Președinte. − Următorul punct este raportul elaborat de dl Dess, în numele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, referitor la PAC în perspectiva anului 2020: cum răspundem provocărilor viitorului legate de alimentație, resurse naturale și teritorii [2011/2051(INI)] (A7-0202/2011).

  Albert Deß, raportor. – (DE) Dle președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor, acum 50 de ani, în anul 1961, mi-am început cariera ca agricultor. Din acel moment, m-am călăuzit după politica agricolă comună europeană. Aceasta a devenit un reper important al procesului de unificare europeană.

De la începutul politicii agricole comune, au existat schimbări majore ale sarcinilor acesteia. Prima sarcină a fost aceea de a crește producția de alimente pentru a fi mai puțin dependenți de importuri. Ceva mai târziu, Europa era în poziția în care trebuia să gestioneze surplusurile de alimente. Cu o situație în continuă schimbare, au existat din ce în ce mai multe reforme.

Astăzi, dezbatem următoarea reformă, noua abordare a PAC după anul 2013. Ca raportor pentru reforma PAC în perspectiva anului 2020, sunt încântat că am realizat un compromis între grupuri. Chiar dacă într-un compromis nu pot fi luate în calcul toate interesele individuale, raportul a fost adoptat cu o largă majoritate în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală. Acest vot clar reprezintă un semnal neechivoc adresat Comisiei referitor la forma în care Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală vede PAC evoluând în perspectiva anului 2020. Sunt sigur, dle comisar, că noua abordare a CAP după anul 2013 va purta și amprenta Parlamentului European. Tratatul de la Lisabona ne oferă această posibilitate.

Mulțumirile mele se îndreaptă astăzi către colegii mei deputați pentru implicarea și sprijinul lor și către președintele comisiei, dl De Castro, coordonatorii și raportorii alternativi pentru excelenta lor cooperare și disponibilitatea de a face compromisuri. Aș dori să mulțumesc personalului de la secretariatul comisiei, din grupurile politice și din biroul meu privat pentru cooperarea lor extraordinară.

Revenind acum la raport: siguranța alimentară și securitatea aprovizionării cu alimente pentru o jumătate de miliard de oameni rămân obiectivele principale ale politicii agricole comune, nu doar în UE, ci și la nivel mondial. PAC este proiectată pentru a fi durabilă și competitivă, pentru a aproviziona consumatorii cu alimente sigure, de înaltă calitate și, de asemenea, pentru a promova forme de energie regenerabile. Structura cu doi piloni a PAC trebuie să rămână aceeași pentru a crea siguranța planificării pentru agricultorii noștri în perioada următoare.

Raportul arată clar – și aici suntem de acord cu dl comisar – că bugetul agriculturii ar trebui să rămână la nivelul actual în următoarea perioadă financiară. Nu pot înțelege declarația președintelui Barroso referitoare la reducerile masive care se vor realiza în cadrul celui de-al doilea pilon. Cred că aceasta va întâmpina o opoziție la nivelul grupurilor.

Simplificarea politicii agricole comune rămâne o sarcină importantă. Aceasta este o solicitare esențială în cadrul compromisului nostru. Cerem, de asemenea, o repartizare echitabilă a fondurilor între statele membre. Acest lucru este necesar pentru a crea condiții echitabile de concurență. Încercăm să ne depărtăm de referințele istorice și individuale spre prime acordate în funcție de suprafață. Rolul micilor fermieri este acela de a fi recunoscuți și, având la bază subsidiaritatea, statele membre trebuie să decidă modul în care îi vor sprijini pe aceștia. Este menționată importanța tinerilor agricultori. Din punctul meu de vedere, era important să evităm introducerea unui nou sistem suplimentar de plăți care ar fi putut conduce la încă un control și la sisteme de sancțiuni pentru ecologizare.

În general, am găsit o cale de mijloc pe care mulți deputați o vor putea susține mâine, astfel încât să reușim să transmitem un semnal clar în ceea ce privește noua abordare a acestei politici agricole. O largă majoritate din Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat) va sprijini acest raport.

  Dacian Cioloș, membru al Comisiei. – (FR) Dle președinte, dle Dess, onorați deputați, acest raport vine într-un moment crucial, tocmai când Comisia elaborează propuneri legislative detaliate pe care intenționează să le prezinte Parlamentului și Consiliului în octombrie.

Aș dori să îi mulțumesc raportorului, dl Dess, pentru activitatea depusă în ultimele săptămâni și luni. Aș dori, de asemenea, să le mulțumesc membrilor Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală pentru efortul depus și pentru discuțiile utile pe care le-am avut de când am început lucrul la pregătirea reformei politicii agricole comune.

Multe elemente din acest raport sunt în conformitate cu viziunea Comisiei, astfel cum este prevăzut în comunicarea privind reforma politicii agricole comune, care a fost prezentată la sfârșitul anului 2010 și care intenționa să declanșeze dezbaterile.

Mă gândesc, în special, la problema securității alimentare, care reprezintă unul dintre obiectivele de bază ale agriculturii. Mă gândesc, de asemenea, la importanța păstrării celor doi piloni ai politicii agricole comune, așa cum tocmai a afirmat dl Dess, precum și la recunoașterea necesității de a avea o politică mai ecologică și care să se concentreze mai mult pe integrarea gestionării eficace a resurselor naturale. Mă refer, totodată, la o repartizare mai echitabilă a fondurilor pentru politica agricolă comună între fermierii europeni și la necesitatea unui buget capabil să răspundă problemelor alimentare și regionale, dar și administrării resurselor naturale din Uniunea Europeană.

Am luat act, de asemenea, de faptul că ați inclus o propunere pentru mărirea plafonului pentru plăți directe. În acest stadiu, doresc să subliniez contribuția substanțială pe care numeroase exploatații mari o au la crearea de locuri de muncă în mediul rural. Criterii, precum locul de muncă, vor fi, prin urmare, luate în considerare la stabilirea plafoanelor ajutoarelor pentru veniturile din agricultură.

Adăugarea unei componente ecologice la primul pilon, împreună cu o politică de dezvoltare rurală mai eficientă, reprezintă un alt obiectiv-cheie care va ajuta la abordarea schimbărilor climatice și a problemelor de mediu, dar va contribui, de asemenea, la realizarea strategiei Europa 2020.

Sunt încântat să observ că raportul pune accentul pe importanța unor legături mai strânse dintre plățile directe și conservarea resurselor naturale. Doresc să pun bazele unui instrument paneuropean eficient, care să îndeplinească obiectivul de simplificare a sistemului de plăți directe. Sunt un puternic susținător al decuplării plăților directe, care s-au dovedit utile în a-i ajuta pe fermieri să se adapteze mai bine la condițiile pieței. Cu toate acestea, împărtășesc viziunea exprimată în raportul dvs., adică trebuie să fim practici și realiști. În anumite condiții, pentru segmentele specifice și sectoarele care sunt sensibile din punct de vedere economic, ecologic și social, cred că ajutoarele conexe opționale ar trebui, de asemenea, să fie valorificate.

Plățile directe vor avea, în continuare, un rol important în menținerea vitalității regionale. Aceasta reprezintă o provocare deosebită în zonele cu importante limitări din motive naturale. De aceea, comunicarea Comisiei a evidențiat importanța furnizării de ajutoare, în plus față de plățile din cadrul celui de-al doilea pilon pentru zonele cu constrângeri naturale, care vor continua să fie acordate.

Vom analiza preocupările exprimate în raportul dvs., care sugerează că această componentă nu ar trebui să fie inclusă în primul pilon. În comunicarea privind viitorul politicii agricole comune, am sugerat crearea unui sistem de ajutor specific pentru micii fermieri, care îi va ajuta pe aceștia să reducă la minimum birocrația administrativă aferentă ajutoarelor directe. În cadrul celui de-al doilea pilon, micii fermieri ar putea, de asemenea, să primească un sprijin important pentru reorganizare sau permisiunea de a contribui mai mult la nivel teritorial, dar și în termeni economici, pentru a deveni mai profitabili și mai competitivi.

Limitarea plăților directe către agricultorii activi reprezintă un alt punct în care așteptările dvs. și viziunea mea asupra viitorului politicii agricole comune coincid. Din nou, dorim să stabilim o definiție europeană care să țină, de asemenea, cont de condițiile specifice din statele membre.

Am acordat o atenție deosebită și propunerilor dvs. privind măsurile de piață. Consolidarea capacității de gestionare și a puterii de negociere a producătorilor și a organizațiilor de producători, transparența prețurilor și alte măsuri de administrare a riscului reprezintă subiecte pe care mă angajez să le examinez în detaliu, ca parte a evaluării impactului și despre care intenționez să formulez propuneri legislative specifice.

Sunt de acord cu observațiile dvs. legate de îmbunătățirea și perfecționarea măsurilor de dezvoltare rurală. Sunt de acord, de asemenea, că avem nevoie de măsuri care să ne permită să răspundem mai eficient provocărilor legate de încălzirea globală, biodiversitate și gestionarea durabilă a resurselor naturale.

Al doilea pilon al viitoarei politici agricole comune va trebui să răspundă tuturor acestor provocări și va trebui să ia în considerare și modul în care cunoștințele tehnice pot fi folosite pentru a construi un viitor care combină competitivitatea și problemele de mediu. Pot să vă spun că întreaga Comisie – întreg colegiul comisarilor, inclusiv președintele Barroso – sunt în favoarea unui al doilea pilon puternic în viitoarea politică agricolă comună.

Am citit cu interes propunerile dvs. privind tinerii agricultori. Politica de dezvoltare rurală trebuie să asigure o gamă largă de măsuri de sprijin care să răspundă necesităților acestora. Aș dori, de asemenea, să analizez ceea ce ar putea fi realizat în cadrul primului pilon al politicii agricole comune pentru tinerii agricultori. În viitor, aș dori ca statele membre să poată să își stabilească subprograme tematice: pachete de măsuri care se adresează în special tinerilor agricultori și admit faptul că aceștia reprezintă un grup prioritar în statele membre. Mă gândesc la măsuri pentru instalare, formare profesională, servicii de pregătire, investiții în modernizarea și reorganizarea fermelor.

Așa cum subliniați în raportul dvs., politica noastră va avea nevoie de resurse adecvate pentru a putea răspunde provocărilor viitoare. În acest moment, așteptăm comunicarea Comisiei privind următorul cadru financiar multianual, care va fi publicată până la sfârșitul lunii iunie. Așa cum am afirmat, ne vom baza pe această comunicare atunci când vom prezenta, în toamnă, evaluarea impactului și propunerile noastre legislative.

Vă mulțumesc încă o dată pentru acest raport. Aștept bucuros să răspund întrebărilor dvs. Sper că această discuție va fi foarte constructivă.

  Kriton Arsenis, raportor pentru aviz al Comisiei pentru dezvoltare. − (EL) Dle președinte, dle comisar, astăzi dezbatem politica agricolă comună. Foarte mulți oameni critică politica agricolă comună, deoarece au convingerea că aceasta este cauza deteriorării mediului și a continuat și continuă și astăzi să reprezinte un risc pentru țările în curs de dezvoltare, mai ales în ceea ce privește agricultura și dezvoltarea.

Cei care lansează această critică au dreptate, dar cei care solicită o reducere a fondurilor pentru politica agricolă comună se înșeală. Politica agricolă comună nu reprezintă doar o politică pentru agricultură; este un instrument pentru redistribuirea resurselor dinspre orașele Europei către regiunile rurale. Cetățenii europeni din zonele rurale sunt cei care au grijă de pădurile, râurile și lacurile noastre și cei care ne dau alimente, aer curat și apă.

Trebuie să le oferim stimulente pentru a efectua schimbări acolo unde este nevoie de schimbări. Cu toate acestea, dacă dorim să punem în practică o politică serioasă, ar trebui să majorăm fondurile pentru politica agricolă, pentru a crea o politică agricolă comună mai echitabilă, mai eficientă și mai viabilă.

  Karin Kadenbach, raportoare pentru aviz a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară. – (DE) Dle președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor, dacă am întreba cetățenii europeni care sunt așteptările lor de la politicile europene ar răspunde calitatea vieții, utilizând termeni, precum sănătate și mediu. Cu această politică agricolă comună, ne confruntăm exact cu sarcina de a îndeplini aceste așteptări ale cetățenilor europeni pentru noi, ca politicieni, dar și pentru politică, în general.

Contribuția Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară este una importantă în acest context, deoarece dorim aceleași lucruri pe care le doresc și cetățenii europeni. Dorim alimente sănătoase, produse într-un sistem divers, iar prin „divers” mă refer la diversitate biologică, dar și la diversitate din punct de vedere al producției.

Trebuie să permitem protejarea mediului în care trăim. Trebuie să protejăm sursele de apă, aerul și solul. Trebuie să ne asigurăm că habitatul rural continuă să se dezvolte și că nu se transformă în azilul pentru săraci al Europei. Trebuie să continuăm o politică agricolă care implică dezvoltarea tuturor regiunilor. Pentru aceasta avem nevoie de bani, iar banii trebuie să fie împărțiți corect și echitabil.

  Czesław Adam Siekierski, raportor pentru aviz al Comisiei pentru dezvoltare regională. − (PL) Dle președinte, îmi cer scuze! Vă rog să începeți cronometrarea. Doresc să prezint o serie de comentarii din avizul Comisiei pentru dezvoltare regională. Este o rușine că aceste comentarii nu au fost incluse în integralitate în raportul Comisiei pentru agricultură. Acestea sunt după cum urmează. Securitatea alimentară la nivelul UE și la nivel global, precum și globalizarea necesită o politică agricolă comună nouă și solidă, care, în primul rând, va spori competitivitatea noastră pe piețele internaționale, în al doilea rând, va asigura un venit cinstit pentru fermieri, în al treilea rând, va asigura posibilitatea consumatorilor de a cumpăra produse de calitate superioară la prețuri echitabile, în al patrulea rând, va asigura dezvoltarea durabilă a zonelor rurale și, în al cincilea rând, va contribui la îmbunătățirea stării mediului.

