulamentelor privind investițiile. Interesele oligarhiei sunt servite în Europa, la fel ca și în India. Votez împotriva acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris.(PT) UE este cel mai mare partener comercial al Indiei, comerțul cu bunuri și servicii valorând circa 84 de miliarde de euro în 2009-2010. UE răspunde pentru 20,15 % din totalul exporturilor Indiei și pentru 13,32 % din totalul importurilor din India. Dimpotrivă, India răspunde pentru 2,6 % din totalul exporturilor UE și pentru 2,2 % din totalul importurilor din UE. Prin urmare, nu putem să nu luăm în considerare faptul că obiectivele politicii comerciale comune trebuie să fie complet coordonate cu obiectivele generale ale UE. În conformitate cu Tratatul privind funcționarea UE, politica comercială comună trebuie desfășurată „în cadrul principiilor și al obiectivelor acțiunii externe a Uniunii” și trebuie să contribuie „inter alia, la dezvoltarea durabilă, la eradicarea sărăciei și la protecția drepturilor omului”. Ca atare, este foarte important ca în aceste negocieri să nu fie uitate următoarele aspecte: exploatarea copiilor prin muncă și nerespectarea standardelor sociale și de mediu internaționale, care constituie o formă de dumping, în detrimentul companiilor și lucrătorilor din Europa. Prin urmare, clarificarea acestor aspecte de către Comisie este esențială înainte de încheierea unui acord comercial.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. – Având în vedere dimensiunea pieței din India (peste 1 miliard de locuitori) și ratele sale de creștere impresionante (de peste 7 % în medie pe an, începând cu 2000), în combinație cu nivelurile ridicate de protecție, India este unui dintre partenerii evidenți ai UE pentru încheierea unuia dintre ALS de nouă generație lansate în cadrul strategiei Europa globală în 2006. Summitul UE-India, care a avut loc în data de 10 decembrie la Bruxelles, a recomandat ambelor părți să accelereze procesul de negociere pentru a pregăti încheierea negocierilor până la sfârșitul anului 2011. Este necesar să abordăm aspectul dumpingului în relația cu India; dacă nu ar fi existat niciun aspect privitor la acest lucru, aș fi votat „împotrivă”.

 
  
MPphoto
 
 

  Claudio Morganti (EFD), în scris. (IT) Cred că această rezoluție privind Acordul de liber schimb UE-India ar trebui respinsă. În aceasta nu sunt denunțate problemele pe care le va cauza acest acord industriei textile din Europa și din nordul Italiei, în particular. Alte industrii sunt menționate și le sunt acordate propriile clauze, dar industria textilă este complet ignorată.

Pentru a demonstra validitatea acordului, rezoluția subliniază faptul că economiile Indiei și Europei sunt complementare: realitatea este oarecum diferită, deoarece există mai multe industrii, inclusiv industria textilă, în care nu există deloc complementaritate, ci doar concurență și, adesea, concurență neloială, practicată de partenerii noștri asiatici. Din aceste motive, am decis să votez împotriva rezoluției.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris.(PT) Am votat în favoarea acestei rezoluții referitoare la stadiul actual al negocierilor privind Acordul de liber schimb UE-India (ALS). Negocierile între UE și India pentru încheierea unui ALS au evoluat semnificativ. India are un statut nou în contextul geopolitic internațional, devenind, dintr-un beneficiar de ajutor pentru dezvoltare, un donator. Acest acord are o importanță deosebită; de fapt, dacă cooperarea dintre UE și India, care este în curs de negociere, se bazează pe un sistem de valori universale comune, aceasta poate servi ca model pentru cooperarea cu alte țări. Aș dori să subliniez accentul din aceste negocieri asupra protecției sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) din India, cu sugestii ca toate programele de cooperare pentru dezvoltare dintre UE și India să fie îndreptate spre consolidarea IMM-urilor prin măsuri care să ajute finanțarea proiectelor locale orientate spre piață. În India, ca și în statele membre ale UE, IMM-urile contribuie la creșterea economică și, astfel, la crearea de locuri de muncă.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris.(PT) Având în vedere profiturile semnificative pe care le vor putea obține ambele părți, sper că negocierile dintre UE și India vor putea continua, pentru încheierea rapidă a unui Acord de liber schimb (ALS) ambițios, echilibrat și cuprinzător.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Am votat pentru. PE este divizat foarte puternic în ceea ce privește Acordul de liber schimb cu India. Primul compromis (din partea PPE, ECR și ALDE) a fost adoptat cu 390 de voturi pentru, 276 împotrivă și 10 abțineri. Speranța de a transmite un mesaj puternic negociatorilor pentru încheierea ALS cu India a eșuat. Rezoluția PPE, ECR și ALDE care recomandă accelerarea deschiderii complete a pieței din India la toate nivelurile, fără dispoziții obligatorii privind drepturile omului și ale lucrătorilor, responsabilitatea socială a întreprinderilor (RSI), dumpingul de mediu etc. nu a obținut larga majoritate de care avea nevoie pentru a fi o recomandare pentru negocieri. „Contrarezoluția” din partea Verzilor/S&D și a GUE, care nu a mai fost supusă la vot, a avut un sprijin solid și va fi citită cu siguranță de către negociatori. Cele mai negative aspecte din compromisul PPE, ECE și ALDE au fost evitate.

 
  
MPphoto
 
 

  Oreste Rossi (EFD), în scris.(IT) Suntem categoric împotriva Acordului de liber schimb UE-India deoarece, chiar dacă această țară face progrese în domeniul protecției și sănătății lucrătorilor și al luptei împotriva contrafacerii, trebuie să avem în vedere că aceasta este, totuși, un concurent neloial față de întreprinderile noastre. De exemplu, când India a primit o plângere de la OMC referitoare la tarifele de 500 % pe care le aplică vinurilor europene, aceasta a evitat-o inechitabil prin impunerea acelorași tarife la nivelul statelor indiene individuale. De asemenea, trebuie să reținem impactul economic negativ pe care l-ar avea continuarea liberalizării schimburilor, deoarece UE exportă 1,9 % din serviciile sale în India, în timp ce India exportă 11,6 % din serviciile sale în UE. Aceasta înseamnă, evident, că ar ajuta India de 10 ori mai mult decât Europa.

 
  
MPphoto
 
 

  Marc Tarabella (S&D), în scris.(FR) Am votat, împreună cu colegii mei din Grupul Socialist din Parlamentul European, împotriva rezoluției care se referă la negocierile pentru un Acord de liber schimb între UE și India, deoarece acesta nu ia suficient de mult în considerare standardele sociale pe care trebuie să le respecte toate acordurile comerciale.

Conform „Save the Children”, organizația neguvernamentală indiană, circa 60 de milioane de copii mai lucrează și astăzi în agricultură, în restaurante sau în fabrici din India. Deplâng faptul că majoritatea conservatoare din Parlamentul European a refuzat să abordeze această situație de fapt, prin respingerea unui amendament care sublinia preocupările Parlamentului European cu privire la utilizarea copiilor pentru muncă, copii care sunt, adesea, exploatați în condiții periculoase și nesănătoase. Am solicitat, de asemenea, Comisiei să abordeze această problemă în momentul negocierilor referitoare la Acordul de liber schimb și am invitat guvernul indian să depună toate eforturile pentru a elimina cauzele profunde ale acestui fenomen și pentru a-i pune un capăt acestuia.

Prin respingerea acestei poziții, majoritatea dreptei din Parlamentul European a pus interesele comerciale europene și indiene înaintea protecției drepturilor copiilor, și nu pot să susține această poziție inacceptabilă.

 
  
MPphoto
 
 

  Marie-Christine Vergiat (GUE/NGL), în scris.(FR) Am votat împotriva rezoluției Parlamentului European referitoare la negocierile privind Acordul de liber schimb dintre UE și India. Acest raport este complet consecvent cu politicile de liberalizare crescută, în special în sectorul serviciilor publice, și cu standarde care au efecte dăunătoare, nu numai asupra furnizării de produse medicinale, ci și asupra dezvoltării cercetării.

Acesta este un alt exemplu al ultraliberalismului pe care UE urmărește să-l impună tuturor partenerilor săi. Acesta este cel mai amplu acord încheiat vreodată de UE în acest domeniu și urmărește mai mult să protejeze interesele marilor corporații multinaționale, decât să devină un parteneriat echilibrat între toate părțile și să contribuie la dezvoltarea economică și socială a Indiei.

Acest acord nu este, cu siguranță, o inițiativă avantajoasă pentru ambele părți, așa cum ne face să credem această rezoluție.

