Președinte. – Următorul punct este dezbaterea privind

– întrebarea cu solicitare de răspuns oral adresată Consiliului de Bendt Bendtsen, în numele Grupului PPE, de Edit Herczog, în numele Grupului S&D, de Fiona Hall, în numele Grupului ALDE, de Reinhard Bütikofer, în numele Grupului Verts/ALE, de Giles Chichester, în numele Grupului ECR, și de Niki Tzavela, în numele Grupului EFD, privind revizuirea „Small Business Act” (SBA) (O000089/2011 – B70301/2011),--

– întrebarea cu solicitare de răspuns oral adresată Comisiei de Bendt Bendtsen, în numele Grupului PPE, de Edit Herczog, în numele Grupului S&D, de Fiona Hall, în numele Grupului ALDE, de Reinhard Bütikofer, în numele Grupului Verts/ALE, de Giles Chichester, în numele Grupului ECR, și de Niki Tzavela, în numele Grupului EFD, privind revizuirea „Small Business Act” (SBA) (O000090/2011 – B70302/2011).--

  Bendt Bendtsen, autor. – (DA) Dle președinte, criza economică a avut un impact asupra întreprinderilor mici și mijlocii din Europa. În plus, intervin aici noile norme de la Basel care urmează acum a fi puse în aplicare în viitoarea Directivă privind cerințele de capital. Acest lucru va îngreuna probabil și mai mult obținerea de către întreprinderile mici și mijlocii a capitalului de creștere de care are nevoie Europa. Prin această rezoluție, Parlamentul European transmite un semnal clar Comisiei, potrivit căruia a sosit momentul să se ia deciziile necesare în avantajul întreprinderilor noastre mici și mijlocii.

Este adevărat că politicienii nu ar trebui să desfășoare activități comerciale, ci ar trebui să fie implicați în crearea unui sol fertil pe care întreprinderile Europei să poată crește. Sunt mulțumit de faptul că asistăm la o revizuire a „Small Business Act”. Trebuie să luăm măsuri relevante, în loc să facem pur și simplu apologia întreprinderilor europene. Avem nevoie urgentă de un acces îmbunătățit la finanțare în favoarea întreprinderilor mici și mijlocii. De asemenea, este necesar un acces sporit la piață, inclusiv o modernizare a sistemului de standardizare din cadrul UE, precum și un acces mai bun la oportunități de achiziții publice pentru întreprinderile mici și mijlocii.

În fine, doresc să menționez faptul că trebuie să reducem povara administrativă a întreprinderilor noastre, de exemplu în ceea ce privește raportarea. De ce sunt nevoiți proprietarii de întreprinderi mici să prezinte un raport de mai multe ori? O singură dată ar trebui să fie de ajuns. Autoritățile publice însele ar trebui să se ocupe de distribuirea ulterioară a informațiilor. Trebuie să avem în vedere faptul că, atunci când elaborăm o nouă legislație în UE și o punem în aplicare în statele membre, impunem și mai multe poveri asupra întreprinderilor noastre mici și mijlocii. De aceea, nu este necesar numai să reducem numărul. Trebuie așadar să ne asigurăm, ori de câte ori adoptăm o legislație, că nu creăm poveri suplimentare pentru întreprinderile mici și mijlocii. În concluzie, trebuie să facilităm funcționarea întreprinderilor în Europa, dar trebuie să acționăm acum.

  Edit Herczog, autoare. – (HU) Dle președinte, dle comisar, mă scuzați. Am aruncat o privire în jur și am constatat cu satisfacție prezența unui grup de vizitatori din Ungaria.

„Small Business Act” a ajuns să fie încorporat în ultima vreme în gândirea europeană. Pornind de la experiența practică a ultimilor ani, a sosit acum momentul să revizuim, să actualizăm și să consolidăm „Small Business Act”. Noi, autorii întrebării, am rezumat cele mai importante aspecte în 34 de puncte în propunerea de decizie. Aș dori să menționez câteva dintre acestea.

Punerea în aplicare este foarte importantă. Statele membre și-au îndeplinit sarcina cu diferite grade de eficacitate și angajament, iar succesul a fost pe măsură. Am dori să avem o singură bază de date și un tabel cu rezultate care să măsoare succesele și excesele.

Dle comisar, în opinia noastră, scopul nu este să încălcăm în niciun fel drepturile angajaților, ci să creăm locuri de muncă. Reducerea sarcinii administrative nu înseamnă încălcarea drepturilor angajaților, ci mai curând trebuie creată posibilitatea unei cooperări la nivel de întreprinderi mici și mijlocii.

Cât privește accesul la resurse financiare, este foarte important să eficientizăm utilizarea fondurilor disponibile la nivelul Uniunii Europene. Am atins un procent de eficacitate de 75 % până în prezent, iar circa 50 000 de IMM-uri au primit fonduri în acest fel. În același timp, aproximativ 300 000 de IMM-uri au reușit să acceseze finanțare prin programul pentru competitivitate și inovare. Trebuie, cu siguranță, ca toate aceste eforturi să continue și să se intensifice.

Este foarte important ca rețeaua instituțională să vină în sprijinul întreprinderilor mici și mijlocii. Din acest motiv, rețeaua întreprinderilor europene trebuie consolidată.

Am dori foarte mult să găsim o soluție care să permită continuarea programului Erasmus pentru tinerii antreprenori. Am dori ca toate cele 23 de milioane de întreprinderi mici și mijlocii să poată angaja cel puțin încă un salariat. Astfel, am putea aduce o contribuție semnificativă la îmbunătățirea situației pieței muncii. Totuși, este extrem de important ca forța de muncă din întreprinderile mici și mijlocii să fie mai bine calificată decât este în prezent. Este deosebit de important ca aceasta să poată să participe la implementarea programului privind economia ecologică și să obțină competențe digitale. Cel mai important lucru pentru noi este ca tinerii antreprenori care dețin întreprinderi mici și mijlocii să nu considere diferitele forme de întreprindere ca fiind perdante, ci câștigătoare.

  Fiona Hall, autoare. – Dle președinte, „Small Business Act” s-a bucurat de o primire călduroasă în rândul IMM-urilor, însă acest lucru s-a întâmplat în urmă cu doi ani. Este extrem de important să arătăm acum tuturor întreprinderilor mici că acest act nu a fost o simplă bucată de hârtie.

Referitor la povara administrativă, obiectivul propus nu ar trebui să fie un simplu elan de început care să fie apoi abandonat. Este ceva ce ar trebui să aibă continuitate. Sunt deosebit de îngrijorat de situația în care se află microîntreprinderile. Este de înțeles - sau relativ de înțeles - în cazul unei mici întreprinderi cu 249 de angajați care dispune de personal administrativ de specialitate, însă, în cazul unei întreprinderi cu unul sau doi angajați, suprareglementarea poate efectiv să blocheze comerțul. Nu ar trebui să uităm că microîntreprinderile cu mai puțin de 10 angajați reprezintă peste 90 % dintre toate întreprinderile din UE.

Microîntreprinderile trebuie tratate efectiv ca și cum ar fi unități familiale și, mai ales UE și statele sale membre trebuie să colaboreze pentru a descoperi modul în care micile întreprinderi pot beneficia de sprijin în avans pentru a realiza progrese în materie de eficiență energetică. Firește, chestiunea mai largă a finanțării IMM-urilor este vitală.

Chiar înainte de Paște, mai mulți deputați în Parlamentul European din cadrul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie s-au deplasat în California pentru a vedea cum funcționează investițiile în Silicon Valley. Am descoperit că acolo capitalul de risc este mult mai accesibil decât în Europa și că cei care îl oferă sunt mult mai expuși riscurilor prin abordarea aleasă. Investitorii californieni în capital de risc se așteaptă ca nouă din zece investiții să fie sortite eșecului. Acel unu din zece care reușește, plătește pentru restul, însă motoul este „eșec rapid”. Putem învăța multe despre cum am putea să sprijinim mai bine propriile noastre întreprinderi mici și inovatoare din Europa. Nu în ultimul rând, probabil ar trebui să nu stigmatizăm eșecul, ci mai curând să îl folosim ca pe un pas spre succes.

