Zoznam 
 Predchádzajúci 
 Nasledujúci 
 Úplné znenie 
Postup : 2011/2958(RSP)
Postup v rámci schôdze
Postupy dokumentov :

Predkladané texty :

B7-0730/2011

Rozpravy :

PV 14/12/2011 - 20
CRE 14/12/2011 - 20

Hlasovanie :

PV 15/12/2011 - 9.9
Vysvetlenie hlasovaní
Vysvetlenie hlasovaní

Prijaté texty :


Rozpravy
Streda, 14. decembra 2011 - Štrasburg Revidované vydanie

20. Voľný pohyb pracovníkov v rámci Európskej únie (rozprava)
Videozáznamy z vystúpení
PV
MPphoto
 

  President. − The next item is the debate on

– the oral question to the Commission on freedom of movement for workers within the European Union by Traian Ungureanu, Csaba Őry, Elena Băsescu, Iliana Ivanova and Marian-Jean Marinescu, on behalf of the PPE Group (O-000320/2011 – B7-0673/2011), and

– the oral question to the Commission on restrictions on free movement of workers by Stephen Hughes, Rovana Plumb and Hannes Swoboda, on behalf of the S & D Group (O-000323/2011 – B7-0674/2011).

 
  
MPphoto
 

  Traian Ungureanu, author. − Madam President, this is about an oral question and a motion for a resolution.

What I would say about both the oral question and the joint motion for a resolution is that they put forward two basic propositions. Firstly, that the restrictions for Romanian and Bulgarian workers on the European labour market should be lifted, as there is no real economic reason to keep them in place, and I quote here from a fresh report from the Commission. Secondly, the oral question and the motion for a resolution are asking for the states that want to exercise their right to extend the barriers to provide hard economic data in support of their request.

Since this whole debate was sometimes misunderstood or misrepresented, I have to state what the question and the motion for a resolution are not about.

Firstly, they are not about changing treaties or any other kind of legislation. They only ask for legislation to be implemented with good reason and not implemented at all when there is no reason.

Secondly, the question and the motion are not about encouraging vagueness. On the contrary, they propose more transparency, which is to say that from now on, Member States should not be able to limit the fundamental rights of fellow European citizens by simply invoking a vague formula – by ticking a box. This sort of behaviour is neither rational nor legal: it is pure imposition.

For those who wondered whether Romanians and Bulgarians could really not wait for another two years, the answer is no. When the issue is your rights, sometimes even a day can be too long.

Finally, the question and the motion push for full European consistency. I therefore have to ask: why maintain an arrangement that allows goods and capital to move freely towards East European Member States while stopping East European citizens taking up jobs in Western European countries?

 
  
MPphoto
 

  Rovana Plumb, author. − Madam President, the right to live and work in another country of the Union is one of the fundamental freedoms of the European Union, and yet Romanian and Bulgarian workers face total or partial restrictions on their fundamental right of freedom of movement.

Transitional measures constitute a derogation from a fundamental freedom. Those transitional measures are counter-productive in terms of combating forced self-employment, undeclared work and irregular employment.

Eleven Member States still maintain partial or total restrictions, but this Parliament still does not know how many of those have requested the extension of the transitional measures for the next two years. Can the Commission tell us how many requests it has received? Can the Commission also explain on what basis its judgment is going to be produced?

At a time when racism, xenophobia and social conflict are increasing, it is of the utmost importance to guarantee social cohesion in the European Union through effective integration policies promoting equal treatment, decent working conditions and social protection, and not to use derogations from fundamental freedoms as a political weapon.

Bulgarian and Romanian citizens have the right to enjoy equal treatment just like other European citizens. This is also a way of ensuring fair competition between businesses and preventing any social and economic dumping. Workers’ mobility in the European Union should never be considered a threat to the internal labour market. Therefore, our political groups support the opinion that all these transitional measures should be abolished.

 
  
MPphoto
 

  László Andor, Member of the Commission. − Mr President, the free movement of workers is one of the fundamental freedoms, together with the free movement of goods, services and capital. It is a pillar of the single market and for 50 years it has contributed to making European integration a success. I know that the free movement of workers and the lifting of the restrictions in place are of significant importance to you and it is also important for the Commission.

As you know, the transitional arrangements aim at allowing Member States to prepare gradually for the full application of EU law on the free movement of workers. The transitional arrangements were agreed for a maximum period of seven years, in three phases. Each phase requires more and stronger justification from Member States if they want to maintain the restriction to the free movement of workers. We are approaching the third and final phase of these seven years.

In 2007, ten of the 25 other Member States opened their labour markets for Bulgarian and Romanian workers immediately. By now, this number has increased for Bulgarian workers to 15, and for Romanian workers to 14 Member States. Even in the Member States that still apply restrictions, several apply less strict conditions or simplified procedures in comparison to the conditions and procedures that applied to Bulgarian and Romanian workers prior to joining the EU.

According to the transitional arrangements, a Member States that currently still restricts the free movement of workers can only continue to do so for the final two years of the transitional period if it notifies the Commission before 1 January 2012 of a serious disturbance of its labour market, or a threat thereof. This restriction can last until 31 December 2013 at the very latest.

