Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2010/2159(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

A7-0099/2011

Dezbateri :

PV 12/05/2011 - 9
CRE 12/05/2011 - 10

Voturi :

PV 12/05/2011 - 12.2
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2011)0231

Dezbateri
Joi, 12 mai 2011 - Strasbourg Ediţie JO

13. Explicații privind votul
Înregistrare video a intervenţiilor
PV
MPphoto
 

  Președinta. – Am ajuns acum la explicațiile privind votul.

 
  
  

Explicații orale privind votul

 
  
  

Raport: Milan Zver (A7-0169/2011)

 
  
MPphoto
 

  Salvatore Iacolino (PPE). (IT) Dnă președintă, nu există nicio îndoială asupra faptului că acest raport reprezintă un pas înainte în crearea de noi oportunități educaționale pentru tineri. Promovează mai multă cercetare, mai multă inovare, mai multă Strategie UE 2020 într-un context care devine tot mai relevant. Avem nevoie de mai multă educație la nivelul școlii, de mai multă formare, însă și de mai multe universități, astfel încât să colaborăm cu tinerii pentru a ne asigura că promovarea culturii generează valoare adăugată.

Construirea succesului educațional este esența acestui raport, și este, de asemenea, motivul pentru care am votat în favoarea sa. O mai mare mobilitate pentru tineri, o mai mare capacitate de a dezvolta oportunități de lucru și o piață a forței de muncă care trebuie să ia în considerare nu numai tinerii care lucrează într-un context dat, ci toate sectoarele care oferă oportunități de creștere tinerilor.

 
  
MPphoto
 

  Sergej Kozlík (ALDE). (SK) Dnă președintă, am susținut inițiativa europeană „Tineretul în mișcare”, al cărei obiectiv este de a reduce procentul de studenți care abandonează școala prea devreme de la 15 % la 10 % până în 2020, și de a mări procentul de persoane cu studii superioare de la 31 % la 40 %. Pentru a face o comparație, aflați că 40 % din populația din SUA, și 50 % din populația din Japonia are studii superioare.

În prezent, 14,4 % dintre tinerii din Europa cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani nu au absolvit nici măcar ciclul de învățământ secundar superior, și aproape 21 % dintre tineri sunt șomeri. Susțin, de asemenea, faptul că inițiativa „Tineretul în mișcare” își propune să se asigure că educația va răspunde nevoilor pieței forței de muncă. Se estimează că, până în 2020, procentul de locuri de muncă care cer o calificare de nivel superior va crește de la 29 % la 35 %.

 
  
MPphoto
 

  Jarosław Kalinowski (PPE).(PL) Dnă președintă, programele europene care susțin tinerii cer sprijin necondiționat. Persoanele care sunt viitorul Europei sunt, de asemenea, cele mai lipsite de apărare, nu-i așa? Noi suntem cei care trebuie să ne asigurăm că ele primesc educație adecvată, cu acces la beneficiile culturii și, în primul rând, șansa de a învăța limbi străine, precum și șansa de a face o alegere liberă cu privire la locul în care le-ar plăcea să studieze. Nu toată lumea dispune de banii și de oportunitatea de a face aranjamente de una singură în acest sens. Rezultatele bune obținute de multe programe pentru sprijinirea tinerilor, precum Erasmus și Leonardo da Vinci, demonstrează că aceasta este o investiție eficientă. De cel mai mare sprijin au nevoie tinerii care trăiesc în zone rurale, care, adesea, nu dispun de mijloacele financiare pentru a se înscrie la cursuri de învățământ superior și nu au șansa de a găsi un loc de muncă în alt sector decât cel agricol în zona în care locuiesc.

 
  
MPphoto
 

  Hannu Takkula (ALDE).(FI) Dnă președintă, doresc să spun câteva cuvinte despre excelenta inițiativă „Tineretul în mișcare” a dlui Zver. Aceasta este una dintre poveștile de succes ale politicii UE. Chiar și euroscepticii sau cei care critică politica UE sunt de părere că aceste programe de mobilitate pentru tineri au contribuit la obținerea unei anumite valori adăugate de pe urma căreia are de câștigat toată lumea. Procesul de la Bologna, procesul de la Copenhaga și alte inițiative de acest gen sunt exemple bune în acest sens.

Raportul dlui Zver susține această tendință, una care a fost deja percepută ca binevenită și care creează oportunități noi și condiții prealabile pentru tinerii europeni care studiază în țări diferite din Europa. Va fi o modalitate de a face cu adevărat schimb de bune practici. Cred că, pe termen lung, aceasta va constitui o bază fermă pentru creștere economică în Europa, însă mai important decât creșterea economică este să ne amintim că prin acest proces oamenii, tinerii, se pot dezvolta ca indivizi și europeni.

 
  
MPphoto
 

  Daniel Hannan (ECR). – Dnă președintă, pretutindeni în Europa condamnăm generațiile de tineri la emigrație și sărăcie. Condamnăm generații de copii care nu au fost încă născuți și procreați la datorii – totul pentru a susține această uniune monetară arogantă.

În Irlanda, PIB-ul a scăzut cu 20 % în raport cu valoarea sa maximă – o cifră aproape incredibilă. În Grecia, avem revolte care protestează împotriva pachetului de austeritate; și totuși știm că lucrurile nu vor funcționa.

Când s-a căzut de acord asupra planului de salvare în urmă cu un an, ideea a fost că acesta va fi un ajutor temporar imediat, că va fi o măsură contingentă pe termen scurt și că, până acum, Grecia va lua credite din nou după ce criza va fi trecut. Putem vedea că planul a eșuat. Totuși, continuăm aceeași politică în cazul Portugaliei și al Greciei din nou, în loc să ne recunoaștem greșeala.

Ce preț ridicat ne așteptăm să plătească alegătorii noștri pentru aroganța noastră!

 
  
MPphoto
 

  Radvilė Morkūnaitė-Mikulėnienė (PPE).(LT) Dnă președintă, sunt încântată că astăzi am adoptat propunerea de rezoluție intitulată „Tineretul în mișcare”: un cadru pentru îmbunătățirea sistemelor europene de educație și de formare profesională, întrucât această rezoluție oferă recomandări clare și orientări cheie pe care țările din Uniunea Europeană ar putea și ar trebui să le urmeze pentru a îmbunătăți sistemele de educație și de formare profesională. Cu toate acestea, aș dori să evidențiez câteva aspecte: în primul rând, având în vedere faptul că inițiativa „Tineretul în mișcare” își propune să îndeplinească obiectivul principal stabilit în Strategia Europa 2020 de reducere a numărului de persoane care abandonează școala fără calificări de la 15 % la 10 %, îi lipsesc măsurile și recomandările orientate spre creșterea competențelor profesorilor, a calificărilor sau a prestigiului profesional. Trebuie să înțelegem clar că profesia de profesor este profesia care creează cea mai mare valoare adăugată pentru societate, și trebuie să ne străduim să ne asigurăm că profesorii din țările europene sunt cei mai buni. Sunt de acord pe deplin cu solicitarea din document de a prezenta Comisiei o strategie atotcuprinzătoare, menită să promoveze învățarea nonformală, și aș cere ca recomandările cheie din acest document să fie asociate direct cu cadrul financiar multianual.

 
  
MPphoto
 

  Bernd Posselt (PPE).(DE) Dnă președintă, astăzi este alături de noi directorul național al Asociației Naționale Germane din Sudeten, inclusiv al Tineretului German din Sudeten, care urmărește într-o manieră energică colaborarea transfrontalieră cu Tineretul Ceh. În această privință, acest raport este de o semnificație cu adevărat inestimabilă, întrucât acoperă trei puncte: în primul rând, colaborarea în rețea a universităților, în special în euroregiuni și regiunile de frontieră; în al doilea rând, formarea profesională – întrucât nu avem nevoie doar de învățământ academic; și, în al treilea rând, mai presus de toate, chestiunea aptitudinilor lingvistice.

Doresc să afirm destul de clar că iubesc limba lui Shakespeare, însă cred că este păcat că tinerii noștri conversează într-o singură limbă. Acest cadru ar trebui să promoveze tocmai învățarea limbilor vecinilor noștri și învățarea limbilor mai mici. Adevărul este că putem cunoaște cu adevărat cultura vecinilor noștri doar atunci când începem să avem experiența vieții cotidiene în limba lor. În această privință, avem multe de făcut, însă și oportunități majore.

 
  
MPphoto
 

  Sidonia Elżbieta Jędrzejewska (PPE).(PL) Dnă președintă, sunt extrem de încântată că „Tineretul în mișcare” face parte integrantă din Strategia Europa 2020. Sunt încântată, de asemenea, de faptul că raportul asupra căruia am votat astăzi a acordat atenție importanței educației nonformale, înțeles ca educație prin participare în organizațiile de tineret și organizațiile neguvernamentale și prin voluntariat. Sunt sigură că educația nonformală ajută tinerii să devină cetățeni activi, îi învață să lucreze în echipă, ajută la dezvoltarea intereselor individuale și le dă șanse mai bune de a găsi un loc de muncă – și acesta este un lucru foarte important.

 
  
  

Raport: Mary Honeyball (A7-0099/2011)

 
  
MPphoto
 

  Jarosław Kalinowski (PPE).(PL) Dnă președintă, copiii sunt viitorul nostru. Vor face parte dintr-o societate conștientă în Europa pe viitor și, prin urmare, este foarte important să educăm copii de la o vârstă fragedă. Trebuie să insuflăm valori pozitive și standarde morale corecte copiilor noștri din primii lor ani de viață. Educația ar trebui să se bazeze pe temelii bune, solide și să fie furnizată de personal educat și format în mod corespunzător.

Trebuie să ne străduim să obținem egalitate de șanse, astfel încât toți copiii, indiferent dacă provin din zone urbane sau rurale, sau din familii sărace sau bogate, să aibă acces la învățământ în primii ani de viață. În procesul de eliminare a inegalităților, ar trebui să acordăm o atenție deosebită comunităților rurale – în care copiii au acces mult mai redus la facilități educaționale și culturale.

 
  
MPphoto
 

  Hannu Takkula (ALDE).(FI) Dnă președintă, este foarte important să ne concentrăm pe primii ani de copilărie și pe educație și îngrijire preșcolară (ECEC). Din acest motiv am salutat călduros raportul dnei Honeyball, pentru care am fost eu însumi raportor alternativ.

Cu privire la acest raport excelent, aș dori să evidențiez faptul că, să sperăm, se va axa mai degrabă pe importanța creșterii decât pe cea a educației atunci când vorbim despre copii preșcolari. Aceasta întrucât toate ingredientele esențiale ale vieții unei persoane se formează în primii câțiva ani de viață, astfel încât este probabil adevărat că dacă copiii vor beneficia de o creștere elementară sigură, de un mediu de trai sigur, vor avea, de asemenea, șansa de a reuși pe viitor.

Prin urmare, ar trebui să evidențiem importanța mai degrabă a creșterii decât a educației. Va veni o vreme pentru educație mai târziu însă, după cum s-a spus, acest raport revizuiește modelele diferite care există în Europa, și premisa de bază este că ar trebui să ne asigurăm, încă din perioada preșcolară, că nicio singură persoană tânără nu este exclusă: toată lumea ar trebui să aibă ocazia de a trăi o viață frumoasă, împlinită.

 
  
MPphoto
 

  Daniel Hannan (ECR). – Dnă președintă, vara trecută am avut plăcerea de a vizita circumscripția dvs., și într-o zi mi-am dus copiii la plajă. Îmi amintesc cum mi-am privit fetițele în timp ce construiau un castel de nisip, fără să le pese de fluxul care se apropia, într-atât erau de captivate de scoicile și rămurelele cu care-și decorau opera.

Nu am avut inima să le spun că se apropia fluxul, și astăzi m-am simțit cam la fel când am citit lista de vot. Avem aceste evenimente epocale – această criză economică la frontiera noastră, această prăbușire a cotei noastre din PIB-ul mondial – și discutăm în această sală despre învățământul în primii ani de viață, despre responsabilitățile față de Organizația Internațională a Muncii, și despre dacă Sarajevo ar trebui să fie un oraș european al culturii.

Permiteți-mi să vă comunic datele statistice crude și înfiorătoare: în 1974, națiunile din Europa Occidentală generau 36 % din PIB-ul mondial; în prezent generează 26 %; în 2020 vor genera 15 %. În timp ce ne facem griji cu privire la învățământul în primii ani de viață, folosindu-ne întreaga propagandă pentru a uni Europa, și producând Războiul Înghețatei de Zmeură, și în timp ce copiii noștri sunt încurajați să citească „Captain Euro”, hilar în mod neintenționat, partea noastră din lume este preluată de țări mai virile care au învățat beneficiile decentralizării și ale răspândirii puterii.

Va veni, cu siguranță, vremea când întregul nostru fast de ieri va dispărea.

 
  
MPphoto
 

  Radvilė Morkūnaitė-Mikulėnienė (PPE).(LT) Dnă președintă, aș dori să reacționez la informația greșită furnizată de dl Tomaševski în timpul dezbaterii din dimineața aceasta. Domnia sa a afirmat că copiii aparținând minorității poloneze din Lituania nu pot să studieze în limba poloneză. Doresc să vă informez că Lituania are circa 200 000 de cetățeni lituanieni de origine poloneză și că există 62 de școli în care predarea se face doar în poloneză și 34 de școli cu ore de poloneză. Între timp, în Germania, unde există 2 milioane de oameni de origine poloneză, nu există nici măcar o școală de stat exclusiv pentru polonezi. Trebuie menționat faptul că doar în Lituania cetățenii de origine poloneză pot primi educație în poloneză, de la grădiniță până la universitate. Acest caz este unic în lume. Lituania găzduiește una dintre filialele Universității Białystok, singurul departament al unei universități poloneze în afara Poloniei. Într-un sondaj, 42% dintre reprezentanții minorităților naționale din Lituania au menționat cunoașterea insuficientă a limbii lituaniene ca dezavantaj atunci când concurează pentru locuri de muncă. Este ciudat să auzim critici ale legii lituaniene privind educația, care este construită după modelul legii din Polonia, și aș vrea să adresez o întrebare retorică: consideră dl Tomaševski că minoritățile naționale sunt abuzate și în Polonia?

 
  
MPphoto
 

  Anna Záborská (PPE). (SK) Dnă președintă, am luat deja cuvântul în cadrul acestei dezbateri și am aplaudat faptul că dna Honeyball a încercat să găsească un compromis la nivelul întregului spectru politic.

În ciuda acestui fapt, m-am abținut de la votul final, întrucât cred că acest raport se amestecă în multe privințe în afacerile statelor națiune. Acest lucru poate fi văzut în modul cel mai clar din faptul că îmbrățișează obiectivele de la Barcelona, în ciuda faptului că obiectivele de la Barcelona au sfârșit cu un eșec tocmai deoarece erau simple cifre dictate la nivel central de UE statelor membre individuale.

După părerea mea, trebuie să lăsăm la latitudinea statelor membre să hotărască de câte facilități preșcolare au nevoie, întrucât nu este vorba numai despre cifre, ci și despre calitatea și cultura unei țări date. Regret din toată inima faptul că nu am putut vota pentru acest raport, însă a contestat în mod fundamental o convingere la care țin.

 
  
MPphoto
 

  Miroslav Mikolášik (PPE). (SK) Dnă președintă, copilăria are, cu siguranță, o importanță fundamentală pentru dezvoltarea fizică, mentală și socială a copiilor. Prin urmare, trebuie să înțelegem că rentabilitatea investițiilor în educație preșcolară este garanția creșterii viitoare. Pe lângă acest lucru, multe studii au demonstrat că finanțarea utilizată în acest mod aduce avantaje economice și sociale considerabile pe termen mediu și lung.

Cea mai bună și firească modalitate de a obține sprijin de acest tip este de a proteja familia ca unitatea de bază a societății. Părinții sunt primii și cei mai importanți profesori ai copiilor lor, și, prin urmare, cadrul juridic nu ar trebui să conțină dispoziții care penalizează părinții pentru că își îngrijesc personal copiii, mai ales în perioada preșcolară. Această agendă ține de competența exclusivă a statelor membre. Este mai mult decât convenabil ca Uniunea, prin rolul său de coordonare, să contribuie în direcția îmbunătățirii situației din statele membre individuale.

 
  
  

Propunere de rezoluție B7-0193/2011

 
  
MPphoto
 

  Daniel Hannan (ECR). – Dnă președintă, susținătorii politicii comune în domeniul pescuitului evidențiază adesea faptul că peștii nu recunosc frontierele naționale. Tind să vă spună acest lucru ca și cum ar fi o descoperire originală – ah, chiar înoată peste tot, cine ar fi crezut!

Totuși, realitatea este că jurisdicția teritorială și drepturile de proprietate sunt singura bază sigură pentru conservare. Dacă analizăm țările care au urmărit politici de succes în materie de conservare în domeniul pescuitului – fie că este vorba despre Insulele Falkland, Islanda, Norvegia, Noua Zeelandă – toate acestea au procedat astfel pentru a da administratorilor un sentiment de proprietate, astfel încât să aibă stimulentul de a trata pescuitul ca pe o sursă regenerabilă. Maxima aristoteliană elementară este că nimeni nu va avea grijă de ceea ce nu-i aparține.

Din fericire, politica comună în domeniul pescuitului definește stocurile de pește ca o resursă comună la care au acces egal toate națiunile. Acest lucru a dus la catastrofa ecologică care s-a abătut asupra stocurilor din Marea Nordului.

O remarcă extrem de oportună este că am asistat în ultimii ani la o migrare a macroului din apele care intră sub jurisdicția politicii comune din domeniul pescuitului în apele teritoriale ale Islandei. Acest lucru îl face, mă tem, proprietatea Islandei. Nu are niciun rost să ne plângem de acest fapt. Este ghinionul nostru și norocul lor. S-ar putea ca situația să se inverseze peste câțiva ani, când noi vom fi cei norocoși. Între timp, cea mai bună și mai sigură modalitate de a ne asigura că tratăm peștii ca pe o rezervă de care vom dispune întotdeauna este să recunoaștem dreptul de proprietate a oamenilor care dețin apa, în conformitate cu dreptul maritim.

 
  
  

Propunere de rezoluție B7-0297/2011

 
  
MPphoto
 

  Peter Jahr (PPE).(DE) Dnă președintă, creșterea globală a prețului petrolului nu este singura cauză a crizei din domeniul pescuitului, întrucât combustibilii sunt, în general, deja scutiți de impozite, iar creșterea globală a prețului petrolului afectează fiecare pescar din lume – în Uniunea Europeană și dincolo de aceasta. A doua remarcă pe care aș dori să o fac este că creșterea pragurilor de minimis trebuie privită ca o oportunitate de a ajuta pescarii să lucreze – și să pescuiască – într-o manieră mai sănătoasă din punct de vedere ecologic și durabilă. În al treilea rând, acest obiectiv nu va fi atins numai prin ieftinirea combustibilului. În termeni simpli, mă aștept ca statele membre să vină, de asemenea, cu soluții inovatoare și utile în această privință.

 
  
MPphoto
 

  Izaskun Bilbao Barandica (ALDE).(ES) În primul rând, dnă președintă, doresc să transmit sprijinul meu tuturor locuitorilor din Lorca din provincia Murcia din Spania, celor opt persoane care au murit și familiilor acestora și celor 250 de persoane rănite în seismul de ieri.

Am votat în favoarea acestei propuneri comune de rezoluție, mergând într-o altă direcție decât grupul meu, din cauza îngrijorării mele în ceea ce privește perioada dificilă cu care se confruntă acest sector, care s-a înrăutățit din cauza creșterii prețului petrolului.

Creșterea de la 30 000 de euro la 60 000 de euro a ajutorului de minimis pentru societăți pentru o perioadă de doar trei ani îi poate ajuta în această situație complicată. În plus, trebuie să precizez că această creștere nu implică nicio majorare a bugetelor Uniunii Europene. Aplicarea sa trebuie să garanteze, de asemenea, sustenabilitate ecologică și socială și nu ar trebui să denatureze concurența dintre statele membre.

Totuși, Fondul european pentru pescuit trebuie să continue să susțină acest sector pentru a reduce dependența pescarilor de combustibilii fosili, pentru a-și eficientiza activitatea și pentru a-i furniza propuneri inovatoare care trebuie să acorde oportunități noi sectorului maritim.

 
  
MPphoto
 

  Seán Kelly (PPE).(GA) Dnă președintă, a fost o plăcere să susțin aceste recomandări.

Pescuitul – la fel ca agricultura – este o ocupație foarte precară. Depinde de capriciile vremii și de situația cotelor și, desigur, de capriciile stocurilor și ale proviziilor. Acum, pe lângă acestea, ne confruntăm cu creșterea bruscă a prețului petrolului.

În cele din urmă, soluția va trebui să vină din interiorul Uniunii Europene, aceasta trebuind să devină mai autonomă în materie de rezerve energetice mai generale, printre care, desigur, energiile regenerabile. Totuși, cred, de asemenea, că ar trebui să avem în vedere explorarea zonelor de pe teritoriul european care nu au fost explorate până acum, întrucât acest lucru nu era fiabil din punct de vedere economic. Situația se schimbă acum. Cred că dacă am putea crește oferta în interiorul Europei, această măsură ar reduce automat prețurile globale și ne-ar face, desigur, mai puțin dependenți de regimurile nedemocratice în ceea ce privește oferta noastră.

 
  
  

Propunere de rezoluție B7-0286/2011

 
  
MPphoto
 

  Miroslav Mikolášik (PPE). (SK) Dnă președintă, sunt de acord pe deplin cu solicitarea ca evaluarea impactului tuturor proiectelor relevante de lege asupra întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) să se facă sistematic atât la nivel național, cât și la nivel european, întrucât aceste întreprinderi sunt adevărata coloană vertebrală a economiei europene și, ca atare, generează peste 100 de milioane de locuri de muncă.

Practica curentă arată totuși că la nivel regional și local, accesul la ajutor financiar pentru etapele inițiale de inovare și pentru susținerea întreprinderilor recent înființate și a micilor întreprinderi inovatoare continuă să fie foarte inadecvat și inegal în UE.

Această eterogeneitate este confirmată, de asemenea, de descoperirea că 75 % din totalul de 21 de miliarde de euro alocate pentru sprijinul financiar au fost puse la dispoziție în întregime prin băncile intermediare, fondurile fiind absorbite de doar 50 000 din totalul de 23 de milioane de IMM-uri.

 
  
MPphoto
 

  Gay Mitchell (PPE). Dnă președintă, membrii Fine Gael mi-au cerut să vorbesc în numele tuturor celor patru deputați din PPE despre această chestiune.

Susținem ferm esența principală a oricărei dispoziții de acest tip, menite să sprijine întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). Cunoaștem importanța IMM-urilor pentru economia irlandeză și pentru economia europeană. Totuși, nu considerăm oportună includerea de trimiteri la CCCTB în acest raport. Mi se pare că dăm crezare propagandei a ceea ce se întâmplă să fie în vogă în ziua respectivă. În prezent în Germania, de exemplu, există zvonuri că aceștia au îndoieli în privința acestei CCCTB.

Propun așadar să ajutăm IMM-urile, însă fără a introduce propagandă specifică în dispozițiile de acest gen. Există argumente pentru și în favoarea CCCTB. Să nu punem ideologia în locul asistenței. Ar trebui să acordăm orice sprijin posibil IMM-urilor, însă nu este necesar să introducem în permanență aceste clauze.

Am votat împotriva CCCTB, însă nu am votat împotriva întregului raport, întrucât nu am dorit să întârziem tipul de sprijin care este necesar pentru IMM-uri, și mă bucur că mi s-a dat ocazia să exprim această poziție oficial.

 
  
MPphoto
 

  Președinta. – Dle Mitchell, vă voi adresa o întrebare. Ne-ați putea spune semnificația acestor inițiale?

 
  
MPphoto
 

  Gay Mitchell (PPE). – Dnă președintă, mă bucur că ați întrebat. Am crezut că mă veți întreba dacă am vorbit în lituaniană la început! CCCTB înseamnă bază de impozitare consolidată comună pentru corporații.

 
  
MPphoto
 

  Președinta. – M-am gândit că vizitatorii noștri ar aprecia să afle despre ce vorbim.

(Aplauze)

 
  
MPphoto
 

  Reinhard Bütikofer (Verts/ALE). – Dnă președintă, am vrut doar să întreb dacă putem eticheta ceva drept ideologie numai pentru că nu este apreciat în Irlanda.

 
  
MPphoto
 

  Gay Mitchell (PPE). – Dnă președintă, nu este vorba despre ceea ce este apreciat și ceea ce nu este apreciat în Irlanda. Suntem deputați în Parlamentul European și ne vom exprima opiniile. Nu vom accepta ca niciun reprezentant al vreunui alt stat membru să ne spună ce să facem. Nu suntem obligați în această țară să facem lucruri apreciate în alte state membre. Fiecare stat membru își trimite parlamentarii aici pentru a-și prezenta opiniile. Opiniile noastre sunt că acest caz al CCCTB, care este denigrată în prezent Berlin, este tipul de propagandă răspândită fără a sta prea mult pe gânduri. Argumentele în favoarea sa nu au fost dovedite. Există argumente pentru și există argumente împotriva CCCTB, însă nu ar trebui să fim constrânși să le acceptăm de corectitudinea politică care se întâmplă să fie în vogă în ziua respectivă.

 
  
MPphoto
 

  Președinta. – Următorul punct pe ordinea de zi îl constituie explicațiile votului.

 
  
MPphoto
 

  Hannu Takkula (ALDE).(FI) Dnă președintă, în ceea ce privește impozitarea comună pentru corporații, ar fi o perspectivă foarte provocatoare pentru Uniunea Europeană, întrucât cele 27 de state membre ale sale sunt toate foarte diferite. Structurile lor economice sunt foarte diferite deși, desigur, din moment ce ne aflăm pe piața unică, este foarte important să ne asigurăm că întreprinderile mici și mijlocii, care alcătuiesc în realitate coloana vertebrală a economiei europene, beneficiază, mai mult sau mai puțin, de egalitate de șanse în ceea ce privește concurența.

Lucrurile nu stau astfel în prezent și, în acest sens, este foarte important să se facă acum o revizuire a IMM-urilor. În calitate de finlandez, de exemplu, îmi dau seama foarte clar că societățile finlandeze sunt foarte departe de inima pieței interne și, din acest motiv, cheltuielile de logistică – cheltuielile de transport – măresc considerabil prețurile produselor. Avem nevoie așadar de sisteme diferite de compensare prin impozitare chiar în interiorul Uniunii Europene, însă și în alte modalități, astfel încât situația concurenței să fie mai corectă pentru toată lumea.

Este foarte important că a fost elaborat un raport precum acesta și că ar trebui să ne propunem să luăm în considerare societățile din zone îndepărtate din nord, pentru ca acestea să poată concura pe picior de egalitate cu alte societăți europene.

 
  
MPphoto
 

  Seán Kelly (PPE).(GA) Dnă președintă, în primul rând, sunt de acord cu ceea ce a spus liderul meu, Gay Mitchell, despre CCCTB și am votat în consecință. Totuși, doresc să mă concentrez asupra unei alte chestiuni.

Remarca pe care doresc să o fac este că faptul că a fost nevoie de un amendament oral pentru a aduce în discuție problema contrafacerii cu privire la această propunere individuală a fost remarcabil. Această situație este nefericită, întrucât bunurile contrafăcute afectează grav întreprinderile de pe întregul teritoriu al Europei și această chestiune nu a fost evidențiată sau abordată suficient.

Multe dintre aceste bunuri provin din țări terțe și sunt facilitate de guvernele acestor țări, care protejează financiar bunurile care intră în Europa. Trebuie să numim și să denunțăm și să luăm măsuri împotriva acestor țări, întrucât au un efect îngrozitor asupra întreprinderilor legitime de pe teritoriul Europei. Este timpul să spunem: până aici!

 
  
  

Raport: Judith A. Merkies (A7-0162/2011)

 
  
MPphoto
 

  Adam Bielan (ECR).(PL) Dnă președintă, o dezvoltare mai rapidă, eficiența, inclusiv eficiența costurilor, și o mai mare concurență sunt cele mai bune mijloace pentru combaterea problemelor economice. Pentru a îndeplini aceste obiective, trebuie să colaborăm pentru inovare. Un lucru care este foarte important, în acest caz, este accentul pe creativitatea cetățenilor, de exemplu, prin a le da angajaților posibilitatea de a sugera cum să îmbunătățească procesele de lucru. Un alt factor care stimulează inovarea este consumul, și un exemplu specific al modului în care creativitatea cetățenilor poate fi combinată cu dorința de a utiliza tehnologii moderne sunt aplicațiile iPhone dezvoltate de consumatorii europeni.

Consolidarea bazei de cunoștințe prin unirea întreprinderilor, a instituțiilor din domeniul cunoașterii și a cetățenilor înșiși este un factor important pentru îndeplinirea obiectivelor Uniunii inovării. În acest sens, va fi esențială obținerea implicării depline a autorităților publice și locale. Un obiectiv fundamental al inovării este menținerea unui nivel ridicat de prosperitate în Europa. Sper că unirea forțelor care a fost propusă va contribui la sprijinirea procesului de inovare și va ajuta la asigurarea stabilității economice. Susțin așadar raportul.

 
  
MPphoto
 

  Peter Jahr (PPE).(DE) Dnă președintă, din păcate, nu am avut ocazia de a lua cuvântul în cadrul dezbaterii de ieri, deși am fost prezent. Aș dori totuși să le acord sprijinul meu mai ales acelor vorbitori care au evidențiat faptul că inovarea și cercetarea ar trebui și trebuie să aibă loc, de asemenea, în sectorul agricol. Agricultura nu este „economie veche” – este modernă și este, de asemenea, un mediu în care au loc activități, cercetare și inovare.

Agricultura europeană se confruntă cu cel puțin trei provocări majore, și anume asigurarea hranei populației, susținerea mediului și producerea de energie. Aceste obiective uneori extrem de divergente au nevoie de răspândire științifică sistematică, atât acum, cât și pe viitor.

 
  
MPphoto
 

  Zbigniew Ziobro (ECR).(PL) Dnă președintă, am susținut raportul referitor la Uniunea inovării. Inovarea este, desigur, esențială pentru dezvoltarea Europei. Totuși, după părerea mea, un lucru care este absolut fundamental este susținerea inovării, mai ales în sectorul întreprinderilor mici și mijlocii, în special în noile state membre ale Uniunii Europene care, în această privință, sunt oarecum în urmă. Într-adevăr, evenimentele din acest sector – după cum reiese din numeroase analize – sunt cele care vor decide dacă economia europeană a viitorului va fi competitivă în raport cu alte economii globale majore.

Trebuie să ne amintim – după cum demonstrează firma de contabilitate Ernst & Young – că trei sferturi dintre cererile depuse de întreprinderile mici din Europa pentru subvenții pentru cercetare și achiziția de noi tehnologii sunt, din păcate, respinse de bănci. Finanțarea este o problemă gravă și, prin urmare, ar trebui să convingem statele membre individuale să susțină întreprinderile mici și mijlocii în acest domeniu. Fără acest sprijin, nu vor face față concurenței în creștere din economia globală.

 
  
MPphoto
 

  Jacek Olgierd Kurski (ECR).(PL) Dnă președintă, am susținut raportul interesant și cuprinzător referitor la transformarea Europei pentru o lume post-criză. Am procedat astfel în speranța că planul de acțiune propus în raport va reduce disproporțiile în creștere în materie de dezvoltare dintre diferite state membre ale UE și va încetini „exportul de materie cenușie”, pe care raportul îl numește – într-un mod prea politicos, după părerea mea – mobilitate intelectuală. Prin urmare, pentru a asigura dezvoltarea durabilă a Europei, trebuie să alocăm fonduri sporite dezvoltării inovării și proiectelor de cercetare din noile state membre ale UE.

Ar trebui să încurajăm guvernele ca, pe lângă creșterea mijloacelor bugetare alocate în fiecare an cercetării, să stabilească un procent din bugetul lor drept prag minim care trebuie folosit pentru proiectele de cercetare și dezvoltare. Totuși, suma cheltuită pentru cercetare și dezvoltare nu trebuie să reducă în niciun fel planurile bugetare viitoare pentru prioritățile actuale ale Uniunii Europene, precum politica agricolă comună sau politica de coeziune, întrucât și acestea își îndeplinesc rolul.

 
  
MPphoto
 

  Lena Ek (ALDE).(SV) Dnă președintă, în ciuda faptului că inovațiile sunt atât de importante pentru dezvoltare economică și socială în Europa, până acum UE nu a avut niciun regulament colectiv referitor la inovări. Faptul că această propunere a fost depusă de Comisie și de dl comisar Geoghegan-Quinn este așadar extrem de important.

Când vom stabili normele pe care urmează să le aplicăm, trebuie să ne străduim din răsputeri, în acest document și în Uniunea inovării, să simplifică și să eliminăm orice birocrație inutilă. Simplificarea normelor este extrem de importantă, întrucât fiecare cercetător, fiecare industrie și fiecare întreprindere mică menționează această chestiune ca fiind cel mai mare obstacol în calea utilizării fondurilor UE și a cooperării într-o manieră hotărâtă pentru a îmbunătăți situația inovărilor din Europa.

Trebuie, de asemenea, să ne asigurăm că avem o gestionare mult mai eficace. Trebuie să ne axăm pe proiectele cu adevărat mari în loc să răspândim banii într-un număr mare de zone diferite, așa cum facem în toate celelalte contexte. În cele din urmă, Uniunea inovării poate fi un instrument cu adevărat bun în activitatea noastră menită să soluționeze problemele climatice. Vă mulțumesc.

 
  
  

Propunere de rezoluție B7-0296/2011

 
  
MPphoto
 

  Mitro Repo (S&D).(FI) Dnă președintă, viața cotidiană a lucrătorului la domiciliu este adesea nesigură, subapreciată și neoficială. Aceștia sunt tratați inegal, incorect și rău.

În Europa, lucrătorii la domiciliu sunt în general lucrători migranți, dintre care un număr mare a ajuns în țară ilegal. Nu apar în niciun registru, sunt în pericolul de a fi exploatați și sunt la mila angajatorilor lor. Convenția OIM referitoare la lucrători la domiciliu și norme comune care s-ar aplica reprezintă un mijloc principal de a garanta faptul că drepturile omului ale lucrătorilor la domiciliu și drepturile lor de ocupare a forței de muncă sunt respectate, supravegheate și dezvoltate.

Ar fi naiv să afirmăm că nu au existat lucrători la domiciliu aflați ilegal în Europa. Aceasta este un fel de sclavie modernă. Acești lucrători, care sunt adesea femei, sunt cei mai vulnerabili dintre toți. Ei nu îndrăznesc să se plângă de faptul că sunt tratați rău sau de violență sau exploatare sexuală. Exploatarea nu se aplică numai celor din afara UE: ne exploatăm și propriii cetățeni. Îmbunătățirea situației lucrătorilor la domiciliu ar trebui să fie o prioritate pentru Strategia Europa 2020.

 
  
MPphoto
 

  Peter Jahr (PPE).(DE) Dnă președintă, îmi voi prezenta opiniile despre ocuparea forței de muncă la domiciliu. În primul rând, sunt de acord cu cei care afirmă că persoanele angajate în acest sector – și acestea sunt în mare parte femei, desigur – au dreptul la un salariu corect și la servicii sociale corecte. Sunt, de asemenea, de acord pe deplin cu cei care afirmă că, în special în acest sector, se întâmplă multe lucruri de necrezut și există multă nedreptate.

Solicit totuși să se acorde atenție birocrației atunci când se pun în aplicare cereri justificate. În Germania, de exemplu, realitatea este că eu, în calitate de persoană acoperită de această legislație, dat fiind că am angajat personal la domiciliu, mă văd nevoit să solicit asistența unui consilier financiar, întrucât există atât de multă birocrație, iar prevederile legale sunt atât de complicate. Acest lucru îmi pune la încercare nervii, necesită timp și costă bani. Cei care evită birocrația în mare parte își plătesc apoi angajații în numerar, contribuind astfel – uneori neintenționat – la ocuparea ilegală a forței de muncă. Din acest motiv solicit să se acorde atenție volumului de birocrație implicată.

 
  
  

Propunere de rezoluție B7-0295/2011

 
  
MPphoto
 

  Peter Jahr (PPE).(DE) Dnă președintă, în calitate de agricultor priceput, aș dori să adaug alte câteva comentarii cu privire la aceste chestiuni. În primul rând, este corect să ne propunem să reducem utilizarea substanțelor antimicrobiene, în special în producția de animale. Piatra de temelie a acțiunii noastre în această privință ar trebui să fie „cât mai puțin posibil”. În al doilea rând, avem nevoie de o analiză a status quo-ului, altfel spus, o analiză a datelor care acoperă ceea ce se întâmplă în realitate la fața locului în statele membre ale Uniunii Europene. Toate statele membre trebuie să participe, desigur, la o asemenea analiză. În al treilea rând, avem nevoie de studii științifice complementare pentru a analiza pericolele și, de asemenea, pentru a putea combate eficient aceste pericole. În al patrulea rând, nu avem nevoie de oameni negri ideologici. Ideologia nu poate înlocui știința.

 
  
  

Raport: Marietje Schaake (A7-0112/2011)

 
  
MPphoto
 

  Mitro Repo (S&D).(FI) Dnă președintă, acest raport merită susținerea noastră. Europa a fost percepută un gigant economic pe bună dreptate: ar putea fi, de asemenea, în egală măsură, un gigant cultural.

UE este, în contextul întregii sale diversității culturale, o comunitate coerentă, și totuși variată, de valori. În politica internațională, cultura este de o importanță majoră. Este un drept al omului și fiecare persoană și națiune are dreptul de a se bucura de acesta. Cultura este, de asemenea, legată de bunăstarea oamenilor și de supraviețuire în general.

Politica culturală permite UE, de asemenea, să stabilească relații cu alte țări cu care nu s-a mai convenit nicio altă formă de parteneriat. Susținerea dimensiunii culturale în aceste țări din Africa de Nord care construiesc în prezent o societate nouă, mai democratică, este, de asemenea, deosebit de importantă. Dezvoltarea bilaterală și acordurile de comerț ar trebuie să implice întotdeauna nu numai elemente de responsabilitate socială, ci și elemente culturale. Ar trebui să existe chiar experți în domeniul culturii care să colaboreze cu Serviciul European de Acțiune Externă, astfel încât cultura să poată deveni parte a politicii externe a UE într-un mod mai coerent și mai sistematic.

 
  
MPphoto
 

  Adam Bielan (ECR).(PL) Dnă președintă, patrimoniul cultural al țărilor europene este, în sine, ceva de valoare. Cu toate că există multe diferențe culturale între statele membre, acestea și-au făcut deja o reputație bună în lume, una care atrage cetățenii altor țări care ar dori să profite de aceste resurse culturale. Poziția politică și economică a Uniunii Europene poate fi consolidată prin promovarea identității și a valorii culturale a Uniunii.

Un rol important în domeniul culturii este jucat de noile tehnologii care permit, de asemenea, persoanelor să-și exercite drepturile fundamentale ale omului. În special în țările care se află în gheara cenzurii, activitatea cetățenilor și accesul la informații sunt menținute de caracterul determinant al internetului. Prin urmare, Uniunea trebuie să susțină libertatea internetului pe scena mondială și să aducă contribuții semnificative la dezvoltarea culturii și sensibilizarea oamenilor din societățile închise. În plus, generația tânără are nevoie de o strategie coerentă privind mobilitatea, în vederea sporirii dezvoltării în domeniul științei și al culturii. Susțin măsurile pentru diplomația culturală, care poate fi, de asemenea, ajutată de activitatea delegațiilor parlamentare. Din acest motiv am aprobat raportul.

 
  
MPphoto
 

  Zbigniew Ziobro (ECR).(PL) Dnă președintă, declarațiile și observațiile conținute în raport sunt extrem de valoroase și adecvate. Aș dori să mă refer, în special, aici la declarațiile care evidențiază faptul că Uniunea Europeană este obligată să ia măsuri în întreaga lume pentru a promova respectarea libertății de exprimare, a libertății presei și a libertății de acces la mass-media audiovizuală. Solicitarea adresată Comisiei Europene de a promova libertatea internetului la nivel mondial, date fiind amenințările la adresa acestei libertăți despre care citim și auzim din ce în ce mai mult, este, de asemenea, foarte adecvată.

Cu toate că sunt mulțumit să observ că solicităm valori pe care noi, europenii, le considerăm fundamentale, recunosc, de asemenea, că am susținut acest raport cu oarecare tristețe. Sunt conștient de faptul că, uneori, cerem ca aceste valori fundamentale să fie respectate în alte părți ale lumii, însă uităm că ele sunt încălcate, de asemenea, în unele state membre ale Uniunii Europene. Un exemplu în acest sens este ceea ce se întâmplă în Polonia cu privire la jurnaliștii care critică guvernul. Ei sunt eliminați din mass-media publică en masse, iar reprezentanții guvernului încearcă să închidă ziarul independent, cu capital privat Rzeczpospolita, care este al doilea cotidian de calitate din Polonia și care critică, de fapt, poziția guvernului. În abordarea chestiunilor aduse în discuție în raport ar trebui să ne opunem și acestei situații.

 
  
MPphoto
 

  Hannu Takkula (ALDE).(FI) Dnă președintă, este foarte important ca dimensiunea culturală să fie inclusă, de asemenea, în dezbaterea privind politica externă.

Cred că am ajuns la această concluzie deoarece, în contextul revoltei actuale din Orientul Mijlociu, am înțeles că am uitat complet de dimensiunea culturală timp de decade: de exemplu, în relațiile Uniunii Europene cu Siria. Din 1963, Siria se află în stare de urgență, ceea ce a permis execuția persoanelor fără proces, însă puține delegații europene, de exemplu, delegația UE, au adus în discuție această chestiune. Comerțul și finanțele au prioritate asupra drepturilor omului.

După cum tocmai a afirmat dl Repo, drepturile omului reprezintă, de asemenea, o parte esențială a dimensiunii culturale atunci când vorbim despre Uniunea Europeană. Este important să ne amintim acest lucru. Drepturile omului, democrația, aceste valori autentice: iată ceea ce trebuie să promovăm mai energic în cadrul politicii externe europene în loc să abordăm lucrurile strict din perspectiva economică.

 
  
MPphoto
 

  Jacek Olgierd Kurski (ECR).(PL) Dnă președintă, am susținut raportul interesant referitor la dimensiunile culturale ale acțiunilor externe ale UE. Cum ar putea cineva să fie împotriva acestor declarații privind acțiunile pe care le întreprinde UE în întreaga lume pentru a promova respectarea libertății de exprimare, a libertății presei, a libertății de acces la mass-media audiovizuală și așa mai departe?

Cu toate acestea, am impresia că ne preocupă prea mult situația din afara Uniunii și prea puțin standardele din interiorul Uniunii, de exemplu, în Polonia, întrucât în Polonia, după ce actuala coaliție de guvernare a preluat controlul asupra mass-mediei publice, a început să concedieze numeroși jurnaliști și să le închidă emisiunile care aveau un singur lucru în comun – criticarea situației actuale. Așadar, de exemplu, oameni precum Jacek Sobala, Anita Gargas, Jacek Karnowski și Wojciech Leszczyński și-au pierdut locurile de muncă. Jurnaliști precum Joanna Lichocka, Tomasz Sakiewicz, Rafał Ziemkiewicz, Jan Pospieszalski, Grzegorz Górny, Tomasz Terlikowski, Bronisław Wildstein și Wojciech Cejrowski și-au pierdut emisiunile – și acestea sunt doar câteva exemple dintre multe altele. Reprimarea libertății de exprimare în Polonia este o rușine pentru întreaga Uniune Europeană.

 
  
  

Raport: Marie-Thérèse Sanchez-Schmid (A7-0143/2011)

 
  
MPphoto
 

  Hannu Takkula (ALDE).(FI) Dnă președintă, în primul rând, cu privire la raportul dnei Sanchez-Schmid, doresc să afirm că este extrem de important ca noi, cei din Uniunea Europeană, să recunoaștem impactul industriilor culturale și creative asupra creșterii economice în Uniunea Europeană. Este foarte semnificativ: 2,6 % din PIB-ul UE provine chiar din industriile creative, și acestea folosesc 3,1 % din forța de muncă a UE. Prin urmare, se poate spune că, în ultimii ani, decenii chiar, a fost o industrie a creșterii și va continua să fie astfel și pe viitor.

Când vorbim despre dimensiunea culturală, este important, de asemenea, să ne amintim că ea nu înseamnă numai creștere economică. Înseamnă, de asemenea, creștere pentru omenire, și acest lucru nu ar trebui să fie dat uitării niciodată atunci când vorbim despre cultură. În această privință, impactul culturii nu ar trebui măsurat în termeni de creștere a PIB-ului: trebuie să apreciem, de asemenea, faptul că o persoană nu generează creșterea PIB-ului numai participând la competiția acerbă, ci trăind o viață unică, cu valori umane, și în acest scop trebuie să creăm condițiile și circumstanțele corecte. Noi, în calitate de membri ai Uniunii Europene, ar trebui să ne amintim acest lucru, deoarece, de prea multe ori, Uniunea ne prezintă o imagine îngustă a sa, fiind puțin mai mult decât un sistem de organisme de cooperare economică, și uităm imaginea de ansamblu.

Cât despre Sarajevo „Capitala europeană a culturii 2014”, aș dori să spun că sper că acest proiect va continua. Pentru noi, cei din Comisia pentru cultură și educație, aceasta a fost o idee și un proiect pe care le-am împărtășit cu toții, întrucât 2014 va marca comemorarea a o sută de ani de la izbucnirea Primului Război Mondial, care a început cu un incident chiar în acest oraș. Simbolizează evoluțiile care s-au succedat în Europa. Dorim să arătăm că 2014 este anul care ar marca începutul unei perioade îndelungate de pace sau care ar continua perioada îndelungată de pace care a început deja. Cu toate acestea, țările baltice ar trebui să participe, de asemenea, mai energic la această dezvoltare a păcii și a stabilității. Ar avea, cu siguranță, o importanță mai mare pentru o Europă mai vastă.

 
  
  

Propunere de rezoluție B7-0281/2011

 
  
MPphoto
 

  Hannu Takkula (ALDE).(FI) Dnă președintă, în ceea ce privește Sarajevo „Capitală europeană a culturii 2014”, aș dori să spun că sper că acest proiect va continua. Pentru noi, cei din Comisia pentru cultură și educație, aceasta a fost o idee și un proiect pe care le-am împărtășit cu toții, întrucât 2014 va marca comemorarea a o sută de ani de la izbucnirea Primului Război Mondial, care a început cu un incident chiar în acest oraș. Într-un fel, simbolizează întâmplările care au avut loc în Europa. Dorim să arătăm că 2014 este anul care ar marca începutul unei perioade îndelungate de pace sau care ar continua perioada îndelungată de pace care a început deja. Cu toate acestea, țările baltice ar trebui să participe, de asemenea, mai energic la această dezvoltare a păcii și a stabilității. Ar avea, cu siguranță, o importanță mai mare pentru o Europă mai vastă.

 
  
  

Explicații scrise privind votarea

 
  
  

Raport: Milan Zver (A7-0169/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris.(PT) Am votat pentru această propunere, deoarece această inițiativă își propune să realizeze obiectivele principale ale Strategiei Europa 2020 de reducere a ratelor de abandon școlar de la 15 % la 10 % și de creștere a procentului de persoane care au absolvit învățământul terțiar de la 31 % la 40 % până în 2020. Inițiativa „Tineretul în mișcare” se axează, de asemenea, pe promovarea mobilității în scop educațional, însă este esențială, de asemenea, pentru a garanta faptul că educația pe care o primesc tinerii este în concordanță cu nevoile pieței forței de muncă, pentru a le transfera aptitudinile și cunoștințele de care vor avea nevoie. Mobilitatea este importantă pentru a cunoaște alte culturi, însă și pentru a înțelege mai bine propria cultură. Mai puțin de o treime din populația UE are studii superioare, în comparație cu peste 40 % în Statele Unite și peste 50 % în Japonia, astfel încât Europa trebuie să crească aceste cifre pentru a putea deveni mai competitivă într-o economie globală în creștere.

 
  
MPphoto
 
 

  Roberta Angelilli (PPE), în scris.(IT) În ultimii ani, Uniunea Europeană s-a axat tot mai mult pe crearea unei societăți bazate pe cunoaștere care poate concura cu alte economii la scară mondială. Prin inițiativa „Tineretul în mișcare”, Strategia UE 2020 a conferit tinerilor un rol cheie, cu scopul de a îndeplini cele cinci obiective principale până în 2020: ocuparea forței de muncă, cercetare și inovare, climă și energie, educație și reducerea sărăciei. Aceste obiective sunt ambițioase, dat fiind faptul că situația actuală este atât de instabilă și obligă tinerii să trăiască într-o stare perpetuă de nesiguranță, foarte îndepărtată de perspectiva încurajatoare a unui loc de muncă stabil în viitor și a unei poziții în societate. Va fi imposibil să consolidăm spiritul cetățeniei europene și să valorificăm potențialul pe care îl reprezintă tinerii, dacă instrumentele disponibile nu vor oferi resursele necesare bunei funcționări a lucrurilor.

Statele membre ar trebui să se abțină de la a adopta măsuri de austeritate care implică reducerea cheltuielilor pentru sistemul de învățământ și ocuparea forței de muncă. În schimb, ar trebui să se axeze pe crearea unor platforme care implică atât angajatori, cât și lucrători, universități, întreprinderi și organizații locale și regionale, pentru a pune la dispoziție oportunități în sectorul de educație și de formare profesională, și pentru a garanta existența unei bune mobilități și recunoașterea calificărilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestui raport. Tinerii au fost extrem de afectați de criză, iar ratele medii ale șomajului în rândul tinerilor din UE depășesc 20 %, de două ori media șomajului în rândul adulților, în timp ce, în unele state membre, rata șomajului este de peste 40 %. Din cauza crizei economice, statele membre reduc investițiile în educație și formare profesională, afectând direct perspectivele de viitor ale tinerilor și viitorul UE. Investițiile în educație sunt, fără îndoială, esențiale pentru o creștere durabilă și dezvoltare și, chiar și într-o perioadă de criză economică, finanțarea programelor pentru tineret și a educației nu ar trebui considerată o cheltuială care trebuie făcută acum, ci o investiție în viitorul Europei. Consider că inițiativa „Tineretul în mișcare” prevăzută în Strategia Europa 2020 poate contribui la consolidarea programelor educaționale, de mobilitate și de ocupare a forței de muncă existente pentru tineret și la încurajarea statelor membre să îndeplinească obiectivele Strategiei UE 2020.