Pentru a îndeplini aceste sarcini, avem nevoie de stabilirea unor criterii obiective, clare și simplificate, care să garanteze sprijin echitabil pentru agricultorii din toate statele membre, în cadrul schemei de plăți directe. Este timpul să ne îndepărtăm de utilizarea plăților istorice. PAC ar trebui să cuprindă măsuri de reglementare a pieței agricole și de intervenție pe această piață, precum și un mecanism de gestionare a riscurilor. În final, PAC ar trebui să acorde o atenție sporită exploatațiilor agricole familiale, de dimensiuni mici, având în vedere nevoia de diversificare...

(Președintele l-a întrerupt pe vorbitor)

  Michel Dantin, în numele Grupului PPE. – (FR) Dle președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor, permiteți-mi să încep prin a adresa felicitări raportorului nostru, dl Dess, raportorilor alternativi și tuturor celor care au contribuit la elaborarea acestui text. În opinia mea, este un text și echilibrat, și ambițios, iar mâine vom vota raportul.

La aproape șase luni după ce dl Lyon, în raportul său, a prezentat opiniile Parlamentului European privind politica agricolă comună (PAC) după anul 2013, Comisia Europeană a decis să utilizeze raportul, preluând multe din ideile acestuia în comunicarea emisă la data de 18 noiembrie 2010. Noul raport, care a fost adoptat aproape în unanimitate de Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală, susține noua direcție spre care am dori să se îndrepte politica agricolă comună, în anii care urmează. Rolul fermierilor noștri nu este acela de a produce bunuri sau de a vinde simple mărfuri. Rolul lor este, mai întâi de toate, să producă alimente pentru 500 de milioane de cetățeni ai Europei, dar și să contribuie la alimentația restului lumii. Prezentarea în acești termeni nu este doar o chestiune de semantică: facem o alegere filozofică.

Raportul dlui Dess susține o abordare pozitivă față de contribuția agriculturii la mediu și la ecologie și solicită, în consecință, o reducere a procedurilor administrative deseori împovărătoare, generate de legislația europeană și națională. Argumentând în favoarea unor plăți directe degresive și a unei revizuiri a instrumentelor de reglementare, raportul oferă, de asemenea, o nouă perspectivă legată de percepția socială a PAC și a schimburilor comerciale mondiale.

Acum noi când discutăm, la Paris începe summitul G20 cu o dezbatere legată de reglementarea piețelor mondiale de mărfuri, cu accent deosebit pe materiile prime agricole. Astfel, abordarea Parlamentului nu are loc în gol, izolat de restul lumii, ci face parte dintr-o dezbatere mai largă despre cum să intervenim cu un răspuns global la o provocare globală.

Ca în cazul raportului dlui Lyon de acum un an și al raportului dlui Garriga Polledo referitor la perspectivele financiare, mâine vom vota în favoarea menținerii bugetului agriculturii pentru perioada de programare 2014-2020. Sunt sigur că nu vom reuși decât la limită, dar trebuie să luăm atitudine și să alegem, deoarece nu vom avea banii necesari să facem totul....

(Președintele l-a întrerupt pe vorbitor)

  Stéphane Le Foll, în numele Grupului S&D. – (FR) Dle președinte, dle comisar, dle Dess, dl Dantin a fost întrerupt, dar urma să explice că provocarea alimentației la nivel mondial este importantă și chiar este importantă. După cum deja s-a afirmat, acest raport, împreună cu rapoartele anterioare și comunicarea Comisiei, încearcă să demonstreze că scopul Europei este de a avea o politică agricolă comună care să garanteze securitatea alimentară în Europa și să contribuie la securitatea alimentară la nivel mondial. Acesta necesită angajamente politice de reglementare a piețelor și face obiectul discuției de astăzi. În dezbaterile noastre la nivelul UE, și noi va trebui să facem presiuni în acest sens. Într-o perioadă în care există planuri de a elimina programul european de securitate alimentară, trebuie să ne amintim că securitatea alimentară este încă o problemă de solidaritate și este extrem de actuală în Europa: aproape 30 de milioane de europeni suferă în acest moment de malnutriție. Haideți să nu scăpăm din vedere acest lucru.

În esență, acest raport are un conținut general: ecologizarea politicii agricole. Desigur, agricultura are nevoie de o abordare pozitivă față de aspectele legate de mediu. În special, aceasta trebuie să se concentreze pe elementul european și să se asigure că este luat în considerare, prin includerea aspectelor legate de mediu în cadrul primului pilon.

Un alt punct important este că acest compromis este rezultatul unor negocieri de durată, în care am fost implicat de fiecare dată, legate de problema ajutorului degresiv. În cele din urmă, ajutorul va fi alocat în conformitate cu două criterii: ocuparea forței de muncă – sunt convins că politica agricolă trebuie să ia în considerare conceptul de creare de locuri de muncă – și, desigur, producția de bunuri publice. Este mai bine să aplicăm această abordare decât să continuăm dezbaterea privind plafoanele pentru ajutoare și să nu ajungem niciodată la o soluție. Subliniez acest lucru astăzi după-amiază, deoarece este opinia mea sinceră.

Permiteți-mi să închei, spunând că acest raport și angajamentul Parlamentului nu au sens decât dacă bugetul agriculturii rămâne la nivelul actual. Acesta este răspunsul meu la afirmațiile dlui comisar și ale președintelui Comisiei referitoare la cel de-al doilea pilon. Nu putem accepta un buget redus.

  George Lyon, în numele Grupului ALDE. – Dle președinte, cred că renumitul poet scoțian Rabbie Burns ar descrie acest raport ca un fel de mică bestie timorată, în forma sa originală. Sunt recunoscător că, datorită muncii de calitate pe care au depus-o Albert Dess și toți ceilalți raportori alternativi în ultimele luni de negocieri, avem acum un raport care are substanță și conține multe fragmente pe care le putem susține.

Cred totuși că acesta eșuează la un capitol important, și anume nu reușește să ofere un răspuns la întrebarea fundamentală adresată de către contribuabilii și consumatorii noștri care plătesc pentru politica agricolă comună: la ce folosesc plățile directe decuplate? Aceasta este o întrebare fundamentală căreia trebuie să îi răspundem cu toții. Nu mai există nicio legătură cu producția de alimente pentru că sunt decuplate. Există o legătură cu bunurile publice prin intermediul ecocondiționalității, dar nu cred că acesta este răspunsul la întrebare. Cred că raportul ar trebui, poate, să meargă puțin mai departe cu răspunsul la această întrebare, susținând ideea unor plăți directe mai bine orientate, incluzând un stimulent major pentru a dezvolta un model de agricultură mai durabil și competitiv și oferind posibilitatea de a direcționa plățile în zonele defavorizate – așa-numita ecologizare a plăților directe, pe care cred că dl comisar o susține cu tărie.

Dacă mergem și mai departe, cred că raportul va fi în măsură să răspundă la întrebare și să explice publicului exact la ce folosesc plățile directe. De asemenea, raportul respinge solicitarea de a crea plafoane pentru ajutoare deoarece, dacă există bunuri publice asociate cu plățile directe pentru toate plățile directe, atunci cu cât este mai bogat un fermier, cu atât va produce mai multe bunuri publice. Așadar, nu este nevoie să le plafonăm. Cred că raportul indică această direcție și salut pasul parcurs spre acest tip de model. Sper ca mâine să putem îmbunătăți raportul. Dacă reușim, grupul nostru va fi cu siguranță de acord să îl susțină.

  James Nicholson, în numele Grupului ECR. – Dle președinte, aș dori să folosesc și eu acest prilej să îl felicit pe raportor. Cu siguranță, pe parcursul negocierilor a dat dovadă de o foarte mare rezistență, într-adevăr, deoarece au fost mulți cei care l-au atacat în toată această perioadă. Așadar, a dovedit că este foarte perseverent în atingerea obiectivului stabilit și a reușit să și-l îndeplinească.

Primul lucru pe care doresc să îl fac este să salut faptul că va exista o structură cu doi piloni, deoarece cred că aceasta am convenit cu toții.

Am ascultat comentariile despre ecologizare. Când se vorbește despre ecologizare, aceasta înseamnă lucruri diferite pentru oameni diferiți, în țări diferite, inclusiv modul în care se aplică. Trebuie să găsim cumva o soluție pentru acest lucru. Nu este o simplă vorbă pe care poți să o folosești într-un fel sau altul, deoarece va avea un efect uriaș din toate punctele de vedere.

Dl Le Foll are dreptate. Dacă, în final, nu există finanțare, nu putem face prea multe în niciunul dintre aceste domenii. Trebuie să fim responsabili și trebuie să ne asumăm responsabilitatea ca Parlament pe măsură ce avansăm spre textul juridic pe care dl comisar îl va înainta în toamna acestui an. Aceasta va fi o provocare uriașă pentru noi în Parlament. Pentru prima dată avem o responsabilitate, un cuvânt hotărâtor, și participăm la procesul final de luare a deciziilor.

Deci, din acest punct de vedere, mă opun prezentului text când vine vorba despre plafonare. Voi susține amendamentele înaintate pentru a reduce proporția. Este un lucru despre care trebuie să mai discutăm, dar, așa cum am afirmat, nu va fi bine pentru nimeni dacă nu vom avea buget.

Trebuie să analizăm cum cheltuim banii. Îi cheltuim cât mai chibzuit cu putință? Nu se cheltuiesc prea mulți bani pe administrație? Nu se cheltuiesc prea mulți bani pe birocrație și rutină administrativă? Și nu se oferă suficient pentru securitatea alimentară? Ca și despre ecologizare, oamenii vorbesc despre securitatea alimentară ca despre ceva banal.

Ce facem pentru a obține securitatea alimentară? Am putea să ne confruntăm cu o criză în următorii nouă sau zece ani. Există mai puțini fermieri, mai puțini oameni care lucrează; acesta este lucrul asupra căruia cred că trebuie să ne concentrăm în viitor.

  Martin Häusling, în numele Grupului Verts/ALE. – (DE) Dle președinte, doamnelor și domnilor, în opinia noastră, raportul ne duce clar în direcția corectă. Politica agricolă europeană trebuie să fie mai echitabilă și trebuie să fie mai echitabilă față de mediu. Cred că am atins aceste obiective în cadrul raportului. Până la urmă, politica agricolă europeană trebuie să îndeplinească obiectivele noastre legate de schimbările climatice și diversitate. Și acest lucru este inclus în raport. Politica agricolă europeană trebuie să furnizeze servicii de mediu. Atunci, contribuabilii vor fi pregătiți să plătească pentru aceasta. Avem nevoie de o repartizare echitabilă între ferme, dar și între statele membre, și trebuie să practicăm o politică comercială corectă față de țările mai puțin dezvoltate. Și acest lucru se află în raport.

Lucrul continuu la aproape 1 300 de amendamente a reprezentat un proces laborios, dar pe termen lung ne-am atins scopul, acela de a realiza un compromis comun major cu obiective bine definite. Parlamentul s-a dovedit capabil de a realiza o astfel de politică. În opinia noastră, numeroase puncte ar fi putut fi formulate mai clar, cum ar fi condițiile de plată în cadrul primului pilon – rotația culturilor, protecția pajiștilor – dar fie, depinde acum de Comisie să aprofundeze modificările finale.

Este, de asemenea, important că degresivitatea este inclusă. Marile exploatații trebuie să facă mai mult când vine vorba de locuri de muncă și de mediu. Acest lucru a fost susținut de o largă majoritate în comisie. Este, de asemenea, important că rolul fermierilor în schimburile comerciale este sporit și este important, de asemenea, că este abordat deficitul de proteaginoase. Pe termen lung, nu ne putem permite să importăm din alte țări culturi de plante proteaginoase echivalente cu 30 de milioane de hectare de suprafețe de furaje. A venit timpul să creăm un început.

Cu toții am fost de acord că un al doilea pilon puternic este important. Dezvoltarea rurală, măsurile de protecție a mediului și măsurile pentru regiunile mai puțin favorizate trebuie să fie toate clar evidențiate. Dacă dl Barroso dorește să șteargă acest punct va înfrunta o uriașă opoziție din partea Parlamentului. Exact în aceasta constau oportunitățile pentru dezvoltarea rurală și nu putem să întoarcem spatele regiunilor mai puțin favorizate.

  Patrick Le Hyaric, în numele Grupului GUE/NGL. – (FR) Dle președinte, dle comisar, raportul prezentat astăzi subliniază o nouă direcție pentru politica agricolă comună. Include finanțare publică progresivă care să reflecte ocuparea forței de muncă și considerentele de mediu, faptul că agricultura produce bunuri publice și conceptul de agricultori activi. Cu toate acestea, am observat prea multe intenții bune care nu au îmbunătățit niciodată viața agricultorilor activi. Să ne amintim scenele care au loc chiar acum în zonele rurale. Deși ideea unei plase de siguranță este atrăgătoare, aceasta nu este suficientă. Trebuie să ne întoarcem la mecanismele de intervenție publică pentru a garanta prețuri de bază pentru agricultorii mici și medii.

Reunind eficiențele economice, sociale și ecologice se va pune capăt, de asemenea, modelului ultraliberal de liber schimb, care, în acest moment, distruge exploatațiile familiale. Uniunea Europeană trebuie să lupte pentru a obține schimbări radicale în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului și să lucreze mai îndeaproape cu Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO), astfel încât să se revină la sistemele de cooperare care cuprind taxe vamale variabile la frontieră.

Avem nevoie, de asemenea, de mai multe fonduri pentru cercetare în Europa. În ultimul rând, trebuie să ne asigurăm că bugetul pentru politică se păstrează... -(Vorbitorul a încheiat discursul cu microfonul oprit)

  Krisztina Morvai (NI). - Dle președinte, nu am putut auzi interpretarea în limba engleză a discursului anterior. Am fost deosebit de interesată de acest discurs, iar dacă nu este o sarcină prea mare pentru interlocutor și dacă puteți să faceți ceva astfel încât să auzim și noi discursul în limba engleză, aș aprecia foarte mult.

  Președinte. – Mai există cineva care nu a auzit interpretarea în limba engleză? Poate este doar o problemă locală în rândurile din spate. Analizăm problema.

Se pare că au fost încurcate canalele. Încercăm să rezolvăm problema. Vă rugăm să dați dovadă de toleranță, dar sunt sigur că discursul poate fi citit ulterior pe pagina de internet. Avem la dispoziție serviciul de transmitere prin internet și sunt convins că veți găsi interpretarea acolo.