 
  
  

Propunere de rezoluție B7-0287/2011

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Votez în favoarea acestei propuneri de rezoluție, deoarece este esențială pentru a ajunge la un echilibru între acordurile multilaterale, bilaterale și plurilaterale. În particular, Japonia este a treia economie a lumii la capitolul produs intern brut (PIB). Ca atare, chestiunea investițiilor și a comerțului cu servicii trebuie abordată în cadrul tuturor convorbirilor comerciale cu Japonia, urmărindu-se ca deschiderea pieței să nu compromită nici normele Europei, nici pe cele ale Japoniei cu privire la protecția serviciilor publice și a diversității culturale. Recunosc faptul că sistemul comercial multilateral, reprezentat de OMC, rămâne, de departe, cel mai eficace cadru pentru realizarea obiectivului unui comerț liber și echitabil la nivel mondial. Aș dori să reiterez convingerea mea fermă că Uniunea Europeană și Japonia ar trebui să contribuie la finalizarea cu succes a negocierilor pe marginea Agendei de la Doha pentru dezvoltare. În cele din urmă, insist pentru includerea de măsuri eficace de salvgardare, pentru a preveni o creștere explozivă a importurilor, care ar cauza sau ar risca să cauzeze importante prejudicii pentru industria UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Laima Liucija Andrikienė (PPE), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestei rezoluții importante referitoare la relațiile comerciale dintre UE și Japonia. UE și Japonia sunt parteneri și investitori reciproci semnificativi în economie, cu un volum combinat al investițiilor străine directe în valoare de 200 de miliarde euro în 2009. Japonia ocupă locul al șaselea în clasamentul partenerilor comerciali ai UE, iar UE este al treilea partener comercial al Japoniei. Sunt de acord cu prevederea că este momentul ca acordul de liber schimb (ALS) între UE și Japonia să fie încheiat, dar înainte de începerea negocierilor, Japonia trebuie să-și asume angajamente importante cu privire la eliminarea barierelor netarifare, care limitează oportunitățile de acces pe piață ale întreprinderilor europene, cu alte cuvinte, obstacole în calea accesului la achiziții publice, insuficienta recunoaștere a standardelor internaționale în materie de aparatură medicală și tratamentul preferențial rezervat marilor companii naționale în sectorul serviciilor financiare. Volumul comerțului bilateral dintre UE și Japonia stagnează în raport cu cea mai mare parte a schimburilor comerciale ale UE cu ceilalți parteneri comerciali de prim ordin ai acesteia, din cauza efectelor negative ale barierelor netarifare (BNT) instituite de Japonia. Am sprijinit prevederea rezoluției conform căreia că ALS UE-Japonia poate conduce la o situație favorabilă ambelor economii.

 
  
MPphoto
 
 

  Kader Arif (S&D), în scris.(FR) În așteptarea summitului UE-Japonia de la sfârșitul lunii, Parlamentul a adoptat această rezoluție care prezintă punctele sale de vedere asupra relațiilor comerciale între cei doi parteneri. Spre deosebire de dreapta europeană, care și-a declarat cu fermitate sprijinul pentru deschiderea negocierilor privind încheierea unui acord de liber schimb, eu am susținut o abordare mai prudentă. Japonia este o putere comercială care trebuie abordată cu atenție în ceea ce privește liberalizarea comerțului. Din acest motiv, grupul meu s-a opus textului actual prezentat de dreapta europeană și a subliniat necesitatea de a lansa studii specifice de impact care să evalueze consecințele relațiilor comerciale mai strânse pentru toate sectoarele vizate (în particular, sectorul construcțiilor de automobile) și pentru ocuparea forței de muncă din Europa, înainte să începem orice negocieri. În același timp, am subliniat problema barierelor netarifare, care împiedică întreprinderile europene să aibă acces la achizițiile publice japoneze. Într-adevăr, este greșit ca UE, cea mai deschisă regiune din lume pentru investițiile străine, să nu poată opera pe piețele partenerilor săi industrializați în condiții echitabile.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestui raport, deoarece sunt total de acord că, în urma catastrofei naturale care a lovit recent Japonia și care a fost cea mai mare din istoria țării, UE poate și trebuie să ajute economia acestei țări să se redreseze rapid. Raportul solicită Comisiei să instituie un sistem special, conform căruia UE, prin numeroase aspecte ale comerțului internațional, să fie capabilă, în viitor, să ajute țările care au de suferit în urma dezastrelor naturale. În special pentru cazul Japoniei, rezoluția Parlamentului European propune exploatarea oportunităților oferite de piețele serviciilor și achizițiilor publice internaționale, mai ales că se observă o creștere a interesului UE și al statelor membre în aceste sectoare. Mai există încă multe obstacole în calea accesului la achizițiile publice și a comerțului cu servicii, din cauza reglementărilor naționale legitime și raportul propune eliminarea unor astfel de obstacole prin depunerea de eforturi pentru a înțelege sistemele de ajustare reciprocă. Cu toate acestea, raportul atrage atenția asupra faptului că chestiunea investițiilor și a comerțului cu servicii trebuie abordată în cadrul convorbirilor comerciale cu Japonia, urmărindu-se ca deschiderea pieței să nu compromită nici normele Europei, nici pe cele ale Japoniei cu privire la protecția serviciilor publice și a diversității culturale.

 
  
MPphoto
 
 

  Vito Bonsignore (PPE), în scris.(IT) Am votat în favoarea propunerii comune de rezoluție referitoare la relațiile comerciale între UE și Japonia. În 2009, UE și Japonia reprezentau împreună circa 20 % din economia mondială și, în 2010, schimburile comerciale bilaterale valorau 120 de miliarde de euro. Având în vedere aceste cifre, cred că negocierile pe marginea acordului de liber schimb trebuie deschise urgent, pentru a încuraja cooperarea mai strânsă dintre acești doi parteneri comerciali și pentru a le permite să facă față împreună provocărilor comune, precum criza economică globală și ascensiunea politică și economică neobosită a Chinei.

Condiția prealabilă pentru deschiderea negocierilor și pentru consolidarea relațiilor comerciale rămâne obligația Japoniei de a elimina barierele netarifare și barierele care împiedică accesul la contractele de achiziții publice japoneze. În timpul acestei faze preliminare, în plus, Comisia trebuie să se concentreze pe eliminarea barierelor care constituie un impediment pentru IMM-urile europene.

 
  
MPphoto
 
 

  George Sabin Cutaş (S&D), în scris. − În cadrul voturilor referitoare la relațiile comerciale dintre UE și Japonia, am decis să votez în favoarea rezoluției depuse de grupul politic din care fac parte. Această rezoluție sublinia nevoia eliminării barierelor non-tarifare la care este supusă piața japoneză și a liberalizării accesului la piața japoneză a achizițiilor publice, înainte de a încheia un acord de liber schimb cu această țară.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris.(PT) Relațiile comerciale între țările europene și Japonia au o tradiție de câteva secole și s-au apropiat mai mult după Al Doilea Război Mondial.

Japonia este una dintre cele mai notabile povești de succes ale redresării economice și sociale din istoria lumii, aceasta fiind în prezent o țară respectată, demnă de admirație. Evenimentele tragice care au lovit țara ne solicită să fim solidari cu partenerii noștri. Tenacitatea și curajul de care dă dovadă poporul său în fața acestor dificultăți trebuie să fie o inspirație pentru o Europă care, adesea, pare prea egocentrică și nu este întotdeauna suficient de conștientă de ceea ce se întâmplă dincolo de granițele sale.-

Cred că ambele părți ar avea mult de câștigat dintr-ul acord de liber schimb (ALS) care ar consolida relațiile lor comerciale și ar elimina barierele care au constituit un impediment nejustificat în calea acestor relații. Regret că acest obiectiv pare încă departe de a deveni realitate și sper că Europa și Japonia vor persevera în eforturile lor de a-l atinge.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris.(PT) Această propunere de rezoluție a Parlamentului European se referă la un acord de liber schimb (ALS) dintre UE și Japonia, a treia economiei a lumii la capitolul PIB. Relațiile comerciale între UE și Japonia nu sunt importante doar pentru propriile economii, acestea sunt fundamentale: în 2009, acestea reprezentau peste un sfert din PIB-ul mondial și peste 20 % din comerțul internațional. În plus, UE este al treilea cel mai mare partener comercial al Japoniei. Din aceste motive, am votat în favoarea acestui raport. Totuși, sunt de acord cu opinia raportorului că UE trebuie să solicite Japoniei, inter alia, să elimine barierele tarifare și obstacolele din calea accesului la achizițiile publice, înainte ca negocierile să poată demara. Cred, de asemenea, că Parlamentul trebuie să trimită un semnal pozitiv în urma tsunamiului care a devastat o parte a coastei japoneze cu pierderi de vieți omenești și pagube materiale uriașe, fără a mai menționa centrala nucleară de la Fukushima.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris.(PT) Viziunea care conturează această propunere de rezoluție este prezentată foarte clar în preambulul său. Aceasta consideră că sistemul comercial multilateral instituit de OMC reprezintă cadrul cel mai adecvat pentru reglementarea și promovarea unui comerț liber și echitabil și, în același timp, acesta contribuie la încheierea cu succes a negocierilor pe marginea Agendei de la Doha pentru dezvoltare.