  Giles Chichester, autor. – Dle președinte, există un paradox fundamental în ceea ce privește politica UE în materie de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri). Pe de o parte, există un sprijin aproape unanim privind importanța acestora pentru economie, ocuparea forței de muncă, crearea bunăstării, inovare și flexibilitate, precum și în ceea ce privește dimensiunea lor globală în cadrul economiei. Dacă retorica pozitivă s-ar putea transforma în ordine de plată și în bani în bancă, atunci IMM-urile din Uniune ar prospera. Totuși, marea provocare - care este abordată în această rezoluție - este cum să convertim cuvintele călduroase în acțiuni utile fără să aruncăm cu bani înspre IMM-uri - bani care, în economia de astăzi, sunt indisponibili. Pe de altă parte, UE combină acest sentiment pozitiv cu abundența legislației în materie de protecție a muncii și a mediului: legislație care este bine intenționată, dar care apasă cel mai greu asupra IMM-urilor, sporind povara administrativă cu care se confruntă micile întreprinderi, în loc să o reducă.

Această rezoluție conține numeroase sugestii constructive. Apreciez în mod deosebit propunerea de combatere a practicii cunoscute în țara mea sub denumirea de „supralegiferare”, prin care autoritățile naționale adaugă straturi suplimentare de reglementare măsurilor europene. În opinia mea - iar eu am lucrat într-o mică întreprindere timp de 25 de ani -, chiar dacă ar fi bine să reducem această povară administrativă, cel mai bun lucru pe care îl putem face în realitate pentru micile întreprinderi este să îmbunătățim accesul la informații și la finanțare.

  Reinhard Bütikofer, autor. – (DE) Dle președinte, nu vedem în fiecare zi în Parlament membri din șase grupuri politice diferite depunând o întrebare comună care să conducă la o dezbatere. Avem astăzi un caz de acest gen și nu este nicio coincidență faptul că se referă la rolul întreprinderilor mici și mijlocii. Este o preocupare generalizată, împărtășită de noi toți.

Una dintre întrebările noastre este: Ce face Comisia pentru a consolida în continuare instrumentele financiare de succes care să vină în întâmpinarea companiilor mici și mijlocii? Unul dintre aceste instrumente de succes este Programul-cadru pentru competitivitate și inovare (PCI). Ce se va întâmpla cu PCI atunci când se va dezvolta cadrul strategic comun pentru cercetare și inovare? Care vor fi oportunitățile pentru întreprinderile mici și mijlocii în acest context?

Va fi, cu siguranță, imposibil să extindem atât de mult conceptul de inovare încât să acopere toate activitățile relevante și toate întreprinderile mici și mijlocii. Cu toate acestea, nu trebuie să facem greșeala de a promova doar competitivitatea acelor întreprinderi mici și mijlocii care au fost identificate ca fiind deosebit de inovatoare. De aceea, consider că este foarte important ca deciziile corecte să fie luate în cadrul strategic comun.

De asemenea, țin să precizez în mod special chestiunea criteriilor pe care se bazează simplificarea și reducerea birocrației. PCI este deja mult mai puțin birocratic decât cel de-al șaptelea program-cadru. Nu ar fi înțelept să aplicăm standardele PC7 în cazul întreprinderilor mici și mijlocii. Trebuie să găsim o metodă practică de a continua măsurile care s-au dovedit eficace pentru întreprinderile mici și mijlocii, în special în programe precum PCI, astfel încât aceste activități să se piardă pe parcursul reorganizării.

  Niki Tzavela, autoare. – Dle președinte, doresc să-i felicit pe colegii mei pentru contribuția lor la această rezoluție extrem de utilă și să afirm că sunt de acord cu tot ce s-a spus până acum. Cu toate acestea, am făcut unele amendamente cu privire la o serie de aspecte, amendamente care consider că vor fi contribuții constructive și utile la textul final.

În primul rând, nu se menționează în text efectele comerțului ilegal asupra micilor întreprinderi. Din păcate, în această zi și în această epocă, comerțul ilegal este o realitate și un fenomen care capătă cote tot mai mari în toate statele membre. Pentru a mă exprima mai simplu, comerțul ilegal este unul dintre cele mai mari obstacole în calea apariției și creșterii întreprinderilor mici în Europa.

Al doilea comentariu al meu se referă la inițiativa Comisiei de a acorda o „a doua șansă” întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). În aceste vremuri de dificultăți economice, este important să sprijinim IMM-urile și să le ajutăm să se dezvolte.

Aceasta mă conduce la ultimul meu punct. Consider că este regretabil că prea puține dintre IMM-urile noastre inovatoare se dezvoltă în societăți mai mari și că în UE există mai puține societăți tinere, inovatoare și care desfășoară activități intense în materie de C&D decât în SUA. Deficitele semnificative în ceea ce privește competențele legate de inovare împiedică IMM-urile să adopte modele de afaceri și tehnologii noi inteligente și inovatoare. Este o chestiune pe care trebuie să o abordăm, dar ar trebui să cultivăm în Europa spiritul asumării riscului, care există în SUA în rândul generației tinere de americani.

  Enikő Győri, Președintă în exercițiu a Consiliului. – (HU) Dle președinte, dle comisar, stimați deputați, sunt recunoscătoare Parlamentului pentru interesul arătat față de „Small Business Act” și pentru oportunitatea de a discuta astfel cu privire la acțiunea pe care ar trebui să o întreprindem în ceea ce privește diferitele inițiative menționate în legătură cu revizuirea „Small Business Act”.

„Small Business Act” este un instrument foarte important, care ne ajută să creăm un mediu de afaceri mai favorabil pentru întreprinderile mici și mijlocii. Întreprinderile mici și mijlocii aduc o contribuție majoră la economia europeană, întrucât marea majoritate a societăților aparține acestei categorii, iar IMM-urile asigură locuri de muncă pentru peste 90 de milioane de oameni din întreaga Europă. Din acest motiv, implementarea deplină a politicii pentru întreprinderile mici și mijlocii și, în special pentru „Small Business Act”, este o misiune cu prioritate ridicată pentru Președinția ungară. Succesul strategiei noastre de competitivitate depinde de modul în care inițiativele noastre politice afectează întreprinderile mici și mijlocii. Una dintre cheile creșterii viitoare este ca întreprinderile mici și mijlocii inovatoare și cu un grad ridicat de competitivitate să opereze în Europa. În consecință, Consiliul salută cu mare satisfacție comunicarea Comisiei cu privire la revizuirea „Small Business Act”, comunicare publicată la 23 februarie 2011. În comunicare, Comisia sugerează diferite inițiative noi în mai multe domenii prioritare, pentru a se întreprinde acțiuni ulterioare. Aceste inițiative au fost create ca urmare a amplelor consultări cu asociații de întreprinderi mici și mijlocii și cu autoritățile relevante. Astfel, acestea țin cont atât de interesele întreprinderilor, cât și de cele ale altor părți interesate.

Comunicarea Comisiei a fost discutată la reuniunea informală a miniștrilor pentru competitivitate, desfășurată la Gödöllő, în Ungaria, la 13 aprilie 2011. La aceste tratative, miniștrii au sprijinit pe deplin opinia președinției, potrivit căreia cele patru aspecte care trebuie tratate ca priorități sunt reglementarea inteligentă, finanțarea, internaționalizarea și guvernanța. Pentru a realiza progrese în această direcție sunt necesare eforturi mai mari. În același timp, intenția fermă a Președinției este de a păstra elanul procesului la reuniunea Consiliului Competitivitate, care se va desfășura la 31 mai 2011 și care va avea în vedere și revizuirea intermediară a „Small Business Act”. La reuniunea amintită anterior, Președinția ar dori din partea Consiliului să adopte concluziile în care se aplică îndeosebi principiul „Gândiți mai întâi la scară mică”, adică principiul pe care se bazează comunicarea Comisiei.