  Lorenzo Fontana, în numele Grupului EFD. – (IT) Dle președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor, mai întâi de toate trebuie să îi mulțumesc și să îl felicit pe dl Dess pentru munca asiduă depusă, împreună cu toți raportorii alternativi.

Suntem încântați mai ales pentru că în acest raport se face referire la zonele defavorizate – zonele muntoase sunt foarte apropiate de sufletele noastre. Suntem bucuroși că există un sprijin pentru fermele mici, care sunt esențiale, deoarece sunt foarte importante pentru protecția terenurilor și pentru calitatea produselor pe care le produc. De asemenea, suntem încântați că există referiri semnificative la tinerii agricultori care, într-o anumită măsură, reprezintă viitorul agriculturii.

Ar trebui să fim cu toții conștienți totuși că o bătălie importantă se va purta în ceea ce privește bugetul și de aceea facem un apel la dvs., dle comisar, deoarece știți acest lucru mai bine decât mine sau oricine altcineva. Nu putem permite reducerea bugetului pentru politica agricolă comună (PAC), deoarece ar însemna că agricultura ar valora mai puțin în Europa. Mai clar, dacă agricultura valorează mai puțin în Europa, atunci și produsele agricole și, prin urmare, toată alimentația noastră valorează mai puțin. Desigur că nu credem acest lucru.

În ultimul rând, dle comisar, aș dori să menționez problema importurilor. După cum știți, importurile nu intră desigur în PAC, dar reprezintă o altă piesă importantă a mozaicului care ar trebui să intre alături de PAC, deoarece dacă importăm produse ieftine și de calitate inferioară, agricultura noastră se va prăbuși.

  Diane Dodds (NI). - Dle președinte, aș dori să îi mulțumesc dlui Dess pentru un raport cuprinzător.

La fel ca alți interlocutori, aș dori să subliniez importanța unui buget adecvat pentru noua PAC. Cred că este extrem de important să susținem bugetul cu argumente legate de securitatea alimentară.

Se estimează că, până în 2050, vom avea nevoie de o creștere cu 70 % a producției agricole. Aș susține că noua PAC ar trebui să contribuie la acest lucru și să mențină această producție în Europa. Nu ar trebui să facem nimic pentru a afecta baza producției alimentare pe care o avem deja.

Apreciez suportul puternic pentru structura cu doi piloni și salut, de asemenea, afirmația de astăzi a dlui comisar privind sprijinul acestuia. Aș dori să adaug totuși că nu doresc ca sprijinul pentru ecologizare din primul pilon să creeze presiuni și costuri suplimentare asupra agricultorilor. Din acest motiv, aș dori să existe flexibilitate la nivel național și regional, având în vedere larga diversitate a structurilor agricole și a terenurilor din Europa.

  Giovanni La Via (PPE). – (IT) Dle președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor, activitatea intensă depusă de raportor, dl Dess, și de raportorii alternativi – și îi felicit pe toți, desigur – intră astăzi în stadiul final.

O nouă politică agricolă comună (PAC) are o importanță deosebită pentru Europa, pentru viitorul agriculturii sale și pentru supraviețuirea vastelor zone rurale. Noua PAC trebuie să le permită oamenilor să se bucure de o aprovizionare adecvată cu alimente de calitate, precum și să poată susține producția activelor publice necomercializabile. Pentru a atinge obiectivele menționate, sunt necesare instrumente suplimentare, mai eficiente și mai ales simplificate pentru agricultori, împreună cu un acces mai ușor la fonduri și mai puțină birocrație.

Avem nevoie, de asemenea, de instrumente de piață pentru a combate eficient crizele periodice regretabile, precum și de instrumente care să prevină și să garanteze împotriva riscurilor inerente din agricultură. Avem nevoie de o PAC pentru tineri, cărora le încredințăm agricultura viitorului. Am decis să încurajăm protecția biodiversității și a nenumăratelor caracteristici regionale și de producție ale Uniunii Europene printr-o politică de dezvoltare rurală care va crește întregul potențial natural și uman al zonelor rurale. În același timp, trebuie să încercăm să facem competitive întreprinderile agricole. De aceea, aș dori să atrag atenția Comisiei asupra necesității de a include măsuri de transfer tehnologic în dezvoltarea rurală.

Așa cum a fost aprobată în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală, confirm importanța susținerii introducerii plafoanelor pentru plățile directe acordate marilor actori economici. Cred că este necesară introducerea unui sistem bazat pe caracterul degresiv al ajutoarelor, pe măsură ce dimensiunea unei exploatații crește peste o anumită limită pentru a evita supracompensarea marilor exploatații care deja se bucură de economii de scară substanțiale.

Nu pot să nu subliniez necesitatea unei finanțări adecvate pentru PAC. Această Cameră nu poate accepta reducerea fondurilor pentru dezvoltarea rurală.

PREZIDEAZĂ: RODI KRATSA-TSAGAROPOULOU
Vicepreședintă

  Luís Manuel Capoulas Santos (S&D). – (PT) Dnă președintă, prin această reformă, noi, cei din Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, dorim ca politica agricolă comună (PAC) să devină mai corectă, mai echitabilă și mai potrivită pentru vremurile în care trăim, acum când problemele legitimității ajutorului, în ceea ce privește societatea și cele ale siguranței și securității alimentare, în sens larg sunt mai relevante ca oricând.

Am reușit să includem în acest raport principalele noastre preocupări. Printre acestea se numără necesitatea de a menține o politică agricolă comună, cu mijloace financiare adecvate pentru Uniune. Trebuie să insist asupra faptului că nu vom fi de acord cu retragerea niciunei resurse financiare pentru a garanta aplicarea PAC. Dorim o repartizare mai echitabilă a ajutorului atât între statele membre, cât și între agricultori, prin introducerea unui nou sistem care să nu fie legat de producție, ci bazat pe criteriile sociale și de mediu; cu alte cuvinte, un sistem care promovează ocuparea locurilor de muncă. Trebuie, de asemenea, să orientăm PAC către adevărații agricultori și să creăm un mecanism specific pentru micii agricultori.

Sunt sigur că datorită rolului sporit al Parlamentului, în temeiul Tratatului de la Lisabona, vom fi capabili să transpunem în acțiuni concrete aceste obiective, care pentru moment sunt doar teoretice.

  Marit Paulsen (ALDE). – (SV) Dnă președintă, aș dori să îi mulțumesc dlui Dess pentru excelenta sa activitate. Aș dori să discut despre un aspect al politicii agricole, și anume provocările uriașe cu care se confruntă umanitatea și întreaga lume. Acestea includ clima, biodiversitatea și eutrofizarea căilor navigabile. Sunt o mulțime de exemple pe care aș putea să vi le ofer. În acest context, cred că trebuie să conștientizăm faptul că agricultorii sunt cei care administrează zi de zi mediul și condițiile necesare pentru viețile noastre și viitorul nostru. Cele mai bune instrumente sunt în agricultură și silvicultură, iar pentru că utilizează aceste instrumente de mediu, fermierii ar trebui să fie plătiți și ar trebui plătiți bine. De aceea, aș dori să ne schimbăm cumva, în viitor modul de a gândi și să renunțăm la subvențiile pentru venituri, care sunt dificil de calculat, și să ne asigurăm că îi plătim pe agricultori pentru munca lor. Cu alte cuvinte, ar trebui să nu mai plătim subvenții și să începem să plătim pentru serviciile oferite. Cea mai importantă misiune a agriculturii este, desigur, aceea de a produce alimente – suficiente și de bună calitate – dar părerea mea este că alimentele ar trebui să aibă un preț pe piață. Serviciile de mediu nu pot fi incluse în acest preț.

  Janusz Wojciechowski (ECR). – (PL) Dnă președintă, în multe privințe, raportul Dess este foarte bun, dar într-o singură privință nu, deoarece respinge ideea unei egalizări echitabile a plăților directe. Principiul bizar și absurd prin care este acordată mai multă asistență celor care sunt mai bogați și mai puțină asistență celor mai săraci continuă să domine sectorul agricol. Agricultorii din noile state membre, și nu doar agricultorii, sunt extrem de îngrijorați și alarmați de aceste evoluții. Sectorul agricol se află în declin, mai ales în noile state membre. V-aș ruga să vă uitați la cât de mult pământ necultivat există în Polonia, Lituania și Slovacia.

I-aș invita pe colegii mei deputați din vechile state membre să pună punct acestei discriminări. Haideți să egalizăm echitabil, în cele din urmă, plățile directe și să nu creăm o Europă cu două viteze. As dori să mă adresez deputaților francezi din Cameră, în special, și să le reamintesc sloganul „libertate, egalitate, fraternitate” care a împodobit drapelele Revoluției franceze. Avem libertate, dar nu avem egalitate, iar fără egalitate nu poate exista fraternitate. Să cerem egalitate.

  José Bové (Verts/ALE). – (FR) Dnă președintă, dle comisar, doamnelor și domnilor, sunt de acord că, pe lângă libertate și fraternitate, ar trebui să fie egalitate pentru fermieri și pentru noile state membre din Europa de Est. Da, sunt de acord cu dvs.

Cred că acest raport marchează un pas uriaș înainte. Nu a fost simplu la început: situația era destul de complicată. Cu toate acestea, important este că am ajuns la un consens. Acest consens ne-a permis să menținem o mai largă viziune și cred că în aceasta constă adevărata forță a Parlamentului European. Am reușit, în ciuda dificultăților, și aș dori, așadar, să îi mulțumesc raportorului, dl Dess, și tuturor deputaților. Prima fază

s-a încheiat.

În acest document, am reiterat nevoia de egalitate, dreptate și corectitudine pentru producători și regiuni. Consider că acest lucru este important. Am declarat și confirmat în mod clar că dorim să protejăm și să dezvoltăm micile ferme, că dorim ca aceste mici ferme să fie luate în considerare deoarece sunt vitale pentru calitatea și biodiversitatea regională. În opinia mea, acesta a fost un alt punct esențial. Ideea ca agricultura să devină mai științifică, prin renunțarea la fermele industriale productive, este acum înscrisă în documente. Trebuie să transformăm acest lucru în realitate: doar atunci agricultura va deveni o opțiune viabilă pentru generațiile viitoare. Aceasta nu este o problemă de ideologie.

În cele din urmă, în prezent, suntem îngrijorați de amenințările bugetare reale. Trebuie să oferim răspunsuri fără echivoc. Ceea ce ne dorim acum este să intrăm în faza a doua, care reprezintă, evident, dezbaterea legislativă. De ce? Deoarece avem nevoie de mai mult decât texte și idealuri mărețe: numai prin dezbaterea propunerilor legislative vom afla cu adevărat în ce direcție ne îndreptăm. Acest lucru este esențial pentru așteptările noastre.

Permiteți-mi totuși să închei prin a-mi exprima furia față de atitudinea Germaniei. Ne-a forțat să reducem ajutorul alimentar acordat celor mai săraci cetățeni ai Europei la o cincime din suma inițială. Acel ajutor făcea parte din bugetul politicii agricole comune. Doresc să găsesc o altă cale de a îi ajuta pe cei mai săraci cetățeni ai noștri: cei 80 de milioane de europeni care nu au ce mânca.

  Alfreds Rubiks (GUE/NGL). – (LV) Dnă președintă, s-a realizat un lucru foarte bun, dar întreg raportul este formulat în termeni foarte generali. Raportul subliniază clar o nouă direcție – ecologizarea agriculturii. Aceasta ar putea fi un fel de colac de salvare pentru agricultorii neproductivi, care ar putea să evite angajarea în producția agricolă și să primească în continuare plăți pe suprafață. În opinia mea, atunci când punem în practică acest raport, ar trebui să știm ce lipsește. Lipsește problema proteinelor, nu a fost inclusă problema calității alimentelor importate, nu se menționează nimic despre problema culturilor modificate genetic, iar problemele legate de degradarea terenurilor nu au fost abordate suficient. Încă nu există o definiție clară a unor termeni, precum „agricultor activ”, „agricultor nou”, „plăți echitabile pe suprafață” și „exploatații familiale”. Din păcate, un număr mare de agricultori nu vor găsi în acest raport răspunsuri la problemele și la întrebările lor. În viitor, trebuie să îl îmbunătățim.

  John Stuart Agnew (EFD). - Dnă președintă, în timp ce termenul „ecologizare” din primul pilon poate fi interesant pentru fermierii de salon, va pune probleme majore fermierilor care muncesc din greu și care ar putea mai degrabă să abandoneze pământul decât să încerce să îl cultive primăvara. Dacă această politică ar fi fost aplicată în acest an, ar fi condus la pierderea totală a culturilor. Examinarea adecvată și aplicarea măsurilor de ecologizare vor fi, de asemenea, imposibile.

Pentru eficiență, plafonarea plăților unice pe exploatație va trebui să fie riguroasă. Acest lucru îi va motiva imediat pe fermieri să își împartă formal afacerile cu soțiile lor, astfel încât plata integrală să fie păstrată de ambele părți. Mai mult, sunt informat că economiile realizate în urma plafonării vor reveni Uniunii Europene, și nu statelor membre care, de fapt, le-au generat.

Cultivarea culturilor modificate genetic ar trebui să fie decizia fiecărui stat membru. Ideea că plata unică pe exploatație nu poate fi primită de fermierii care cultivă aceste plante este absolut de neînțeles. Omenirea se află în criză alimentară. Ar trebui să încurajăm absorbția de tehnologie agricolă nouă, și nu să o criticăm. Sper că ultimele trei ierni v-au convins pe toți că nu există nicio amenințare pentru noi din partea încălzirii globale.

  Krisztina Morvai (NI). – (HU) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, cât de diferită ar fi opinia cetățenilor europeni din ce în ce mai indignați în privința Uniunii Europene dacă ar descoperi că impozitele pe care le-au plătit au fost cheltuite exclusiv ca bani publici, pentru interese publice și pentru bunurile publice, proporțional cu producția de bunuri publice. Raportul Dess se îndreaptă în această direcție în legătură cu asistența agricolă asigurată de Uniunea Europeană. Mâine ne vom asuma uriașa răspundere de a decide dacă să adoptăm plafonul, valoarea maximă care a fost calculată de raportul Dess ca rezultat al muncii asidue a acelora care au depus propuneri de amendamente, pentru asistența bazată pe hectar și pe suprafață. Aș dori să vă rog să urmați simțul alegătorilor dvs. pentru dreptate și să adoptați acest plafon. Să creăm un plafon al banilor publici pe care baronii verzi și roșii, precum și alți oameni de afaceri urbani îi primesc de la contribuabilii europeni!