Aceasta este o viziune a comerțului așa-zis „liber” ca o armă de clasă în serviciul instituțiilor financiare și a companiilor mari, care promovează exploatarea crescută a lucrătorilor și a popoarelor. Aceasta implică atât dumpingul social, distrugerea puterii de producție, cât și dumpingul de mediu, degradarea mediului.-

Această politică comercială și acordurile care o pun în practică au o legitimitate democratică tot mai redusă. Acestea sunt aproape întotdeauna negociate în secret, fără ca publicul să știe, urmărind să ascundă impactul lor economic, social și de mediu și evitând dezbaterile clare și în cunoștință de cauză.

Această abordare, care este în avantajul marilor întreprinderi, este dăunătoare pentru nevoile oamenilor și ale lucrătorilor și dezavantajoasă pentru industriile din țările UE cu cele mai slabe economii. Prin urmare, singura noastră opțiune este să o condamnăm și să ne opunem vehement acesteia.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. (PT) Negocierile cu Japonia, care urmăresc să consolideze relațiile comerciale, nu pot fi utilizate ca o armă de clasă în serviciul instituțiilor financiare și a companiilor mari, promovând exploatarea crescută a lucrătorilor și a popoarelor, distrugerea puterii lor de producție și distrugerea mediului.

UE duce o lipsă tot mai mare de legitimitate democratică, pe măsură ce este atrasă spre dreapta; deoarece negociază acorduri comerciale în secret, fără a acorda nicio atenție suveranității popoarelor statelor membre; deoarece urmărește să ascundă impactul uriaș economic și social pe care îl vor avea politicile sale, deoarece nu informează, nu clarifică, nu discută și nu ia în considerare opinia populației.

Această abordare, care este în avantajul marilor întreprinderi, este dăunătoare pentru nevoile oamenilor și ale lucrătorilor și dezavantajoasă pentru industriile din țările UE cu cele mai slabe economii. Aceasta înseamnă, în continuare, o pierdere de drepturi, șomaj și sărăcie, cu un impact asupra fermierilor mici și mijlocii, a pescarilor și a IMM-urilor, toți aceștia ajungând să fie victime.--

Orbită de profit, această abordare limitează democrația și suveranitatea și creează o dependență mai mare în țări precum Portugalia, care trebuie să creeze locuri de muncă și să producă și să creeze bunăstare pentru a crește standardul de viață; care nu au nevoie de mai multă dezindustrializare, de mai puțină producție agricolă și de mai puțin pescuit.

 
  
MPphoto
 
 

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris.(LT) Am susținut acest document deoarece, în 2009, UE și Japonia reprezentau împreună peste un sfert din PIB-ul mondial și peste 20 % din comerțul mondial, iar Japonia și UE fac investiții reciproce semnificative în economie. Conform constatărilor Consiliului și ale Comisiei, capacitatea Japoniei de a elimina barierele normative din calea schimburilor comerciale este o condiție prealabilă pentru deschiderea negocierilor pe marginea Acordului de liber schimb (ALS) între Japonia și UE, favorizând, astfel, o integrare economică mai aprofundată între cei doi parteneri comerciali strategici. Sistemul comercial multilateral, reprezentat de OMC, rămâne, de departe, cel mai eficace cadru pentru realizarea obiectivului unui comerț liber și echitabil la nivel mondial. Cred că UE și Japonia trebuie să contribuie la încheierea cu succes a negocierilor pe marginea Agendei de la Doha pentru dezvoltare. ALS UE-Japonia nu numai că ar aduce beneficii în ceea ce privește creșterea schimburilor comerciale bilaterale de bunuri și servicii, ci va favoriza, de asemenea, cooperarea în ceea ce privește prioritățile orizontale ale UE, precum cooperarea în domeniul inovării, în materie de reglementare și în combaterea abuzurilor de piață și, nu în ultimul rând, în combaterea provocărilor de amploare la adresa mediului etc.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Dacă Japonia dă dovadă de o voință reală pentru eliminarea barierelor netarifare, cred că UE ar trebui să deschidă negocierile cu Japonia în vederea semnării unui acord de liber schimb.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris.(FR) La câteva săptămâni după catastrofa naturală și nucleară din Japonia, dreapta europeană a avut ideea bizară de a amenința guvernul japonez. Scopul este de a forța Japonia să elimine toate obstacolele din calea accesului întreprinderilor europene la achizițiile publice. Niciun cuvânt despre catastrofa nucleară. Nici măcar o singură propunere de cooperare pentru a o ajuta să iasă din această situație. Abia un singur rând despre solidaritate după singura catastrofă nucleară din Japonia. Rușine dreptei europene!

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris.(PT) În 2010, volumul total al schimburilor comerciale bilaterale dintre UE și Japonia, a treia economie din lume la capitolul PIB, a ajuns la 120 de miliarde de euro Japonia ocupă locul șase în clasamentul partenerilor comerciali ai UE, iar UE este al treilea partener comercial al Japoniei. Există, totuși, mult potențial comercial neexploatat. Prin urmare, este necesar să se consolideze relațiile comerciale dintre UE și Japonia prin concentrarea pe eliminarea barierelor netarifare din calea comerțului și a investițiilor, inclusiv a numeroaselor reguli restrictive și măsuri de reglementare pentru întreprinderile UE în accesarea pieței japoneze. În acest mod, Acordul de liber schimb UE-Japonia are un potențial ridicat pentru o situație favorabilă ambelor economii.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. – Deoarece UE și Japonia sunt parteneri economici importanți, aceștia reprezintă peste 20 % din comerțul mondial, dar volumul schimburilor comerciale bilaterale nu este la fel de mare cum ar trebui să fie. Exporturile UE în Japonia, ca procent din PIB-ul Japoniei, sunt mai mici de 2 %, situându-se considerabil sub procentul exporturilor UE pe alte piețe majore (SUA, China, Coreea și India). Prin urmare, există un mare potențial economic neexploatat, care ar putea fi explorat prin consolidarea legăturilor comerciale dintre cele două blocuri. Negocierile trebuie să implementeze măsuri bilaterale. Este inacceptabil să existe profituri inegale din schimburile comerciale între UE și Japonia. Am votat pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  Wojciech Michał Olejniczak (S&D), în scris.(PL) Astăzi, Parlamentul European a adoptat o rezoluție referitoare la relațiile comerciale între UE și Japonia. Acest document subliniază faptul că UE și Japonia sunt parteneri comerciali bilaterali foarte importanți. Rezoluția ia în considerare sistemul OMC și faptul că în 2009, de exemplu, UE și Japonia reprezentau împreună un sfert din PIB-ul mondial și că în 2010, comerțul bilateral dintre cele două regiuni a avut o valoare de 120 de miliarde de euro.

Rezoluția subliniază, de asemenea, că UE este complet în favoarea încheierii unui acord de liber schimb cu Japonia, dar pentru ca acest lucru să aibă loc, Japonia trebuie să elimine barierele netarifare și să îndepărteze toate obstacolele din calea dezvoltării cooperării. Aceasta subliniază, de asemenea - și privesc acest lucru ca pe o caracteristică foarte importantă a cooperării UE-Japonia - că trebuie acordată atenție protecției mediului în timpul procesului comercial și că trebuie promovate măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice și susținerea standardelor de mediu și sociale. În plus, se atrage atenția asupra dezastrului nuclear recent, care nu este încă în întregime sub control. Ca urmare, nu este încă posibil să se estimeze complet amploarea crizei care a lovit Japonia și nu există nicio justificare pentru accelerarea negocierilor pe marginea unui acord de liber schimb. În prezent, Japonia are nevoie de un ajutor real.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris.(PT) Sistemul comercial multilateral bazat pe norme, instituit de OMC, reprezintă cadrul cel mai adecvat pentru reglementarea și promovarea unui comerț liber și echitabil și UE este în favoarea înglobării țărilor în curs de dezvoltare în sistemul comercial internațional. În același timp, acordurile bilaterale precum cele analizate în prezent sunt mecanisme specifice care pot ajuta la atingerea obiectivelor menționate. Am votat în favoarea acestei rezoluții referitoare la relațiile comerciale dintre UE și Japonia, deoarece sunt convinsă că Acordul de liber schimb (ALS) UE-Japonia are potențialul de a crea o situație avantajoasă pentru ambele economii. Într-adevăr, existența comerțului deschis și echitabil este un instrument puternic, capabil să genereze o creștere economică mai susținută și să creeze mai multă prosperitate la nivelul întregii societăți, valorificând avantajele comparative ale fiecărei economii în parte și sinergiile care pot fi create printr-o integrare economică mai aprofundată și noi contribuții care utilizează cunoașterea ca o forță motrice. Aceasta înseamnă creșterea pieței UE-Japonia care, împreună, reprezintă deja peste un sfert din PIB-ul mondial și peste 20 % din comerțul mondial.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Grupul nostru nu a semnat și nu a susținut această rezoluție, iar noi am prezentat propria noastră rezoluție în care am declarat, printre altele, următoarele: „1. își exprimă admirația pentru curajul și determinarea de care a dat dovadă poporul japonez în fața catastrofelor din 11 martie și a teribilelor lor consecințe, și solicită Comisiei și statelor membre să ajute Japonia, prin toate mijloacele, să-și reconstruiască viața socială și economică; 2. consideră că continuarea și aprofundarea actualelor relații comerciale între UE și Japonia pot juca un rol important în această privință și solicită Comisiei să-și concentreze toate eforturile în această direcție; 3. consideră că sistemul comercial multilateral, reprezentat de OMC, rămâne de departe cel mai eficient cadru pentru realizarea unui comerț corect și echitabil la nivel global”.