 
  
MPphoto
 
 

  Elena Băsescu (PPE), în scris. − Am votat în favoarea raportului Zver. În prezent, prea mulți tineri nu reușesc să își valorifice pe deplin potențialul în educație și formarea profesională. Aceste probleme necesită o acțiune armonizată la nivel UE, astfel încât tinerii să fie mai bine pregătiți pentru piața muncii. Avem nevoie de politici care să acopere pașii pe care tinerii trebuie să îi facă în tranziția de la educație la momentul în care se angajează. Consider esențială implicarea tinerilor și a diferitelor organizații de tineret în procesul decizional. Astfel le este întărit sentimentul apartenenței și al asigurării unei contribuții active la o strategie pentru tineret. Inițiativa „Tineretul în mișcare” trebuie să aibă ca obiectiv central extinderea coeziunii europene. UE trebuie să își folosească propriile instrumente financiare pentru a ajuta tinerii, utilizând mai eficient Banca Europeana de Investiții și Fondul European de Investiții.

 
  
MPphoto
 
 

  Regina Bastos (PPE), în scris.(PT) Inițiativa „Tineretul în mișcare” face parte din Strategia Europa 2020. Introduce 28 de măsuri menite să adapteze mai bine sistemele de învățare și de formare profesională la nevoile tinerilor, încurajându-i să profite de ajutorul pentru studiu al UE sau să participe la un curs de formare profesională în altă țară. Această inițiativă își propune să sporească mobilitatea tineretului, vizând să se asigure că, până în 2020, toți tinerii din UE vor avea ocazia să studieze în străinătate.

Acest raport, care a meritat votul meu, trage un semnal de alarmă cu privire la o serie de situații demne de o atenție deosebită. Pentru a ne asigura ca această inițiativă nu va exista doar la nivel de concept, este necesar ca statele membre să își ia un angajament față de aceasta, atât din perspectiva sprijinului financiar, cât și din cea a punerii sale în aplicare, și este, de asemenea, important să se adopte un buget UE în acest scop.

Este esențial să se depășească obstacolele și barierele practice din calea mobilității și trebuie instituite mecanisme suplimentare pentru a garanta faptul că persoanele cu handicap beneficiază de aceleași șanse ca oricine altcineva. Mobilitatea studenților din învățământul secundar este la fel de importantă, iar programele precum Comenius ar trebui să fie promovate mai bine în statele membre.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Bennahmias (ALDE), în scris.(FR) Cu toate că cifrele privind șomajul în rândul tinerilor sunt extrem de îngrijorătoare – în ianuarie 2011, rata șomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani din UE a crescut la 20,6 % – raportul referitor la inițiativa emblematică a Strategiei 2020, „Tineretul în mișcare”, solicită statelor membre să sporească investițiile în educație, formare profesională și mobilitate. Politicile referitoare la tineri, indiferent dacă se referă la educație și formare în perioada preșcolară, continuă și profesională, trebuie considerate o investiție, nu o cheltuială. Este esențial, pentru viitorul societăților noastre europene, să se pună accent pe capitalul uman. Evidențierea sinergiilor dintre diferiții agenți implicați, dezvoltarea independenței tinerilor, luarea de măsuri pentru a împiedica tinerii să abandoneze școala timpuriu, reafirmarea importanței formării profesionale și a perioadelor de ucenicie, adoptarea unui cadru calitativ european cu caracter juridic obligatoriu pentru stagiile de formare: acestea sunt exemple de idei bune pe care este important să le promovăm acum la nivel național. Aceasta deoarece succesul Strategiei 2020 va depinde de inițiativa și de voința politică a statelor responsabile de punerea în aplicare a acesteia, întrucât aceste politici continuă să țină, în mare parte, de competențele naționale.

 
  
MPphoto
 
 

  Sergio Berlato (PPE), în scris. (IT) „Tineretul în mișcare” (TiM) este una dintre inițiativele emblematice care fac parte din Strategia Europa 2020 de promovare a creșterii economice inteligente, durabile și favorabile incluziunii. Inițiativa TiM conturează planurile cheie de acțiune pentru creșterea nivelului de educație și de formare profesională a tinerilor prin mobilitate și, prin urmare, pentru facilitarea accesului acestora pe piața forței de muncă. Conform cifrelor recente, 14,4 % dintre tinerii europeni cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani au abandonat școala înainte de a absolvi învățământul secundar și mai puțin de o treime din populația Uniunii Europene are studii superioare, în comparație cu peste 40 % în Statele Unite și peste 50 % în Japonia. Este esențial ca tinerii să dezvolte competențe și aptitudini care le vor permite să intre pe piața forței de muncă și să contribuie în mod activ la creșterea Uniunii.

Prin urmare, susțin și încurajez din toată inima inițiativa care vizează reducerea ratei de abandon școlar la 10 % și creșterea procentului de persoane care au absolvit învățământul secundar de la 31 % la 40 % până în 2020. În cele din urmă, consider că educația și formarea profesională de înaltă calitate sunt esențiale pentru a satisface nevoile pieței moderne a forței de muncă.

 
  
MPphoto
 
 

  Izaskun Bilbao Barandica (ALDE), în scris. (ES) Am susținut acest raport datorită necesității de a promova un cadru de îmbunătățire a sistemelor europene de educație și de formare profesională din Europa. Inițiativa „Tineretul în mișcare” trebuie să fie o inițiativă politică de promovare a programelor de educație, de mobilitate și de ocupare a forței de muncă pentru tineretul din zilele noastre și un stimulent pentru ca statele membre să îndeplinească obiectivele Strategiei Europa 2020.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Salut viziunea raportorului cu privire la investiția care trebuie făcută în viitorul tinerilor din Europa. Mobilitatea în scop educațional, precum și îmbunătățirea șanselor studenților din Europa de a găsi un prim loc de muncă promovează creșterea sentimentului de identitate și de cetățenie europeană și, în consecință, sporește implicarea tinerilor în procesele democratice ale Uniunii. Acestea fiind spuse, susțin eforturile în direcția garantării calității și a accesibilității mobilității în scop educațional și aș evidenția precizarea raportorului cu privire la importanța faptului de a încuraja mai mult statele membre să adere la Carta calității pentru mobilitate a Comisiei.

 
  
MPphoto
 
 

  Nessa Childers (S&D), în scris. –„Tineretul în mișcare” este o inițiativă extraordinară și susțin ferm grupul, acordându-i sprijinul meu deplin.

 
  
MPphoto
 
 

  Nikolaos Chountis (GUE/NGL), în scris. (EL) Raportul se referă la programul „Tineretul în mișcare”, care permite tinerilor și organizațiilor de tineret să realizeze mai multe la nivel european (seminarii, reuniuni, călătorii) și să participe activ la dezbaterile referitoare la politicile privind tinerii, cu asistență financiară din partea UE. Aspectele pozitive din raport conțin trimiteri frecvente la importanța accesului la educație, la opoziția față de reducerile din sistemele de educație și de formare profesională și la o solicitare în vederea creșterii nivelului de finanțare pentru acestea, astfel încât, dacă nu apar surprize, oricine să poată participa la acest program. Oferă, de asemenea, tinerilor din țări învecinate ocazia de a participa și evidențiază nevoia de a se opune discriminării la locul de muncă. Se acordă o importanță deosebită unui sistem pragmatic de stagii care va permite tuturor să câștige un salariu decent și să aibă acces la serviciul de asigurări sociale, astfel încât să nu înlocuiască locurile de muncă reale. Cu toate acestea, întrucât există în raport câteva chestiuni specifice politicii Bologna privind educația, cu care nu sunt de acord, deoarece se referă la nevoia de a elabora programe în armonie cu „nevoile pieței”, fapt care, cred eu, ar putea pune în pericol natura programului, m-am abținut.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlos Coelho (PPE), în scris. (PT) Tinerii reprezintă în prezent unul dintre grupurile cele mai afectate de criza economică și financiară globală. UE și statele membre au obligația de a susține măsuri specifice, eficiente, care permit efectuarea tranziției către piața forței de muncă, prin intermediul unei educații, al unei formări profesionale și al unei mobilități mai bune. Inițiativa „Tineretul în mișcare” este soluția la această aspirație, oferind răspunsuri provocărilor cu care se confruntă tinerii și ajutându-i să aibă succes în economia bazată pe cunoaștere.

În contextul unor cifre inacceptabile cu privire la șomajul în rândul tinerilor, cred că calitatea educației și a formării profesionale, integrarea adecvată pe piața muncii și un angajament ferm față de mobilitatea tinerilor reprezintă cheia exploatării potențialului tuturor tinerilor și a realizării obiectivelor Strategiei Europa 2020.

În plus, deși această inițiativă se axează pe ocuparea forței de muncă ca rezultat final, nu ignoră chestiunile care au legătură cu educația, participarea tinerilor, cetățenia activă, mobilitate, învățarea limbii și o serie întreagă de competențe esențiale domeniului educației nonformale în prezent.

Votez pentru raportul propus și solicit finanțarea puternică a inițiativei, care este indispensabilă creșterii durabile.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni Collino (PPE), în scris. (IT) Inițiativa „Tineretul în mișcare” reprezintă un punct important de referință pentru cetățenii tineri din Europa. În termeni financiari mai întâi, întrucât reprezintă un alt impuls pentru proiectele europene privind mobilitatea studenților tineri și îmbunătățește școlile europene, stimulând cercetarea și dezbaterea despre semnificația unei Europe unite și arătând ceea ce poate oferi aceasta. Contribuția inițiativei „Tineretul în mișcare” la dezbaterea privind definirea unui model cultural european este la fel de importantă. Cooperarea între instituții diferite și învățarea materiilor diverse, care sunt predate diferit în diverse țări, în funcție, de asemenea, de sensibilizarea politică a claselor conducătoare, reprezintă, de asemenea, o contribuție cheie la definirea unei identități europene. Trebuie să ne asigurăm că, prin intermediul tinerilor noștri, aceste identități sunt cu adevărat europene și să nu permitem ca modelul american să fie singurul model educațional pentru tinerii noștri pe viitor, deși acesta a fost, desigur, un punct important de referință până acum. Uniunea Europeană are toate instrumentele necesare pentru a oferi lumii valorile și ideile sale despre cum dorește și va dori să crească copiii săi.

 
  
MPphoto
 
 

  Mário David (PPE), în scris. (PT) Tinerii sunt, într-o mare măsură, caracterizați prin dinamismul lor, prin generozitatea lor enormă și printr-o o capacitate enormă de învățare și de asimilare. O Europă cu un viitor, și una care își propune să fie tot mai competitivă și mai dinamică, are nevoie de acest capital important. Programul „Tineretul în mișcare” care face parte din Strategia Europa 2020 este, prin urmare, o colecție importantă de programe de susținere a tinerilor, cu obiective ambițioase, însă foarte clare, cu care mă identific și la care sper că vor participa considerabil persoanele pe care le vizează. Această inițiativă susține nevoia de a oferi tinerilor acces îmbunătățit pe piața muncii, care este un obiectiv foarte relevant dat fiind nivelul atins de rata șomajului în rândul tinerilor în multe state membre. Aș sublinia, de asemenea, atenția acordată importanței mobilității tinerilor europeni, atât pe durata studiilor, cât și a vieții profesionale a acestora. Această educație într-o varietate de culturi și locuri va oferi o educație mai completă și mai bogată, contribuind totodată la crearea unui sentiment adevărat de „apartenență la Europa”, care va ajuta la întărirea conceptului de cetățenie europeană inclus în tratate. Pentru a susține și consolida aceste măsuri, votez pentru acest raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Marielle De Sarnez (ALDE), în scris. (FR) Programele de mobilitate pentru studenți precum Erasmus, Erasmus Mundus și Comenius atrag din ce în ce mai mulți candidați. Cu toate acestea, există încă dificultăți practice în calea mobilității, în special pentru obținerea vizelor și a documentelor medicale redactate în diferite limbi, pentru transferarea burselor în străinătate și pentru recunoașterea calificărilor dobândite într-un alt stat membru. În 2004, când a fost lansat programul Erasmus Mundus, cu ajutorul unei vaste majorități din acest Parlament am reușit să obțin acordul Comisiei Europene pentru a lua măsurile necesare pentru a garanta calitatea în acest program. S-a creat chiar o „Cartă europeană a calității pentru mobilitate”. Numai că, șapte ani mai târziu, ne confruntăm cu aceleași obstacole. Din acest motiv Parlamentul European a vrut să reitereze cât este de necesară creșterea nivelului de investiții în educație și în formare profesională. Deschiderea programelor de mobilitate europene tuturor tinerilor, indiferent de evoluția acestora sau de mediul lor social, este esențială pentru a le oferi acces mai bun pe piața forței de muncă. Este timpul ca statele membre să-și ia angajamente sincere pentru a garanta formare profesională de înaltă calitate tuturor tinerilor europeni.

 
  
MPphoto
 
 

  Christine De Veyrac (PPE), în scris. (FR) Am susținut cu entuziasm raportul Zver referitor la îmbunătățirea sistemelor europene de educație și de formare profesională, având în vedere că tinerii sunt viitorul Europei și ar fi iresponsabil să nu facem din aceștia o prioritate în condițiile în care ne confruntăm cu o rată a șomajului de aproximativ 20 %. Pentru mulți studenți care se confruntă cu cerințe tot mai mari din partea angajatorilor lor, intrarea pe piața forței de muncă este adesea un adevărat chin. Din acest motiv Parlamentul European a salutat foarte călduros propunerile din raportul „Tineretul în mișcare”: creșterea investițiilor în învățământul superior, dezvoltarea programelor de mobilitate internațională, recunoașterea neoficială a competențelor dobândite, combaterea abandonului școlar timpuriu și susținerea tinerilor în integrarea pe piața forței de muncă.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Angajamentul față de sistemul de educație și de formare profesională în vederea îmbunătățirii calificărilor tinerilor europeni este obiectivul principal al Strategiei Europa 2020 și un instrument pe care îl consider esențial pentru a combate șomajul și a încuraja antreprenoriatul. Prin urmare, salut inițiativa „Tineretul în mișcare”, în special partea care susține și încurajează mobilitatea studenților și recunoaște calificările, precum și importanța atribuită educației nonformale și informale, care sunt, adesea, la fel de importante sau chiar mai importante decât învățarea formală.

Dacă Europa dorește să îndeplinească cu succes obiectivele ambițioase ale Strategiei Europa 2020, care pun accent deosebit pe inovare, cercetare și formare profesională, va trebui să investească în tineri cu calificări mai bune, optând pentru forme de educație care sunt mai orientate către o integrare viitoare pe piața forței de muncă și acordând o atenție deosebită cunoașterii care pregătește, în realitate, tinerii pentru viitor.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Acest raport privește inițiativa „Tineretul în mișcare”, care va deveni în cele din urmă, sperăm, un cadru de îmbunătățire a sistemelor de educație și de formare profesională. Aceasta este una dintre cele șapte inițiative emblematice cuprinse în Strategia Europa 2020, ale cărei priorități înrudite sunt creșterea economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Această inițiativă conține 28 de acțiuni cheie și măsuri concrete menite să sporească educația și formarea profesională a tineretului prin mobilitate și capacitate de inserție profesională, în vederea atingerii obiectivelor Strategiei Europa 2020 de reducere a ratei abandonului școlar sub 10 %, de creștere a procentului de persoane care a absolvit învățământul terțiar de la 31 % la 40 % până în 2020, și de reducere a șomajului – în special a șomajului în rândul tinerilor – care este în prezent de aproximativ 21 %. Prin urmare, și deoarece sunt un susținător al proiectului-pilot pentru tineret „Primul loc de muncă Eures”, sunt de acord pe deplin cu propunerile prezentate în raport, și am votat în favoarea acestuia, conștient de faptul că UE ar trebui să continue, și să consolideze toate măsurile menite să ne susțină tineretul. Acesta este singurul mod prin care vom obține o Europă mai puternică și mai bazată pe solidaritate și incluziune.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) Subiectul acestui raport și domeniul său de aplicare înseamnă că acesta sfârșește inevitabil prin a aborda chestiuni importante, în unele cazuri corect, în altele, incorect sau foarte insuficient; este contradictoriu pe alocuri.

Menționează, în special în expunerea de motive, chestiuni importante precum declinul investițiilor publice în învățământul superior, creșterea taxelor și prăpastia socială tot mai adâncă care rezultă, însă această chestiune nu este abordată corespunzător în corpul rezoluției. Menționează, de asemenea, problemele cu care se confruntă mulți tineri în a lua parte la programe de mobilitate din motive financiare, problema ratelor ridicate de abandon școlar și a șomajului și a angajării pe perioadă determinată în rândul tinerilor.

Astfel, contradicțiile devin și mai evidente: susținând obiectivele așa-numitei Strategii Europa 2020, sfârșește prin a recomanda calea care duce la problemele identificate referitoare la angajările pe perioadă determinată și la șomajul în rândul tinerilor. Pe de o parte, recomandă să se pună capăt discriminării împotriva tinerilor la locul de muncă. Pe de altă parte, menționarea stagiilor de pregătire deschide implicit ușa spre un statut diferit pentru acești lucrători, și este greșită în ceea ce privește „dispozițiile de protecție a formelor de muncă atipice și a angajării pe perioadă determinată”.

Din aceste motive, ne-am abținut de la votul final.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. (PT) Nu este suficient a exprima principii interesante fără a ține seama de realitate. O educație de calitate din primii ani de viață este necesară pentru a asigura dezvoltarea ființei umane și a societăților. Cu toate acestea, fondurile alocate educației publice de calitate sunt tot mai reduse, iar studenții se confruntă cu o lipsă de granturi, familii fără loc de muncă și abandonul școlar, așa cum se întâmplă în Portugalia în contextul politicilor restrictive practicate în prezent.

Apoi, realitatea este că în aceste domenii există o reducere acută a finanțărilor. În numele crizei, se produce o retragere a statului care, și în acest caz, pune în pericol rolul său social și provoacă exacerbarea inegalităților în materie de acces la educație, cunoaștere și cultură. Rezultatul este înmulțirea și adâncirea inegalităților sociale.

Realitatea în state membre precum Portugalia este închiderea a mii de școli, creșterea ratei șomajului în rândul tinerilor și reducerea siguranței locului de muncă a mii de profesori, precum și subfinanțarea cronică a sistemului de învățământ superior de stat și sporirea cheltuielilor de participare la acesta. Realitatea este că bugetele alocate culturii sunt reduse la niveluri de penurie.

Cel mai grav aspect dintre toate acestea este că situația se va înrăutăți dacă va fi pus în aplicare programul agresiv de intervenție elaborat de Fondul Monetar Internațional (FMI), Banca Centrală Europeană (BCE) și Comisia Europeană.

 
  
MPphoto
 
 

  Pat the Cope Gallagher (ALDE), în scris. (GA) Programul „Tineretul în mișcare” este o inițiativă fundamentală a Strategiei UE 2020. Obiectivele programului „Tineretul în mișcare” sunt încurajarea învățământul superior în Uniune, îmbunătățirea calității educației și a formării profesionale și promovarea mobilității studenților prin îmbunătățirea eficienței programelor europene existente.

 
  
MPphoto
 
 

  Elisabetta Gardini (PPE), în scris. (IT) Acest raport adaugă un element cheie la o politică europeană care trebuie să-și propună să pună la dispoziția tinerilor europeni instrumente pentru a fi mai competitivi pe o piață a muncii care a devenit tot mai globalizată. Axarea pe mobilitatea studenților trebuie să fie prima etapă în a oferi tinerilor noștri mai multe ocazii de ocupare a forței de muncă. Din păcate, cifrele privind șomajul în rândul tinerilor în multe state membre trebuie să fie un motiv de îngrijorare și de reflecție. Susținerea tinerilor prin încurajarea dialogului dintre instituțiile europene și organizațiile de tineret este un început bun, însă nu poate fi considerată obiectivul final. Ar trebui să fim capabili să îi ascultăm și să le conferim credibilitate și încredere. Doar în acest mod vom putea crea o Europă pe care generațiile noi o vor considera o șansă și nu o povară.

 
  
MPphoto
 
 

  Louis Grech (S&D), în scris. – Am votat în favoarea raportului Zver. Pentru ca inițiativa emblematică „Tineretul în mișcare”(TiM) a UE 2020 să aibă succes, instituțiile UE trebuie să instituie o politică pragmatică, generală și cuprinzătoare susținută de toate statele membre care să se axeze pe conectarea domeniilor învățământului profesional, al calificărilor profesionale, al învățării pe tot parcursul vieții și al stagiilor pe piața muncii pentru a garanta faptul că toate statele membre își vor însuși cu adevărat sistemul educațional al UE. TiM își propune să faciliteze tranziția tinerilor europeni de la educație și formare către piața forței de muncă. Unul dintre obiectivele acestei inițiative politice este reducerea numărului de persoane care abandonează școala timpuriu și creșterea procentului de persoane absolvente ale învățământului terțiar, motivul fiind că abandonul școlar timpuriu contravine dinamicii și nevoilor pieței muncii și, este, de asemenea, în conflict direct cu sustenabilitatea economică și socială a Europei, în general. Prin urmare, toți actorii de pe piața forței de muncă, inclusiv cei din sectoarele profesionale, întreprinderi, sindicate, ministere și servicii publice pentru ocuparea forței de muncă, ar trebui să se angajeze într-un dialog structurat despre cum să asigure integrarea profesională a tinerilor, să promoveze formarea profesională formală/informală și, în cele din urmă, să dezvolte un sistem educațional în UE care să poată oferi siguranță în carieră tinerilor noștri.

 
  
MPphoto
 
 

  Mathieu Grosch (PPE), în scris. (DE) Acest raport demonstrează, încă o dată, cât de important este ca dezvoltarea europeană să promoveze mobilitatea tinerilor noștri în toate domeniile. Alinierea programelor de studiu și recunoașterea reciprocă corespunzătoare trebuie realizate în toate domeniile formării profesionale și ale educației, în special în muncile manuale, unde avem mult teren de recuperat.

Ar trebui să existe, de asemenea, mai multe controale ale autorităților educaționale competente în țările care se întreabă dacă ar trebui eliminate obstacolele suplimentare, acolo unde acestea au fost ridicate la nivel administrativ sau la nivelul asociațiilor sindicale.

Mobilitatea ucenicilor duce, de asemenea, la o recunoaștere mai bună a multor meserii și împiedică dumping-ul social, întrucât există o scară progresivă, ceea ce înseamnă că, pentru același nivel de formare profesională, se plătește la fel.

 
  
MPphoto
 
 

  Sylvie Guillaume (S&D), în scris. (FR) Potrivit bunei judecăți din popor, „călătoriile lărgesc orizontul”. Din această perspectivă susțin ideea, apărată în raportul Zver, că finanțarea educației tinerilor și a mobilității reprezintă o investiție în viitorul Europei, nu o povară suplimentară la buget, acest lucru în ciuda actualei situații economice dificile. În plus, mediul social sau situația financiară a unei persoane nu ar trebui să restricționeze accesul acesteia la oportunitățile de a călători în străinătate. În același fel, nici handicapul nu ar trebui să fie un obstacol și, din acest motiv, ar trebui să se aloce fonduri suplimentare tinerilor cu handicap. În cele din urmă, ar trebui instituite drepturi juridice obligatorii pentru a putea preveni angajarea pe perioadă determinată și exploatarea căreia ar putea cădea pradă tinerii stagiari.

 
  
MPphoto
 
 

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris. (LT) Am votat în favoarea acestui document, deoarece recunoaște că este esențial să depășim obstacolele și barierele practice care stau în calea mobilității și să promovăm în continuare recunoașterea perioadei petrecute în străinătate și a calificărilor obținute în alte țări ale UE. În plus, recunoaște faptul că persoanele cu handicap întâmpină și mai multe obstacole în calea mobilității decât cele fără handicap și că ar trebui instituite mecanisme suplimentare pentru a garanta faptul că acestea beneficiază de aceleași șanse ca oricare altă persoană. Mai mult, studenților cu familii (de exemplu, cu copii) ar trebui să li se acorde, de asemenea, sprijin suplimentar pentru a depăși provocările deosebite cu care se vor confrunta pe durata participării la mobilitatea în scop educațional. Mobilitatea de calitate este esențială pentru învățarea interculturală, dezvoltarea personală și multilingvismul pentru tineri. Accentul cade pe ocuparea forței de muncă ca rezultat final și, de fapt, ocuparea forței de muncă este o chestiune care ține de educație, dar și de participarea tineretului și de cetățenia activă. Prin urmare, programele existente ar trebui să continue să se axeze pe cetățenia activă și dezvoltarea de competențe cheie, educație nonformală și promovarea societății civile europene. Pentru a evita ca această strategie să existe doar ca un concept, este esențial ca statele membre să își ia un angajament față de aceasta în materie de sprijin financiar și de punere în aplicare la nivel național în țările lor respective și să adopte un buget UE în acest scop. Statele membre ar trebui să considere acest lucru o investiție pe termen lung, nu doar în educația tinerilor, ci și în prosperitatea pe viitor a țărilor lor și a întregii Uniuni Europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Cătălin Sorin Ivan (S&D), în scris. − Susținerea raportului privind Programul Tineretul în Mișcare este una automată și de principiu. Totuși, am încercat ca, față de propunerea Comisiei, să aducem completările pe care noi le-am considerat necesare.

Astfel, în raportul adoptat fără probleme în Comisia CULT și în sesiunea plenară a PE, am subliniat cât de important este ca statele membre să fie implicate în implementare și să fie supervizate de Comisia Europeană.

În plus, am solicitat ca programele de succes, precum cele din Life Long Learning, să obțină o finanțare mai mare în noul cadru financiar multianual și ca o bună coordonare între programe să fie asigurată.

Tinerilor, cei care se află în centrul acestui program umbrelă, ar trebui să li se acorde atenția cuvenită, să se creeze locuri de muncă și oportunități de afirmare, pentru că ei sunt cetățenii europeni pe care ne vom baza în viitor.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris. (IT) Într-o Europă care privește spre viitor, tinerii trebuie să fie o prioritate. A le permite să urmeze parcursul educațional cel mai adecvat, a le facilita învățarea de limbi străine, a aborda lumea muncii dotați cu aptitudinile corespunzătoare sau poate a pătrunde într-un mediu educațional sau profesional nou înseamnă a construi un viitor pentru toate țările Uniunii Europene cu ajutorul potențialului studenților și al lucrătorilor tineri, care își unesc forțele în același creuzet economic și cultural. Astăzi, mai mult ca oricând, cred într-o singură Europă – un cuib de idei și proiecte – și din acest motiv am votat în favoarea raportului dlui Zver. Cât despre Strategia UE 2020, crearea unei rețele de cunoștințe și oportunități, nu numai pentru tineri, ci și pentru profesori și pentru toți cei care lucrează în domeniul educației și al formării profesionale, înseamnă a aproviziona cu oxigen acele energii cărora trebuie să le dăm frâu liber, folosind mobilitatea tinerilor noștri, care trebuie să învețe să trăiască în Europa viitorului.

 
  
MPphoto
 
 

  Constance Le Grip (PPE) , în scris. (FR) Am votat în favoarea raportului dlui Milan Zver „Tineretul în mișcare – un cadru de îmbunătățire a sistemelor europene de educație și de formare profesională”. Consider că este important să susținem, pe tot cuprinsul acestui raport, programele diverse care au fost introduse la nivel european pentru a facilita mobilitatea tineretului, care sunt benefice atât în materie de achiziționare de cunoștințe și competențe noi, cât și în materie de dezvoltare a unei cetățenii europene adevărate. La nivel european, este important ca după 2013 să mărim creditele alocate programele europene de mobilitate, precum Erasmus și Leonardo da Vinci, și să le transformăm în programe permanente, astfel încât să poată beneficia de acestea mai mulți tineri – nu numai studenți, ci și stagiari, profesioniști tineri și agricultori tineri. Consider, de asemenea, că este necesar să ne îndreptăm spre o mai mare recunoaștere a calificărilor obținute prin diverse tipuri de stagii, nonformale sau informale, date fiind competențele care pot fi dobândite în acest mod. În cele din urmă, doresc să subliniez faptul că una dintre modalitățile cheie de combatere a șomajului în rândul tinerilor este să continuăm să adaptăm sistemele de educație și de formare profesională la necesitățile pieței forței de muncă care evoluează permanent.

 
  
MPphoto
 
 

  Elżbieta Katarzyna Łukacijewska (PPE), în scris.(PL) Chestiunea sistemelor de educație și de formare profesională dobândește în prezent o semnificație complet diferită și nouă față de în urmă cu un deceniu sau mai mult. În părți diferite ale Europei, ne confruntăm cu niveluri de educație diferite, astfel încât necesitatea de a îmbunătăți situația din acest domeniu pare incontestabilă. Este important ca tinerii să aibă șansa de a juca un rol activ în lumea muncii, însă și în societatea civilă în sensul său cel mai larg. Eu însămi sunt implicată puternic și susțin activitatea care are legătură atât cu „Tineretul în acțiune”, cât și cu Serviciul European de Voluntariat, care este una dintre cele cinci acțiuni operaționale ale programului „Tineretul în acțiune”. Prin urmare, consider că este important ca Parlamentul European să poată continua să susțină măsuri asemănătoare.

Acum, nu trebuie să uităm tinerii. Ar trebui să li se acorde șansa de a se dezvolta și ar trebui să primească ajutor, astfel încât să poată dobândi aptitudini noi într-o economie care devine tot mai internațională. Programul „Tineretul în mișcare” nu este numai o șansă pentru ca tinerii să devină activi și să intre pe piața muncii, ci este, în primul rând, o modalitate pentru ca tinerii să-și depășească limitele și slăbiciunile, și este o șansă de a se dezvolta. Din acest motiv am susținut raportul dlui Zver. Vă mulțumesc.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport. „Tineretul în mișcare” (TiM) este una dintre cele șapte inițiative emblematice cuprinse în Strategia Europa 2020 a Comisiei pentru a promova o creștere economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Inițiativa TiM conține 28 de acțiuni cheie și măsuri concrete menite să sporească nivelul de educație și formare profesională a tineretului prin mobilitate și să le faciliteze tranziția de la educație către piața forței de muncă. Acest lucru este deosebit de important în prezent întrucât tinerii, care reprezintă unul dintre grupurile sociale cele mai afectate de criza financiară globală și care au avut totodată cel mai mic rol în declanșarea acesteia, trebuie sprijiniți pentru a intra pe piața forței de muncă pentru a-și asigura propriul viitor, precum și pentru a susține economia. Tinerii sunt factorii de decizie de mâine și este esențial ca astăzi aceștia să poată dezvolta competențe, aptitudini și cunoștințe care le vor permite să contribuie în mod activ la creștere și la viitorul durabil al Uniunii Europene în anii care urmează și să atingă obiectivele stabilite în strategia de creștere a UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris. (PT) În contextul Strategiei Europa 2020, cunoștințele și aptitudinile tinerilor sunt esențiale dacă se urmărește atingerea obiectivelor unei creșteri economice inteligente, durabile și favorabile incluziunii. Astfel, tineretul are de jucat un rol important în îndeplinirea celor cinci obiective principale ale UE pentru 2020: ocuparea forței de muncă, cercetare și inovare, climă și energie, educație și lupta împotriva sărăciei. Inițiativa emblematică „Tineretul în mișcare” a Strategiei Europa 2020 își propune să sporească atractivitatea învățământului superior din Europa, calitatea generală a tuturor nivelurilor de educație și formare profesională și mobilitatea studenților și a lucrătorilor printr-o utilizare mai eficace a programelor europene existente. Este așadar esențial să votăm în favoarea acestei inițiative, astfel încât pe viitor să avem tineri care sunt din ce în ce mai calificați și mai pregătiți pentru a atinge obiectivele Strategiei Europa 2020.

 
  
MPphoto
 
 

  Louis Michel (ALDE), în scris. (FR) Inițiativa „Tineretul în mișcare” evidențiază mobilitatea în scop educațional, însă este, de asemenea, esențială pentru garantarea faptului că educația pe care o primesc tinerii este în concordanță cu nevoile pieței forței de muncă, și, în consecință, este esențial să le oferim cunoștințele și aptitudinile de care vor avea nevoie.

Din păcate, tinerii reprezintă unul dintre grupurile sociale cele mai afectate de criza financiară globală și ar trebui să li se acorde asistență pentru a intra pe piața forței de muncă și pentru a fi capabili să-și făurească propriul viitor și să consolideze economia. Educația și formarea profesională sunt factori cheie pentru mai multă prosperitate și coeziune socială în Europa. Mobilitatea studenților este în mod evident o componentă principală a Strategiei Europa 2020. Oferă multe oportunități pentru emanciparea intelectuală a studenților, combaterea abandonului școlar timpuriu, șomaj și sărăcie, precum și pentru dezvoltarea cooperării internaționale în învățământul superior, dar și în educația și formarea profesională.

În plus, mobilitatea studenților este una dintre provocările majore ale integrării europene. Cu toate acestea, această mobilitate ar trebui să aibă loc cu resurse financiare care să fie pe măsura ambițiilor și cu eliminarea obstacolelor practice care stau în calea acestei mobilități.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris. (DE) Efectele crizei economice globale au fost drastice în special pentru tinerii din întreaga lume, însă și din interiorul UE. Șomajul în rândul tinerilor a ajuns la 21 % în UE. Acesta este mărit de faptul că 15 % dintre acești tineri au abandonat școala și, prin urmare, nu au nicio calificare pentru a se încadra pe piața forței de muncă. UE are un obiectiv de reducere a acestei rate la 10 % până în 2020 și de creștere a procentului de persoane cu o calificare de la o universitate sau un colegiu tehnic de la 31 % la 40 %. Pentru a putea îndeplini aceste obiective, trebuie să existe o recunoaștere la nivelul întregii UE a cursurilor de educație și de formare profesională și a calificărilor. Aceasta este, de asemenea, singura modalitate prin care se poate obține o mobilitate mai mare pentru tinerii noștri, mobilitate care este, de asemenea, menită să-i ajute să devină mai familiarizați cu culturi și societăți noi, astfel încât să aibă și ei opțiunea de a se realiza în afara țării natale în anii care vor urma. Din acest motiv, obstacolele care există încă trebuie eliminate, iar procedurile simplificate, în timp ce programele existente trebuie să fie extinse și promovate.

M-am abținut de la vot, deoarece consider că nu a existat nicio discuție despre cum se poate realiza recunoașterea reciprocă a calificărilor obținute prin metode de educație și de formare profesională diferite din punct de vedere calitativ. Acest lucru este valabil în special pentru forța de muncă calificată, pentru care nu există un standard uniform pe întregul teritoriu al Europei, raportat la care să se poată măsura calificările.

 
  
MPphoto
 
 

  Franz Obermayr (NI), în scris. (DE) Pentru tineri în special, criza economică globală a avut consecințe grave, și anume creșteri semnificative ale șomajului în rândul tinerilor și ale ratelor de abandon școlar. Tinerii sunt adesea lipsiți de perspective. În acest context, este important să creștem nivelul de mobilitate a tinerilor în UE, astfel încât, acolo unde este cazul, aceștia să aibă mai multe șanse de a găsi un loc de muncă pe o altă piață a forței de muncă. În acest sens, se impune recunoașterea reciprocă a calificărilor și a cursurilor de educație și de formare profesională. M-am abținut de la votul asupra acestui raport, deoarece nu reușește să propună nicio soluție concretă la chestiunea referitoare la modul în care urmează să se realizeze recunoașterea reciprocă, acolo unde există, cu siguranță, în multe domenii, metode de educație și de formare profesională care diferă foarte mult din punct de vedere calitativ.

 
  
MPphoto
 
 

  Justas Vincas Paleckis (S&D), în scris.(LT) Statele membre ale Uniunii Europene se confruntă cu o rată ridicată a șomajului în rândul tinerilor. În unele țări, aceasta ajunge chiar la 21 %. Acest procent reprezintă dublul mediei șomajului în rândul adulților. Am votat în favoarea acestui raport, întrucât oferă orientări în vederea îmbunătățirii educației tinerilor și a reducerii ratei șomajului în rândul acestora. Sunt de acord cu dispoziția raportului potrivit căreia este foarte important să ne concentrăm pe crearea de programe noi care le-ar permite tinerilor să combine munca cu studiile. Această măsură este esențială pentru studenții care doresc să învețe, însă trebuie să se susțină financiar. Unul dintre obiectivele cheie ale programului este reducerea numărului de persoane care abandonează școala timpuriu, fapt care crește riscul excluderii viitoare, atât de pe piața forței de muncă, cât și din societate. Trebuie să acordăm mai mult sprijin persoanelor cu handicap și tinerilor cu copii, astfel încât aceștia să poată participa la programele de mobilitate și să beneficieze de această șansă de a găsi un echilibru între studiu, viață profesională și viață familială. Accesul la programe de mobilitate ar trebui să fie posibil nu numai pentru studenți, ci și pentru tineri cu un nivel scăzut de calificări și pentru elevi. Este, de asemenea, esențial ca tinerii să dobândească mai multe cunoștințe practice și experiență prin intermediul stagiilor obligatorii de înaltă calitate.

 
  
MPphoto
 
 

  Georgios Papanikolaou (PPE), în scris.(EL) Inițiativa emblematică „Tineretul în mișcare” este una dintre cele șapte inițiative emblematice cuprinse în Strategia UE 2020 a Comisiei Europene pentru o creștere economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Inițiativa se concentrează pe mobilitatea studenților, însă valoarea sa adăugată constă în faptul că anticipează, de asemenea, educația care corespunde nevoilor pieței forței de muncă și pune la dispoziție aptitudinile și cunoștințele necesare. Cu toate acestea, această inițiativă trebuie să fie combinată cu raportul intitulat „O strategie a UE pentru tineret”, care a fost adoptat de Parlamentul European în 2010 și care încearcă să elaboreze o strategie europeană nouă, puternică pentru următorii zece ani, astfel încât, atunci când vine vorba despre chestiuni referitoare la tineret, Europa să poată dezvolta un cadru politic unic. În plus, pentru a garanta faptul că acest raport nu rămâne o simplă declarație oficială, responsabilitatea aparține în general statelor membre și este păcat că recentele programe naționale de reformă nu corespund obiectivelor stabilite în Strategia UE 2020, în ciuda faptului că recunoaștem cu toții că investițiile în cercetare și educație sunt investiții pe termen lung cu o rentabilitate bună care contribuie în mod clar la prosperitatea viitoare a cetățenilor europeni.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) Acest raport se referă la instituirea unui cadru de îmbunătățire a sistemelor europene de educație și de formare profesională. Această măsură este una dintre acțiunile cheie ale inițiativei „Tineretul în mișcare”, care face parte din Strategia Europa 2020 a Comisiei Europene de a promova o creștere economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Își propune, prin măsuri concrete, să promoveze educația și formarea profesională a tinerilor prin mobilitate, și prin facilitarea tranziției de la educație către încadrarea în muncă. Aceasta este o chestiune foarte actuală, având în vedere faptul că tinerii, ca unul dintre grupurile sociale cele mai afectate de criza financiară globală și de unul dintre grupurile care a contribuit cel mai puțin la declanșarea acesteia, trebuie să fie sprijiniți în materie de acces pe piața forței de muncă pentru a-și asigura viitorul și pentru a susține economia. Într-adevăr, mobilitatea însăși poate funcționa ca motor pentru tranziția de la educație către încadrarea în muncă. Prin urmare, consider că asigurarea furnizării de educație de înaltă calitate și, în același, facilitarea accesului tuturor tinerilor la aceasta se numără printre cele mai importante aspecte ale mobilității în scop educațional. Din aceste motive, am votat în favoarea acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Phil Prendergast (S&D), în scris. – Programul „Tineretul în mișcare” (TiM) reprezintă o ocazie de a valorifica potențialul tinerilor și de a le permite să contribuie la creșterea economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în UE. Inițiativa TiM susține învățarea pe tot parcursul vieții și inițiativa „Noi competențe pentru noi locuri de muncă” a Comisiei Europene. Inițiativa TiM își propune să îmbunătățească învățământul superior în Europa și să îmbunătățească mobilitatea studenților și a lucrătorilor prin intermediul programelor europene existente. Parte a Strategiei UE 2020 stipulează că „până în 2020, toți tinerii din Europa trebuie să aibă posibilitatea de a petrece o parte din parcursul lor educațional în alt stat membru”. Criza economică actuală a afectat grav tinerii, iar ratele șomajului în rândul tinerilor din UE reprezintă dublul mediei șomajului în rândul adulților. Aceasta este una dintre cele mai dificile provocări cu care se confruntă Europa și este esențial ca statele membre să nu răspundă prin reducerea investițiilor în educație. Trebuie să asigurăm faptul că tinerii noștri au șanse de a învăța și de a merge în străinătate pentru a-și continua studiile dacă doresc, deoarece investițiile de astăzi în educație vor înzestra mai bine UE pentru a face față provocărilor pe viitor.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Într-o perioadă în care tinerii sunt afectați extrem de grav de efectele crizei financiare globale, trebuie să facem tot posibilul pentru a ne asigura că aceștia pot dezvolta competențe, calificări și cunoștințe care le vor permite să contribuie activ la creșterea și viitorul durabil al Uniunii Europene. Inițiativa „Tineretul în mișcare” este una dintre cele șapte inițiative emblematice ale Strategiei Europa 2020 a Comisiei Europene de promovare a unei creșteri economice inteligente, durabile și favorabile incluziunii. Conține 28 de acțiuni cheie și măsuri concrete menite să sporească educația și formarea profesională a tineretului prin mobilitate și să faciliteze tranziția tinerilor de la educație către încadrarea în muncă. Este așadar foarte important să se creeze condițiile pentru a garanta punerea eficientă în aplicare a acestei inițiative și îndeplinirea obiectivelor vizate de aceasta.

 
  
MPphoto
 
 

  Robert Rochefort (ALDE), în scris. (FR) Recesiunea lovește tineretul Europei în plin: în timp ce unul din cinci tineri este șomer, 40 % dintre lucrătorii tineri sunt angajați cu jumătate de normă. În acest context, acord susținerea mea raportului dlui Zver, care propune o serie de recomandări menite să îmbunătățească sistemele de educație și de formare profesională pentru tineri. Deși trebuie să acționăm pentru a încuraja un număr cât mai mare de tineri să urmeze cursuri de învățământ superior și să combatem în mod activ abandonul școlar timpuriu – doar 31 % dintre europeni au studii superioare, în comparație cu 40 % în Statele Unite și 50 % în Japonia – trebuie să asigurăm, de asemenea, de faptul că absolvenții pot fi încadrați în muncă. Acest raport conține mai multe propuneri în acest sens: îmbunătățirea comunicării dintre întreprinderi și universități, crearea de programe și structuri universitare mai relevante pentru nevoile specifice de pe piața forței de muncă, introducerea în programele de studiu a perioadelor de stagii de pregătire de înaltă calitate care sunt remunerate corect și respectarea drepturilor sociale ale tinerilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Finanțarea programelor precum învățarea pe tot parcursul vieții (Erasmus, Leonardo da Vinci, Comenius, Grundtvig), Marie Curie, Erasmus Mundus și Tineretul în acțiune trebuie să sporească. Comisia propune crearea de rețele de cooperare internaționale la universități, cu ajutorul mobilității virtuale. Programele de mobilitate ar trebui să fie disponibile pentru studenții din învățământul profesional, profesori și lucrători tineri. Solicităm recunoașterea la nivelul întregii UE a calificărilor școlare, profesionale și universitare. Insistăm, de asemenea, asupra importanței de a învăța două limbi străine din perioada preșcolară, inclusiv a celor din țările vecine. În cele din urmă, solicităm să se acorde mai mult sprijin tinerilor cu handicap, tinerilor părinți și celor care doresc să își reia studiile.

 
  
MPphoto
 
 

  Licia Ronzulli (PPE), în scris. (IT) Am votat în favoarea acestui raport, întrucât evidențiază cât de important este ca tinerii să beneficieze de o educație multidisciplinară, din perspectiva obiectivelor Strategiei UE 2020. În acest cadru, devine necesar să încurajăm tinerii să își continue studiile la nivel universitar. De fapt, intrarea pe piața forței de muncă prea devreme crește riscul șomajului mai târziu și al unui standard de viață comparativ scăzut.

Prin urmare, acest lucru ar putea avea costuri economice și sociale ridicate, precum și un impact negativ asupra creșterii economice durabile a Uniunii și a capacității acesteia de a-și îmbunătăți competitivitatea globală pe viitor. Din aceleași motive, cred că un sistem educațional multicultural, poliglot și practic este esențial pentru formarea cetățenilor viitorului, în special dacă acest lucru este realizat prin intermediul programelor de mobilitate precum „Tineretul în mișcare”.

 
  
MPphoto
 
 

  Oreste Rossi (EFD), în scris. (IT) În prezent, prea mulți tineri abandonează școala prea devreme și prea puțini profită de învățământul superior. Acest lucru subminează stocul de calificări de care va avea nevoie Europa pe viitor. „Tineretul în mișcare” vizează creșterea șanselor de mobilitate în scop educațional pentru toți tinerii din Europa până în 2020, facilitând tranziția acestora din sistemul educațional către încadrarea în muncă, dându-le o educație care îi pregătește pentru cerințele pieței. Din aceste motive, ar trebui ca școlile și întreprinderile să devină mai conștiente de nevoia de a crea rețele, îmbunătățind cunoștințele practice ale tinerilor prin intermediul stagiilor. Această inițiativă vizează tinerii, însă nu trebuie să-i uităm pe acei tineri cu handicap, care trebuie să beneficieze de aceleași șanse pentru studiu și muncă.

 
  
MPphoto
 
 

  Joanna Senyszyn (S&D), în scris.(PL) Am susținut raportul referitor la îmbunătățirea sistemelor europene de educație și de formare profesională. Sunt în favoarea extinderii funcționării tuturor programelor educaționale pentru tineri. În afară de „Tineretul în mișcare”, ar trebui să primească finanțare și sprijin politic programe precum Erasmus, Leonardo da Vinci, Comenius, Grundtvig, Tineretul în acțiune și Marie Curie. Aceste programe au avut un succes răsunător în Uniune. Ele implică un număr mare de tineri din medii diverse (numărul studenților polonezi care au mers în străinătate cu o bursă Erasmus în perioada cuprinsă între 1998 și 2010 a fost de 93 807) și contribuie la dezvoltarea potențialului tinerilor și crearea unei societăți civile europene puternice. Este vorba despre programe foarte eficiente, unde costul pentru un singur participant este foarte mic, însă finanțarea este folosită de un număr mare de persoane. Promovarea mobilității tinerilor presupune depășirea obstacolelor practice.

Aproximativ o treime dintre studenții care au participat la programul Erasmus a întâmpinat dificultăți cauzate de incertitudinile privind sistemul educațional în alte țări și de lipsa corespondenței și a continuității dintre materiile din țară și din străinătate. Ar trebui promovată recunoașterea perioadei petrecute în străinătate și a calificărilor obținute în alte state membre ale UE. Printre alte chestiuni care trebuie, de asemenea, soluționate, se numără dificultățile privind vizele, documentele medicale redactate în diverse limbi și portabilitatea burselor în cazul plecărilor în străinătate. Persoanele cu handicap se confruntă cu și mai multe obstacole decât cele fără handicap. Ar trebui instituite mecanisme suplimentare pentru a ne asigura că aceștia beneficiază de aceleași șanse ca oricine altcineva.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris.(PT) Inițiativa „Tineretul în mișcare” este una dintre cele șapte inițiative care fac parte din Strategia Europa 2020. Este formată din 28 de acțiuni menite să sporească nivelul de educație și formare profesională a tinerilor prin mobilitate și să-i încadreze în muncă.

Relevanța acestui raport în vremuri austere pentru Europa este dovedită de procentul în creștere de tineri șomeri din diverse state membre, concluzia fiind că acest grup de vârstă este unul dintre cele afectate cel mai tare de criza financiară globală. Ca atare, consider că este esențial să se aplice măsuri pentru a reduce ratele de abandon școlar timpuriu, pentru a crește numărul de absolvenți și pentru a spori atractivitatea educației și a formării profesionale. Angajamentul față de educație nu ar trebui să fie considerat un cost, ci mai degrabă o investiție în viitor.

Prin urmare, consider că este important să reinvestim în programele de mobilitate, educație și formare profesională existente deja și să stabilim condiții minime la nivel european pentru stagiile de pregătire, întrucât acestea nu ar trebui percepute ca locuri de muncă, ci mai degrabă ca achiziție de aptitudini practice.

În cele din urmă, aș sublinia necesitatea de a coordona măsurile cu autoritățile naționale, regionale și locale, sub formă de parteneriate, pentru ca inițiativa „Tineretul în mișcare” să aibă succes.

 
  
MPphoto
 
 

  Niki Tzavela (EFD), în scris. (EL) Am votat în favoarea raportului dlui Milan Zver referitor la inițiativa „Tineretul în mișcare” a Comisiei. Obiectivul său este de a garanta faptul că sunt luate măsuri pentru a combate problemele persoanelor care abandonează școala timpuriu și pentru a crește numărul de europeni cu studii superioare. Se face trimitere, de asemenea, la importanța uriașă a garantării faptului că educația oferită corespunde nevoilor pieței forței de muncă și oferă aptitudinile și cunoștințele necesare tinerilor din Europa.

 
  
MPphoto
 
 

  Viktor Uspaskich (ALDE), în scris.(LT) Crearea unui viitor sigur pentru tinerii noștri este un subiect care îmi este drag. Din păcate, perspectivele tinerilor din Lituania, astăzi, sunt mai degrabă sumbre. În Lituania, rata șomajului este de 34 %, cu aproape 14 % mai mare decât media UE. Potrivit datelor statistice UE, mai sunt doar două state membre în care ratele șomajului în rândul tinerilor sunt mai mari decât în Lituania. Până și acei tineri lituanieni care reușesc să își găsească un loc de muncă sunt adesea obligați să accepte contracte nefavorabile de ocupare a forței de muncă. Trebuie să depunem mai multe eforturi pentru a pune în aplicare trei priorități cheie: în primul rând, să promovăm antreprenoriatul; în al doilea rând, să îmbunătățim capacitatea de inserție profesională a tinerilor prin adaptarea educației la nevoile pieței forței de muncă; și, în al treilea rând, să le oferim tinerilor șansa de a juca un rol mai activ în societate. Inițiativa „Tineretul în mișcare” este una dintre platformele care ar putea să ajute la promovarea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor. Lucrul și studiul în străinătate ar putea să fie benefice tinerilor din Lituania și țării noastre. Cu toate acestea, este mult mai important să le oferim tinerilor noștri un viitor european în Lituania. Putem asigura acest lucru prin dezvoltarea de contacte între tineri și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). Această măsură ar promova nevoia de tineri în rândul angajatorilor din IMM-uri și ar încuraja tinerii să muncească pentru IMM-uri.

 
  
MPphoto
 
 

  Derek Vaughan (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestei rezoluții, întrucât este esențial să garantăm faptul că tinerii cetățeni pot să călătorească și să lucreze în întreaga UE pentru a impulsiona competitivitatea. Obiectivele Strategiei UE 2020 pot fi atinse prin investiții în programe care pun la dispoziția tinerilor o gamă largă de ocazii și promovează mobilitatea pe piața forței de muncă. Prin creșterea finanțărilor pentru proiecte care susțin mobilitatea tineretului și punerea unui accent mai mare pe cooperarea dintre întreprinderi și educație, tinerii din Europa vor avea o șansă mai bună de a avea succes în carieră. Este foarte important, de asemenea, să susținem tinerii care nu mai urmează educația formală, consolidând educația non-formală și informală.