  Esther Herranz García (PPE). – (ES) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, deși dezbaterea de astăzi se concentrează pe acest raport important referitor la reforma politicii agricole comune, aș dori să comentez o problemă secundară care ne afectează și ar putea să afecteze viabilitatea axiomelor pe care le apărăm în Parlament în legătură cu reforma viitorului PAC.

Săptămâna viitoare, Comisia Europeană va prezenta propunerea sa privind perspectivele financiare pentru perioada de după 2014, în care, dacă informațiile mele se dovedesc a fi corecte, executivul Comunității intenționează în mod categoric să propună reducerea bugetului UE pentru agricultură.

Prin urmare, nu trebuie uitat faptul că Comisia Europeană nu va lua în considerare avizul pe care îl vom adopta mâine, în care solicităm în mod explicit menținerea cheltuielilor politicii agricole comune.

Nu îmi dau seama cum, cu un buget redus, vom fi capabili să facem față tuturor provocărilor prezentate în acest document; în ce mod subvențiile pentru politica agricolă comună vor deveni mai ecologice, printr-un proces de care vrem să fim siguri că nu necesită un efort suplimentar din partea agricultorilor și crescătorilor de animale; cum vom putea să realizăm acest lucru.

Nu îmi dau seama cum, cu un buget diminuat al PAC, vom putea fi capabili – ca să ofer un alt exemplu – să răspundem la instabilitatea prețurilor și să stabilim o linie bugetară, după cum intenționăm, care să fie pe măsura crizei pe care am ajuns să o cunoaștem atât de bine.

Politica agricolă comună nu ar trebui să fie cântărită numai în funcție de cheltuieli pentru că, în afară de bunurile și serviciile pe care aceasta le oferă, cred că ar trebui să fie clar – astăzi mai mult decât oricând – că un euro investit în agricultură generează o avere de 10 euro în sectorul agroalimentar. Acest lucru ar trebui să fie luat serios în considerare atunci când trebuie să stabilim următorul cadru bugetar.

Mai mult, nu ar trebui să uităm că negocierile cu țările terțe și cu Organizația Mondială a Comerțului constituie o amenințare serioasă la adresa viitorului producției agricole și de animale din Uniunea Europeană.

  Paolo De Castro (S&D). – (IT) Dnă președintă, dle comisar, doamnelor și domnilor, raportul Dess marchează începutul unei noi faze în procesul de reformă a politicii agricole comune (PAC). Este rezultatul câtorva luni de muncă asiduă din partea Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, pentru care aș dori să îi mulțumesc dlui Dess, precum și tuturor raportorilor alternativi și grupurilor parlamentare.

Astăzi această Cameră poate oferi o părere clară despre viitorul politicii agricole comune: trebuie să fie o politică agricolă comună solidă, simplă, flexibilă și mai ecologică, astfel încât să țină seama de tineri și de ocuparea forței de muncă. Acesta este, dle comisar, motivul pentru care suntem îngrijorați de știrile din presa de astăzi cu privire la reducerile de buget, mai ales în cadrul celui de-al doilea pilon. Ar fi o incompatibilitate între raportul Dess și raportul elaborat de dl Garriga Polledo, referitor la perspectiva financiară a Uniunii Europene, pe care le-am adoptat în ședință plenară în ultimele săptămâni. Acest ultim raport a introdus principiul esențial pentru PAC de a menține actualul nivel de finanțare în următoarea perioadă de programare financiară.

Așadar, dle comisar, am dori niște clarificări privind știrile care au circulat și am dori să știm dacă, din punctul dvs. de vedere, există orientări diferite față de ceea ce ni s-a spus până acum.

  Britta Reimers (ALDE). – (DE) Dnă președintă, dle comisar, doamnelor și domnilor, aș dori să îi mulțumesc raportorului pentru activitatea intensă și pozitivă pe care a desfășurat-o.

În ceea ce privește viitorul politicii agricole după anul 2013, trebuie să decidem direcția spre care dorim să ne îndreptăm. Dorim un sector agricol care să facă față provocărilor prin introducerea pe piață a unui sistem inovativ, modern, curajos, conștient, responsabil și independent? Sau dorim un sector agricol care să continue să fie hrănit puțin câte puțin de Europa și care are nevoie să fie ținut de mână și să îi fie adresate cuvinte de încurajare din partea mămicii pentru fiecare pas pe care îl face în viitor? Aceasta este direcția în care ne îndreptăm în acest moment. Pentru a face față provocărilor viitorului trebuie să încurajăm tehnologiile moderne în sectorul agricol, în loc să avem discuții interminabile cu privire la ideologii. Dacă vrem ca fermele să își poată face un plan sigur, atunci nu putem să schimbăm direcția la fiecare câțiva ani. Este o presiune prea mare asupra situațiilor financiare ale agricultorilor. Toți cei de aici trebuie să înțeleagă faptul că orice schimbare politică de direcție conduce la noi legi și directive, care la rândul lor necesită investiții din partea fermelor fără o creștere simultană a veniturilor.

Nu ar trebui să ne intereseze dacă o fermă este mare sau mică; în schimb, ar trebui să ne preocupe dacă este administrată într-o manieră solidă din punct de vedere economic. Nu ar trebui să ne intereseze dacă aceasta produce în mod convențional sau ecologic, atâta timp cât administrează resursele într-un mod responsabil. De asemenea, nu ar trebui să ne intereseze câte animale există, atâta timp cât acele animale sunt îngrijite cum se cuvine. Pentru noi, ar trebui să fie important să avem suficiente alimente de bună calitate, în viitor, la prețuri accesibile în Europa. La urma urmelor, Europa nu este singură în această lume.

  Hynek Fajmon (ECR). – (CS) Dnă președintă, se apropie, în sfârșit, ziua în care se va aplica o politică agricolă unificată în vechile și noile state membre, punând capăt celor 10 ani de discriminări împotriva agricultorilor din noile state membre. Salut cu căldură această evoluție. Sper că nu vor fi impuse fermierilor noi condiții discriminatorii în noua perioadă de programare. Din păcate, trebuie să afirm că raportul Dess conține o astfel de propunere. Mă refer, în principal, la sprijinul pentru așa-numita plafonare a plăților directe pentru întreprinderile agricole mai mari. Consider o astfel de acțiune ca discriminatorie împotriva statelor membre, cum ar fi Republica Cehă, care, din motive istorice, au ferme mai mari decât în orice altă parte din Uniunea Europeană.

Așadar, resping ideea de stabilire a unui plafon pentru plățile directe, din moment ce aceasta este o mișcare ce va diminua eficiența agriculturii în întreaga Uniune Europeană. Scopul principal al agriculturii a fost întotdeauna acela de a produce alimente. Cu toate acestea, în prezent, există un număr de politicieni, mai ales cei din Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană și cei din rândurile din stânga, care doresc să transforme agricultorii în producători de biocarburanți și luptători împotriva încălzirii globale. Nu pot să susțin aceste evoluții.

  Alyn Smith (Verts/ALE). - Dnă președintă, aș dori să repet spusele colegilor din grupul meu și ale altor colegi și să transmit felicitările mele raportorului nostru. Nu a fost o muncă ușoară pentru el – sau pentru oricare din noi – iar raportul supus dezbaterii a fost mult îmbunătățit datorită cooperării și conține multe elemente demne de admirat.

Îmi place în special ideea de continuare a plăților directe și eliminarea clară a valorilor de referință istorice de la punctul 15, precum și repartizarea mai echitabilă dintre statele membre și din interiorul statelor membre în cadrul regiunilor și națiunilor, de la punctul 16.

Venind din Scoția, sunt încântat în special să observ o declarație fermă în favoarea zonelor defavorizate, la punctul 82. Știu că agricultorii scoțieni – și de peste tot – vor fi încântați să citească punctul 44, care conține o declarație explicită conform căreia ecocondiționalitatea ar trebui să se bazeze pe riscuri și să fie proporțională. Dle comisar, poate puteți aminti acest punct, în special, unora dintre colegii dvs. auditori.

În timp ce există multe elemente de admirat în acest raport, trebuie să fim onești cu noi înșine și cu alegătorii noștri. Dacă nu există punctul 1, totul este inutil – iar punctul 1, unde solicităm o politică agricolă comună puternică și durabilă, cu un buget proporțional cu obiectivele ambițioase, va fi, de asemenea, inutil. La fel ca alți colegi, doresc să îmi exprim îngrijorarea personală, nu în ultimul rând cu privire la zvonurile de astăzi conform cărora președintele Barroso intenționează să reducă drastic bugetul și în pilonul al doilea, în special.

Dle comisar, în aceste discuții din cadrul Comisiei și cu statele membre veți avea nevoie de toți aliații pe care îi puteți atrage de partea dvs. Trebuie să avem o politică agricolă comună cu mijloace financiare adecvate și ambiții corespunzătoare pentru agricultorii și cetățenii noștri. Agricultura europeană are o poveste incredibilă de spus. Acum nu este momentul să ne certăm din cauza unor detalii neînsemnate.

  Bairbre de Brún (GUE/NGL). – (GA) Dnă președintă, salut raportul dlui Dess referitor la reforma politicii agricole comune (PAC) și îi mulțumesc pentru munca depusă.

Votul din această săptămână va reflecta ceea ce Parlamentul European așteaptă să regăsească în propunerile legislative pentru PAC. Votul pentru buget, care se apropie, este, de asemenea, extrem de important pentru a garanta o finanțare viitoare adecvată pentru agricultură.

Avem nevoie de o politică agricolă comună puternică și durabilă – având la bază doi piloni – care îi va păstra pe agricultori în agricultură, va asigura protecția mediului, va promova economia rurală și va furniza echitate și transparență pentru toți cei care lucrează în lanțul alimentar.

Procesele de ecologizare referitoare la mediu în primul pilon trebuie să fie clare, bine concepute și ușor de evaluat, iar finanțarea pentru pilonul al doilea trebuie să fie consistentă și echitabilă.

  Giancarlo Scottà (EFD). – (IT) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, dintre toate politicile europene, politica agricolă comună este cea care a avut nevoie de cele mai multe îmbunătățiri de-a lungul anilor pentru a face față schimbărilor constante care apar pe plan economic, inclusiv la nivel internațional.

Întotdeauna a fost actualizată ținând cont de două obiective principale: garantarea unui venit pentru agricultorii europeni și gestionarea unui buget al UE într-o continuă descreștere, fără a omite multitudinea de obiective legate de calitatea producției, mediu, biodiversitate și resursele de apă.

Reforma PAC pe care o vom vota mâine este vitală dacă vom continua să susținem veniturile agricultorilor noștri, așa cum au menționat deja colegii mei. Atunci, obiectivul nu este acela de a reduce subvențiile directe, ci de a găsi un echilibru între aceste subvenții și dezvoltarea rurală, astfel încât sistemul să fie considerat mai simplu și mai corect, fără a pune la îndoială normele de concurență.

În ceea ce privește obiectivele PAC în contextul strategiei Europa 2020, această politică poate contribui la creșterea unei economii durabile printr-o adaptare corespunzătoare la noile provocări și ținând cont de diversitatea și bogăția agriculturii, precum și de caracteristicile specifice ale celor 27 de state membre.

  Georgios Papastamkos (PPE). – (EL) Dnă președintă, este evident că avem nevoie de o PAC puternică. Sectorul agricol asigură o valoare adăugată clară economiei europene. Îndeplinește un rol multifuncțional, prin contribuția la producția de bunuri publice în beneficiul întregii societăți. Bugetul PAC trebuie, cel puțin, să rămână la nivelurile actuale, iar resursele similare și obiectivele trebuie protejate pentru noua PAC.

Repartizarea resurselor PAC între agricultorii din Uniunea Europeană, care constituie prima prioritate pe agenda dialogului public, necesită atenție. Ideea unei sume forfetare pretutindeni în Uniunea Europeană este respinsă, în linii mari. În opinia mea, avem nevoie de criterii obiective care să ia în calcul caracteristicile specifice ale sectorului agricol din fiecare stat membru al UE. Propunerile de a plafona plățile directe, de a acorda un ajutor special micilor agricultori și de a acorda ajutor doar agricultorilor activi reprezintă o idee bună.

Măsurile de agromediu ar trebui să fie simplu de aplicat, ar trebui să fie încadrate de măsuri de compensare adecvate și nu ar trebui să creeze nici o sarcină administrativă suplimentară. Cu o atât de mare instabilitate pe piețele agricole, cu riscuri climatice și o criză alimentară, trebuie să activăm instrumente eficiente. Măsurile de piață actuale trebuie consolidate. Avem nevoie, de asemenea, de un fond permanent de gestionare a crizei. Propunerea privind un nou instrument de stabilizare a veniturilor fermelor reprezintă o idee bună. În final, aș evidenția necesitatea luării unor măsuri eficiente în beneficiul tinerilor fermieri.

Mulțumirile mele se îndreaptă către raportor, dl Albert Dess, pentru activitatea dificilă și complicată pe care a desfășurat-o. Dle comisar, orice slăbire a PAC se va confrunta cu o opoziție politică din partea Parlamentului European. Cred că acesta este mesajul partidelor din această Cameră și trebuie luat în serios.

  Ulrike Rodust (S&D). – (DE) Dnă președintă, doamnelor și domnilor,aș dori să îi mulțumesc raportorului și sunt încântată că raportul poartă în mod clar amprentele socialiste și social democratice. Dorim o politică agricolă durabilă, ecologică și socială. Dorim ecologizare și dorim acest lucru în primul pilon. Măsurile de ecocondiționalitate și de agromediu ale sistemului de până acum nu sunt suficiente pentru a obține sprijin pentru întreaga societate, dar sunt cu siguranță ceea ce ne dorim.

Obiectivul nostru principal trebuie să fie acela de a asigura o producție alimentară de calitate superioară și durabilă în Europa și de a avea un mediu rural activ și vital. Trebuie să oprim categoric abandonarea din ce în ce mai mare a terenurilor, deoarece avem nevoie de oameni. Avem nevoie de oameni care să fie interesați de sectorul agricol, precum și de zonele montane și de câmpie. Sunt de neacceptat zvonurile provenite de la Comisie, referitoare la planurile de reducere masivă a fondurilor pentru dezvoltarea rurală în următorul cadru financiar multianual.