However, the transitional arrangements do not define what a serious disturbance of the labour market, or the threat thereof, is. As labour markets across the EU vary widely between Member States, each Member State will therefore have to assess itself whether it undergoes, or is threatened by, a serious labour market disturbance.

The Commission cannot lay down criteria that Member States would have to use. The Commission has made it clear though, that it expects any Member State that wishes to extend restrictions on labour market access to explain why it considers it is undergoing or is threatened by a serious labour market disturbance and to provide justification with data and convincing, pertinent arguments when notifying the Commission.

As the Commission stated in the report adopted on 11 November on the functioning of the transitional arrangements, it expects more than a simple reference to the unemployment rate. What is, however, important to remember is that the transitional arrangements do not stipulate that the serious labour market disturbance, or the threat thereof, must be caused by an influx of Romanian and Bulgarian workers.

What is also important to note is that a Member State only needs to send a notification within the deadline, without needing the Commission’s assent to the notification. In that case national law on labour market access will continue to apply after 31 December 2011. Concerning the disclosure of a letter of notification, the Commission must, in accordance with existing procedures, consult in respect of each such request the Member State from where the notification originates.

In any case, the Commission will check whether the notifications were sent within the deadline, which means before 1 January 2012. If not, EU law on free movement of workers will apply fully.

At the Employment, Social Policy, Health and Consumer Affairs (EPSCO) Council earlier this month, I encouraged governments to consider with great care, not only in light of the situation of the labour market, but also on the basis of the facts contained in the Commission’s report, whether it is necessary to maintain restrictions on the labour market access of Bulgarian and Romanian workers. I reminded Member States to keep in mind that the transitional arrangements aim at allowing Member States to prepare gradually for the full application of EU law on free movement of workers and not at delaying its application until the very end of the transitional period.

Free movement of workers is one of the fundamental freedoms enshrined in the EU Treaty and a strong symbol for all European citizens.

Apart from the right to work itself, working and living conditions are an important aspect here. Bulgarian and Romanian workers who have been admitted to work in a Member State – even in ones that still apply restrictions – benefit fully from the provisions of EU law on free movement of workers that grant the right to equal treatment with nationals as regards conditions of employment and work, including pay. The labour market and social situation has been analysed in the Commission report as well as in a specific chapter of the Employment and Social Developments in Europe review, a report to be adopted and presented on 15 December.

However, as regards, ‘irregular’ Bulgarian and Romanian workers, the Commission regrets that there is no detailed information or data about their number or social situation, which is precisely due to the hidden character of their presence in other Member States.

In its 2008 and 2011 reports on the functioning of transitional arrangements of Bulgarian and Romanian workers, the Commission has already underlined that the restrictions to free movement of workers do not necessarily have the expected impact of protecting the national labour markets. In some cases, the restrictions can even exacerbate the incidence of undeclared work, leading to undesired social consequences both for undeclared workers and the regular labour force.

The Commission will continue to develop and promote, in relation with the Member States, specific activities to fight undeclared work.

Finally, the Posting of Workers Directive fully applies to Bulgarian and Romanian workers who are posted. It defines the core of mandatory working conditions to be respected in the host country by companies posting workers temporarily to that country, in particular with respect to maximum work periods and minimum rest periods; minimum paid annual holidays; the minimum rates of pay, and health and safety at work.

The directive thus provides for a significant level of protection of posted workers and avoids that working conditions in the host country are undermined as an effect of competition.

The Commission is currently preparing a legislative proposal which will aim to improve and reinforce the implementation, application and enforcement in practice of the Posting of Workers Directive. It will include measures to prevent and sanction any abuse and circumvention of the applicable rules. The adoption of the proposal is foreseen for February 2012. The incoming Danish Presidency will immediately start negotiations on this proposal.

 
  
MPphoto
 

  Elena Băsescu, în numele grupului PPE. – Doresc să încep prin a mulţumi tuturor colegilor, de la toate grupurile politice, care au făcut posibilă includerea acestei dezbateri pe agenda sesiunii plenare din decembrie şi nu pe cea din ianuarie, când ar fi fost mult prea târziu.

Această întrebare orală cu rezoluţie, pe care am iniţiat-o împreună cu colegii mei - domnul Ungureanu şi domnul Marinescu - se discută într-un moment decisiv, când vine vorba de restricţiile pe piaţa muncii.

Prin folosirea unei expresii extrem de vagi din legislaţia europeană „perturbare gravă pe piaţa muncii”, aceste state au fragmentat, pur şi simplu, piaţa internă prin încălcarea uneia dintre cele patru libertăţi fundamentale.

Domnule Comisar, fiecare zi care trece aduce noi evoluţii pentru statutul lucrătorilor mobili din România şi Bulgaria. Până acum, Olanda şi Marea Britanie au decis, fără niciun temei, să prelungească aceste restricţii. Subliniez că această măsură a fost luată în condiţiile în care populaţia din vechile state membre îmbătrâneşte şi este nevoie de forţă de muncă tânără pentru a avea cine să ne plătească şi nouă pensiile.