Cât privește statutul societății private europene, Comisia Europeană a făcut mai întâi o recomandare pe acest subiect în cadrul unui proiect de regulament al Consiliului din 2008. Ideea din spatele propunerii a fost aceea de a oferi mai multe posibilități întreprinderilor mici și mijlocii de a face afaceri pe piața unică, iar acest lucru trebuie să aibă drept rezultat reducerea costurilor și o creștere economică sporită. Consiliul a obiectat în privința anumitor aspecte și părți ale propunerii. În pofida eforturilor lăudabile depuse de președințiile suedeză și belgiană, statele membre nu au reușit, până astăzi, să ajungă la un acord. Vă pot asigura, stimați deputați, că Președinția ungară se străduiește să găsească o cale înspre progres, în ceea ce privește chestiunile deosebit de problematice ale acestei propuneri, și va continua să facă tot ce îi stă în putință pentru a asigura o finalitate pozitivă a problemei.

  Olli Rehn, membru al Comisiei. – Dle președinte, le mulțumesc nespus distinșilor deputați pentru această întrebare cu solicitare de răspuns oral și pentru dezbaterea de astăzi. Voi răspunde la întrebare în numele colegului meu, vicepreședintele Antonio Tajani.

De fapt, întreprinderile mici și mijlocii reprezintă 99 % din toate întreprinderile europene, generează cea mai mare parte a valorii adăugate a economiei reale și creează două treimi din locurile de muncă din sectorul privat. UE se bazează pe IMM-uri și creează condițiile în care acestea pot să se dezvolte și să crească, pentru a crea locuri de muncă pe piețe competitive. IMM-urile au nevoie de mai puțină birocrație, de un acces mai facil la finanțarea piețelor ecologice și de competențe care să răspundă nevoilor economiei reale. Acestea sunt principiile din spatele politicii noastre în materie de IMM-uri, astfel cum a fost prezentată aceasta în revizuirea „Small Business Act” pentru Europa. În răspunsul meu în numele Comisiei, voi sublinia cinci direcții de acțiune în contextul celor cinci întrebări cu solicitare de răspuns oral adresate de dvs.

În revizuire, Comisia invită statele membre să evalueze sistematic impactul legislației asupra IMM-urilor prin aplicarea testului IMM-urilor. Parlamentul European și Comisia lucrează împreună la un studiu privind aplicarea testului IMM-urilor în statele membre și la nivel european. Comisia va utiliza acest test ca bază pentru planificarea unor măsuri suplimentare de sprijinire a implementării și a schimbului de bune practici. De asemenea, suntem în curs de finalizare a unui studiu privind problemele asociate cu licențierea și autorizarea oficială, transferul și procedurile de faliment din statele membre. Studiul va permite Comisiei și, în special, statelor membre, să planifice măsuri corespunzătoare pentru aplicarea principiului „Gândiți mai întâi la scară mică” în cazul serviciilor administrative. Acest lucru va fi posibil în special prin extinderea administrației online și a ghișeelor unice, în conformitate cu recomandările făcute în revizuire.

În al doilea rând, va fi introdus un nou sistem de guvernanță. Comisia a invitat statele membre să numească un reprezentant al IMM-urilor - „dna sau dl IMM” - care să monitorizeze implementarea SBA la nivel național. Reprezentanții naționali vor fi membri ai unui grup consultativ pentru SBA care va contribui la evaluarea și diseminarea informațiilor cu privire la măsurile luate pentru a sprijini IMM-urile. Aceștia se vor întruni pentru prima dată la Conferința SBA desfășurată la Budapesta în 24 și 25 mai, anul acesta.

În al treilea rând, IMM-urile sunt destinate a fi principalii beneficiari ai programului european de reducere a poverii administrative. Comisia a înaintat Consiliului și Parlamentului European propuneri de reducere substanțială a costurilor administrative - cu până la 30 % în momentul în care vor fi implementate - în timp ce propunerile deja adoptate vor reduce costurile administrative cu 22 %.

Comisia are încredere că Parlamentul se va asigura că propunerile noastre vor fi adoptate cât se poate de repede. Anumite propuneri, cum ar fi revizuirea celei de-a patra directive contabile, vor fi îndeosebi în beneficiul IMM-urilor. După ce va fi fost adoptată de Consiliu și Parlament, revizuirea celei de-a patra directive contabile va permite statelor membre să scutească întreprinderile foarte mici de anumite obligații contabile.

În al patrulea rând, SBA a creat totodată un cadru care să permită IMM-urilor să răspundă provocării pe care o reprezintă eficiența energetică, prin îmbunătățirea gestionării energiei și exploatarea oportunităților prezentate de piața de mediu. Planul de acțiune pentru încurajarea ecoinovării va fi și el implementat, acordând o atenție specială IMM-urilor, prin promovarea creării de rețele, a tehnologiilor cu emisii scăzute de dioxid de carbon și a gestionării eficiente a utilizării resurselor. De asemenea, vom dezvolta în continuare acțiunea destinată în mod specific experților din domeniul mediului și al energiei care fac parte din rețeaua întreprinderilor europene.

În final, în cadrul inițiativei emblematice „O agendă pentru noi competențe și locuri de muncă”, Comisia va evalua necesitățile viitoare în materie de competențe în microîntreprinderi și întreprinderi artizanale. Tocmai a fost publicat un studiu inițial cu privire la identificarea necesităților viitoare în materie de competențe până în 2020. Studiul identifică acțiunile care trebuie întreprinse pentru a răspunde viitoarelor cerințe în materie de competențe, pentru a le promova mai eficient și a le include într-un mod mai sistematic în programe de formare atât pentru microîntreprinderi, cât și pentru întreprinderi artizanale.

  Pilar del Castillo Vera, în numele Grupului PPE. – (ES) Dle președinte, dnă Győri, dle comisar, iată-ne astăzi discutând în acest Parlament o propunere de rezoluție privind revizuirea „Small Business Act”, pe care Comisia a prezentat-o în februarie.

Relația dintre întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și economie poate fi definită în multe moduri, dar, într-un fel, ele reprezintă axa în jurul căreia pivotează orice sistem economic, în cazul de față, economiile europene. Dacă ele vor fi puternice, la fel va fi și economia; dacă sunt slabe, economia o va duce rău. IMM-urile generează locuri de muncă, creștere economică și, în consecință, prosperitate pentru societate.

Mă voi referi la trei factori pe care îi consider fundamentali pentru crearea unei rețele puternice de întreprinderi.

În primul rând, adoptarea unei tehnologii a informației și comunicațiilor și dezvoltarea de tehnologii cum ar fi administrarea online sau conceptul de cloud computing, care pot economisi bani, pot reduce costurile și eforturile și, astfel, pot îmbunătăți competitivitatea IMM-urilor.

În al doilea rând, inovarea, care este la fel de esențială în acest sector. De aceea, întreprinderile prospere din sectorul IMM-urilor trebuie să fie stimulate puternic.

În al treilea rând, IMM-urile trebuie să aibă posibilitatea de a participa pe deplin în cadrul pieței interne, atât în ceea ce privește licitațiile publice transfrontaliere, cât și toate celelalte aspecte ale pieței interne, care pot aduce beneficii extraordinare IMM-urilor sub aspectul competitivității, dar care în prezent nu reușesc să facă acest lucru.

În fine, după toate acestea, vorbim despre valoarea antreprenoriatului, o valoare socială care trebuie să fie puternică, altfel întreaga rețea va fi slabă. În acest domeniu, atât guvernele, cât și Uniunea Europeană au multe de făcut, mai ales prin intermediul educației.

  Teresa Riera Madurell, în numele Grupului S&D. – (ES) Dle președinte, cu siguranță, întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) au avantajul de a fi flexibile, agile și apropiate de client, ceea ce le permite să ia decizii mult mai rapid. Sunt calități foarte importante în vremuri de criză, când capacitatea de a răspunde rapid este vitală.

Mai mult, după cum știm foarte bine, ele reprezintă peste 90 % din țesutul antreprenorial european și sunt un model valoros pe care trebuie să-l menținem, deoarece efectele falimentului sau ale delocalizării unei întreprinderi mari sunt mult mai devastatoare, mai ales din punctul de vedere al ocupării forței de muncă.

Din acest motiv, noi, și mai ales guvernele, nu ne putem permite să le punem bețe în roate. De aceea, am aprobat „Small Business Act” și, din același motiv, exerciții precum acesta sunt vitale pentru a fi la curent cu evoluția statelor membre în ceea ce privește aplicarea măsurilor politice și legislative asupra cărora am convenit.