Trebuie să continuăm să lucrăm pentru un al doilea pilon puternic în cadrul politicii agricole comune (PAC), pentru mediul rural și pentru Europa. Aș dori să lansez un avertisment general la adresa tuturor celor care intenționează să reducă fondurile agricole. Dacă se va realiza acest lucru, nu va exista nicio reformă. Totul va rămâne în stadiul în care se află acum. Va fi ceva destul de greu de explicat cetățenilor Europei.

  Richard Ashworth (ECR). - Dnă președintă, solicitarea Parlamentului de a menține, dacă nu de a majora, bugetul pentru agricultură este, în opinia mea, foarte optimistă. Traversăm vremuri grele și bugetele nu sunt nelimitate. În opinia mea, aceste propuneri vor necesita o evaluare a viabilității când se va stabili bugetul total al UE cândva anul viitor.

Trebuie să ne întoarcem la prioritățile reale ale politicii agricole comune. Trebuie să ne concentrăm pe securitate alimentară, siguranță alimentară, biodiversitate, schimbări climatice, tehnologii noi și crearea unei industrii viabile, competitive, dictate de piață.

În opinia mea, propunerile Comisiei și-au pierdut sensul pe care îl aveau la cele două rapoarte anterioare. Sunt neclare și sunt prea complicate. Sunt încântat să afirm că, în propunerile sale, Albert Dess a prevăzut un cadru foarte rezonabil în care putem dezvolta viitoarea reformă.

  Elisabeth Köstinger (PPE). – (DE) Dnă președintă, raportul dlui Dess se referă la importanța oferită protecției mediului și climei în agricultură, precum și la creșterea competitivității agriculturii. Am ajuns la înțelegeri acceptabile cu privire la aceste puncte. Cred că ar trebui să susținem cu voce tare plafoanele bine gândite pentru ferme, mai ales când beneficiarii sunt grupurile multinaționale care uneori primesc sume care, pur și simplu, nu pot fi justificate.

Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat) se află clar de partea agricultorilor când vine vorba de reducerea birocrației. Reorganizarea completă a sistemelor și introducerea aferentă a unor controale suplimentare, așa cum sunt solicitate de alții, nu ar avea absolut niciun sens. Trebuie să fim foarte clari într-o anumită privință: dacă există așteptări din partea consumatorilor ca agricultura europeană să evolueze către ecologizare și sustenabilitate, atunci măsurilor în cauză trebuie să li se acorde resursele financiare necesare.

Mă opun ferm reducerilor bugetului UE pentru agricultură în următoarea perioadă bugetară. Referitor la comunicatele de presă în care se arată că dl Barroso, președintele Comisiei, dorește să șteargă bugetul pentru dezvoltare rurală, aș declara în mod clar că în cazul în care Comisia reduce programele pentru dezvoltare rurală atunci va pune capăt vitalității mediului rural. Buna funcționare a structurilor agricole ar fi puternic afectată de reducerile din cadrul celui de-al doilea pilon. Dl Barroso ar fi bine sfătuit să ia în considerare afirmațiile din această Cameră.

Politica agricolă comună este și rămâne o zonă-cheie a politicii comunitare și a bugetului Uniunii Europene. Nu putem impune restricții suplimentare fermelor care se confruntă cu creșterea concurenței la nivel mondial și în același timp să le diminuăm sprijinul. Din contră, subvențiile pentru investițiile din cadrul celui de-al doilea pilon vor promova un entuziasm și o disponibilitate de inovare. De acest lucru va beneficia toată lumea din mediul rural. Trebuie să aplicăm măsuri specifice în ceea ce privește tinerii fermieri, pentru a asigura viitorul agriculturii. Viitoarea noastră politică agricolă va decide dacă Europa va fi sau nu independentă din acest punct de vedere.

  Iratxe García Pérez (S&D). – (ES) Dnă președintă, dezbaterea din această după-amiază relevă faptul că această Cameră sprijină și este într-adevăr pregătită să realizeze o politică agricolă comună puternică care să poată să facă față provocărilor privind siguranța alimentară, durabilitatea mediului și ocuparea forței de muncă din mediul rural. Dacă se obține acest lucru, nu putem permite – în speranța că va fi aprobat de această Cameră – nicio reducere a bugetului actual al PAC. Avem nevoie de fonduri suficiente pentru a răspunde acestor provocări.

Trebuie să ne aflăm într-o poziție care să ne permită să protejăm veniturile fermierilor și să punem în aplicare mecanismele de piață pentru a preveni și a evita volatilitatea prețurilor așa cum se întâmplă în acest moment.

Mai mult, nu trebuie să uit evenimentele din ultimele câteva săptămâni din sectorul fructelor și legumelor, care reprezintă dovada că noua PAC trebuie, de asemenea, să furnizeze instrumente pentru a răspunde crizei în toate sectoarele implicate, instrumente eficiente, prompte și adaptate nevoilor fiecărui sector individual.

  Julie Girling (ECR). - Dnă președintă, îi mulțumesc dlui Dess pentru raportul deosebit de interesant și bogat în informații. Inevitabil, la o problemă atât de complexă, există lucruri cu care ești de acord și lucruri cu care nu ești de acord.

Având 42 % din cheltuielile europene destinate politicii agricole comune, este vital să ne asumăm răspunderea totală față de cetățenii noștri. Majoritatea oamenilor, în fața creșterii prețurilor la alimente – o creștere bruscă a prețurilor la alimente – și în fața avertismentelor sumbre privind lipsa fondurilor, vor aștepta din partea PAC un accent clar pe creșterea productivității și a eficienței.

Da, trebuie să avem grijă de mediu – sunt deputat în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și cunoaștem acest lucru – dar suntem într-un mare pericol de a crea un raport care conține vorbe goale cum ar fi „ecologizarea primului pilon”; de fapt vorbim despre o îndepărtare de la subiectul real, care este eficiența. Așadar, nu sprijin plafonarea plăților pentru fermele mari. Astfel se va instituționaliza ineficiența și este o măsură fără nicio justificare.

  Elisabeth Jeggle (PPE). – (DE) Dnă președintă, dle comisar, doamnelor și domnilor, în primul rând, așa cum ați procedat cu toții, trebuie să îi mulțumim călduros raportorului nostru pentru angajamentul asumat în acest raport și, de asemenea, pentru puterea de care a dat dovadă în realizarea acestor compromisuri. Sunt sigură că nu a fost ușor, dar am realizat compromisuri importante.

Susținem agricultura competitivă și durabilă în Europa. Acest lucru înseamnă că agricultorii noștri produc alimente de calitate superioară. Totuși, construim și un peisaj cultural evident care asigură locuri de recreare pentru dvs., pentru fiecare dintre noi, pentru societatea noastră, care oferă locuri de muncă nu doar în agricultură, dar și în turism, precum și în multe alte domenii. Acesta este un serviciu pe care agricultura îl asigură pentru societate, dar este respectat mult prea puțin de către societate – și uneori chiar și de către noi. Reprezintă un serviciu vast și unui astfel de serviciu nu merită să îi fie redus bugetul pentru agricultură, dacă acest lucru este posibil.

Dle comisar, vă susținem în efortul dvs. de a include mai multă ecologie și ecologizare în cadrul primului pilon. Totuși, acest lucru nu trebuie să conducă la o discriminare față de această nouă abordare în acele țări și în rândul acelor agricultori care deja au programe de mediu foarte ambițioase în cadrul celui de-al doilea pilon. Trebuie găsită o soluție care să fie echitabilă pentru ambele părți.

Programele de mediu sunt costisitoare. Iar când citesc în ziare – așa cum au menționat deja mulți deputați – că reducerile se vor aplica în cadrul celui de-al doilea pilon, resping categoric acest lucru. Avem nevoie de un prim pilon puternic. Avem nevoie, de asemenea – și am vorbit deja în favoarea acestui lucru – de un al doilea pilon puternic. De aceea, dle comisar, vă vom susține în aceste eforturi.

  Csaba Sándor Tabajdi (S&D). – (HU) Dnă președintă, dle comisar, Parlamentul, Comisia și Consiliul sunt de acord în privința faptului că bugetul PAC ar trebui să fie adecvat și menținut cel puțin la nivelul actual. Este important să păstrăm structura bazată pe doi piloni, să menținem plățile directe și, în special, o politică puternică de dezvoltare rurală, să îmbunătățim competitivitatea și să consolidăm protecția mediului. Inovația, cercetarea și dezvoltarea sunt de o importanță vitală, de asemenea. Tehnologiile și bunurile publice de mediu care reduc efectele schimbărilor climatice și sporesc biodiversitatea și gestionarea resurselor de apă ar trebui să reprezinte punctul central al dezvoltării rurale. Și în viitor este necesară o asistență financiară suplimentară pentru a ajuta noile state membre să reducă decalajul și, de asemenea, pentru a garanta că acestea au acces la ajutorul pentru dezvoltare rurală în condiții mai bune de cofinanțare după anul 2013. Este important să asigurăm condiții de competitivitate echitabile și oportunități egale pentru noile state membre începând cu anul 2014. Și, în cele din urmă, este important să nu pornim un conflict între fermele mari și micii producători.

  Marc Tarabella (S&D). – (FR) Dnă președintă, să recunoaștem că părea că ne îndreptăm spre un dezastru cu cele 1 267 de amendamente. Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European a ales, prin urmare, să depună cât mai puține amendamente cu putință. Suntem mândri că nu cedăm și rămânem uniți alături de raportorul nostru alternativ, dl Le Foll. Suntem, de asemenea, încântați că am lucrat împreună cu alte grupuri și cu raportorul pentru a realiza un compromis ambițios.

În opinia mea, este vital să alocăm ajutorul în special agricultorilor activi, mai degrabă decât proprietarilor de terenuri. Acest lucru va favoriza siguranța alimentară, dar și o agricultură care să fie mai durabilă și mai ecologică, să asigure o administrare mai bună a resurselor și să contribuie la combaterea schimbărilor climatice.

În plus, suntem încântați deoarece componenta ecologică va reprezenta o parte obligatorie a primului pilon, în timp ce plățile directe se vor împărți mai echitabil între statele membre și diferitele sectoare agricole.

Pentru prima dată în istorie, am creat un sistem degresiv de sprijin bazat pe criterii legate de ocuparea forței de muncă și considerente de mediu. În ceea ce privește tinerii agricultori, au fost instituite măsuri de sprijin și stimulente pentru a-i ajuta și încuraja să își înființeze exploatații agricole. În esență, avem toate ingredientele necesare pentru a facilita cooperarea dintre Comisie și Parlament în vederea definirii noilor politici agricole, alimentare și de mediu comune de care avem nevoie atât de urgent.

  Daciana Octavia Sârbu (S&D). - Avem nevoie de un sector agricol puternic, garantat printr-o politică agricolă comună, care să dispună de un buget adecvat și capabil să asigure securitatea alimentară în Europa.

Consider că agricultorii europeni au dreptul la venituri decente, iar acestea, alături de asigurarea securității alimentare, reprezintă un fundament al legitimității păstrării PAC. Este nevoie însă de mai multă echitate în distribuirea plăților directe, atât între statele membre, cât și între fermieri. Sper ca viitoarea propunere legislativă să ofere o soluție pentru eliminarea decalajelor nedrepte. Totodată, vreau să mulțumesc Comisiei pentru intenția de a introduce un program de finanțare simplificat pentru fermele mici.

La fel de importante sunt și programele pentru tinerii agricultori. Aceștia trebuie să fie sprijiniți să înceapă activități agricole, atât pentru a contribui la dezvoltarea rurală, dar și pentru a asigura un schimb de generații absolut necesar pentru viitorul pe termen mediu și lung al agriculturii europene.

  Jarosław Kalinowski (PPE). – (PL) Dnă președintă, dle comisar, cred că raportul Dess are o lacună majoră. Punctul 16 contravine flagrant principiului fundamental de a avea condiții egale de concurență pe piața unică. Pe de o parte, există o propunere de îndepărtare de valorile de referință istorice, însă, pe de altă parte, există o propunere de sancționare a diferențelor uriașe legate de sprijinul direct acordat agricultorilor din fiecare stat membru. Unora li s-ar oferi 200-250 de euro pe hectar, altora 350 de euro sau peste 400 de euro, și nu vorbim doar de o diferență între vechile și noile state membre, de vreme ce agricultorii din Portugalia, Spania, Regatul Unit, Austria, Finlanda și Suedia ar primi, de asemenea, rate mai reduse. Este timpul să introducem condiții egale de concurență în sectorul agricol și orice diferențe – care vor fi evidente – ar trebui să rezulte exclusiv din criterii obiective.

  Mario Pirillo (S&D). – (IT) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, toată lumea este conștientă de importanța politicii agricole comune și de contribuția acesteia la dezvoltarea Uniunii Europene și la securitatea alimentară.

Provocările de mediu și lupta împotriva schimbărilor climatice demonstrează că PAC după 2013 are acum un nou rol, pentru care cred că avem nevoie de o PAC mai puternică și mai durabilă, înzestrată cu un buget care să poată să îndeplinească obiectivele urmărite și să acorde o atenție specială dezvoltării produselor alimentare de calitate și nevoilor micilor agricultori. Speculațiile cu produsele agricole și volatilitatea excesivă a prețurilor prezintă un risc pentru securitatea alimentelor și necesită măsuri flexibile. Posibilele fluctuații ale pieței trebuie abordate prin măsuri anticiclice, care ar trebui incluse în primul pilon și care ar trebui să poată să răspundă rapid și în mod automat.

  João Ferreira (GUE/NGL). – (PT) Dnă președintă, acest raport nu răspunde provocărilor viitoare menționate în titlu, dar mai important, nu răspunde problemelor grave din prezent. De aceea, am depus o serie de proiecte de amendamente pe care le considerăm esențiale pentru o revizuire aprofundată a actualei politici agricole comune.