 
  
MPphoto
 
 

  Oreste Rossi (EFD), în scris.(IT) Sprijinim textul referitor la relațiile comerciale UE-Japonia, deoarece Japonia asigură protecția și respectarea lucrătorilor și a economiei globale, deși este o țară terță. Reducerea și simplificarea regulilor și simplificarea comerțului echitabil și deschis nu pot decât să îmbunătățească relațiile sale cu Europa. Investițiile reciproce în cele două economii valorează 200 de miliarde de euro anual: UE este al treilea mare partener comercial al Japoniei, iar Japonia este pe locul șase în clasamentul partenerilor comerciali ai UE. Raportul solicită, de asemenea, evaluarea oricărui impact negativ pe care îl pot cauza astfel de decizii, dar credem fără îndoială că eliminarea barierelor din calea comerțului și a investițiilor nu poate fi decât pozitivă. Prin urmare, am votat în favoarea acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Niki Tzavela (EFD), în scris.(EL) Am votat în favoarea întrebării cu solicitare de răspuns oral referitoare la relațiile dintre UE și Japonia, având în vedere că Japonia este unul dintre principalii investitori din UE. În plus, Japonia este pe locul șapte în clasamentul exporturilor UE. Continuarea dialogului nostru cu Japonia este o acțiune foarte pozitivă. Eliminarea diferențelor dintre noi va aduce o contribuție importantă la ambele economii. În plus, trebuie să ne concentrăm pe reducerea tarifelor și pe măsuri de reglementare care să le însoțească.

 
  
MPphoto
 
 

  Jarosław Leszek Wałęsa (PPE), în scris.(PL) Susțin în totalitate dezvoltarea cooperării comerciale între UE și Japonia, care trebuie să aibă ca rezultat încheierea unui acord bilateral de liber schimb. Faptul că în 2010, valoarea totală a schimburilor comerciale bilaterale între UE și Japonia a fost de 120 de miliarde de euro demonstrează că ambele părți sunt, una pentru cealaltă, parteneri foarte importanți. Japonia ocupă locul șase în clasamentul partenerilor comerciali ai UE, iar UE este al treilea partener comercial al Japoniei. Ambele părți fac, de asemenea, investiții reciproce semnificative în economie, cu un volum combinat al investițiilor străine directe în valoare de 200 de miliarde de euro în 2009. De asemenea, merită subliniat faptul că creșterea economică rapidă a țărilor în curs de dezvoltare (BRIC), încetinirea economiei cauzată de criza financiară globală și nevoia stringentă de a obține acces la materii prime și la surse regenerabile de energie sunt provocări cheie, care sunt comune ambelor părți, făcând ca negocierile să devină o nevoie și mai acută.

În documentele referitoare la subiectul rezoluției, atât Consiliul, cât și Comisia, au declarat că o condiție prealabilă pentru deschiderea negocierilor este ca Japonia să elimine barierele normative din calea comerțului, în special barierele netarifare, care reprezintă o restricție semnificativă pentru accesul întreprinderilor europene pe piața japoneză. Cred că trebuie să accelerăm procesul la cele mai înalte niveluri de decizie, ceea ce ar avea ca rezultat relații comerciale mai strânse între acești doi parteneri strategici.

 
  
MPphoto
 
 

  Artur Zasada (PPE), în scris.(PL) Dorința Japoniei de a deschide negocierile bilaterale referitoare la o zonă comercială liberă cu UE ne oferă o oportunitate de a crea relații politice mai strânse și de a crește beneficiile economice, atât pentru UE, cât și pentru Japonia. Având în vedere faptul că Japonia se află doar pe locul șase în clasamentul partenerilor comerciali ai UE, potențialul de cooperare a Japoniei cu UE în sectorul comercial și în cel al investițiilor este încă neexploatat. Obstacolul principal care face accesul întreprinderilor europene pe piața japoneză mult mai dificil este reprezentat de barierele netarifare. În calitate de membru al Comisiei pentru transport și turism, sunt sigur că industria aeronautică este unul dintre sectoarele în care cooperarea în domeniul comerțului, cercetării și dezvoltării ar aduce beneficii pentru ambele economii, cea europeană și cea japoneză. Cred că sectorul aeronautic poate deveni unul dintre modelele de cooperare între UE și Japonia.

 
  
  

Raport: Kriton Arsenis (A7-0113/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris.(PT) Votez în favoarea acestei propuneri. Având în vedere domeniul de aplicare a amenințărilor și suprafața totală a zonei forestiere din UE, finanțarea PAC prin pilonul 2 pentru păduri ar trebui să crească, sub rezerva existenței programelor forestiere naționale (PFN) și a planurilor de gestionare operațională, care încorporează strategia UE privind biodiversitatea și intervale de timp îndelungate pentru proiectele de silvicultură în promovarea gestionării durabile a pădurilor (GDP). Eligibilitatea ar trebui extinsă la actorii publici și grupurile de producători, printr-o trecere la remunerarea bazată pe suprafață și includerea măsurilor de conservare in situ și ex situ. Gestionarea durabilă a pădurilor (GDP) activă ar trebui integrată în mod clar și ar trebui să i se acorde prioritate în cercetare și în practică, trebuind să ia în considerare proprietatea publică însumând 40 % din pădurile UE. Conservarea speciilor și practicile de creștere ar trebui extinse la specii microbiene și fungice asociate. Cercetarea in situ privind simbioza micorizală ar trebui să fie încurajată în mod activ. Plățile pentru serviciile ecosistemice (PES) ar trebui oficializate în vederea viitoarelor perspective financiare, bazându-se pe succesul proiectelor forestiere și acvatice. Ar trebui acordată o atenție specială adaptării și rezistenței pădurilor în activitatea de creare a unui fond de adaptare al UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Laima Liucija Andrikienė (PPE), în scris.(LT) Am votat în favoarea aceste rezoluții referitoare la Cartea verde a Comisiei intitulată "Protecția pădurilor și informarea în domeniul forestier în UE: Pregătirea pădurilor pentru schimbările climatice." Parlamentul European a aprobat prevederile stabilite în această Carte verde, dar strategia UE privind pădurile trebuie consolidată, obiectivul fiind îmbunătățirea gestionării și a conservării pădurilor. Această strategie trebuie orientată atât către protecția pădurilor, cât și către utilizarea durabilă a resurselor de lemn, având în vedere că pădurile oferă soluții pentru schimbările climatice. Trebuie subliniat că, în conformitate cu principiul subsidiarității, strategia forestieră ar trebui să fie în continuare, în principal, o competență a statelor membre, dar că Uniunea Europeană ar trebui să ia măsuri pentru sprijinirea, coordonarea și suplimentarea inițiativelor statelor membre în domeniul politicii forestiere, având în vedere condițiile regionale diferite. Obiectivul acestei politici este de a asigura dezvoltarea durabilă a pădurilor, contribuind, în același timp, la creșterea calității vieții cetățenilor europeni și de a promova dezvoltarea zonelor rurale.

 
  
MPphoto
 
 

  Elena Oana Antonescu (PPE), în scris. − Pădurile sunt principalul depozit de carbon și joacă un rol esențial în combaterea schimbărilor climatice. Un procent de 42% din suprafața Uniunii Europene este acoperită de păduri și de terenuri împădurite. Pădurile alcătuiesc biosfere care stochează carbonul și sunt deosebit de importante pentru conservarea mediului natural și protecția împotriva dezastrelor naturale. Toate aceste elemente sunt esențiale pentru calitatea vieții cetățenilor europeni, dar și pentru agricultură și dezvoltarea rurală. Doresc să subliniez faptul că gestionarea durabilă a pădurilor constituie o componentă esențială în atingerea obiectivelor Uniunii Europene în materie de climă și în captarea dioxidului de carbon din atmosferă.