Doamnelor și domnilor, IMM-urile europene au nevoie în mod urgent de o transpunere a voinței politice ferme exprimate în „Small Business Act” în măsuri operative concrete, tangibile.

Aplaudăm măsurile pe care le-au întreprins unele state membre, cum ar fi divizarea procedurilor de ofertare în loturi și îmbunătățirea accesului electronic la informații, pornind de la site-uri web centralizate și pagini web interactive, dar considerăm că acest lucru nu este suficient.

Din această Cameră, trebuie să insistăm ca cei responsabili cu achizițiile publice din diferitele organe administrative să includă în caietul lor de sarcini anumite condiții care să faciliteze discriminarea pozitivă în favoarea IMM-urilor și să elimine prevederile contractuale care împiedică participarea acestora.

  Jürgen Creutzmann, în numele Grupului ALDE. – (DE) Dle președinte, dle Rehn, întrebarea comună privind revizuirea „Small Business Act” arată că mai sunt încă multe de făcut pentru a garanta că întreprinderile mijlocii din Europa au libertatea de a acționa, îndeosebi la nivel național. Mă bucur totuși că, în ultimii ani, am reușit să punem în aplicare aproape toate prevederile „Small Business Act” în Uniunea Europeană. Cel mai recent, în luna martie, a intrat în vigoare o nouă directivă privind combaterea întârzierii plăților în tranzacțiile comerciale, ceea ce va aduce o contribuție importantă în ceea ce privește procedurile de plată în Europa. Statele membre au acum la dispoziție doi ani de zile pentru a pune în aplicare noua directivă. Aș sugera ca acest termen să fie scurtat, îndeosebi în statele membre în care acest lucru nu ar reprezenta o problemă semnificativă. În loc să amânăm implementarea cu doi ani, aceasta ar trebui finalizată, acolo unde este posibil, într-un an.

Statele membre nu au reușit să ajungă la un consens asupra statutului societății private europene. De aceea, salut cu căldură faptul că Președinția ungară urmărește această chestiune mai departe și o plasează în centrul activităților sale. Această formă de societate ar putea permite întreprinderilor mici și mijlocii să economisească foarte mulți bani. Mă gândesc în special la aspectele contabile, constituirea unei societăți și consultanța juridică permanentă. De aceea, țin să îmi exprim din nou satisfacția pentru faptul că Președinția ungară se concentrează asupra acestui domeniu.

Aspectul tocmai menționat de dna Riera Madurell este și el important, respectiv achizițiile publice. Putem face aici multe lucruri pentru întreprinderile mici și mijlocii. Există multe regulamente birocratice în acest domeniu și este adesea dificil ca societățile mici și mijlocii să participe la procesul de achiziții publice. Avem nevoie de mai multă transparență și, de asemenea, trebuie să exploatăm la maximum oportunitățile pe care ni le oferă mijloacele de informare moderne, îndeosebi internetul.

  Kay Swinburne, în numele Grupului ECR. – Dle președinte, „Small Business Act” este exact ceea ce noi, în calitate de politicieni și legiuitori, ar trebui să abordăm în mod prioritar atunci când căutăm modalități de stimulare a creșterii și de revigorare a economiilor noastre.

IMM-urile reprezintă peste 98 % din întreprinderile din circumscripția mea din Țara Galilor. Întrucât în Marea Britanie, locurile de muncă din sectorul public devin mai nesigure și tot mai mulți dintre electorii mei intenționează, sper, fie să își creeze, fie să lucreze pentru întreprinderi mici, sprijin și aprob pe deplin obiectivele ambițioase de reducere a poverii administrative asupra IMM-urilor, dar și obiective cum ar fi testul IMM-urilor, pentru întreaga legislație. Cuplate cu politica de reglementare de tip „one in, one out” pe care guvernul meu o realizează, aceste măsuri ar trebui să înceapă să realizeze obiectivul pe care ni l-am propus.

A sosit însă momentul să dăm dovadă de curaj, să fim mai ambițioși și să realizăm mai multe. Am observat un nivel ridicat de creativitate în Țara Galilor, țară care se dezvoltă într-un nod de activitate pentru noi întreprinderi în extrem de profitabila lume globală marcată de speculații și într-un centru de excelență culturală în ceea ce privește producția de filme și programe, și totuși, mă întreb cum am putea cultiva și încuraja această dezvoltare. Proiecte de amploare cum ar fi Brevetul european și Agenda digitală ar trebui să aducă beneficii acestor întreprinderi mici, asigurând locuri de muncă și un viitor pentru cetățenii din Țara Galilor și pentru întreaga Uniune Europeană.

  Derek Roland Clark, în numele grupului EFD. – Dle președinte, printre cele 10 principii ale acestei revizuiri figurează ajutarea IMM-urilor să beneficieze de oportunitățile pieței unice, însă zona euro se prăbușește, deci cum ar putea ea să ofere mai multe oportunități? De asemenea, se dorește ca IMM-urile să aibă beneficii de pe urma creșterii piețelor. Care creștere? În septembrie 2009, l-am întrebat pe comisarul Andor ce măsuri specifice va introduce pentru a veni în ajutorul IMM-urilor, ca urmare a unei solicitări similare pe care i-am adresat-o atunci când a vorbit în fața Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale cu privire la preluarea portofoliului. Nu am primit niciun răspuns atunci, însă acum se pare că avem câteva răspunsuri.

Cele cinci orientări ale revizuirii, destinate să reducă presiunea asupra IMM-urilor, includ simplificarea normelor privind TVA și reducerea cotelor acestora, precum și o directivă privind întârzierea plăților, însă toate acestea interferează cu normele și regulamentele existente. Primul principiu al revizuirii - crearea unui mediu corect - nu ar trebui să însemne propunerea de noi norme cu privire, de exemplu, la societățile private europene și ajutoarele de stat. Ar trebui să însemne o adoptare selectivă a normelor. În definitiv, Președintele Comisiei, dl Barroso, a spus acest lucru în Parlament, în iulie anul trecut: „birocrația sufocă IMM-urile”.

  Tadeusz Zwiefka (PPE). – (PL) Dle președinte, o legislație care este prea complexă sau neinteligibilă, care este prea strictă sau care nu se adaptează ultimelor schimbări, nu poate să conducă la dezvoltare și progres. În calitate de coordonator al Comisiei pentru afaceri juridice, doresc așadar să atrag atenția asupra importanței, în timpul procedurii legislative, a respectării principiului de a include întreprinderile mici și mijlocii în evaluări de impact ex ante și post ante. Acest lucru va face posibile, chiar în cursul procesului de legiferare, identificarea și eliminarea obstacolelor pe care le pot reprezenta noile regulamente pentru un sector care, în definitiv, reprezintă motorul economiei europene.

În mod similar, respectarea principiului „Gândiți mai întâi la scară mică” și a principiului „doar o singură dată”, precum și limitarea transpunerii excesiv de stricte a cerințelor directivelor UE în regulamente naționale, de către organisme din statele membre, vor avea drept rezultat o reducere vizibilă a poverii administrative asupra sectorului IMM-urilor. Atât grupul de lucru Stoiber, cât și revizuirea „Small Business Act”, prezentată de Comisia Europeană, au confirmat faptul că obstacolele administrative și poverile excesive legate de măsurile de control cauzează deseori întârzieri, iar uneori chiar împiedică dezvoltarea ulterioară a micilor societăți care au potențialul de a genera noi locuri de muncă.

De aceea, consider legitim să întreb dacă analiza promisă de Comisia Europeană, cu privire la reducerea poverii administrative la 25 % din nivelul său actual, este deja disponibilă. De asemenea, sunt de acord cu propunerile potrivit cărora atât instituțiile UE cât și statele membre să fie ghidate de aceste principii atunci când creează o nouă legislație sau revizuiesc legislația existentă. Este alarmant să constatăm că implementarea „Small Business Act” trebuie să înfrunte atât de multe obstacole în statele membre, deși exemplele mai multor țări arată că respectarea acestor principii produce rezultate pozitive.