Aș dori să îi menționez aici pe cei care susțin măsurile de reglementare a pieței și mecanismele de intervenție pentru a le garanta agricultorilor prețuri corecte pentru produsele lor și dreptul la producție al fiecărei țări. Printre alte exemple, propunem păstrarea sistemului de cote ale producției de lapte ca o condiție esențială pentru protejarea producătorilor din țările deosebit de vulnerabile; pledăm pentru menținerea drepturilor de plantare din sectorul vitivinicol și menținerea ajutorului pentru distilarea alcoolului alimentar și pentru distilarea de criză; și propunem stabilirea unui sistem public de asigurări agricole, finanțat din fondurile UE, pentru a garanta un venit minim pentru agricultori în cazul dezastrelor naturale. Am înaintat propuneri pentru o agricultură durabilă din punct de vedere social și al mediului, o viziune incompatibilă cu declarațiile scandaloase de încredere în piață și competitivitate, precum cele incluse în acest raport.

  Andrew Henry William Brons (NI). - Dnă președintă, partidul meu este în favoarea retragerii cu totul din Uniunea Europeană și, prin urmare, din politica agricolă comună. Totuși, în realitate facem parte din ea și trebuie să facem față cu succes.

Ce credem despre raportul Dess? Ei bine, are și părți bune, și părți rele. Este un raport parțial bun. Ideea de a condiționa plățile directe de ecocondiționalitate, alături de protecția mediului și gestionarea spațiilor naturale este o măsură potențial benefică, dar numai atâta timp cât acestea nu sunt legate de precepte semireligioase privind schimbările climatice și un nonsens al diversității sociale.

Raportul admite că sectorul agricol trebuie să continue să fie susținut de intervenția guvernului asupra prețurilor, deoarece cantitățile produse nu pot fi prezise sau planificate precis, iar cererea pentru produsele agricole este scăzută în condițiile elasticității prețurilor. Acest lucru este important pentru a garanta securitatea alimentară și pentru a evita volatilitatea prețurilor.

Cel mai important lucru, din punctul nostru de vedere, este acela că Regatul Unit trebuie să înceteze să mai fie un contributor net la costurile PAC.

  Maria do Céu Patrão Neves (PPE). – (PT) Dnă președintă, munca îndelungată pe care acest raport important a necesitat-o, inclusiv numeroasele compromisuri realizate, l-a transformat într-o înregistrare amplă și echilibrată a diferitelor interese pe care politica agricolă comună (PAC) trebuie să le apere.

Acest raport oferă o bună orientare pentru propunerile legislative și îl felicit pe raportor pentru aceasta. Există totuși câteva propuneri care mă îngrijorează și mă voi asigura că le monitorizez progresele îndeaproape. Mă refer la redistribuirea ajutorului, care cred că ar trebui realizată strict în cadrul primului pilon și pe baza unor criterii pur obiective, astfel încât scopul redistribuirii să nu fie subminat de criterii de corectitudine, care vor tinde doar să mențină situația existentă.

Avem nevoie de o politică agricolă comună mai echitabilă, cu un buget suficient de ridicat pentru a răspunde cerințelor. Trebuie, de asemenea, să menționez necesitatea de a include mult abuzatul sector al produselor lactate pe agenda politică a PAC prin adoptarea amendamentelor 16, 12 și 5.

  Wojciech Michał Olejniczak (S&D). – (PL) Dnă președintă, obiectivul politicii agricole comune este acela de a garanta continuitatea aprovizionării cu alimente a cetățenilor din Europa. Trebuie să furnizăm alimente sigure și de înaltă calitate, la prețuri accesibile. Este ceea ce așteaptă consumatorii. Trebuie să avem grijă de mediu când producem și procesăm alimentele. Spunem „da” politicii agricole comune și „nu”, naționalizării acesteia. Spunem „da” unui buget mare și „nu”, reducerilor bugetului politicii agricole comune. Plățile directe ar trebui acordate tuturor agricultorilor din toate statele membre, conform unei metode simple și pe baza unor criterii echitabile.

Să nu uităm că plățile directe reprezintă doar o parte din veniturile fermierilor. Reglementările pieței sunt, prin urmare, importante. Prețurile bune și stabilitatea pieței garantează un venit pentru agricultori. Trebuie să le permitem cetățenilor din mediul rural accesul la serviciile publice, cum ar fi educația, serviciile de sănătate, serviciile de transport, sport și cultură. Acestea sunt măsuri care ar trebui să se înscrie în cadrul celui de-al doilea pilon și în politica de coeziune.

Dle comisar, să menținem un program care să ne permită să îi aprovizionăm cu alimente pe cei mai săraci cetățeni ai Europei.

  Marian-Jean Marinescu (PPE). - Una din provocările viitorului este securitatea alimentară. PAC trebuie să fie un răspuns la această provocare. Noua politică trebuie să continue aspectele pozitive din politica actuală și să repare erorile.

Raportul Deß cred că realizează aceste lucruri. Se propun doi piloni: plăți directe și dezvoltare rurală. Se dorește eliminarea criteriilor istorice, se doresc criterii obiective. Nu se propune o plată directă egală pentru toate statele membre, dar se dorește o diferență decentă, datorată condițiilor geografice și economice, cu limite minimă și maximă față de media europeană. Se accentuează, dar se și simplifică componenta ecologică. Se menține o componentă puternică de dezvoltare rurală, se cere includerea în bugetul după 2014 a unei finanțări cel puțin egale cu nivelul anului 2013.

Îmbucurător este că primul raport al Parlamentului elaborat ulterior comunicării Comisiei are în foarte mare măsură direcții comune cu aceasta.

  Sergio Gutiérrez Prieto (S&D). – (ES) Dnă președintă, cel mai important mesaj transmis de această Cameră astăzi este acela că se dorește o politică agricolă comună echitabilă sau, cu alte cuvinte, o PAC care să garanteze un venit suficient tuturor producătorilor, indiferent de activitatea acestora și de locul unde se desfășoară.

Pentru a realiza acest lucru, avem nevoie de politici ambițioase în domenii, precum plățile directe, gestionarea pieței – incluzând prețuri de intervenție actualizate – și dezvoltarea rurală, adaptând astfel PAC la noua realitate. Într-adevăr, noua politică agricolă comună trebuie adaptată la strategia 2020, dar acest lucru nu trebuie să implice reduceri de nici măcar un euro, deoarece nu există un exces de resurse pentru toate provocările de mediu, sociale și de sănătate pe care intenționăm să ni le asumăm.

Sunt deosebit de mulțumit de anunțul dlui comisar Cioloș conform căruia vor fi explorate toate posibilitățile din cadrul primului pilon de a atrage tinerii în agricultură. Uneori, pe bună dreptate, ne concentrăm pe îmbunătățirea condițiilor pentru lucrătorii actuali, dar în dezbaterile publice ignorăm ceea ce trebuie să facem pentru a aduce noi lucrători în agricultură, astfel încât producția noastră să fie asigurată și consolidată, având în vedere faptul că țările care au sprijinit cel mai mult tinerii fermieri sunt cel mai puțin expuse abandonării terenurilor. Această provocare, care îngrijorează întreaga Europă, este atât de serioasă încât nu ar trebui sub nicio formă lăsată la discreția politicii interne.

PREZIDEAZĂ: LÁSZLÓ TŐKÉS
Vicepreședinte

  Marc Tarabella (S&D). – (FR) Dle președinte, o problemă de procedură: Aș dori să subliniez atitudinea șocantă a Președinției maghiare, care este probabil una dintre cele mai grave întâlnite în Uniunea Europeană. Președinția a participat la prima dezbatere privind Consiliul European, a plecat la începutul dezbaterii privind politica agricolă comună și a revenit în timpul dezbaterii privind guvernanța economică. Această atitudine arată cât de mult apreciază agricultura europeană și fermierii europeni. Cu toate acestea, PAC reprezintă 40 % din buget: ar fi meritat ca Președinția maghiară să participe la discuție. Am dorit să subliniez acest lucru.

  Oreste Rossi (EFD). – (IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, vom vota în favoarea acestui raport din proprie inițiativă deoarece PAC este un instrument de o importanță fundamentală pentru agricultura europeană și pentru protejarea producătorilor și a produselor UE în comparație cu producătorii și produsele din afara zonei UE.

Principalele aspecte ale raportului, care se bazează pe menținerea nivelurilor actuale de finanțare, prevăd criterii noi și rezonabile pentru alocarea fondurilor, în timp ce criteriul istoric a fost abandonat ca factor de redistribuire a plăților directe. Au fost formulate dispoziții pentru plățile către ferme, s-a ținut cont de volumul producției și de costuri, iar plățile au fost simplificate. Raportul solicită ca plățile directe să fie reduse și să se limiteze la agricultorii activi, astfel încât beneficiarii să fie doar cei care cultivă de fapt pământul, nu speculatorii.

Un alt aspect pe care îl considerăm important se referă la dezvoltarea rurală și la valorificarea tuturor potențialelor naturale și umane prin intermediul producției agricole de calitate și prin protejarea zonelor montane. Unul dintre obiectivele noii PAC trebuie să fie integrarea noilor agricultori, în special a fermierilor tineri, cu rubrici bugetare speciale, și reducerea obstacolelor și a birocrației.

  Herbert Dorfmann (PPE). – (DE) Dle președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor, raportul Dess reprezintă un pas important în direcția reformei politicii agricole comune. Este de o importanță fundamentală să identificăm și să oferim o bază eficientă pentru alocarea fondurilor agricole. Acest lucru presupune efectuarea într-un mod mai echitabil a alocărilor în cadrul primului pilon, în special. Cred că a sosit momentul să se renunțe la abordarea istorică.

Avem multe discuții referitoare la modalitatea în care sunt distribuite fondurile între statele membre, dar trebuie să discutăm, de asemenea, despre modul în care acestea sunt alocate în interiorul statelor membre. Există și în acest caz dezechilibre majore. Zonelor defavorizate, în special zonelor montane și fermelor mici, trebuie să li se acorde o atenție deosebită. În ceea privește zonele defavorizate, dle comisar, acum 12 luni această Cameră a elaborat un raport referitor la redefinirea acestora, în care am fost extrem de critici. Nu am mai auzit nimic altceva despre această chestiune și aș dori foarte mult să știu care este părerea Comisiei în această privință.

  Dacian Cioloș, membru al Comisiei. – (FR) Dle președinte, după ce am dezbătut mai mult de o oră raportul elaborat de dl Dess, rămân foarte optimist nu numai referitor la votul de mâine și la sprijinirea unui raport care, așa cum am spus în observațiile mele de introducere, este foarte asemănător cu propunerile cuprinse în comunicarea Comisiei de la sfârșitul anului trecut, cât și referitor la viitoarea noastră politică agricolă comună.

Aș dori să repet ceea ce am spus în introducere: Rămân adeptul principiului de menținere a unui echilibru și a unei complementarități între cei doi piloni ai politicii agricole comune. Intenționez, de asemenea, să mențin un al doilea pilon puternic în viitoarea politică agricolă comună. Într-adevăr, avem multe așteptări din partea celui de-al doilea pilon: privind echilibrul teritorial, aspectele legate de mediu, tinerii fermieri, fermele de mici dimensiuni, piețele locale și dezvoltarea rurală. Vă pot promite că eu, împreună cu dl președinte Barroso și Comisia, considerăm cel de-al doilea pilon o prioritate. Acesta nu va fi sacrificat în discuțiile privind bugetul viitoarei politici agricole comune. Permiteți-mi să vă reasigur cu privire la acest aspect – vorbesc și în numele dlui președinte Barroso.

Nici nu doresc ca problema produselor alimentare, care rămâne obiectivul principal și esențial al politicii agricole comune, să fie instigată împotriva preocupărilor legate de mediu – iar comunicarea Comisiei nu le instigă, de fapt, una împotriva celeilalte. Ceea ce propunem este susținerea echilibrată a unei serii de practici agricole. Acest lucru va asigura un echilibru între obiectivul de a fi competitivi din punct de vedere financiar și dorința de a menține și conserva capacitățile de regenerare a resurselor noastre naturale. De fapt, nu înțeleg cum agricultura ar putea fi competitivă pe termen mediu și lung fără o gestionare atentă a resurselor naturale. De aceea, dorim să găsim un echilibru în cadrul PAC, mai degrabă decât să instigăm preocupările alimentare împotriva aspectelor legate de mediu.

Apoi, există problema unei politici agricole comune mai bine direcționate. Dl Ashworth a ridicat această problemă, deși am remarcat că nu mai este aici. Comisia propune plăți directe mai bine orientate. Încă o dată, în această situație, consider că propunerile formulate în raportul dlui Dess corespund, în foarte mare măsură, cu ceea ce Comisia intenționează să includă în propunerile sale legislative.

Vom propune măsuri care ne vor permite să depășim crizele, indiferent dacă acestea sunt crize ale pieței, crize în domeniul sănătății sau crize legate de fenomenele meteo extreme. Acesta este tipul de instrumente pe care îl vom propune. Aș dori, de asemenea, să mulțumesc Parlamentului pentru sprijinul acordat în vederea acestui obiectiv-cheie, care va reprezenta în viitor o garanție pentru fermieri.

După ce am formulat aceste comentarii suplimentare, permiteți-mi să închei prin a reitera încrederea pe care o am în votul de mâine și în calitatea raportului Dess. Vă pot promite că în octombrie, atunci când Comisia va prezenta propunerile sale legislative, veți recunoaște toate elementele-cheie. Aș dori să vă mulțumesc încă o dată pentru această activitate, care a adus într-adevăr valoare adăugată pachetului legislativ pe care Comisia îl va depune.

  Albert Deß, raportor. – (DE) Dle președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor, aș dori să vă mulțumesc tuturor pentru această dezbatere intensă și pentru sprijinul de care am beneficiat aici. Dle comisar, așteptăm cu toții cu nerăbdare comunicarea dumneavoastră din luna octombrie, iar apoi o cooperare pozitivă. Agricultura europeană este un factor pozitiv. Aceasta hrănește peste 500 de milioane de oameni, cultivă și îngrijește peste 170 de milioane de hectare de teren arabil și pășuni, oferă numeroase locuri de muncă în zonele din amonte și din aval, este un important susținător al zonelor rurale și este deja cel mai durabil sector agricol din lume. Prin urmare, nu pot înțelege de ce președintele Barroso a vorbit despre reduceri uriașe pentru cel de-al doilea pilon. De asemenea, în acest mod, pune în pericol obiectivele UE pentru anul 2020 – cu alte cuvinte propriile sale obiective. În timp ce 14 milioane de fermieri hrănesc 500 de milioane de oameni, este prea mult să solicităm ca politica agricolă europeană să fie utilizată pentru a asigura că și cei 500 de milioane de oameni oferă sprijin corespunzător celor 14 milioane de fermieri, ca să spunem așa?