Sper ca celelalte state, care nu s-au pronunţat încă în privinţa prelungirii restricţiilor, să urmeze exemplul Germaniei care a dat dovadă de încredere în profesionalismul lucrătorilor români.

Domnule Comisar, mă întreb cum pot unele guverne să invoce perturbări pe piaţa muncii când chiar angajatorii şi IMM-urile din propria ţară le cer să ridice restricţiile pentru lucrătorii români şi bulgari. Am senzaţia că tocmai refuzul acestor guverne de a permite întâlnirea cererii cu oferta provoacă dezechilibre pe piaţa muncii.

Îmi exprim din nou regretul că există state membre care preferă să menţină aceste restricţii, inventând vinovaţi şi justificări în faţa propriului electorat pentru situaţia economică în care se regăseşte o parte a populaţiei.

 
  
MPphoto
 

  Jutta Steinruck, im Namen der S&D-Fraktion. – Frau Präsidentin! Ich danke den Fragestellerinnen und den Fragestellern und auch dem Kommissar für die Ausführungen. Auch die deutschen Sozialdemokraten sind für Mobilität und die Freizügigkeit der Arbeitnehmer im europäischen Arbeitsmarkt. Das ist eine wichtige Grundfreiheit von zentraler Bedeutung. Obwohl die Fakten ja alle Befürchtungen ausräumen, plant wohl auch die deutsche konservativ-liberal geführte Bundesregierung, dieses Grundrecht für alle Arbeitnehmerinnen und Arbeitnehmer in voller Gänze zu verweigern. Das ist für mich sehr entlarvend, wenn man andere Politikfelder im Bereich der Europapolitik anschaut.

Deutschland hat im Gegensatz zu anderen Ländern die Übergangsfristen nicht genutzt, um den deutschen Arbeitsmarkt für Europa fit zu machen. Ich bekomme in Deutschland immer wieder Hinweise von Kolleginnen und Kollegen aus Rumänien und Bulgarien, die mir berichten, mit welchen Methoden sie in Deutschland beschäftigt werden. Ich kann sagen, das ist fast immer am Rande der Illegalität oder illegal. Eine weitere Verlängerung, eine weitere Verweigerung dieses Grundrechts trägt nur zu Betrug, zu Schwarzarbeit und auch zu Scheinselbstständigkeit bei. Nicht der Zuzug von Arbeitnehmerinnen und Arbeitnehmern aus Bulgarien und Rumänien schafft Probleme, sondern fehlende faire Bedingungen am Arbeitsmarkt. Bei uns in Deutschland ist das der fehlende Mindestlohn, zu wenig Kontrolle von Schwarzarbeit oder auch Bekämpfung von Scheinselbstständigkeit. Deswegen müssen wir auf der europäischen Ebene auch das Prinzip gleicher Lohn, gleiche Arbeitsbedingungen für gleiche Arbeit am gleichen Ort wahr machen und einheitlich einführen. Dann können alle Arbeitnehmerinnen und Arbeitnehmer innerhalb Europas auch mit Würde mobil arbeiten.

(Beifall)

 
  
MPphoto
 

  Renate Weber, în numele grupului ALDE. – Am fost şi sunt o susţinătoare a construcţiei europene. Am susţinut şi am muncit constant pentru integrarea României în Uniunea Europeană, deoarece, pentru mine, Uniunea este o mare familie, creată pentru a asigura bunăstarea cetăţenilor ei, un loc unde toţi au aceleaşi drepturi, iar discriminările de orice fel sunt inacceptabile. Realitatea este însă diferită de viziunea mea europeană. Într-o Uniune la a cărei temelie stă libertatea de mişcare, cetăţenii români şi bulgari sunt trataţi ca cetăţeni de rangul doi.

De la aderarea la Uniunea Europeană şi până acum, am acceptat restricţiile pe care unele state ni le-au impus invocând argumente de ordin economic în spatele cărora, de multe ori, s-au aflat mai ales calcule politice. Din 2012, însă, restricţiile pot fi prelungite numai dacă pe piaţa muncii din acele ţări au loc perturbări grave. Ori, datele statistice puse la dispoziţie luna trecută de Comisia Europeană sunt clare şi ele arată că influenţa lucrătorilor români şi bulgari din ţările unde s-au stabilit a fost benefică pentru economia acelor ţări, ceea ce înseamnă că, menţinerea restricţiilor de teama aşa-zisei „influenţe perturbatoare” determinată de prezenţa lucrătorilor români şi bulgari, nu are nici o justificare.

În aceste condiţii, pentru a evita ca deciziile statelor membre să fie luate iarăşi pe baza unor calcule politico-populiste, solicit Comisiei Europene să propună criterii clare şi transparente pentru evaluarea cererilor de prelungire sau de reintroducere a măsurilor restrictive.

Salut anunţul făcut de prim-ministrul belgian privind ridicarea restricţiilor pentru lucrătorii români. Sper ca el să fie pus în practică, iar această măsură să fie urmată imediat de toate celelalte state membre care încă restricţionează accesul lucrătorilor români şi bulgari.

Mobilitatea lucrătorilor în interiorul Uniunii nu trebuie să mai fie considerată o ameninţare la adresa pieţelor interne ale muncii, iar Comisia are obligaţia să vegheze la respectarea acestui principiu.