 
  
MPphoto
 
 

  Marie-Christine Vergiat (GUE/NGL), în scris.(FR) M-am abținut de la votul asupra acestui raport, în ciuda perspectivei critice pe care o adoptă față de politicile europene, în special de cele desfășurate de statele membre, care vizează tinerii.

Acest raport conține mai multe propuneri pozitive, în special cu privire la participarea tinerilor la procesul de elaborare a politicilor europene privind tineretul, intensificarea educației informale și non-formale, și îmbunătățirea statutului stagiarilor.

Cu toate acestea, dincolo de dorința declarată de a încuraja statele membre să accelereze investițiile în domeniul educației independent de criza financiară, raportul este în spiritul politicilor care își propun să liberalizeze învățământul superior și să-l subordoneze intereselor exclusive imediate ale pieței și deci ale societăților.

Unele dispoziții, precum introducerea unui sistem european de împrumuturi pentru studenți, în parteneriat cu BEI, sunt chiar îngrijorătoare, date fiind obiectivele stabilite în ceea ce privește accesul la studii universitare al unui număr cât mai mare de tineri.

 
  
MPphoto
 
 

  Dominique Vlasto (PPE), în scris.(FR) Votând în favoarea programului „Tineretul în mișcare”– un cadru care vizează îmbunătățirea sistemelor europene de educație și de formare profesională – am dorit să susțin un plan ambițios de acțiune în favoarea tinerilor europeni. Tratatul de la Lisabona a extins misiunea UE în domeniul tineretului. În această privință, Parlamentul European a avut o datorie de a reafirma sprijinul său pentru această politică. Într-adevăr, identitatea europeană are sens doar dacă este susținută de tinerii noștri concetățeni. Europa trebuie să își asume această responsabilitate propunând o strategie concertată în domeniile formării profesionale și al ocupării forței de muncă. Salut ambiția acestui raport, care stabilește investițiile în învățământul superior la 2 % din PIB. Într-o perioadă în care piața europeană a forței de muncă a fost afectată de o criză economică majoră, formarea profesională trebuie să fie prioritatea noastră, astfel încât să putem oferi perspective de viitor tinerilor și să facilităm accesul acestora la ocuparea forței de muncă. Dezvoltarea schimburilor europene (Erasmus, Leonardo da Vinci) va fi, de asemenea, benefică pentru tineri, deoarece aceste programe oferă valoare adăugată reală la nivel profesional și personal. Atât învățarea unei limbi noi, cât și descoperirea unei alte culturi sunt bunuri care ar trebui să fie accesibile tuturor.

 
  
MPphoto
 
 

  Angelika Werthmann (NI), în scris.(DE) Promovarea unei creșteri economice inteligente, durabile și favorabile incluziunii implică, în mod inevitabil, cele mai bune ocazii și șanse de educație și formare profesională. Mobilitatea în timpul studiilor, facilitată prin programe ale UE precum Erasmus, Leonardo da Vinci și Comenius, promovează nu numai aspectele educației formale, ci și dezvoltarea personală și socială. Prin urmare, am votat în favoarea acestui raport.

 
  
  

Raport: Mary Honeyball (A7-0099/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris.(PT) Votez pentru această propunere, întrucât educația preșcolară și în primii ani de viață sunt furnizate în conformitate cu diverse tradiții pe continentul european, îngreunând crearea unui sistem european universal de învățământ în primii ani de viață. Este mai ușor să se pună în aplicare țeluri și obiective comune pentru a armoniza practici în mod consecvent.

 
  
MPphoto
 
 

  Elena Oana Antonescu (PPE), în scris. − Învățarea timpurie a copiilor pune bazele învățării cu succes de-a lungul vieții acestora. În primii ani de viață, copiii demonstrează o curiozitate, o receptivitate și o dorință de a învăța deosebite, aceasta fiind vârsta la care se formează capacitatea de a vorbi și de a se exprima. Tot la această vârstă se pun temeliile viitorului parcurs educațional și profesional al copilului, precum și dezvoltarea aptitudinilor sociale. Această perioadă este esențială pentru dezvoltarea cognitivă, senzorială și motorie, pentru dezvoltarea emoțională și personală și pentru achiziția limbajului, punându-se bazele pentru învățarea de-a lungul vieții. Subliniez faptul că dezvoltarea timpurie a unor stiluri de viață sănătoase, precum obiceiurile alimentare bune și exerciții fizice adecvate și echilibrate, pot avea un impact esențial asupra dezvoltării fizice și mentale.

Uniunea Europeană este formată dintr-un amestec bogat și divers de tradiții de învățământ, educația din primii ani de viață fiind furnizată într-o serie de moduri diferite pe întreg teritoriul. Am votat în favoarea acestui raport care, deși recunoaște că o abordare comunitară a serviciilor de educație preșcolară ar fi dificil de realizat, încurajează dezvoltarea unui cadru european compus din obiective și valori comune, care include drepturi și structuri comune.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestui raport. Învățarea în primii ani de viață a copiilor pune bazele învățării cu succes de-a lungul vieții acestora, proces esențial pentru realizarea obiectivelor Europa 2020, care își propun să creeze o societate bazată pe cunoaștere, să sporească ocuparea forței de muncă, să scadă ratele de abandon școlar și să reducă sărăcia. Cu toate acestea, aceste obiective nu pot fi îndeplinite decât dacă li se oferă tuturor copiilor un început adecvat în viață. Statele membre trebuie să sporească investițiile, asigurându-le o educație accesibilă și de calitate în primii ani de viață tuturor copiilor, măsură care poate contribui la reducerea abandonului școlar timpuriu, la combaterea dezavantajelor educaționale suferite de copiii din grupuri sociale și culturale dezavantajate, precum și la reducerea inegalităților sociale care rezultă.

 
  
MPphoto
 
 

  Elena Băsescu (PPE), în scris. − Am votat pentru raportul domnului Honeyball. Europa este formată dintr-un amestec divers al tradițiilor de învățământ. Astfel, este necesară dezvoltarea unui cadru european compus din obiective, drepturi și valori comune. Strategia Europa 2020 trebuie să se concentreze pe crearea unei societăți favorabile incluziunii prin creșterea ocupării forței de muncă. Scăderea ratelor de abandon școlar și reducerea sărăciei nu pot fi realizate decât asigurând tuturor copiilor un viitor deschis către o viață mai bună. Reamintesc importanța activităților de învățare timpurie, în special a limbilor străine. Activitățile culturale reprezintă o sursă de dezvoltare esențială pentru copii, promovând dialogul intercultural. Nu în ultimul rând, trebuie să se țină seama de varietatea condițiilor de viață și de diversitatea mediului familial. În acest sens, avem nevoie de programe flexibile și inovatoare de educație dedicate copiilor preșcolari.

 
  
MPphoto
 
 

  Izaskun Bilbao Barandica (ALDE), în scris.(ES) Educația în primii ani de viață a copiilor este fundamentală. Susțin pe deplin obiectivele stabilite anterior care își propun ca, până în 2010, să asigure servicii de îngrijire a copiilor pentru cel puțin 90 % dintre copiii cu vârsta cuprinsă între trei ani și vârsta obligatorie de începere a școlii și pentru cel puțin 33 % dintre copiii cu vârstă sub trei ani.

 
  
MPphoto
 
 

  Sebastian Valentin Bodu (PPE), în scris. − Europa este formată dintr-un amestec bogat și divers de tradiții de învățământ, educația din primii ani de viață fiind furnizată într-o serie de moduri diferite pe întregul continent. Există o diferență clară între statele membre în ceea ce privește calitatea și furnizarea educației, ratele de înscriere, abordarea serviciilor, guvernanța serviciilor, și așa mai departe. Din acest motiv, o abordare unică, la nivelul UE, a serviciilor de educație și îngrijire preșcolară nu este potrivită și ar fi dificil de realizat. Dar dezvoltarea unui cadru comun de obiective și valori comune, care include drepturi și structuri comune este mai mult decât recomandată. Perioada de la naștere până la vârsta de trei ani este critică pentru dezvoltarea cerebrală, fizică și cognitivă și pentru dobândirea cunoștințelor de limbă la un copil. De asemenea, acești primi ani pun bazele învățării de-a lungul vieții copiilor. Este mai puțin probabil ca familiile sărace să utilizeze servicii de educație și îngrijire preșcolară, în special pe piețele privatizate, în comparație cu alte grupuri. Acest lucru este îngrijorător, dat fiind faptul că copiii dezavantajați sunt cei care s-au dovedit a beneficia cel mai mult de accesul la acest tip de servicii.

 
  
MPphoto
 
 

  Nessa Childers (S&D), în scris. – Aceasta este o chestiune foarte pertinentă și susțin ferm orientarea grupului, întrucât se axează pe învățarea în primii ani de viață.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlos Coelho (PPE), în scris.(PT) Construirea unor baze puternice în materie de educație și îngrijire în primii ani de viață a copiilor, în calitate de completare la rolul fundamental al familiei, reprezintă baza esențială a succesului în materie de învățare pe tot parcursul vieții, integrare socială, dezvoltare profesională și capacitate viitoare de inserție profesională. Primele experiențe ale copiilor sunt baza întregii învățări ulterioare, condiționând dezvoltarea copiilor și contribuind la inversarea potențialelor situații dezavantajoase și a transmiterii sărăciei de la o generație la alta. Oferindu-le copiilor abilitatea de a-și realiza potențialul, structurile de educație și îngrijire de calitate poate contribui semnificativ la realizarea a două obiective majore ale Strategiei Europa 2020: reducerea ratelor de abandon școlar timpuriu la sub 10 % și scoaterea a cel puțin 20 de milioane de persoane din sărăcie și excluziune socială.

Susțin așadar dezvoltarea unei structuri europene alcătuite din obiective și valori comune, care include drepturi și structuri împărtășite care vor contribui la furnizarea de servicii adecvate de educație și îngrijire preșcolară; acestea trebuie să beneficieze de o finanțare eficace și echitabilă.

 
  
MPphoto
 
 

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D), în scris. − Se știe că în primii ani de viață copiii demonstrează o curiozitate, receptivitate și dorință de a învăța deosebite și că la această vârstă se formează capacitatea de a vorbi și de a se exprima, precum și aptitudinile sociale și, cum învățarea în primii ani de viață a copiilor pune bazele învățării cu succes de-a lungul vieții acestora, un proces esențial pentru realizarea obiectivelor Europa 2020, consider că strategia Europa 2020, care urmărește să creeze o societate favorabilă incluziunii prin creșterea ocupării forței de muncă, scăderea ratelor de abandon școlar și reducerea sărăciei, nu poate fi realizată decât dacă li se oferă tuturor copiilor un început adecvat în viață.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris.(PT) Am votat în favoarea raportului referitor la învățarea în primii ani de viață întrucât consider că concediul de maternitate și de paternitate este o componentă esențială în timpul primilor ani de viață ai copiilor. Pentru a răspunde adecvat nevoilor copiilor este necesară susținerea unor condiții îmbunătățite în materie de concediu de maternitate, de paternitate și parental, punând astfel ambii părinți în centrul educației copiilor lor.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris.(PT) După cum am afirmat în ceea ce privește inițiativa „Tineretul în mișcare”, educația este un instrument esențial pentru garantarea realizării obiectivelor ambițioase ale Strategiei Europa 2020. Acest lucru nu este valabil numai pentru educația secundară și terțiară, ci și pentru primele lucruri învățate, de la bun început, în perioada preșcolară.

Este esențial ca copiii europeni să aibă acces la o educație de calitate care să îi pregătească în mod provocator pentru aptitudinile de bază ale vorbirii în limba maternă, ale matematicii și ale uneia sau mai multor limbi străine. Această educație trebuie să le permită, de asemenea, să dobândească metodele de lucru necesare pentru a-și urma cu succes studiile și a deveni atât de productivi pe cât ne dorim să fie tinerii noștri europeni.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris.(PT) Acest raport se referă la învățarea în primii ani de viață în Uniunea Europeană. Știm cu toții că o casă se construiește începând cu fundația. Când fundațiile sunt rele, există riscul ca construcția să nu fie solidă și să se prăbușească. Acest lucru este valabil și pentru educație. O educație cu o fundație robustă, de calitate, garantează un viitor mai bun europenilor. Intervenția în perioada preșcolară a unui copil este esențială pentru viitorul său, îmbunătățind sănătatea și relațiile de familie, și permițându-i să obțină un loc de muncă mai bun pe viitor. Învățarea în primii ani de viață este o chestiune foarte importantă care nu a primit atenția cuvenită din partea legislatorilor. Pregătirea resurselor umane este mai importantă decât calitatea construcțiilor. Calitatea serviciilor și a calificărilor profesionale a celor care lucrează în sector trebuie îmbunătățită. Sunt de acord cu faptul că ar trebui să se stabilească valori și parametri comuni pentru toate statele membre și am votat, prin urmare, pentru acest raport.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris.(PT) Acest raport se axează pe chestiunea esențială a învățării în primii ani de viață și pe impactul său pozitiv în materie de dezvoltare cognitivă, motorie, comportamentală, afectivă și emoțională. Aceștia sunt factori determinanți ai dezvoltării mentale și fizice sănătoase și echilibrate a copiilor.

Unele chestiuni importante, precum legătura dintre mediile sărace și defavorizate și rezultate școlare slabe, sau dificultățile majore cu care se confruntă multe gospodării atunci când vine vorba despre reconcilierea obligațiilor familiale cu orare atipice și locuri de muncă nesigure sunt recunoscute în preambulul raportului. Din păcate, aceste chestiuni sunt uitate mai apoi: nu se fac propunerile necesare pentru a corecta aceste situații.

Element esențial al dezvoltării sociale și combaterii sărăciei, învățarea în primii ani de viață ar trebui să se bazeze pe garantarea unei rețele preșcolare publice, gratuite, de înaltă calitate și accesibile tuturor. Educația nu poate fi la mila logicii pieței. Pentru a oferi perspectiva unei vieți și a unui viitor mai bune, trebuie creată o rețea publică de creșe care să acopere o zonă geografică mai vastă și să fie mai deschisă modelelor de predare care încurajează dezvoltarea copiilor și a societății și care combat segregarea socială și discriminarea.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris.(PT) Chestiunea învățării în primii ani de viață este subiectul cheie al acestui raport, care se axează pe impactul său pozitiv asupra dezvoltării cognitive, motorii, comportamentale, afective și emoționale. Aceștia sunt factori determinanți ai dezvoltării mentale și fizice sănătoase și echilibrate a copiilor.

Unele chestiuni importante, precum legătura dintre mediile sărace și defavorizate și rezultate școlare slabe, sau dificultățile majore cu care se confruntă multe gospodării atunci când vine vorba despre reconcilierea obligațiilor familiale cu orare atipice și locuri de muncă nesigure sunt recunoscute în preambulul raportului. Din păcate, aceste chestiuni sunt uitate mai apoi: nu se fac propunerile necesare pentru a corecta aceste situații.

Element esențial al dezvoltării sociale și combaterii sărăciei, învățarea în primii ani de viață ar trebui să se bazeze pe garantarea unei rețele preșcolare publice, gratuite, de înaltă calitate și accesibile tuturor. Educația nu poate fi la mila logicii pieței. Pentru a oferi perspectiva unei vieți și a unui viitor mai bune, trebuie creată o rețea publică de creșe și grădinițe care să acopere o zonă geografică mai vastă și să fie mai deschisă modelelor de predare care încurajează dezvoltarea copiilor și a societății și care combat segregarea socială și discriminarea.

 
  
MPphoto
 
 

  Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. (SK) Atât rapoartele depuse, cât și dezbaterea de până acum analizează cultura și educația dintr-o varietate de perspective. Consider că dezvoltarea creativității chiar de la naștere este un aspect foarte important. Raportul dnei Honeyball evidențiază faptul că, din multe perspective, este mai bine să se înceapă educația în perioada preșcolară. Potrivit documentelor în materie de drepturile omului în vigoare în prezent în Europa, copiii sunt cetățeni angajați pe deplin și în mod activ, cu drepturi proprii. Au un potențial creativ enorm. Perioada de la naștere până la vârsta de trei ani are un efect fundamental asupra dezvoltării gândirii, și asupra dezvoltării fizice și cognitive. Bazele pentru învățarea pe tot parcursul vieții, care joacă un rol important în realizarea obiectivelor de la Lisabona, sunt puse tot în această perioadă preșcolară. Familiile sărace, adesea de romi, au de obicei cel mai nesatisfăcător acces la serviciile din domeniile educației și al îngrijirii în perioada preșcolară. Acest lucru este cu atât mai trist cu cât copiii din familii dezavantajate ar trebui să beneficieze cel mai mult de pe urma șansei de a utiliza aceste servicii.

Trebuie să ne asigurăm că educația și îngrijirea sunt la dispoziția tuturor copiilor și familiilor, indiferent de originea lor sau de situația financiară a părinților. Îmi displace foarte mult să recurg la argumente pragmatice, financiare în chestiuni care țin de drepturile omului și în chestiuni care ar trebui să fie evidente și cât mai independente posibil de situația economică. Totuși, trebuie menționat faptul că o decizie de a nu investi în acest domeniu va da naștere, în realitate, unor costuri care s-ar putea să nu fie vizibile imediat.

 
  
MPphoto
 
 

  Bruno Gollnisch (NI), în scris.(FR) La anumite intervale, acest Parlament produce rapoarte ale căror titluri nu lasă nicio urmă de îndoială asupra faptului că ele vor cuprinde, în mod inevitabil, prostii! Raportul Honeyball este unul dintre acestea. Să trecem peste paragrafele obișnuite referitoare la soarta care îi așteaptă pe migranți, multiculturalismul obligatoriu și promovarea a tot în minoritate. Comoara din acest raport se află la punctul 14: Astfel, tații și mamele sunt „parteneri egali în ECEC”. Am citit cumva „parteneri”? Responsabilitatea de a-și educa proprii copii nu le aparține, în primul rând, lor? Totuși, este adevărat că, la punctul 16, raportoarea solicită investiții în programe de educație parentală. Așadar, părinții sunt percepuți, de la început, ca fiind incapabili, iresponsabili și copilăroși. Această impresie este confirmată de punctul 27, care subliniază faptul că, în absența unor servicii adecvate pentru perioada preșcolară, copiii noștri riscă să devină infractori și să dezvolte un comportament antisocial. Încrederea dvs. în ființa umană este uimitoare și mă întreb cum a putut omenirea să se descurce fără dvs. până acum. Nu, serios acum, cea mai bună favoare pe care le-ați putea-o face dragilor noștri copilași este să îi lăsați în pace!

 
  
MPphoto
 
 

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestui document, întrucât primii ani de copilărie (perioada preșcolară) sunt esențiali pentru dezvoltarea cognitivă, senzorială și motorie și achiziția limbajului și pun, de asemenea, bazele învățării pe tot parcursul vieții. Este așadar recomandat ca statele membre să analizeze oportunitatea introducerii unui an obligatoriu de grădiniță înaintea începerii anilor de școală propriu-ziși. Încurajează introducerea și sprijinirea modelelor pedagogice inovatoare de predare a limbilor străine, și anume creșele și grădinițele cu educație multilingvă, care îndeplinesc obiectivul stabilit la Barcelona în 2002, acordând o atenție deosebită învățării de limbi regionale, limbi vorbite de minorități sau de comunitățile vecine. Într-un climat economic instabil nu trebuie neglijate investițiile substanțiale în serviciile de educație și îngrijire preșcolară (ECEC). Consider că statele membre ar trebui să aloce resurse adecvate pentru serviciile ECEC. O educație de calitate în primii ani de viață poate contribui la reducerea abandonului școlar timpuriu și la combaterea dezavantajelor educaționale suferite de copiii din grupuri sociale și culturale dezavantajate, precum și la reducerea inegalităților sociale care rezultă, toate acestea afectând întreaga societate. Tinerii din grupuri sociale vulnerabile sunt în special în pericol. Trebuie să avem grijă de generațiile viitoare și de calitatea educației lor.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris.(IT) Deși suntem conștienți că crearea unei abordări a îngrijirii și a educației copiilor preșcolari este deopotrivă inadecvată și dificilă, este important să analizăm posibila punere în aplicare a lucrurilor de care este nevoie și nivelurile la care trebuiesc luate măsuri. Prin copii preșcolari ne referim la copii până la vârsta de șase ani. Aceasta este o etapă delicată în dezvoltarea cerebrală, fizică și cognitivă a copiilor, precum și a limbajului lor. Aceștia sunt anii când copiii învață și se familiarizează cu instrumentele pe care, în calitate de adulți, le vor utiliza pentru a elabora mecanisme cognitive care sunt diferite, însă necesare pentru educația și meseria lor viitoare. Am votat așadar în favoarea acestui raport, întrucât este vorba despre protejarea copilăriei, a dreptului a mii de copii de a merge la școală sau de a beneficia de cele mai bune condiții posibile pentru a învăța. Acest subiect este esențial pentru viitorul și dezvoltarea Uniunii Europene, și din acest motiv trebuie să luăm măsurile descrise de dna Honeyball, pe care aș dori să o felicit pentru activitatea sa.

 
  
MPphoto
 
 

  Petru Constantin Luhan (PPE), în scris. − Este foarte important să susținem o politică și o abordare uniformă între statele membre UE cu privire la învățătură în primii ani de viață a copiilor. Accesul la acest tip de învățătură are beneficii economice, sociale și culturale importante. Pe lângă o politica uniformă la nivelul Uniunii Europene, este deosebit de important să existe o bună colaborare și coordonare la nivel local, între diferitele instituții și ministere implicate în programele destinate educării tinerilor. Aceste programe sunt foarte importante, deoarece în perioada preșcolară copiii au o capacitate de învățare deosebită și pot determina întregul parcurs educațional și profesional al acestora.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport. În 2002, Consiliul European de la Barcelona a solicitat statelor membre ale UE să ofere, până în 2010, îngrijire pentru cel puțin 90 % din copiii cu vârsta cuprinsă între trei ani și vârsta de școlarizare obligatorie și pentru cel puțin 33 % din copiii sub trei ani. Aceste obiective au marcat o abordare a serviciilor ECEC din perspectiva pieței muncii, bazată pe necesitatea identificată în momentul creșterii numărului de femei aflate pe piața muncii. Deși este esențial să acordăm atenția cuvenită legăturii dintre serviciile ECEC și egalitatea de șanse pentru femei, aceste obiective sunt în mod clar problematice, și depășite, întrucât nu iau în considerare multe dintre aspectele calitative cruciale ale unei politici puternice în domeniul educației în primii ani de viață. Centrele ECEC nu sunt pur și simplu un loc pentru „parcat” copiii astfel încât femeile să poată lucra; acestea au o importanță deosebită întrucât contribuie la bunăstarea copiilor și la îmbunătățirea șanselor lor viitoare în viață.

 
  
MPphoto
 
 

  Jiří Maštálka (GUE/NGL), în scris. (CS) Perioada primilor ani de viață merită o atenție deosebită și o abordare atentă în materie de mediu extern. Nu trebuie să uităm nicio clipă că aceasta este o perioadă de dezvoltare unică și irepetabilă, care formează personalitatea individului. Ar trebui să se pună mai mult accent pe ea, și nu ar trebui subapreciată niciodată sau neglijată temporar în niciun fel. Adulții ar trebui să fie un model, ajutând astfel copiii să dobândească diferite tipuri de cunoaștere și abilitate. Este perioada de dezvoltare a personalității, când procesul de învățare este, dacă mă pot exprima astfel, spontan și natural, iar lumea înconjurătoare este observată, acceptată și absorbită în cea mai mare măsură posibilă. Deși dezvoltarea copiilor implică mai mulți factori care își aduc contribuția, indiferent dacă au o bază genetică sau provin din mediul extern, efectul părinților și al cercului imediat de persoane este în special cel care formează personalitatea.

Aș dori, de asemenea, să menționez și să subliniez faptul că nu ar trebui să uităm în acest context activitățile de mișcare adecvate și care se concentrează pe toate aspectele la acest grup de vârstă, care pot ajuta la dezvoltarea individului și contribuie la o sănătate mai bună pe viitor.

 
  
MPphoto
 
 

  Iosif Matula (PPE), în scris. − Educația din primii ani de viață are implicații profunde asupra evoluției viitoare a copilului și a șanselor sale de reușită pe mai departe. Investițiile în această perioadă reduc costurile ulterioare legate de sănătate, rata criminalității și comportamente anti-sociale. Cu toate acestea, educația timpurie este furnizată neunitar pe teritoriul Uniunii Europene. O abordare unică ar fi, însă, greu de realizat. Consider că trebuie să ne concentrăm, mai degrabă, asupra unui cadru comun, cu obiective și valori clar definite. Potrivit țintei fixate în 2002, statele membre UE trebuie să ofere educație preșcolară unui procent de 90 % dintre copiii cu vârsta între trei ani și vârsta de școlarizare obligatorie. Rațiunea este inclusiv una economică, ținând cont de creșterea numărului de femei aflate pe piața muncii. Este esențial să implicăm populația minoritară în programele de educație timpurie și, cu atât mai mult, populația de etnie romă, care este de multe ori dezavantajată. De asemenea, trebuie să asigurăm un număr suficient de locuri pentru îngrijire, astfel încât să fie evitate perioadele lungi de așteptare pentru înscrierea copilului în acest tip de instituție. Nu trebuie ignorat nici aspectul calificării personalului care lucrează cu copiii de vârstă fragedă, al cărui impact asupra calității actului educațional e hotărâtor.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris.(FR) Garantarea faptului că toți copiii de vârstă școlară primesc îngrijire și educație de aceeași calitate, indiferent de vârsta sau de condiția lor socială, este o cerință minimă. Raportul Honeyball, deși este, de altfel, lăudabil, nu îndrăznește să ceară acest minim. Acest lucru este deplorabil. Totuși, întrucât textul nu are nicio consecință legislativă, poate fi aprobat în ciuda neajunsurilor sale grave.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris.(PT) Toată lumea este de acord cu faptul că învățarea în primii ani de viață pune bazele învățării cu succes pe tot parcursul vieții. Copiii de vârstă preșcolară sunt extrem de curioși, receptivi și dornici să învețe și la această vârstă se formează abilități importante precum abilitatea de a vorbi și de a se exprima, precum și abilitățile sociale. Tot la această vârstă se pun temeliile viitorului parcurs educațional și profesional al copilului. Trebuie așadar să depunem eforturile necesare pentru ca copiii de vârstă preșcolară să aibă acces la aceleași condiții de învățare, fără niciun fel de discriminare.

 
  
MPphoto
 
 

  Louis Michel (ALDE), în scris.(FR) Învățarea întreprinsă de copii în timpul perioadei preșcolare este temelia succesului învățării lor pe tot parcursul vieții. Această învățare ascute inteligența copilului, îi stimulează curiozitatea naturală și îi dezvoltă aptitudinile motorii, recompensează lucrul manual și este bună pentru sănătatea mentală. Îl învață pe copil să socializeze, îi dezvoltă aptitudinea de a se exprima în limba sa maternă și îl învață sunetele unei limbi străine. Îl conduce spre elementele de bază ale cititului și ale aritmeticii.

Cu toate acestea, educația și îngrijirea în perioada preșcolară îmbracă forme diferite în diverse țări ale Uniunii Europene, în funcție de felul în care fiecare țară interpretează copilăria. Educația și îngrijirea în primii ani de viață primesc în general mai puțină atenție și mai puține investiții decât alte niveluri educaționale. Toți copiii și părinții ar trebui să poată să folosească serviciile de educație și îngrijire, indiferent de originea sau de situația financiară a familiei. În ceea ce îi privește pe părinți, ei ar trebui să fie parteneri deplini ai acestor servicii.

Întrucât perioada preșcolară este cea mai importantă pentru dezvoltarea emoțională și socială a copiilor, persoanele care lucrează cu acești copii ar trebui să aibă calificările necesare. În orice caz, nevoile și interesele copilului ar trebui să fie principala preocupare.

 
  
MPphoto
 
 

  Miroslav Mikolášik (PPE), în scris. (SK) Primii ani de viață sunt fără îndoială de o importanță fundamentală pentru dezvoltarea fizică, mentală și socială a copiilor și trebuie să înțelegem așadar că rentabilitatea investițiilor în educația preșcolară reprezintă garanția creșterii viitoare. Pe lângă acest lucru, multe studii au demonstrat deja că finanțarea utilizată în acest mod aduce avantaje economice și sociale considerabile pe termen mediu și lung.

Cea mai bună și mai firească modalitate de a obține acest tip de sprijin constă în a proteja familia în calitate de unitate de bază a societății. Părinții sunt primii și cei mai importanți profesori ai copiilor lor și, prin urmare, cadrul juridic nu ar trebui să conțină dispoziții care sancționează familiile pentru că au grijă personal de copiii lor, mai ales în primii ani de viață. Deși această agendă ține exclusiv de competența statelor membre, este mai mult decât dezirabil ca Uniunea, prin rolul său de coordonare, să contribuie la îmbunătățirea situației din statele membre. Din motivele menționate, susțin poziția raportoarei.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris.(DE) Propunerea de rezoluție depusă de deputata socialistă britanică Mary Honeyball vizează să reducă rolul mamei și al tatălui unui copil la cel de parteneri egal în sistemul educațional de stat. Raportul afirmă, literalmente (la punctul 14) că „[Parlamentul European] subliniază faptul că părinții, atât mamele cât și tații, sunt parteneri egali în ECEC [educație și îngrijire în primii ani de viață]; (...)”. Această formulare exprimă o neîncredere profundă în familie și în dreptul recunoscut la nivel mondial al părinților de a-și îngriji și crește proprii copii. Acest lucru este în opoziție directă cu constituția Republicii Federale Germania, care stipulează că „Îngrijirea și creșterea copiilor este dreptul natural al părinților și o îndatorire obligatorie în principal pentru aceștia” [articolul 6 alineatul (2)]. Acest raport este un semn al agendei antifamilie a UE și își propune să se amestece în competențele sociale ale statelor membre.

În plus, moțiunea recomandă introducerea unui an obligatoriu de grădiniță înainte de începerea anilor de școală propriu-ziși, precum și dezvoltarea și optimizarea instituțiilor de învățământ. Procedând astfel, raportul confirmă „obiectivele de la Barcelona ale UE” care, așa cum se întâmpla odinioară în Uniunea Sovietică, stabilesc cote pentru preluarea de către stat a creșterii copiilor. Bunăstarea copiilor nu este obiectivul principal al acestei rezoluții. Libertatea de alegere a părinților în ceea ce privește creșterea copiilor lor urmează să fie subminată. Prin urmare, am votat împotriva acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Franz Obermayr (NI), în scris.(DE) Primii trei ani din viața unui copil sunt esențiali pentru dezvoltarea creierului și pentru învățarea limbajului. Achiziția limbajului este baza gândirii logice și a înțelegerii contextuale. Fără un anumit nivel de achiziție a limbajului, învățarea complementară este posibilă foarte rar întrucât deficitele de limbaj pot fi depășite doar cu mare dificultate odată cu înaintarea în vârstă. Raportul observă că cei mai mulți copii imigranți din UE sunt educați fără cunoștințe lingvistice adecvate. În același timp, menționează că familiile migrante (și minoritățile precum romii) utilizează mult mai puțin educația preșcolară furnizată decât alte familii. Nu putem permite ca nivelul școlilor noastre să continue să scadă din cauza faptului că atât de mulți elevi nu pot să înțeleagă pur și simplu ceea ce li se predă. Fiecare copil – migrant sau nu – trebuie să stăpânească limba maternă până în momentul când este înscris la școală într-o măsură care să îi permită să urmărească predarea care are loc. Raportul nu oferă nicio încercare semnificativă de soluționare a acestei probleme. În schimb, înclină spre dădăcirea completă a părinților și o preluarea de către stat a creșterii copiilor. Prin urmare, am votat împotriva acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Georgios Papanikolaou (PPE), în scris.(EL) Diversitatea tradițiilor educaționale europene și, deci, diversitatea educației preșcolare sunt deopotrivă acceptabile și binevenite întrucât reflectă aspectele europene culturale, istorice și sociale diferite ale unei țări. Totuși, există loc pentru dezvoltarea unui cadru european cu numitori de coordonare comuni, obiective și valori comune și drepturi și structuri comune. În plus, dacă dorim să realizăm obiectivul de la Barcelona care stipulează că statele membre ale UE trebuie să ofere îngrijire pentru cel puțin 90 % din copiii cu vârsta cuprinsă între trei ani și vârsta de școlarizare obligatorie și pentru cel puțin 33 % din copiii sub trei ani, avem nevoie de consens la nivelul statelor membre și, acolo unde este posibil, de schimburi de informații și de bune practici, în special dinspre statele membre cu structuri extrem de dezvoltate în educația preșcolară către parteneri cu mai puțină experiență în acest sector.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris.(PT) Îngrijirea și educația în primii ani de viață sunt puse la dispoziție în moduri diferite în Uniunea Europeană, cu definiții diferite ale „calității”, care depind semnificativ de valorile culturale ale fiecărei țări și regiuni, și de interpretarea lor în ceea ce privește „copilăria”. Învățarea în primii ani de viață este baza învățării cu succes pe tot parcursul vieții, care este esențială pentru realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Am votat așadar în favoarea raportului referitor la învățarea în primii ani de viață care stabilește obiective europene comune pentru urmărirea țelurilor Consiliului European de la Barcelona, și anume asigurarea, până în 2010, a unor servicii de îngrijire a copiilor pentru cel puțin 90 % din copiii cu vârsta între trei ani și vârsta obligatorie de începere a școlii și pentru cel puțin 33 % din copiii cu vârsta sub trei ani. La fel ca raportoarea, solicit să se stabilească obiective și mai ambițioase. Aceasta este o abordare centrată pe copil care recunoaște că primii ani de viață sunt esențiali pentru dezvoltarea cognitivă, senzorială și fizică, precum și pentru dezvoltarea emoțională și personală, și pentru achiziția limbajului și că ei constituie, de asemenea, bazele pentru învățarea pe tot parcursul vieții.

 
  
MPphoto
 
 

  Phil Prendergast (S&D), în scris. – Accesul la învățarea în primii ani de viață este de o importanță vitală pentru copiii preșcolari în ceea ce privește receptivitatea și disponibilitatea lor de a învăța, mai ales întrucât aptitudini importante precum abilitatea de a vorbi și de a dezvolta aptitudini sociale se formează de la o vârstă fragedă. Pe lângă acest lucru, există o legătură evidentă între mediile sărace și defavorizate și rezultatele școlare slabe. Prin urmare, ar trebui să avem grijă ca obiectivele stabilite la Consiliul European de la Barcelona, de asigurare a unor servicii de îngrijire a copiilor pentru cel puțin 90 % din copiii cu vârsta între trei ani și vârsta obligatorie de începere a școlii și pentru cel puțin 33 % din copiii cu vârsta sub trei ani, să fie îndeplinite. Remedierea dezavantajelor educaționale prin asigurarea unui învățământ preșcolar de înaltă calitate și a unui sprijin orientat, precum și prin promovarea unei educații incluzive sunt absolut necesare pentru crearea unei societăți cu adevărat favorabile incluziunii.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris.(PT) Primii ani de viață sunt o perioadă esențială pentru dezvoltarea unei serii de capacități cognitive și sociale ale copiilor, ale căror efecte se vor simți pe tot parcursul vieții lor. Ar trebui menționată, de exemplu, aptitudinea pentru multilingvism. Totuși, această etapă a învățării a fost studiată foarte puțin și i s-a acordat puțină importanță în contextul educației în ansamblu. Acest lucru are un impact negativ, de exemplu, asupra celor crescuți în familii mai puțin înstărite, în care dezvoltarea cognitivă a copiilor este adesea stimulată insuficient Prin urmare, se impune creșterea cu titlu prioritar a educației și a îngrijirii în primii ani de viață (ECEC). De aceea am votat în favoarea acestei rezoluții.

 
  
MPphoto
 
 

  Robert Rochefort (ALDE), în scris. (FR) Primii ani de viață sunt esențiali pentru dezvoltarea cerebrală, fizică, emoțională și personală a copiilor, pentru achiziția limbajului, și sunt baza învățării pe tot parcursul vieții. Fiind pe deplin în favoarea punerii în aplicare a unei abordări europene comune în ceea ce privește învățarea în primii ani de viață – cu respectarea diversității abordării fiecărui stat membru – acord susținerea mea raportului dnei Honeyball, care recomandă instituirea unui cadru european pentru serviciile ECEC, evidențiind valori și obiective comune. Având în vedere rolul fundamental jucat de părinți în calitate de „educatori principali”, raportul încearcă să îmbunătățească concediul de maternitate și de paternitate – care ar trebui să fie suficient de lung încât să le permită părinților să joace rolul lor principal în educarea copiilor lor în primele etape ale vieții lor – și încurajează statele membre să investească în programe de educație parentală, precum și să ofere alte forme de asistență pentru părinții care au nevoie de ajutor suplimentar. Desigur, în acest scop este nevoie de investiții suplimentare din partea tuturor celor 27 de state membre, și le solicit să aloce resurse adecvate serviciilor ECEC. În opinia mea, educația trebuie să fie o prioritate politică.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Învățarea în primii ani de viață în UE urmează o tradiție îndelungată și fin diferențiată în diferite state membre. Pare important să se definească un cadru de valori și obiective comune care ar putea fi stabilite ca țel în toate statele membre, în timp ce împărtășirea de bune practici rămâne cheia pentru furnizarea de servicii de înaltă calitate, nevoile și îngrijirea copilului fiind în centrul tuturor eforturilor. Recomandările din raport se concentrează pe echilibrul dintre rolul statelor membre și al Comisiei; necesitatea de a transforma serviciile din perioada preșcolară într-un serviciu mai vast inspirat de bune practici din state membre unde „creșele” și grădinițele sunt un drept al părinților; includerea tuturor copiilor, indiferent de mediul lor social („noțiunea de serviciu public”); îngrijirea copiilor migranți și integrarea lor în educația preșcolară; includerea artelor și a tuturor instrumentelor pentru a spori creativitatea copiilor; formarea profesională a educatorilor în vederea dobândirii unor aptitudini interculturale mai bune; paritatea de gen a persoanelor care lucrează în structuri de învățare preșcolară; și crearea de locuri de muncă noi și bine calificate.

 
  
MPphoto
 
 

  Licia Ronzulli (PPE), în scris.(IT) Am votat în favoarea acestui raport întrucât consider că, în cadrul Uniunii Europene, statele membre individuale continuă să furnizeze educație în primii ani de viață în modalități foarte diferite. Trebuie să dezvoltăm un cadru european compus din obiective și valori comune, care include drepturi și structuri comune. Copiii trebuie considerați pe deplin cetățeni reali, care sunt capabili să-și formeze și să-și exprime opiniile proprii, să se bucure de anumite drepturi, și care posedă propriul lor potențial de creativitate. În acest cadru, din nou, părinții trebuie considerați centrul creșterii lor.

Familia naturală este locul ideal pentru creșterea și dezvoltarea unui copil și, din nou, a le acorda părinților o perioadă adecvată de concediu poate ajuta la reducerea cererii de locuri în facilitățile de îngrijire a copiilor. Prin urmare, trebuie să luăm măsuri concrete întrucât în prezent foarte puține state membre oferă perioade de concediu plătit care sunt suficient de îndelungate încât să întrunească cerințele familiei.

 
  
MPphoto
 
 

  Nikolaos Salavrakos (EFD), în scris.(EL) Învățarea în primii ani de viață ai unui copil este extrem de importantă pentru dezvoltarea adecvată a acestuia și esențială pentru crearea unei societăți stabile și dinamice din punct de vedere economic. Investițiile în învățarea în primii ani de viață au beneficii pe termen lung pentru viitorul copiilor noștri. Eforturile depuse în acest raport pentru a analiza această chestiune la nivel european și național sunt importante. Salut solicitarea referitoare la un nivel mai mare de cercetare europeană în acest sector, la necesitatea de a identifica și de a face schimb de bune practici la nivel european și la utilizarea adecvată a fondurilor și programelor structurale în acest sens.

 
  
MPphoto
 
 

  Marie-Thérèse Sanchez-Schmid (PPE), în scris.(FR) În 2002, Consiliului European de la Barcelona a stabilit obiectivul de a introduce, până în 2010, unele centre de asistență a copiilor pentru cel puțin 90 % din copiii cu vârsta între trei ani și vârsta obligatorie de începere a școlii și pentru cel puțin 33 % din copiii cu vârsta sub trei ani. Din păcate, suntem încă departe de aceste cifre. Totuși, numărul și calitatea centrelor de asistență pentru îngrijirea copiilor sunt esențiale pentru Europa. Într-adevăr, de la o vârstă foarte fragedă, îngrijirea copiilor, învățarea acestora și conștientizarea treptată a mediului lor sunt de o importanță decisivă pentru etapa următoare a educației lor. În plus, părinții lor nu trebuie să renunțe la aspirațiile lor profesionale din cauza unei lipse de centre de asistență pentru îngrijirea copiilor. Cu toate acestea, acest raport ne reamintește, și pe bună dreptate, că fiecare țară are o concepție diferită în ceea ce privește îngrijirea copilului și deci modele diferite, pe care ar trebui să le respectăm. Prin acest raport Parlamentul European dovedește că UE, departe de a dori să sacrifice îngrijirea copilului în numele liberei concurențe a serviciilor, lasă statele membre să-și aleagă modelul lor educațional.

 
  
MPphoto
 
 

  Daciana Octavia Sârbu (S&D), în scris. – Învățarea în primii ani de viață afectează profund șansele în viață ale fiecărui individ. În special, dezvoltarea în primii ani de viață a unor stiluri de viață sănătoase, precum obiceiuri alimentare bune și exerciții fizice regulate, sunt factori determinanți esențiali ai sănătății fizice și mentale. La fel ca toate politicile care funcționează pe baza principiului potrivit căruia „este mai bine să prevenim decât să tratăm”, furnizarea de servicii de învățare în primii ani de viață este, de asemenea, relativ eficace din punctul de vedere al costurilor. O felicit pe raportoare pentru raportul cuprinzător care prezintă unele puncte cheie care necesită discuții suplimentare și luarea de măsuri.

 
  
MPphoto
 
 

  Joanna Senyszyn (S&D), în scris.(PL) Am susținut raportul referitor la învățarea în primii ani de viață în UE. Aș dori să atrag atenția în special asupra a trei chestiuni. În primul rând, primii ani de viață sunt esențiali pentru dezvoltarea cognitivă, senzorială și motorie. Prin urmare, atunci când dezvoltă politici și programe cuprinzătoare referitoare la primii ani de viață, statele membre trebuie să țină seama de mai multe chestiuni diferite care afectează dezvoltarea copiilor, precum migrarea, egalitatea de gen și ocuparea forței de muncă. În al doilea rând, centrele de la nivel local ar trebui să dezvolte programe de măsuri care țin seama de situațiile de viață și de nevoile diferite din domeniul educației și al îngrijirii în primii ani de viață. Ele trebuie, de asemenea, să aibă suficientă autonomie încât să faciliteze operarea de programe pentru copii într-un cadru unic și creativ. Următoarea chestiune se referă la necesitatea de a îmbunătăți serviciile de educație și de îngrijire în primii ani de viață. În acest caz ar trebui să începem prin a dezvolta mecanisme pentru evaluarea prevederilor și garantarea faptului că standardele de calitate sunt respectate.

Ultima mea observație vizează necesitatea accesului universal la centre de îngrijire a copilului. Datele furnizate de ministrul polonez al educației arată că în Polonia există 8 400 de grădinițe publice și 1 600 de grădinițe private și că există circa 1,6 milioane de copii cu vârste cuprinse între trei și șase ani. Aceasta înseamnă că în grădinițe există locuri doar pentru 40 % dintre acești copii, deși există 352 de creșe în Polonia, care sunt folosite de numai 2 % dintre copiii sub trei ani. Această problemă este unul dintre motivele principale ale ratei ridicate a șomajului în rândul femeilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Catherine Stihler (S&D), în scris. – Susțin acest raport întrucât este important să recunoaștem contribuția valoroasă a educației în primii ani de viață și cât de importantă este aceasta pentru realizarea obiectivelor Strategiei UE 2020.

 
  
MPphoto
 
 

  Niki Tzavela (EFD), în scris.(EL) Se știe că există diversitate între sistemele educaționale din statele membre ale UE și, în consecință, cercetarea și schimburile de bune practici care sunt recomandate în special în acest raport vor duce, după părerea mea, la rezultate importante în materie de îmbunătățire a învățării în primii ani de viață ai copiilor în UE. În realitate, datorită abordării centrate pe copil a serviciilor universale mai degrabă decât concentrate, a implicării părinților și a integrării îmbunătățite a serviciilor, am votat în favoarea raportului dnei Honeyball referitor la învățarea în primii ani de viață în Europa.

 
  
MPphoto
 
 

  Marie-Christine Vergiat (GUE/NGL), în scris. (FR) Am votat în favoarea acestui raport, care recomandă politici publice în favoarea îngrijirii copilului, care sunt un pas în direcția bună.

Deși ține seama de diversitatea sistemelor și a tradițiilor în materie de educație și îngrijire a copilului în UE, raportul evidențiază o abordare centrată pe nevoile copilului și pe impactul pe care îl va avea învățarea de la o vârstă foarte fragedă asupra anilor de școală ai copilului și a dezvoltării personale.

Acesta prezintă într-un mod clar chestiunile referitoare la îngrijirea copilului și acces egal la educație pentru toată lumea și, în special, pentru copiii din familiile de imigranți – indiferent de situația lor – și subliniază aceste chestiuni mai ales în contextul combaterii sărăciei și a excluziunii sociale.

El evidențiază, de asemenea, necesitatea de a oferi o ocupare stabilă a forței de muncă, formare profesională de calitate și protecție socială corectă personalului care lucrează în domeniul îngrijirii copilului.

 
  
MPphoto
 
 

  Angelika Werthmann (NI), în scris.(DE) Am votat în favoarea acestui raport. Raportoarea a poziționat în mod corect nevoile copilului în centrul acestui raport. Nu este surprinzător că raportul a ajuns la concluzia că o soluție europeană unică nu este posibilă. Totuși, avem nevoie de un „cadru” la nivel european pentru a putea coordona învățarea în primii ani de viață cu alte programe la nivel UE precum învățarea pe tot parcursul vieții.

 
  
  

Propunere de rezoluție B7-0193/2011

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris.(PT) Votez în favoarea propunerii Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, care consideră că Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului (APP) a contribuit după câte se pare la supraexploatarea unor stocuri, în special a celui de caracatiță, conducând, prin urmare, la reducerea posibilităților de pescuit pentru pescarii mauritani și la un avantaj concurențial pentru industria UE ca urmare a subvenționării taxelor de acces pentru navele UE și salut propunerea Comisiei Europene de deschidere a negocierilor pentru reînnoirea protocolului privind APP-ul dintre UE și Republica Islamică Mauritania. Salut, de asemenea, propunerea Comisiei Europene de introducere a unei clauze referitoare la drepturile omului în acord, și invit Comisia să inițieze un dialog cu Mauritania în scopul de a ajuta această țară să-și dezvolte în continuare o politică responsabilă în domeniul pescuitului, care să îndeplinească atât cerințele de conservare, cât și obiectivul de a promova dezvoltarea economică a resurselor halieutice. În plus, solicit Comisiei să ia măsuri urgente pentru a reduce capturile accidentale ale navelor europene care pescuiesc în apele mauritane.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestei rezoluții. Protocolul actual la Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului cu Republica Islamică Mauritania expiră la 31 iulie 2012. Sectorul pescuitului mauritan este extrem de important pentru economia Mauritaniei, reprezentând 10 % din PIB-ul Mauritaniei și între 35 % și 50 % din exporturile acestei țări. Prin urmare, Comisia intenționează să lanseze negocieri în vederea reînnoirii acestuia. Salut reînnoirea acestui protocol, însă el ar trebui să includă multe chestiuni importante. Evaluările au conchis că majoritatea stocurilor din Mauritania sunt fie exploatate la maximum, fie supraexploatate, și, prin urmare, Comisia trebuie să discute cu Mauritania despre elaborarea unor planuri de gestionare a pescuitului pe termen lung, care să includă toate alocările pentru pescuit prevăzute de autoritățile din Mauritania, atât cele pentru flotele naționale, cât și cele pentru flotele țărilor terțe, pentru a garanta exploatarea durabilă a resurselor halieutice.

 
  
MPphoto
 
 

  Izaskun Bilbao Barandica (ALDE), în scris.(ES) Votez în favoarea acestei rezoluții întrucât este necesar să se înceapă negocierile pentru reînnoirea Acordului de parteneriat în domeniul pescuitului dintre Uniunea Europeană și Republica Islamică Mauritania. Aceste negocieri vor permite navelor sub pavilion UE să pescuiască în apele din Mauritania pe baza principiului stocurilor excedentare descris în Convenția ONU asupra dreptului mării. Este, de asemenea, necesar ca Mauritania să ratifice instrumentele internaționale relevante în domeniul pescuitului.

 
  
MPphoto
 
 

  Slavi Binev (NI), în scris.(BG) Susțin rezoluția referitoare la reînnoirea protocolului la Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului dintre Uniunea Europeană și Mauritania întrucât acordul se bazează pe principiul stocurilor excedentare, care este compatibil cu strategia durabilă a UE în domeniul pescuitului. Mauritania este, de asemenea, una dintre cele mai sărace țări din lume, fiind clasificată ca o țară săracă foarte îndatorată. Din acest motiv, acest acord este extrem de important pentru Mauritania întrucât Uniunea Europeană plătește pentru acest acces, furnizând astfel venituri suplimentare, separate de ajutorul financiar.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris.(PT) Salut propunerea Comisiei de deschidere a negocierilor pentru reînnoirea protocolului dintre UE și Republica Islamică Mauritania. Această țară pierde valoarea adăugată din cauza lipsei de posibilități de a exploata singură resursele sale piscicole. Este așadar necesar să analizăm toate implicațiile economice ale acestui fapt, mai ales din perspectivă economică și socială. Este esențial să nu pierdem din vedere faptul că sectorul pescuitului este extrem de important pentru economia Mauritaniei și că aceasta este una dintre cele mai sărace țări din Africa, care este dependentă financiar de ajutoare externe și se confruntă cu o instabilitate politică gravă. Am votat pentru o rezoluție depusă astăzi de Grupul Partidului Popular European (Creștin-Democrat) datorită tuturor acestor factori cărora trebuie să li se acorde o atenție deosebită în acest document legislativ.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea acestei propuneri de rezoluție referitoare la Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului dintre Uniunea Europeană și Mauritania întrucât consider că reînnoirea acordului, care ar trebui să includă o clauză referitoare la drepturile omului, este un lucru pozitiv. Cred că este necesar să continuăm să ajutăm această țară să-și dezvolte în continuare o politică responsabilă în domeniul pescuitului, care să îndeplinească cerințele de conservare a resurselor halieutice.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris.(PT) Întrucât protocolul la actualul Acord în domeniul parteneriatului va expira în viitor, intenția Comisiei de deschidere a negocierilor pentru reînnoire cu cealaltă parte este logică. Mauritania este o țară săracă care depinde foarte mult de acest sector, și, prin urmare, păstrarea acordului cu Uniunea Europeană ar putea fi benefică ambelor țări semnatare. La fel ca raportoarea, consider că este nevoie de o evaluare riguroasă a stării actuale a stocurilor și a diverselor specii de pește din apele din Mauritania.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris.(PT) Această propunere comună de rezoluție a Parlamentului European vizează reînnoirea Acordului de parteneriat dintre Comunitatea Europeană și Republica Islamică Mauritania, care expiră la 31 iulie 2012. Comisia Europeană, conștientă de importanța reînnoirii acestui parteneriat, și în virtutea mandatului Consiliului, a lansat un proces menit să reînnoiască acest protocol, în conformitate pe deplin cu articolul 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Acordul actual cu Mauritania contribuie la dezvoltarea economică a Mauritaniei, unde sectorul pescuitului este unul dintre pilonii fundamentali ai economiei din Mauritania, reprezentând 10 % din produsul intern brut (PIB), 29 % din veniturile bugetare ale țării și aproape 50 % din exporturi. Totuși, el este, de asemenea, esențial pentru Uniunea Europeană și mai ales pentru flotele sale de pescuit. Sunt de acord cu această propunere, în favoarea căreia am votat, însă consider că controlul capturii trebuie monitorizat științific, sistemele de control trebuie modernizate, iar epavele trebuie curățate. Supravegherea ar trebui, de asemenea, să fie consolidată, iar navele ilegale ar trebui să fie sechestrate.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris.(PT) Această rezoluție semnalează mai multe chestiuni importante, în linie cu vechile noastre întrebări, critici și sugestii cu privire la acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului; ea vizează, în special, lipsa de succes a acestor acorduri din perspectiva obiectivelor de cooperare pentru dezvoltare.