De asemenea, industriile forestiere oferă două milioane de locuri de muncă, contribuind la creșterea economică, la ocuparea forței de muncă. Am votat în favoarea acestui raport, deoarece consider că este esențial ca Uniunea Europeană să-și consolideze strategia de îmbunătățire a gestionării și conservării durabile a domeniului forestier.

 
  
MPphoto
 
 

  Liam Aylward (ALDE), în scris.(GA) Sectorul forestier asigură mijloacele de subzistență a milioane de cetățeni din UE, printre ei, antreprenori, fermieri și 16 milioane de proprietari de pădure. În prezent, există 2 milioane de persoane angajate în sectorul forestier în UE, în cea mai mare parte în IMM-uri, iar sectorul câștigă 300 de miliarde de euro pe an. Se estimează că 16 000 de persoane sunt angajate în sectorul forestier numai în Irlanda. Industriile forestiere contribuie la creșterea economică, acestea creează oportunități pentru creștere și pentru ocuparea forței de muncă în zone rurale și încurajează dezvoltarea rurală prin industrii locale și oportunități de turism. Pădurile sunt o resursă valoroasă pentru sectorul agricol, mediu și biodiversitate, în special în ceea ce privește ecosistemele pe care le conțin, fertilitatea solului și protecția împotriva eroziunii solului. Există oportunități de dezvoltare semnificativă asociate cu sectorul forestier european în ceea ce privește stocarea carbonului și rezervoarele de CO2. Salut mențiunile raportului despre recunoașterea importanței silviculturii din punct de vedere socio-economic și al mediului și solicitarea adresată Comisiei de a adopta o abordare coerentă pentru a ajuta sectorul să-și atingă potențialul maxim.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestui raport. Pădurile și terenurile împădurite acoperă peste 42 % din suprafața Europei. Industriile forestiere, cu o cifră de afaceri de peste 300 de miliarde de euro, oferă 2 milioane de locuri de muncă, majoritatea în mediul rural, contribuind la creșterea economică, la ocuparea forței de muncă și la prosperitate prin furnizarea de lemn și posibilități turistice. Pădurile UE se confruntă cu amenințări majore din cauza schimbărilor climatice, a dăunătorilor noi, a riscului tot mai mare de incendiu (în special în regiunea mediteraneană) și a activității umane (cererea în creștere a sectorului energetic pentru biomasa lemnoasă), care cauzează despădurirea. Sunt de acord că Comisia și statele membre trebuie să-și intensifice eforturile de a atinge obiectivele de mediu și calitate a vieții ale Planului de acțiune privind pădurile (FAP), a căror punere în aplicare a rămas, în prezent, în urmă. Strategia UE în domeniul silviculturii și Planul de acțiune pentru păduri ar trebui actualizate pentru a cuprinde dimensiunea schimbărilor climatice și aspecte mai largi legate de protecția pădurilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Bennahmias (ALDE), în scris.(FR) Provocarea de a reconcilia cu succes politicile în domeniul forestier ale sudului și nordului Europei pentru a avea o abordare consecventă la nivelul UE nu este deloc ușoară. Prin adoptarea acestui raport, totuși, am subliniat necesitatea unui angajament mai puternic față de protecția mediului în politica din domeniul forestier. Am subliniat, de asemenea, provocarea pe care schimbările climatice le prezintă pentru pădurile noastre. Deși nu sunt sigur că avem nevoie de o inițiativă legislativă de interzicere a construcțiilor pe terenuri eliberate prin incendii, sunt în favoarea discutării unor soluții robuste, pe termen lung, pentru a contribui la reducerea acestui fenomen teribil al incendiilor de pădure cauzate de incendiatori pentru a elibera terenul în vederea construcțiilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestui raport, deoarece acesta prezintă reacția Parlamentului European la Cartea verde publicată de Comisie, destinată să deschidă consultarea publică privind protecția pădurilor și pregătirea pădurilor pentru schimbările climatice în UE. În raport, Parlamentul salută Cartea verde a Comisiei și solicită actualizarea strategiei UE în domeniul silviculturii, pentru a cuprinde, în mod corespunzător, aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității și pentru a include dimensiunea schimbărilor climatice și aspecte mai largi legate de protecția pădurilor. Parlamentul își reafirmă, de asemenea, opiniile cu privire la necesitatea creșterii nivelurilor de finanțare a măsurilor UE de protecție a pădurilor prin pilonul de dezvoltare rurală al politicii agricole comune (PAC), având în vedere, mai ales, noile provocări create de schimbările climatice. Printre alte surse posibile de finanțare, raportul propune, de asemenea, luarea în considerare a posibilității efectuării de plăți către companii pentru servicii ecosistemice, prin care acestea contribuie la conservarea biodiversității și la protecția pădurilor. Printre multe alte aspecte, precum consolidarea coordonării la nivelul UE și schimbul de informații între statele membre, Comisia este îndemnată, de asemenea, să ia în considerare trimiterea unei propuneri legislative de interzicere a construcțiilor pe terenuri eliberate prin incendii care s-au dovedit a fi fost premeditate.

 
  
MPphoto
 
 

  Sebastian Valentin Bodu (PPE), în scris. − Planul de acțiune pentru păduri adoptat în 2006 și-a stabilit patru obiective importante, cărora, însă, nu li s-a dat suficientă atenție în mod egal, după cum au arătat evaluări intermediare ale implementării acestuia. Deficiențele principale vizează sporirea protecției și conservarea biodiversității și arată că 66% dintre habitatele forestiere sunt într-o stare nefavorabilă. Practic, concluziile arată că în timp ce s-a acordat atenție îmbunătățirii competitivității pe termen lung, obiectivele de îmbunătățire a mediului înconjurător, contribuția la îmbunătățirea calității vieții și promovarea coordonării și comunicării au fost destul de slab implementate. Pădurile oferă mijloace de existență pentru milioane de lucrători, antreprenori și 16 milioane de proprietari forestieri. Industriile forestiere din UE furnizează peste 2.000.000 de locuri de muncă, majoritatea în IMM-uri, și au o cifră de afaceri de 300.000.000.000 euro. Gestionarea forestieră angajează, la rândul său, peste 350.000 de persoane.

Din aceste perspective, este importantă urmărirea obiectivelor stabilite în cadrul strategiilor forestiere. Acest lucru, combinat cu schimbările climatice, reprezintă suficiente motive pentru a mobiliza toate statele membre ale UE și a depune eforturi egale și unitare pentru a administra pădurile Uniunii. Acest lucru trebuie coroborat cu adaptarea politicilor privind energia, industria, comerțul, cercetarea și coeziunea, inclusiv politica regională și fondul de solidaritate.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris.(PT) Întinsele terenuri împădurite ale Europei susțin un număr considerabil de întreprinderi și de locuri de muncă în UE. Ținând cont de acest lucru și fără a uita de importanța acestor spații verzi pentru mediu, consider că este esențial să fie luate măsuri pentru a combate efectele negative ale schimbărilor climatice înregistrate la nivel mondial în ultimii ani. Acest lucru este esențial pentru a salva pădurile europene, cu toate beneficiile pe care le va aduce. Ca atare, salut inițiativa Comisiei sub forma unei Cărți verzi privind protecția pădurilor. Pentru a acționa eficient, este necesar să înțelegem efectele negative pe care pădurile noastre le-au suferit în ultimul timp din cauza situației climatice globale noi, în principal cu privire la furtuni, niveluri crescute ale riscului de incendiu, dăunători și ciuperci.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlos Coelho (PPE), în scris.(PT)Pădurile și terenul împădurit acoperă peste 42 % din suprafața UE. În ciuda faptului că aproximativ 500 000 de hectare de pădure sunt pierdute în fiecare an în UE ca urmare a incendiilor forestiere și a exploatării ilegale a lemnului, tendința pe termen lung de creștere a suprafeței împădurite în UE pare a fi stabilă.

Deși politica în domeniul silviculturii depinde, în primul rând, de statele membre, totuși, rolul de coordonare și de completare a inițiativelor și a programelor forestiere ale statelor membre îi revine UE, oferindu-le acestora valoare adăugată și definind o strategie și un plan de acțiune comună la nivelul UE. Creșterea protecției pădurilor trebuie să facă parte din strategiile UE și ale statelor membre, în special în fața fenomenelor climaterice extreme, precum incendiile și inundațiile, alunecările de teren și deșertificarea.-

Prin urmare, susțin crearea de instrumente noi și creșterea finanțării pentru măsuri destinate să protejeze pădurile UE, în special pentru a aborda noile provocări aduse de schimbările climatice. Informațiile privind resursele forestiere, starea pădurilor și impactul schimbărilor climatice sunt la fel de importante pentru a ne asigura că orice decizii luate în legătură cu pădurile vor aduce beneficii socio-economice și ecologice maxime.