 
  
MPphoto
 

  Marije Cornelissen, namens de Verts/ALE-Fractie. – Voorzitter, commissaris, vijf jaar geleden werden Bulgarije en Roemenië lid van onze Unie. In hun toetredingsverdragen staat dat alle andere lidstaten direct of geleidelijk hun arbeidsmarkt zullen openstellen voor Roemeense en Bulgaarse werknemers. De laatste overgangsfase breekt nu aan, een fase waarin alleen nog de landen die een serieuze verstoring van hun arbeidsmarkt kunnen bewijzen overgangsmaatregelen mogen nemen.

Inmiddels is er ook een uitgebreid verslag - waarvoor wij u dankbaar zijn - waaruit blijkt dat landen die geen overgangsmaatregelen hebben ingesteld, daar juist voordeel van gehad hebben, en dat overgangsmaatregelen vooral negatieve effecten hebben. Alle reden dus voor alle lidstaten om hun arbeidsmarkt volledig te openen voor Bulgaarse en Roemeense werknemers.

Helaas heeft een aantal landen aangekondigd toch beperkende maatregelen te willen nemen, met Nederland als meest enthousiaste worst practice. Als het aan minister Kamp van Sociale Zaken ligt, komt er komend jaar geen enkele Bulgaar en geen enkele Roemeen Nederland nog in. Met feiten heeft dit niets van doen. Niet alleen is het volkomen belachelijk dat juist in Nederland, een van de rijkste EU-landen met de minste werkloosheid, beweerd wordt dat er sprake zou kunnen zijn van een verstoring van de arbeidsmarkt, maar er ligt ook allerlei onderzoek - ook in Nederland - dat aantoont dat de maatregelen uitbuiting bevorderen.

Overgangsmaatregelen betekenen het veroordelen van duizenden EU-burgers tot uitbuiting, slechte arbeidsomstandigheden, schijnzelfstandigheid en onderbetaling. Overgangsmaatregelen betekenen ook dat duizenden werkgevers niet de werknemers kunnen aannemen die zij het meest geschikt vinden voor het werk in hun bedrijf. Overgangsmaatregelen betekenen wat mij betreft een inbreuk op het recht van vrij verkeer en een inbreuk op de toetredingsverdragen, als een land geen serieuze verstoring kan bewijzen.

U, commissaris, bent de hoeder van de Verdragen. Ik verwacht van u dat u deze niet alleen in de letter, maar ook in de geest uitvoert. Dus zodra u de notificatie van Nederland ontvangt, verwacht ik dat u het onderzoek en de feiten ernaast legt en zegt: Beste mijnheer Kamp, ga nu gauw met uw bespottelijke verhaal. Doet u dat niet, dan zijn de toetredingsverdragen eigenlijk het papier waarop ze geprint zijn niet waard. Nederland is er altijd als de kippen bij om Roemenië en Bulgarije aan al hun verplichtingen te herinneren, en nu nemen ze een loopje met hun eigen verplichtingen onder deze verdragen die ze zelf hebben geratificeerd.

Als u Nederland hiermee weg laat komen, dan zegt u eigenlijk dat binnenlandse politieke verhoudingen boven het vrij verkeer van werknemers gaan. Dan zegt u eigenlijk dat de rijkere oude lidstaten de Verdragen uit kunnen leggen zoals het hun uitkomt, ook als ze daarmee hun eigen werkgevers en duizenden Roemenen en Bulgaren schade berokkenen.

 
  
MPphoto
 

  Ilda Figueiredo, em nome do Grupo GUE/NGL. – Senhor Presidente, não é aceitável que os cidadãos búlgaros e romenos continuem a ser discriminados por alguns Estados-Membros da União Europeia no seu acesso ao respectivo mercado de trabalho e, por isso, insistimos que não basta afirmar que a liberdade de circulação dos trabalhadores é um princípio básico da União Europeia. É preciso garantir que a todos são assegurados direitos iguais, que as orientações da União Europeia e as políticas económicas criam os empregos necessários para todos e que se garantem os mecanismos económico-sociais necessários para evitar qualquer tipo de dumping social.

Por isso, é tempo de acabar com as restrições de acesso aos respectivos mercados de trabalho dos cidadãos romenos e búlgaros dado que, em muitos casos, essas restrições podem servir para dar cobertura ao falso emprego por conta própria e ao trabalho não declarado e irregular, o que põe em causa os direitos de todos os trabalhadores, incluindo os trabalhadores dos países de acolhimento dos cidadãos da Bulgária e da Roménia.

Sabemos que o fomento das políticas neoliberais está a agravar o desemprego, o trabalho precário e mal pago, o trabalho negro, onde o dumping social prolifera, onde a exploração dos trabalhadores se intensifica e onde se cria o caldo de cultura propício à xenofobia e ao racismo. Por isso, insistimos na necessidade de políticas de progresso económico e social e também num firme combate de todas as discriminações na defesa da igualdade de direitos e de oportunidades no respeito da dignidade de quem trabalha.

