Președinte. - Următorul punct pe ordinea de zi este dezbaterea referitoare la Madagascar(1).

  Charles Tannock, autor. – Dle președinte, regimul ilegal și neales al lui Andry Rajoelina este plin de corupție și a orchestrat grave încălcări ale drepturilor omului în Madagascar, deși Rajoelina a venit la putere promițând încetarea corupției și a încălcărilor drepturilor omului care se presupune că ar fi înflorit în timpul fostului președinte demis, Marc Ravalomanana. Această ironie nu poate fi irosită pe cetățenii din Madagascar care au suferit o perioadă îndelungată, dintre care mulți trăiesc în sărăcie lucie. Este necesar ca UE să ia acum în considerare o consolidare substanțială a măsurilor specifice împotriva lui Rajoelina și a acoliților și complicilor săi și, dacă este necesar, să invoce dispozițiile Acordului de la Cotonou privind eșecurile de guvernare și să aplice sancțiunile necesare.

Uniunea Africană (UA) ar putea face mult mai mult. Am auzit multe banalități din partea UA, însă am văzut puține acțiuni concrete până în prezent. Astfel de acțiuni ar trebui să includă negocierea unui acord între Rajoelina și Ravalomanana, care să îi permită fostului președinte să revină în Madagascar, fără niciun risc sau prejudiciu. Rajoelina ar trebui să îi permită, de asemenea, rivalului său să participe la alegerile prezidențiale planificate pentru luna septembrie a acestui an.

Din nefericire, previziunile pentru stabilitate și reconciliere în Madagascar nu sunt bune. Sper că în următoarele câteva luni problemele vor fi soluționate în mod pașnic.

  Véronique De Keyser, autoare. – (FR) Dle președinte, nu este pentru prima dată când discutăm despre drama din Madagascar în această Cameră.

De la rezoluția din februarie 2010 lucrurile nu s-au prea schimbat pentru poporul malgaș decât în rău. Acești oameni se află în centrul preocupărilor mele, întrucât sunt principalele victime. Dincolo de aceasta, asistăm acum la o luptă pentru putere care nu pare să aibă sfârșit.

Cu mai mult de un an în urmă, Parlamentul European și-a exprimat în mod clar sprijinul pentru ideea unui proces democratic care ar putea duce la alegeri. Acest lucru nu s-a întâmplat încă. Rajoelina este încă în funcție. Astfel cum am reamintit în această rezoluție, acesta nu trebuie să poată candida în noile alegeri, acest lucru trebuie să fie clar.

Aș dori numai să solicit ca negocierile în curs cu Comunitatea de Dezvoltare a Africii de Sud (SADC), care nu au produs încă un rezultat concludent, să aibă posibilitatea de a face acest lucru. Acesta este motivul pentru care aș opta pentru un ton măsurat în raport cu situația, astfel încât să putem lăsa o posibilitate pentru negocieri, care ar trebui să aibă loc foarte urgent și, sper, să ajungă la o concluzie.

  Marie-Christine Vergiat, autoare. – (FR) Dle președinte, doar o dată, astăzi, Grupul GUE/NGL nu poate decât să regrete tonul rezoluțiilor aflate în fața noastră. Acest lucru este valabil în special în cazul rezoluției referitoare la Madagascar. Am avut deja ocazia să denunț această rezoluție și altele, în februarie 2010, atunci când a fost adoptată rezoluția de urgență anterioară referitoare la această țară.

În această țară, ca și în multe altele din Africa, Uniunea Europeană își demonstrează neputința politică și nu vom schimba lucrurile solicitând impunerea unor sancțiuni economice mai aspre asupra acestei țări. Singurele victime ale situației sunt, și vor continua să fie, cetățenii malgași, care nu au nevoie de acest lucru. Am fi preferat ca Parlamentul European să trimită un mesaj clar de sprijin mediatorului Comunității de Dezvoltare a Africii de Sud (SADC), care timp de un an a depus multe eforturi pentru a încerca să găsească soluția cea mai consensuală posibil.