Aș dori să subliniez aici – așa cum a mai fost menționat de câteva ori astăzi – că au existat abateri de la raportul meu inițial în legătură cu unele aspecte. Mă aflu de prea mult timp în jocul politic și știu exact de ce am elaborat raportul în acest mod. Dacă aș fi scris un raport în forma în care este astăzi, ce aș fi avut de oferit în negocierile de compromis? Am permis o marjă suficientă pentru a mă asigura că toată lumea este mulțumită și că, astăzi, se va obține un rezultat bun. Prin urmare, raportul meu a avut un amortizor substanțial.

Rezultatul pe care am dorit să îl obțin a fost acela de a transmite un semnal, în calitate de Parlament care abordează aspectele importante, necesare pentru ca fermierii europeni să poată avea un viitor bun. De îndată ce propunerile legislative vor fi depuse, dle comisar, vom lucra intens pentru a obține împreună un rezultat bun. Vă pot asigura deja că este posibil să aveți mai mult sprijin aici, în Parlament, decât vor avea alți comisari. Vă putem oferi acest lucru.

  Președinte. − Dezbaterea a fost închisă.

Votul va avea loc joi, 23 iunie 2011.

Declarații scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

  Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT) Agricultura oferă securitatea aprovizionării cu produse alimentare de calitate, la prețuri accesibile; oferă protecția esențială pentru mediu și pentru utilizarea echilibrată a terenului; creează locuri de muncă, creștere economică și bogăție. Acordarea de fonduri fermierilor doar pe baza cuantumului terenurilor pe care le dețin nu poate fi justificată.

Am luptat cu succes pentru a modifica subvențiile, astfel încât de 80 % din subvenții nu mai beneficiază doar 20 % din cei mai mari agricultori și, în acest mod, i-am ajutat și pe micii fermieri. Am deschis calea pentru o politică agricolă comună care este mai echitabilă pentru țările Uniunii Europene și agricultori și pentru diferite tipuri de producție; aceasta respectă condițiile specifice din regiunile noastre; este ecologică și promovează ocuparea de locuri de muncă în zonele rurale.

Referitor la cotele de lapte, trebuie să verificăm dacă este sau nu o idee bună să continuăm aplicarea unei decizii adoptate acum opt ani, pe baza previziunilor. Acest aspect este extrem de important pentru Insulele Azores, având în vedere faptul că sectorul joacă un rol strategic și cotele au fost foarte importante pentru producătorii de lapte până acum. Trebuie să subliniez acest lucru, deoarece alternativele la sistemul de cote de lapte nu au fost încă prezentate.

  Elena Oana Antonescu (PPE), în scris. – Suntem cu toții conștienți de potențialul și de rolul crucial pe care în are Politica Agricolă Comună în atingerea obiectivelor de mediu și de climă, în furnizarea de bunuri publice și, în egală măsură, și în atingerea obiectivelor de securitate alimentară pe care le are UE. Însa este foarte important ca atunci când vorbim despre agricultură și despre viitorul PAC, cuvintele de ordine să fie simplificare și inovare. Trebuie să punem accentul pe acele măsuri de politică care nu impun noi sarcini administrative pentru că nu dorim să facem viața fermierilor noștri și mai grea. Politica agricola comuna trebuie să devină mai echitabilă și mai simplă si cred că trebuie să găsim un echilibru just între obiectivele de politică pe care le propunem și povara administrativă. Avem nevoie de asigurarea bunăstării fermierilor și consolidarea economiilor locale, trebuie să asigurăm protecția mediului și trebuie să ne preocupe și producerea unor alimente de calitate, sigure si sănătoase. Când este vorba despre agricultură, nu trebuie să ne concentrăm exclusiv asupra soluțiilor tehnologice sau asupra discuțiilor pe soluțiile tehnologice, ci trebuie să avem în vedere și tiparele de consum, și problema deșeurilor și relația complexă care există între mediu, biodiversitate și sănătate.

  Liam Aylward (ALDE), în scris. – În primul rând, aș dori să îi mulțumesc raportorului pentru excelenta sa activitate. Documentul final transmite un mesaj clar Comisiei, care se află în prezent în mijlocul discuției interne privind bugetul pentru programul financiar următor: cu alte cuvinte, Parlamentul consideră că viitoarea politică agricolă comună este capabilă să contribuie la economia europeană prin ocuparea forței de muncă și creștere economică. Este o politică prin care se va răspunde provocărilor legate de securitatea alimentară; este o politică prin care se vor livra bunuri publice, se va proteja mediul și se va spori biodiversitatea; este un vehicul pentru abordarea schimbărilor climatice.

Reducerea capacității agricultorilor europeni și împiedicarea competitivității și viabilității acestora printr-un buget PAC insuficient ar fi contraproductiv și lipsit de viziune. Acesta este un sector cu un potențial ridicat de expansiune, de creștere economică, de cercetare și inovație și pentru combaterea schimbărilor climatice. PAC produce rezultate măsurabile și un randament clar al investițiilor privind livrarea de bunuri publice. Politica agricolă comună ulterioară anului 2014, așa cum se subliniază în acest raport, are obiective și priorități clare pe care agricultorii europeni le pot și le vor îndeplini – dar aceștia au nevoie de sprijinul unui buget credibil.

  Elena Băsescu (PPE), în scris. – Consider că raportul redactat de colegul Dess este esențial în contextul crizei alimentare globale și a riscurilor ecologice de astăzi. Politica agricolă comună în forma sa nouă include valori precum protecția consumatorilor și coeziunea regională. Consider că productivitatea pe termen lung depinde în mare parte de gestionarea durabilă a resurselor naturale, un alt obiectiv de pe agendă. Salut inițiativa unei implicări mai active a fermierilor în programe de dezvoltare rurală, ceea ce va duce la o creștere a competitivității locale.

Securitatea alimentară este o altă prioritate din cadrul noii politici agricole comune. Cooperarea dintre statele membre este vitală, după cum s-a dovedit în cazul crizei E.coli din această vară. Pentru a evita fluctuația preturilor la alimente, susțin adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire a riscului, accesibile tuturor fermierilor din UE.

Totodată, consider că este importantă distribuția echitabilă a fondurilor destinate agriculturii. Aici subliniez, spre exemplu, impactul ajutoarelor directe asupra creșterii rentabilității și competitivității exploatațiilor mici.

De asemenea, este necesară programarea unor plăți speciale pentru zonele marcate de un handicap natural, care au nevoi speciale.

  Nessa Childers (S&D), în scris. – În calitate de membru al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și susținător devotat al mediului, am așteptat un raport Dess, care ar reprezenta o PAC pentru era cărbunelui – bazată pe stimulente de mediu, gestionarea resurselor și o investiție puternică în aspectele mai generale referitoare la mediu cu care se confruntă UE. Prin urmare, sunt foarte impresionată de gradul în care raportul Dess este devotat ecologizării PAC; sprijinirii întreprinderilor mici și mijlocii producătoare de alimente și preocupării pentru viitor, abordând, în același timp, și preocupările actuale cu care se confruntă agricultura europeană. Având în vedere faptul că există în mare măsură un acord din partea Comisiei față de propunerile Parlamentului, invit această Cameră să își facă auzită vocea pentru a se asigura că și Consiliul European sprijină propunerile din acest raport legate de mediu.

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D), în scris. – Politica agricolă comună se confruntă cu o serie de provocări, care invită Uniunea Europeană și statele membre să ia o decizie strategică pentru viitorul agriculturii. Pentru a fi eficientă în abordarea acestor provocări, PAC trebuie să acționeze în contextul unor politici economice sănătoase și al unor finanțe publice sustenabile care contribuie la îndeplinirea obiectivelor Uniunii în contextul strategiei 2020. Cred că Uniunea Europeană trebuie să dispună și pe viitor de instrumente suficiente pentru a lupta împotriva crizelor de piață, a crizelor de aprovizionare, a oscilațiilor preturilor și pieței din sectorul agricol. Consider necesară împărțirea echitabilă a fondurilor PAC pentru primul și al doilea pilon atât între statele membre, cât și între agricultorii din interiorul unui stat membru, acest lucru reducând la modul real discrepanțele mari la împărțirea acestor fonduri între statele membre. Cel de-al doilea pilon al PAC este foarte important în domeniul dezvoltării rurale și consider că ar trebui acordată o atenție deosebită stimulării și încurajării agricultorilor tineri. Prin urmare, sunt pentru introducerea în acest pilon a unor măsuri orientate, care să fie stabilite de către statele membre, pentru a atinge țintele prioritare ale UE astfel încât să se mențină plățile compensatorii pentru zonele defavorizate din al doilea pilon.

  Anne Delvaux (PPE), în scris. – (FR) Agricultura este, fără îndoială, sectorul economic în care Uniunea Europeană a obținut cele mai multe rezultate. Dezbaterea actuală are loc în contextul planurilor Comisiei de a dezvălui propuneri vitale de reformă în luna octombrie.

Această Cameră a ajuns la un compromis în cazul raportului în discuție. Am reținut doi piloni importanți: primul pilon, ajutoarele directe, necesită fonduri adecvate care să reflecte provocările cu care se confruntă agricultura, ceea ce înseamnă cel puțin menținerea nivelului actual de finanțare. Cu toate acestea, va fi aliniat, de asemenea, mai mult cu cel de-al doilea pilon, sprijinul pentru o dezvoltare durabilă. Cred că ecologizarea primului pilon trebuie evaluată corect, astfel încât să nu se adauge la cerințele de mediu cu care agricultorii sunt deja puternic împovărați. În definitiv, rolul lor principal este să producă hrană. Raportul se adresează și tinerilor agricultori care, după cum știm, depun eforturi să pornească în acest sector de activitate.

Cu toate acestea, în mod clar aceste obiective pot fi atinse doar dacă bugetul Uniunii nu se reduce. Care este avantajul de a avea obiective ambițioase dacă nu avem mijloacele de a le realiza?

  Ismail Ertug (S&D), în scris. – (DE) Noi, cei din Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, am muncit din greu pentru a ne asigura că noua politică agricolă a UE este orientată către standarde ecologice. În opinia noastră, agricultorii ar trebui răsplătiți pentru furnizarea de servicii către societate. Aceasta este exact ceea ce fac ei, și nimic nu ar putea fi răsplătit mai puțin prin actualele prețuri obținute pe piață.

Păstrarea modelului format din cei doi piloni garantează faptul că agricultorii vor continua să primească o sumă fixă în viitor pe care se pot baza. Aceste plăți sunt importante pentru planificările pe termen lung. Prin corelarea plății directe cu un indice economic, putem realiza tranziția de la Europa cu 15 state membre la Europa cu 27 de state membre, fără a ofensa pe nimeni prea mult.

Raportul este un compromis pozitiv; este un compromis european. Acum, întrebarea este ce va face Comisia și, în special, președintele Barroso cu acesta. Diminuarea fondurilor pentru protecția mediului, în special, sugerează limitare și sper că dl comisar Cioloș va fi în măsură să îl convingă să nu ia această măsură.

  Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. – (PT) Acest raport propune continuitatea politicii agricole comune (PAC), deși există unele contradicții.

Prin urmare, luăm o atitudine critică și am înaintat propuneri alternative care răspund eficient atât nevoilor producției agricole de a asigura suveranitatea alimentară și securitatea alimentară din fiecare țară, cât și problemelor agriculturii familiale și dezvoltării rurale. Toate aceste propuneri iau în considerare importanța socială a terenului și a persoanelor care îl lucrează, caracteristicile specifice fiecărei țări și echitatea socială în distribuirea subvențiilor, atât între statele membre, cât și între culturi și agricultori.

De aceea, am prezentat acest set de propuneri, în care, în special, am pledat în mod clar și fără echivoc pentru sistemul de cote de producție adaptate fiecărui stat membru în parte, în conformitate cu necesarul de alimente, asigurându-se astfel că agricultorii din țări, precum Portugalia, sunt protejați.

Dorim să garantăm dreptul fiecărei țări de a produce și suntem împotriva liberalizării sectorului produselor lactate și a drepturilor de plantare în sectorul vitivinicol. De asemenea, dorim să menținem și după 2012 ajutoarele pentru distilarea alcoolului alimentar și distilarea în caz de urgență și susținem „existența unor instrumente de reglementare a pieței și a unor mecanisme de intervenție vizând asigurarea unor prețuri echitabile pentru producție”, reducându-se astfel tendința de liberalizare a reformelor anterioare ale PAC.

  Béla Glattfelder (PPE), în scris. – (HU) Europa va avea nevoie de o agricultură puternică și ulterior anului 2013, deoarece principalul mijloc de garantare a securității alimentelor cetățenilor europeni este agricultura europeană. Producția alimentară trebuie să rămână obiectivul principal al agriculturii, deoarece populația planetei este într-o continuă creștere și se estimează că va ajunge la 9 miliarde până în anul 2045. Cu toate acestea, avem nevoie de o politică agricolă comună puternică și de o asistență agricolă puternică pentru realizarea acestui obiectiv. Prin urmare, cred că este important ca, în conformitate cu raportul, bugetul pentru agricultură să fie menținut cel puțin la același nivel ca în 2013 în următoarea perioadă financiară a UE. În luna martie, Președinția maghiară a adoptat concluzii prezidențiale pentru a servi intereselor agricultorilor europeni. Volatilitatea excesivă a prețurilor în perioada anterioară este parțial consecința unor decizii eronate adoptate de UE, de exemplu, eliminarea intervenției privind porumbul. Astfel, avem nevoie de o politică agricolă care să asigure o acțiune eficientă împotriva volatilității extreme a prețurilor și speculației. Criza produselor lactate a demonstrat în mod clar că în sectorul produselor lactate sunt necesare măsuri de restricționare a producției. În statele membre în care a existat o reducere mai mare decât media a producției de zahăr, ca urmare a reformei zahărului, trebuie să se permită creșterea producției.