 
  
MPphoto
 
 

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D), în scris. − Importanța pădurilor din punct de vedere economic, social și de mediu în context internațional, european, regional și național este în general bine cunoscută și legitimizată, în parte, în acordurile internaționale și programele de cooperare și finanțare relevante. Schimbările climatice au un impact foarte mare asupra pădurilor din toate regiunile Europei, însă cu intensitate diferită. O reformă a abordării politicilor Uniunii Europene cu privire la păduri nu trebuie să se reducă doar la provocările schimbărilor climatice, ci trebuie să ia în considerare toate aspectele legate de contribuția pădurilor la dezvoltarea durabilă la nivel regional, european și internațional. Un alt aspect este cel al instrumentelor și schemelor de sprijin pentru sectorul forestier la nivelul Uniunii, iar acestea sunt mult subdimensionate comparativ cu cele aplicabile altor sectoare de activitate și cu contribuția prezentă și de perspectivă a pădurilor la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă. Totuși, o reformă a abordării politicilor Uniunii Europene cu privire la păduri nu trebuie să se reducă doar la provocările schimbărilor climatice, ci trebuie să ia în considerare toate aspectele legate de contribuția pădurilor la dezvoltarea durabilă (a mediului, a economiilor rurale, etc.) la nivel regional, european și internațional.

 
  
MPphoto
 
 

  Christine De Veyrac (PPE), în scris. (FR) Raportul Arsenis demonstrează preocuparea Parlamentului European pentru politica în domeniul silviculturii. Conținutul acestuia subliniază necesitatea de a planifica, pentru viitor, resurse financiare suficiente și ambițioase pentru industria forestieră și a lemnului. Prin urmare, susțin adoptarea acestui text și, în același timp, reiterez sprijinul meu pentru adoptarea unui instrument financiar specific pentru a proteja pădurile UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Anne Delvaux (PPE), în scris.(FR) Peste 42 % din teritoriul UE este împădurit. Industria lemnului asigură un total de 2 milioane de locuri de muncă, în special IMM-uri și creează venituri de 300 de miliarde de euro. 350 000 de persoane lucrează în gestionarea pădurilor. Raportul UE dintre tăierea și creșterea arborilor este stabil, situându-se la aproximativ 60 %, dar în mai multe țări se urmărește creșterea acestui raport la peste 100 %, ceea ce va conduce la o scădere a rezervelor de lemn după anul 2010.

Sunt convins că gestionarea durabilă a pădurilor este esențială, dacă dorim să menținem capacitatea pădurilor UE de a-și îndeplini funcțiile economice, ecologice și sociale. Din acest motiv, am îndemnat Comisia să prezinte propuneri menite să suplimenteze Regulamentul (UE) nr. 995/2010 privind lemnul, pentru a ne asigura că lemnul și produsele din lemn introduse pe piața europeană provin în exclusivitate din păduri gestionate durabil. Comisia și statele membre trebuie să facă obligatorie introducerea gestionării durabile a pădurilor în UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris.(PT) Am votat în favoarea raportului referitor la pregătirea pădurilor pentru schimbările climatice. Având în vedere potențialul pădurilor pentru combaterea și adaptarea la schimbările climatice, precum și valoarea lor economică, socială și de mediu, este necesar să consolidăm politica UE în domeniul dezvoltării durabile și al conservării pădurilor, în special legislația privind prevenirea și gestionarea riscului de incendiu.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris.(PT) Pădurile și terenul împădurit acoperă, în prezent, peste 42 % din suprafața UE. Pădurile asigură 2 milioane de locuri de muncă, multe în IMM-uri, și o cifră de afaceri de 300 de miliarde de euro. Aceste cifre reflectă o necesitate fundamentală pentru o politică europeană eficientă privind pădurile și utilizarea și durabilitatea acestora, nu doar în ceea ce privește mediul, dar și ca resursă economică esențială.

Când discut despre protecția pădurilor ca resursă economică și de mediu, nu pot uita, fiind portughez, că aspectul combaterii incendiilor forestiere - în urma cărora țara mea a avut mult de suferit - trebuie să fie o prioritate absolută pentru orice politică europeană în acest domeniu.

În ceea ce privește programele forestiere naționale (PFN), deși susțin în totalitate instituirea acestora, aș dori să atrag atenția asupra neajunsurilor lor. PFN trebuie să devină o realitate și să aibă efect asupra pădurilor, astfel încât acestea să aibă eficiența pe care o intenționam.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Acest raport se referă la Cartea verde a Comisiei privind protecția pădurilor și informarea în domeniul forestier în UE: Pregătirea pădurilor pentru schimbările climatice. Pădurile și terenurile împădurite acoperă, în prezent peste 42 % din suprafața UE și constituie o sursă importantă de venit, generând peste 300 de miliarde de euro pe an și asigurând peste 2 milioane de locuri de muncă. În plus, pădurile sunt esențiale pentru noi toți și constituie o parte din identitatea noastră. În ultimii ani, am fost martorii dezastrelor și furtunilor care amenință pădurile. Fără păduri, consecințele schimbărilor climatice ar fi și mai grave. Totuși, în ciuda importanței lor, acestea nu au primit investițiile financiare pe care le merită.

Salut adoptarea acestui raport, care atrage atenția asupra neglijării de care a suferit sectorul și solicită recunoașterea și aprecierea diversității de specii care există în UE, precum și necesitatea de a implementa o politică activă și modernă în domeniul silviculturii, care poate să beneficieze de suprafața de biomasă și de creditele privind emisiile de carbon, precum și de activitățile tradiționale.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris.(PT) Pădurile și terenul împădurit acoperă, în prezent, peste 42 % din suprafața UE, asigurând mijloacele de subzistență pentru milioane de lucrători. Conservarea patrimoniului forestier reprezintă o contribuție importantă la bunăstarea popoarelor, precum și la crearea locurilor de muncă în zonele rurale. Aceasta nu poate fi separată de prevenirea incendiilor forestiere: dezastre care decimează anual suprafețe extinse de pădure în sudul Europei, în special în Portugalia. Este crucial să acordăm atenție recomandărilor privind prevenirea dezastrelor naturale, care au fost adoptare recent aici.

Raportul abordează pe larg chestiunea forestieră, concentrându-se pe anumite aspecte, pe care le considerăm importante. Totuși, este esențial să transpunem teoria în practică, în special în ceea ce privește mobilizarea de resurse financiare suficiente prin programele și măsurile de sprijin ale UE, pentru a permite monitorizarea stării ecologice și fitosanitare a pădurilor și, oricând este necesar, reclasificarea acestora, inclusiv reîmpădurirea.

De asemenea, este esențial să asigurăm mijloacele financiare pentru gestionarea zonelor Natura 2000 și pentru urmărirea eficientă a obiectivelor acestora, având în vedere că multe suprafețe forestiere sunt incluse în acestea. De asemenea, este esențial să recunoaștem diversitatea ecosistemelor forestiere din Europa și multifuncționalitatea multora dintre ele, precum, de exemplu, pășunile agro-forestiere montado mediteraneene.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris.(PT) Acest raport adoptă o abordare cuprinzătoare a chestiunii forestiere, concentrându-se asupra anumitor aspecte, pe care le considerăm importante. Totuși, este esențial să transpunem teoria în practică, în special în ceea ce privește mobilizarea de resurse financiare suficiente prin programele și măsurile de sprijin ale UE, pentru a permite monitorizarea stării ecologice și fitosanitare a pădurilor și, oricând este necesar, reclasificarea acestora, inclusiv reîmpădurirea. De asemenea, este esențial să asigurăm mijloacele financiare pentru gestionarea zonelor Natura 2000 și pentru urmărirea eficientă a obiectivelor acestora.

Pădurile și terenul împădurit acoperă, în prezent, peste 42 % din suprafața UE, asigurând mijloacele de subzistență pentru milioane de lucrători. Conservarea acestora reprezintă o contribuție importantă la bunăstarea popoarelor, precum și la crearea de locuri de muncă în zonele rurale. Aceasta nu poate fi separată de prevenirea incendiilor forestiere, a dezastrelor care decimează anual suprafețe extinse de pădure în sudul Europei, în special în Portugalia. Este esențial să acordăm atenție recomandărilor adoptate recent privind prevenirea dezastrelor naturale.

De asemenea, este esențial să recunoaștem diversitatea ecosistemelor forestiere în Europa și multifuncționalitatea multora dintre ele, precum, de exemplu, pășunile agro-forestiere montado mediteraneene.