Salutăm faptul că mai multe puncte din rezoluția noastră au fost incluse în această propunere comună de rezoluție. Dintre aspectele cele mai importante, am sublinia: necesitatea realizării unei evaluări exhaustive și detaliate a cauzelor realizării nesatisfăcătoare a obiectivelor în ceea ce privește cooperarea pentru dezvoltare și diferitele linii de sprijin în sectorul pescuitului din Mauritania; susținerea construirii, cât mai rapid cu putință, a unor infrastructuri adecvate pentru descărcarea capturilor de pește pe coasta centrală și sudică a Mauritaniei, inclusiv la Nouakchott, astfel încât peștele prins în apele Mauritaniei să fie debarcat în porturile naționale, și nu în afara țării, așa cum se întâmplă frecvent în prezent; și că acordurile privind pescuitul dintre UE și țările terțe trebuie să fie precedate de o largă dezbatere în țările în cauză, care să permită participarea populației, a organizațiilor societății civile și a parlamentelor naționale, promovându-se astfel democrația și transparența.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris.(PT) Avem mai multe motive de îngrijorare în ceea ce privește acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului așa cum sunt acestea semnate și aplicate de UE în prezent. În special, nivelul lor de realizare a obiectivelor în ceea ce privește cooperarea pentru dezvoltare este în mod evident nesatisfăcător.

Susținem principiul, consacrat în Convenția Organizațiilor Unite asupra dreptului mării, potrivit căruia accesul acordat UE trebuie să privească acele resurse care nu pot fi capturate de flota mauritană.

În afară de această chestiune, rezoluția include mai multe aspecte pozitive, precum:

- acordurile privind pescuitul dintre UE și țările terțe trebuie să fie precedate de o largă dezbatere în țările în cauză, care să permită participarea populației, a organizațiilor societății civile și a parlamentelor naționale, promovându-se astfel democrația și transparența;-

- sprijinul financiar pentru programul multianual mauritan din domeniul pescuitului trebuie să reflecte nevoile Mauritaniei în privința dezvoltării pescuitului durabil;

- necesitatea realizării unei evaluări exhaustive și detaliate a cauzelor realizării nesatisfăcătoare a obiectivelor în ceea ce privește cooperarea pentru dezvoltare și diferitele linii de sprijin în sectorul pescuitului din Mauritania.

Din aceste motive, am votat pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  Estelle Grelier (S&D), în scris.(FR) Această rezoluție a fost adoptată ca urmare a propunerii Comisiei de deschidere a negocierilor pentru reînnoirea Acordului de parteneriat în domeniul pescuitului dintre Uniunea Europeană și Republica Islamică Mauritania. Să voteze în favoarea acestei rezoluții este, din păcate, singurul lucru pe care poate să îl facă Parlamentul pentru a fi auzit în cadrul negocierilor referitoare la Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului (APP). În prezent, Parlamentul poate să aibă un cuvânt de spus doar după finalizarea negocierilor, fapt care nu îi lasă nicio altă opțiune decât să aprobe aceste acorduri sau să respingă ratificarea lor, lăsându-i astfel foarte puțin spațiu de manevră. Acum, tratatele stipulează ca Parlamentul să fie „informat prompt și complet pe parcursul tuturor etapelor procedurii”. Prin urmare, este esențial și legitim să solicităm să fim asociați cu Comisia Europeană și Consiliul în timpul acestor negocieri. Această chestiune nu este nouă și membrii Comisiei pentru pescuit adresează periodic întrebări Comisiei Europene în această privință. Este regretabil că nu reușim să conferim caracter juridic obligatoriu avizului nostru privind furnizarea de fonduri europene țărilor în cauză, în ciuda faptului că Parlamentul are puterea de a exercita control financiar.

 
  
MPphoto
 
 

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestui document întrucât Mauritania este una dintre cele mai sărace țări din Africa, fiind clasificată drept o țară săracă foarte îndatorată, și dependentă financiar de ajutoarele externe, și este caracterizată de o considerabilă instabilitate politică. Protocolul actual la Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului (APP) cu Republica Islamică Mauritania expiră la 31 iulie 2012, iar Comisia intenționează să lanseze negocieri în vederea reînnoirii acestuia, pentru care a solicitat deja Consiliului un mandat ferm. Parlamentul European salută propunerea Comisiei de deschidere a negocierilor pentru reînnoirea protocolului dintre UE și Republica Islamică Mauritania, subliniind, în același timp, că acesta trebuie păstrat numai dacă este reciproc avantajos, adaptat corespunzător și aplicat în mod corect. Parlamentul European salută, de asemenea, propunerea Comisiei de introducere a unei clauze referitoare la drepturile omului.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport și, procedând astfel, îndemn Comisia să se asigure că activitățile de pescuit care intră sub incidența APP îndeplinesc aceleași criterii de durabilitate pe care le îndeplinesc activitățile de pescuit în apele UE. În plus, raportul solicită autorităților din Mauritania și Comisiei să se asigure că criteriile de durabilitate stricte sunt respectate de toate navele care exercită activități de pescuit în apele din Mauritania (fie că provin din UE, Mauritania sau țări terțe).

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris.(PT) Protocolul actual la Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului cu Republica Islamică Mauritania expiră la 31 iulie 2012 și trebuie renegociat pentru ca navele sub pavilion UE să poată continua să pescuiască în apele din Mauritania. Prin urmare, aceasta este o ocazie bună pentru noi de a îmbunătăți acordul existent deja. Trebuie promovate îmbunătățirile infrastructurii și construirea unor infrastructuri adecvate pentru descărcarea capturilor de pește pe coasta centrală și sudică a Mauritaniei, pentru a permite flotei UE să opereze mai eficient, facilitând astfel fluxul de investiții și intensificând impactul acestui acord asupra economiei locale. În ceea ce privește capturile realizate, acestea ar trebui să se limiteze la surplusuri și la acele stocuri care nu pot fi capturate de flota de pescuit a Mauritaniei, astfel încât echilibrul ecologic să poată fi menținut și activitatea să poată rămâne durabilă peste ani.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris.(PT) Acordurile din domeniul pescuitului cu țări terțe ar trebui să asigure un echilibru corect între interese economice și promovarea pescuitului durabil. Astfel, este important ca UE să folosească acordurile din domeniul pescuitului pe care le semnează pentru a garanta urmărirea celor mai bune practici în alte țări, cu respectarea deplină a principiilor cheie ale politicii comune în domeniul pescuitului (PCP).

Combaterea pescuitului ilegal, crearea de locuri de muncă, reducerea nivelurilor de sărăcie în țări terțe și alimentarea pieței UE cu produse de calitate pentru consumatorii săi sunt obiective cheie care ar trebui garantate prin acest acord cu Mauritania.

Trebuie, de asemenea, să ne asigurăm cu titlu prioritar că Mauritania solicită ca țările terțe cu care semnează alte acorduri să respecte aceleași reguli urmate de navele sub pavilion UE, prevenind astfel inegalitățile în materie de concurență care dezavantajează flota UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Prin acest raport, PE salută în primul rând propunerea Comisiei de deschidere a negocierilor pentru reînnoirea protocolului dintre UE și Republica Islamică Mauritania, subliniind, în același timp, că acesta trebuie păstrat numai dacă este reciproc avantajos, adaptata corespunzător și aplicat în mod corect; în al doilea rând, salută propunerea Comisiei de introducere a unei clauze referitoare la drepturile omului; în al treilea rând, insistă ca orice acces negociat pentru navele sub pavilion UE pentru pescuit în apele Mauritaniei să se bazeze pe principiul stocurilor excedentare descris în Convenția ONU asupra dreptului mării; acesta subliniază, mai ales, că trebuie să existe o evaluare riguroasă pentru toate stocurile la care se dorește accesul sau care este probabil să fie capturate de flote UE drept capturi accidentale; insistă că accesul acordat UE trebuie să privească acele resurse care nu pot fi capturate de flota mauritană; reliefează că, în cazul în care vor fi necesare reduceri ale capturilor, flotele din țările terțe (UE și altele) care produc cele mai mari daune ecologice trebuie să fie primele care să facă reduceri;

 
  
MPphoto
 
 

  Licia Ronzulli (PPE), în scris.(IT) Acordul de parteneriat din domeniul pescuitului dintre Uniunea Europeană și Republica Islamică Mauritania trebuie considerat un document strategic care este foarte important în ceea ce privește relațiile dintre UE și Africa. Astăzi, așadar, trebuie să punem în aplicare un protocol nou care este în linie cu angajamentul pe care l-au semnat țările europene până în 2002 și care poate să garanteze o practică durabilă în domeniul pescuitului care va contribui, de asemenea, la dezvoltare în țările în cauză. Prioritatea este acum să se reia negocierile care erau deja în curs de desfășurare, însă pe baza premiselor noi și cu implicarea statelor care au fost, până acum, excluse de la aceste negocieri. Trebuie să revizuim, de asemenea, unele solicitări care datează de la negocierile privind acordul inițial, în care Mauritania, de exemplu, a făcut o cerere de ultimă oră de prelungire a perioadelor de repaus biologic pentru pescuit în lunile mai și iunie, pe lângă lunile septembrie și octombrie, asupra cărora se convenise deja.

 
  
  

Propunere de rezoluție B7-0284/2011

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris.(PT) Am votat în favoarea acestei propuneri deoarece consider că va fi în avantajul UE, întrucât funcționarea corespunzătoare a pieței achizițiilor publice este esențială pentru a stimula piața internă, pentru a încuraja inovarea și pentru a promova un nivel mai ridicat de protecție a mediului și a climei, precum și incluziunea socială, în toată UE. Achizițiile publice sunt de o relevanță esențială, servind drept catalizator pentru revitalizarea economiei UE și, în consecință, pentru ocuparea forței de muncă și bunăstare. Acest lucru este adevărat în special având în vedere nevoia de a depăși criza economică și financiară și de a ne proteja împotriva oricărei crize viitoare. Sunt de acord că un proces solid și bine gândit de optimizare a cadrului juridic aferent achizițiilor publice este extrem de important pentru bunăstarea cetățenilor, a consumatorilor și a întreprinderilor din UE, precum și pentru autoritățile publice locale, regionale și naționale și, astfel, pentru acceptarea UE ca întreg.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestei rezoluții. Buna funcționare a pieței achizițiilor este deosebit de importantă pentru a proteja integritatea pieței unice și pentru a încuraja inovarea, precum și pentru a atinge un randament optim pentru autoritățile publice și contribuabili. Această piață este o parte deosebit de importantă din economia UE și are un potențial enorm, dar normele și principiile în materie de achiziții variază în funcție de statele membre și împiedică întreprinderile, mai ales pe cele mici, să obțină acces la achizițiile transfrontaliere. Restricții similare există și în ceea ce privește accesul la ofertele din țările terțe. În ciuda faptului că UE și-a deschis piețele, întreprinderile noastre se confruntă cu probleme uriașe când doresc să acceseze piețele sectorului public din țările terțe. Consider că trebuie acordată urgent o atenție politică semnificativă acestei chestiuni. Comisia ar trebui să desfășoare o analiză detaliată a problemelor asociate cu restricționarea accesului întreprinderilor UE la piețele din alte țări și să ia măsuri corespunzătoare împotriva partenerilor comerciali care beneficiază de deschiderea pieței UE, dar care nu își deschid propriile piețe pentru întreprinderile europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Regina Bastos (PPE), în scris.(PT) Contractele publice reprezintă oportunități economice pentru întreprinderi, sunt foarte importante pentru promovarea pieței unice, stimulează inovarea și promovează protecția mediului și a climei, precum și incluziunea socială. Politica achizițiilor publice ar trebui să se asigure că banii publici sunt folosiți cât mai eficient posibil și ar trebui să mențină deschise piețele achizițiilor publice, contribuind astfel la relansarea economiei UE, la crearea de locuri de muncă și la bunăstare. Contractele publice joacă un rol esențial și în Strategia Europa 2020 și sunt unul dintre instrumentele care trebuie utilizate pentru a realiza obiectivele propuse.

Această propunere de rezoluție solicită Comisiei să abordeze chestiunea accesului echilibrat la piețele sectorului public și să efectueze revizuirea achizițiilor publice și a concesionărilor, permițând astfel implicarea Parlamentului European, a statelor membre, precum și a cetățenilor și a întreprinderilor.

De asemenea, aceasta solicită Comisiei să acorde prioritate modernizării normelor privind achizițiile publice. La fel de important este și apelul acesteia către Comisie de a continua să evalueze problemele asociate cu ofertele ce propun prețuri extrem de scăzute și să propună soluții adecvate.

Pentru toate aceste motive, voi vota în favoarea acestei propuneri de rezoluție.

 
  
MPphoto
 
 

  Françoise Castex (S&D), în scris.(FR) Am votat în favoarea acestui raport, nu cu scopul de a ridica bariere protecționiste, ci deoarece nu mai putem continua cu o situație în care Uniunea Europeană este singura care respectă regulile jocului. Nu mai putem ignora dumpingul social și economic din țările emergente, China în special, care câștigă contracte cu prețuri foarte scăzute în țările Uniunii, fără a ține seama de drepturile sociale și de legislația privind ajutorul de stat, în timp ce piețele acestor țări rămân inaccesibile pentru întreprinderile europene. Nu mai putem fi naivi: supraviețuirea întreprinderilor și a locurilor noastre de muncă depinde de acest lucru. În sfârșit, mă bucur că amendamentele depuse de Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European referitoare la respectarea, în contextul contractelor publice, a standardelor sociale și în materie de muncă și de mediu în vigoare în statele membre au fost în mare măsură adoptate. Acest lucru demonstrează conștientizarea reală și reprezintă o schimbare pozitivă și necesară. Acum este de datoria Comisiei să evalueze pe deplin această solicitare.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris.(PT) Având în vedere că achizițiile publice reprezintă milioane de euro în fiecare an, importanța lor economică este o certitudine. Tocmai din acest motiv, deși există o tradiție îndelungată a legislației UE referitoare la aceste contracte, nu am exagera dacă am solicita legi mai bune, mai eficiente, care să garanteze transparența totală a procedurilor, să prevină orice forme de corupție sau de manipulare a propunerilor în beneficiul unui candidat, să stabilească un plafon cu privire la cifrele sau valoarea unui număr de acordări fără o solicitare de propuneri sau fără negociere și să garanteze concurența adecvată pe piața internă între întreprinderile candidate, indiferent de țara lor de origine.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris.(PT) Această propunere de rezoluție a Parlamentului European abordează accesul egal la piețele sectorului public din UE și din țările terțe și revizuirea cadrului juridic privind achizițiile publice, inclusiv concesionările. UE a adoptat o serie de documente privind această chestiune: Directivele 2004/18/CE, 2004/17/CE, 93/13/CE și 2007/66/CE, rezoluții (Rezoluția Parlamentului European din 18 mai 2010), rapoarte (dl Monti, O nouă strategie pentru piața unică În serviciul economiei și societății Europei, Comunicarea Comisiei Europene„Către un Act privind piața unică pentru o economie de piață socială foarte competitivă” și Cartea verde a Comisiei Europene privind modernizarea politicii UE privind achizițiile publice.

Pentru a depăși criza economică și financiară actuală, funcționarea perfectă a pieței achizițiilor publice are o importanță deosebită pentru revitalizarea economiei și pentru garantarea egalității de tratament. Declar prin aceasta că am votat pentru această rezoluție întrucât consider că este în conformitate cu principiul legiferării mai bune și acordă prioritate modernizării normelor privind achizițiile publice și concesionările, ceea ce reprezintă o îmbunătățire considerabilă a dreptului UE.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris.(PT) Aceasta este încă o tentativă de a grăbi liberalizarea achizițiilor publice. Aceasta este o direcție pe care UE o urmează cu încăpățânare, atât la nivel intern, cât și în țările terțe, folosind acorduri de liber schimb.

Oricum, intenția este aceeași: de a împiedica țările să își protejeze propriile întreprinderi în achizițiile publice, astfel încât să ușureze lucrurile pentru marile întreprinderi ale puterilor care vor, de asemenea, să folosească concurența, fapt care este considerat elementul esențial, să domine acordarea de contracte publice.

Nu suntem de acord cu această abordare. Cu toate acestea, recunoaștem că trebuie făcute schimbări semnificative în acest domeniu.

Prin urmare, unele aspecte din rezoluție merită sprijinul nostru, în special critica referitoare la „lipsa de transparență cu privire la alcătuirea și la activitatea Comitetului consultativ intern pentru achiziții publice al Comisiei (ACPP), precum și la rolul și competențele Comitetului consultativ pentru contractele de achiziții publice (CCO)”. Suntem de acord și cu solicitarea adresată Comisiei de a lua „măsuri pentru a asigura o activitate transparentă și o alcătuire echilibrată atât în cadrul acestui comitet, cât și în cadrul noului comitet consultativ planificat pentru parteneriatele public-privat, acestea incluzând reprezentanți ai sindicatelor și ai comunității de afaceri, în special ai IMM-urilor”.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris.(PT) Prin această rezoluție, majoritatea din Parlament dorește să solicite liberalizarea achizițiilor publice sub pretextul relaxării și simplificării normelor și al apărării întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). Deși în unele cazuri acest lucru ar putea fi justificat, în majoritatea cazurilor nu este vorba despre asta.

Ceea ce își doresc aceștia este să împiedice țările să își protejeze întreprinderile în achizițiile publice, numai pentru a ușura lucrurile pentru întreprinderile puterilor care doresc, de asemenea, să domine acordarea contractelor publice. De aceea am votat împotrivă.

Cu toate acestea, există un alt aspect al rezoluției cu care suntem de acord, și anume critica lipsei de transparență cu privire la alcătuirea și la activitatea Comitetului consultativ intern pentru achiziții publice al Comisiei (ACPP), precum și la rolul și competențele Comitetului consultativ pentru contractele de achiziții publice (CCO). Suntem de acord și cu îndemnul adresat Comisiei de a lua măsuri pentru a asigura o activitate transparentă și o alcătuire echilibrată atât în cadrul acestui comitet, cât și în cadrul noului comitet consultativ planificat pentru parteneriatele public-privat, acestea incluzând reprezentanți ai sindicatelor și ai comunității de afaceri, în special ai IMM-urilor.

Se pare că ar trebui subliniată și importanța consolidării mecanismelor anticorupție în contextul angajamentelor Uniunii Europene în domeniul achizițiilor publice internaționale, precum și necesitatea de a concentra eforturile asupra transparenței și a corectitudinii în privința utilizării fondurilor publice. Mai mult, solicităm ca Parlamentul European să fie informat corespunzător și să primească toate informațiile disponibile în fiecare etapă a procesului și la finalul acestuia.

 
  
MPphoto
 
 

  Małgorzata Handzlik (PPE), în scris.(PL) În ciuda deschiderii pieței de achiziții publice din UE, accesul la piețele de achiziții publice din țările terțe este încă în mare măsură restricționat. În această situație, întreprinderile europene nu se bucură de egalitate de șanse pentru a concura cu ofertele publice din alte țări ale lumii. De exemplu, în 2009, autoritățile chineze au adoptat un sistem de acreditare a produselor locale inovatoare, care a restricționat și mai mult accesul întreprinderilor internaționale pe piața chineză. Cu toate acestea, nu numai piața chineză reprezintă o problemă, deoarece și economiile foarte dezvoltate precum Statele Unite, Japonia și Canada urmează politici protecționiste.

De aceea, sprijin solicitarea privind aplicarea principiului reciprocității în accesul la piețele de achiziții publice prevăzut în rezoluția care a fost adoptată astăzi și pe care am aprobat-o în avizul Comisiei pentru comerț internațional, redactat de mine. Aș dori totuși ca viitoarea propunere a Comisiei Europene privind principiul reciprocității să contribuie în special la deschiderea piețelor de achiziții din țările terțe, și nu doar să restricționeze accesul întreprinderilor din țările terțe la piețele achizițiilor publice din Uniunea Europeană, lucru care ar putea avea un efect negativ asupra competitivității pe piața Uniunii.

 
  
MPphoto
 
 

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestei rezoluții deoarece buna funcționare a pieței achizițiilor publice este deosebit de importantă pentru a stimula piața unică și a încuraja inovarea. Achizițiile publice au o importanță deosebită în special pentru depășirea crizei financiare și economice și pentru protejarea împotriva unor crize viitoare, deoarece acționează ca un catalizator pentru revitalizarea economiei UE și, în consecință, pentru ocuparea forței de muncă și bunăstare. Chestiunea specifică a garantării egalității de tratament și a concurenței echitabile pe piețele de achiziții publice din UE și din țările terțe necesită de urgență o atenție politică sporită, în special având în vedere problemele curente privind accesul la piețele din sectorul public din țările terțe. După părerea mea, Comisia ar trebui să acorde prioritate modernizării normelor de achiziții publice și să abordeze chestiunea concesionărilor de servicii astfel încât să se evite fragmentarea în continuare a legislației europene din domeniul achizițiilor publice, în conformitate cu principiile unei mai bune legiferări.

 
  
MPphoto
 
 

  Constance Le Grip (PPE) , în scris.(FR) Sunt încântată de adoptarea astăzi a rezoluției comune a Parlamentului European referitoare la accesul egal la piețele sectorului public din UE și țările terțe și la revizuirea cadrului juridic privind achizițiile publice, inclusiv concesionările, rezoluție la care am fost cosemnatară. Buna funcționare a piețelor achizițiilor publice este esențială pentru a stimula piața unică. Prin urmare, este important să clarificăm și să îmbunătățim cadrul legislativ care reglementează acordarea contractelor publice, având în vedere rolul acestora de catalizator pentru relansarea economiei Uniunii. Referitor la accesul întreprinderilor din țările terțe la piețele achizițiilor publice ale Uniunii Europene, aceasta din urmă are datoria de a acționa în mod realist și pragmatic și, mai presus de toate, fără a fi naivă. Nu este vorba despre adoptarea unei poziții împotriva deschiderii piețelor noastre, ci mai degrabă despre poziția destul de justificată de apărare a accesului reciproc în acest domeniu, nu prin închiderea piețelor noastre de achiziții publice, ci prin asigurarea faptului că și partenerii noștri din afara Uniunii își deschid piețele și, dacă este necesar, prin dezvoltarea unor mecanisme adecvate care să ne permită să atingem acest obiectiv al reciprocității și echilibrului.

 
  
MPphoto
 
 

  Petru Constantin Luhan (PPE), în scris. − Accesul egal la piețele din sectorul public din UE și revizuirea cadrului juridic privind achizițiile publice sunt absolut necesare pentru stimularea pieței interne a Uniunii și a statelor membre, fapt ce determină integrarea socială și economică la nivel european. Privind prin prisma crizei economice și financiare, consider ca fiind indispensabilă strategia propusă în această rezoluție, și anume asigurarea unei coerențe mai bune a politicii europene comune de comerț exterior. Subliniez importanța acestei revizuiri legislative pentru revitalizarea și stabilizarea economiei în Uniunea Europeană.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am sprijinit această rezoluție întrucât consider că chestiunea specifică a garantării egalității de tratament și a concurenței echitabile pe piețele de achiziții publice din UE și din țările terțe necesită de urgență o atenție politică sporită.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris.(FR) Repunerea în discuție a parteneriatelor public-privat, relaxarea standardelor de către autoritățile publice (care sunt garanții interesului general, nu este nevoie să vă reamintesc), alegerile chiar ale acestor autorități publice orientate către o concurență sporită... Acestea sunt doar câteva exemple ale minunatelor „progrese” promise de Cartea verde a Comisiei Europene privind achizițiile publice. Fiind nemulțumit de aprobarea acestor aberații, acest text face din combaterea măsurilor protecționiste elementul central al argumentării sale. Sunt atâtea politici la care obiectez. Prin urmare, voi vota împotrivă.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris.(PT) Funcționarea corespunzătoare a pieței achizițiilor este de o importanță esențială pentru a stimula piața unică, pentru a încuraja inovarea, pentru a spori ocuparea forței de muncă, creșterea și competitivitatea, pentru a promova niveluri mai înalte de protecție a mediului și a climei și pentru a proteja drepturile sociale în UE, precum și pentru a atinge un randament optim al cheltuielilor pentru autorități, cetățeni și contribuabili. Achizițiile publice au o importanță deosebită în special pentru depășirea crizei economice și financiare și pentru protecția împotriva unor crize viitoare, acționând ca un catalizator pentru revitalizarea economiei UE și, în consecință, pentru ocuparea forței de muncă și bunăstare pe teritoriul acesteia. Prin urmare, un proces solid și bine gândit de optimizare a cadrului juridic aferent achizițiilor publice este extrem de important pentru bunăstarea cetățenilor, a consumatorilor și a întreprinderilor din UE, precum și pentru autoritățile publice locale, regionale și naționale.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris.(PT) Buna funcționare a pieței achizițiilor este esențială pentru a stimula piața internă, pentru a încuraja inovarea, pentru a promova niveluri mai înalte de protecție a mediului și a climei, precum și de incluziune socială în UE și pentru a atinge randamentul optim al cheltuielilor pentru autorități publice, cetățeni și contribuabili. Din aceste motive, am votat în favoarea acestei rezoluții a Parlamentului European referitoare la accesul egal la piețele sectorului din UE și din țările terțe și la revizuirea cadrului juridic privind achizițiile publice, inclusiv concesionările. În acest sens, mă alătur celor care au propus această rezoluție și solicit Comisiei să acorde prioritate modernizării normelor în materie de achiziții și să abordeze chestiunea concesionărilor de servicii pentru a evita fragmentarea suplimentară a dreptului european din domeniul achizițiilor publice, în conformitate cu principiile unei „mai bune legiferări”.

 
  
MPphoto
 
 

  Robert Rochefort (ALDE), în scris.(FR) Achizițiile publice joacă un rol esențial în stimularea pieței unice, promovarea inovării, consolidarea creșterii și sprijinirea ocupării forței de muncă și a concurenței în UE. totuși, pentru a realiza acest lucru, acestea trebuie să opereze în mod eficient. După cum se subliniază în textul acestei rezoluții, pe care o aprob, pentru ca acest lucru să aibă loc este important să se găsească repede răspunsuri la întrebarea privind simplificarea și clarificarea normelor de acordare a contractelor publice. De asemenea, mi se pare esențial ca accesul IMM-urilor la contractele publice – care reprezintă 99 % din toate întreprinderile europene și peste 100 de milioane de locuri de muncă – să fie îmbunătățit cât mai curând posibil. Mai mult, pentru a le sprijini activitatea, invit Comisia Europeană să pună în aplicare principiul reciprocității și să se gândească la noi moduri de a îmbunătăți accesul întreprinderilor europene la achizițiile publice din afara Uniunii, pentru a asigura condiții egale pentru întreprinderile europene și străine care concurează pentru alocarea de contracte publice.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Ne-am abținut în cele din urmă, din cauza adoptării mai multor amendamente propuse de PPE și ECR pe care noi le considerăm inadmisibile.

 
  
MPphoto
 
 

  Oreste Rossi (EFD), în scris.(IT) Achizițiile publice par să fie un catalizator pentru revitalizarea economiei europene și a bunăstării întreprinderilor, a ocupării forței de muncă și a consumatorilor din Europa, având ca scop depășirea crizei economice și financiare. Datorită unei liberalizări treptate a sectoarelor speciale (apă, electricitate și gaze), avem nevoie de un sistem de calificare a clienților, destinat să garanteze selectarea eficientă a întreprinderilor concurente, pentru a proteja întreprinderile care operează în aceste domenii. Sunt în favoarea propunerii de rezoluție întrucât, într-un regim transparent, este necesar să păstrăm fragmentarea dreptului european din domeniul achizițiilor publice, pentru a atinge cele mai ridicate niveluri de competitivitate și de eficiență, așa cum este stabilit în obiectivele noastre.

 
  
MPphoto
 
 

  Daciana Octavia Sârbu (S&D), în scris. – Achizițiile publice oferă o șansă unică de a canaliza investițiile în proiecte în beneficiul comun al cetățenilor, realizând, în același timp, obiective mai mari ale politicii publice. Aș dori să subliniez importanța contractelor de achiziții publice în promovarea standardelor de mediu în clădiri și transport, și potențialul pe care aceasta o are pentru îmbunătățirea eficienței energetice și, prin urmare, pentru reducerea emisiilor de carbon, a costurilor de operare și a poluării aerului. Îndemn statele membre să utilizeze contractele de achiziții publice pentru a urmări aceste obiective, care vor avea avantaje ample și pe termen lung pentru domeniul social, economic și al mediului.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris.(PT) Funcționarea corespunzătoare a pieței achizițiilor publice este esențială pentru a stimula piața internă și pentru a încuraja inovarea și investițiile. Pentru a depăși criza economică și financiară, achizițiile publice au o importanță deosebită în stimularea economiei UE și contribuie la crearea de locuri de muncă. Uniunea Europeană respinge posibilitatea punerii în aplicare a unor măsuri protecționiste și dorește acces egal la piețele sectorului public din UE și din țările terțe. Astfel, UE crede cu fermitate în principiul reciprocității și al proporționalității în acest domeniu.

În acest scop, susțin o mai bună coerență între politica comercială comună și practicile statelor membre care acceptă oferte cu prețuri extrem de scăzute de la întreprinderi provenind din țări care nu sunt semnatare ale Acordului OMC privind achizițiile publice, în defavoarea întreprinderilor din țările membre ale UE.

Prin urmare, repet solicitarea acestui Parlament de a acorda prioritate modernizării normelor aferente achizițiilor publice, în așa fel încât să se evite fragmentarea, și de a încuraja întreprinderile să aleagă această opțiune.

 
  
MPphoto
 
 

  Bernadette Vergnaud (S&D), în scris.(FR) Acest vot este important deoarece Comisia trebuie să ia măsurile necesare pentru a preveni concurența neloială și lipsa de reciprocitate a accesului la contractele publice în ceea ce privește țările terțe. Nu este vorba despre ridicarea de bariere protecționiste, dar Uniunea nu poate fi în continuare singura care respectă regulile. Într-adevăr, nu mai putem ignora dumpingul social și economic practicat de întreprinderile din țările emergente care câștigă contracte în țările Uniunii, sfidând drepturile sociale și legislația privind ajutoarele de la stat, când, în acest timp, piețele acestor țări sunt închise pentru întreprinderile europene. Totuși, nu trebuie să uităm că, în ciuda semnării unor acorduri internaționale, nici marile țări industrializate nu respectă regulile jocului!

După ani de inactivitate, Comisia pare să intenționeze să acționeze, iar acest lucru este necesar: supraviețuirea întreprinderilor și locurilor noastre de muncă depinde de acest lucru. În sfârșit, salut adoptarea amendamentelor prezentate de Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European referitoare la respectarea, în contextul achizițiilor publice, a standardelor de muncă, sociale și de mediu în vigoare în statele membre. Acum depinde de Comisie să se ridice la nivelul acestei solicitări.

 
  
  

Propunerea de rezoluție B7-0297/2011

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris.(PT) Votez pentru această propunere comună de rezoluție. Doresc să subliniez măsurile pe care le consider necesare: utilizarea tuturor posibilităților și a marjelor financiare disponibile în cadrul bugetului UE privind pescuitul, pentru a finanța măsurile de sprijin de urgență pentru acest sector, permițându-i astfel să depășească dificultățile cauzate de creșterea prețului petrolului, ajutorul continuu din partea Fondului european pentru pescuit (FEP) pentru a îmbunătăți selectivitatea echipamentelor de pescuit și pentru a înlocui motoarele din motive de siguranță, pentru a proteja mediul și/sau, mai presus de toate, pentru a economisi combustibil în pescuitul de coastă și tradițional la scară mică, elaborarea de către Comisie a unui plan pe termen mediu și lung destinat să îmbunătățească eficiența combustibililor în sectorul pescuitului (inclusiv în acvacultură), și solicitarea adresată Comisiei de a propune un plan de acțiune pentru îmbunătățirea eficienței combustibilului în sectoarele pescuitului și al acvaculturii din regiunile de coastă și insulele care au un sector al pescuitului activ.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestei rezoluții. Creșterea recentă a prețului petrolului a afectat viabilitatea economică a sectorului pescuitului și pescarii europeni se află într-o situație dificilă. Mai mult, datorită gradului ridicat de dependență a Uniunii Europene de importurile provenite din țările terțe (60 %), producătorii au o influență foarte mică sau niciuna asupra nivelurilor prețurilor pentru produsele pescărești. Sunt de acord că plafonul referitor la ajutorul de minimis ar trebui ridicat de la 30 000 de euro la 60 000 de euro pe firmă pentru o perioadă tranzitorie de trei ani, garantând în același timp că durabilitatea ecologică și socială nu va fi subminată și că nu se va denatura concurența dintre statele membre.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris.(PT) Aș dori să îmi exprim compasiunea profundă față de pescarii europeni, ale căror salarii au fost direct afectate de creșterea prețului petrolului, fapt care a accentuat în mod grav fragilitatea economică legată de natura neregulată a activității din acest sector. Consider că este esențială introducerea unor mecanisme care să promoveze evoluția prețurilor plătite în etapa de producție, păstrând prețurile plătite în etapa de consum final cât mai jos posibil. Prin urmare, votez în favoarea propunerii de rezoluție depuse de Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), care subliniază în mod adecvat aspectele de mai sus.

 
  
MPphoto
 
 

  Nessa Childers (S&D), în scris. – Deși subvenționarea industriei combustibililor fosili nu este o idee bună, pescarii din toată Uniunea suferă din cauza crizei economice și, spre deosebire de alte moduri de transport, aceștia nu au nicio alternativă reală la combustibilii fosili.

 
  
MPphoto
 
 

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D), în scris. − Având în vedere că energia are o pondere importantă în costurile de funcționare ale sectorului pescuitului și întrucât recenta creștere a prețului combustibililor a condus la deteriorarea situației din sectorul pescuitului și a afectat în mod direct costurile de producție din acest sector, consider că Comisia Europeană trebuie să examineze mijloacele necesare urgentării și adoptării de măsuri adecvate pentru a atenua situația economică dificilă în care se găsesc mulți pescari europeni, ținând seama și de dificultățile financiare cu care se confruntă în momentul de față mai multe țări ce dispun de flote importante de pescuit.

 
  
MPphoto
 
 

  Marielle De Sarnez (ALDE), în scris.(FR) Comisia trebuie să adopte măsuri urgente pentru a remedia situația economică dificilă în care se află mulți pescari europeni ca urmare a creșterii prețului petrolului. În special, este vorba despre ridicarea pragului subvenției publice de minimis de la 30 000 de euro la 60 000 de euro pentru o perioadă de trei ani și pe firmă beneficiară. Dincolo de această compensație, trebuie să instituim o strategie pe termen mai lung pentru a permite pescarilor, dar și specialiștilor din alte sectoare, precum agricultorilor și operatorilor de transport rutier, să își reducă dependența de combustibilii fosili. De aceea, Comisia trebuie să ofere stimulente, atât la nivel european, cât și național, pentru investiții în tehnologii noi, cu scopul de a crește eficiența energetică în transportul maritim, terestru și aerian.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat pentru propunerea de rezoluție referitoare la criza sectorului european al pescuitului din cauza creșterii prețului petrolului, întrucât aceasta a afectat viabilitatea economică a sectorului pescuitului, având un impact direct asupra veniturilor pescarilor. Sunt necesare măsuri de urgență temporare care vor permite pescarilor europeni să depășească situația economică dificilă, dar Comisia ar trebui să elaboreze și un plan pe termen mediu și lung destinat să îmbunătățească eficiența combustibililor în sectorul pescuitului, inclusiv în acvacultură.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Pescuitul este o activitate economică esențială pentru țările Europei, în special pentru țările maritime precum a mea. Astfel, Parlamentul ar trebui să fie deosebit de atent la condițiile care afectează pescarii profesioniști.

Creșterea prețului combustibililor – un cost inevitabil pentru cei implicați în pescuit – a afectat enorm de mult veniturile pescarilor. Într-o perioadă de criză economică și financiară, în care există puțin ajutor pentru a sprijini întreprinderile și locurile de muncă, salut propunerea făcută de colegii mei din Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat) în această rezoluție de a sprijini pescarii europeni prin creșterea plafonului pentru ajutorul de minimis de la 30 000 de euro la 60 000 de euro pe întreprindere și pentru o perioadă de trei ani. Acest lucru va permite industriei pescuitului să facă față costurilor de operare crescute asociate prețului petrolului.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris.(PT) Această propunere de rezoluție a Parlamentului European abordează criza sectorului european al pescuitului cauzată de creșterea continuă a prețurilor combustibilului, care are un impact foarte semnificativ asupra costurilor operaționale ale sectorului. Creșterea este resimțită, mai presus de toate, de întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) – adesea întreprinderi familiale – ale căror lucrători încep să își dea seama că locurile lor de muncă sunt în pericol. Prin urmare, salut adoptarea acestui raport și sper că statele membre vor putea în curând să sporească ajutorul pentru pescari și că Uniunea Europeană, prin Fondul european pentru pescuit (FEP), își va crește subvențiile destinate îmbunătățirii și modernizării navelor și echipamentelor și va crea un fond la care IMM-urile să poată apela atunci când au probleme. Sprijinirea pescuitului la scară mică este deosebit de importantă.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris.(PT) Este bine că Parlamentul a adoptat această rezoluție. Creșterea substanțială a prețului petrolului a agravat mult criza cu care se confruntă sectorul pescuitului și viabilitatea economică a acestuia și a redus în mod foarte semnificativ veniturile deja mici ale celor care lucrează în sector.

Dinamica actuală a vânzărilor nu permite fluctuațiilor costurilor de producție, inclusiv petrolul, să aibă un impact asupra prețurilor peștelui; politica actuală privind importurile contribuie la acest lucru, printre alți factori.

În multe cazuri, prețurile medii pentru prima vânzare stagnează sau scad de câțiva ani și acest lucru nu a dus la o scădere a prețului peștelui proaspăt pentru consumatorii finali.

Organizarea comună actuală a pieței produselor pescărești nu a reușit să contribuie suficient la îmbunătățirea prețurilor pentru prima vânzare sau la distribuirea mai bună a valorii adăugate în tot lanțul de valoare al sectorului.

Situația economică a unui număr mare de întreprinderi s-a deteriorat în ultimii ani, ducând chiar la falimentarea multora dintre ele. Există un risc real ca mii de întreprinderi din domeniul pescuitului să dea faliment și mii de locuri de muncă ar putea fi pierdute din cauza prețului ridicat al petrolului.

Sectoarele pescuitului de coastă la scară mică sunt deosebit de vulnerabile.

Aceste măsuri trebuie aplicate.

 
  
MPphoto
 
 

  Pat the Cope Gallagher (ALDE), în scris. (GA) Sectorul pescuitului este unul dintre sectoarele cele mai afectate de creșterile prețului petrolului, deoarece combustibilul constituie o parte semnificativă a costului de operare al pescarului, estimat la 30-50 %. Sprijin pe deplin toate măsurile care ar putea fi puse în aplicare pentru a asista pescarii în această privință, în special pe cei implicați în pescuitul la scară mică pe coaste și insule.

 
  
MPphoto
 
 

  Estelle Grelier (S&D), în scris.(FR) Adoptarea unei rezoluții a Parlamentului privind criza din sectorul european al pescuitului cauzată de creșterea prețului petrolului este pentru mine o ocazie să vă reamintesc cât de urgent este să venim în ajutorul pescarilor. Într-un context în care recrutarea devine din ce în ce mai dificilă și în care practicile pe care pescarii trebuie să le adopte devin tot mai restrictive, creșterea prețurilor combustibilului îngreunează și mai mult condițiile din acest sector lovit de criză. Creșterea considerabilă a prețului petrolului are un impact puternic asupra costurilor operaționale ale pescarilor și acest lucru a făcut ca venitul lor să cadă între 2008 și 2010. În calitate de reprezentantă aleasă a unui oraș portuar, este cu atât mai mult de datoria mea să solicit Comisiei să autorizeze o creștere a plafonului pentru ajutorul de minimis. Această măsură ar înlătura presiunea asupra pescarilor, permițându-le astfel să câștige un trai decent din munca lor, fără a împiedica refacerea stocurilor. Viitoarea reformă a politicii comune în domeniul pescuitului va trebui să câștige sprijinul pescarilor. Un început bun ar fi ca Uniunea Europeană să le arate că este sensibilă la nevoile lor.

 
  
MPphoto
 
 

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestui document deoarece creșterea recentă a prețului petrolului a afectat viabilitatea economică a sectorului pescuitului și a determinat mulți pescari să își facă griji în privința acoperirii acestor costuri suplimentare, întrucât creșterea prețului petrolului le afectează în mod direct veniturile. Trebuie să profităm de toate posibilitățile și marjele financiare disponibile în cadrul bugetului comunitar pentru pescuit pentru a finanța măsurile de sprijinire de urgență a industriei, permițându-i astfel să depășească dificultățile cauzate de creșterea prețului combustibilului până la punerea în aplicare a altor tipuri de măsuri. Fondul european pentru pescuit (FEP) ar trebui să acorde în continuare ajutor pentru îmbunătățirea selectivității echipamentului de pescuit și înlocuirea motoarelor pe motive de siguranță, protecție a mediului și/sau economie de combustibil, în special pentru pescarii de scară mică pe coastă și pescarii tradiționali. După părerea mea, Comisia trebuie să propună foarte urgent investiții în tehnologii noi, atât la nivel european, cât și național, pentru a crește eficiența energetică a navelor de pescuit și pentru a reduce astfel dependența pescarilor de combustibilii fosili.

 
  
MPphoto
 
 

  Bogusław Liberadzki (S&D), în scris.(PL) Rezoluția este o expresie a preocupării Parlamentului pentru starea sectorului pescuitului, pentru situația financiară a firmelor de pescuit și pentru prețul de pe piață al peștelui. Acesta este un sector important, iar peștele este o parte importantă din regimul nostru. Cred că articolul 3 din propunerea comună de rezoluție, care exprimă dorința de a crește ajutorul pentru pescari, este de o importanță vitală. Aceasta este o soluție care oferă mai multe avantaje decât noile garanții propuse pentru sector. Sper că Comisia și Consiliul vor acorda mare atenție rezoluției.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat împotriva acestei rezoluții deoarece nu cred că UE ar trebui să crească subvențiile pentru sectorul european al pescuitului sau pentru oricare alt sector pe baza unei creșteri a prețului petrolului.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris.(PT) Creșterea recentă a prețului petrolului a afectat viabilitatea economică a sectorului pescuitului și a determinat mulți pescari să își facă griji în privința plății acestor costuri suplimentare. Nu putem uita că creșterea prețului petrolului afectează în mod direct veniturile pescarilor. Veniturile și salariile persoanelor care lucrează în industria pescuitului sunt nesigure ca urmare a mai multor factori, precum natura neregulată a pescuitului, abordările de marketing folosite și modul în care sunt stabilite prețurile pentru prima vânzare, ceea ce înseamnă că este necesară menținerea anumitor forme de ajutor public european și național. Mai mult, criza financiară și economică are un impact asupra sectoarelor industriale și în special asupra întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), iar acest lucru pune în pericol activitatea și ocuparea forței de muncă în sectoarele primare și secundare. La fel ca în trecut, acum trebuie să adoptăm măsuri de urgență temporare pentru a depăși dificultățile cu care se confruntă sectorul pescuitului în contextul creșterii prețului petrolului.

 
  
MPphoto
 
 

  Rareș-Lucian Niculescu (PPE), în scris. − Am votat în favoarea rezoluției și împotriva tuturor amendamentelor depuse. În sectorul pescuitului sunt necesare noi măsuri de sprijin, având în vedere combinația a doi factori - pe de o parte, prețul ridicat al petrolului, pe de altă parte, prețul scăzut la prima vânzare a peștelui. Pescuitul este un sector economic important pentru Uniunea Europeană și are nevoie de susținere, în condițiile în care prețul mediu al barilului de petrol va fi în continuare de 80-100 de dolari.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Criza economică globală instalată, agravată de criza politică din Maghreb și din Orientul Mijlociu, a dus la alte creșteri ale prețului petrolului, prețul unui baril depășind 100 de dolari. Având în vedere instabilitatea economică care a zguduit lumea arabă, această cifră poate continua să crească.

Factura la energie reprezintă cel mai substanțial cost operațional pentru sectorul pescuitului și, spre deosebire de alte activități, sectorul nu poate compensa costul suplimentar prin creșterea producției din cauza pragurilor stabilite pentru capturile totale admisibile (TAC-uri) și a cotelor.

În ciuda diversității opiniilor cu privire la modul în care ar trebui gestionat sectorul, există un punct de acord care este important să fie subliniat: pescuitul este extrem de important pentru aprovizionarea cu alimente a populației europene și o sursă de ocupare a forței de muncă pentru majoritatea comunităților de coastă ale UE, unde nu există alte locuri de muncă.

Pentru a asigura continuitatea pescuitului și pentru a evita imposibilitatea aprovizionării și șomajul sporit în sector, UE trebuie să ridice pragul stabilit de Regulamentul de minimis mai aproape de 60 000 de euro, pe lângă adoptarea altor măsuri capabile să atenueze creșterea recentă a prețului petrolului.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Costul pescuitului depinde foarte mult de prețul petrolului. Astfel, întrucât creșterea recentă a prețului petrolului a afectat viabilitatea economică a sectorului, este important să adoptăm măsuri de urgență care să permită pescarilor europeni să își depășească situația economică dificilă.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. (ES) În prezent, adevărata problemă a pescuitului este că 70 % din stocurile din Europa sunt supraexploatate, ca urmare a faptului că flota noastră este în mod clar supradimensionată. Cheltuirea banilor publici pentru a menține această flotă este o greșeală iresponsabilă. În cadrul reformei politicii comune în domeniul pescuitului, este necesară mai mult decât niciodată restructurarea flotei europene de pescuit, pentru a nu mai utiliza nave care folosesc cantități mari de combustibil și eliberează cantități mari de emisii de CO2, și, de asemenea, a echipamentului de pescuit și a practicilor care distrug în mod clar mediul, astfel încât să putem înainta direct către un model care să fie mai puțin dependent de energie, mai puțin distrugător și mai durabil din punct de vedere ecologic, precum și social și economic.

Acordarea unor sume mai mari de bani acestui sector pentru a compensa creșterea prețului petrolului va încuraja și mai mult pescarii să utilizeze vase cu un consum ridicat de combustibil, mai ales într-o perioadă în care aceste prețuri nu sunt tranzitorii, ci în mod clar structurale.

 
  
MPphoto
 
 

  Oreste Rossi (EFD), în scris. (IT) Ca urmare a crizei economice și financiare care afectează industria și întreprinderile mici și mijlocii, prețul unui baril de petrol a crescut, iar prețul acestuia este încă nesigur din cauza riscului de instabilitate politică din lumea arabă. Criza a afectat profund și pescuitul marin european, deoarece importăm 60 % din peștele nostru din țările terțe. Sprijin rezoluția deoarece consider că este important să consolidăm securitatea aprovizionării noastre cu energie, informând piețele și acordând consumatorilor garanții mai mari cu privire la starea rezervelor de petrol. Cred, de asemenea, că este necesară punerea în aplicare a unui plan de acțiune comun în sprijinul regiunilor de coastă active în sectorul pescuitului.

 
  
MPphoto
 
 

  Dominique Vlasto (PPE), în scris.(FR) M-am bucurat să votez în favoarea acestei rezoluții, care solicită Comisiei să ia măsuri puternice în sprijinul industriei pescuitului. Creșterea prețului petrolului provoacă o adevărată criză în sector. Criza a început ca una ciclică, dar acum a devenit structurală și amenință viabilitatea economică a industriei. Costurile operaționale au sărit în aer și au consecințe grave asupra veniturilor pescarilor, în așa măsură încât întregul sector al producției și toate regiunile de coastă sunt acum afectate. În consecință, salut solicitarea Parlamentului nostru de a introduce mai multă flexibilitate în regimul de subvenții de minimis. În ciuda unui context de dificultate bugetară, pescarii nu ar înțelege dacă Uniunea nu ar reuși să le rezolve preocupările. În afară de aceasta, rezoluția solicită acordarea unei atenții speciale pescuitului de coastă la scară mică și regiunilor în cauză. În opinia mea, acest lucru este indispensabil întrucât, deși întregul sector este afectat, facturile la energie în creștere vor avea un impact mai puternic asupra pescuitului tradițional decât asupra pescuitului industrial. Consider că situațiile excepționale necesită măsuri excepționale. Prin urmare, voi rămâne atentă la propunerile pe care le va prezenta Comisia pentru a liniști și sprijini pescarii noștri.

 
  
  

Propunere de rezoluție B7-0286/2011

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. (PT) Sunt în favoarea acestei propuneri de rezoluție a Parlamentului European întrucât exprimă nemulțumirea acestuia față de Comisie din cauza faptului că, până la sfârșitul lui 2009, numai 75 % din volumul total de sprijin financiar în valoare de 21 de miliarde de euro a fost pus în totalitate la dispoziție pentru numai 50 000 de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri). Birocrația administrativă excesivă care este un obstacol pentru majoritatea IMM-urilor trebuie înlăturată. Este nevoie nu numai de simplificare, ci și de un sistem îmbunătățit de accesare a acestei finanțări pentru companii.