Am fi preferat un mesaj care să felicite activitățile de mediere desfășurate de dl Chissano, în urma cărora a prezentat SADC o foaie de parcurs pentru soluționarea crizei politice din Madagascar. O nouă întâlnire a SADC va avea loc sâmbătă la Johannesburg, în prezența tuturor reprezentanților diferitelor curente politice malgașe, pentru a ratifica această foaie de parcurs.

Dorim să facem o pledoarie pentru poporul malgaș și să reiterăm faptul că este la latitudinea sa, și numai a sa, să decidă, fără presiune internațională, care sunt guvernanții săi. Rolul Uniunii Europene este să îl ajute. Nu dorim, prin urmare, să fim asociați cu această rezoluție parțială, care riscă să pună gaz pe foc în loc să sprijine eforturile SADC, și refuzăm să sprijinim impunerea unor sancțiuni economice mai aspre.

  Cristian Dan Preda, autor. − Așa cum au făcut-o și cei care au vorbit înaintea mea, constat și eu că, din februarie 2010, din clipa în care am discutat despre situația din Madagascar, nu avem evoluții pozitive, am putea spune că tranziția nu s-a făcut către democrație, ci către o criză încă mai profundă decât acum un an și mai multe luni. E adevărat că reuniunea Comunității de Dezvoltare din Africa Australă de la Gaboron a fost prezentată ca o reuniune a ultimei șanse. Din păcate, a fost un eșec, am constat-o cu toții. Cred că putem păstra speranța ca, la sfârșitul acestei săptămâni, în reuniunea de sâmbătă, să se întâmple totuși ceva pozitiv.

E adevărat, pe de alte parte, că situația economică și socială din Madagascar este foarte gravă, majoritatea populației malgașe trăiește cu mai puțin de un dolar pe zi. Cum se poate ieși din această situație? Printr-un proces de tranziție neutru, incluziv și consensual. Nu suntem aici pentru a susține o parte sau alta, ci pentru a susține ideea acestui tip de proces.

  Izaskun Bilbao Barandica, autoare. – (ES) Dle președinte, în urma loviturii de stat, guvernul dlui Rajoelina a transformat Madagascarul într-un centru de instabilitate politică. Este o țară unde nu există separarea puterilor, mass-media este controlată de stat, drepturile omului sunt încălcate și există abuzuri comise de actualele forțe de securitate malgașe împotriva poporului malgaș, iar acesta este cel care a suferit în mod direct consecințele politice. Acest regim ilegal cauzează probleme umanitare enorme într-o țară bogată în resurse, prin lipsa produselor alimentare de bază, a apei și instalațiilor sanitare, a serviciilor de sănătate și educație.

Uniunea Europeană trebuie să ofere în continuare ajutor umanitar oamenilor și trebuie să contribuie la găsirea unui acord între părțile care facilitează un guvern de tranziție neutru, consensual și favorabil incluziunii, cu scopul de a restabili ordinea constituțională și de a solicita alegeri democratice, libere și transparente, care să permită tuturor mișcărilor politice și liderilor să participe liber și să lase poporul malgaș să își decidă viitorul.

  Nicole Kiil-Nielsen, autoare. – (FR) Dle președinte, Grupul Verts/ALE regretă încă o dată condițiile în care dl Rajoelina a venit la putere în Madagascar. Situația politică din această țară, care este foarte instabilă, este extrem de îngrijorătoare. Au existat numeroase încălcări ale drepturilor omului: violență împotriva manifestanților, arestări ilegale, detenții arbitrare, precum și abuzuri împotriva jurnaliștilor și a opozanților politici. Forțele de securitate se bucură de impunitate totală.

Liderii mișcărilor de opoziție politică au fost închiși. Solicităm eliberarea acestora. În plus, gestionarea necontrolată a resurselor naturale ale țării amenință perspectivele de dezvoltare a generațiilor viitoare și deschide calea pentru un dezastru ecologic. Condamnăm exploatarea ilegală a resurselor minerale, precum și jaful de lemn prețios, în special lemn de trandafir.