 
  
MPphoto
 

  Jaroslav Paška, za skupinu EFD. – Koncom tohto roku uplynie druhá fáza prechodného obdobia pre Rumunsko a Bulharsko, počas ktorej sa na obidve krajiny uplatní prechodné obdobie obmedzení zamestnávania v niektorých krajinách Únie.

Ak budú chcieť krajiny uplatňujúce tieto obmedzenia pokračovať v obmedzovaní zamestnávania občanov Rumunska a Bulharska, budú musieť poskytnúť dôkaz o tom, že by im otvorenie pracovného trhu spôsobilo vážne problémy na pracovnom trhu. Z pohľadu objektivizácie tohto procesu by bolo správne, aby Komisia sformulovala podmienky, ktoré je možné z jej pohľadu akceptovať ako dôvod na pokračovanie obmedzení zamestnávania občanov z iných členských štátov. Korektné správanie sa členských štátov pri uplatňovaní takýchto citlivých obmedzení by malo podliehať kvalifikovanému posúdeniu a dohľadu zo strany politických orgánov Únie, aby sa predišlo nevhodnému správaniu a vyvolávaniu zbytočných sporov medzi krajinami Spoločenstva.

Obmedzenie pracovnej mobility bez skutočne vážnych dôvodov je nešťastným riešením, pretože vedie k nárastu čiernej práce, z ktorej nie sú získavané legitímne odvody pre dôchodkový či daňový systém v krajine, kde sa na čierno pracujúci zamestnanec zamestnáva. Tolerovanie takéhoto stavu bez patričného odôvodnenia je nemravné a je hanbou systému, ktorý to umožňuje.

 
  
MPphoto
 

  Iliana Ivanova (PPE). - Madam President, the end of this year is the crucial point when we all can show if we are truly committed to the idea of more Europe and a stronger Europe through more integration.

The 11 Member States that still impose this legally correct mechanism to protect their labour markets could show in reality – and not only in words – if they are open to the idea of a truly free and functioning single market where barriers for workers do not exist and every citizen can exercise his or her right to work in the entire Union.

All the studies and reports recently released by the Commission show no solid evidence of a direct link between the magnitude of labour flows from the two EU Member States and the transitional arrangements in place. On the contrary, evidence shows that the transitional measures have only had a limited influence on the distribution of intra-EU mobility, and that mobility flows are driven by other factors, such as general labour demand and language.

We are now at a stage where, if any of these 11 Member States wants to continue restrictions, that Member State has to provide clear and solid arguments for serious disturbances in its labour markets because of expected inflows of a labour force from Bulgaria and Romania.

It is very important for us to know how the Commission will assess the evidence that the Member States will present. I plead to the Commisison to be a true guardian of the treaties and to strictly evaluate the arguments that may be presented for its attention. The criteria should be transparent and objective and should prove that the disturbances are a direct result of the opening up of the market.

I hope the Commission will show the strength to reject some of the Member States’ requests if they are not sufficiently backed by objective evidence, and I hope that my colleagues will vote in favour of the resolution tomorrow in order to reconfirm the support that the EU Parliament has always shown for the free movement of workers.

 
  
MPphoto
 

  Cătălin Sorin Ivan (S&D). - Vreau să salut, în primul rând, prezenţa domnului Comisar Andor în această seară, atât de târziu, aici, în plen.

Când vorbim de accesul liber al muncitorilor români şi bulgari pe piaţa muncii, avem două situaţii foarte clare, nu mai multe - una, a statelor care au acceptat lucrători din România şi Bulgaria, care au înregistrat creştere economică - şi avem cazul Italiei, cazul Spaniei, cu creştere de aproximativ 2%. Autorităţile spaniole mulţumeau acum câţiva ani muncitorilor din România şi Bulgaria pentru că, datorită lor, au reuşit să plătească peste 250 000 de pensii în anul respectiv. Există alte state care se opun şi astăzi accesului muncitorilor români şi bulgari pe piaţa muncii, state care au dificultăţi economice foarte mari, care au dezechilibre foarte mari pe piaţa muncii şi care se ascund în spatele unor scuze pe care nu le înţelegem foarte clar şi care nu sunt foarte clar explicate, scuze care, de foarte multe ori, intră în conflict cu realitatea din ţările respective.

De aceea, eu zic că este foarte important să cerem acestor state membre ca, dacă vor să se opună în continuare accesului românilor şi bulgarilor pe piaţa muncii din ţările lor, să vină cu argumente foarte clare, argumente cuantificabile, transparente, ca să înţelegem cu toţii de ce situaţia din câteva state membre este diferită de situaţia din celelalte state membre ale Uniunii Europene. Eu cred că legislaţia europeană trebuie aplicată de toate statele membre, în egală măsură.

Ne-am confruntat de foarte multe ori cu guverne care, aflându-se în conjuncturi politice sensibile, din motive electorale, au pus aceste condiţii şi restricţii pentru muncitorii din România şi Bulgaria pentru a arăta că se luptă pentru muncitorii din ţara lor şi că, în felul acesta, îşi protejează propriii cetăţeni. Eu cred că nu este corect, cred că prioritar ar trebui să fie proiectul nostru comun, cel al Uniunii Europene şi abia în plan secund ar trebui să vină conjunctura electorală şi câştigarea unor alegeri care sunt efemere.