În final, doresc să vă atrag atenția asupra importanței lucrărilor în curs cu privire la dreptul contractual european și a lucrărilor privind instituirea unui sistem european de protecție a brevetelor, care au început în Comisia pentru afaceri juridice. Cu siguranță, o bună reglementare în acest domeniu va avea un impact direct asupra dezvoltării și inovării, în special în ceea ce privește activitățile și creșterea economică a întreprinderilor mici și mijlocii.

  Silvia-Adriana Ţicău (S&D). - La sfârșitul lunii martie 2011, rata șomajului în Uniunea Europeană era de 9,5%, iar la nivelul zonei euro de 9,9%. Și mai îngrijorător este faptul că, în cazul tinerilor, rata șomajului este aproape dublă față de rata șomajului pentru întreaga populație. Îmbunătățirea mediului de afaceri și a accesului la finanțare, precum și facilitatea accesului IMM-urilor la fondurile structurale, vor încuraja dezvoltarea spiritului antreprenorial. IMM-urile au nevoie de stabilitate legislativă și fiscală. Modificarea repetată a legislației în domeniul fiscal sau schimbarea în mod repetat a condițiilor de accesare a diferitelor tipuri de fonduri îngreunează activitatea acestora. De asemenea, mai ales în perioadele de criză, IMM-urile sunt afectate de întârzierea cu care instituțiile publice își achită facturile. Toate acestea afectează previziunile IMM-urilor privind realizarea planurilor lor de afaceri, le afectează activitatea și, mai ales, capacitatea de inovare.

În perioada 2006 - 2008, IMM-urile au reușit să obțină doar 33% din valoarea totală a contractelor de achiziții publice. Având în vedere că achizițiile publice reprezintă 17% din PIB-ul Uniunii Europene, considerăm că participarea IMM-urilor la piața de achiziții publice trebuie să crească. De aceea, solicităm Comisiei și statelor membre să ia măsurile necesare pentru ca, până în 2015, cel puțin 50% din achizițiile publice să fie realizate prin mijloace electronice, așa cum s-au angajat guvernele statelor membre la Manchester în 2005.

Atrag atenția asupra faptului că piața unică în domeniul serviciilor nu este încă funcțională și acest lucru afectează în mod negativ activitatea IMM-urilor din Uniunea Europeană. În 2008, Comisia prezenta, în cadrul planului european de redresare economică, programul prin care Banca Europeană de Investiții participa cu un pachet global de 30 de miliarde de euro pentru împrumuturi destinate IMM-urilor. BEI urma să suplimenteze cu 1 miliard de euro anual împrumuturile destinate societăților mijlocii. Aș dori să întreb Comisia care este stadiul implementării acestui program, dacă are în vedere suplimentarea finanțării și dacă aceste finanțări sunt distribuite în mod echitabil pentru toate statele membre.

  Mara Bizzotto (EFD). – (IT) Dle președinte, trei milioane de locuri de muncă au fost pierdute pe fondul unor investiții de câteva milioane de euro în politici de sprijin. Este un bilanț dezastruos, sub aspectul impactului asupra întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), în primul rând al gloriosului proiect Lisabona, iar apoi al strategiei „fotocopie” Europa 2020, în privința cărora se decide chiar concentrarea de resurse din următorul cadru financiar multianual pentru 2014-2020.

Nu pot așadar decât să subliniez ceea ce mii de cetățeni și contribuabili europeni se întreabă: la ce servește Europa dacă nu poate să rezolve problemele economice ale continentului, dacă nu poate vorbi cu o singură voce pe teme de politică externă și dacă risipește bani? Sper că ceea ce comisarul Tajani a spus în mai multe rânduri se va adeveri. Sper că revizuirea codului IMM-urilor va putea într-adevăr să simplifice birocrația, să asigure accesul la credit și recuperarea acestuia și să faciliteze internalizarea.

Prin Directiva privind întârzierea efectuării plăților, am ajuns la un obiectiv real, concret, ca rezultat al voinței politice, nu al europropagandei. Dacă costurile acestei a nu știu câta strategii vor finanța în continuare vorbele goale, invit instituțiile europene să aducă reparații zecilor de mici întreprinzători din regiunea mea, Veneto, care mai curând și-ar da viața decât să-și vadă micile întreprinderi în stare de faliment.

  Krišjānis Kariņš (PPE). – (LV) Dle președinte, dle comisar, foarte adesea părinții acordă atenție copilului care plânge cel mai tare, când în realitate atenția ar trebui acordată în întregime copilului care tace. În mod similar, politicienii și jurnaliștii cel mai adesea acordă atenție societăților mari, care dispun de mulți bani și care au o voce puternică, în loc să privească mai curând în altă parte, respectiv spre întreprinderile mici și mijlocii. Pentru noi, în Europa, marile întreprinderi sunt ca niște copaci mari, însă acești copaci mari nu reprezintă întreaga pădure. Să vă dau câteva cifre. Peste 90 % dintre întreprinderile din întreaga Europă sunt mici și mijlocii, nu mari. Aproximativ trei sferturi dintre toți cei aflați în câmpul muncii lucrează în întreprinderi mici și mijlocii, care contribuie cu aceeași cotă la produsul intern brut al Europei. A sosit timpul să ne îndreptăm atenția dinspre întreprinderile mari, care vorbesc cu voce tare, n-aș vrea să o spun - ca niște copii - însă ele sunt cele zgomotoase, înspre cele mai tăcute, care în cea mai mare parte a lor lucrează, în definitiv, cu cele mici. În acest context așadar, dle comisar, fac apel la dvs. să acordați o atenție sporită angajamentului asumat de Comisie de a reduce povara administrativă pentru întreprinderile mici și mijlocii. Puteți face acest lucru evaluând legislația adoptată, nu introducând reglementări care fac povara administrativă și mai costisitoare. Sprijinind întreprinderile mici și mijlocii încurajăm într-un mod mai energic creșterea economică în întreaga Uniune Europeană. Vă mulțumesc pentru atenția acordată.

  Zigmantas Balčytis (S&D). – (LT) Dle președinte, „Small Business Act” adoptat în 2008 și-a propus să dea un impuls dezvoltării întreprinderilor mici și îmbunătățirii mediului de afaceri în Europa. S-au făcut pași importanți pentru a îmbunătăți mediul de afaceri și pentru a simplifica cerințele administrative, cum ar fi Directiva privind facturarea electronică și Directiva privind combaterea întârzierii efectuării plăților. Totuși, acestea nu sunt de ajuns. Astăzi, putem vedea că rezultatele nu sunt pe măsura așteptărilor întreprinderilor mici și mijlocii.

Prioritățile principale, cum ar fi finanțarea și simplificarea sistemelor de reglementare destinate îmbunătățirii mediului de afaceri, nu au fost implementate într-o manieră sistematică și coerentă. În același timp, mediul de afaceri diferă mult de la un stat membru la altul. Diferitele regimuri juridice în materie de protecție a drepturilor consumatorilor, care rămân încă funcționale, micșorează încrederea consumatorului într-o piață unică și nu încurajează societățile să-și extindă activitățile în alte state membre. În esență, acest lucru împiedică realizarea unei piețe interne în Uniunea Europeană, care să fie mai adaptată și mai favorabilă întreprinderilor mici.

Tocmai întreprinderile mici au fost cele care au avut cel mai mult de suferit din cauza crizei economice și financiare. Vedem societăți care dau faliment sau care se confruntă cu datorii enorme. Am prevăzut măsuri pentru a le ajuta, dar, din păcate, ele nu au avut întotdeauna succes. Instrumentul european de microfinanțare Progress creat de Comisie a constituit, într-adevăr, o măsură foarte necesară pentru a oferi întreprinderilor mici posibilitatea de a obține finanțare în perioada de criză. Totuși, așa cum indică diverse studii, în loc să acorde împrumuturi întreprinderilor, băncile naționale din unele state membre au înăsprit și mai mult condițiile de creditare.

Banca Europeană de Investiții, care a administrat aceste împrumuturi timp de doi ani, nu a avut informații despre implementarea acestor instrumente. Acest lucru a dat naștere unei întrebări: de ce avem nevoie de un astfel de intermediar? Concluzia clară este că, în viitor, Comisia trebuie să își asume responsabilitatea de a supraveghea implementarea acestor inițiative importante în statele membre.