Restabilirea statului de drept în Madagascar este o prioritate absolută și necesită organizarea de alegeri libere, transparente și democratice sprijinite de un ajutor internațional și, în primul rând, de Uniunea Europeană.

  Filip Kaczmarek, în numele Grupului PPE. – (PL) În rezoluția noastră condamnăm încălcările drepturilor omului și abuzurile comise de forțele de securitate malgașe împotriva propriei populații și solicităm desființarea miliției politice, respectarea deplină a drepturilor omului, precum și a drepturilor civile, politice, sociale și economice și restaurarea statului de drept. Solicităm eliberarea imediată a deținuților politici și revenirea directă a exilaților politici. O revenire la ordinea constituțională este o condiție pentru revenirea la normalitate în Madagascar. Sunt necesare alegeri libere, transparente și corecte organizate sub supravegherea comunității internaționale și care vor fi conforme cu standardele democratice. Dilema noastră principală constă în identificarea unei modalități de creștere a ajutorului umanitar pentru cetățenii din Madagascar, întrucât nu recunoaștem regimul neconstituțional. Sper că, în pofida acestui fapt, un astfel de ajutor poate fi eficient.

  Corina Crețu, în numele Grupului S&D. – Dle președinte, au trecut doi ani de când în Madagascar puterea a fost luată cu forța de un regim militar care nu și-a îndeplinit toate angajamentele asumate de a asigura o tranziție spre democrație, pluralism politic și libertate de exprimare.

Faptul că Uniunea Africană a suspendat statutul de membru al țării, declarând regimul politic ilegal, împreună cu suspendarea asistenței de către FMI și Banca Mondială au dus la izolarea internațională a guvernului și au adâncit problemele unei populații lipsite de ajutor extern.

Prin urmare, propunerea noastră de rezoluție prezintă două seturi de măsuri: un apel către UE și, de asemenea, către Consiliul de Securitate de a extinde la toate țările membre interdicția de viză adoptată de Uniunea Africană și, de asemenea, de a crește ajutorul umanitar acordat civililor în Madagascar.

Din punct de vedere politic, UE ar trebui să insiste cu mai multă tărie ca partidele politice din Madagascar să se ridice deasupra conflictelor lor evidente și să convină cu privire la foaia de parcurs propusă de Comunitatea de Dezvoltare a Africii de Sud pentru a depăși criza.

În acest sens, decizia fostului președinte Marc Ravalomanana de a se întoarce în țara sa este esențială, luând în considerare faptul că liderii actuali îl constrâng să aleagă între exil și muncă silnică pe viață.

  Kristiina Ojuland, în numele Grupului ALDE. – Dle președinte, o lovitură de stat militară în Madagascar a fost urmată de încălcarea permanentă a drepturilor omului și a libertăților civile. Am fost nevoiți să asistăm la concentrarea puterii executive, legislative și judecătorești, alături de mass-media, în mâinile lui Andry Rajoelina, care se mândrește cu titlul de președinte al Înaltei Autorități de Tranziție.

Sunt încântată că UE și statele sale membre nu au recunoscut guvernul său nelegitim. Nu ar trebui să acordăm niciodată credit unui conducător autoritar prin implicarea în relații oficiale, chiar dacă am făcut acest lucru în trecut. Prin urmare, salut sancțiunile impuse până în prezent asupra regimului și încurajez comunitatea internațională să le extindă, cu scopul de a răsturna guvernul Rajoelina și de a efectua o tranziție adevărată și definitivă către democrație.