 
  
MPphoto
 
 

  Roberta Angelilli (PPE), în scris. (IT) Comisia acordă o mare atenție întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri): celor 23 de milioane de IMM-uri care formează țesutul economic al UE și sunt o sursă de inovare și de creativitate, permițând Europei să continue să se distingă pe piețele mondiale. Puțin câte puțin, birocrația și legislația – care, până de curând, a înăbușit în fașă dezvoltarea micilor companii inovatoare – au fost înlăturate și tinerii încep să vadă luminița viitorului stabil care să sperăm că este plin de oportunități. Antreprenoriatul, formarea, flexibilitatea, legiferarea inteligentă și accesul la credite sunt cuvintele cheie ale Actului privind piața unică, un cadru care definește politica UE privind IMM-urile prin asistență specifică și activități de formare pentru tineri.

Acum, după definirea multor inițiative, este responsabilitatea statelor membre și a Uniunii Europene ca întreg să le pună în aplicare în mod corespunzător, oferind IMM-urilor mai multă libertate în acțiunile lor, permițându-le să participe la ofertele publice, adoptând brevetul european unic pe viitor și punând rapid în aplicare directiva privind plățile întârziate. Nu cumva să uităm că este nevoie de investiții pentru a evita irosirea eforturilor depuse până acum, deoarece numai investițiile pot afecta funcționarea corespunzătoare a mecanismului și a competitivității europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Elena Oana Antonescu (PPE), în scris. − „Small Business Act” se bazează pe o serie de piloni, cum ar fi accesul la finanțare, accesul la piața unică, piețe internaționale și achizițiile publice. Progresele înregistrate în statele membre în ceea ce privește adoptarea unor măsuri concrete pentru îmbunătățirea climatului de afaceri pentru întreprinderile mici și mijlocii nu sunt uniforme și, uneori, chiar marginale, în ciuda angajamentelor politice declarate față de principiile conținute în acest document. În Uniunea Europeană, 23 de milioane de întreprinderi mici și mijlocii, care reprezintă aproximativ 99 % din totalul întreprinderilor și oferă peste 100 de milioane de locuri de muncă, contribuie în mod fundamental la creșterea economică, coeziunea socială și crearea de locuri de muncă. IMM-urile se confruntă cu probleme importante în ceea ce privește extinderea activităților lor, îmbunătățirea capacităților lor de inovare și accesul la piețe.

De aceea, îndemn statele membre să adopte fără întârziere propunerea referitoare la statutul societății private europene, care ar permite IMM-urilor să desfășoare activități comerciale pe întreg teritoriul UE, reducând totodată costurile și încurajând creșterea în acest domeniu, promovând reducerea cu 25 % a sarcinilor administrative și stimulând activitățile comerciale. Am votat în favoarea acestei propuneri de rezoluție.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestei rezoluții. Există 23 de milioane de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) în UE, care reprezintă aproximativ 99 % din totalul întreprinderilor și asigură peste 100 de milioane de locuri de muncă. Acestea aduc o contribuție fundamentală creșterii economice, coeziunii sociale și creării de locuri de muncă, constituie o sursă majoră de inovare și joacă un rol vital în menținerea și creșterea nivelului de ocupare a forței de muncă și contribuie la realizarea principalelor obiective ale inițiativei emblematice UE 2020. Small Business Act adoptat în 2008 a reprezentat o etapă politică semnificativă destinată să îmbunătățească mediul afacerilor pentru IMM-uri, asigurând o legiferare mai bună și mai simplă și simplificând accesul la piață. Cu toate acestea, IMM-urile se confruntă în continuare cu probleme grave în ceea ce privește extinderea activităților și capacităților inovatoare și este dificil pentru acestea să aibă acces la piețe, mai ales din cauza dificultăților în a obține finanțare și a obstacolelor administrative, care ar trebui de asemenea să fie mai reduse. Statele membre ar trebui să pună în aplicare urgent toate dispozițiile Small Business Act pentru a stabili un mediu de afaceri clar și coerent.

 
  
MPphoto
 
 

  Regina Bastos (PPE), în scris. (PT) Small Business Act (SBA) este cadrul strategic pentru mai buna exploatare a potențialului pentru creștere și inovare al întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) din UE. Există în jur de 23 de milioane de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) în UE, care reprezintă circa 99 % din totalul societăților comerciale și care asigură peste 100 de milioane de locuri de muncă, jucând un rol important pentru creșterea economică, coeziunea socială și crearea de locuri de muncă.

Această rezoluție, pentru care am votat, conștientizează că unele inițiative SBA au fost lansate. Cu toate acestea, se pot face mult mai multe pentru a ajuta IMM-urile europene, anume: punerea în aplicare rapidă de către statele membre a Directivei privind plățile întârziate; crearea de mecanisme mai bune ale Comisiei pentru a încuraja statele membre să aplice principiile SBA; adoptarea de către statele membre, fără întârziere, a ultimei propuneri rămase privind statutul societății private europene; aplicarea cu regularitate de către Comisie și de către statele membre a testului IMM-urilor ca parte din evaluările impactului; reducerea urgent necesară a sarcinii birocratice și administrative asupra IMM-urilor; și acordarea Programului „Erasmus pentru tineri întreprinzători” un statut permanent și un buget suficient.

 
  
MPphoto
 
 

  Jan Březina (PPE), în scris. (CS) Am votat pentru proiectul de rezoluție deoarece salut inițiativa Actului privind piața unică și în special măsurile legislative care permit întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) să beneficieze pe deplin de piața unică, precum normele europene pentru fondurile de capital de risc, normele revizuite privind TVA-ul și simplificarea directivelor privind normele de contabilitate. În același timp, consider că este nevoie să se consolideze dialogul dintre IMM-uri și agenții de achiziții publice pentru a simplifica participarea IMM-urilor la procedurile de atribuire a contractelor. În aceste circumstanțe, consider că ar fi adecvat să se analizeze posibilități de acordare a unui ajutor IMM-urile în vederea creării de parteneriate și de consorții și a participării în comun la procedurile de achiziții publice. Comisia ar trebui să realizeze o evaluare a impacturilor și să ia în considerare posibilitatea majorării pragurilor pentru achiziții publice de la nivelul UE, ceea ce va permite IMM-urilor să participe la contracte ce ar fi, în caz contrar, supuse unor cerințe specifice pe care IMM-urile nu ar putea să le îndeplinească.

Aș dori, de asemenea, să solicit Comisiei să analizeze modalități de îmbunătățire a publicării tuturor anunțurilor de achiziții publice pe tot teritoriul UE și de eliminare a sarcinilor administrative care împiedică întreprinderile europene să participe la proceduri de achiziții publice transfrontaliere. Statele membre se confruntă atunci cu sarcina aplicării mai sistematice a Codului european de bune practici de facilitare a accesului IMM-urilor la procedurile de achiziții publice.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris.(PT) Salut crearea și dezvoltarea Small Business Act (SBA), care, după părerea mea, oferă soluții adecvate la principalele obstacole întâmpinate de întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) în ceea ce privește extinderea activităților și crearea acestora. Multe dintre aceste obstacole se datorează birocratizării excesive și dificultăților de a obține finanțare. SBA îndeamnă statele membre să îmbunătățească mediul de afaceri pentru IMM-uri, așadar principiul acestuia ar trebui aplicat și pus în aplicare în mod corespunzător.

 
  
MPphoto
 
 

  Nessa Childers (S&D), în scris. – Small business Act a fost unul dintre cele mai proactive acte din ultimii trei ani și este important ca UE să se concentreze în continuare pe IMM-uri.

 
  
MPphoto
 
 

  George Sabin Cutaș (S&D), în scris. − Am votat pentru Rezoluția Parlamentului referitoare la revizuirea „Small Business Act” deoarece mai sunt încă pași importanți de realizat pentru a facilita buna funcționare a IMM-urilor din UE.

IMM-urile reprezintă ceea ce numim, din punct de vedere economic, „coloana vertebrală a UE”. Astfel, 99 % din totalul întreprinderilor europene sunt IMM-uri, acestea oferind peste 100 de milioane de locuri de muncă. Uniunea Europeană încurajează dezvoltarea acestora, însă, pe plan național, IMM-urile se confruntă în continuare cu dificultăți în obținerea finanțării sau cu sarcini administrative care depășesc, de multe ori, cerințele din directivele europene. De aceea, am votat pentru o intensificare a eforturilor din partea statelor membre în ceea ce privește o mai bună implementare a principiilor conținute în SBA.

 
  
MPphoto
 
 

  Marielle De Sarnez (ALDE), în scris.(FR) IMM-urile sunt esențiale pentru dinamismul economiei europene. Există 23 de milioane de IMM-uri în cadrul UE; acestea angajează mai puțin de 250 de persoane, iar cifra lor de afaceri nu depășește 50 de milioane de EUR; acestea reprezintă 99 % din întreprinderile europene și utilizează aproape 70 % din forța de muncă din sectorul privat. În contextul unei redresări dificile și al unei concurențe economice internaționale sporiteă, crearea unei strategii europene ar fi de dorit. „Small Business Act” vizează sporirea antreprenoriatului în Europa și ajutarea întreprinderilor pentru a crește. Prin urmare, este absolut necesar să reducem formalitățile administrative și să instituim o administrare modernă adaptată la nevoile IMM-urilor. De aceea, Comisia trebuie să creeze un sistem unificat pentru crearea unei întreprinderi. De asemenea, ar fi utilă introducerea unui „test al IMM-urilor” pentru a evalua impactul tuturor legislațiilor viitoare asupra IMM-urilor și pentru a verifica dacă această legislație nu va sufoca potențialul de creștere pe care îl dețin aceste întreprinderi.

 
  
MPphoto
 
 

  Christine De Veyrac (PPE), în scris.(FR) Salut adoptarea rezoluției Parlamentului European referitoare la revizuirea „Small Business Act”, care adaptează măsurile de sprijin europene pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) la noul context care rezultă în urma crizei economice din 2008 și asigură că acestea pot îndeplini obiectivele Strategiei Europa 2020. IMM-urile au fost primele care au fost afectate de criza financiară și bancară care a avut loc în ultimii câțiva ani, care a redus accesul acestora la finanțare și la piețe. Această versiune nouă a Small Business Act trebuie, prin urmare, să acorde mai mult sprijin inovării în rândul IMM-urilor diversificând instrumentele de finanțare și reducând cât mai mult posibil sarcinile administrative cu care acestea se confruntă.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris.(PT) Numai întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) reprezintă în jur de 99 % din toate întreprinderile și furnizează peste 100 de milioane de locuri de muncă în Uniunea Europeană. Prin urmare, rolul acestora este esențial pentru creșterea economică, coeziunea socială și crearea de locuri de muncă.

Small Business Act (SBA) se bazează pe principii cheie precum accesul la finanțare, accesul la piețe și o mai bună legiferare. Cu toate acestea, este incontestabil faptul că IMM-urile se luptă în continuare cu o serie de probleme, precum dificultatea extinderii activităților lor, problemele privind accesarea piețelor sau nenumărabilele dificultăți în a obține finanțare.

Prin urmare, salut concluziile din revizuirea Comisiei și mă bucur foarte mult să văd că noile propuneri vizează să îmbunătățească accesul la finanțare și la piețe și să avanseze cu procesul de reducere a birocrației.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Această propunere de rezoluție a Parlamentului European se referă la o revizuire a Small Business Act (SBA). SBA reprezintă o serie de principii care vizează sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) în privința accesului la finanțare și la piețe, precum și a îmbunătățirii legislației. Rolul social, economic și financiar al IMM-urilor în Uniunea Europeană este incontestabil. Acestea sunt în număr de aproape 23 de milioane în UE, reprezentând 99 % din totalul întreprinderilor și asigurând peste 100 de milioane de locuri de muncă. Criza financiară actuală a avut un impact negativ asupra acestor companii. De aceea, revizuirea legislației actuale este necesară pentru a facilita accesul la finanțare; pentru a reduce costurile administrative și toată birocrația; pentru a încuraja economisirea de energie, întrucât doar 24 % din întreprinderi recunosc în prezent importanța acesteia; pentru a îmbunătăți tehnologia întreprinderilor prin ecoinovare; pentru a promova niveluri mai bune de calificare, de educație și de formare profesională; și pentru a promova internaționalizarea și buna guvernare. Prin urmare, salut adoptarea acestei rezoluții și sper că toate IMM-urile vor beneficia de aceste măsuri și vor prospera, întrucât toți europenii vor beneficia de acest lucru.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris. (PT) Avem în fața noastră încă o rezoluție plină de contradicții. De o parte, trebuie salutată numirea de către Comisie a noului delegat pentru întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) și trebuie sprijinit mandatul acestuia pentru monitorizarea punerii în aplicare a Small Business Act (SBA) de către statele membre și promovarea intereselor IMM-urillor în Comisie, garantând, în special, aplicarea efectivă a principiului „a gândi mai întâi la scară mică”. Acesta face o recomandare pozitivă solicitând statelor membre să numească delegați naționali pentru IMM-uri care să coordoneze politicile privind IMM-urile și să controleze implementarea SBA în diferite administrații.

Considerăm că este pozitiv și faptul că accentuează că sarcina administrativă crește, în termeni relativi, odată cu reducerea mărimii întreprinderii și solicită să se facă o deosebire între microîntreprinderi, întreprinderile mici și întreprinderile mijlocii.

De cealaltă parte totuși, rezoluția nu se ocupă – sau nu reușește să abordeze suficient – o serie de constrângeri, directe și indirecte, cu care sunt însărcinate în prezent IMM-urile, multe dintre care sunt rezultatul politicilor dominante la nivel UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris.(PT) De cealaltă parte, acesta „salută numirea de către Comisie a noului delegat pentru [întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri)] și sprijină mandatul acestuia privind monitorizarea progreselor înregistrate de statele membre în implementarea [Small Business Act (SBA)] și promovarea intereselor IMM-urilor în toate serviciile Comisiei, asigurând în special aplicarea efectivă a principiului „a gândi mai întâi la scară mică”; invită statele membre să numească delegați naționali pentru IMM-uri care să coordoneze politicile privind IMM-urile și să monitorizeze implementarea SBA în diversele servicii administrative”.

De cealaltă parte totuși, acesta nu critică sau nu propune alternative la politicile neo-liberale și restrictive referitoare la Pactul de stabilitate și creștere, care provoacă atât de multe probleme pentru IMM-uri și pentru publicul general.

Cu toate acestea, este pozitiv faptul că accentuează că sarcina administrativă crește, în termeni relativi, odată cu reducerea mărimii întreprinderii și solicită, prin urmare, să se facă o deosebire între microîntreprinderi, întreprinderile mici și întreprinderile mijlocii; și că subliniază că microîntreprinderile – cu mai puțin de 10 angajați – constituie 91,8 % din totalul întreprinderilor UE și merită așadar mai multă atenție și abordarea adaptată care le corespunde.

Vom monitoriza modul în care se va desfășura această punere în aplicare.

 
  
MPphoto
 
 

  Pat the Cope Gallagher (ALDE), în scris.(GA) Există 23 de milioane de întreprinderi mici și mijlocii în Uniunea Europeană și acestea angajează peste 100 de milioane de oameni. Small Business Act este o politică importantă și vizează simplificarea accesului la finanțare și la piață și îmbunătățirea reglementării. O parte foarte importantă a actului este reducerea birocrației care afectează IMM-urile din Irlanda și din UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Françoise Grossetête (PPE), în scris.(FR) Parlamentul European a dat astăzi dovadă de sprijin pentru 23 de milioane de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) din Uniunea Europeană, care reprezintă mai mult de 100 de milioane de locuri de muncă și aduc o contribuție esențială la creșterea economică, coeziunea socială și crearea de locuri de muncă.

Obiectivul a fost de a evalua progresele făcute și de a planifica noi acțiuni cu scopul de a răspunde provocărilor asociate cu criza economică.

Putem observa o îmbunătățire a situației IMM-urilor, dar încă mai trebuie făcute progrese. IMM-urile se confruntă în continuare cu probleme considerabile în ceea ce privește extinderea activităților lor și uneori supraviețuirea. Prin urmare, este necesară reducerea birocrației prin consolidarea controlului și prin legiferarea inteligentă.

Trebuie luată rapid o decizie referitoare la statutul societății private europene și, în același mod, trebuie să avansăm urgent către adoptarea unui brevet unic european. În același timp, trebuie să garantăm punerea în aplicare corespunzătoare a „testului IMM-urilor” în toate propunerile legislative, în special la nivel național.

În sfârșit, IMM-urile joacă un rol esențial în inovarea europeană. Ar trebui să continuăm să simplificăm finanțarea cercetării și dezvoltării pentru a crește capacitatea acestora pentru inovație prin ciclul de inovație.

 
  
MPphoto
 
 

  Sylvie Guillaume (S&D), în scris.(FR) IMM-urile reprezintă 99 % din întreprinderile din Uniunea Europeană. În consecință, am votat în favoarea revizuirii Small Business Act, o rezoluție care recunoaște rolul esențial al IMM-urilor în economia europeană. Sprijin un cadru strategic care să meargă și mai departe în acordarea de ajutor IMM-urilor în perioade de recesiune și asta în multe domenii. Astfel, salut un regulament inteligent care ușurează sarcina administrativă suportată de acești parteneri economici importanți și care facilitează accesul acestora la finanțare și la piețe noi, astfel încât să poată investi și crește. În sfârșit, este important de subliniat că cercetarea, inovarea și formarea ar trebui sprijinite astfel încât IMM-urile noastre să poată beneficia pe deplin de piața unică.

 
  
MPphoto
 
 

  Małgorzata Handzlik (PPE), în scris.(PL) În calitate de reprezentantă a Grupului Partidului Popular European (Creștin Democrat), am participat la activitatea și la negocierile referitoare la Directiva privind plățile întârziate, care este una dintre propunerile legislative esențiale anunțate în versiunea originală a Small Business Act. Sper că statele membre se vor strădui să pună în aplicare dispozițiile acesteia în mod corect și cât mai rapid posibil. Small Business Act este o propunere bună pentru întreprinderile mici și mijlocii. Cu toate acestea, am îndoieli cu privire la evaluarea calitativă a activității întreprinse. De exemplu, aș dori să menționez anexa la revizuirea redactată de Comisia Europeană. Anexa conține exemple de câteva bune practici și, printre acestea, în partea referitoare la piața unică, menționează faptul că 22 de state membre au creat ghișee unice operaționale (puncte de contact unic). Aș dori să reamintesc tuturor că aceste puncte au fost instituite în urma Directivei privind serviciile.

Cu mai puțin de trei luni în urmă, acest Parlament a adoptat un raport referitor la punerea în aplicare a Directivei privind serviciile, în care atragem atenția mai ales asupra faptului că ghișeele unice nu sunt pe deplin operaționale, că, în majoritatea cazurilor, acestea nu permit completarea formalităților prin mijloace electronice și că nu funcționează în modul în care se așteaptă întreprinderile. Sper că atragerea atenției asupra ghișeelor unice individuale care reprezintă exemple bune va fi urmată de eforturi sporite de a îmbunătăți funcționarea tuturor acestora, astfel încât să fie într-adevăr în serviciul întreprinderilor mici și mijlocii.

 
  
MPphoto
 
 

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestui document deoarece salută revizuirea de către Comisie a SBA și își exprimă sprijinul pentru noile propuneri care se axează pe îmbunătățirea în continuare a accesului la finanțare, îmbunătățirea accesului la piețe și reducerea sarcinii administrative prin intermediul unei guvernanțe consolidate și al monitorizării prin reglementări inteligente. Cred că statele membre ar trebui să adopte fără întârziere ultimele propuneri rămase referitoare la statutul societăților private europene, care ar permite IMM-urilor să desfășoare activități comerciale pe tot teritoriul UE, reducând totodată costurile și încurajând creșterea în acest domeniu. Trebuie, de asemenea, să promovăm reducerea cu 25 % a sarcinii administrative menționate în SBA, care ar contribui la eficacitatea Actului privind piața unică, ar lupta împotriva politicilor economice cu caracter protecționist ale statelor membre și ar stimula activitățile comerciale în UE. Statele membre trebuie să pună în aplicare rapid Directiva revizuită privind plățile întârziate pentru a combate în mod eficace întârzierile în efectuarea plăților și efectele negative ale acestora, în special asupra IMM-urilor. Statele membre ar trebui să evite și excesul de zel prin depășirea cerințelor legislației UE atunci când transpun directivele în dreptul național. Sarcina administrativă crește, în termeni relativi, odată cu reducerea mărimii întreprinderii – o dispoziție disproporționată și eronată care reduce înființarea de IMM-uri. Trebuie să se facă o deosebire între microîntreprinderi, întreprinderile mici și întreprinderile mijlocii. Consider că întreprinderile mici ar trebui ajutate să-și sporească capacitatea de concurență pe piețele internaționale prin sporirea capacității lor de export, difuzarea de informații despre programele și inițiativele care facilitează accesul la piețele internaționale și pătrunderea pe ele a bunurilor și serviciilor IMM-urilor și asigurarea reprezentării adecvate a intereselor întreprinderilor mici în negocierile comerciale bilaterale și multilaterale.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Salut revizuirea de către Comisie a SBA și îmi exprim sprijinul pentru noile propuneri care se axează pe îmbunătățirea în continuare a accesului la finanțare, îmbunătățirea accesului la piețe și debirocratizarea în continuare prin intermediul unei guvernanțe consolidate și al monitorizării, precum și prin intermediul unor reglementări și măsuri inteligente, cum ar fi analiza performanței IMM-urilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Iosif Matula (PPE), în scris. − Am votat în favoarea revizuirii proiectului „Small Business Act”, deoarece consider că Uniunea Europeană trebuie să continue procesul de consolidare a mecanismelor de sprijin în vederea eliminării obstacolelor care stau în calea dezvoltării durabile a Întreprinderilor Mici și Mijlocii, astfel încât potențialul acestora să poată fi exploatat pe deplin. Luând în considerare rolul vital pe care IMM-urile îl au pentru economia europeană și contribuția acestora la stimularea creșterii economice, ocuparea forței de muncă și coeziunea socială, se impune implementarea unor acțiuni ce vizează asigurarea unui cadru optim pentru dezvoltarea IMM-urilor. În acest context, doresc să subliniez necesitatea intensificării eforturilor statelor membre de sprijinire a politicilor care au ca scop promovarea antreprenorialului, crearea unui mediu de afaceri favorabil IMM-urilor. De asemenea, trebuie ținut cont de rolul cheie pe care schimbul de bune practici îl joacă în cadrul acestor politici. Îmbunătățirea accesului IMM-urilor la finanțare și pe piața unică, reducerea birocrației, precum și o mai bună aplicare a Small Business Act de către statele membre trebuie să reprezinte priorități la nivel național și european.

 
  
MPphoto
 
 

  Mario Mauro (PPE), în scris. (IT) Revizuirea Small Business Act (SBA) și noile propuneri pe care le conține sunt instrumente necesare pentru a consolida și revitaliza cele 23 de milioane de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri), care s-au dovedit a fi adevăratul zid de apărare împotriva crizei economice. În cadrul economiei europene ca întreg, IMM-urile reprezintă 99 % din totalul de întreprinderi și asigură locuri de muncă pentru aproape 100 de milioane de europeni. Trebuie să continuăm să lucrăm pentru a consolida și sprijini IMM-urile să revitalizeze creșterea, concentrându-se și asupra îmbunătățirii competitivității și inovării. Aceste propuneri reflectă în mod fidel aceste nevoi. O importanță deosebită au actualizarea SBA în conformitate cu obiectivele Strategiei UE 2020 și toate acțiunile de facilitare a creșterii IMM-urilor prin simplificare și sprijin, nu numai în ceea ce privește investițiile, ci și provocările pe care le aduc astăzi globalizarea și schimbările climatice.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris. (FR) Încă un text care încearcă să reducă standardele autorităților publice în beneficiul întreprinzătorilor. „Small Business Act” european și revizuirea acestuia nu sunt preocupate de interesul general, nici de angajații IMM-urilor. Singura virtute a acestei rezoluții, care este sprijinită de toate grupurile politice, mai puțin de al meu, este faptul că deploră situația actuală și că se laudă cu eficiența energetică pe care o subminează în altă parte prin încurajarea exporturilor nelimitate. Ipocrită și răuvoitoare. Mă abțin de la încurajarea intenției și denunț ipocrizia.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris.(PT) Nu putem uita faptul că cele 23 de milioane de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) din UE, care reprezintă circa 99 % din totalul întreprinderilor europene și care asigură peste 100 de milioane de locuri de muncă, aduc o contribuție fundamentală creșterii economice, coeziunii sociale și creării de locuri de muncă, sunt o importantă sursă de inovare și joacă un rol vital în menținerea și creșterea nivelului de ocupare a forței de muncă și contribuie la realizarea principalelor obiective ale inițiativelor emblematice Europa 2020. Small Business Act (SBA) se bazează pe o serie de piloni de politică importanți, cum ar fi accesul la finanțare, accesul la piețe – piața unică, piețele internaționale, achizițiile publice – și o mai bună legiferare. Trebuie să încurajăm statele membre să adopte orientările acesteia pentru a ajuta IMM-urile în această perioadă de criză.

 
  
MPphoto
 
 

  Claudio Morganti (EFD), în scris.(IT) Sunt foarte pozitiv în privința acestei rezoluții referitoare la revizuirea Small Business Act, întrucât conține măsurile corecte care trebuie luate pentru a ușura desfășurarea activității comerciale a celor peste 23 de milioane de întreprinderi mici și mijlocii. Principalele puncte includ aplicarea unei noi serii de măsuri care acordă un acces mai ușor la credit prin sprijinul public pentru sistemele de garanție și un angajament puternic pentru încurajarea cofinanțării microcreditului. Mai mult decât o mulțime de stimulente și finanțare specifică, întreprinderile noastre mici și mijlocii au nevoie de o libertate de acțiune sporită și mai simplă, deci de mai puțină birocrație și de anumite garanții. Referitor la acest ultim aspect, ar trebui să îndemnăm statele membre să rezolve chestiunea plăților întârziate, care a creat și continuă să creeze probleme grave și dificultăți. În sfârșit, aș dori să subliniez că internaționalizarea ar putea fi noua frontieră pentru relansarea întreprinderilor mici și mijlocii și, prin urmare, toate instrumentele care vor permite expansiunea dincolo de granițele acestora vor fi binevenite. Este o provocare dificilă, în special pentru întreprinderile mai mici și, din acest motiv, necesită o atenție mai mare și mai mult sprijin din partea Uniunii Europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Radvilė Morkūnaitė-Mikulėnienė (PPE), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestui document deoarece consider că stimulentele pentru activitățile comerciale la scară mică stabilite în Small Business Act reprezintă calea către sporirea competitivității Uniunii Europene. În special, aș dori să atrag atenția asupra două aspecte ale rezoluției pe care am adoptat-o. În primul rând, atenția pentru educație și formare profesională. Tinerii în special sunt cei care vor crea și vor participa la viitorul UE. Prin urmare, este deosebit de important ca aceștia să fie întreprinzători și pregătiți să creeze o economie UE eficientă și competitivă. Utilizarea eficientă a resurselor este un alt aspect legat și de calitatea viitoare a vieții în UE. Vorbim mereu despre acest lucru, dar, până acum, în practică am luat din păcate prea puține măsuri pentru ca vorbele noastre să poată fi transpuse în realitate. De cealaltă parte, utilizarea eficientă a resurselor ca măsură de sine stătătoare nu este suficientă – în general trebuie să existe o atitudine durabilă față de mediu în fiecare etapă a dezvoltării întreprinderii. Prin urmare, solicit atât Comisiei Europene, cât și statelor membre să acorde cât mai multă atenție posibil dezvoltării unui antreprenoriat sporit în rândul tinerilor și încurajării utilizării eficiente a resurselor și sprijinirii altor inițiative de economisire a energiei.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Această rezoluție vizează să ofere perspectiva Parlamentului European asupra analizei privind „Small Business Act” al Comisiei. Astfel, Parlamentul se folosește de această rezoluție pentru a-și exprima sprijinul pentru noile propuneri care vizează îmbunătățirea accesului întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) la finanțare și la piețe; pentru ca măsurile să continue procesul de reducere a birocrației prin intermediul guvernării consolidate și al monitorizării; pentru legiferarea inteligentă; și pentru măsurile precum revizuirea performanței IMM-urilor.

După cum am declarat anterior, consolidarea IMM-urilor este esențială pentru a promova creșterea economică. În această privință, ceea ce propune Parlamentul referitor la cercetare și la inovare – mai precis simplificarea procedurilor de finanțare a cercetării, dezvoltării și inovării (C-D-I) și promovarea gestionării corespunzătoare a programului, în special pentru IMM-uri – are o importanță deosebită, întrucât consolidează capacitățile de inovare pe durata întregului ciclu, inclusiv inovarea în nanotehnologie în viitorul cadru financiar pentru cercetare și inovare. Susțin și investițiile destinate să sprijine IMM-urile locale de exemplu prin implicarea centrelor de inovare, a camerelor de comerț, a organizațiilor comerciale și a grupurilor de inovare din toată piața unică.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris.(PT) Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) reprezintă circa 99 % din totalul întreprinderilor europene și aduc o contribuție esențială creșterii economice: acestea sunt deosebit de potrivite pentru a fi vehicule ale inovării, precum și o sursă de locuri de muncă și de bogăție. În consecință, este esențial să le oferim în continuare condiții pentru a se putea dezvolta și deveni sigure pe piață, garantându-le acces la finanțare și la potențialele avantaje ale pieței unice. Prin urmare, este important să felicităm Comisia pentru analiza asupra Small Business Act și să sprijinim noile propuneri avansate pentru a urmări obiectivele privind sprijinirea IMM-urilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Robert Rochefort (ALDE), în scris.(FR) Nouăzeci și nouă la sută din societățile europene sunt IMM-uri. Două treimi din locurile de muncă din sectorul privat sunt asigurate pe baza IMM-urilor. IMM-urile produc mai mult de jumătate din valoarea adăugată europeană. Nu va exista o veritabilă redresare a economiei sau o creștere economică pe termen lung fără o acțiune substanțială din partea autorităților publice, fie locale, naționale sau europene, în favoarea întreprinderilor mici și mijlocii. Prin adoptarea „Small Business Act” în 2008, Comisia Europeană a făcut primul pas decisiv către întreprinderile mici și mijlocii prin introducerea principiului „a gândi mai întâi la scară mică” în toate domeniile legislației. În ciuda multor propuneri care au fost prezentate în ultimii trei ani – mă gândesc la Directiva privind plățile întârziate în special – încă mai trebuie făcute multe progrese pentru a ușura lucrurile pentru întreprinderile mici și mijlocii, nu numai referitor la sarcina administrativă cu care acestea trebuie să se confrunte, ci și referitor la dificultatea privind accesarea fondurilor. Comisia Europeană trebuie să continue pe calea pe care a definit-o în SBA în 2008. Acesta este lucrul la care îndeamnă această rezoluție, căreia îi acord sprijinul meu.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Rezoluția se axează în special pe: (1) mediul legislativ, solicitând o punere în aplicare mai bună a testului IMM-urilor – mai ales în statele membre – și reducerea birocrației și a sarcinilor administrative; (2) îmbunătățirea accesului IMM-urilor la finanțare prin finanțare și instrumente suplimentare în cadrul BEI (precum mecanismul de finanțare cu partajarea riscurilor și finanțarea echitabilă) și un PIC extins (și independent); (3) îmbunătățirile necesare pentru a asigura participarea IMM-urilor la procedurile de achiziții publice; (4) simplificarea și orientarea specifică mai bună a programelor C-D-I pentru a stimula capacitatea IMM-urilor de gestionare a inovării, accesul la serviciile de C-D-I și la alte servicii pentru întreprinderi bazate pe cunoștințe, precum de exemplu centrele și universitățile de transfer al tehnologiilor; (5) nevoia de a acorda mai multă atenție competențelor necesare și altor aspecte sociale și privind piața forței de muncă, aspecte care afectează antreprenoriatul și capacitatea IMM-urilor de a-și realiza potențialul de ocupare a forței de muncă, în special competențele manageriale, cele din domeniul tehnologiilor digitale și cele privind durabilitatea. (6) acțiunile de îmbunătățire a eficienței energetice: proiectele sectoriale pentru IMM-uri destinate să identifice inovările pentru utilizarea eficientă a resurselor în cadrul lanțului valoric și al lanțului de aprovizionare; adoptarea unui plan de acțiune ambițios privind ecoinovarea și mai multe fonduri pentru acesta prin intermediul PIC; măsuri rentabile de eficiență energetică pentru a ajuta IMM-urile să își reducă facturile la energie;

 
  
MPphoto
 
 

  Oreste Rossi (EFD), în scris. (IT) Sprijin raportul referitor la revizuirea Small Business Act întrucât vizează îmbunătățirea accesului la credit și la piață pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). În această perioadă de criză pentru întreprinderile europene, trebuie să acordăm asistență IMM-urilor, permițându-le să își sporească abilitățile și know-how-ul, solicitându-le să sprijine programele de gestionare destinate să pună în aplicare cercetarea, dezvoltarea și inovarea. Raportul conștientizează rolul esențial al IMM-urilor în tranziția către o economie caracterizată de eficiența energetică și este de asemenea esențial să conștientizeze rolul tinerilor întreprinzători. Pentru aceștia din urmă, UE ar trebui să își ia un angajament să instituționalizeze programul Erasmus pentru a le oferi ocazia să se dezvolte.

 
  
MPphoto
 
 

  Marc Tarabella (S&D), în scris.(FR) Salut adoptarea rezoluției privind revizuirea „Small Business Act” cu o majoritate zdrobitoare în Parlamentul European. IMM-urile, care reprezintă 99 % din întreprinderile europene, asigură două treimi din locurile de muncă în sectorul privat și generează peste jumătate din valoarea adăugată creată în total de societățile care funcționează în UE. IMM-urile joacă un rol esențial în inovare, cercetare și dezvoltare. Prin adoptarea „Small Business Act” în 2008, Comisia Europeană a făcut primul pas decisiv către întreprinderile mici și mijlocii prin introducerea principiului „a gândi mai întâi la scară mică” în toate domeniile legislației.

Multe propuneri au fost analizate în trei ani, precum Directiva privind plățile întârziate. Cu toate acestea, încă mai avem multe de făcut pentru a ușura viața IMM-urilor în ceea ce privește birocrația cu care se confruntă și accesul la finanțare, care este adesea dificil. Această rezoluție solicită Comisiei Europene să continue pe calea unei considerații sporite pentru motoarele prosperității și creșterii economice pe care le reprezintă IMM-urile.

 
  
MPphoto
 
 

  Viktor Uspaskich (ALDE), în scris.(LT) După cum a observat în mod precis raportoarea, întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) sunt coloana vertebrală a societății europene și motorul economiei noastre. Acest lucru este valabil și despre Lituania, unde 99,4 % din companiile lituaniene angajează mai puțin de 250 de persoane. Potrivit statisticilor guvernului, în ianuarie 2011, în Lituania funcționau peste 66 500 de IMM-uri. Lucrul de care are nevoie cu disperare Lituania este o legiferare mai inteligentă, mai puțină birocrație și mai puține sarcini administrative. Obținerea permiselor de planificare este una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă investitorii din Lituania. Conform unui raport al băncii mondiale, trebuie efectuate 17 proceduri pentru a obține permisiunea și acest lucru ar putea dura 162 de zile. În acest domeniu, conform clasificării Băncii Mondiale, Lituania se plasează pe locul 59 în lume. Protecția investitorilor în Lituania este o problemă și mai mare; în acest domeniu, Lituania se plasează pe locul 93. Acest lucru chiar nu este bun. Consider că o strategie reușită pentru încurajarea IMM-urilor inovatoare ar trebui să fie sprijinită nu numai prin subvenții, ci și prin crearea unui mediu de afaceri în care IMM-urile să aibă mai multă libertate și acces îmbunătățit la diferite surse de finanțare. Cred, de asemenea, că IMM-urile ar trebui să acorde mai multă atenție aspectelor sociale și celor privind piața forței de muncă, aspecte care afectează antreprenoriatul și capacitatea lor de a recruta angajați cu competențe corespunzătoare.

 
  
MPphoto
 
 

  Derek Vaughan (S&D), în scris. – Salut această rezoluție, care avertizează în privința birocrației excesive pentru IMM-uri. Cele 23 de milioane de IMM-uri din UE asigură peste 100 de milioane de locuri de muncă și aduc o contribuție esențială creșterii economice, coeziunii sociale și creării de locuri de muncă. Trebuie să ne asigurăm că aceste activități esențiale nu sunt împiedicate de birocrație și sunt de acord că UE trebuie să își reînnoiască eforturile pentru a reduce sarcinile administrative. Mă bucur că aproape toate propunerile legislative din cadrul Small Business Act au fost adoptate, dar îndemn statele membre să pună în aplicare cât mai repede Directiva revizuită privind plățile întârziate.

Rezoluția subliniază și potențialul economiei de energie al IMM-urilor – în prezent numai 24 % din IMM-uri sunt implicate în acțiunile destinate să reducă impactul acestora asupra mediului; dacă IMM-urile ar aplica măsuri rentabile privind eficiența energetică, acestea și-ar putea reduce facturile la energie și și-ar spori investiția.

 
  
MPphoto
 
 

  Marie-Christine Vergiat (GUE/NGL), în scris.(FR) Am votat împotriva rezoluției privind revizuirea Small Business Act înaintată de Comisia Europeană în februarie 2011. Această revizuire – în special reducerea costurilor și sarcinilor administrative și birocratice – este consecventă cu Actul în forma sa actuală. Propunerea acesteia de a armoniza sistemele de impozitare nu trebuie să ducă la încă o reducere a taxelor asupra întreprinderilor – întreprinderi mici, desigur – în timp ce salariile sunt afectate de planurile de austeritate. Este adevărat că revizuirea vizează îmbunătățirea accesului IMM-urilor la finanțare, dar nu menționează aspectele sociale și de mediu și nici măcar nu se referă la planul Comisiei Europene pentru o inițiativă pentru antreprenoriatul social, anunțată pentru sfârșitul acestui an. Este adevărat că, făcând această propunere, revizuirea Small Business Act ne îndreaptă puțin către o economie socială, dar face acest lucru prin slăbiciunea sa în privința provocărilor asociate cu aceste forme diferite de acțiune. La fel ca Directiva privind serviciile media audiovizuale, revizuirea Small Business Act nu trage învățămintele din raportul Monti referitor la reinstituirea încrederii cetățenilor în Uniunea Europeană. Prin urmare, aceasta încă se conformă aceleiași logici ultraliberale privind integrarea europeană pe care o condamnăm de mulți ani, o logică care este, mai presus de toate, centrată pe piață și pe nevoile acesteia.

 
  
MPphoto
 
 

  Dominique Vlasto (PPE), în scris.(FR) Întreprinderile mici și mijlocii din Europa sunt plămânii activității noastre economice. Dezvoltarea, modernizarea și competitivitatea acestora trebuie să fie în inima strategiei noastre economice. Prin urmare, am votat în favoarea rezoluției privind revizuirea Small Business Act, al cărei scop este eliberarea potențialului de creștere al IMM-urilor. Mai sunt încă multe de făcut pentru a simplifica mediul legislativ și procedurile administrative care sunt prea apăsătoare pentru activitatea și dinamismul întreprinderilor noastre. Salut acțiunile propuse în acest raport, precum crearea unui statut al societăților private europene. Acest lucru ar ajuta IMM-urile noastre să beneficieze pe deplin de piața unică, permițându-le să își desfășoare activitățile transfrontaliere fără a le cere să îndeplinească obligații care sunt adesea oneroase și descurajante. Prin urmare, solicit Consiliului să își dea repede avizul referitor la această inițiativă. În sfârșit, trebuie să venim în ajutorul IMM-urilor inovatoare, ușurându-le accesul la diferite forme de finanțare. Acest lucru va fi realizat în special prin reducerea în mod semnificativ a utilizării creditelor europene, care încă duc lipsă de flexibilitate. Aceste credite există și cred că trebuie utilizate pentru a oferi mai mult sprijin efectiv dezvoltării economiei reale, a inovării și a ocupării forței de muncă.

 
  
  

Raport: Judith A. Merkies (A7-0162/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris.(PT) Votez în favoarea acestei propuneri deoarece sunt de acord cu raportoarea atunci când spune că uniunea înseamnă putere. Unirea forțelor pentru a inova și rezolva probleme comune din Europa presupune o dezvoltare mai rapidă, eficiență (rentabilitate) și o mai mare creativitate. Uniunea inovării ar trebui, de asemenea, să sporească competitivitatea Europei și să găsească modalități de ieșire din criza economică. Întrucât Europa depinde foarte mult de importuri, statele membre împărtășesc același sentiment al nevoii de a utiliza în mod inteligent și durabil materiile prime și mărfurile necesare pentru a produce energie sau care sunt utilizate în industrie sau în producția de alimente. Îmbătrânirea populației este o altă provocare cu care se confruntă aproape fiecare țară din UE. Având scopul de a oferi persoanelor mai mulți ani de viață sănătoasă, o îngrijire corespunzătoare și medicamente, controlând, în același timp, costurile, o abordare comună poate da rezultate mai rapid. Economiile Europei au devenit acum atât de interconectate, încât nu numai stabilitatea monedei euro este cea care necesită o abordare comună: la fel se întâmplă cu eforturile de creștere a competitivității statelor membre. Este nevoie de o cale comună spre o economie echitabilă și stabilă.

 
  
MPphoto
 
 

  Elena Oana Antonescu (PPE), în scris. − Europa a fost, este și va rămâne un leagăn al inovării, educației, cercetării și culturii mondiale. Un lucru este cert și rezultă și din comunicarea Comisiei: Europa nu duce lipsă de potențial, fie el uman, tehnic, comercial sau financiar. Întrebarea este: ce face Europa pentru a se folosi în primul rând potențialul uman? Cum are Europa de gând să mențină resursa umană, atât de necesară inovării, în școlile, universitățile și centrele de cercetare europene? Înainte de a ne concentra atenția spre atragerea specialiștilor din afara spațiului european, o prioritate în opinia mea este stoparea exodului cercetătorilor dinspre Europa spre alte centre importante la nivel mondial. Un sistem educațional modernizat în toată Europa, un accent puternic pus pe rezultatele propriu-zise ale cercetărilor și, bineînțeles, simplificarea accesului la programele de cercetare transfrontaliere europene pot crește gradul inovării în UE. Pentru ca resursele umane să rămână aici, însă, Europa trebuie să se concentreze pe următorul aspect: să facă o ofertă tentantă cercetătorilor, o propunere pe care aceștia să nu o poată refuza. Să îi convingă, la toate nivelurile, că nicăieri nu este mai bine ca acasă.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris. (LT) Am sprijinit acest raport. Inițiativa emblematică „O Uniune a inovării” este cea mai importantă și cea mai precisă tentativă comunitară de până acum de a introduce o politică europeană strategică, integrată și orientată spre întreprinderi în domeniul inovării, care să vină în completarea eforturilor statelor membre, prin care inovația este orientată și progresul este monitorizat la cel mai înalt nivel politic. Inovațiile sunt deosebit de importante pentru a combate provocările globale precum schimbările climatice, energia și securitatea alimentară etc., în care există nevoia de a inova și de a consolida baza științifică și tehnologică existentă. Este necesară și modernizarea sistemelor educaționale și adaptarea acestora la nevoile vremurilor. Statele membre trebuie să acționeze pentru a îmbunătăți spiritul de antreprenoriat și competențele cetățenilor europeni și ale antreprenorilor prin integrarea antreprenoriatului și a inovării în toate domeniile educației și prin îmbunătățirea capitalului uman. Aceste acțiuni ar trebui să le permită să joace un rol activ în inovare.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Bennahmias (ALDE), în scris. (FR) Inițiativa „O Uniune a inovării” este în continuare cea mai importantă inițiativă a Uniunii pentru dezvoltarea unei strategii europene integrate în ceea ce privește cercetarea și inovarea. Accelerarea cercetării și a inovării este esențială pentru a introduce un model economic echitabil și competitiv, pentru a asigura locuri de muncă pentru viitor, pentru a avansa către gestionarea eficientă a resurselor, pentru a face față provocărilor în domeniul energiei și pentru a încuraja o societate bazată pe cunoaștere. În ceea ce privește locurile de muncă, mediul și dezvoltarea, inovarea este, astfel, una dintre principalele provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană și va avea consecințe concrete asupra cetățenilor. De acum înainte, cetățenii europeni, în calitate atât de motoare, cât și de beneficiari ai inovării, trebuie să poată participa pe deplin la această Uniune a inovării pentru a asigura reușita acesteia, după cum am subliniat în raport. În sfârșit, din acest motiv am dorit să evidențiem importanța deosebită a politicii inovării, precum și a valorii adăugate a unei abordări la nivel european. Pentru a face față provocărilor sociale și economice partajate importante cu care se confruntă societatea europeană, avem nevoie de inițiative ambițioase. Prin urmare, acum așteptăm etapa legislativă a măsurilor Comisiei referitoare la cercetare și inovare.

 
  
MPphoto
 
 

  Sergio Berlato (PPE), în scris. (IT) Conceptul de inovație este multidimensional: acesta implică nu numai cercetarea științifică și dezvoltarea experimentală și tehnologică, ci și dezvoltarea de noi procese, metodologii și modele organizaționale și comportamentale. Deși salut comunicarea Comisiei referitoare la „O Uniune a inovării” ca inițiativă emblematică a strategiei UE 2020 pentru creștere și locuri de muncă, cred că încă există domenii prioritare în care avem nevoie de un angajament mai mare pentru dezvoltarea capacității în domeniul științei, tehnologiei și inovației: utilizarea eficientă a resurselor, recuperarea și reciclarea deșeurilor, calitatea și siguranța alimentelor și noile epidemii. Conform concluziilor Comitetului european pentru inovație din 2009, criza economică și financiară recentă a avut efecte disproporționate în diferite țări.

Sunt preocupat de faptul că actuala austeritate bugetară impusă statelor membre ar putea reduce și mai mult investițiile în cercetare și inovare, cu efecte negative evidente asupra creșterii și competitivității europene. Prin urmare, solicit Comisiei să aibă în vedere mobilizarea resurselor cadrului strategic comun pentru finanțarea acestor sectoare, în special sectoarele cercetării și inovării din Uniunea Europeană.

 
  
MPphoto
 
 

  Izaskun Bilbao Barandica (ALDE), în scris.(ES) Am votat în favoarea inițiativei „O Uniune a Inovării” deoarece reprezintă singura posibilitate de a depăși criza într-un context global. Inovarea înseamnă crearea de locuri de muncă, cunoștințe, tehnologie, grijă pentru mediu, coeziune socială extinsă și bunăstare publică. Toate statele membre ale Uniunii trebuie să își ia un angajament ferm pentru inovare și trebuie să o stimuleze prin cooperare, împărtășirea de bune practici și îmbunătățirea diseminării experiențelor reușite.

Viitorul există dacă există inovație. Acestea fiind spuse, am votat în favoarea amendamentului 1 deoarece sunt complet împotriva utilizării fondurilor politicii agricole comune pentru a furniza resursele necesare programelor. Sectorul agricol, care este, de asemenea, scufundat în criză, merită acele fonduri pentru a-și realiza propria inovare. O Europă inovatoare poate aduce inovații în agricultură, astfel încât să poată construi un viitor la fel ca celelalte sectoare strategice.

 
  
MPphoto
 
 

  Slavi Binev (NI), în scris. (BG) Toată lumea este conștientă că creșterea economică este strâns legată de progresul tehnologic care, în schimb, este generat de aspirațiile inovatoare ale oamenilor. Cu toate acestea, această aspirație și acest potențial sunt restricționate de obstacolele financiare, birocratice și de alt fel. Sprijin pe deplin raportul referitor la Uniunea inovării deoarece consider că ne va permite să doborâm barierele care împiedică gândirea inovatoare în Uniunea Europeană. Cu toate acestea, consider că cel mai important aspect este să evităm dezvoltarea unei Europe cu două viteze, lucru care poate fi realizat mai ales prin integrarea economiei Uniunii în aspirația comună pentru inovare.

 
  
MPphoto
 
 

  Mara Bizzotto (EFD), în scris. (IT) Solicitarea raportului privind introducerea brevetului european unic și satisfacția pe care o exprimă cu privire la adoptarea unei cooperări sporite în ceea ce privește introducerea brevetului nu îmi permit să votez pentru. Introducerea brevetului european anglo-franco-german este inacceptabilă din cel puțin două motive. În primul rând, trilingvismul ar avea un impact negativ asupra competitivității întreprinderilor în statele membre care nu sunt reprezentate în sistem. Aceste societăți, inclusiv cele italiene, ar trebui să aștepte finalizarea procesului de traducere pentru a obține documentele, cu prețul capacității de a acționa rapid, care are o importanță primordială în afaceri. Acestea ar trebui și să contribuie la costurile suplimentare ale traducerii. În schimb, societățile anglo-franco-germane nu ar trebui să se mai confrunte cu niciuna dintre aceste bariere, care ar da naștere discriminării pe motive de limbă. În afară de aceasta, introducerea unui sistem trilingv nu pare să fie în conformitate cu cerințele administrative și nici măcar nu pare să reflecte importanța demografică a statelor membre deoarece, în acel caz, și Italia ar trebui reprezentată. În schimb, pare o tentativă de a impune prestigiul Germaniei cu prețul principiilor de paritate și egalitate între statele membre pe care este fondată Uniunea Europeană. Prin urmare, am decis să nu sprijin raportul.

 
  
MPphoto
 
 

  Jan Březina (PPE), în scris. (CS) Am votat pentru rezoluția referitoare la o Uniune a inovării deoarece, pe lângă alte lucruri, cred că trebuie să adoptăm măsuri la nivel european, cât și național, pentru a îmbunătăți competențele antreprenoriale și formarea profesională a europenilor prin unirea studiilor în domeniul afacerilor, creativitatea și inovația în toate domeniile educației. Este necesar să utilizăm mai mult programele Comisiei precum „Erasmus pentru tineri antreprenori” protejând, în același timp, artizanatul ca sursă de inovare. După părerea mea, Comisia ar trebui să coopereze mai mult cu statele membre în elaborarea perspectivelor pe termen mediu și lung în privința calificărilor necesare pe piața locurilor de muncă și pentru sprijinirea parteneriatelor dintre universități și sectorul întreprinderilor, cu scopul de a facilita intrarea tinerilor pe piața locurilor de muncă și a acorda ajutor acestora pentru crearea de societăți inovatoare bazate pe cunoaștere, dezvoltarea cercetării aplicate și la crearea unor mai bune perspective de angajare pentru absolvenți pe piețele locurilor de muncă.