Să sperăm că revizuirea „Small Business Act” ne va ajuta să înțelegem și să stabilim unde ar trebui să ne intensificăm eforturile astfel încât să putem crea un mediu mai propice pentru micile întreprinderi.

[Vorbitorul a fost de acord să accepte o întrebare în cadrul procedurii „cartonașului albastru” în conformitate cu

Articolul 149 alineatul (8) din Regulamentul de procedură)

  Paul Rübig (PPE). – (DE) Dle președinte, am vrut să-l întreb pe dl Balčytis ce părere are despre programul Erasmus pentru tinerii antreprenori, deoarece a menționat că situația financiară în acest domeniu a devenit foarte precară ca urmare a crizei. Din câte am înțeles, Comisia intenționează să limiteze domeniul de aplicare al acestui program. Nu credeți că ar fi mai rezonabil, în contextul crizei financiare, să vă asigurați că proprietarii de întreprinderi mici și mijlocii au oportunitatea de a beneficia de informații despre noi domenii de activitate?

  Zigmantas Balčytis (S&D). – (LT) Vă mulțumesc foarte mult pentru această întrebare. Adevărata prioritate pe agenda noastră viitoare o reprezintă modul în care intenționăm să ne restructurăm societatea și cei care vor trebui, pe viitor, să se ocupe de principalele aspecte care privesc nu numai întreprinderile mici și mijlocii, ci și marile întreprinderi.

Programul Erasmus pe care l-ați menționat este, de asemenea, foarte important și cred că, în viitor, Comisia, Consiliul și Parlamentul European trebuie să-și intensifice eforturile pentru a se asigura că astfel de programe nu au de suferit și că de acum înainte vom dispune de oameni mai bine pregătiți pentru a implementa multe dintre aspectele teoretice expuse astăzi aici. În definitiv, cineva trebuie să pună teoria în practică. Sunt pe deplin de acord cu dvs. că Parlamentul nu ar trebui să aprobe reducerea acestor programe în viitor.

  Bogdan Kazimierz Marcinkiewicz (PPE). – (PL) Dle președinte, lucrările derulate în prezent cu privire la revizuirea „Small Business Act” ar trebui să se axeze în principal pe stabilirea unui statut al societății private europene, care să faciliteze astfel operațiunile transfrontaliere ale entităților economice de pe piața Uniunii Europene. Deși timpul necesar înființării unei societăți s-a diminuat în ultimele luni, o analiză întreprinsă de Comisia Europeană arată că mai mult de jumătate dintre statele membre încă nu întrunesc cerințele care fac posibilă înființarea în trei zile. Mai mult, majoritatea statelor membre încă nu au realizat studiile de impact al viitoarelor inițiative legislative și administrative asupra IMM-urilor, iar principiul „o singură dată” nu este nici el aplicat în totalitate.

În ultimii doi ani, lista țărilor în care a fost posibilă închiderea completă a unei întreprinderi pe parcursul unui an a rămas neschimbată. De aceea, aș sugera Comisiei Europene să se implice mai mult pentru a se asigura că statele membre pun în aplicare aceste dispoziții. În plus, cred că măsurile suplimentare prevăzute în „Small Business Act” ar trebui să vizeze totodată disponibilitatea îmbunătățită a finanțării, accesul la piețe de capital de risc și dezvoltarea de ghișee unice în statele membre, pentru a facilita procedurile administrative.

Merită remarcat faptul că, pentru a ne îndeplini obiectivul unui nivel de ocupare a forței de muncă de 75 %, consacrat în Strategia Europa 2020, este imperativ să sprijinim întreprinderile mici și mijlocii. Ca o consecință a crizei economice, aceste IMM-uri simt presiunea unei serii de cheltuieli suplimentare, în loc să genereze locuri de muncă.

  Elena Băsescu (PPE). - Pentru a îmbunătăți mediul de reglementare propice nevoii IMM-urilor, „Small Business Act” trebuie aliniat la prioritățile „Strategiei Europa 2020”. Astfel, se impune implementarea integrală și rapidă a acțiunilor prezentate, în special a principiului „gândește mai întâi la scară mică”. Consider că o atenție deosebită trebuie acordată finanțării la scară largă a companiilor inovatoare. Conform evaluării Comisiei, România este un exemplu de bune practici în aplicarea principiului „promovarea antreprenoriatului prin programul start business”. Programul are un buget de 21,2 milioane de euro și vizează dezvoltarea abilităților de management în rândul tinerilor.

Am înregistrat progrese și în implementarea principiului „acces la finanțare pentru IMM-uri”. Guvernul sprijină înființarea și dezvoltarea a cel puțin 1100 de IMM-uri pentru tineret.

  George Sabin Cutaş (S&D). - Încep prin a saluta propunerile Comisiei Europene de revizuire a „Small Business Act” pentru Europa. Practic, în comunicarea sa din 23 februarie 2011, Comisia Europeană remarcă progresele deloc de neglijat care au fost realizate de la adoptarea în iunie 2008 a „Small Business Act”, dar atenționează asupra provocărilor restante. Astfel, IMM-urile au în continuare probleme de extindere a activităților, de ameliorare a capacității de inovare, de acces la piețe, de obținere de finanțări și se confruntă cu o birocrație excesivă. De cele mai multe ori, în momentul transpunerii directivelor în legislația națională, practic se depășesc cerințele birocratice stabilite de Uniunea Europeană. Pentru asigurarea unei mai mari transparențe, ar trebui ca fiecare stat membru să realizeze tabele comparative între măsurile birocratice la nivel național și cele cerute de directivele europene. De asemenea, este necesară o evaluare a impactului pe care noile propuneri legislative europene le-ar putea avea asupra IMM-urilor.

  Jaroslav Paška (EFD). – (SK) Dle președinte, au trecut mai mult de doi ani de la adoptarea inițiativei „Small Business Act” și este așadar corect și oportun faptul că, în luna februarie, Comisia a emis o notificare de revizuire a acestei inițiative. Se pare că eforturile noastre de a promova un cadru legislativ mai favorabil întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) nu au reușit să influențeze suficient de mult însuși sectorul întreprinderilor. Pe baza discuțiilor avute cu reprezentanți ai organizațiilor care reprezintă IMM-urile, Comisia a pregătit așadar măsuri suplimentare cu ajutorul cărora li se poate îmbunătăți situația.

În opinia mea, trebuie înainte de toate să ne concentrăm mai mult asupra aplicării noilor norme în legislația națională. Experiența propriei mele țări arată că birocrația la nivel național este extrem de nocivă și rezistă cu încăpățânare tuturor schimbărilor de natură să limiteze capacitatea sa de a obstrucționa întreprinderile mici. De aceea, cred că trebuie să perseverăm cu răbdare și rigoare în ceea ce privește simplificarea normelor aplicabile IMM-urilor și să avem încredere că eforturile noastre vor avea cumva rezultatele așteptate.

  Franz Obermayr (NI). – (DE) Dle președinte, o trăsătură pozitivă a „Small Business Act” este prevederea care facilitează înființarea unei societăți, atât la nivelul timpului alocat, cât și al costurilor. Salut, de asemenea, obligația impusă sectorului public de a achita facturile în termen de 30 de zile.

Rămân totuși unele obstacole birocratice, de exemplu în ceea ce privește fluxul de lichidități. Trebuie să evaluăm în ce măsură ar putea criteriile de la Basel să antreneze o criză gravă a creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii. În ceea ce privește zona transfrontalieră, ar trebui în cele din urmă să punem în funcțiune societatea privată europeană. Din perspectiva raportului cost-beneficiu, această formă de societate ar putea fi, pe viitor, mai importantă decât societatea europeană. Mă gândesc în acest sens la sucursale și la transferul sediilor în Europa.

În final, aș vrea să mai adaug că e nevoie să insistăm asupra măsurilor care permit întreprinderilor mici și mijlocii accesul la piața din China și la alte piețe din Asia.