  Monica Luisa Macovei (PPE). - Lovitura de stat din martie 2009 a fost urmată de acte de violență, încălcarea drepturilor omului, inclusiv arestări arbitrare ale liderilor opoziției și insecuritate internă. Acestea trebuie investigate, iar autorii pedepsiți, Regimul boicotează eforturile internaționale și regionale de reinstaurare a păcii și de organizare de alegeri libere pentru un guvern democratic și legitim. Nu trebuie însă renunțat la eforturile de a găsi soluții. De asemenea, cu titlu de urgență, milițiile politice trebuie desființate și abuzurile forțelor de securitate ale Guvernului împotriva populației trebuie oprite. Este fundamental să se organizeze cât mai repede alegeri libere și democratice, pentru a se instaura o ordine constituțională legitimă și pentru a se putea purcede la reconstrucția țării. Solicit, de aceea, Comisiei și Consiliului să continue eforturile, să le intensifice, să le facă mai rapide, pentru a asigura soluțiile și mediul pentru organizarea de alegeri libere și pentru protecția drepturilor omului în Madagascar.

  Mitro Repo (S&D). - (FI) Dle președinte, poporul celei de a patra mare insulă din lume a suferit de la lovitura de stat militară din 2009. Madagascarul are un guvern nelegitim la putere, pe care cetățenii nu l-au ales. Nici măcar bogățiile sale naturale și resursele naturale regenerabile nu au reușit să promoveze prosperitatea. Malgașii trăiesc în mizerie și sărăcie pe insula lor.

Încălcări repetate ale drepturilor omului, hărțuirea politicienilor, a persoanelor religioase și a societății civile, arestările arbitrare frecvente, jefuirea bisericilor și intimidarea presei sunt întâmplări de zi cu zi în țară. Lista ar putea continua cu cenzurarea mass-mediei, menținerea națiunii în sărăcie, arestările ilegale, disparițiile și tortura.

În plus față de suferința umană, biodiversitatea Madagascarului este amenințată. Flora și fauna insulei au evoluat în mod izolat și sunt de neînlocuit și unice, analizate la nivel global.

Națiunea trebuie să fie în măsură să își decidă singură viitorul, iar Uniunea Europeană trebuie să se implice în sprijinirea malgașilor în orice mod posibil.

  Seán Kelly (PPE). - Dle președinte, situația din Madagascar este situația clasică în care noul nu este mai bun decât vechiul. Acest regim ilegal a ajuns la putere în 2009 cu sprijin militar, iar lucrurile nu s-au îmbunătățit deloc. Așadar, toate vechile obiceiuri proaste rămân: omorurile ilegale, tortura fizică și mentală a deținuților, suprapopularea și arestarea preventivă fac ravagii și, desigur, sărăcia abundă cu salariul minim de 35 de dolari pe lună.

Soluția este evidentă. Avem nevoie de un regim democratic în această țară, iar noi, în Uniunea Europeană, trebuie să facem tot posibilul pentru a-l instaura, deoarece fără el nu se pot face progrese. Dacă vom putea obține alegeri libere și un nou guvern, Uniunea Europeană, în colaborare cu alte organisme internaționale, în special cu Uniunea Africană, poate contribui la ocrotirea acestei țări pe drumul către democrație și redresare economică.

  Sari Essayah (PPE). - (FI) Dle președinte, de la transferul de putere din martie 2009, situația politică a continuat să fie instabilă și au existat în mod constant noi tulburări în Madagascar. Administrația Rajoelina încalcă drepturile omului și își asuprește propriii cetățeni.

În luna mai 2011, reprezentanți ai grupului Africa, Caraibe și Pacific-Uniunea Europeană (ACP-UE) au considerat că Madagascarul ar trebui să aibă imediat o administrație temporară viabilă. Chiar acum se încearcă soluționarea acestei crize, iar Comunitatea de Dezvoltare a Africii de Sud (SADC) a invitat 11 partide politice din Madagascar la un summit în Botswana. Totuși, trei dintre principalele partide de opoziție au respins această foaie de parcurs, deoarece i-ar permite dlui Rajoelina să rămână la putere până la următoarele alegeri. Până în prezent, Rajoelina a respins toate încercările anterioare de a ajunge la un acord. Atunci de ce ar trebui să avem încredere în el de data aceasta? Acesta este motivul pentru care UE și comunitatea internațională trebuie să intervină, iar acest guvern nelegitim condus de Rajoelina ar trebui să fie îndepărtat de la putere.