În acest context, sprijin propunerea Comitetului Regiunilor de a crea o „rețea virtuală a creativității” care ar putea fi accesibilă tuturor (întreprinderilor, autorităților locale și regionale, sectorului privat și cetățenilor), care să ofere consultanță, asistență și acces la capital de risc și la servicii tehnice. Aș dori să atrag atenția și asupra lipsei actuale de interacțiune îmbunătățită și proactivă între universități și întreprinderi și aș dori să solicit Comisiei să lanseze un nou program la nivel european pentru formarea profesională și educația personalului de conducere în cadrul universităților și pentru funcționarii care se ocupă de tehnologie.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris.(PT) Salut atenția acordată în acest raport cercetării și inovării ca mijloc de depășire a crizei economice și sociale prin care trece Europa în prezent. De fapt, mijloace noi, durabile, pentru o utilizare mai inteligentă și mai eficientă a resurselor și a mărfurilor sunt tot mai necesare. Prin urmare, trebuie să facem loc pentru noi idei și, mai presus de toate, să creăm mecanismele necesare pentru a pune în aplicare aceste idei. Astfel, sprijin raportul depus referitor la Uniunea inovării și aș dori să subliniez importanța acesteia cu privire la situația actuală și la reușita europeană din perioada următoare.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni Collino (PPE), în scris.(IT) În multe privințe, inovarea este cheia creșterii economice. Înainte de a doua jumătate a secolului al XX-lea, cei mai respectați economiști ai creșterii înțeleseseră deja că inovarea este una dintre principalele variabile pentru stimularea profiturilor în scădere. Acesta este modul în care am făcut tranziția de la modelele de creștere din anii '50, potrivit cărora economia se stabilizează mai devreme sau mai târziu și își pierde elanul, la modelele de creștere din anii '80, în care tehnologia și proiectarea de produse inovatoare mereu diferite permit economiei să mențină o rată a creșterii pozitivă pe termen lung. Pentru a stabili aceste mecanisme de stimulare în mișcare, care, de acum până în 2020, vor lua forma cercetării, a eficienței energetice și a obiectivelor de internaționalizare, în special în întreprinderile mici și mijlocii, trebuie să existe o voință politică puternică de a activa stimulentele și mecanismele de orientare. Responsabilitatea pentru acestea revine statelor membre, iar finanțarea europeană le poate oferi un sprijin valid. Resursele sunt limitate din cauza crizei, iar directivele din Europa 2020 trebuie să meargă mână în mână cu politicile fiscale și industriale puternice din partea guvernelor europene.

 
  
MPphoto
 
 

  George Sabin Cutaș (S&D), în scris. − Am votat în favoarea raportului privind „O Uniune a inovării” deoarece acesta sublinia importanța pe care o are inovarea în a pune bazele unui model economic durabil și competitiv și în crearea de noi locuri de muncă în Uniunea Europeană.

Totodată, am depus un amendament la acest raport, împreună cu alți colegi, prin care mi-am manifestat dezacordul față de o finanțare a politicii de inovare cu bani destinați până în prezent Politicii agricole comune.

 
  
MPphoto
 
 

  Ioan Enciu (S&D), în scris. − Am votat în favoarea acestui raport întrucât consider că aduce soluții viabile pentru ameliorarea cercetării și inovării în cadrul Uniunii Europene și, implicit, creează condițiile pentru revenirea la creșterea economică și pentru crearea de noi locuri de muncă.

Stimularea investițiilor pentru cercetare, ameliorarea accesului IMM-urilor la finanțări diversificate, îmbunătățirea cooperării dintre mediul universitar, cel de cercetare și cel guvernamental sunt măsuri care vor conduce pe termen mediu și lung la dezvoltarea creativității și inovării. O atenție deosebită trebuie acordată echilibrării potențialelor de inovare și cercetare între diferitele state membre și regiuni întrucât, în acest moment, există un decalaj important între acestea, care afectează întreaga Uniune.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris.(PT) Am votat în favoarea acestui raport întrucât introduce o gamă de măsuri pentru abordarea cu succes a unei serii de provocări societale, în special schimbările climatice, epuizarea energiei și a resurselor, îmbătrânirea populației și problemele privind accesarea serviciilor publice și a îngrijirii de sănătate de calitate. UE trebuie să se angajeze pe deplin să realizeze obiectivele propuse. Se estimează că pot fi create 3,7 milioane de locuri de muncă până în 2020 și că produsul intern brut anual (PIB) poate fi crescut cu circa 800 de milioane de euro până în 2025.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Acest raport din proprie inițiativă este un rezultat al comunicării Comisiei referitoare la „O Uniune a inovării” și este una dintre inițiativele strategiei Europa 2020, al cărei obiectiv este de a încuraja inovarea și competitivitatea prin crearea de politici robuste care să stimuleze schimbul de idei și soluții la o serie de probleme care afectează toate statele membre.

Centrul acestei idei este de a încuraja și promova activități care să fie eficiente și competitive, atât în timpul, cât și după criză, permițând Uniunii ca întreg să depășească slăbiciunile de care dau dovadă o serie de sectoare, în special industria.

Acesta este fără îndoială un raport ambițios, având în vedere chestiunile pe care le abordează, de la drepturile de proprietate intelectuală la cooperarea sporită între statele membre și Comisie. Prin urmare, aș dori să o felicit pe raportoare pentru angajamentul său și sper că, după mai multe astfel de contribuții, vom putea atinge toate obiectivele propuse în strategia Europa 2020.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Acest raport, întocmit de dna Merkies, propune o Uniune a inovării ca modalitate de pregătire a Europei pentru lume în urma crizei economice și financiare actuale. Criza globală fără precedent, care persistă cu încăpățânare și ar putea amenința proiectul european, are nevoie ca toată lumea, și în special Uniunea Europeană, să adopte o atitudine fermă care să motiveze publicul. Prin urmare, pe lângă votarea acestui raport, aș dori să felicit raportoarea pentru activitatea sa, care ne oferă o perspectivă optimistă asupra viitorului și necesită capacitatea de inovare pe care o deținem cu toții. Este important să punem în aplicare propunerile apărate în acest raport, precum accesul mai bun la credit și la sprijin financiar, mai multe investiții în cercetare și dezvoltare, o legislație mai clară, mai puțină birocrație, un ghișeu unic, o mai bună cooperare interregională și un brevet european simplu și ieftin.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris.(PT) Raportul abordează importanța inovării în toate formele ei pentru dezvoltarea societăților. Face aceasta aducând contribuții semnificative la o serie de domenii și făcând propuneri – de exemplu, referitoare la diseminarea și absorbția inovației în anumite sectoare – pe care le considerăm adecvate.

În avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară pe care l-am redactat am încercat să rezum principalele aspecte ale opiniei și preocupărilor noastre în acest domeniu. Pe baza acestui proiect de aviz, se poate spune cu ușurință că există elemente clare de dezacord referitoare la comunicarea Comisiei. În special, acestea se axează și pe aspectele incluse în acest raport, în care se pot găsi unele dintre contradicții: perspectiva asupra inovării ca o oportunitate de afaceri; accentul pus pe piață, concurență și stimularea inovării în scopuri de afaceri; susținerea pieței interne și a brevetelor UE. Acestea sunt aspectele cu care nu suntem de acord.

După cum am spus în cursul dezbaterii, o altă chestiune care nu a fost tratată suficient a fost riscul – foarte evident din rezultatele Comitetului european pentru inovație din 2009 – privind un decalaj în domeniul inovării între țările și regiunile cele mai inovatoare și restul.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. (PT) Raportul subliniază suficient inovarea, care constituie un mijloc necesar de a acorda ajutor pentru a răspunde la multe dintre problemele și provocările cu care se confruntă astăzi umanitatea. Acesta ar trebui să constituie un element principal al politicii publice în domeniile precum mediul, apa, energia, transportul, telecomunicațiile, sănătatea și educația și ar trebui să ajute la rezolvarea problemelor precum deficitul și utilizarea eficientă a resurselor, recuperarea și tratarea deșeurilor, calitatea și securitatea alimentară, schimbările demografice, noile epidemii și conservarea naturii și a biodiversității.

Cu toate acestea, raportul include o serie de contradicții deoarece se bazează pe idei neoliberale, apărând piața internă și sprijinind brevetele europene și cu asta nu suntem de acord.

Constrângerile impuse în prezent statelor membre ar putea duce la constrângeri crescute asupra investițiilor în știință, tehnologie și inovație (STI), în special în țările cele mai vulnerabile. În locul Uniunii inovării anunțată, rezultatul ar putea fi un adevărat decalaj în domeniul inovării între țările și regiunile care inovează cel mai mult și restul.

Acolo unde ar trebui să existe interes public, dezvoltare, coeziune, progres și bunăstare socială, au ajuns să predomine așa-numitele oportunități de afaceri, piața, competitivitatea, concurența și stimularea inovării în scopuri de afaceri.

 
  
MPphoto
 
 

  Pat the Cope Gallagher (ALDE), în scris.(GA) Trebuie să încurajăm instituțiile care organizează cursuri post-universitare, organizațiile de cercetare și întreprinderile din sectorul privat să profite de oportunitățile disponibile în Al șaptelea program-cadru al UE pentru cercetare și dezvoltare tehnologică (PC7).

PC7 este cel mai mare program de cercetare finanțat public din lume și trebuie să continuăm să subliniem avantajele asociate cu acesta pentru IMM-uri. Din perspectiva Irlandei, acest program PC7 ajută la dezvoltarea cercetării, cercetare care creează locuri de muncă și produce bunuri și servicii care sunt necesare și pentru care există cerere. Organizațiile irlandeze au folosit deja 270 de milioane de euro din acest program în sectoarele agriculturii, alimentelor, pescuitului, sănătății, energiei, transportului și TIC.

Acesta este esențial pentru Irlanda, cât și pentru Europa, mai ales în perioadele economice dificile din prezent.

 
  
MPphoto
 
 

  Louis Grech (S&D), în scris. – Sunt de acord cu raportul Merkies deoarece cred cu fermitate că inovarea și creativitatea sunt esențiale pentru redresarea economică a Uniunii și că importanța transformării descoperirilor tehnologice științifice ale Uniunii în noi bunuri și servicii nu poate fi exagerată. Mai mult, sunt convins că într-o Europă post-criză, orice strategie a pieței unice trebuie să fie formulată astfel încât să mențină și să sporească coeziunea socială, să asigure integritatea pieței și durabilitatea economică și să stimuleze inovarea. De aceea sprijin inițiativa pilot a Comisiei pentru inovația socială europeană care garantează că ideile inovatoare pentru crearea de produse, servicii și modele de afaceri sunt legate de cetățenii și consumatorii UE și, mai important, îndeplinesc nevoile sociale ale acestora.

 
  
MPphoto
 
 

  Françoise Grossetête (PPE), în scris. (FR) Confruntat cu o economie globală în criză, Parlamentul European a subliniat importanța de a face ca Europa să fie mai inovatoare și mai eficientă prin adaptarea la noile provocări ale secolului al XXI-lea.

Este esențial să încurajăm implicarea deplină a tuturor partenerilor, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), a industriei, a universităților și a guvernelor. Toți au un rol de jucat. Astfel, trebuie, de exemplu, să modernizăm sistemele noastre educaționale și să completăm lacunele în materie de cunoștințe din științe și inginerie.

Vom ieși din criză numai dacă sprijinim inovarea. Uniunea Europeană trebuie să permită crearea de noi instrumente de finanțare care să promoveze cheltuielile pentru cercetare și investițiile private. În afară de aceasta, colaborarea dintre public și sectoarele private, prin punerea în aplicare a parteneriatelor, este un mod important de a încuraja o economie mai inovatoare.

Consider că este esențială adoptarea brevetului european unic pentru a încuraja mișcarea către schimburile comerciale din afara Uniunii. Brevetele sunt în prezent mult prea scumpe; trebuie să reducem neapărat costurile aferente creării acestora.

În sfârșit, în confruntarea cu fenomenul exodului valorilor, este important să încurajăm păstrarea cercetătorilor în Europa. Fără aceștia, finanțarea și alte mecanisme nu sunt de niciun folos.

 
  
MPphoto
 
 

  Sylvie Guillaume (S&D), în scris. (FR) Performanțele Europei în ceea ce privește inovarea au rămas destul de scăzute până acum. Cu toate acestea, inovarea ar trebui să ne ajute să ne confruntăm cu principalele provocări ale societății, precum o populație în curs de îmbătrânire, necesitatea de a gestiona resursele în mod durabil sau redresarea economică. De aceea am votat în favoarea acestui raport din proprie inițiativă care subliniază, în special, conceptul de inovare socială și accentuează rolul activ pe care îl pot juca autoritățile locale și regionale în inovare. În sfârșit, trebuie să promovăm un sistem de protejare a drepturilor de proprietate intelectuală care să fie echilibrat și să respecte drepturile inventatorilor oferind în același timp cetățenilor noștri cel mai larg acces posibil la cunoaștere: acestea sunt provocările care trebuie înfruntate și către care inovarea poate contribui pe viitor.

 
  
MPphoto
 
 

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestui document deoarece, conform articolului 179 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), „aceasta încurajează în întreaga Uniune întreprinderile, inclusiv întreprinderile mici și mijlocii, centrele de cercetare și universitățile, în eforturile lor de cercetare și dezvoltare tehnologică de înaltă calitate; aceasta susține eforturile de cooperare ale acestora, urmărind, în special, să permită cercetătorilor să coopereze liber, dincolo de frontiere, iar întreprinderilor să exploateze pe deplin potențialul pieței interne, îndeosebi prin deschiderea achizițiilor publice naționale, prin definirea normelor comune și prin eliminarea obstacolelor juridice și fiscale din calea acestei cooperări”. Sunt ferm convins că UE trebuie să adopte o atitudine ofensivă și o poziție puternică de lider în privința competitivității și că trebuie, prin urmare, să investească într-o explozie de inovare. Comisia Europeană trebuie să transpună documentul strategic actual „O Uniune a inovării” într-un plan de acțiune cu obiective specifice și ținte măsurabile și încadrate în timp. Comisia trebuie să monitorizeze în mod periodic progresul înregistrat, evaluând obstacolele și propunând mecanisme care să permită îmbunătățiri, prezentând rapoarte regulate Parlamentului European și Consiliului.

 
  
MPphoto
 
 

  Juan Fernando López Aguilar (S&D), în scris.(ES) Delegația socialistă spaniolă a votat în favoarea raportului Merkies referitor la „O Uniune a inovării: Transformarea Europei pentru o lume post-criză”, deoarece suntem de acord cu și angajați față de principiile fundamentale avansate de raport, care stabilesc baza tranziției către o economie inteligentă, durabilă și echitabilă.

Cu toate acestea, aș dori să subliniez că votul nostru în favoarea raportului ca întreg nu înseamnă că sprijinim acordul la care a ajuns majoritatea Consiliului referitor la cooperarea sporită, întrucât exclude limba spaniolă din brevetul european. Votul nostru împotriva secțiunii care introduce cooperarea sporită este mărturia dezacordului nostru puternic în această privință. Instrumentul pentru cooperarea sporită va avea un impact direct asupra pieței interne, a coeziunii sociale și a dreptului cetățenilor statelor membre la un brevet UE reglementat de norme lingvistice care asigură suficientă certitudine juridică.

Pe lângă aceasta, conform Curții de Justiție a Uniunii Europene, propunerea de a crea o Curte a brevetelor europene și comunitare este „incompatibilă cu dreptul Uniunii Europene”.

 
  
MPphoto
 
 

  Petru Constantin Luhan (PPE), în scris. − Inovarea poate aduce dezvoltarea și re-inventarea Uniunii Europene după această perioadă de criză. Trebuie, însă, să fim extrem de realiști și să propunem instrumente concrete de lucru, care să facă posibilă corelarea eforturilor în domeniul inovării la nivel european, național și regional. Politica europeană în domeniul inovării trebuie să se concentreze în principal pe formularea și realizarea specifică a obiectivelor referitoare la provocările majore cu care Uniunea Europeană se confruntă. Consider că este nevoie de o reevaluare a complexității sarcinilor și responsabilităților pe care autoritățile administrației publice locale și regionale le au. Ulterior, trebuie să furnizăm asistență tehnică și sprijin financiar de calitate pentru asigurarea unei capacități administrative adecvate, acolo unde este necesar.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat pentru acest raport. Unirea forțelor pentru a rezolva problemele comune ale Europei înseamnă mai multă concentrare, o dezvoltare mai rapidă, eficiență, inclusiv rentabilitate, și o mai mare creativitate. Uniunea inovării este destinată nu numai să ofere un răspuns la problemele comune cu care se confruntă societățile noastre, ci, în același timp, să sporească competitivitatea Europei și să indice mijloacele pentru a ieși din criză.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris.(PT) Inovarea înseamnă rezolvarea problemelor comune din Europa, adică o concentrare mai bună, dezvoltare mai rapidă, eficiență (rentabilitate) și mai multă creativitate. Uniunea inovării ar trebui nu numai să ofere un răspuns la problemele comune, ci, în același timp, să sporească competitivitatea Europei și să indice mijloacele pentru a ieși din criză. Întrucât Europa depinde foarte mult de importuri, statele membre împărtășesc același sentiment al nevoii de a utiliza în mod inteligent și durabil materiile prime și mărfurile necesare pentru a produce energie sau care sunt utilizate în industrie sau în producția de alimente. Economiile Europei au devenit acum atât de interconectate, încât nu numai stabilitatea monedei euro este cea care necesită o abordare comună: la fel se întâmplă cu eforturile de creștere a competitivității statelor membre. Este nevoie de o cale comună spre o economie echitabilă și stabilă. Doar o Europă unită va putea atinge obiectivele Strategiei Europa 2020.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris.(DE) În trecut, inovarea a fost prezentă în principal în domeniul cercetării. Totuși, nu ar trebui uitat faptul că inovarea poate veni de la oricare cetățean european. Aceste concepte – care încep adesea ca simple idei – ar trebui sprijinite la nivel european prin intermediul unui acces mai ușor la finanțare, simplificarea procedurilor de autorizare și brevete ieftine și directe, printre altele. Acest lucru le va permite cetățenilor înșiși să exercite influență și să ajute la modelarea unei societăți durabile.

Mai mult, inovațiile de acest gen, în care accentul ar trebui să rămână neapărat asupra cercetării, ar ajuta la menținerea standardelor de viață ridicate în Europa. Raportul a primit votul meu deoarece împuternicirea cetățenilor individuali pentru a juca un rol în modelarea societății reprezintă un pas pozitiv. În afară de aceasta, semnele erei electronice indică din ce în ce mai mult inovarea personală, care este demnă de menționat.

 
  
MPphoto
 
 

  Georgios Papanikolaou (PPE), în scris.(EL) Raportul clarifică ceea ce se înțelege de la sine; faptul că inovarea este imposibil de sprijinit fără a susține cercetarea și educația. Deși nu există concluzii anticipate cu privire la sfârșitul crizei economice, obiectivele stabilite de statele membre pentru 2020 în sectorul cercetării nu vor fi atinse în condițiile actuale, la fel cum nu au fost realizate nici obiectivele stabilite în strategia europeană anterioară, strategia de la Lisabona. Datele disponibile până acum ilustrează că – aproximativ – abia 2,7 % din PIB-ul european va fi canalizat către cercetare la sfârșitul deceniului, în ciuda angajamentului clar al statelor membre de a cheltui cel puțin 3 % în acest scop. În același timp, statele membre citează criza ca fiind principalul motiv al reducerii cheltuielilor pentru educație. Cu alte cuvinte, cei doi piloni de bază ai inovării sunt subminați în loc să fie consolidați, iar acest lucru ar trebui să constituie un motiv de îngrijorare pentru guvernele naționale.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Acest raport referitor la „O Uniune a inovării: Transformarea Europei pentru o lume post-criză” include o serie de măsuri care reprezintă provocări sociale importante. Raportoarea introduce ideea centrală a creării unei uniuni pentru inovare între toți europenii. De fapt, după cum este precizat, găsirea soluțiilor la problemele comune din Europa este o provocare pentru dezvoltarea mai rapidă, rentabilitatea sporită și puterea mai mare a creativității. Uniunea inovării urmărește, de asemenea, să stimuleze competitivitatea Europei ca întreg, pentru a găsi un mijloc de ieșire din criza economică. Având în vedere dependența puternică de importuri, statele membre împărtășesc același sentiment al nevoii de a găsi metode de utilizare inteligentă și durabilă a acelor resurse și materii prime necesare pentru a produce energie, precum și a celor utilizate în industrie sau în producția de alimente. Chestiunea îmbătrânirii populației este o altă provocare cu care se confruntă aproape toate țările Uniunii. O abordare comună a chestiunilor precum sănătatea ar putea asigura o viață mai lungă, îngrijire corespunzătoare și medicamente, reducând în același timp costurile. Acestea sunt numai principalele exemple de standarde comune în rândul celor 27 de state membre, astfel cum sunt susținute de această inițiativă și care se află la baza votului meu favorabil.

 
  
MPphoto
 
 

  Phil Prendergast (S&D), în scris. – Investițiile sporite în cercetare și inovare sunt esențiale pentru a garanta economiilor noastre un viitor durabil și competitiv. Raportat la PIB, UE investește mai puțin decât SUA și Japonia în cercetare și dezvoltare și lipsesc și investițiile de capital de risc. Trebuie să avem posibilitatea de a ne păstra cei mai buni cercetători și inovatori. Atingerea obiectivului nostru de a investi, până în 2020, a 3 % din PIB în C-D ar putea însemna un profit de 3,7 milioane de locuri de muncă și aproape 800 de miliarde de euro. Având în vedere importanța acesteia pentru îmbunătățirea calității vieții și bunăstare, în inovare există un rol pentru inițiativa publică, cât și privată.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris.(PT) Inovarea este esențială pentru orice domeniu sau comunitate. De fapt, capacitatea de a recrea ceva care ne este oferit și, pe această bază, de a da naștere la ceva nou, este fundamentală pentru dezvoltarea oricărei economii și, mai presus de toate, pentru obținerea bunăstării sociale. De aceea, Uniunea inovării este una dintre inițiativele emblematice ale Strategiei Europa 2020. Reprezintă o cale care trebuie în mod clar să fie urmată pentru a plasa Europa pe scena internațională și pentru a satisface nevoile publicului european. Acestea sunt motivele pentru care votez pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  Frédérique Ries (ALDE), în scris. (FR) Inovarea este pentru politica europeană ceea ce este educația pentru tineri: un pașaport către viitor, o asigurare cu adevărat cuprinzătoare pentru o societate care progresează și păstrează coeziunea socială. Această propoziție capătă întreaga semnificație în această recesiune post-globală pe durata căreia observăm o redresare economică mai rapidă în Statele Unite și o creștere încă rezonabilă în puterile emergente numite grupul BRIC. Un lucru este clar: Uniunea Europeană rămâne în urmă și piața forței de muncă se străduiește să își revină. Ironia absolută este faptul că Elveția, care nu este membră UE, rămâne campioana europeană a inovării. De aceea, apelul de astăzi al Parlamentului European (raportul Merkies) pentru o adevărată „schimbare de mentalitate” este important deoarece în inovare nu este vorba numai despre invențiile tehnologice sau despre numărul de brevete depuse pe cap de locuitor. În primul rând, este vorba despre a construi pe baza IMM-urilor, care sunt principalul generator de bogăție din Europa, prin capitalul de risc, mecanisme de garantare, asistența pentru împrumuturi și simplificarea mediului legislativ. Respectând această condiție, aspirația privind dedicarea a 3 % din PIB pentru C-D va deveni poate o realitate.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Am sprijinit pe larg proiectul de raport și am depus o serie de amendamente din care majoritatea au fost incluse, de exemplu: accentuarea obiectivelor de prioritate ecologică: energia și schimbările climatice, eficiența energetică, regenerarea resurselor biologice și promovarea coeziunii sociale; abordarea eco-inovării în toate etapele, inclusiv proiectarea, prin adoptarea unui plan de acțiune privind eco-inovarea ambițios și finanțat corespunzător, precum și adoptarea unei strategii pentru promovarea sistemelor de servicii pentru produse și modelele de afaceri orientate către funcții; promovarea utilizării standardelor deschise ca forțe motrice ale inovării și ale accesului deschis la cercetarea finanțată public, precum și axarea finanțării publice pe domeniile valoroase în care cunoașterea este generată ca un bun public, precum premiile de stimulare în sectorul sănătății (am încercat, de asemenea, cu diferite grade de reușită, să propunem o formulare mai bună pentru chestiunile DPI); am reușit să reținem formularea care salută eforturile Comisiei de a nu permite DPI să constituie o barieră în calea concurenței și inovării.

 
  
MPphoto
 
 

  Licia Ronzulli (PPE), în scris.(IT) În ultimele luni, Europa a ieșit dintr-o criză și trebuie să se confrunte și cu o concurență globală foarte puternică. În acest context, inovarea este o necesitate, dar, mai presus de toate, o prioritate. Dacă nu vom reuși să transformăm Europa într-o Uniune a inovării, economiile celor 27 de state membre vor fi de fapt sortite declinului, ducând la o pierdere a talentului și a ideilor. Inovarea este esențială pentru a atinge creșterea durabilă și a ajuta la crearea unei societăți mai corecte și mai ecologice.

Inovarea este esențială pentru crearea unei economii moderne și constituie principalul instrument de creare a noilor locuri de muncă. Avem nevoie de un angajament partajat pentru o schimbare în profunzime a capacității de inovare a Europei. Doar atunci vom putea crea locuri de muncă stabile și bine plătite care să poată rezista presiunii și concurenței inerente globalizării. Uniunea înseamnă inovare. Nu este doar un joc de cuvinte, ci o speranță reală care trebuie să se materializeze.

 
  
MPphoto
 
 

  Catherine Stihler (S&D), în scris. – Sprijin acest raport întrucât este cheia redresării post-criză și a adoptării marilor provocări din societate.

 
  
MPphoto
 
 

  Marc Tarabella (S&D), în scris.(FR) Pe durata votării raportului parlamentar referitor la Uniunea inovării, am fost încântată să sprijin amendamentul care respinge ideea controlării inovării prin canalizarea resurselor din fondurile structurale și din anumite secțiuni ale fondurilor politicii comune agricole către activități inovatoare.

Inovarea trebuie desigur încurajată, dar acest lucru nu trebuie făcut într-un mod care să fie în dezavantajul altor politici fundamentale pentru viitorul Uniunii Europene, precum politica comună agricolă. PAC ar trebui reformată prin axarea asupra câtorva obiective fundamentale, dar singura politică integrată din Uniunea Europeană nu trebuie sărăcită.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris.(PT) Tabloul de bord al Uniunii cercetării și inovării menționează că, față de UE, Japonia și Statele Unite investesc un procent mai mare din produsul intern brut (PIB) în inovare, iar decalajul a crescut în ultimii patru ani. În comparație cu țările BRIC, UE investește mai mult, diferențialul scăzând pentru Brazilia și China și crescând pentru India și Rusia.

Prin urmare, consider că este esențial ca Uniunea Europeană să adopte o adevărată strategie a inovării, ținând seama de strategia Europa 2020 a specializării inteligente, cu scopul de a consolida sprijinul pentru cercetare, dezvoltare și inovare (CDI) ca element central al viitorului Uniunii, extinzându-l în toate domeniile, sectoarele de activitate și agenții sociali din care este format.

O politică a inovării cuprinzătoare și integrată și cu o viziune pe termen lung ne va permite să stimulăm competențe și să rezolvăm deficiențele identificate la nivel regional. Este esențial să se adapteze și să se simplifice politica privind dezvoltarea, de exemplu Fondul social european (FSE) și Fondul european de dezvoltare regională (FEDER). Noua agendă strategică va permite construirea unei Europe tot mai moderne și mai competitive care să joace un rol de lider în lume. Întrucât inovarea este un obiectiv fundamental al politicii regionale, pe viitor, Europa trebuie să adopte o abordare a gestionării strategice, instituind instrumente de politică adecvate care să permită monitorizarea evoluției sale și realizarea ajustărilor necesare.

 
  
MPphoto
 
 

  Derek Vaughan (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport deoarece consider că Uniunea inovării poate contribui la abordarea provocărilor societale de astăzi. De asemenea, este esențială sporirea competitivității pe măsură ce UE depășește criza economică.

Sunt de acord cu raportul că statele membre ar trebui să utilizeze fondurile structurale pentru a sprijini obiectivele cercetării, dezvoltării și inovării (C-D-I) care vizează provocările sociale, cu scopul de a spori prosperitatea în Europa. Sporirea cooperării transfrontaliere este de asemenea imperativă, la fel ca și încurajarea cetățenilor pentru a crea întreprinderi noi inovatoare. Acest lucru poate fi realizat prin reducerea birocrației și instituirea unui sistem simplu și coerent care să se concentreze asupra provocărilor societale.

 
  
MPphoto
 
 

  Dominique Vlasto (PPE), în scris.(FR) Uniunea nu a putut să compenseze deficiențele în ceea ce privește inovarea, în ciuda strategiei de la Lisabona. Într-un context al restricțiilor bugetare – care scoate din discuție banii ca soluție – și al concurenței mondiale sporite, Europa trebuie să reacționeze pentru a reveni în cursa pentru inovare. Cred că este esențial să ne concentrăm asupra reformelor structurale care vor elimina obstacolele care țin pe loc potențialul considerabil pentru inovare în Europa. Prin urmare, am sprijinit acest raport, care indică în mod clar costurile ridicate asociate cu depunerea brevetelor în toate statele membre și solicită un acord rapid referitor la brevetul european unic. Sunt încântată și să văd că propunerile familiei mele politice au fost acceptate – în special crearea unui Fond european al inovării care va simplifica accesul întreprinderilor noastre mici și mijlocii (IMM-uri) la creditele europene. Eliberarea capacității de inovare din Europa necesită stabilirea în fiecare stat membru a unui prag minim al cheltuielilor în ceea ce privește cercetarea și dezvoltarea. Acest lucru ar asigura o diviziune echitabilă a eforturilor și ar preveni dezvoltarea unei Europe cu două viteze, care ar tulbura coeziunea și guvernarea UE. Acest lucru este esențial dacă Europa dorește să rămână la cel mai înalt nivel al economiei globale.

 
  
MPphoto
 
 

  Iva Zanicchi (PPE), în scris.(IT) Am votat în favoarea raportului dnei Merkies deoarece versiunea finală oferă un echilibru mai bun decât versiunea originală, care era prea concentrată asupra rolului de catalizator al cetățenilor și nu al întreprinderilor. De fapt, întreprinderile merită un rol de lider în cercetare și inovare, parțial deoarece trebuie să ne amintim că politicile UE privind acest subiect au crescut și s-au dezvoltat prin promovarea politicilor care vizau consolidarea colaborării dintre industrie, sistemele educaționale și instituțiile de cercetare. Prin urmare, consider că raportul pe care l-am votat reprezintă o contribuție utilă la dezbaterea în curs referitoare la programul strategic comun viitor de sprijinire a cercetării și inovării în UE.

 
  
  

Propunerea de rezoluție B7-0296/2011

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris.(PT) Votez pentru această propunere întrucât criza a distrus milioane de locuri de muncă și a agravat precaritatea locurilor de muncă și fenomenul sărăciei; întrucât 17 % dintre locuitorii UE sunt expuși riscului sărăciei; întrucât 23 de milioane de locuitori ai UE sunt șomeri; întrucât o mare parte a muncii casnice se realizează în economia informală, în condiții de muncă precare și/sau ca activitate nedeclarată și, pe lângă aceasta, în țările industrializate, muncile casnice reprezintă între 5 % și 9 % din totalul angajărilor; întrucât marea majoritate a persoanelor angajate în acest sector sunt femei; întrucât această formă de muncă este subevaluată, plătită necorespunzător și informală; întrucât vulnerabilitatea lucrătorilor casnici înseamnă că aceștia suferă adesea de discriminări și pot fi tratați cu ușurință în mod inechitabil și abuziv. Salut și sprijin inițiativa Organizației Internaționale a Muncii (OIM) de a adopta o convenție completată de o recomandare privind munca decentă pentru lucrătorii casnici. Invit statele membre UE care sunt membre ale OIM să adopte aceste instrumente la Conferința OIM din iunie 2011.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestei rezoluții. Criza a distrus milioane de locuri de muncă și a agravat precaritatea locurilor de muncă și fenomenul sărăciei – 17% dintre locuitorii UE sunt expuși riscului sărăciei. În unele țări, o mare parte a muncii casnice se realizează în economia subterană, în condiții de muncă precare și/sau ca muncă nedeclarată. Marea majoritate a persoanelor angajate în acest sector sunt femei și această formă de muncă este subevaluată, plătită necorespunzător și informală. Lucrătorii casnici sunt adesea discriminați și pot fi tratați cu ușurință în mod inechitabil, nedrept și abuziv. Salut inițiativa OIM de a adopta o convenție completată de o recomandare privind munca decentă pentru lucrătorii casnici. Statele membre trebuie să ratifice și să pună în aplicare rapid această convenție și recomandările, deoarece punerea sa în aplicare ar răspunde nevoilor uneia dintre cele mai vulnerabile categorii de lucrători și ar rezolva problema muncii nedeclarate.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Bennahmias (ALDE), în scris.(FR) Întrucât majoritatea lucrătorilor casnici au locuri de muncă precare, fiind adesea discriminați și uneori exploatați, Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale a decis să insiste asupra adoptării unei rezoluții, interogând în același timp Comisia Europeană cu privire la acțiunile sale pentru această categorie de lucrători. În iunie, Organizația Internațională a Muncii (OIM), reunită cu ocazia conferinței sale anuale, ar trebui să adopte o convenție privind lucrătorii casnici care să solicite ca aceștia să beneficieze de egalitate de tratament cu ceilalți lucrători și îndeplinirea tuturor condițiilor care definesc munca decentă. Prin rezoluția noastră, sprijinim ambiția manifestată de OIM. Trebuie remarcat totuși că aceasta este doar prima etapă: acum trebuie să ne asigurăm că statele membre vor ratifica această convenție după adoptarea sa.

 
  
MPphoto
 
 

  Izaskun Bilbao Barandica (ALDE), în scris.(ES) Sprijin pe deplin inițiativa OIM de a adopta o convenție completată de o recomandare privind munca decentă pentru lucrătorii casnici. Mulți dintre acești lucrători sunt migranți fără forme legale, ceea ce înseamnă că este mai probabil să fie expuși la rele tratamente, să fie plătiți neregulat sau să fie victime ale violenței. Mai mult, lucrătorii fără forme legale nu îndrăznesc să contacteze autoritățile pentru a solicita protecție, a-și revendica drepturile sau a utiliza serviciile de sănătate deoarece se tem că vor fi obligați să se întoarcă în țara de origine și/sau pedepsiți de angajator. Toți lucrătorii casnici, indiferent de originea lor, trebuie să aibă acces la muncă decentă.

 
  
MPphoto
 
 

  Alain Cadec (PPE), în scris.(FR) Organizația Internațională a Muncii (OIM) lucrează în prezent la elaborarea unei convenții privind lucrătorii casnici. Adoptarea acestei convenții a OIM privind lucrătorii casnici va constitui un element esențial pentru a garanta respectarea drepturilor omului, sociale și în materie de angajare ale lucrătorilor casnici. Muncile casnice reprezintă între 5 % și 9 % din totalul angajărilor. Această formă de muncă este adesea precară, subevaluată și nedeclarată.

 
  
MPphoto
 
 

  Françoise Castex (S&D), în scris.(FR) Am votat în favoarea acestui raport pentru a permite transformarea a ceea ce este de prea multe ori un raport privind exploatarea într-un raport privind legislația, într-un domeniu care reprezintă între 5 și 9% din totalul angajărilor din cadrul Uniunii Europene. Toți cei care lucrează cu persoanele vârstnice din Europa trebuie să se poată bucura de libertatea de asociere și de timpul de odihnă și nu trebuie să fie victimele hărțuirii și ale practicilor arbitrare. De aceea, am dorit să trimitem un mesaj puternic de susținere Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și sindicatelor înainte de negocierile privind adoptarea acestor instrumente noi, care vor începe în iunie cu ocazia a celei de a 100-a sesiune a Conferinței Organizației Internaționale a Muncii. Cu toate acestea, regretăm că dreapta acceptă să se ocupe de lucrătorii casnici ilegali refuzând, în același timp, să recunoască faptul că, de cele mai multe ori, este vorba despre lucrători fără forme legale, care sunt principalele victime ale precarității și ale practicilor abuzive.

 
  
MPphoto
 
 

  Proinsias De Rossa (S&D), în scris. – Am sprijinit această rezoluție referitoare la convenția OIM privind „Munca decentă pentru lucrătorii casnici”. Această convenție urmărește să asigure recunoașterea legală a muncii casnice ca formă de activitate profesională, să extindă drepturile la toți lucrătorii casnici și să prevină cazurile de încălcare și abuz. Rezoluția Parlamentului European invită în continuare statele membre UE care sunt membre ale OIM să adopte aceste instrumente la Conferința OIM din iunie 2011 și să ratifice și să pună rapid în aplicare convenția și recomandarea. În unele țări, o mare parte a muncii casnice se realizează în economia informală, în condiții de muncă precare și/sau ca muncă nedeclarată. În țările industrializate, muncile casnice reprezintă între 5 % și 9 % din totalul angajărilor, marea majoritate a persoanelor angajate în acel sector fiind femei. De fapt, tendința de creștere a proporției contractelor non-standard sau atipice are o puternică dimensiune de gen și legată de generații. Adoptarea, ratificarea și punerea în aplicare a convenției OIM poate avea drept rezultat reducerea numărului de lucrători săraci și îmbunătățirea situației unui număr mare de femei pe piața muncii casnice.

 
  
MPphoto
 
 

  Karima Delli (Verts/ALE), în scris.(FR) În Europa, aproape două din trei femei imigrante au locuri de muncă ce necesită o calificare redusă, adesea în sectorul îngrijirii de sănătate sau al muncii casnice. Aceste femei contribuie la economia noastră și suferă totuși din cauza condițiilor de muncă foarte precare și a încălcării drepturilor lor fundamentale.

Conferința Organizației Internaționale a Muncii, care va avea loc în iunie anul acesta, va fi o ocazie pentru membrii Organizației Internaționale a Muncii să adopte convenția intitulată „Muncă decentă pentru lucrătorii casnici”. Acest instrument reprezintă un pas în direcția corectă pentru drepturile lucrătorilor din toată lumea întrucât extinde standardele legislative în materie de muncă la lucrătorii casnici, o categorie care până acum era exclusă din aceste standarde. Mingea se află acum în curtea statelor membre, care trebuie să își ia un angajament privind ratificarea acestei convenții.

La nivel european, va trebui, de asemenea, să încetăm să tratăm în mod separat și sistematic politicile în domeniul imigrației și al muncii. Nu este corect ca lucrătorii casnici să fie obligați să muncească informal, fără a se ține cont de drepturile acestora, din cauza unui regulament privind imigrația care este prea strict și adaptat necorespunzător.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris.(PT) Este bine știut faptul că muncile casnice sunt adesea precare și informale și că această nesiguranță și informalitate pune în mare pericol drepturile celor care furnizează aceste tipuri de servicii, chiar dacă aceștia participă la activitatea economică a țărilor lor respective și ar trebui să fie considerați lucrători ca toți ceilalți.

Având în vedere nivelul de încredere dintre angajator și angajat pe care îl presupune această formă de activitate, nu este recomandat ca relația de lucru să fie supraîncărcată cu formalitate excesivă, dar, în același timp, acest lucru înseamnă că lucrătorul trebuie să își poată exercita profesia cu demnitate. Convenția Organizației Internaționale a Muncii (OIM), completată de o recomandare referitoare la lucrătorii casnici, ar putea fi încă un pas în direcția corectă.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris.(PT) Această rezoluție a Parlamentului European se referă la convenția propusă de Organizația Internațională a Muncii (OIM), completată de o recomandare privind lucrătorii casnici. În iunie va avea loc încă o Conferință OIM la Geneva, unde va fi abordată problema muncii casnice. Deși participarea UE este interzisă în mod formal deoarece statele sale membre sunt membre OIM, aceasta este conștientă de responsabilitățile sale privind cooperarea cu OIM și, prin urmare, a dorit să contribuie la un domeniu despre care am putea spune că intră la rubrica „drepturi fundamentale”. Importanța muncii casnice este incontestabilă. Aceasta este o activitate realizată la domiciliu – structuri de îngrijire a copiilor și a vârstnicilor – care este inclusă în Strategia Europa 2020 și reprezintă 5 % până la 9 % din totalul activității realizate în UE, tendința fiind de creștere. Cu toate acestea, lucrătorii casnici – dintre care majoritatea sunt femei și imigranți – sunt adesea supuși exploatării de către șefii lor, care nu le garantează drepturile sociale. De aceea am votat pentru această propunere de rezoluție.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris.(PT) Adoptarea convenției Organizației Internaționale a Muncii (OIM), completată de o recomandare privind lucrătorii casnici, reprezintă un pas înainte semnificativ și avem o părere pozitivă despre aceasta. După cum a reieșit clar din dezbatere, în diferite state membre, majoritatea acestor lucrători sunt femei și un procentaj tot mai mare din aceștia sunt imigranți ilegali. Aceste două grupuri sunt cele mai vulnerabile și cele mai expuse violenței sau abuzului sexual. Este important să se ia măsuri în această privință la viitoarea Conferință OIM. Condițiile grave de exploatare și discriminare în care aceștia lucrează sunt bine cunoscute. Mulți dintre acești lucrători casnici lucrează în condiții la limita decenței, sunt supuși exploatării intense și nu li se garantează drepturi precum dreptul la asigurări sociale, la servicii de protecție a sănătății și la măsuri de siguranță, la protecția maternității și la timpul de lucru, de odihnă și la libertatea de asociere și reprezentare.

Prin urmare, reglementarea muncii casnice este în mod evident necesară. Ca atare, trebuie luate urgent măsuri eficiente pentru a combate locurile de muncă precare, falsificarea facturilor, munca nedeclarată și munca ilegală.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris.(PT) Considerăm că este important să avansăm către adoptarea convenției Organizației Internaționale a Muncii (OIM) completată de o recomandare privind lucrătorii casnici, dintre care majoritatea sunt femei și un procentaj ridicat dintre aceștia sunt imigranți ilegali. Aceste două grupuri sunt cele mai vulnerabile și cele mai expuse cazurilor de violență și de abuz sexual și, prin urmare, ar fi un lucru foarte pozitiv dacă la viitoarea Conferință OIM s-ar lua o măsură decisivă în această privință.

Condițiile de exploatare și discriminare puternică în care lucrează mulți dintre cei implicați în muncile casnice sunt bine cunoscute. Prin urmare, reglementarea muncii casnice este în mod evident necesară pentru ca aceștia să nu fie în continuare expuși condițiilor de muncă la limita decenței și să beneficieze de asigurări sociale, de protecție a sănătății și de măsuri de siguranță, de protecția maternității și de limite ale timpului de lucru, de timp de odihnă și de libertatea de asociere și reprezentare.

Ca atare, trebuie luate urgent măsuri eficiente pentru a combate locurile de muncă precare, falsificarea facturilor, munca nedeclarată și munca ilegală. Prin urmare, este esențială transformarea tuturor locurilor de muncă instabile în locuri de muncă stabile cu drepturi și salarii decente.

 
  
MPphoto
 
 

  Sylvie Guillaume (S&D), în scris. (FR) Sprijin pe deplin adoptarea, ratificarea și punerea în aplicare a unei convenții a Organizației Internaționale a Muncii privind muncile casnice. Lucrătorii casnici muncesc de cele mai multe ori în condiții precare, se află adesea în situații administrative ilegale, ceea ce îi face și mai vulnerabili, și sunt adesea victimele discriminărilor, inegalităților și ale tratamentelor nedrepte sau abuzive. Cu toate acestea, serviciile lor sunt esențiale pentru societatea noastră, de la îngrijirea copiilor mici la acordarea de ajutor vârstnicilor. Trebuie să obținem un cadru juridic care să ne permită să îmbunătățim drepturile acestor lucrători și să încurajăm condițiile de muncă decente.

 
  
MPphoto
 
 

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestui document deoarece criza a distrus milioane de locuri de muncă și a agravat precaritatea locurilor de muncă și fenomenul sărăciei – 17 % dintre locuitorii UE sunt expuși riscului sărăciei și 23 de milioane de locuitori nu au un loc de muncă. În unele țări, o mare parte a muncii casnice se realizează în economia subterană, în condiții de muncă precare și/sau ca muncă nedeclarată. Marea majoritate a persoanelor angajate în acest sector sunt femei și această formă de muncă este subevaluată, plătită necorespunzător și informală. Vulnerabilitatea lucrătorilor casnici înseamnă că aceștia suferă adesea de discriminări și pot fi tratați cu ușurință în mod inechitabil, nedrept sau abuziv. Muncile casnice ar trebui să fie recunoscute în mod legal ca formă de activitate profesională și ar trebui să acordăm tuturor lucrătorilor casnici mai multe drepturi și să prevenim cazurile de încălcare și abuz pentru a crea un cadru juridic pentru toți lucrătorii casnici și pentru a garanta că activitatea acestora nu se realizează în afara cadrului reglementar. Adoptarea, ratificarea și punerea în aplicare a convenției OIM nu numai că ar îmbunătăți situația unui număr mare de femei pe piața muncii casnice, garantându-le condiții de muncă decente, ci ar spori și gradul lor de incluziune socială. Este posibil să fie necesară adaptarea legislației pentru a crea acorduri contractuale flexibile și sigure care să garanteze egalitatea de tratament.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestei rezoluții care „consideră că trebuie abordată problema muncii nedeclarate; observă că în sectorul muncii casnice se înregistrează un nivel ridicat de relații de muncă informale și nedeclarate, că în acest sector sunt angajați mulți lucrători migranți și că drepturile acestora sunt încălcate frecvent; consideră, de asemenea, că este esențială combaterea locurilor de muncă precare în general, având în vedere că această problemă afectează în special lucrătorii migranți, înrăutățindu-le astfel situația, care este deja vulnerabilă”.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris.(FR) Precarizarea lucrătorilor femei și bărbați se află în centrul logicii de dominare a oligarhiei, în Europa și în restul lumii. Printre numeroasele forme de precaritate organizată, există una care este mai dificil de eradicat decât celelalte: angajații casnici. Acest raport sprijină elaborarea unei convenții OIM pentru protejarea drepturilor acelor lucrători și în special a acestor lucrătoare din umbră. Acesta condamnă, de asemenea, numărul în creștere de contracte atipice, un semn al precarizării tot mai mari a muncii. Sprijin această inițiativă, regretând în același timp faptul că nu are niciun impact real.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris.(PT) Având în vedere că muncile casnice reprezintă între 5 % și 9 % din totalul angajărilor; că marea majoritate a persoanelor angajate în acest sector sunt femei; că această formă de muncă este subevaluată, plătită necorespunzător și informală; și că vulnerabilitatea lucrătorilor casnici înseamnă că aceștia suferă adesea de discriminări și pot fi tratați cu ușurință în mod inechitabil, nedrept sau abuziv, trebuie găsite soluții pentru eliminarea acestui tip de situație. Sprijin, prin urmare, această convenție a Organizației Internaționale a Muncii care avertizează cu privire la problemele muncii casnice.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Prin această rezoluție, Parlamentul European intenționează să își exprime sprijinul pentru inițiativa Organizației Internaționale a Muncii (OIM) de a adopta o convenție completată de o recomandare privind munca decentă pentru lucrătorii casnici. De fapt, lucrătorii migranți care acceptă locuri de muncă temporare ce necesită o calificare redusă, la periferia pieței muncii, sau care prestează munci casnice pot fi expuși la o discriminare multiplă. Acești lucrători sunt adesea expuși sărăciei și condițiilor ilegale, sunt mai susceptibili să devină victime ale tratamentului necorespunzător, ale plăților neregulate sau ale cazurilor de violență sau abuz sexual și este mai puțin probabil să contacteze autoritățile pentru a solicita protecție și a-și solicita drepturile, deoarece se tem că vor fi obligați să se întoarcă în țara de origine și/sau pedepsiți de angajator. Această situație este motivul pentru care am votat în favoarea rezoluției. Sprijin scopul convenției de a lua măsuri pentru recunoașterea legală a muncii casnice ca o formă de activitate profesională, extinzând drepturile la toți lucrătorii casnici pentru a preveni cazurile de încălcare și abuz și pentru a oferi un cadru juridic care să garanteze că munca nu se poate desfășura în afara unui context reglementat.

 
  
MPphoto
 
 

  Phil Prendergast (S&D), în scris. – Sprijin această rezoluție referitoare la convenția Organizației Internaționale a Muncii privind lucrătorii casnici. O mare parte a muncii casnice este nedeclarată, precară și plătită necorespunzător, iar lucrătorii casnici, majoritatea femei, sunt vulnerabili la cazurile de abuz, mai ales atunci când lucrează în străinătate. Adoptarea acestei convenții a OIM poate ajuta la reducerea numărului de lucrători săraci, la îmbunătățirea condițiilor de muncă și la facilitarea incluziunii sociale a uneia dintre cele mai vulnerabile categorii de lucrători. Trebuie să aplicăm standarde fundamentale de muncă muncii casnice și să garantăm că cei care o realizează au dreptul la asigurări sociale și la protecție împotriva practicilor abuzive.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris.(PT) Lucrătorii casnici sunt adesea penalizați pentru natura informală a muncii lor. Prin urmare, întrucât aceștia se află în afara structurilor formale ale activității economice, există adesea restricții asupra drepturilor lor ca lucrători. Această situație trebuie combătută în mod decisiv.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Prin aceasta, PE: (1) salută și sprijină inițiativa OIM de a adopta o convenție completată de o recomandare privind munca decentă pentru lucrătorii casnici; invită statele membre UE care sunt membre OIM să adopte aceste instrumente la Conferința OIM din iunie 2011; invită statele membre să ratifice și să pună în aplicare rapid convenția și recomandarea; (2) consideră că adoptarea, ratificarea și punerea în aplicare a unei convenții OIM privind munca decentă pentru lucrătorii casnici poate avea drept rezultat reducerea numărului de lucrători săraci; (3) consideră că adoptarea, ratificarea și punerea în aplicare a acestei convenții ar răspunde nevoilor uneia dintre cele mai vulnerabile categorii de lucrători;

 
  
MPphoto
 
 

  Alf Svensson (PPE), în scris.(SV) Ieri, joi, 12 mai, Parlamentul European a votat rezoluția referitoare la convenția OIM completată de o recomandare privind lucrătorii casnici. În toată lumea, și în țările sărace în special, serviciile la domiciliu se află printre locurile de muncă pentru care plățile sunt cele mai mici. Aceste locuri de muncă oferă rareori contracte corespunzătoare și prestații sociale. Prin urmare, sublinierea separată a acestui sector al serviciilor într-o recomandare asociată convenției OIM este corectă și adecvată. Motivul pentru care am votat împotriva rezoluției Parlamentului European este formularea de la punctul 13, în care statele membre UE sunt invitate să ratifice Convenția internațională privind protecția drepturilor tuturor lucrătorilor migranți și a membrilor familiilor acestora, lucru pe care încă nu l-a făcut niciun stat membru UE. După părerea mea, cele șase convenții principale ale Națiunilor Unite, care sunt universale și includ toate categoriile de persoane, nu necesită o completare cu alte instrumente. În acest caz, ar exista un risc ridicat de subminare a legitimității convențiilor deja adoptate, lucru la care nu doresc să iau parte. Aș lucra mai degrabă pentru a spori conformitatea cu principalele convenții privind drepturile omului, al căror conținut se aplică și lucrătorilor casnici. Acesta este un lucru pe care mult prea multe state semnatare par să îl ignore astăzi.