  Ildikó Gáll-Pelcz (PPE). – (HU) Dle președinte, sunt de acord cu constatarea din revizuire, potrivit căreia sunt necesare măsuri suplimentare. Consider că este important ca Uniunea Europeană să aibă o imagine mai clară a modului în care guvernele din statele membre implementează „Small Business Act”. Revizuirea intermediară este și ea importantă, deoarece problemele cu care se confruntă întreprinderile mici și mijlocii - dificultățile în a obține finanțare, volumul poverilor administrative, suprareglementarea și problemele legate de accesul la piață - par să nu se mai sfârșească.

Consider că este o idee bună ca micile întreprinderi să se poată înregistra drept societăți private europene, reducând astfel poverile administrative, iar, în același timp, elaborarea unui regulament inteligent este o chestiune extrem de arzătoare. O prioritate în acest sens este răspândirea principiului „o singură dată” pe tot cuprinsul Europei și stabilirea dacă se ridică la înălțimea așteptărilor, cadrul legislativ din anumite domenii de politică, în caz contrar fiind necesare schimbări.

  Seán Kelly (PPE). – Dle președinte, este un lucru știut că, dacă fiecare IMM ar crea un loc de muncă în plus, șomajul ar dispărea în Europa. Acest lucru nu este chiar imposibil. În schimb, multe dintre IMM-uri fac restructurări, pe de o parte din cauza recesiunii, pe de altă parte din cauza abundenței reglementărilor și a birocrației. Aceste aspecte trebuie abordate urgent.

Sunt bucuros să vă spun că noul nostru guvern a comunicat ieri măsurile de sprijinire a IMM-urilor, măsuri care astăzi au fost în general salutate de comunitatea de afaceri, și care se referă la TVA, asigurări sociale, taxe de călătorie și stagii. La nivel european, este esențial să combatem îndeosebi frauda. Economia subterană înflorește și trebuie combătută la scară europeană. De asemenea, trebuie să încurajăm societățile să profite de oportunitățile oferite de comerțul electronic și să instituie un brevet european. Dacă realizăm aceste lucruri, putem stopa în mod real șomajul și ajuta la crearea multor întreprinderi noi.-

  Sergio Paolo Francesco Silvestris (PPE). – (IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, revizuirea „Small Business Act” reprezintă o oportunitate importantă dacă înțelegem pe deplin însemnătatea întreprinderilor mici și mijlocii. În țesutul economic al Italiei, întreprinderile mici și mijlocii reprezintă o componentă majoră și esențială a pieței de producție.

Acestea sunt cu atât mai importante în sudul Italiei, zona din care provin, deoarece întreaga structură de producție este organizată în jurul întreprinderilor mici și mijlocii. În trecut, întregi zone industriale abundau de întreprinderi mici care asigurau mii de locuri de muncă. Astăzi, multe dintre acele întreprinderi mici au dat faliment sau au fost închise, mai ales din cauza concurenței neloaiale, după cum știu bine studenții din Barletta prezenți astăzi aici.

Prin urmare, este nevoie ca Europa să transmită un semnal puternic și eficace care să garanteze reducerea birocrației și a costurilor, mai multă transparență și termene de plată mai scurte, precum și acea stabilitate pe care o cer și de care au nevoie atât de mult întreprinderile mici și mijlocii.

  Olli Rehn, membru al Comisiei. – Dle președinte, mulțumesc distinșilor membri pentru această discuție serioasă și importantă. Comisia este conștientă de faptul că mai sunt multe de făcut; acest lucru a fost evidențiat de mai mulți deputați, iar eu sunt total de acord că bunăstarea întreprinderilor mici și mijlocii este vitală pentru redresarea Europei, pentru creșterea economică și ocuparea forței de muncă.

Bunăstarea economiei europene depinde de bunăstarea întreprinderilor mici și mijlocii. Vă pot asigura că implementarea principiului „Gândiți mai întâi la scară mică” și acțiunile propuse în „Small Business Act” reprezintă o prioritate absolută pentru Comisie. Vreau să vă mulțumesc pentru sprijinul dvs. în această privință.

Comisia așteaptă cu interes o strânsă colaborare cu toți actorii relevanți, în special Parlamentul European, pentru a asigura o implementare eficientă a „Small Business Act” atât la nivel european, cât și la nivel național, în statele membre. Săptămâna europeană a IMM-urilor va constitui o bună ocazie de a colabora pentru a face mai bine cunoscute politica în materie de IMM-uri și nevoile IMM-urilor pe întreg cuprinsul Uniunii Europene. Organizăm acest eveniment împreună cu Parlamentul și Comisia.

  Enikő Győri, președinta în exercițiu a Consiliului. – (HU) Dle președinte, „Să acționăm aici și acum!” Este îndemnul dlui Bredtsen, și sunt ferm de acord cu poziția domniei sale. După cum se știe, întreprinderile mici și mijlocii sunt și cei mai importanți angajatori din Uniunea Europeană și, după încetarea crizei economice, trebuie analizate modalitățile prin care le putem ajuta să se redreseze. Președinția ungară crede într-o economie și într-o societate bazate pe muncă și consideră întreprinderile mici și mijlocii ca fiind parteneri-cheie în acest sens. Mediul economic s-a schimbat radical din 2008 încoace; prin urmare, o revizuire chiar este necesară. Cât ne privește, salutăm acordul convenit între cele șase părți, la care s-a referit dl Bütikofer, și ne exprimăm recunoștința față de vorbitorii care au recunoscut eforturile depuse de Președinția ungară și faptul că aceasta gestionează acest subiect ca pe o prioritate.

Permiteți-mi să vă atrag atenția asupra câtorva aspecte concrete. După ce am ascultat cu atenție intervențiile deputaților, suntem încântați să afirmăm că există un acord deplin asupra principiilor expuse. Întreprinderile mici și mijlociii alcătuiesc coloana vertebrală a creșterii economice și a ocupării forței de muncă în Europa. De aceea, îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii este o prioritate și pentru Consiliu. În acest scop, Consiliul Competitivitate se pregătește să adopte concluziile formulate la reuniunea din 30-31 mai 2011, în legătură cu care Președinția înaintează un proiect Consiliului. Elementele principale ale acestui proiect vizează să răspundă problemelor identificate ca urmare a revizuirii „Small Business Act”. Care sunt acestea? Îmbunătățirea accesului la împrumuturi și a accesului pe piață, atât la nivel european și global, precum și îmbunătățirea condițiilor de acces pe piață și reducerea poverilor administrative.

Consiliul consideră că transpunerea, cât mai repede posibil, a Directivei privind întârzierea plăților – care, după cum știți, a fost adoptată – este importantă, iar acest lucru ne bucură. Consiliul se străduiește să îndeplinească acest obiectiv și încurajează statele membre în această direcție, deoarece ar fi o piatră ridicată de pe umerii întreprinderilor mici și mijlocii și le-ar îmbunătăți semnificativ lichiditățile. De asemenea, am plăcerea să vă anunț că Consiliul este aproape de a ajunge la un acord privind obiectivele Comisiei de a reduce costurile aferente înființării unei societăți. În esență, acest acord va permite înființarea unei întreprinderi în cel mult trei zile, cu un cost de cel mult 100 de euro, autorizările putând fi obținute în mai puțin de o lună.

Aș vrea să mai menționez încă două aspecte. Unul se referă la brevetul european. 23 de state membre s-au alăturat cooperării sporite, iar Consiliul discută acum pe marginea regulamentului de bază. Considerăm acest lucru ca fiind o realizare majoră din punctul de vedere al competitivității UE, în special al competitivității întreprinderilor mici și mijlocii. Dl Creutzman a dorit informații despre chestiunea legată de statutul societății private europene și a solicitat ca aceasta să fie tratată ca prioritate. Am înregistrat progrese semnificative. Doar un număr mic de state membre nu s-au alăturat acestui consens. Adoptarea acestui statut ar marca un punct de cotitură pentru întreprinderile mici și mijlocii, de aceea, noi facem eforturi considerabile și avem încredere că deputații își vor putea exercita o oarecare presiune politică și influență prin canalele proprii, pentru a obține majoritatea necesară. În acest sens, am avut consultări cu importanți reprezentanți ai Comisiei pentru afaceri juridice, cu care ne-am aliat în câteva rânduri.