  Lidia Joanna Geringer de Oedenberg (S&D). – (PL) Dle președinte, cauza actualei crize politice din Madagascar a fost o lovitură de stat militară, care a forțat președintele ales în mod democratic al Madagascarului, Marc Ravalomanana, să demisioneze și să plece în exil acum doi ani. Preluarea puterii de către militari a fost puternic condamnată de comunitatea internațională, inclusiv de Uniunea Europeană, care a sistat imediat ajutoarele pentru dezvoltare. În plus, Madagascarul a fost suspendat din Comunitatea de Dezvoltare a Africii de Sud și din Uniunea Africană, ceea ce a contribuit la izolarea suplimentară a insulei. Criza politică din Madagascar ajunge acum într-un punct crucial, în care există posibilitatea ca negocierile aflate în derulare între liderii politici să ducă la încetarea crizei. Aceasta este o oportunitate ideală pentru a restabili ordinea constituțională și a organiza alegeri noi. De asemenea, discuțiile au o importanță fundamentală pentru reluarea acordării fondurilor către această țară, căreia i s-au suspendat plăți de peste 600 de milioane de euro în ajutoare UE pentru dezvoltare. Sper că părțile care au fost în conflict vor reuși să introducă acum o foaie de parcurs care va face posibilă instituirea unui guvern interimar până la organizarea de alegeri noi și – sper – corecte.

  João Ferreira (GUE/NGL). – (PT) Dle președinte, aș dori în primul rând să deplâng întârzierea în furnizarea versiunilor portugheze ale rezoluțiilor în această după-amiază. Unele dintre acestea nu sunt încă disponibile în acest moment și, prin urmare, doresc să protestez.

În ceea ce privește situația din Madagascar, Uniunea Europeană poate contribui la un proces de reconciliere, însă trebuie să facă acest lucru fără a interveni sau a se implica în chestiuni pe care numai poporul malgaș le poate decide. Mai presus de toate, Uniunea Europeană trebuie să se abțină de la susținerea unei părți în conflict. Toate eforturile noastre trebuie să fie în interesul poporului malgaș și nu al uneia dintre părțile aflate în conflict.

Este important să valorificăm și să urmărim eforturile depuse de Comunitatea de Dezvoltare a Africii de Sud pentru a soluționa conflictul și pentru a găsi o soluție politică la criza din țară. În ceea ce ne privește, dorim să reafirmăm aici necesitatea de a respecta capacitatea populației malgașe de a alege și de a-și determina propriul viitor.

  Elena Băsescu (PPE). - Criza politică actuală din Madagascar reprezintă un risc pentru democrația și stabilitatea din regiune. Îndepărtarea de la putere a președintelui ales în mod democratic a avut ca rezultat instalarea unui climat de violență și de nesiguranță. Reamintesc faptul că donatorii internaționali și-au retras susținerea financiară acordată populației insulei. Astfel, Madagascarul se confruntă acum cu o rată a sărăciei de 80 %. Din aceleași cauze, SUA nu mai oferă scutiri de taxe importurilor de produse textile provenind din acest stat. În acest fel, este desființată una dintre principalele surse de venit naționale. Salut eforturile Comunității pentru Dezvoltare Sudafricane de a pune capăt acestei crize și de a restabili democrația în țară. Consider că implicarea organizațiilor regionale în rezolvarea tensiunilor este esențială pentru a ajunge la un compromis politic.

  George Sabin Cutaş (S&D). - Criza politică din Madagascar a condus la o izolare a acestui stat pe scena internațională. Atât Uniunea Europeană, prin aplicarea dispozițiilor Tratatului de la Cotonou, cât și FMI și Banca Mondială au suspendat ajutorul financiar pentru Madagascar. Susțin măsurile luate de Uniunea Europeană în contextul în care preluarea puterii în mod abuziv și, implicit, neconstituțional de către Rajoelina pune în pericol pentru o perioadă nedeterminată trecerea spre un regim democratic.