 
  
MPphoto
 
 

  Marc Tarabella (S&D), în scris.(FR) Muncile casnice, adesea precare, subevaluate și nedeclarate, reprezintă 5 % până la 9 % din totalul angajărilor în țările industrializate. Majoritatea acestor lucrători casnici sunt femei și imigranți, care sunt mai ușor de exploatat și plătit necorespunzător. Adoptarea acestei convenții a OIM privind lucrătorii casnici va constitui un element esențial în garantarea că drepturile omului și drepturile sociale sunt respectate, acordând muncii casnice același statut cu cel al oricărei alte activități profesionale prin crearea unui cadru juridic pentru lucrătorii casnici.

Rezoluția parlamentară adoptată astăzi trimite un semnal puternic tuturor statelor membre pentru semnarea acestei convenții, care sper sincer că are puterea de a consolida incluziunea socială a lucrătorilor acordându-le acces la drepturile sociale standard care revin tuturor lucrătorilor.

 
  
MPphoto
 
 

  Marie-Christine Vergiat (GUE/NGL), în scris. (FR) Am votat în favoarea rezoluției Parlamentului European care invită statele membre să își ia un angajament referitor la proiectul de convenție al OIM privind lucrătorii casnici. Această convenție ne va permite să luptăm mai bine împotriva condițiilor de muncă inacceptabile ale prea multor angajați din acest sector, care sunt într-o proporție covârșitoare femei și, de multe ori, lucrători imigranți, în special imigranți fără forme legale. Aceasta va completa alte convenții ale OIM sau ale altor organizații internaționale. Parlamentul European a sprijinit și ratificarea de către UE și statele sale membre a Convenției internaționale privind protecția drepturilor tuturor lucrătorilor imigranți. Cu toate acestea, regret faptul că Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat) a reușit să adopte, în special din cauza abținerii unui număr de deputați socialiști, un amendament care refuză să pună lucrătorii imigranți, în special imigranții fără forme legale, pe picior de egalitate cu alți lucrători. Acest amendament corespunde percepției din ce în ce mai negative privind imigranții, care alimentează xenofobia. În acest caz, rămâne ca prevederile acestei convenții să fie efectiv puse în practică, ceea ce nu va fi ușor, dar să considerăm totuși că abordarea este pozitivă.

 
  
MPphoto
 
 

  Angelika Werthmann (NI), în scris.(DE) Organizația Internațională a Muncii (OIM) este o agenție specializată a Națiunilor Unite și acționează în numele justiției sociale, al drepturilor omului și al drepturilor lucrătorilor. Principala funcție a organizației este de a stabili standardele internaționale sociale și în materie de muncă. Pentru OIM, 2010 a fost anul lucrătorilor casnici. Prin urmare, acum au fost stabilite standarde minime, întrucât lucrătorii casnici formează cel mai mare sector nereglementat din lume.

 
  
  

Propunere de rezoluție B7-0295/2011

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris.(PT) Votez în favoarea acestei propuneri, având în vedere că rezistența antimicrobiană (AMR) reprezintă un aspect legat de sănătatea animalelor cu care se confruntă sectorul zootehnic european, în special în cazul eșecului terapeutic; mai multe state membre s-au emis deja orientări cu privire la utilizarea prudentă a substanțelor antimicrobiene, ceea ce a condus la reducerea utilizării acestor substanțe; sectorul zootehnic – producția de produse lactate, de carne de vită, de carne de porc și de pui, de ouă, de lapte și de carne de oaie și de capră – joacă un rol important în economia agricolă europeană; și având în vedere că principalul obiectiv al agricultorilor este menținerea sănătății și productivității animalelor prin intermediul unor bune practici agricole în ceea ce privește igiena, hrana corespunzătoare, condițiile adecvate de creștere și gestionarea responsabilă a sănătății animalelor. Prin urmare, invit Comisia să elaboreze un plan de acțiune multianual amplu de luptă împotriva AMR în cadrul strategiei UE privind sănătatea animalelor (2011-2015).

 
  
MPphoto
 
 

  Elena Oana Antonescu (PPE), în scris. − Rezistența la antibiotice reprezintă un aspect legat de sănătatea animalelor cu care se confruntă sectorul zootehnic european, în special în cazul eșecului terapeutic. În numeroase state membre s-au emis orientări cu privire la utilizarea prudentă a acestor substanțe, ceea ce a condus la reducerea utilizării lor. Utilizate corect, substanțele antimicrobiene reprezintă un instrument util care să îi ajute pe agricultori să mențină sănătatea și productivitatea animalelor și să asigure bunăstarea acestora. Deși aceste substanțe sunt prescrise pentru uz veterinar, ele afectează deopotrivă oamenii și animalele. Obiectivul principal al prezentei propuneri de rezoluție este menținerea substanțelor antimicrobiene ca un instrument eficient de combatere a bolilor, la animale și la om, menținând utilizarea substanțelor antimicrobiene în limitele strict necesare. Am votat în favoarea acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Liam Aylward (ALDE), în scris.(GA) Principalul scop al agricultorilor este să garanteze sănătatea și productivitatea animalelor și aceștia pot realiza acest lucru prin intermediul unor bune practici agricole.

Am votat în favoarea acestei rezoluții deoarece solicită realizarea mai multor activități de cercetare cu privire la noile substanțe antimicrobiene și la alternative la acestea, ceea ce va ajuta agricultorii să atingă obiectivele susmenționate. Trebuie stabilită o agendă pentru partajarea cercetării, a cunoștințelor și a bunelor practici. Sprijin solicitarea privind realizarea de mai multe activități de cercetare cu privire la bunăstarea animalelor și la practicile agricole precum îmbunătățirea gestionării cirezilor, prevenirea timpurie a bolilor și înmulțirea unor rase puternice de animale.

Trebuie garantat, totuși, că nu se vor crea sarcini suplimentare de ordin financiar sau administrativ pentru agricultori, ca urmare a controlului și monitorizării sporite a rezistenței antimicrobiene (AMR) la animalele de la care se obțin produse alimentare și la animalele de companie.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea aceste rezoluții. Rezistența antimicrobiană (AMR) este un aspect legat de sănătatea animalelor cu care se confruntă sectorul zootehnic european. Având în vedere importanța uriașă a sectorului zootehnic pentru economia agricolă europeană, este esențial ca această problemă să fie rezolvată în mod corespunzător. Sunt de acord ca statele membre să efectueze controlul și monitorizarea sistematice a AMR la animalele de la care se obțin produse alimentare, fără a crea sarcini suplimentare de ordin financiar sau administrativ pentru agricultori, alți proprietari de animale sau veterinari. Oficiul Alimentar și Veterinar și Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară ar trebui să efectueze inspecții și analize suplimentare în acest domeniu și să facă recomandări. Sunt de acord că Comisia ar trebui să organizeze discuții la nivel internațional în vederea interzicerii substanțelor antimicrobiene folosite ca stimulatori de creștere în hrana pentru animale și să ridice această problemă în cadrul negocierilor sale bilaterale cu țările terțe.

 
  
MPphoto
 
 

  Carlos Coelho (PPE), în scris.(PT) Este bine că s-a înregistrat o scădere a utilizării antibioticelor, iar emiterea, în mai multe state membre, a unor orientări cu privire la utilizarea prudentă a substanțelor antimicrobiene a contribuit la acest lucru.

Toate deciziile care duc la administrarea substanțelor antimicrobiene la animale, precum și la oameni trebuie să fie bine cântărite și să aibă în vedere amenințarea potențială a rezistenței antimicrobiene (AMR). De fapt, rezistența afectează deopotrivă oamenii și animalele și poate fi transmisă atât de la oameni la animale, cât și invers. Sunt foarte conștient de faptul că rezistența antimicrobiană la oameni este adesea cauzată de administrarea unor doze necorespunzătoare de antibiotice, de tratamente incorecte, dar poate fi provocată și de transmiterea, prin contactul cu animalele, a unor bacterii purtătoare de gene rezistente la antibiotice, având consecințe grave pentru public și pentru bunăstarea animalelor.

Prin urmare, ne confruntăm cu o problemă cu adevărat transversală, care necesită o abordare coordonată la nivelul Uniunii care să vizeze menținerea substanțelor antimicrobiene ca instrument eficient de combatere a bolilor, la animale și la om, și încurajarea unei utilizări prudente și responsabile, menținând utilizarea acestora în limitele strict necesare.

 
  
MPphoto
 
 

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D), în scris. − Rezistența antimicrobiană (AMR) reprezintă un aspect legat de sănătatea animalelor cu care se confruntă sectorul zootehnic european, în special în condițiile în care în mai multe state membre s-au emis deja orientări cu privire la utilizarea prudentă a substanțelor antimicrobiene, ceea ce a condus la reducerea utilizării acestor substanțe. Întrucât principalul obiectiv al agricultorilor este menținerea sănătății și productivității animalelor prin intermediul unor bune practici agricole (igienă, hrană corespunzătoare, condiții adecvate de creștere, gestionarea responsabilă a sănătății animalelor), cred necesară realizarea mai multor activități de cercetare cu privire la noile substanțe antimicrobiene, la alte alternative la acestea (vaccinarea, biosecuritatea, creșterea pentru rezistență), precum și la strategii fondate științific pentru evitarea și controlarea bolilor infecțioase la animale, acestea încadrându-se în eșalonul programelor-cadru de cercetare ale Uniunii Europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Edite Estrela (S&D), în scris. (PT) Am votat în favoarea propunerii de rezoluție referitoare la rezistența la antibiotice deoarece consider că statele membre și Comisia trebuie să adopte măsuri pentru tratarea problemei tot mai mari a rezistenței antimicrobiene (AMR) la animale, întrucât utilizarea antibioticelor în hrana pentru animale contribuie și la rezistența la antibiotice la oameni.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris. (PT) Rezistența la antibiotice este o problemă gravă care afectează industria zootehnică, așadar sunt de acord cu preocupările Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală în această privință și sunt de acord cu propunerile sale, nu numai de a reduce rezistența animalelor la tratamentul cu antibiotice, ci și de a promova alte mijloace de combatere a bolilor la animale care nu implică neapărat utilizarea antibioticelor.

În ceea ce privește utilizarea substanțelor antimicrobiene ca stimulatori de creștere, aș dori să atrag atenția asupra faptului că acest lucru pune în pericol sănătatea, nu numai a animalelor, care devin rezistente la antibiotice, ci și a oamenilor, întrucât produsele de origine animală intră în lanțul alimentar, afectând astfel oamenii.

Prin urmare, este nevoie urgent de un studiu referitor la posibilitatea interzicerii utilizării substanțelor antimicrobiene în hrana pentru animale ca mijloc de încurajare a măsurilor de reducere a rezistenței la antibiotice, garantând astfel o mai bună sănătate a animalelor și o securitate alimentară sporită.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris. (PT) Această rezoluție a Parlamentului European abordează problema rezistenței animalelor la antibiotice, o situație cu urmări dezastruoase. Această chestiune are implicații în ceea ce privește sănătatea umană, în special pentru cei care lucrează cu aceste animale, dar și pentru economie, întrucât este în pericol viitorul concurenței în domeniul creșterii animalelor în UE. Parlamentul a dezbătut deja această problemă de mai multe ori și a adoptat o serie de inițiative, precum baza de date, care ar trebui actualizată permanent. Cu toate acestea, a sosit momentul să trecem de la vorbe la fapte astfel încât legislația în vigoare să nu mai fie o literă moartă. Prin urmare, este esențial ca noua politică agricolă comună (PAC) să țină seama de această problemă și să încurajeze bunele practici în ceea ce privește creșterea animalelor. Așadar, am votat în favoarea acestei propuneri de rezoluție, adoptată cu o largă majoritate de voturi în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală, întrucât aceasta este un text foarte echilibrat ale cărui propuneri nu doar protejează sănătatea oamenilor și apără bunăstarea animalelor, dar garantează și viabilitatea întreprinderilor.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris.(PT) Rezistența antimicrobiană (AMR) reprezintă un aspect legat de sănătatea animalelor cu care se confruntă sectorul zootehnic european, care include producția de produse lactate, de carne de vită, de carne de porc și de pui, de ouă, de lapte și de carne de oaie și de capră. Utilizate corect, substanțele antimicrobiene reprezintă un instrument util care să îi ajute pe agricultori să mențină sănătatea și productivitatea animalelor.

Rezistența antimicrobiană la oameni este adesea cauzată de administrarea unor doze necorespunzătoare de antibiotice. Transmiterea bacteriilor patogene constituie o amenințare gravă la adresa agricultorilor și a lucrătorilor agricoli care intră zilnic în contact cu animalele.

Raportul contribuie la orientarea activității comune de colectare a datelor în acest domeniu, analizând rezultatele și propunând soluții. Scopul acestuia este de a crea o imagine completă cu privire la când, unde, cum și pe ce animale sunt folosite în prezent substanțele antimicrobiene, fără a crea sarcini suplimentare de ordin financiar sau administrativ pentru agricultori sau alți proprietari de animale, ținând seama de faptul că practicile agricole și intensitatea acestora diferă de la un stat membru la altul.

Am dori să subliniem importanța dezvoltării de sisteme pentru creșterea animalelor, care să permită reducerea cantității de antibiotice prescrise, precum și a cercetării cu privire la noile substanțe antimicrobiene. Considerăm conținutul rezoluției ca fiind pozitiv, orientat către utilizarea prudentă și responsabilă a substanțelor antimicrobiene.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. (PT) Rezistența antimicrobiană (AMR) reprezintă un aspect legat de sănătatea animalelor cu care se confruntă sectorul zootehnic european, care include producția de produse lactate, de carne de vită, de carne de porc și de pui, de ouă, de lapte și de carne de oaie și de capră. Utilizate corect, substanțele antimicrobiene reprezintă un instrument util care să îi ajute pe agricultori să mențină sănătatea și productivitatea animalelor.

Rezistența antimicrobiană la oameni este adesea cauzată de administrarea unor doze necorespunzătoare de antibiotice, a căror transmitere de bacterii patogene constituie o amenințare gravă la adresa agricultorilor și a lucrătorilor agricoli care intră zilnic în contact cu animalele.

Acest document contribuie la orientarea activității comune de colectare a datelor în acest domeniu, analizând rezultatele și propunând soluții corespunzătoare. Astfel, scopul acestuia este de a crea o imagine completă cu privire la când, unde, cum și pe ce animale sunt folosite în prezent substanțele antimicrobiene, fără a crea sarcini suplimentare de ordin financiar sau administrativ pentru agricultori sau alți proprietari de animale, ținând seama de faptul că practicile agricole și intensitatea acestora diferă de la un stat membru la altul.

De asemenea, este important să se efectueze cercetări cu privire la noi substanțe antimicrobiene, precum și la alte alternative la acestea și am dori să subliniem importanța dezvoltării de sisteme eficiente pentru creșterea animalelor, care să permită reducerea cantității de antibiotice prescrise.

 
  
MPphoto
 
 

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestui document deoarece obiectivul principal este menținerea substanțelor antimicrobiene ca un instrument eficient de combatere a bolilor, la animale și la om, menținând utilizarea substanțelor antimicrobiene în limitele strict necesare. După părerea mea, trebuie să stabilim bune practici pentru creșterea animalelor, care să reducă riscul de apariție a rezistenței la antibiotice (AMR). Aceste practici ar trebui să se aplice, în special, animalelor tinere care sunt aduse laolaltă de la diferiți crescători, sporindu-se astfel riscul de transmitere a bolilor. Comisia ar trebui să depună eforturi în vederea interzicerii la nivel internațional a substanțelor antimicrobiene folosite ca stimulatori de creștere în hrana pentru animale și să aducă acest aspect în discuție în cadrul negocierilor sale bilaterale cu țările terțe, cum ar fi statele Unite. Trebuie să subliniem legătura logică dintre sănătatea animalelor și utilizarea antibioticelor, precum și legătura dintre sănătatea animalelor și sănătatea oamenilor. Astăzi, cel mai important este să asigurăm un nivel maxim de siguranță alimentară.

 
  
MPphoto
 
 

  Elisabeth Köstinger (PPE), în scris.(DE) Antibioticele au fost considerate mult timp un medicament minune care vindecă bolile infecțioase. În majoritatea țărilor europene, antibioticele sunt categoria de medicamente cea mai utilizată după analgezice. În jur de 50 % dintre antibioticele prescrise în Europa sunt utilizate în medicina veterinară. Dacă nu s-ar folosi antibioticele, bolile animalelor și epizootia s-ar răspândi rapid și ar deveni epidemii, provocând daune economice enorme. Din păcate, utilizarea necontrolată a antibioticelor deopotrivă în medicina umană și veterinară are un cost foarte ridicat. Utilizarea excesivă a antibioticelor duce la rezistență și la adaptare în rândul patogenilor. Multe dintre antibioticele bine cunoscute au devenit astăzi fie ineficiente, fie nefiabile. Prin urmare, sprijin puternic rezoluția acestui Parlament care solicită urgent Comisiei și statelor membre să rezolve în mod responsabil problema tot mai gravă a rezistenței la antibiotice în rândul animalelor.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Această rezoluție recunoaște faptul că, utilizate corect, substanțele antimicrobiene reprezintă un instrument util care să îi ajute pe agricultori să mențină sănătatea și productivitatea animalelor și să garanteze bunăstarea acestora. Cu toate acestea, recunoaște și necesitatea unui control strict și a monitorizării și, prin urmare, am putut vota în favoarea acesteia.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris.(PT) Rezistența antimicrobiană (AMR) reprezintă un aspect legat de sănătatea animalelor cu care se confruntă sectorul zootehnic european, în special în cazul eșecului terapeutic. În mai multe state membre s-au emis deja orientări cu privire la utilizarea prudentă a substanțelor antimicrobiene, ceea ce a condus la reducerea utilizării acestor substanțe. În ciuda rezultatelor pozitive, încă mai sunt multe de făcut în privința acestei probleme. De aceea, este nevoie de politici comune europene care să aibă ca rezultat eradicarea acestei probleme.

 
  
MPphoto
 
 

  Radvilė Morkūnaitė-Mikulėnienė (PPE), în scris.(LT) Parlamentul a adoptat astăzi o decizie importantă referitoare la rezistența la antibiotice. După părerea mea, colectarea și analizarea informațiilor referitoare la utilizarea produselor de sănătate pentru animale, inclusiv a substanțelor antimicrobiene, este importantă. De asemenea, este necesar să se garanteze că aceste produse sunt utilizate în mod eficient și moderat și că nu prezintă un risc pentru eficiența măsurilor de combatere a bolilor umane în cazurile în care substanțele antimicrobiene sunt alese ca tratament. Deși testele de monitorizare a reziduurilor de agenți antibacterieni la animale și în alimentele de origine animală indică rezultate pozitive pentru perioada 2005-2009 în UE, încă nu putem spune că există o tendință controlată de creștere, ci doar fluctuații fragmentate. Un lucru deosebit de îngrijorător este faptul că, potrivit datelor din 2009, majoritatea neregulilor în ceea ce privește substanțele antibiotice au fost găsite în eșantioanele de miere, de carne de iepure și de pește de crescătorie, cu alte cuvinte, produse care sunt considerate frecvent alimente valoroase și fac adesea parte din regimul alimentar zilnic al europenilor. Astfel, obiectivul care vizează aplicarea cu grijă a tratamentului cu antibiotice și punerea în aplicare a unei monitorizări cuprinzătoare cu scopul de a coordona mai bine sursele de cercetare în domeniul uman și veterinar este foarte important pentru a garanta sănătatea umană și bunăstarea animalelor.

 
  
MPphoto
 
 

  Rareș-Lucian Niculescu (PPE), în scris. − Am votat în favoarea acestei rezoluții. La nivel european, 25 000 de oameni mor anual din motive legate de, sau asociate cu rezistența antimicrobiană. Animalele și alimentele de origine animală ar putea juca un rol în transferul rezistenței antimicrobiene la oameni, de aceea antibioticele în creșterea animalelor trebuie utilizate cu prudență. Măsurile propuse prin această rezoluție în privința unei mai bune informări a veterinarilor și agricultorilor trebuie puse în aplicare cât mai activ.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. (PT) Rezoluția referitoare la rezistența antimicrobiană (AMR) vine într-un moment în care AMR reprezintă o problemă legată de sănătatea animalelor cu care se confruntă sectorul zootehnic european, care trebuie să se bazeze pe tratamentele cu antibiotice pentru a fi sigur și eficient în viitorul apropiat.

Administrarea de antibiotice animalelor trebuie să aibă în vedere amenințarea potențială a AMR la adresa oamenilor, cauzată adesea de administrarea unor doze necorespunzătoare de antibiotice, de tratamente incorecte și de expunerea constantă a patogenilor la substanțele antimicrobiene în spitale.

Am votat în favoarea raportului deoarece transmiterea bacteriilor patogene purtătoare de gene rezistente la substanțe antimicrobiene constituie o amenințare gravă la adresa oamenilor, prin contractarea bacteriei respective și/sau intrând zilnic în contact cu animalele. Consider că angajamentul pentru cercetare este esențial deoarece contribuie la dezvoltarea substanțelor antimicrobiene ca un instrument eficient de combatere a bolilor care afectează deopotrivă oamenii și animalele. Cu toate acestea, utilizarea antibioticelor ar trebui menținută în limitele strict necesare.

 
  
MPphoto
 
 

  Phil Prendergast (S&D), în scris. – Rezistența la antibiotice este un aspect grav legat de sănătatea publică. Administrarea de antibiotice atât oamenilor, cât și animalelor, implică riscul rezistenței atunci când acestea sunt utilizate incorect și în doze necorespunzătoare. Rezistența la antibiotice poate fi transmisă de la oameni la animale și invers. Pacienții din spitale și agricultorii, în special, riscă să fie expuși bacteriilor rezistente. Este nevoie de o coordonare mai bună în domeniul medicinii umane și veterinare, precum și de mai multe cercetări cu privire la noile antibiotice, la tratamentele alternativele și la prevenirea bolilor animalelor și practicile privind controlul.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Creșterea animalelor joacă un rol esențial în economia europeană. Antibioticele sunt adesea utilizate pentru a asigura sănătatea animalelor. Problema care poate surveni este că atât oamenii, cât și animalele pot dezvolta o rezistență la substanțele antimicrobiene (AMR), al cărei impact asupra sănătății umane ar putea fi grav. Prin urmare, este necesară adoptarea de strategii corespunzătoare ca măsură de precauție împotriva acestor riscuri.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Prin votul său de astăzi, Parlamentul European: 1. salută eforturile depuse de Comisie și de agențiile acesteia în ceea ce privește activitățile comune de colectare a datelor în acest domeniu, în special inițiativa din 2009 de a crea ESVAC (Organul european de supraveghere a consumului de substanțe antimicrobiene în medicina veterinară); regretă că nu toate statele membre s-au alăturat până în prezent rețelei ESVAC și invită mai multe țări să facă acest pas; invită Comisia să pună la dispoziția rețelei ESVAC resurse financiare suficiente pentru a-și duce la îndeplinire sarcinile; solicită Comisiei să furnizeze fără întârziere un cadru juridic corespunzător pentru a conferi statelor membre competențe în vederea colectării de date în mod eficient; 2. solicită Comisiei să depună eforturi pentru a colecta date care pot fi armonizate și comparabile, inclusiv cu activitățile întreprinse în țări terțe, cum ar fi Statele Unite.

 
  
MPphoto
 
 

  Angelika Werthmann (NI), în scris.(DE) Antibioticele se găsesc în stare naturală în metaboliții unor ciuperci sau bacterii care sunt utilizate pentru a combate infecțiile bacteriene. Printre alte utilizări, acestea sunt incluse în hrana animalelor în scop preventiv. Rezistența înseamnă pierderea capacității unui antibiotic de a omorî bacteria sau de a opri creșterea acesteia. Pentru a împiedica rezistența, trebuie urmate instrucțiunile medicale. Germenii de origine animală rezistenți pot fi totuși transmiși oamenilor și reprezintă un risc major pentru sănătate – rezultatul ar putea fi chiar rezistența la antibiotice la oameni. Prin urmare, nu am putut decât să votez în favoarea acestui raport pentru a promova în sfârșit producția sectorului zootehnic care se descurcă fără substanțe antimicrobiene.

 
  
MPphoto
 
 

  Anna Záborská (PPE), în scris. (SK) Este cunoscut faptul că, la fel ca oamenii, animalele cărora le sunt administrate antibiotice sunt uneori rezistente la efectele acestora. Această rezistență poate fi transferată de la animale la oameni și, prin urmare, poate prezenta un risc pentru sănătate sau complica tratarea unor boli. Prin urmare, este important să se monitorizeze în detaliu utilizarea antibioticelor pentru creșterea animalelor și la animalele de companie. Este vorba despre protecția consumatorului și securitatea producției de alimente, care trebuie garantate la un standard la fel de înalt în toate statele UE. Este adecvat ca un Parlament European format din reprezentanți aleși ai popoarelor să solicite Comisiei să ia măsuri. Putem reacționa rapid și eficient numai dacă cunoaștem situația reală. Prin urmare, am sprijinit raportul prezentat și mă aștept ca Comisia să depună în viitorul apropiat o propunere privind măsurile de monitorizare a utilizării antibioticelor în sectorul creșterii animalelor.

 
  
  

Raport: Marietje Schaake (A7-0112/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris.(PT) Votez în favoarea acestui raport deoarece cultura poate fi un element important în relațiile internaționale, contribuind la dezvoltare, incluziune, democrație și prevenirea conflictelor. Prin urmare, aceasta ar trebui inclusă în dezvoltarea Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE).

 
  
MPphoto
 
 

  Roberta Angelilli (PPE), în scris.(IT) În această economie digitală nouă, industriile culturale și creative reprezintă un potențial semnificativ și au capacitatea de a stimula exprimarea diversității culturale europene și răspândirea progresului economic și social. În plus, cultura și creativitatea reprezintă cheia protejării și extinderea patrimoniului cultural și a peisajelor noastre și sunt utile pentru a crește nivelul de cultură al cetățenilor. Nu ar trebui să subestimăm faptul că aceste industrii reprezintă unul dintre cele mai dinamice sectoare din Europa și contribuie cu 2,6 % din produsul intern brut al UE asigurând locuri de muncă de calitate pentru 5 milioane de cetățeni europeni.

Prin cartea verde publicată în urmă cu un an de către Comisie, industriile culturale și creative au primit recunoașterea pe care o merită pentru îndeplinirea unui rol esențial într-o viziune europeană asupra culturii bazată pe societatea informațională, pe inovare și antreprenoriat. Din păcate, lipsa investițiilor, subcapitalizarea întreprinderilor, lipsa unui cadru de reglementare pentru a înlătura obstacolele în calea mobilității artiștilor și a activităților de creație și răspândirea tot mai sporită a pirateriei sunt unii dintre factorii care împiedică stabilirea unui spațiu cultural european. Nu trebuie să uităm că succesul mondial al industriei europene se bazează pe profesionalismul și creativitatea considerabile ale artiștilor noștri, care ar trebui protejați și încurajați prin stimulente tangibile pentru a-și continua activitatea.

 
  
MPphoto
 
 

  Elena Oana Antonescu (PPE), în scris. − Aspectul fundamental al culturii europene este faptul că nu își propune să fie, în relațiile sale externe, o cultură simplificată, ci una vie, care trăiește prin detaliile sale particular. Așa cum vorbim despre valori, drepturi și libertăți europene, tot așa trebuie să vorbim despre culturi europene, despre diversitatea lor, pluralul lor creativ și rolul de ambasador european pe care fiecare element creator de cultură națională îl poate juca pentru promovarea întregului. Înainte să începem promovarea culturilor în afara spațiului european trebuie să vrem să cunoaștem chiar noi toate acele elemente culturale care particularizează Europa. Și, în acest sens, cel mai bun ambasador al culturilor europene este, în opinia mea, fiecare cetățean al Uniunii. Cu condiția să îi fie oferită, în prealabil, posibilitatea cât mai facilă pentru a se informa cu privire la bogăția culturală a spațiului în care trăiește.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestui raport. UE este o comunitate de valori diversă din punct de vedere cultural în care extinderile succesive ale UE, mobilitatea persoanelor în spațiul european comun, fluxurile migratoare tradiționale sau mai noi și diversitatea schimburilor cu restul lumii contribuie la promovarea diversității culturale. Cultura joacă un rol în acordurile bilaterale privind dezvoltarea și comerțul și prin măsuri precum instrumentele europene pentru cooperarea pentru dezvoltare, pentru stabilitate, pentru democrație și drepturile omului și pentru preaderare, politica europeană de vecinătate (PEV), Parteneriatul estic, Uniunea pentru Mediterană și Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO), care alocă în mare parte resurse diferitelor programe culturale. Sunt de acord că este necesară consolidarea schimburilor culturale și educaționale cu țările terțe, care pot să stimuleze societatea civilă, să încurajeze democratizarea și buna guvernare, să promoveze drepturile omului și libertățile fundamentale și să furnizeze elementele constitutive ale unei cooperări durabile.

 
  
MPphoto
 
 

  Dominique Baudis (PPE), în scris.(FR) Acest raport transmite un mesaj clar: Uniunea Europeană trebuie să includă în politica sa externă o strategie cuprinzătoare și coordonată în materie de cultură. Relațiile care unesc în special Europa și țările din sudul Mediteranei trec prin schimbări profunde. Lumea arabă este străbătută de o adiere a libertății. Cultura este un bun valoros. Aceasta contribuie la forța și durabilitatea democrației. Schimburile culturale și educaționale încurajează apariția unei societăți civile organizate. Cooperarea culturală este, de asemenea, una dintre cheile succesului Uniunii pentru Mediterană. Aceasta determină națiunile să împartă și să interacționeze între ele, să se respecte și să se înțeleagă mai bine reciproc în fiecare zi.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Bennahmias (ALDE), în scris.(FR) Era important ca Parlamentul European să amintească în mod hotărât cât de importantă este promovarea diversității, a patrimoniului și a schimburilor culturale în toate acțiunile externe ale UE. În calitate de creatoare a integrării, a toleranței și a înțelegerii reciproce, cultura este o componentă esențială a societăților noastre pe care trebuie să o promovăm prin eforturile noastre diplomatice în favoarea drepturilor omului și a democrației. Acest raport subliniază totuși faptul că dimensiunea culturală a acțiunilor externe încă este subdezvoltată și coordonată insuficient și că este necesară adoptarea unei strategii comune și coerente în acest domeniu. Ne-am înnoit și sprijinul față de accesul liber la internet prin condamnarea cenzurării acestuia și a amenințărilor pe care le implică la adresa drepturilor omului, precum și pentru accesul la patrimoniul cultural global și partajarea acestuia. Deși cetățenii europeni partajează o gamă de valori culturale comune, vom putea promova cel mai bine interesele europenilor dacă vom vorbi într-un singur glas.

 
  
MPphoto
 
 

  Sergio Berlato (PPE), în scris.(IT) Uniunea Europeană este renumită pentru varietatea sa de forme culturale. În opinia mea, valorile culturale precum respectarea drepturilor omului, democrația și libertățile fundamentale sunt, de asemenea, reprezentate de produsele noastre culturale. După cum precizează Strategia UE 2020, cunoștințele și abilitățile internaționale sunt esențiale pentru sistemele educaționale. Multilingvismul, competențele informatice și conștiința culturală ne permit să beneficiem de multe oportunități oferite de piața globală a locurilor de muncă de astăzi. Cultura ar trebui, prin urmare, să fie integrată orizontal în gama largă de acțiuni care formează politica externă a Uniunii. În prezent, nu există o strategie UE coerentă și coordonată privind cultura în acțiunile externe ale UE. Observăm, de asemenea, fragmentare și răspândire nu numai între statele membre, dar și între diverse departamente și instituții din cadrul Uniunii Europene.

Fără o strategie comună, această fragmentare blochează utilizarea eficientă a resurselor și bugetelor alocate sectorului cultural. Prin urmare, îndemn Comisia să aibă în vedere integrarea și simplificarea culturii deopotrivă în acțiunile externe ale UE și în cadrul instituțiilor europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Izaskun Bilbao Barandica (ALDE), în scris.(ES) Sprijin acest raport întocmit de colega mea de grup deoarece subliniază natura transversală și importanța culturii în toate aspectele vieții și susține că aceasta trebuie luată în considerare în toate acțiunile externe ale UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris.(PT) Consider că dimensiunea culturală a politicilor europene care vizează o coeziune europeană sporită este importantă. Prin urmare, salut toate programele culturale al căror obiectiv este de a crea o identitate europeană din valori partajate și înțelegere reciprocă. Ca atare, cred în puterea pe care anumite inițiative culturale o pot avea asupra relațiilor din cadrul Uniunii, precum și asupra relațiilor cu țările terțe. Elementele culturale ale diferitelor țări pot fi utilizate ca punți către cooperarea pașnică pentru stabilitate.

 
  
MPphoto
 
 

  Nessa Childers (S&D), în scris. – Dimensiunile culturale ale acțiunilor externe ale UE nu ar trebui supraestimate și este important ca dna comisar Ashton să continue să integreze acest lucru în activitatea sa cu SEAE.

 
  
MPphoto
 
 

  Mário David (PPE), în scris.(PT) Intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona a dus la crearea Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), ale cărui activități ar trebui să includă o strategie coordonată și cuprinzătoare privind diplomația culturală. Acest raport, pe care îl sprijin în general, se referă la această chestiune importantă. De fapt, multe dintre propunerile incluse în acest raport, precum promovarea schimburilor pentru tineri și consolidarea relațiilor cu organizațiile societății civile din țările terțe sunt propuneri pe care le-am susținut în raportul meu referitor la Revizuirea politicii europene de vecinătate – dimensiunea sudică și pe care acest Parlament le-a adoptat. În acest raport, aș dori să subliniez și respectul pentru conservarea/promovarea lingvisticii/a bogăției culturale din fiecare stat membru; importanța diseminării valorilor culturale europene ca mijloc de promovare a drepturilor fundamentale, a democrației și a bunei guvernări; și, în sfârșit, importanța existenței unui attaché al culturii în fiecare reprezentanță a UE în străinătate.

 
  
MPphoto
 
 

  Marielle De Sarnez (ALDE), în scris.(FR) Mulți se întreabă dacă există o cultură europeană, confruntând-o adesea cu o Europă a culturilor sau o „europenizare” a culturilor. Pentru acele persoane, printre care mă număr și eu, care consideră că Europa are o identitate, are valori, răspunsul este evident: există cu adevărat o identitate culturală europeană. Aceasta este dimensiunea culturală de care Europa ar trebui să țină seama mai mult în eforturile sale diplomatice, în special cu scopul de a promova drepturile omului, democrația și dezvoltarea în țările terțe. Pentru a realiza acest lucru, Înalta Reprezentantă ar trebui să creeze o Direcție Generală „Diplomație culturală” în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă și să numească o persoană responsabilă pentru relațiile culturale și promovarea culturii europene în fiecare reprezentanță a UE în țările terțe. În același timp, ar trebui să avem în vedere introducerea vizelor culturale pentru artiști și pentru cei care lucrează în sectorul cultural.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris.(PT) Uniunea Europeană este deopotrivă o putere economică și o putere culturală a cărei influență depășește cu mult frontierele sale. Faptul că diferite țări au legături istorice tradiționale cu statele membre europene consolidează abilitatea Europei de a pătrunde în alte culturi și de a se face înțeleasă în alte părți ale lumii. Importanța factorului lingvistic ca vehicul pentru păstrarea și aprofundarea acestor relații nu poate fi supraevaluată.

Regret faptul că, în ciuda tuturor declarațiilor de intenție, Uniunea Europeană tot nu înțelege măsura în care ar trebui să promoveze predarea de limbi europene care sunt, în special, adecvate comunicării în instituțiile sale. În schimb, UE a ales o politică lingvistică închisă în sine. Aș dori să văd inversarea acestei tendințe.

O politică externă precum cea pe care își propune să o dezvolte Uniunea nu poate neglija dimensiunea culturală, ci trebuie mai degrabă să o aibă în vedere ca un bun; ca o valoare care nu este mereu tangibilă, dar care este deosebit de importantă într-o lume tot mai vulnerabilă la puterea de convingere a statelor și a organizațiilor internaționale. Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) va juca un rol important în această privință. Sper că acesta se va ridica la înălțimea provocării.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris.(PT) Acest raport, întocmit de dna Schaake, se referă la dimensiunile culturale ale acțiunilor externe ale Uniunii Europene. Deși discuția despre cultură ar putea părea ciudată, aceasta fiind un bun neesențial, în situația în care mulți europeni se confruntă zilnic cu probleme în a obține bunuri esențiale supraviețuirii lor, nu o putem neglija: în schimb, trebuie să ne gândim că, pe lângă faptul că este fundamentală pentru calitatea vieții noastre, aceasta poate și trebuie să fie o oportunitate pentru dezvoltarea economică și crearea de locuri de muncă pentru tineri, precum și, evident, un factor de unitate și coeziune între popoare. UE trebuie să fie o comunitate de valori culturale în care diversitatea este un bun și un factor care contribuie la unitate și coeziune sau, după cum precizează raportoarea, „un instrument pentru pace și stabilitate globală”. Prin urmare, trebuie să revedem urgent lipsa unei politici externe privind cultura. Votez în favoarea acestui raport întrucât sunt de acord cu propunerile sale și sper că cultura va ajuta la găsirea de soluții pentru ieșirea din criză și va constitui un bun pentru bunăstarea publicului european.

 
  
MPphoto
 
 

  João Ferreira (GUE/NGL), în scris.(PT) Acest raport confirmă percepția actuală asupra culturii în Uniunea Europeană: o viziune de exploatare a culturii care o consideră a fi în serviciul politicii externe prin conceptul de diplomație culturală. Cu alte cuvinte, cultura este văzută ca un fel de avangardă pentru promovarea și comunicarea, în întreaga lume, a intereselor Uniunii Europene și ale statelor membre (punctul 22) și priviți încotro se îndreaptă această viziune: către promovarea comerțului internațional (punctul 23). Se poate spune că acest lucru nu este sinonim cu politicile și practicile care anulează sau nu respectă identitatea și culturile fiecărei țări?

Acest raport conține un raționament greșit fundamental care este în continuu preluat în discursul UE privind cultura: faptul că există o identitate europeană unică și o cultură europeană unică și, mai mult, că aceasta se bazează pe valori precum libertatea, democrația, toleranța și solidaritatea.

Cultura, ca oricare fenomen istoric, nu este fondată pe o identitate omogenă și partajată: dimpotrivă, este expresia antagonismelor, a conflictelor și a situațiilor de dominare culturală. După cum este bine știut, cultura europeană se datorează multor culturi din diferite părți ale lumii, precum popoarelor supuse colonialismului european, de exemplu.

Acesta este un raport care nu reprezintă în mod corespunzător noțiunea de cultură și o exploatează.

 
  
MPphoto
 
 

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris.(PT) Acest raport confirmă percepția actuală asupra culturii în Uniunea Europeană: o viziune de exploatare a culturii care o consideră a fi în serviciul politicii externe prin conceptul de diplomație culturală. Cu alte cuvinte, cultura este văzută ca un fel de avangardă pentru promovarea și comunicarea intereselor Uniunii Europene și ale statelor membre și pentru promovarea comerțului internațional. Se poate spune că acest lucru nu este sinonim cu politicile și practicile care anulează sau nu respectă identitatea și culturile fiecărei țări?

Acest raport conține un raționament greșit fundamental care este în continuu preluat în discursul UE privind cultura: faptul că există o identitate europeană unică și o cultură europeană unică și, mai mult, că aceasta se bazează pe valori precum libertatea, democrația, toleranța și solidaritatea.

Cultura, ca oricare fenomen istoric, nu este fondată pe o identitate omogenă și partajată: dimpotrivă, este expresia antagonismelor, a conflictelor și a situațiilor de dominare culturală. După cum este bine știut, cultura europeană se datorează multor culturi din diferite părți ale lumii, precum popoarelor supuse colonialismului european, de exemplu.

Uniunea Europeană nu poate expune riscului diversitatea noastră culturală sau reprezenta în mod necorespunzător și exploata noțiunea de cultură.

 
  
MPphoto
 
 

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestei rezoluții deoarece diplomația culturală este un element fundamental pentru construirea încrederii și a relațiilor de durată cu cetățenii din țările terțe. Cultura ar trebui să fie un element esențial și integrat orizontal în gama largă de politici externe care alcătuiesc politica externă a UE: de la relațiile comerciale ale UE la politica sa de extindere și de vecinătate, la politica sa de cooperare și dezvoltare și politica sa externă și de securitate comună. Cultura are și valoare economică: industriile culturale ale Europei contribuie la spiritul antreprenorial european, la inovare și afaceri, iar peisajul cultural divers al UE face din aceasta cea mai atractivă destinație turistică din lume. Un climat cultural cu rezonanță face ca viața în UE să fie atractivă pentru întreprinderi și oameni deopotrivă. În prezent, nu există o strategie coerentă, coordonată a UE în materie de cultură în acțiunile sale externe, ci aceasta trebuie dezvoltată. Susținerea și promovarea caracterului atractiv al Europei într-un mediu competitiv și conectat la nivel global nu reprezintă o extravaganță, ci o necesitate. Fragmentarea și răspândirea se poate observa nu numai între statele membre, dar și între diverse departamente și instituții din cadrul UE. În lipsa unei strategii comune, această fragmentare blochează utilizarea integrală și eficientă a resurselor și bugetelor. În consecință, această strategie este absolut esențială pentru UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Jarosław Kalinowski (PPE), în scris.(PL) Europa este leagănul unei culturi extraordinar de bogate și variate. Uniunea Europeană ar trebui să utilizeze acest patrimoniu pentru promovarea integrării și cooperării în țările care nu aparțin Uniunii. Nu ar trebui să uităm că Uniunea Europeană este formată din 27 de state foarte diferite. Este important să cultivăm și să conservăm această multiculturalitate. Sunt de acord cu faptul că o politică comună europeană necesită elaborarea unei strategii privind acțiunile culturale externe. Este important ca Europa să-și folosească eficient potențialul în procesul de autopromovare în întreaga lume.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris.(IT) „Unită în diversitate” este mottoul pe care îl partajăm cu toții ca cetățeni europeni și care reprezintă sentimentul de apartenență la o comunitate europeană vastă: intersectări de popoare, de culturi și de obiceiuri care sunt unite în ciuda diferențelor lor economice, religioase și de alt fel. Sprijinul meu pentru raportul dnei Schaake este determinat tocmai de impulsul pe care trebuie să îl aplicăm consolidării acestei conștiințe partajate. Cultura ar trebui să joace un rol de unificare deopotrivă la nivel extern și intern și, prin urmare, în relațiile Secretariatului pentru monitorizare economică (SEAE), cultura europeană ar trebui să fie principalul vehicul al valorilor europene care ar trebui, prin dialogul cu culturile din afara Europei, să contribuie la cooperarea pașnică și la înțelegerea constructivă între popoare.

 
  
MPphoto
 
 

  Bogusław Liberadzki (S&D), în scris.(PL) Aș dori să îmi exprim aprobarea pentru includerea chestiunilor culturale în acțiunile diplomației UE. Este important ca lumea să experimenteze cultura statelor membre UE în diversitatea conținutului și formelor sale. Personal, sper că această prezentare va avea un caracter geografic echilibrat, astfel încât cultura fiecăror state membre să fie reprezentată într-o proporție corespunzătoare. În acest scop, Comisia ar trebui să prezinte o propunere pentru aceste acțiuni, care va fi apoi refăcută ca document oficial.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport. Europa este o comunitate a libertății, a responsabilităților și a valorilor democratice. Cultura, identitatea, valorile și poziția UE pe scena globală se întrepătrund. Interesele europene sunt promovate atunci când aspectele culturale sunt proiectate în mod strategic prin cooperare și parteneriat: atât prin programe culturale, precum și atunci când aspectele culturale fac parte integrantă din politici economice, externe, de securitate și de dezvoltare.

Prin împărtășirea literaturii, filmelor, a muzicii și a patrimoniului, se deschid porți către înțelegere și se construiesc legături între oameni. Identitatea europeană, în toată diversitatea sa, precum și valorile europene sunt materializate prin intermediul acestor expresii culturale. În plus, UE are o experiență importantă de împărtășit în ceea ce privește soluționarea conflictelor și crearea stabilității prin interese comune și înțelegere reciprocă.

 
  
MPphoto
 
 

  Jiří Maštálka (GUE/NGL), în scris. (CS) Raportul referitor la valorificarea potențialului industriilor culturale și creative este în multe privințe strâns legat de raportul referitor la „O Uniune a inovării”. Aș dori, în special, să atrag atenția asupra importanței acordate educației cetățenilor, care implică, printre altele, o înțelegere mai bună a problemei și respectul pentru protejarea operelor care implică drepturi de proprietate intelectuală. Trebuie să sprijinim puternic și să dezvoltăm acest domeniu foarte neglijat al educației, dar și al formării, deopotrivă la nivel UE și la nivelul statelor membre. Am rețineri în privința etichetării actuale a operelor culturale ca bunuri și servicii. Aceasta este înșelătoare și poate fi considerată o manifestare a neoliberalismului economic în sfera culturală. De exemplu, o operă literară, sau chiar o operă de artă sau o piesă muzicală, este, mai presus de toate, o manifestare esențială a talentului artistului și un răspuns social. Ar fi un lucru nu doar fățarnic, dar și absurd, să le privim astfel.

 
  
MPphoto
 
 

  Iosif Matula (PPE), în scris. − Din păcate, în prezent nu există o strategie coerentă și coordonată în ceea ce privește rolul culturii în acțiunile externe ale UE. După cum se știe, însă, interesele noastre pot fi cel mai bine promovate când vorbim cu o singură voce. Politica externă comună trebuie să se bazeze pe diplomația culturală, deoarece poziția Europei în lume poate fi consolidată prin intermediul culturii, ca parte integrantă a politicilor economice, de dezvoltare și de securitate. Vom asigura o mai bună înțelegere a continentului nostru prin distribuirea de filme, muzică și literatură. De asemenea, peisajul cultural divers al UE ne conferă calitatea de cea mai atractivă destinație turistică din lume. Apreciez prevederea din prezentul raport care stipulează sugestii concrete pentru a include societatea civilă, artiștii, profesorii, studenții și antreprenorii în procesul de modelare a relațiilor culturale externe. Este, totodată, absolut necesar să ținem cont de potențialul imens pe care îl oferă noile tehnologii, care reprezintă atât o sursă de informații, cât și un canal ce facilitează libertatea de exprimare. Consider că ar fi util ca Parlamentul European să includă cultura pe agenda discuțiilor cu alte parlamente ale lumii, pentru a contribui la conturarea unei practici generale în materie de acțiune externă europeană.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris.(PT) Europa este o comunitate a libertăților, a responsabilităților și a valorilor democratice. Cultura, identitatea, valorile și poziția UE pe scena globală se întrepătrund. Interesele europene sunt promovate atunci când aspectele culturale sunt proiectate în mod strategic prin cooperare și parteneriat, atât prin programe culturale, precum și atunci când aspectele culturale fac parte integrantă din politici economice, externe, de securitate și de dezvoltare. Prin partajarea literaturii, a filmelor, a muzicii și a patrimoniului se deschid porți către înțelegere și se construiesc legături între oameni. Identitatea europeană, în toată diversitatea sa, precum și valorile europene sunt materializate prin intermediul acestor expresii culturale. În dezvoltarea Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), este important să se exploreze rolul pe care cultura îl are și ar trebui să îl aibă în acțiunile externe ale UE. Răspândirea culturii poate duce la înțelegere reciprocă, cooperare și stabilitate pașnică, precum și avantaje economice.

 
  
MPphoto
 
 

  Louis Michel (ALDE), în scris.(FR) Dacă globalizarea a favorizat în mod incontestabil multiplicarea schimburilor, ar trebui să luptăm împotriva pericolului de uniformizare a culturilor noastre. Cultura este un vector de deschidere și un motor al democrațiilor, acționând împotriva oricărei reacții naționaliste, tentații rasiste și excluziuni alimentate de crizele economică și financiară, de mediu și alimentară. Culturile au menirea de a se îmbogăți unele pe altele într-un spirit de respect reciproc. Acestea sunt o sursă de energie regenerabilă inepuizabilă. Majoritatea timpului, creația culturală descrie sau exprimă o viziune, un angajament, o părtinire care poate fi pertinentă sau nu. Aceasta reprezintă exercitarea unui drept, inclusiv a dreptului de a denunța. Avem mare nevoie de artiști, de viziunea lor critică asupra lumii, de rolul lor de educatori ai societăților noastre. Aceștia anticipează viitorul și prevăd evoluția societății, deoarece văd mai repede și mai departe decât politicienii. Trebuie să depunem eforturi pentru a crea o lume pluralistă care să își păstreze intactă capacitatea creativă și care să poată da naștere noului și diversității. Trebuie să regândim sistemul de guvernare mondială. Trebuie să creăm un nou spațiu politic al dimensiunilor globale, ținând seama de dimensiunea politică a diversității culturale.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris.(DE) Bogățiile culturale ale Europei reprezintă un bun prețios pe care este important să îl conservăm. Auzim mereu că diversitatea culturală trebuie promovată. Până acum, ne-am concentrat mult prea mult pe promovarea diversității culturale prin intermediul populației imigrante musulmane, fără a ne asigura că propria noastră cultură este, în schimb, recunoscută în țările lumii islamice. Includerea, așa cum se propune, în mod mai evident a aspectelor culturale europene ca o parte integrantă a politicii economice, externe, de securitate și pentru dezvoltare depinde de forma explicită care le este acordată.

Cu siguranță, nu există niciun motiv să ne opunem unui schimb de literatură, film, muzică și altele asemenea, dar așteptările în ceea ce privește lumea islamică nu trebuie supraevaluate – trebuie să vă gândiți doar la interzicerea muzicii inspirate din Coran. Cel mai important va fi să avem în vedere originile creștine și să acordăm o prioritate mai mare în cadrul politicii externe și pentru dezvoltare protecției creștinilor din alte țări, întrucât aceștia sunt, în cele din urmă, cea mai persecutată minoritate din lume.