 
  
MPphoto
 

  Marian-Jean Marinescu (PPE). - Este adevărat că restricţiile pe piaţa muncii sunt prevăzute în tratatul de bază al Uniunii, dar experienţa cu cele zece state care au intrat în 2004 şi cu cele două state care au intrat în 2007, ca şi studiul făcut de dumneavoastră de curând, au arătat că efectul forţei de muncă venite din aceste state în vechile state a fost pozitiv, a adus creştere economică. În schimb, în alte state, faptul că au existat restricţii a creat efecte negative.

Vreau să salut decizia Belgiei, care a deschis piaţa muncii, şi chiar a Germaniei, care a relaxat condiţiile pe piaţa muncii din Germania. În acelaşi timp, vreau să arăt o situaţie paradoxală, cea a Olandei. Decizia eventuală a Olandei de a înăspri condiţiile a adus proteste din partea fermierilor. Există şomaj, dar, în acelaşi timp, din motive demografice, există lipsă de forţă de muncă. Există diferenţe între pieţele muncii din diverse state, există lipsă de forţă de muncă în diverse profesii, dar aceste lipsuri se pot compensa. Munca la negru este încurajată de prezenţa restricţiilor.

Un ultim lucru: mi se pare anormal să discutăm aici, în Parlamentul European despre „blue card”, despre Directiva pentru sezonieri şi, în acelaşi timp, să avem încă restricţii pe piaţa internă a muncii, în momentul în care discutăm despre întărirea pieţei interne - şi această întărire nu se poate face fără a avea libertate deplină a forţei de muncă.

 
  
MPphoto
 

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D). - Aşa cum au precizat şi antevorbitorii mei, sunt state ale Uniunii Europene care menţin restricţii pe piaţa muncii pentru lucrătorii români şi bulgari. Este adevărat că există semnale de deschidere, că au fost reduse restricţiile în unele sectoare şi profesii sau au fost simplificate procedurile în comparaţie cu regulile aplicate anterior aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană.

Domnule Comisar, este însă de neînţeles faptul că românii şi bulgarii, care sunt cetăţeni ai Uniunii Europene, sunt asociaţi adesea cu forţa de muncă provenită din state terţe.

Toţi cetăţenii europeni au de câştigat de pe urma unei pieţe deschise a forţei de muncă şi a unei pieţe interne europene puternice, iar cei care menţin aceste restricţii trebuie să înţeleagă că statele Uniunii Europene nu sunt în competiţie între ele, ci Uniunea Europeană este în competiţie cu restul ţărilor şi ea trebuie să fie întotdeauna pe primele locuri în această competiţie.

 
  
MPphoto
 

  Danuta Jazłowiecka (PPE). - Pani Przewodnicząca! Swobodny przepływ osób i pracowników w Unii Europejskiej jest jedną z kluczowych korzyści płynących z integracji. W okresie wychodzenia z kryzysu gospodarczego i finansowego, powinniśmy szczególnie wspierać mobilność obywateli Unii Europejskiej. Pomimo faktu, iż od dawna podstawową wartością Unii jest swoboda przemieszczania się i podejmowania pracy w krajach członkowskich, obywatele Unii nadal napotykają na wiele barier i przeszkód wynikających z różnych krajowych rozwiązań legislacyjnych, ale także, co nadal dotyczy pracowników z Bułgarii i Rumunii, z wprowadzonych okresów przejściowych. Obecnie jedynie 2% obywateli Unii Europejskiej mieszka w państwie członkowskim innym niż państwo, którego są obywatelami. Chęć podjęcia pracy w innym kraju Unii Europejskiej deklaruje ponad 17%, co pokazuje, że mamy do czynienia z niewykorzystanym potencjałem. Pod koniec 2011 roku dobiegnie końca drugi etap przejściowy dla pracowników z Bułgarii i Rumunii. Od tej pory kraje członkowskie, które będą chciały przedłużyć okresy przejściowe, będą musiały udowodnić, że napływ pracowników z tych państw spowoduje poważne zakłócenia na rynku pracy.

Każdy kraj ma prawo do wprowadzenia okresu przejściowego, jednak jako europarlamentarzyści powinniśmy dążyć do tego, aby zasady, na jakich takie decyzje są podejmowane, były jasne i przejrzyste, a także do tego, aby stworzyć zbiór wskaźników pozwalających na rozpatrywanie takich wniosków. Wielu posłów na tej sali poruszało te sprawy.

W przyszłym roku do Unii Europejskiej wstąpi Chorwacja. Mam nadzieję, że o ile państwa członkowskie nie będą miały jednoznacznych dowodów na to, że pracownicy chorwaccy zagrażają stabilności ich rynków pracy, wykażą się otwartością i przyczynią się do poprawy mobilności w Unii Europejskiej. Pracownicy z mojego kraju, z Polski, udowodnili swoją jakością pracy, że warto otwierać drzwi mobilności.