 
  
MPphoto
 
 

  Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. – Pădurile și alte suprafețe împădurite reprezintă peste 42 % din teritoriul UE, asigurând mijloacele de subzistență pentru milioane de lucrători și de antreprenori și pentru 16 milioane de proprietari de pădure. Industriile din sectorul forestier asigură peste 2 milioane de locuri de muncă și în silvicultură sunt angajate 350 000 de persoane. Printre politicile comune cu un impact asupra protecției pădurii se numără politica de mediu, politicile din domeniul energetic, industrial și comercial, precum și coerența politicii, inclusiv politica regionale și Fondul de solidaritate. Având în vedere amploarea amenințărilor și suprafața totală de păduri din UE, finanțarea ar trebui să crească, eligibilitatea pentru primirea de asistență ar trebui extinsă la organizații publice și la grupuri de producători, iar contribuțiile trebuie plătite pe bază de suprafață și trebuie să cuprindă măsuri de protecție.

 
  
MPphoto
 
 

  Pat the Cope Gallagher (ALDE), în scris.(GA) Săptămâna trecută, în Irlanda, incendiile forestiere – la o scară nemaiîntâlnită de mult timp – au cauzat distrugeri grave pe suprafețe din Donegal, Sligo și din alte regiuni ale țării.

Responsabilitatea pentru astfel de evenimente le revine autorităților locale, cu sprijin din partea guvernului național. Aceasta este o chestiune de subsidiaritate. În legătură cu incendiile care au avut loc recent în Irlanda, guvernul irlandez trebuie să facă o evaluare completă a pagubelor produse pentru a oferi asistență celor afectați. Pentru a asigura un răspuns mai bun la astfel de situații în viitor, pentru incendiile forestiere trebuie să fie implementat un plan de urgență precum cel care este deja în vigoare pentru accidente rutiere și inundații.

În concluzie, trebuie acordată o finanțare mai mare Consiliului Comitatului Donegal pentru plata costurilor excepționale care vor apărea.

 
  
MPphoto
 
 

  Elisabetta Gardini (PPE), în scris.(IT) Pădurile și suprafețele împădurite acoperă 42 % din întreaga suprafață a UE. Industria forestieră generează venituri care depășesc 300 de miliarde de euro și asigură locuri de muncă pentru aproximativ 2 milioane de persoane. Acestea sunt cifrele pe care trebuie să le reținem, pentru a înțelege importanța unei strategii europene pentru gestionarea durabilă a pădurilor și pentru a proteja acest patrimoniu european semnificativ într-un mod mai eficient. Trebuie să ne amintim de rolul important pe care îl joacă pădurile din punct de vedere al serviciilor socio-economice, precum și de rolul lor crucial în combaterea schimbărilor climatice. Prin urmare, trebuie să ne îmbunătățim urgent capacitatea de a preveni incendiile forestiere, deoarece acestea continuă să distrugă peste 400 000 de hectare de pădure în fiecare an. Pentru face acest lucru, este important să îmbunătățim colectarea informațiilor referitoare la păduri, să dezvoltăm cercetarea și, în special, să încurajăm statele membre să facă schimb de cunoștințe și de experiență, începând cu o perspectivă transfrontalieră. În acest moment, aș dori să subliniez importanța activității efectuate de Sistemul european de informații privind incendiile forestiere (EFFIS) și, în particular, importanța programului de Monitorizare globală pentru mediu și securitate (GMES), care permite cartografierea și supravegherea necesară a pădurilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Françoise Grossetête (PPE), în scris.(FR) Parlamentul European a transmis un mesaj politic puternic pentru a sublinia importanța gestionării durabile a pădurilor. Există o nevoie urgentă de a introduce recomandările legate de prevenirea dezastrelor. Într-adevăr, incendiile forestiere sunt unele dintre cele mai mari amenințări la adresa pădurilor europene și a ecosistemelor acestora.

Protecția pădurilor împotriva schimbărilor climatice contribuie, de asemenea, la menținerea industriei forestiere și a competitivității acesteia. Cu venituri de peste 300 de miliarde de euro, industria lemnului din Europa asigură peste 2 milioane de locuri de muncă și este un rezervor important pentru creștere.

În cele din urmă, este vital ca dezbaterile pe marginea viitorului politicii agricole comune după 2013 să ia în considerare rolul jucat de păduri. Producătorii rurali și organismele publice trebuie să fie eligibile pentru măsurile din domeniul silvic în cadrul pilonului 2 al PAC: UE trebuie să sprijine plantările de arbori în cadrul programelor naționale pentru dezvoltare rurală.

 
  
MPphoto
 
 

  Roberto Gualtieri (S&D), în scris.(IT) Specificarea unei strategii europene de protecție a pădurilor face parte din angajamentul general al UE pentru combaterea schimbărilor climatice. Propunerea unui act normativ specific privind interzicerea construcțiilor pe terenuri eliberate prin incendii care s-au dovedit a fi fost premeditate și solicitarea de finanțare adecvată pentru strategiile din domeniul silviculturii, care se află, în prezent, la un nivel foarte redus, sunt puncte foarte pozitive ale raportului care a fost adoptat. În cele din urmă, solicitarea de criterii adecvate privind durabilitatea pentru biomasa produsă în vederea obținerii de energie este, de asemenea, importantă. Prin urmare, îndemnăm Comisia Europeană să continue pe această cale, prin prezentarea unei Cărți albe privind protecția pădurilor, care să abordeze aceste aspecte.

 
  
MPphoto
 
 

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris.(LT) Am susținut acest document, deoarece pădurile și alte terenuri împădurite reprezintă peste 42 % din suprafața UE. Pădurile asigură mijloace de subzistență pentru milioane de lucrători, antreprenori și pentru 16 milioane de proprietari de pădure. Industriile forestiere (FBI) asigură peste 2 milioane de locuri de muncă, cea mai mare parte în IMM-uri. 350 000 de persoane sunt angajate în gestionarea pădurilor. Raportul UE dintre tăierea și creșterea arborilor este stabil, situându-se la aproximativ 60 %. În mai multe țări se urmărește creșterea acestui raport la peste 100 %, ceea ce va conduce la o scădere a rezervelor de lemn după anul 2020. Pădurile și silvicultura europeană sunt guvernate de o varietate de modele regionale și naționale, grupate în funcție de orientarea productivă sau de protecție a acestora. Pădurile furnizează atât resurse, cât și funcții ecosistemice. Există propuneri pentru elaborarea de programe obligatorii. De asemenea, trebuie acordată asistență cu scop precis, adică în legătură cu schimbările climatice. Propunerile includ creșterea competitivității pe termen lung, îmbunătățirea și conservarea mediului, îmbunătățirea calității vieții și promovarea coordonării și a comunicării. Trebuie să depunem toate eforturile posibile pentru a ne asigura că protejăm și utilizăm aceste resurse în mod durabil, astfel încât să le poată exploata și generațiile viitoare și trebuie să contribuim, totodată, la reducerea poluării mediului.

 
  
MPphoto
 
 

  Peter Jahr (PPE), în scris. (DE) Pădurile și industria forestieră au deja o contribuție semnificativă la producția de materii prime locale. Pădurile sunt, de asemenea, zone de recreere pentru mulți dintre cetățenii europeni și joacă un rol important în prevenirea schimbărilor climatice. Există foarte puține domenii care să aibă funcții de mediu, economice și sociale atât de strâns legate. Totuși, există unele provocări imense cu care se confruntă pădurile noastre. Una dintre cele mai importante este schimbarea climatică. Statele membre, cu sprijinul Comisiei Europene, sunt responsabile pentru protecția și dezvoltarea pădurilor noastre pentru generațiile viitoare, astfel încât acestea să poată avea o contribuție la viitorul habitatelor noastre naturale, la societatea și la economia noastră. Aceasta include asigurarea că pădurile joacă un rol permanent și tot mai important în combaterea schimbărilor climatice și în conservarea bazei economice a industriilor forestieră și a lemnului, astfel încât să avem resurse de lemn adecvate în viitor.

 
  
MPphoto
 
 

  Eija-Riitta Korhola (PPE), în scris. – Astăzi, a fost o sarcină ușoară să votez în favoarea raportului privind protecția pădurilor și informarea în domeniul forestier în UE: Pregătirea pădurilor pentru schimbările climatice. Pădurile din UE se confruntă, acum mai mult decât oricând, cu o presiune mai mare, nu neapărat din cauza schimbărilor climatice, ci din cauza unor decizii luate în UE pentru combaterea acestora. Faptul că am solicitat în acest raport criterii de durabilitate obligatorii din punct de vedere juridic privind biomasa pentru producerea e energie este o inițiativă importantă. Legislația UE privind biocombustibilii, împreună cu legislația pentru energie din resurse regenerabile a îndreptat utilizarea pădurilor într-o direcție care nu este durabilă. Dacă privim pădurile numai ca pe o sursă de energie regenerabilă, nu am înțeles deloc aspectul privind combinarea industriei durabile cu protecția mediului. Pădurile sunt o sursă importantă de mijloace de subzistență și de bunăstare din interiorul granițelor noastre. Prin urmare, această sursă naturală valoroasă trebuie utilizată pentru producție, nu pentru producerea de energie pe termen scurt. Trebuie să ne amintim faptul că produsele din lemn stochează carbonul pe durata întregului lor ciclu de viață. Prin urmare, trebuie să evităm orice abatere de la calea prin care încercăm să atingem obiectivele noastre privind energiile regenerabile.