 
  
MPphoto
 
 

  Georgios Papanikolaou (PPE), în scris.(EL) Nu poate exista nicio îndoială că diplomația culturală contribuie la construirea încrederii și la cultivarea relațiilor de durată între cetățenii UE și cetățenii țărilor terțe și nu poate exista nicio îndoială că avantajul comparativ al Europei în sectorul culturii este puternic și că este, prin urmare, un instrument politic valoros pentru politica sa externă. Noile tehnologii aduc noi oportunități de răspândire a patrimoniului european și de consolidare a legăturilor transnaționale. Întrucât internetul este un loc global de întâlnire, UE ar trebui să dezvolte politici specifice pentru promovarea culturii europene. Site-ul Europeana este o acțiune în această direcție; din păcate, totuși, acesta nu și-a valorificat încă potențialul. Nici contribuția culturii la economiile țărilor europene nu ar trebui trecută cu vederea. Se estimează că aceasta reprezintă 2,6 % din PIB-ul actual al Europei. În mod clar, țările cu o istorie, tradiție și cultură bogate, precum Grecia, nu au nimic de pierdut prin promovarea patrimoniului și valorilor lor culturale.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris.(PT) Acest raport se referă la dimensiunile culturale ale acțiunilor externe ale UE. Sunt de acord cu raportoarea că avem nevoie de o strategie comună pentru dimensiunea culturală. Nu este o problemă de mai multe investiții, ci mai degrabă de investiții mai bune. A promova cultura înseamnă a promova democrația. Coordonarea propusă ar putea contribui la asigurarea unei utilizări mai eficiente a resurselor, în special într-o perioadă în care se efectuează reduceri de buget, mai ales în sectorul cultural. Rețeaua existentă a Institutelor naționale pentru cultură din Uniunea Europeană ar trebui să funcționeze ca un partener important pentru sector. Membrii acestei rețele au o experiență substanțială, nu numai în activitatea în domeniu, ci și în organizarea activităților culturale, păstrând o distanță adecvată de guverne, ceea ce este vital în acest sector. Pe lângă coordonare, există și diplomație culturală la nivel de stat membru. Cu toate acestea, există multe țări terțe care încearcă în mod specific să se adreseze Uniunii Europene și nu numai statelor membre individual. În consecință, doar o strategie comună va împiedica fragmentarea existentă, care împiedică utilizarea completă și eficientă a resurselor și bugetelor dedicate culturii. Din toate aceste motive, am votat în favoarea acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Cultura joacă un rol extrem de important în Uniunea Europeană, care este un spațiu ce vizează să fie „unit în diversitate”. Înainte de toate, ar trebui să accentuăm aspectul său integraționist incontestabil, care permite existența domeniilor partajate: adică puncte în care persoanele cu perspective culturale diferite sunt reprezentate în mod partajat. Nu este accidental faptul că expunerea de motive începe cu un citat: „Din punct de vedere cultural, rock and roll-ul a fost un element decisiv în descătușarea societăților comuniste și în apropierea acestora de o lume a libertății” (Andras Simonyi). În al doilea rând, ar trebui accentuat impactul economic incontestabil care ar putea rezulta dintr-un angajament de diseminare a culturii europene. Prin urmare, este o problemă de diseminare și protejare a valorilor europene la nivel global și de garantare, la cea mai vastă gamă de niveluri posibilă, a respectării aspectelor sale esențiale, precum libertatea de exprimare pe internet. Acestea sunt motivele pentru care votez pentru.

 
  
MPphoto
 
 

  Robert Rochefort (ALDE), în scris. (FR) Votez în favoarea raportului dnei Schaake, pledez pentru instituirea unei diplomații culturale europene veritabile pentru a promova valorile noastre în afara UE. Gândirea culturii ca un element strategic al politicii externe ar permite de fapt Europei să compenseze deficitul în privința anumitor state. China, în special, investește masiv în diplomația culturală pentru a-și îmbunătăți imaginea și a atrage turiștii. Europa nu trebuie să facă același lucru dacă dorește să joace în continuare un rol important pe scena mondială. Acest raport conține mai multe propuneri pentru a realiza acest lucru: propunerea privind desemnarea unei persoane în fiecare reprezentanță UE în țările terțe de exemplu, care să coordoneze relațiile și interacțiunile culturale dintre UE și acele țări sau propunerea ca proiectul de organigramă a Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) să conțină posturi adaptate aspectelor culturale și propunerea privind crearea unei unități de coordonare. Mai mult, pare adecvat ca țările terțe să fie implicate în mai mare măsură în programele UE dedicate culturii, precum și mobilității, tineretului, educației și formării: trebuie facilitată accesibilitatea la aceste programe a tinerilor resortisanți ai acelor țări.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Inițial, raportul a considerat domeniul relațiilor externe de la nivel UE aproape în mod exclusiv în cadrul noilor perspective media. Acest lucru încă este destul de prezent, precum și ideea că UE trebuie să își exporte cultura. Grupul Verzilor a insistat, în schimb, asupra promovării „cooperării culturale”. Unele dintre recomandările adoptate în Comisia pentru cultură și educație nu creează cu adevărat ceva nou, precum un site de informare privind programele de cultură ale UE și relațiile externe, alături de calendarul evenimentelor UE în întreaga lume și de persoanele de contact cu societatea civilă. Unele articole, cum ar fi articolul 44 referitor la sprijinirea eforturilor naționale pentru punerea în aplicare a protecției și conservării patrimoniului cultural, la comercializarea ilicită a patrimoniului cultural și a produselor culturale, nu acordă prea multă semnificație problemei în sine. În câteva cuvinte, raportul nu reușește de fapt să trateze problema și adună piese și bucățele de-a lungul posibilităților actuale pentru a plasa cultura atât în agenda UE, cât și a UE cu țările terțe. Este un nou capitol care se străduiește să utilizeze pe deplin cultura ca instrument pentru pace.

 
  
MPphoto
 
 

  Licia Ronzulli (PPE), în scris.(IT) Partajarea patrimoniului cultural între persoane este importantă atât în UE, pentru consolidarea unei identități europene, cât și în ceea ce privește relațiile UE cu țările terțe. De aceea, sprijin consolidarea acțiunii externe în acea direcție. Resursele pentru cultură sunt adesea împrăștiate într-o mulțime de proiecte. Utilizarea eficientă a acestor fonduri este în continuare blocată de fragmentarea politică. Prin urmare, avem nevoie de Serviciul European de Acțiune Externă pentru a adopta imediat o strategie coerentă și unificată privind diplomația culturală, incluzând numirea unui reprezentant special al UE în țările terțe.

În sfârșit, consider că ar trebui să subliniem tot mai mult utilizarea de noi tehnologii, ceea ce poate spori numărul modalităților de acces la conținutul cultural. Este esențial ca UE să joace un rol de conducere în acest context, dezvoltând politici clare care să poată proteja internetul de formele de cenzură tipice regimurilor de asuprire.

 
  
MPphoto
 
 

  Marie-Thérèse Sanchez-Schmid (PPE), în scris.(FR) În 1990, eminentul profesor american Joseph Nye a inventat, în cartea sa, Bound to Lead, conceptul de „soft power”. Ce înseamnă? Această putere este capacitatea unui actor internațional de a influența pe alții prin mijloace necoercitive, cum ar fi dinamismul cultural. De ce, după un sfert de secol, Statele Unite sunt în continuare superputerea pe care o știm? Deoarece, pe lângă arsenalul lor militar, acestea reușesc să își exporte cultura și ideile și să le facă atractive. Europa trebuie să facă la fel; trebuie să își apere modelul și valorile culturale pe scena internațională. Datorită acestui raport, Uniunea Europeană conștientizează influența pe care o poate avea Europa dacă reușește să adauge o dimensiune culturală diplomației sale. Prin urmare, sprijin recomandările conținute în acest raport. Deoarece, în așteptarea punerii în aplicare a unei diplomații comune veritabile și a unei politici europene de apărare, puterea de influență a Europei și diplomația sa culturală sunt printre puținele instrumente de influență la dispoziția noastră.

 
  
MPphoto
 
 

  Joanna Senyszyn (S&D), în scris.(PL) Am susținut raportul privind dimensiunea culturală a acțiunilor externe ale UE. În special, aș dori să subliniez necesitatea efectuării unei revizuiri a programelor existente cu o componentă culturală și a redactării unei cărți verzi și a unei comunicări a Comisiei care să sublinieze politicile concrete pentru rolul culturii în acțiunile externe ale UE. În prezent, cooperarea culturală a statelor membre cu țările terțe are loc în mod bilateral. Există o lipsă de principii și acțiuni coordonate, care face imposibilă utilizarea efectivă a resurselor culturale ale Europei și a potențialului creativ al Uniunii. O strategie comună poate stimula dezvoltarea resurselor culturale ale Europei, crearea și aprofundarea relațiilor sociale, schimbul de bune practici și îmbunătățirea poziției culturale a UE pe scena internațională. Susțin cu fermitate includerea aspectelor culturale în proiectul de organigramă a Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE). De asemenea, este important să se asigure formarea corespunzătoare a personalului SEAE în ceea ce privește aspectele culturale și digitale. Cultura este, de asemenea, un factor important în lupta pentru drepturile omului și sprijinirea democrației.

Cooperarea în acest domeniu va contribui la stabilirea dialogului cu societăți din diferite culturi. Sunt și o susținătoare a ceea ce se numește „‮‭marca Europei” și a dezvoltării și promovării acestuia, în domeniile precum sprijinirea talentului, turismului, iar răspândirea valorilor universale de exemplu ar trebui să se bazeze pe o colaborare mai strânsă între statele membre UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Dominique Vlasto (PPE), în scris.(FR) Sunt încântată de adoptarea raportului referitor la dimensiunile culturale ale acțiunilor externe ale UE, care afirmă că cultura trebuie să se afle în centrul diplomației europene. În ciuda diversității lor, europenii partajează numeroase valori puternice precum respectarea drepturilor omului, democrația și statul de drept, care trebuie extinse pe scena internațională. Această „marcă a Europei” trebuie purtată de ambasadori adevărați. Salut și noile propuneri, precum crearea unei diviziuni culturale în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă sau numirea unui „attaché” cultural pentru fiecare stat membru. Europa culturală va putea apărea doar prin coordonarea inițiativelor naționale. Dezvoltarea noilor tehnologii informaționale oferă acces la cultură celor mai numeroși. După părerea mea, Uniunea Europeană trebuie să profite de această ocazie de a-și declara unicitatea culturală și de a încuraja creativitatea. Am dorit să votez în favoarea acestui raport, care nu mai privește cultura ca o moștenire a trecutului, ci ca una dintre forțele motrice ale diplomației europene de mâine.

 
  
  

Raport: Marie-Thérèse Sanchez-Schmid (A7-0143/2011)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris.(PT) Votez pentru această propunere întrucât există necesitatea unui impuls la nivel UE pentru încurajarea industriilor culturale și creative (ICC-uri), motiv pentru care acestea trebuie să adopte modele economice inovatoare și să aibă acces la furnizarea de servicii online nouă, legală. Prin urmare, se impune crearea unei veritabile piețe unice a conținuturilor și serviciilor online, realizarea de măsuri specifice în vederea creșterii rolului industriilor culturale și creative de catalizatori ai inovării și schimbării structurale, reunirea actorilor la nivel regional, național și european și crearea de noi produse și servicii generatoare de creștere economică și locuri de muncă. În Europa, sectorul cultural joacă un rol determinant și constituie un punct de atracție pentru cetățeni, întreprinderi și investiții, valorificând, astfel, Europa ca loc dinamic și stimulant, unde oamenilor le place să trăiască și să muncească. Este clar că dacă Europa dorește să reușească prin intermediul unei economii creative, bazate pe cunoaștere, contribuția unui sector cultural energic și în plină dezvoltare este esențială. Sectorul cultural atrage, de asemenea, persoanele calificate și creative. În momentul de față, industriile culturale și creative sunt recunoscute și ca vectori importanți de inovare economică și socială în numeroase alte sectoare.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestui raport. Industriile culturale și creative (ICC) ar trebui să se afle în centrul noii agende politice europene, în conformitate cu nevoile economice ale sectorului și cu măsurile destinate adaptării la inovații în epoca digitală. Sunt de acord că, pentru a crește potențialul acestui sector, este importantă punerea în aplicare cu succes a inițiativei „agenda digitală” europeană pentru ca ICC să se adapteze cu succes la și să poată beneficia pe deplin de oportunitățile legate de banda largă extinsă de mare viteză și de noile tehnologii fără fir. Este foarte important ca biblioteca digitală europeană să fie extinsă și dezvoltată ca focar de transmitere a patrimoniului cultural și a creativității europene, protejând și susținând patrimoniul cultural al acesteia.

 
  
MPphoto
 
 

  Jean-Luc Bennahmias (ALDE), în scris.(FR) Industriile culturale și creative sunt esențiale pentru cetățenii europeni datorită naturii lor economice și culturale. Asta deoarece, pe lângă contribuția la promovarea diversității culturale și lingvistice și la dezvoltarea unui patrimoniu cultural european, aceste industrii contribuie, de asemenea, la dezvoltarea economică prin stimularea locurilor de muncă, creștere economică și generarea de bogăție. Prin acest vot, ne angajăm în mod clar față de o recunoaștere sporită a sectorului cultural, subliniind că potențialul acestuia rămâne ridicat datorită confruntărilor permanente cu obstacole juridice sau economice. Prin urmare, pentru a spori acest potențial, propunem soluții concrete precum un sistem paneuropean de acordare de licențe și îmbunătățirea accesului la credite și la microfinanțare. Observăm, de asemenea, progresul considerabil pe care îl reprezintă internetul pentru societățile noastre, chiar dacă aduce noi provocări, cum ar fi garantarea accesului tuturor și modelul economic pentru sectorul cultural. Astfel, Parlamentul European, care este conștient de rolul esențial al culturii în societatea europeană, a făcut un apel clar la susținerea sporită a actorilor culturali.

 
  
MPphoto
 
 

  Izaskun Bilbao Barandica (ALDE), în scris.(ES) Valorificarea potențialului industriilor culturale și creative (ICC) este importantă. Trebuie să analizăm ICC-urile și impactul activităților acestora asupra economiei europene, prin identificarea, definirea și descrierea fiecăreia în parte pentru a le sublinia caracteristicile, pentru a înțelege mai bine obiectivele și problemele acestora și pentru a pune în aplicare măsuri mai eficiente.

 
  
MPphoto
 
 

  Mara Bizzotto (EFD), în scris. (IT) Am votat în favoarea acestui raport, care vizează să conștientizeze și să sporească importanța economică și socială a industriilor culturale și creative (ICC). Concentrarea atenției UE asupra acestor industrii și organizarea potențialului lor printr-o strategie coerentă, inclusiv prin finanțare, îndeplinește cel puțin două dintre prioritățile pe care le-a susținut mereu Lega Nord. Acestea sunt, în primul rând, promovarea și reînsuflețirea patrimoniului cultural local, care poate fi lingvistic, arhitectural sau artistic în sensul cel mai larg, pentru a proteja diversitatea și individualitatea orizonturilor intelectuale într-o epocă a generalizării sau mai degrabă a trivializării și devalorizării mesajului cultural. În al doilea rând, un angajament instituțional față de industriile culturale și creative ar permite tinerilor talentați să își canalizeze în mod constructiv aptitudinile și ambițiile, oferindu-le platforme de lansare, unele profesionale, care ar duce apoi la noi oportunități de angajare, împiedicându-i să își irosească talentele în domenii care sunt stagnante din punct de vedere cultural sau pur și simplu neadecvate scopului. Susțin așadar raportul în cauză.

 
  
MPphoto
 
 

  Sebastian Valentin Bodu (PPE), în scris. − În Europa, sectorul cultural joacă un rol determinant și constituie un punct de atracție pentru cetățeni, întreprinderi și investiții, valorificând, astfel, Europa ca loc dinamic și stimulant, unde oamenilor le place să trăiască și să muncească. Este clar că dacă Europa dorește să reușească prin intermediul unei economii creative, bazate pe cunoaștere, contribuția unui sector cultural energic și în plină dezvoltare este esențială în acest sens. Sectorul cultural atrage, de asemenea, persoanele calificate și creative. În momentul de față, industriile culturale și creative sunt recunoscute și ca vectori importanți de inovare economică și socială în numeroase alte sectoare. Există deja state care valorifică deja în mare măsură multiplele resurse ale industriilor culturale și creative dar în Uniunea Europeană este încă necesară elaborarea unei abordări strategice care să transforme atuurile sale culturale în fundamente ale energiei și creativității economiei sale, precum și ale coeziunii societății. Cartea verde a Comisiei Europene lansează într-un moment propice o dezbatere menită să deblocheze „potențialul industriilor culturale și creative” și recunoaște în mod oficial importanța acestui sector. În Uniune, începând cu deceniul 1990, creșterea industriilor culturale și creative s-a produs într-un ritm exponențial în ceea ce privește crearea de locuri de muncă și contribuția la PIB.

 
  
MPphoto
 
 

  Alain Cadec (PPE), în scris.(FR) Am votat în favoarea raportului dnei Sanchez-Schmid, care conține propuneri privind încurajarea dezvoltării industriilor culturale și creative. Raportul solicită crearea statutului artistului european, astfel încât artiștii să poată beneficia de condiții de muncă satisfăcătoare și de măsuri corespunzătoare în ceea ce privește sistemele de impozitare, dreptul lor la muncă, drepturile la asigurări sociale și drepturi de autor, cu scopul de a îmbunătăți mobilitatea acestora în întreaga Uniune. De asemenea, sunt de acord cu raportoarea, care subliniază nevoia de a conserva natura specifică a anumitor profesii și a transferului de cunoștințe, în special în sectorul cultural, creativ și artizanal și pentru a asigura mecanisme de transfer al cunoștințelor.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. (PT) Salut interesul manifestat față de potențialul industriilor culturale și creative (ICC). Cred în impactul pozitiv pe care îl poate avea dezvoltarea acestora, atât din punct de vedere economic, prin crearea de locuri de muncă și contribuția la produsul intern brut (PIB), cât și social, prin integrarea socială și culturală a membrilor publicului. Prin urmare, salut sprijinul destinat sectorului creativ, deoarece consider că este calea corectă către creșterea de durată și durabilă a economiei europene, având în vedere situația globală din prezent. Inovarea, coeziunea structurală și crearea de noi produse și servicii trebuie să fie o prioritate de care să se țină cont în construirea oricărei politici europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Christine De Veyrac (PPE), în scris.(FR) Salut adoptarea raportului Sanchez-Schmid referitor la dezvoltarea industriilor culturale și creative. Implicând aproape 14 milioane de locuri de muncă și o creștere constantă chiar și pe durata crizei, contribuția economică și culturală a acestora este atât de substanțială încât este esențial ca aceste industrii să beneficieze de o susținere fermă. Crearea unui statut european pentru artiști, introducerea unui TVA redus pentru bunurile culturale și îmbunătățirea distribuirii ofertelor digitale legale constituie măsuri adecvate și esențiale pentru a asigura influența culturală la nivel internațional a Uniunii Europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris.(PT) În ultimele două decenii, creșterea industriilor culturale și creative (ICC) s-a produs într-un ritm exponențial în ceea ce privește crearea de locuri de muncă și contribuția statelor membre la produsul intern brut (PIB). Din acest motiv și datorită perioadei extrem de favorabile în care ne aflăm, exploatarea și creșterea potențialului acestor industrii sunt esențiale. Prin urmare, există nevoia de a exploata potențialul epocii digitale, de a crea o dinamică la nivel UE și de a stimula sectorul cultural, pentru a echipa aceste industrii cu modele economice inovatoare.

Prin urmare, aș dori să felicit raportoarea și să mă alătur îndemnului acesteia pentru o carte verde a Comisiei mai ambițioasă care să ducă la apariția unei adevărate piețe interne, făcând posibilă crearea de locuri de muncă și garantarea unei coeziuni sociale sporite.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris.(PT) Acest raport, întocmit de dna Sanchez-Schmid, abordează modul în care Uniunea Europeană ar putea valorifica potențialul industriilor culturale și creative (ICC). Aceasta este o dezbatere lansată de cartea verde a Comisiei Europene într-un moment în care epoca digitală ne invadează viețile și globalizarea devine o provocare pentru ICC. Dacă UE va putea crea o dinamică la nivelul Uniunii care să stimuleze aceste întreprinderi prin sprijinirea inovării și modernizării, vom putea încuraja ocuparea forței de muncă și coeziunea socială, după cum menționează raportoarea, „de natură să permită Uniunii Europene să dispună de sectorul economic bazat pe cunoaștere cel mai competitiv și dinamic la nivel mondial”. Prin urmare, am votat în favoarea acestui raport deoarece cred în potențialul acestor industrii creative și în viitorul lor promițător. Cu toate acestea, pentru a nu se afla în situația de a fi preluați de partenerii internaționali, este necesar un angajament rapid, ferm, față de noile tehnologii – în special, tehnologia informațională – și de factorii de dezvoltare și inovare. UE ar trebui, de asemenea, să sprijine și să încurajeze creația artistică, precum și mobilitatea profesioniștilor în materie de cultură, astfel încât aceasta să devină tot mai universală și globalizantă.

 
  
MPphoto
 
 

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestui document deoarece valorificarea potențialului industriilor culturale și creative necesită dezvoltarea, inter alia, a educației artistice și culturale de calitate, teritorializare, parteneriate locale, creație și creativitate, partajare de expertize, finanțare, parteneriate public-privat și schimbul de bune practici. Trebuie să creăm competitivitate între industriile culturale și creative (ICC), având în vedere caracteristicile fiecărei componente și faptul că acestea necesită diferite forme de sprijin. Uniunea Europeană trebuie să introducă măsuri de sprijinire a sectorului creativ. Am dori să vedem că această carte verde are un impact pe termen scurt și lung prin dezvoltări specifice la nivel european în domeniile cum ar fi impozitarea adaptată bunurilor și serviciilor culturale online și posibilitatea de a exploata facilitățile de finanțare disponibile prin BEI și FEI. Dacă industriile culturale și creative doresc să își dezvolte la maxim rolul de forță motrice, trebuie introduse facilități de finanțare sprijinite de o expertiză solidă privind caracteristicile industriilor culturale și un sistem de impozitare adaptat. Statele membre trebuie să își ia un angajament puternic față de protejarea și sprijinirea propriului patrimoniu cultural. Având în vedere importanța tot mai mare a ICC, precum și obiectivul privind consolidarea acestui sector, care este de o importanță strategică pentru realizarea obiectivelor Europa 2020, Comisia ar trebui să elaboreze o carte albă care să valorifice potențialul cultural și creativ.

 
  
MPphoto
 
 

  Giovanni La Via (PPE), în scris.(IT) Am votat în favoarea acestui raport deoarece consider că este esențial ca Comisia să își urmeze eforturile pentru a asigura o definire mai bună a industriilor culturale și creative (ICC) ca parte din recunoașterea sporită a acestora de către societatea civilă. Prevăd un potențial considerabil pentru ICC; în special atunci când avem în vedere posibilitatea și necesitatea cooperării cu universitățile, centrele de cercetare și școlile de arte, cu care putem crea o rețea de programe comune de formare și învățare de-a lungul vieții. Doamnelor și domnilor, este esențial și important să diseminăm practicile și cunoștințele și să sporim învățarea prin programe de formare profesională ad hoc dedicate sectorului cultural și creativ. Cred că trebuie să asigurăm programe de învățare multidisciplinare și să insistăm asupra cooperării și parteneriatului nu doar între instituțiile educaționale, studenți și profesioniști din sectorul cultural și creativ, ci și între întreprinderi de toate dimensiunile, între sectorul public și privat și între artizani și instituțiile financiare.

 
  
MPphoto
 
 

  Morten Løkkegaard (ALDE), în scris.(DA) Industriile culturale și creative contribuie la creștere și la crearea de locuri de muncă în UE. Acestea constituie o parte din planul privind îndeplinirea obiectivelor 2020 și, prin urmare, este important să creăm condiții bune pentru acest sector – mai ales în cadrul domeniului pe care aș dori să îl subliniez, anume drepturile de autor.

După cum este menționat în mai multe locuri în raport, ar trebui, desigur, să ne asigurăm că artiștii primesc o remunerare corectă pentru activitatea lor. În același timp, este absolut esențial să garantăm disponibilitatea unui număr larg de servicii online pentru consumatori. Cel mai bun mod de a face acest lucru este de a crea condiții bune pentru alternative licite, fiabile. Deja există câteva exemple bune, iar acestea ar trebui să fie mai vizibile. Crearea de alternative eficiente este cel mai bun mod de a combate pirateria. În același timp, este vital ca Comisia să elaboreze o propunere ambițioasă referitoare la drepturile de autor – un lucru pe care îl așteptăm cu nerăbdare.

Unul dintre lucrurile pe care le subliniem în raport este că ar trebui adoptată o abordare paneuropeană. Nu ne este de folos să operăm cu 27 de sisteme diferite în acest domeniu important. Prin urmare, consider că Comisia ar trebui să aibă o abordare holistică și să caute legătura dintre acordarea de licențe, taxele private pe drepturile de autor și pirateria. Sper că acest raport va ajuta la inițializarea acestei acțiuni și aștept o propunere ambițioasă din partea Comisiei.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat în favoarea acestui raport deoarece consider că este un moment potrivit pentru cartea verde a Comisiei, referitoare la sprijinirea în mod oficial a importanței economice și sociale a sectorului, și pentru inițierea discuției privind „valorificarea potențialului industriilor culturale și creative”. În Uniunea Europeană, încă din anii '90, creșterea industriilor culturale și creative (ICC) s-a produs într-un ritm exponențial în ceea ce privește crearea de locuri de muncă și contribuția la PIB.

 
  
MPphoto
 
 

  Iosif Matula (PPE), în scris. − Ceea ce diferențiază continentul european de celelalte regiuni ale lumii este tocmai componenta culturală a patrimoniului nostru comun. Într-o perioadă cu mari provocări economice, este important să ne gândim la modalități prin care să exploatăm potențialul industriilor culturale și creative, cu atât mai mult cu cât un număr semnificativ de cetățeni europeni sunt angrenați în astfel de activități. Să nu uităm faptul că sectorul creației contribuie în mod semnificativ la dezvoltarea tehnologiilor informației și comunicațiilor, dar și la inovare economică și socială. Domeniul acesta ridică, încă, o serie de probleme care trebuie clarificate. Un aspect important este acela al digitalizării producțiilor culturale, concomitent cu nevoia de a crea o veritabilă piață unică a conținuturilor și serviciilor online, care să genereze locuri de muncă suplimentare. Tot în acest context, vorbim și de rezolvarea chestiunii drepturilor de autor, a finanțării industriilor culturale și creative, a mobilității artiștilor sau a difuzării producțiilor culturale. Un exemplu relevant este acela al cinematografiei, filmele europene - printre care o serie de producții românești - câștigând premii prestigioase la festivalurile de profil.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Melo (PPE), în scris.(PT) Este nevoie de o dinamică la nivel UE care să încurajeze industriile culturale și creative (ICC), acesta fiind motivul pentru care industriile respective trebuie să adopte modele economice novatoare și să acceadă la noi oferte legale de servicii online. În consecință, se impun crearea unei veritabile piețe unice a conținuturilor și serviciilor online, realizarea de acțiuni specifice în vederea creșterii rolului industriilor culturale și creative de catalizatori ai inovării și schimbării structurale, reunirea actorilor la nivel regional, național și european și crearea de noi produse și servicii generatoare de creștere economică și locuri de muncă. Prin dezvoltarea ICC-urilor, vom contribui la dezvoltarea economică durabilă și la crearea de locuri de muncă.

 
  
MPphoto
 
 

  Andreas Mölzer (NI), în scris.(DE) Având în vedere multitudinea de măsuri greșite luate de UE, este îndoielnic dacă tehnologiile informației și comunicațiilor sunt suficiente pentru a crea o identitate europeană. La fel de potrivnic acestei identități europene este deficitul democratic al UE și înțelegerea unidirecțională a democrației în rândul elitelor de la Bruxelles, care pur și simplu lasă populația să voteze în continuu până când iese rezultatul „corect”. Când vine vorba despre democrație directă, Uniunea Europeană ar avea multe de învățat de la Elveția, care apără deciziile democratice chiar și atunci când restul lumii corecte din punct de vedere politic o critică neîncetat. Cu toate acestea, este îndoielnic faptul că, după cum este menționat atât de elocvent în raport, un „sector cultural energic, în plină dezvoltare” reprezintă „un stimulent pentru inovarea economică și socială”. Mai degrabă, se poate observa o tendință prin care migrația și migranții sunt plasați tot mai mult în centrul sprijinului acordat culturii, în timp ce cultura și tradiția native sunt date la o parte.

Cu toate acestea, mult discutatul subiect al integrării nu trebuie să ia forma eliminării Crăciunului, a Paștelui, a zilei Sfântului Nicolae și a altor tradiții similare în numele adaptării la imigranții musulmani din grădinițele și școlile noastre – acest lucru ar însemna pierderea identității noastre culturale. Trebuie să acordăm din nou mai multă atenție garantării că obiceiurile, tradițiile și valorile noastre morale sunt susținute și respectate de ceilalți. Întrucât acest raport nu oferă o inversare a tendinței, am decis să mă abțin.

 
  
MPphoto
 
 

  Georgios Papanikolaou (PPE), în scris.(EL) Sectoarele culturii și creativității au un rol dublu: acestea au un rol economic, prin sprijinirea ocupării forței de muncă, a creșterii și a generării de bogăție și, mai presus de toate, au un rol cultural, contribuind la dezvoltarea socială și culturală a cetățenilor. Cu toate acestea, trebuie îndeplinite două condiții fundamentale pentru ca acestea să își valorifice întregul potențial. În primul rând, trebuie să încurajăm mobilitatea și atractivitatea factorilor culturali, cum ar fi mobilitatea artiștilor, a lucrătorilor din domeniul culturii și a operelor de artă și, în al doilea rând, trebuie să garantăm punerea în aplicare a unor politici specifice de finanțare și sprijin economic în sectorul culturii, precum accesul la fonduri prin Banca Europeană de Investiții.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris.(PT) Acest raport referitor la „valorificarea potențialului industriilor culturale și creative” (ICC) se bazează pe cartea verde a Comisiei Europene referitoare la același subiect și am votat în favoarea acestuia datorită recunoașterii oficiale a importanței economice și sociale a acestui sector. În Uniunea Europeană, și începând cu anii '90, creșterea industriilor culturale și creative (ICC) s-a produs într-un ritm exponențial în ceea ce privește crearea de locuri de muncă și contribuția la produsul intern brut (PIB). Coordonarea și stimularea sinergiilor în acest sector în plină dezvoltare ar putea fi esențială pentru dezvoltarea economică a UE. Industriile culturale și creative au un potențial considerabil de a fi unul dintre motoarele creșterii în UE.

 
  
MPphoto
 
 

  Phil Prendergast (S&D), în scris. – Industriile culturale și creative nu sunt numai o sursă de bogăție și de ocupare a forței de muncă, ci contribuie și la configurația socială și culturală a Europei. Profesiile artistice constituie o parte din patrimoniul nostru și această cunoaștere trebuie transmisă mai departe. Ar trebui să încurajăm educația multidisciplinară și să permitem mai multe schimburi între instituțiile de învățământ superior din acest sector. Comisia trebuie să asigure securitatea juridică a tehnologiilor informației și comunicației astfel încât să protejeze consumatorii și creatorii inovatori. Acest lucru ar trebui să permită autorităților locale și regionale să dezvolte rețele pentru a coopera în domeniul turismului cultural. Irlanda, în special Irlanda de Sud, are o istorie culturală și creativă bogată. Trebuie să contribuim la încurajarea acestor profesii culturale și artistice și la accesul unui public mai mare la acestea.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris. (PT) Industriile culturale și creative (ICC) aduc o serie de contribuții. În primul rând, valoarea lor intrinsecă în recreerea modelelor culturale și contribuția la construirea unei identități europene comune. În al doilea rând totuși, acestea constituie o activitate economică care permite crearea de locuri de muncă și de produse în circulație: cu alte cuvinte, este o sursă de bogăție și în ceea ce privește economia. Cu toate acestea, trebuie să existe stimulente pentru acest tip de activitate, precum recunoașterea drepturilor de exploatare economică a acestor produse, protejând pe deplin poziția creatorilor. Mai mult, acesta este un angajament care va permite afirmarea – și diferențierea – valorii adăugate pe care o poate oferi UE. Prin urmare, am votat în favoarea acestui raport.

 
  
MPphoto
 
 

  Robert Rochefort (ALDE), în scris.(FR) Industriile culturale și creative reprezintă 5 milioane de locuri de muncă și 2,6 % din PIB-ul UE. Acestea sunt, de asemenea, unul dintre principalele stimulente ale creșterii europene, întrucât creează locuri de muncă noi și stimulează inovarea. Acestea aduc și o valoare adăugată drept în calitatea de factor de coeziune socială și joacă un rol esențial în promovarea diversității culturale și lingvistice a UE. Prin urmare, este esențial, atât din punct de vedere economic, cât și social, ca aceste industrii să fie sprijinite. Acesta este motivul pentru care votez în favoarea acestui raport. Aș dori să încurajez astfel statele membre și Comisia Europeană să promoveze deopotrivă educația artistică și culturală pentru toate grupurile de vârstă, de la învățământul primar la învățământul superior sau profesional și aptitudinile antreprenoriale ale profesioniștilor în sectorul cultural, inclusiv în cadrul învățării pe tot parcursul vieții. Pentru a permite desfășurarea acestor industrii, este la fel de esențială îmbunătățirea accesului la finanțare pentru profesioniștii din acest sector: introducerea microfinanțării, dezvoltarea patronajului și a parteneriatelor public-privat, reflectarea la introducerea de noi instrumente de finanțare inovatoare și formarea profesioniștilor din sectorul bancar cu privire la caracteristicile specifice ale acestor industrii.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Acesta este un moment potrivit pentru cartea verde a Comisiei, care sprijină în mod oficial importanța economică și socială a sectorului, pentru inițierea discuției referitoare la „valorificarea potențialului industriilor culturale și creative”. În Uniunea Europeană, începând cu anii '90, creșterea industriilor culturale și creative (ICC) s-a produs într-un ritm exponențial în ceea ce privește crearea de locuri de muncă și contribuția la PIB.

Provocarea reprezentată de globalizare și intrarea în epoca digitală oferă acestor industrii noi posibilități de dezvoltare și pot crește potențialul de generare a creșterii economice și de creare de locuri de muncă de care dispun acestea și care rămâne, în mare măsură, nevalorificate. Sunt necesare investiții strategice pentru ca industriile culturale și creative să dinamizeze diversitatea culturală, coeziunea socială și teritorială, creșterea și ocuparea forței de muncă. Prin urmare, trebuie să se ofere o finanțare adecvată, să se acorde sprijin ICC pentru a le permite să se dezvolte în mediul lor local și regional și să se realizeze tranziția spre o economie creativă, catalizând efectele acestor sectoare asupra unei game largi de contexte economice și sociale.

Cu cât oferta digitală de conținuturi audiovizuale va fi mai mare, cu atât conținuturile tipice identității europene vor fi efectiv în măsură să influențeze diversitatea culturală. În plus, sectorul creației contribuie în mod semnificativ la dezvoltarea tehnologiilor informației și comunicațiilor și joacă un rol important la nivel local, regional și național.

 
  
MPphoto
 
 

  Licia Ronzulli (PPE), în scris.(IT) Am votat pentru acest raport deoarece consider că industriile culturale și creative ar trebui să reprezinte o valoare adăugată pentru Uniune. Un statut european pentru artiști bazat pe condiții de muncă favorabile și regimuri fiscale ar promova Europa drept un mediu dinamic și provocator pentru a trăi și a munci, făcând-o mai atractivă pentru persoanele creative și cu aptitudini. În afară de aceasta, o societate bazată pe cunoaștere va ajuta la protejarea diversității culturale europene și ne va îndruma către coeziunea socială și ocuparea forței de muncă. În acest context, pentru a valorifica acest potențial cât mai bine posibil, trebuie să facilităm deopotrivă transferul de cunoștințe creative noilor generații și mobilitatea artiștilor în Europa.

 
  
MPphoto
 
 

  Oreste Rossi (EFD), în scris.(IT) Sectorul industriilor culturale și creative este format din întreprinderi cu un potențial economic ridicat deoarece acestea generează ocuparea forței de muncă, creștere și bogăție și sunt responsabile pentru integrarea socială și culturală a cetățenilor. În conformitate cu mottoul european „Unită în diversitate”, prezența industriilor care utilizează cultura ca produs este esențială, întrucât acestea promovează dialogul intercultural, protejând astfel diversitatea europeană. Promovarea acestor industrii va crea noi posibilități semnificative pentru dezvoltarea regională, parteneriatele locale și posibile parteneriate cu sectorul public și privat.

 
  
MPphoto
 
 

  Nuno Teixeira (PPE), în scris.(PT) Cartea verde a Comisiei Europene privind valorificarea potențialului industriilor culturale și creative (ICC) vizează să contribuie la creșterea economică a Uniunii Europene și la crearea de locuri de muncă în statele sale membre.

În raportul adoptat astăzi, Parlamentul European sprijină o strategie veritabilă la nivelul UE în acest sector prin crearea de noi domenii pentru experimentare, inovare și antreprenoriat, oferind sprijin pentru mobilitate și promovând accesul la finanțare, la noi instrumente financiare și la o implicare mai mare în colectivele regionale și locale.

Raportoarea propune crearea de proiecte-pilot în cadrul programelor Erasmus și Erasmus pentru tinerii întreprinzători, precum și crearea unei platforme europene pentru promovarea schimbului de experiențe. Inițiativele, care prezintă un mare interes pentru sectorul artizanal de la nivel regional și local, include, de asemenea, dezvoltarea unei rețele a celor mai bune practici pentru colectivele regionale și locale și punerea în aplicare de servicii de consultanță pentru finanțare, pentru a informa mai bine întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) din sector cu privire la producția și distribuția de bunuri și servicii culturale și creative.--

 
  
MPphoto
 
 

  Rafał Trzaskowski (PPE), în scris.(PL) Astăzi, în Parlamentul European, am votat adoptarea raportului referitor la potențialul industriei creative. Acesta este un raport care arată în mod clar faptul că industria creativă este responsabilă pentru 5 milioane de locuri de muncă în UE și pentru generarea a aproape 3 % din PIB-ul UE. Industria creativă influențează, în principiu, fiecare sector al economiei UE, integrând inovarea oricând este posibil – inovare fără de care ar fi dificil să vorbim despre o îmbunătățire a competitivității UE pe scena internațională, lucru pe care îl dorim cu toții atât de mult.

 
  
MPphoto
 
 

  Marie-Christine Vergiat (GUE/NGL), în scris.(FR) Am votat împotriva acestui raport, care atrage bunurile culturale într-o logică a pieței și a concurenței.

„Industriile culturale” și, în consecință, bunurile culturale pe care acestea le produc nu pot fi comparate cu întreprinderile ca oricare altele, pe motiv că acestea sunt generatoare de bogăție și eventual de locuri de muncă.

Acestea trebuie mai întâi, și mai presus de toate, să fie în continuare recunoscute ca un mijloc de eliberare pentru cea mai mare parte din oameni și ca instrumente de partajare a cunoașterii.

Prin urmare, este urgent necesară reafirmarea principiului unicității culturale în toate domeniile pentru ca frazele distinse privind industriile creative ca forță motrice, recunoașterea statutului artistului sau dorința de a găsi un echilibru între diseminarea operelor digitale și recompensarea corectă a creatorilor să nu rămână dorințe pioase în fața deșertului cultural care va urma.

 
  
MPphoto
 
 

  Dominique Vlasto (PPE), în scris.(FR) Evoluția modelului nostru de dezvoltare, axat de acum înainte pe economia bazată pe cunoaștere, transformă cultura într-un sector de importanță strategică. Salut adoptarea acestui raport, care propune modalități privind utilizarea mai bună a resurselor culturale europene. După părerea mea, valorificarea potențialului industriilor creative trebuie să implice în mod special o reformă a sistemului european de gestionare a drepturilor de autor, pentru a permite industriilor creative să beneficieze mai mult de piața unică. După cum subliniază raportul, procedurile de acordare a licențelor sunt mult prea complicate și este necesară introducerea unui ghișeu unic pentru acordarea drepturilor. De asemenea, consider că este necesară stimularea creației prin adoptarea unui sistem fiscal specific pentru produsele inovatoare precum conținutul cultural digital. Nu este corect ca aceste produse să fie supuse TVA-ului la rata standard completă, în timp ce alte produse culturale beneficiază de scutiri de taxe. Prin votul meu, am dorit să solicit Comisiei și Consiliului să răspundă cererii Parlamentului European referitoare la adoptarea de măsuri specifice care să ne permită să beneficiem pe deplin de potențialul de creștere al acestui sector. Doar o abordare ambițioasă și comună poate conserva unicitatea culturii europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Iva Zanicchi (PPE), în scris.(IT) Am votat în favoarea raportului dnei Sanchez-Schmid referitor la potențialul industriilor europene culturale și creative, care încă nu a fost valorificat pe deplin. Aceste industrii reprezintă un bun pentru UE, parțial deoarece creșterea lor în ritm exponențial din ultimii 25 de ani a creat zeci de mii de locuri de muncă. Prin urmare, este necesară construirea unei strategii europene pentru aceste industrii în care acestea să aibă oportunitatea de a-și exprima potențialul și de a câștiga recunoașterea rolului lor dublu de vehicule ale culturii și divertismentului și de creatoare de întreprinderi și de locuri de muncă.

 
  
  

Propunere de rezoluție B7-0281/2011

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris.(PT) Votez în favoarea acestei propuneri de rezoluție și aș dori să împărtășesc credința raportoarei că acordarea titlului de capitală europeană a culturii unui oraș care a suferit de pe urma unor evenimente atât de tragice, pe parcursul secolului XX, ar reprezenta un pas important în depășirea fostelor diviziuni europene și ar ilustra ceea ce înseamnă noua Europă.

 
  
MPphoto
 
 

  Zigmantas Balčytis (S&D), în scris.(LT) Am sprijinit această rezoluție. Proiectul Capitalelor europene ale culturii contribuie la sprijinirea bogăției și diversității culturilor europene și a trăsăturilor caracteristice comune, precum și la promovarea unei mai bune cunoașteri reciproce între cetățenii europeni. Deși decizia referitoare la Capitala europeană a culturii pentru anii 2007-2019 se aplică numai statelor membre UE, sunt de acord cu invitația rezoluției de a acorda, în mod excepțional, titlul de Capitală europeană a culturii orașului Sarajevo în 2014. Consider că acordarea titlului de Capitală europeană a culturii unui oraș care a suferit de pe urma unor evenimente atât de tragice, pe parcursul secolului XX, ar reprezenta un pas important în depășirea fostelor diviziuni europene.

 
  
MPphoto
 
 

  Diogo Feio (PPE), în scris.(PT) Oricine a urmărit cu groază evenimentele ale căror victime au fost locuitorii orașului-martir, Sarajevo, din timpul războiului din Bosnia și care au stricat clădirile acestuia nu poate să nu salute numirea orașului drept Capitală europeană a culturii în 2014.

Fără a uita ceea ce s-a întâmplat, sper că acest eveniment va permite europenilor să aibă și alte amintiri, mai plăcute, despre Sarajevo și că va contribui, mai ales, la unirea diferitelor grupuri etnice din țara în sine. Sper că programul Sarajevo-Capitală a culturii va sărbători viața și puterea de supraviețuire și capacitatea de reconstrucție a omului și că ne va arăta tuturor măsura în care spiritul uman poate cultiva și transmite binele și frumosul, chiar și după ce a trecut prin cele mai profunde suferințe.

 
  
MPphoto
 
 

  José Manuel Fernandes (PPE), în scris.(PT) Această rezoluție se referă la candidatura Bosniei și Herțegovinei ca orașul Sarajevo să fie considerat Capitala europeană a culturii în 2014. Inițiativa UE „Capitala europeană a culturii” a fost creată pentru apune în valoare bogăția și diversitatea culturală a Europei, partajând-o și încurajând cunoașterea reciprocă între cetățenii europeni. În 1992-1996, Sarajevo – orașul-martir în care a început Primul Război Mondial, în 1914 – devine victima distrugerilor din timpul asediului. Acum are imagini cunoscute în toată lumea, precum cea a „Violoncelistului din Sarajevo” care, îmbrăcat în negru și în mijlocul distrugerilor cauzate de război, bântuie străzile încercând să aline suferința unui popor martirizat care nu poate părăsi orașul. În ciuda adversităților, orașul își menține spiritul cultural. Consider că este un lucru pozitiv și corect ca Sarajevo să fie Capitala europeană a culturii.

 
  
MPphoto
 
 

  Juozas Imbrasas (EFD), în scris.(LT) Am votat în favoarea acestui document întrucât acțiunea comunitară intitulată „Capitala europeană a culturii” a fost inițiată pentru a pune în valoare bogăția și diversitatea culturilor europene și trăsăturile caracteristice comune ale acestora și a contribui la o mai bună cunoaștere reciprocă între cetățenii europeni. În plus, se observă că Sarajevo are un loc aparte în istoria și cultura europeană și va comemora mai multe aniversări importante în 2014, iar consiliul municipal al orașului Sarajevo și operatorii culturali locali au făcut pregătiri de amploare pentru candidatura lor la acest titlu. Prin urmare, consider că Consiliul ar trebui să acorde, în mod excepțional, titlul de Capitală europeană a culturii orașului Sarajevo în 2014. Acest lucru ar reprezenta un pas important în depășirea fostelor diviziuni europene și ar ilustra noua Europă prin acordarea titlului de Capitală europeană a culturii unui oraș care a suferit de pe urma unor evenimente atât de tragice, pe parcursul secolului XX.

 
  
MPphoto
 
 

  David Martin (S&D), în scris. – Am votat pentru această rezoluție care invită Consiliul să acorde, în mod excepțional, titlul de „Capitală europeană a culturii” orașului Sarajevo în 2014. Consider că acordarea acestui titlu unui oraș care a suferit de pe urma unor evenimente atât de tragice pe parcursul secolului XX ar reprezenta un pas important în depășirea diviziunilor europene și ar ilustra noua Europă.

 
  
MPphoto
 
 

  Louis Michel (ALDE), în scris.(FR) Sarajevo era o capitală minunată în care conviețuiau trei popoare, trei culturi și trei religii. Asediul orașului și războiul etnic și religios care a durat patru ani (1992-1996) au tulburat profund această capitală, care a fost „islamizată” din punct de vedere religios și „bosniachizată” din punct de vedere lingvistic. Acum, provocarea noastră este de a reconstrui punțile între comunități. Cultura poate contribui la acest lucru. Apropo, cultura a fost cea care i-a ajutat să suporte patru ani de război. Cultura este un vector al deschiderii și un motor al democrațiilor, contracarând orice reacție naționalistă, tentație rasistă și excluziune. Aceasta îi poate ajuta acum să obțină din nou multiculturalismul european. Orașul mozaic a fost și poate deveni din nou metafora vie a Europei. Trebuie să depunem eforturi pentru a crea o lume pluralistă care să își păstreze intactă capacitatea de a crea și care să poată genera noul și diversitatea.

 
  
MPphoto
 
 

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris.(PT) Prin votul meu în favoarea acestei rezoluții îmi exprim sprijinul pentru invitația adresată de Parlamentul European Consiliului pentru ca Sarajevo să fie numit Capitala europeană a culturii în 2014. Consider că acordarea titlului unui oraș care a suferit de pe urma unor evenimente atât de tragice pe parcursul secolului XX ar reprezenta un pas important în depășirea diviziunilor europene și ar ilustra noua Europă.

 
  
MPphoto
 
 

  Paulo Rangel (PPE), în scris.(PT) Deși decizia de a stabili o acțiune comunitară în favoarea evenimentului „Capitala europeană a culturii” pentru anii 2007-2019 se aplică în prezent numai statelor membre ale UE, adevărul este că oportunitatea de a câștiga titlul de Capitală europeană a culturii a fost deja acordată în mai multe rânduri orașelor din țări terțe. Prin urmare și având în vedere locul special pe care Sarajevo îl ocupă în istoria și cultura europene, consider că acordarea titlului de Capitală europeană a culturii 2014 ar fi justificată, chiar și pentru valoarea sa simbolică.

 
  
MPphoto
 
 

  Robert Rochefort (ALDE), în scris.(FR) Sarajevo, un oraș multicultural care încarnează un model veritabil de toleranță, ocupă fără îndoială un loc aparte în istoria și cultura europene. În Sarajevo a avut loc asasinatul care a declanșat Primul Război Mondial în 1914. Tot în acest oraș, între 1992 și 1996, în timpul conflictului din Bosnia și Herțegovina, a avut loc cel mai îndelungat asediu pe care l-a suportat vreodată o capitală în istoria războiului. Întrucât orașul, care dorește să lase în urmă trecutul și privește cu entuziasm către viitorul său în Europa, va comemora câteva aniversări importante în 2014, aș dori să văd că Sarajevo este desemnat Capitala europeană a culturii în acel an.

 
  
MPphoto
 
 

  Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – Prin această rezoluție, Parlamentul: (1) invită Consiliul să acorde, în mod excepțional, titlul de Capitală europeană a culturii orașului Sarajevo în 2014 și (2) consideră că acest lucru ar reprezenta un pas important în depășirea diviziunilor europene și ar ilustra noua Europă prin acordarea titlului de Capitală europeană a culturii unui oraș care a suferit de pe urma unor evenimente atât de tragice pe parcursul secolului XX.

 
  
MPphoto
 
 

  Joanna Senyszyn (S&D), în scris.(PL) În calitate de membră a delegației Comisiei pentru cultură și educație la Sarajevo, susțin candidatura orașului pentru a deveni Capitală europeană a culturii în 2014. Sarajevo merită să îi fie acordată șansa de a-și demonstra potențialul imens. Acesta este un oraș cu o multiculturalitate excepțională. Sarajevo este înconjurat de o atmosferă deopotrivă multiculturală și europeană. Este singurul oraș din lume în care, pe o suprafață de un kilometru pătrat, se pot vedea clădiri care aparțin unui număr de cinci religii: există moschei, o catedrală romano-catolică, o biserică ortodoxă, o sinagogă și o biserică protestantă.

Între timp, bosniacii sunt foarte prietenoși și ospitalieri. Am citit recent amintirile unei studente poloneze care a participat la o mobilitate studențească în Sarajevo – aceasta nu a întâlnit niciun student străin care să se afle acolo în cadrul mobilității și căruia să nu îi placă Sarajevo. De la sfârșitul războiului din 1995, Sarajevo este, de asemenea, în reconstrucție, în principal cu asistență financiară de la Uniunea Europeană. Sarajevo privește cu mult entuziasm către viitorul său european. Dorește să își demonstreze potențialul enorm și să se promoveze europenilor. Nu există nicio îndoială că acest oraș merită această șansă și ar trebui să îl susținem în acest sens.

 
  
MPphoto
 
 

  Artur Zasada (PPE), în scris.(PL) Sarajevo ocupă un loc foarte important în conștiința istorică a europenilor. Susțin acordarea, în mod excepțional, titlului de Capitală europeană a culturii acestui oraș în 2014. Inițiativa care, timp de peste 25 de ani, a permis promovarea bogățiilor și diversității culturilor europene, va contribui și la reconstrucția industriei turistice și a bazei economice a orașului. Sarajevo a asistat la evenimente istorice importante și a fost grav distrus în urma ostilităților din anii 1990. Acesta a fost și scena crimei care a declanșat Primul Război Mondial. Aniversarea a 100 de ani de la acel eveniment are loc chiar în anul despre care vorbim – 2014. În aceste circumstanțe, acordarea titlului de Capitală europeană a culturii acestui oraș va contribui nu numai la regenerarea culturală a orașului și la îmbunătățirea imaginii sale în alte țări, ci și la comemorarea unor aspecte importante ale istoriei și identității europene.

 
  
MPphoto
 

  Președinta. – Aici se încheie explicațiile votului.

 
Ultima actualizare: 16 septembrie 2011Notă juridică