 
  
MPphoto
 

  Vilija Blinkevičiūtė (S&D). - Tikrai niekaip negaliu pritarti tam, kad Europos Sąjungos piliečiai bulgarai ir rumunai būtų diskriminuojami darbo rinkoje ir jiems būtų taikomi tam tikri suvaržymai. Kažkas sako, kad tai kelia grėsmę vienai ar kitai darbo rinkai tam tikrose Europos Sąjungos šalyse, bet niekas neįrodė, kad ta grėsmė keliama. Priešingai, praeitą mėnesį Europos Komisijos paskelbtas komunikatas kaip tik parodo, kad tose šalyse, kuriose dirba Rumunijos ir Bulgarijos darbuotojai, jie kaip tik prisideda prie ekonomikos klestėjimo, prie gyvenimo gerėjimo, jie yra naudingi, o ne atvirkščiai. Iš tikrųjų, Komisijos atstovas šiandien pasakė, kad Komisija neturi galių pateikti tam tikrus vieningus kriterijus, kas tai yra didelė grėsmė vienai ar kitai Europos Sąjungos šaliai, jeigu Rumunijos ar Bulgarijos piliečiai atvyks ten dirbti be jokių apribojimų. Man nesuprantama, kodėl negali būti tokių vieningų kriterijų ir kam tai sutrukdys. Pačią didžiausią grėsmę aš matau tame, kad mes Europos Sąjungoje pradėjome viską skirstyti į kelias sritis: yra Europos Sąjungos šalys, yra euro zonos šalys ir ne euro zonos šalys, laisvai dirbantys žmonės ir negalintys laisvai dirbti. Būtent tai yra pati didžiausia grėsmė, o ne laisvas darbuotojų judėjimas be jokių apribojimų.

 
  
MPphoto
 

  Othmar Karas (PPE). - Frau Präsidentin! Ich habe noch zehn Punkte. Wir müssen unterscheiden zwischen dem Anliegen und leider – das tut mir sehr weh – der Entschließung. Erstens die Mobilität von Arbeitnehmern. Zu der sagen wir uneingeschränkt Ja. Zweitens: Das Diskriminierungsverbot ist ein Grundrecht der Europäischen Union. Drittens: Die Arbeitnehmerfreizügigkeit ist ein Grundrecht. Viertens: Der Binnenmarkt kann erst funktionieren, wenn die vier Grundfreiheiten überall umgesetzt sind. Fünftens: Dazu benötigen wir auch die Schaffung der Wirtschafts- und Sozialunion. Sechstens: Wir dürfen die Ängste der Menschen nicht ignorieren. Sie sind aber unbegründet. Siebtens: Österreich hat derzeit keinen Grund, die Einschränkungen aufrechtzuerhalten. Aber es gibt einen bestehenden bilateralen Vertrag, der einzuhalten ist. Achtens: Bilaterale Verträge zu kriminalisieren schadet dem Anliegen. Wir sind eine Rechtsgemeinschaft. Neuntens: Wenn wir EU-Recht verletzen, müsste die Kommission jetzt schon einschreiten. Letztens: Richten wir den Blick in die Zukunft. Schuldzuweisungen und Unterstellungen helfen uns dabei nicht. Die Forderungen, die gestellt werden, sind erst realisierbar nach dem Jahr 2013, wo die Einschränkungen bereits ablaufen, und die jetzigen Regelungen können in bestehende Verträge nicht eingreifen. Daher ist es trotz des Anliegens schwer, der Entschließung zuzustimmen.

 
  
MPphoto
 

  Evgeni Kirilov (S&D). - Madam President, the prolongation of these transitional barriers for the labour force of Bulgaria and Romania is now outdated and totally unacceptable: five years of discriminatory measures are quite enough. Some of the remaining 11 Member States which have indicated that they intend to maintain these restrictions should try very hard to provide a full justification and arguments and data, because the term ‘serious disturbances of labour markets’ requires very convincing arguments.

Some colleagues here have already mentioned the Netherlands. I must say that recently – without any reason – the Netherlands has joined this camp, but they follow in some cases clear xenophobic trends of political behaviour, which is not explicable. If convincing arguments are not provided in such cases of discrimination, this represents a violation of the accession treaties.

I might say that in this case the Commission (and I agree with most colleagues) is actually in debt. The Commission sometimes finds definitions in defence of the treaties. I see a helpless position in this respect, and I would like to urge Commissioner Andor to be much more active and also to convey our concerns to the Commission as a whole.

In my opinion, the prolongation of this regime leads to a growing shadow economy which is actually causing real disturbances in labour markets, as a lot of colleagues have pointed out.

So please do your best, because the Commission should be much more active on this issue.

 
  
MPphoto
 

  Iosif Matula (PPE). - O companie germană a inaugurat recent în localitatea Eggebek, aproape de graniţa Germaniei cu Danemarca, cel mai mare parc fotovoltaic din Europa, iar montajul panourilor solare a fost făcut de o firmă românească. Montajul celor peste 400 000 de panouri solare a fost realizat în doar patru luni. Parcul are o capacitate de 83 MW, se întinde pe o suprafaţă de 3,2 km2 iar investiţia se ridică la 130 de milioane EUR. Compania din România care a amplasat panourile a folosit o echipă de 250 de muncitori, marea majoritate din comuna arădeană Tudor Vladimirescu. Românii au montat în medie peste 3 000 de panouri pe zi.