 
  
MPphoto
 
 

  Elisabeth Köstinger (PPE), în scris.(DE) Industria forestieră europeană este mai durabilă decât aproape orice alt sector economic. Timp de generații, proprietarii pădurilor europene au respectat cea mai strictă legislație privind conservarea pădurilor și a naturii. Totuși, raportul trimis de Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, referitor la Cartea verde privind protecția pădurilor și informarea în domeniul forestier introduce un val de reglementare în creștere, fără să recunoască importanța pădurilor în crearea de locuri de muncă și ca motor economic. Raportul solicită aplicarea de criterii excesive de durabilitate în vederea gestionării pădurii în UE, fără să ia în considerare factorii regionali și puterile țărilor individuale. Punctele principale care depășesc autoritatea politicii forestiere naționale și slăbesc pădurile din punct de vedere economic sunt prevederile privind resursele de lemn din Europa. De asemenea, conceptul de „durabilitate” nu a fost încă definit. Un alt punct cu care nu sunt de acord este insinuarea că biomasa lemnoasă nu este durabilă. Cred că ar trebui să subliniem varietatea funcțiilor de protecție și economice asigurate de păduri și să nu adoptăm o abordare inegală. UE ar trebui să depună un efort mai mare pentru a se asigura că gestionarea durabilă a pădurii este pusă în practică în Europa și că acționăm ca un model pentru alte țări.

 
  
MPphoto
 
 

  Petru Constantin Luhan (PPE), în scris. − Datorită contribuției importante a pădurilor la rezolvarea crizei climatice, gestionarea durabilă a pădurilor are o importanță majora pentru ca UE să-și atingă obiectivele în materie de climă. UE trebuie să-și consolideze strategia de combatere a factorilor care provoacă degradarea pădurilor, cum ar fi defrișările necontrolate, incendiile și poluarea aerului. Totodată, asigurarea biodiversității, protecția împotriva dezastrelor naturale și captarea CO2 din atmosferă sunt vitale pentru îmbunătățirea calității vieții cetățenilor noștri și pentru conservarea mediului înconjurător. Astfel, consider că protecția pădurilor în UE trebuie să vizeze furnizarea unei garanții că pădurile își vor îndeplini și în viitor toate funcțiile productive, socio-economice și ecologice.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport important. Pădurile și alte terenuri împădurite acoperă peste 42 % din suprafața UE. Pădurile asigură mijloace de subzistență pentru milioane de lucrători, antreprenori și pentru 16 milioane de proprietari de pădure. Industriile forestiere (FBI) asigură peste 2 milioane de locuri de muncă, majoritatea în IMM-uri și o cifră de afaceri de 300 de miliarde de euro. 350 000 de persoane sunt angajate în gestionarea pădurilor. În plus, 40 % din pădurile UE sunt în proprietatea statului. Raportul UE dintre tăierea și creșterea arborilor este stabil, situându-se la aproximativ 60 %. În mai multe țări se urmărește creșterea acestui raport la peste 100 %, ceea ce va conduce la o scădere a rezervelor de lemn după anul 2020. Măsurile pentru protecția pădurilor sunt vitale. Pădurile europene pot fi grupate în cinci zone bioclimatice: zona boreală, temperat oceanică, temperat continentală, mediteraneană și de munte (5), compatibile cu tipologia forestieră a AEM, elaborată pentru a asigura o orientare pentru deciziile de politică (6).

 
  
MPphoto
 
 

  Véronique Mathieu (PPE), în scris. (FR) Am votat în favoarea raportului privind Cartea verde a Comisiei intitulată „Protecția pădurilor și informarea în domeniul forestier în UE: pregătirea pădurilor pentru schimbările climatice”. Pădurile trebuie să fie considerate fundamentale pentru combaterea schimbărilor climatice. În mod crucial, UE trebuie să-și accelereze strategia de combatere a acestor fenomene care afectează pădurea, precum incendiile forestiere și poluarea atmosferică. Capacitatea pădurii de a-și reveni în urma acestor amenințări și de a-și relua dezvoltarea normală în fața impactului schimbărilor climatice depinde de biodiversitate, nu doar de copaci, ci și de toate celelalte organisme care trăiesc în pădure, în special animalele sălbatice. În consecință, speciile sălbatice care colonizează în mod natural aceste habitate speciale pe care le asigură pădurea merită atenție specială din partea proprietarilor de păduri, deoarece acestea contribuie la conservarea biodiversității.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris.(FR) Conservarea pădurii este esențială pentru interesele întregii umanități. Într-adevăr, aceasta servește încă o dată, din păcate, ca pretext pentru promovarea pieței carbonului. Capitalismul ecologic european se află în impas. Capitalismul și ecologia sunt reciproc incompatibile.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris.(PT) Pădurile și terenurile împădurite acoperă în prezent peste 42 % din suprafața UE și sunt o industrie care asigură aproximativ 2 milioane de locuri de muncă, cu o cifră de afaceri anuală de 300 de miliarde de euro. Aceste cifre reflectă nevoia unei politici europene privind pădurile pentru a le face durabile, atât din punct de vedere al mediului, cât și din punct de vedere economic. Numai în acest mod este posibil să le protejăm împotriva pericolelor cu care se confruntă, adică incendiile, care sunt motivul principal pentru distrugerea acestora. Acesta este cazul, în special în țările din sudul Europei și în special în țara mea, Portugalia, care pierde mii de hectare de pădure anual în incendii.

 
  
MPphoto
 
 

  Louis Michel (ALDE), în scris.(FR) Schimbările climatice și pădurile sunt interconectate obligatoriu. În combaterea schimbărilor climatice, este crucial să protejăm pădurile. Pădurile pot fi utilizate mai eficient în această luptă, nu doar prin prevenirea tăierilor, ci și prin programe de despădurire și de reîmpădurire.

Schimbările climatice înseamnă că fiecare tip de pădure și sectorul forestier, în general, sunt expuse amenințărilor specifice și neprevăzute, precum furtunile, seceta și incendiile forestiere. Prin urmare, este esențial ca UE să accelereze strategia sa de combatere a acestor fenomene. Gestionarea durabilă a pădurii trebuie să aibă ca scop reconcilierea aspectelor legate de producție și a celor legate de protecția pădurilor. Trebuie să gestionăm pădurile în mod durabil, dacă dorim să menținem capacitatea acestora de a-și îndeplini funcțiile economice, ecologice și sociale.

În mod crucial, trebuie să acordăm atenție mai mare întreținerii, echilibrului și îmbunătățirii serviciilor aduse de pădure. Conservarea biodiversității trebuie să fie o prioritate pentru acțiunea noastră politică.

 
  
MPphoto
 
 

  Alexander Mirsky (S&D), în scris. – Este cunoscut că raportul subliniază faptul că pădurile trebuie să fie considerate ca un contribuitor major la combaterea și adaptarea la schimbările climatice, făcând necesară consolidarea strategiei UE pentru combaterea factorilor care cauzează deteriorarea lor, de ex. dăunători, incendii forestiere etc. În plus, raportul s-a concentrat pe stabilirea unui context general privind protecția pădurilor, adică subsidiaritatea, diversitatea amenințărilor conform diferitelor tipuri de păduri, rolul central al gestionării durabile a pădurilor (GDP) și importanța pădurilor pentru competitivitate și ocuparea forței de muncă. Am votat pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris.(DE) Pădurile muribunde din Europa reprezintă atât o problemă de mediu, din punct de vedere al habitatelor naturale și al schimbărilor climatice, cât și o problemă economică. Cele 5 milioane de persoane care lucrează în păduri și cei 16 milioane de proprietari de pădure produc o cifră anuală de afaceri de 300 de miliarde de euro. Condițiile actuale de mediu sunt responsabile pentru schimbările din pădurile europene. Trebuie să ne așteptăm ca, pe termen lung, fagul să dispară complet din regiunea mediteraneană și ca pădurile de conifere să scadă ca suprafață în Europa continentală. Alți factori includ forme noi de atacuri ale dăunătorilor, al căror impact nu poate fi încă evaluat, și o creștere semnificativă a riscului de incendii forestiere.

ICP Forests și UE operează una dintre cele mai mari rețele de biomonitorizare din lume cu scopul de a cuantifica aceste modificări și de a contribui la înțelegerea relațiilor de cauză și efect. M-am abținut de la vot, deoarece, în opinia mea, măsurile propuse în raport privind gradul în care statele membre individuale vor fi trase la răspundere și vor fi implicate nu merg suficient de departe.