În cele din urmă, permiteți-mi să menționez legătura cu Strategia Europa 2020. Aici, credem că este important să transformăm obiectivele expuse în strategie în legi, acțiuni și măsuri care să îmbunătățească situația întreprinderilor mici și mijlocii, cu observația că, firește, statele membre trebuie să își facă și ele temele. Cadrul european în sine nu este suficient; spre exemplu, considerăm că sistemul fiscal trebuie să fie simplificat și mai receptiv la nevoile întreprinderilor mici și mijlocii. Mai multe state membre acționează deja în această direcție. Printre ele se află și Ungaria, care în prezent deține președinția.

  Președinte. – Dezbaterea a fost închisă(1).

Votarea va avea loc joi, 12 mai 2011.

Declarații scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

  Cristian Silviu Buşoi (ALDE) , în scris. – Salut Comunicarea Comisiei privind revizuirea SBA, aceasta abordând în mare parte problemele cu care se confruntă IMM-urile și la care politicile europene și naționale vor trebui să aducă un răspuns.

„Actul pentru piața unică” a pus un accent puternic pe sprijinirea IMM-urilor și o mare parte din măsurile sugerate, cum ar fi revizuirea directivelor contabile, reducerea birocrației, îmbunătățirea accesului la piețele de capital și la piețele de achiziții publice etc., se regăsesc în această comunicare.

Una din marile probleme ale IMM-urilor este accesul insuficient la finanțare, ceea ce reprezintă un obstacol pentru inovație, dar și pentru creșterea acestor întreprinderi. Mai ales pentru IMM-urile inovatoare, e nevoie de un acces mai larg la finanțare informală, la finanțare prin participații și la capitalul de risc, acesta fiind o sursă primordială de finanțare pentru întreprinderile debutante.

De asemenea, IMM-urile pot fi sprijinite și prin măsuri de stimul fiscal la nivel național, mai ales în primele luni de activitate.

În fine, consider că e esențial pentru IMM-uri ca directiva privind plățile întârziate să fie implementată corect. De asemenea, pentru a ajuta IMM-urile să dezvolte activități transfrontaliere, va trebui facilitată recuperarea creanțelor transfrontaliere și adoptat fără întârziere statutul societății private europene.

  Nessa Childers (S&D) , în scris. – Inițiativa Guvernului irlandez privind locurile de muncă s-a axat, în mod corect, pe sectorul turismului, care oferă atât de multe locuri de muncă; în plus, inițiativa „Small Business Act” a UE are potențialul de a veni în completarea acesteia în ceea ce privește IMM-urile, în anii viitori. Scopul SBA este acela de a reduce povara administrativă a întreprinderilor active și de a ameliora accesul IMM-urilor la finanțare. Comisarul Rehn a raportat în această seară că s-a reușit reducerea cu 22 % a costului desfășurării de activități economice în unele domenii și se va concentra în continuare asupra acestei inițiative. Mesajul principal al „Small Business Act” este „să gândim mai întâi la scară mică” - să concentrăm legislația în domeniul afacerilor de pe tot cuprinsul Uniunii Europene pentru întreprinderile mici și mijlocii - iar Uniunea Europeană și-a luat astăzi angajamentul să se concentreze în continuare asupra acestui domeniu. În acest scop, este important ca antreprenorii din Irlanda să fie informați pe deplin despre modul în care pot valorifica la maximum „Small Business Act”.

  Jan Kozłowski (PPE) , în scris. – (PL) Microîntreprinderile, întreprinderile mici și cele mijlocii joacă un rol central și esențial pentru creșterea economiei europene; ele sunt principala sursă de angajare și au un impact foarte mare asupra dezvoltării competitivității și inovării europene. Prin urmare, putem afirma cu bună credință că nu vom reuși îndeplinirea acestor obiective ale Strategiei Europa 2020 dacă nu sprijinim întreprinderile mici și mijlocii și dacă nu le facilităm accesul deplin la piața unică. Soluțiile prevăzute de „Small Business Act”, care includ reducerea birocrației, îmbunătățirea accesului la surse de finanțare și la piață, sunt deosebit de importante și constituie, în opinia mea, măsuri eficiente pentru crearea celor mai bune condiții de dezvoltare a IMM-urilor. Totuși, problemele care decurg din implementarea acestor soluții la nivelul statelor membre pot periclita eficiența lor. Sper ca statele membre care nu au implementat încă în totalitate aceste măsuri să depună eforturi pentru a se asigura că acest proces se va finaliza cât mai curând posibil.

  Marian-Jean Marinescu (PPE) , în scris. – IMM-urile întâmpină dificultăți la accesul la finanțare și pe piață. Viitorul MFF trebuie să prevadă măsuri pentru a rezolva aceste dificultăți. Este nevoie de un sprijin sporit pentru programele și instrumentele financiare care funcționează deja cu succes, dar care s-au dovedit insuficiente, precum Programul pentru Competitivitate și Inovare. Este necesară o ameliorare a accesului la sprijin financiar pentru întreprinderile inovatoare debutante, sub forma unor finanțări pentru lansare. Crearea unui fond european pentru capital de risc, precum și extinderea produselor permanente de partajare a riscului propuse de Banca Europeană de Investiții prin Mecanismul de finanțare cu partajarea riscurilor, vor fi de asemenea benefice pentru IMM-uri. Referitor la accesul pe piață al IMM-urilor, cer Comisiei să propună un plan pentru a asigura introducerea pe piață și comercializarea produselor inovatoare. De asemenea, este necesar un set de măsuri pentru a susține IMM-urile în privința punerii în aplicare a noului plan privind eficiența energetică.

  Nikolaos Salavrakos (EFD), în scris. – (EL) Salut această inițiativă a Parlamentului deoarece consensul larg din rândul grupurilor politice de a lansa o dezbatere privind întreprinderile mici și mijlocii demonstrează rolul crucial al acestora în calitate de forță motrice pentru creșterea economică din Uniunea Europeană. Recesiunea face și mai dificilă mobilizarea de capital de către întreprinderile mici și mijlocii. Accesul acestora la piață, la finanțare și la informații trebuie îmbunătățit de urgență. Trebuie să reducem povara administrativă prin simplificarea mediului normativ. La nivel european, este important să combatem economia subterană și să acordăm stimulente întreprinderilor mici și mijlocii. Comisia a anunțat recent 12 acțiuni pentru anul 2012, în vederea stimulării pieței unice, acțiuni ce includ măsuri de finanțare în favoarea IMM-urilor și a migrației lucrătorilor, măsuri care cred că se îndreaptă în direcția corectă. Printr-o utilizare integrată a pieței unice și prin valorificarea avantajelor pe care le oferă, putem să consolidăm creșterea și prosperitatea la nivel european și să dăm un nou impuls întreprinderilor. Măsuri precum brevetul european și cartea de identitate profesională europeană trebuie consolidate și aplicate la scară largă în vederea sporirii competitivității și a ocupării forței de muncă.

  Dominique Vlasto (PPE) , în scris. – (FR) Întreprinderile mici și mijlocii europene (IMM-uri) constituie inima activității noastre economice. Dezvoltarea lor, modernizarea lor și competitivitatea lor trebuie să ocupe un loc central în strategia noastră economică. Prin urmare, salut revizuirea „Small Business Act” propusă de Comisie, care vizează eliberarea potențialului de creștere al IMM-urilor. Mai sunt încă multe lucruri de făcut pentru a simplifica mediului normativ și procedurile birocratice care apasă prea greu asupra activității și dinamismului întreprinderilor noastre.

Mai mult, sunt în favoarea creării unui statut al societății private europene care va ajuta IMM-urile să profite din plin de piața unică europeană, dându-le posibilitatea să își deruleze activitățile transfrontaliere fără a mai fi nevoite să îndeplinească obligații adesea oneroase și descurajante. De aceea, fac apel la Consiliu să ia o decizie rapidă asupra acestei inițiative.

În fine, trebuie să sprijinim IMM-urile inovatoare facilitându-le accesul la finanțări diversificate, ceea ce implică, în special, o simplificare substanțială a utilizării creditelor europene, care încă duc lipsă de flexibilitate. Aceste credite sunt deja disponibile și trebuie, în opinia mea, să fie mobilizate pentru a furniza un sprijin mai eficient dezvoltării economiei reale, inovării și ocupării forței de muncă.