Pe de altă parte, decizia de a aplica sancțiuni este întotdeauna delicată, din cauza consecințelor inevitabile de ordin umanitar, economic și social pe care aceasta le provoacă. Trebuie să ne gândim la populația malgașă, care are nevoie de sprijinul nostru, sprijin care nu trebuie să se manifeste doar printr-un apel la organizarea de alegeri libere, pluraliste și la o restaurare a ordinii democratice, ci, practic, printr-un real ajutor umanitar.

  Sergio Paolo Francesco Silvestris (PPE). – (IT) Dle președinte, Madagascarul a reînceput să ia parte în mod activ la viața Uniunii Africane abia din iulie 2003, întrucât până la sfârșitul anilor 1990 legăturile sale politice și economice au fost în principal cu țările socialiste nealiniate.

Cu toate acestea, lovitura de stat militară din martie 2009 a avut ca rezultat instalarea fostului primar al capitalei în palatul prezidențial, care fusese deja ocupat de armata care l-a susținut. După 19 luni de criză instituțională în țară, tocmai în ziua în care aproape 8 milioane de persoane din Madagascar au fost chemate să voteze cu privire la reformarea constituției, în noiembrie 2010, orice speranță de modelare a unei democrații autentice în această fostă colonie Europeană a fost pierdută. Astăzi în Madagascar există un guvern de tranziție care, cu toate acestea, nu promite nimic bun, nici la nivel economic, dacă luăm în considerare faptul că persoanele de acolo trăiesc cu mai puțin de un dolar pe zi, nici la nivel umanitar.

Deoarece, până în prezent, nici Uniunea Europeană, nici Uniunea Africană nu au reușit să ajungă la un compromis cu guvernul din Madagascar, au fost adoptate anumite măsuri, inclusiv suspendarea ajutorului din partea Fondului Monetar Internațional și a Băncii Mondiale, precum și nerecunoașterea guvernului de tranziție de către noi. Condamnăm lovitura de stat și subliniem necesitatea urgentă de a organiza alegeri libere și transparente, monitorizate de comunitatea internațională.

  William (The Earl of) Dartmouth (EFD). - Dle președinte, am un mare respect pentru dvs., însă cu siguranță vorbitorul este cel care decide ritmul în care să vorbească, această decizie îi aparține vorbitorului. Vorbitorii din acest Parlament nu ar trebui să fie supuși riscului ca discursul să le fie distrus de întreruperi din partea președintelui în numele interpreților. V-aș putea atrage atenția asupra acestui lucru?

(Reacții diferite)

  Președinte. - Dle Dartmouth, într-o mare măsură sunt de acord cu punctul dvs. de vedere, însă avem, de asemenea, observații de la interpreții noștri că nu pot ține pasul cu ritmul. Desigur, atunci când întrerup vorbitorul, îi acord mereu timp suplimentar, deci toată lumea e mulțumită – vorbitorul este mulțumit, dvs. sunteți mulțumit că aveți parte de interpretare și, desigur, interpreții noștri sunt, de asemenea, mulțumiți. Acesta este scopul activității pe care o desfășurăm noi aici.

(Aplauze)

  Eija-Riitta Korhola (PPE). - (FI) Dle președinte, de când armata a preluat puterea în martie, instabilitatea politică și deteriorarea situației umanitare au devenit caracteristici tot mai evidente ale vieții de zi cu zi pentru malgași. Odată cu criza politică, aceștia întâmpină și mai multe dificultăți în ceea ce privește accesul la produse alimentare de bază, apă, produse de igienă și servicii de sănătate.

Cei aflați în prezent la putere au monopolizat ilegal puterea executivă, legislativă și judecătorească și au preluat controlul asupra mass-media. Serviciile de securitate ale țării se fac vinovate de violență împotriva oamenilor de rând. Mulți activiști au fost închiși din motive politice, iar foștii lideri politici au fost nevoiți să fugă din țară.