  Louis Grech (S&D), în scris. – Este absolut necesar ca PAC să fie echipată adecvat pentru a răspunde provocărilor cu care se va confrunta în viitor. PAC nu poate fi monolitică; ar trebui să fie pusă în aplicare cu flexibilitate și în cadrul contextului economic și politic actual. Ar trebui dezvoltat un cadru de reglementare bazat pe politici ținându-se cont de obiectivele pe termen lung. Acest lucru ar oferi micilor agricultori o mai mare stabilitate și le-ar permite să elaboreze planuri de investiții într-un orizont de timp mai larg, fără a se preocupa de disfuncționalitatea care ar putea fi cauzată de politicile de rezolvare rapidă pe termen scurt, și le-ar oferi sprijinul de care au nevoie pentru a-și proteja afacerile. Trebuie abordată susceptibilitatea sectorului agricol față de instabilitatea pieței și volatilitatea prețurilor, iar PAC ar trebui să garanteze un mecanism de siguranță și dispoziții pentru prevenirea eficientă a riscurilor, care să le ofere agricultorilor o măsură a securității veniturilor în această perioadă dificilă din punct de vedere economic și să servească la furnizarea unei viziuni cu privire la modul în care volatilitatea prețurilor la nivel mondial va afecta țările în curs de dezvoltare. Provocările climatice globale, efortul generat de schimbările demografice privind securitatea alimentară, precum și recesiunea economică ar trebui să conducă la intensificarea eforturilor de a asigura o creștere durabilă, de a încuraja și proteja locurile de muncă. Inovația și cercetarea dedicate vor sprijini tranziția Europei către o regiune mai ecologică și durabilă din punct de vedere economic.

  Ville Itälä (PPE), în scris. – (FI) Acest raport a fost o victorie pentru susținătorii agriculturii finlandeze și europene. Având în vedere poziția noastră geografică în nord, în Finlanda avem un dezavantaj natural considerabil în ceea ce privește cultivarea plantelor și de aceea este important să nu se modifice cuantumul ajutorului pe care îl primim. Poziția Parlamentului European reprezintă un mesaj puternic pentru Comisie, care elaborează propunerea sa de reformă a politicii agricole comune. Restricțiile referitoare la nivelul actual al ajutorului național nu mai pot fi acceptate.

  Petru Constantin Luhan (PPE), în scris. – Securitatea alimentară este și va rămâne principala provocare pentru agricultura UE și nu numai, acest lucru fiind evidențiat și în raportul OCDE - FAO „Perspectivele Agricole 2011-2020”.

Consider că trebuie să acordăm o atenție deosebită provocărilor demografice care afectează în special mediul rural. În cazul în care nu vom reuși să gestionăm schimbările demografice și să sporim atractivitatea zonelor rurale pentru tinerii agricultori, riscam ca într-un anumit interval de timp acest lucru să devina o adevărată piedică în calea unei producții agricole solide și de calitate. Pentru aceasta suntem obligați să oferim tinerilor noi măsuri atractive, sprijin financiar consistent, un acces sporit la servicii și infrastructuri inovatoare.

Pe lângă toate acestea este nevoie și de o mai bună coordonare între suportul financiar acordat dezvoltării rurale și celelalte politici regionale, precum și de menținerea finanțării PAC la un nivel care să asigure realizarea tuturor sarcinilor propuse. Astfel, vom facilita o mai puternică implicare economică, socială și culturală a tinerilor în agricultura Uniunii Europene.

  Astrid Lulling (PPE), în scris. – (FR) Din nefericire, obiectivele îndrăznețe și inovatoare propuse inițial de către raportor nu au supraviețuit discuției noastre. În unele cazuri, acestea au fost forțate să cedeze compromisurilor inodore, incolore și insipide.

Pot trece peste acest lucru, în special când vine vorba de o distribuție mai echitabilă a plăților directe în Europa pentru a garanta buna funcționare a pieței interne.

Cu toate acestea, regret lipsa noastră de curaj privind ecologizarea generală a politicii agricole comune. Agricultorii noștri doresc să producă alimente sănătoase, în mod eficient, pentru a garanta securitatea alimentară pentru 500 de milioane de cetățeni europeni.

Unsprezece state membre, inclusiv Luxemburg, au semnat o scrisoare comună adresată dlui comisar Cioloș prin care își exprimă opoziția lor față de încheierea sistemului de drepturi de plantare a viței de vie în 2015.

Sunt încântată că Parlamentul European a susținut această propunere din raportul dlui Dess. Cu toate acestea, trebuie să fim prudenți: agricultorii noștri nu trebuie să ajungă să lucreze în cele din urmă ca grădinari peisagiști prost plătiți, lăsându-ne dependenți de importurile de produse alimentare și agricole din țările terțe, aceste produse fiind supuse unor cerințe mai puțin stricte decât cele impuse agricultorilor noștri.

Susțin pe deplin această atitudine. Așteptăm să vedem această poziție inclusă în propunerile legislative ale Comisiei.

  Mariya Nedelcheva (PPE), în scris. – (BG) Parlamentul European trebuie să susțină o PAC puternică, echitabilă și bine finanțată. Este timpul să ne asigurăm că plățile directe sunt distribuite echitabil între statele membre, regiuni și sectoare. Trebuie să le demonstrăm cetățenilor europeni că solidaritatea europeană există cu adevărat și nu reprezintă doar un devotament fals. Raportul dlui Dess marchează un pas foarte mic, dar este în direcția cea bună. De asemenea, salut măsurile propuse pentru menținerea echilibrului teritorial în UE. Sunt încântată că în raport este exprimată o susținere pentru tinerii din sectorul agricol, deoarece trebuie să luptăm împotriva depopulării zonelor rurale. Este important să menținem sprijinul pentru regiunile defavorizate, precum și posibilitatea de a plăti pentru producția obținută în regiunile în care nu există altă alternativă pentru un anumit tip de producție. Sunt încântată să subliniez că solicitarea mea pentru o mai mare flexibilitate cu privire la cel de-al doilea pilon a fost luată în calcul. Situația din sectoarele agricole diferă în diverse state membre. O mai mare libertate în definirea priorităților țării va oferi oportunități reale pentru dezvoltarea regiunilor agricole. Cu toate acestea, este important să avem grijă ca măsurile propuse să nu conducă la creșterea birocrației pentru producătorii agricoli. Permiteți-ne să transmitem un semnal puternic Comisiei Europene și producătorilor agricoli din Europa, arătându-le sprijinul nostru pentru o PAC mai echitabilă, mai simplă și mai flexibilă.

  Franz Obermayr (NI), în scris. – (DE) Un sector agricol sănătos – și nu discut aici despre fabricile agroindustriale, ci mai degrabă despre micile ferme familiale – oferă o garanție pentru continuarea existenței culturii rurale, a naturii și a peisajului nostru cultural, fiind, de asemenea, esențial pentru asigurarea aprovizionării cu produse alimentare pentru populația noastră. Cât de important este acest ultim aspect ne-a fost arătat clar încă o dată de către recenta criză provocată de E. coli enterohemoragic (EHEC). Consumatorii caută foarte mult produse ecologice. Ei se așteaptă ca produsele ecologice să ofere echilibrul ecologic, care în realitate este de multe ori mai mult decât discutabil. În loc să aibă un impact deosebit de pozitiv asupra dezvoltării durabile, utilizării prudente a resurselor, economisirii de CO2 și asupra protecției animalelor, produsele organice sunt adesea transportate prin întreaga Europă. UE trebuie să acționeze în această privință – și vorbesc în calitate de reprezentant al Austriei, țară lider în agricultura ecologică. Prevederile regionale și disponibilitatea sezonieră, precum și etichetarea strictă a originii produselor alimentare trebuie să beneficieze de o importanță mai mare. Serviciile oferite de către agricultură trebuie să fie, prin urmare, răsplătite prin prețuri echitabile ale produselor. Să nu utilizăm politica agricolă comună pentru a promova sectorul agroindustrial; să ne promovăm, în schimb, agricultorii.

  Sirpa Pietikäinen (PPE), în scris. – (FI) Reforma politicii agricole comune a UE este una dintre cele mai importante sarcini ale acestui Parlament. Raportul elaborat de dl Dess formează o bază bună pentru continuarea reformei. Cu toate acestea, este necesară o dezbatere mai amplă pentru a îndeplini obiectivul de a avea o agricultură ecologică, eficientă din punct de vedere al resurselor și diversificată. Soluția problemelor globale ale agriculturii nu va fi găsită prin creșterea producției în Europa, ci face parte dintr-o ecuație mai amplă, în care sunt luate în considerare aspectele economice, sociale și de mediu. În locul unei politici agricole cu vederi înguste, avem nevoie de o politică alimentară care aibă în vedere întregul lanț alimentar, de la început la sfârșit. Aceasta este cea mai bună cale prin care putem răspunde provocărilor majore și atotcuprinzătoare cu care se confruntă agricultura în forma sa actuală în secolul al XXI-lea.

  Pavel Poc (S&D), în scris. – (CS) Sunt încântat să aflu că noua politică agricolă comună va încheia perioada discriminării împotriva agricultorilor din anumite state membre, inclusiv din țara mea de origine. Aș dori să îi mulțumesc raportorului pentru activitatea sa, care este în mod evident munca unui autor care înțelege aspectele implicate. Sunt tot mai alarmat de încercarea de a stabili noi condiții discriminatorii. Plafonarea plăților directe este o nouă formă de discriminare împotriva statelor membre în care, din motive istorice, cele mai multe întreprinderi agricole gestionează suprafețe mari de teren. Aceste întreprinderi agricole respectă aceleași reguli și oferă aceleași servicii ca micile întreprinderi din alte țări și îndeplinesc totodată condițiile pentru plățile directe la fel de bine. Discriminarea împotriva acestor întreprinderi mari rezultată din plafonare poate să pună în pericol locurile de muncă din zona rurală și să încetinească potențialul de inovare. Dacă dorim să discutăm serios despre o piață unică, putem cu adevărat să susținem discriminarea împotriva anumitor state membre sub forma diferențierii plăților pe hectar sau prin plafonare?

Agricultorii din cele 12 noi state membre au ajuns acum la sfârșitul unei perioade dificile de 10 ani, cu care au fost de acord cu condiția ca aceasta să fie o perioadă de tranziție care nu se va mai prelungi. Să nu prelungim aceste inegalități contrar spiritului negocierilor de aderare la UE și să nu deteriorăm credibilitatea UE în ochii unora dintre cetățenii săi. Ne jucăm cu viitorul Uniunii Europene înseși. Prin urmare, aș dori să îi invit pe colegii mei deputați să susțină amendamentele 10 și 11, care resping plafonarea plăților.

  Olga Sehnalová (S&D), în scris. – (CS) O cerință esențială pentru o concurență loială pe piața internă este crearea de condiții echitabile și transparente pentru toți agricultorii de pe teritoriul UE. Raportul referitor la viitorul politicii agricole comune (PAC) se îndreaptă în această direcție. Multe dintre compromisurile negociate ar trebui salutate fără echivoc, de exemplu, simplificarea procedurilor administrative în diverse domenii ale PAC sau continuarea finanțării integrale a plăților directe din bugetul UE și refuzul de a le renaționaliza. Cu toate acestea, consider că problema agricultorilor europeni care ar beneficia de un tratament preferențial sau ar fi dezavantajați pe baza unor criterii suplimentare, de exemplu, dimensiunea exploatațiilor, este problematică din punct de vedere al caracterului istoric determinat de situația din fiecare stat membru.

  Sergio Paolo Francesco Silvestris (PPE), în scris. – (IT) Aș dori să îmi exprim mulțumirea față de acest prim text privind viitorul PAC. Chiar și în acest stadiu incipient, se urmărește transmiterea către Comisie a unui mesaj pozitiv pentru agricultorii noștri, până la primirea textului legislativ. Într-adevăr, consider că multe puncte conțin informații pe care unii dintre colegii mei și cu mine am încercat să le includem. Mă refer la declarațiile importante care promovează agricultura noastră din sud. De exemplu, ajutoarele directe nu se vor mai baza doar pe o primă pe hectar, ci dimensiunea fermei, regimul de ocupare al forței de muncă, productivitatea muncii și, de asemenea, forma juridică vor fi luate în considerare, în cele din urmă. De asemenea, sunt foarte încântat că aceste plăți vor fi acordate doar acelor agricultori care sunt cu adevărat activi în domeniu, astfel încât ajutorul să ajungă la cei care au în realitate nevoie de el și care îl folosesc pentru a aduce beneficii agriculturii. S-a prevăzut, de asemenea, o repartiție mai echitabilă a ajutorului, având în vedere faptul că, din motive istorice, fermele din Uniunea Europeană au structuri foarte diverse. Susțin în totalitate punctul în care se solicită ca noua PAC să fie echipată cu instrumentele necesare pentru a limita volatilitatea prețurilor. Voi încheia prin a menționa cea mai frecventă formă a producției agricole din regiunea din care provin, producția de ulei de măsline, precum și măsura pe care o așteptăm din partea Comisiei: un sistem actualizat de depozitare privată și introducerea depozitării private.

  Dominique Vlasto (PPE), în scris. – (FR) Deoarece securitatea alimentară este un factor-cheie în procesul actual de globalizare, trebuie să ne menținem capacitatea de a fi autonomi. Aceasta înseamnă menținerea unei politici agricole comune ambițioase care ne poate îndeplini nevoia noastră de bază pe termen lung: alimentația. Cu toate acestea, PAC trebuie să fie ușor modificată pentru a deveni mai echitabilă. Cetățenii europeni nu ar înțelege în cazul în care de cea mai mare parte a asistenței ar beneficia marii operatori agricoli: agricultorii mici, de asemenea, trebuie să poată trăi din ceea ce produc, să muncească în condiții decente și să fie plătiți corect. De asemenea, la alocarea ajutorului, trebuie să oferim o atenție sporită constrângerilor naturale, cum ar fi încălzirea globală, zonele montane și resursele limitate de apă. Seceta actuală demonstrează că PAC trebuie să includă urgent resurse practice care le vor permite agricultorilor noștri să depășească problema lipsei apei. Prin urmare, aș solicita o revizuire subtilă în cadrul PAC pentru ca aceasta să devină mai relevantă și în măsură să ne garanteze independența alimentară, vitalitatea sectorului nostru agricol și conservarea zonelor noastre rurale.