Negocierile aflate în curs de desfășurare trebuie să fie intensificate rapid și trebuie căutată o modalitate pentru a restabili ordinea constituțională. Încălcările drepturilor omului trebuie să fie investigate în mod imparțial. UE ar trebui să sporească ajutorul umanitar pentru Madagascar, iar sancțiunile specifice ar trebui să continue până la găsirea unei soluții la criza politică.

  Günther Oettinger, membru al Comisiei. – (DE) Dle președinte, stimați deputați, Comisia și baroneasa Ashton, Înaltul Reprezentant, sunt profund îngrijorate de situația din Madagascar și am promis să sprijinim în continuare oamenii din această țară frumoasă.

Acordăm o mare importanță depășirii crizei politice și a efectelor economice și sociale asupra populației din Madagascar, care sporesc greutățile suportate zilnic de popor.

La fel ca dvs., deputații din Parlament, monitorizăm evoluțiile de acolo îndeaproape și prin toate mijloacele diplomatice aflate la dispoziția noastră pentru a pune capăt crizei.

În ultimii doi ani progresul țării a fost împiedicat de mai multe măsuri cu efect retrograd și blocaje. Acum cred că am ajuns la un punct de cotitură. În urmă cu două zile, la 7 iunie, au început discuțiile în Gaborone între Comunitatea de Dezvoltare a Africii de Sud (SADC) și diverși actori din țară, cu scopul de a găsi o cale de ieșire din criză, care să se bazeze pe neutralitate și consens, să includă toate grupurile relevante și să poată fi sprijinită atât de comunitatea internațională, cât și de marea majoritate a cetățenilor malgași.

Sperăm că negocierile vor avea succes, ne bazăm pe acest succes și depunem eforturi pentru a-l asigura, astfel încât Uniunea Africană și comunitatea internațională, inclusiv UE, să poată ajuta și sprijini Madagascarul pentru a reveni la statul de drept constituțional.

Ne opunem tuturor încercărilor de a realiza o tranziție către un guvern „de facto” unilateral. Din acest motiv, Consiliul European a decis săptămâna trecută să extindă măsurile impuse în conformitate cu dispozițiile articolului 96 din Acordul de la Cotonou cu încă șase luni. Acest lucru nu afectează ajutorul umanitar sau măsurile de combatere a sărăciei, cu condiția ca acestea să fie compatibile cu prevederile articolului în cauză.

Suntem pregătiți în continuare pentru a oferi sprijin politic și financiar pentru acest proces de tranziție, cu condiția să fie consensual. El trebuie să se bazeze pe foaia de parcurs convenită de către actorii locali și trebuie să fie aprobat de SADC, Uniunea Africană și comunitatea internațională. În acest context, sper să avem parte de evoluții pozitive după doi ani duri și dificili. Vă mulțumesc foarte mult.

  Președinte. – Dezbaterea a fost închisă.

Votarea va avea loc în scurt timp.

Declarații scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

  Tadeusz Zwiefka (PPE), în scris. – (PL) Timp de câteva luni, întreaga Europă a analizat situația din țările din Africa de Nord, asistând cu anxietate vădită la evenimentele care au loc în imediata noastră vecinătate. Astăzi, ne întoarcem la chestiunea unei alte țări africane care, pentru o lungă perioadă de timp, s-a pierdut în haos și uitare politică.

Madagascarul a devenit un stat anarhic în care un regim ilegal permite ca țara să fie jefuită și înghițită de haos. Represiunea regimului și nerespectarea drepturilor propriilor săi cetățeni nu poate decât să agraveze situația, ceea ce ar putea duce, din nefericire, la vărsare de sânge. Prin urmare, deși cererea de restabilire a ordinii constituționale și organizarea de alegeri libere și deschise sub supravegherea comunității internaționale poate părea doar demagogie, ea este, de fapt, singura cale ca situația din Madagascar să revină la normal. Trebuie să ne amintim, de asemenea, că, deși sancțiunile se pot dovedi un succes, acestea ar trebui să meargă mână în mână cu o propunere specifică pentru o soluție la criza politică, deoarece cu cât continuă situația actuală, cu atât mai greu va fi în viitor se instaureze statul de drept în Madagascar.