Asemenea exemple, cu personal calificat şi înalt calificat din România sunt multiple în UE. Salut decizia Germaniei de a schimba criteriile de acces pe piaţa muncii, dar îmi doresc ca toţi cetăţenii români şi bulgari să beneficieze de acces liber pe această piaţă în interiorul UE.

 
  
MPphoto
 

  Ioan Enciu (S&D). - Peste două săptămâni se împlinesc 5 ani de la aderarea României şi Bulgariei la Uniunea Europeană. Din păcate, nici după aceşti 5 ani cele două ţări nu sunt tratate ca şi parteneri egali în cadrul Uniunii Europene. Cetăţenilor români şi bulgari li se interzic în continuare două libertăţi fundamentale, două simboluri europene, aşa cum a spus domnul Comisar Andor şi anume libertatea de circulaţie - prin interzicerea aderării la Schengen - şi dreptul de a munci liber în Uniunea Europeană.

Statele membre care menţin restricţii de muncă pentru români şi bulgari nu intenţionează să renunţe total la acestea nici după 1 ianuarie 2012, cu toate că nu există nici un fundament obiectiv care să justifice prelungirea lor. Aşa cum rapoartele Comisiei o dovedesc, muncitorii români şi bulgari au adus şi aduc în continuare nu dereglări, ci beneficii importante pentru economiile statelor în care lucrează.

Cred că este momentul ca statele membre să decidă dacă recunosc sau nu statutul de membre egale în Uniunea Europeană pentru România şi Bulgaria şi dacă susţin sau nu mobilitatea lucrătorilor în cadrul Uniunii Europene, aşa cum s-au angajat prin Strategia 2020.

 
  
MPphoto
 

  Nicole Sinclaire (NI). - Madam President, I sympathise with my Romanian and Bulgarian colleagues. They are right that there is no European consistency or social cohesion in this matter, but this is a flaw within the EU. Yes, there is discrimination, but fairness has different sides.

My constituency of the West Midlands in the UK – and the UK has been mentioned, along with the Netherlands, as one of the countries that wants to prolong this exclusion – has the highest youth unemployment in the UK. We need to provide jobs for those people. When the first wave of Eastern bloc countries joined the European Union, the UK was one of the very few countries that did not impose restrictions, and the then Labour Government said that 14 000 people from Poland and elsewhere would come into the UK. That 14 000 turned into over 850 000. That put an extreme demand on our social services: on our social housing, on our National Health Service and on our social security. The British taxpayer simply could not afford it.

Earlier today we heard the United Kingdom being called ‘26 plus one’. Well, it has the right to defend its own borders and to defend its own economy. We will remain that ‘plus one’ and, hopefully, will soon not even be that ‘plus one’ and will be leaving.

(The speaker agreed to take a blue-card question under Rule 149(8))

 
  
MPphoto
 

  Kristian Vigenin (S&D), Blue-card question. – Madam President, I would like to point out to Ms Sinclaire that the people she mentioned have contributed enormously to the economic progress of the United Kingdom over this period. If she is talking about British taxpayers, those 800 000 were also British taxpayers and contributed to welfare assistance as well. I would ask her to please be more careful when making her judgements.

 
  
MPphoto
 

  Nicole Sinclaire (NI), Blue-card answer. – Madam President, I wish to thank Mr Vigenin for his question.

Yes, of course, they are taxpayers, but what we are talking about here is the fact that, while they were paying tax, there was a British person who was unemployed because that job was taken, so that was a strain on our social security system. The United Kingdom is, simply, a small island. It is not about race, it is about space: we simply do not have enough jobs.

I would like to see a points system in the United Kingdom, whereby we have people from outside the European Union and people from within the European Union as well, so that we can fill the vacancies we actually have. There is no point bringing workers in from around the European Union when we simply do not have the jobs.

(The speaker agreed to take a blue-card question under Rule 149(8))

 
  
MPphoto
 

  Silvia-Adriana Ţicău (S&D), Întrebare în conformitate cu procedura „cartonaşului albastru”. – Aş vrea să o întreb pe doamna Sinclaire dacă are date cu privire la contribuţia lucrătorilor migranţi din noile state membre la dezvoltarea economică din ţara domniei sale şi, de asemenea, dacă ne poate spune care a fost efortul suportat de serviciile sociale pentru lucrătorii migranţi.

 
  
MPphoto
 

  Nicole Sinclaire (NI), Blue-card answer. – Madam President, I do not have the statistics to hand but I have read several reports since 2005 and it is there for people to see in the United Kingdom.

We can see this. We could see in 2006 and 2007 the demand on social housing, the demand on our health service and the demand on social security. Child benefit is paid for every child in the UK, and there were examples of workers from Eastern bloc countries claiming this money for children still resident in the Eastern bloc.

That was the demand on British taxpayers. There is obviously an economic benefit from migrant workers to the UK. The UK has benefited from migration since the Second World War, from our own old Empire and Commonwealth countries. We need a certain level of immigration, but it needs to be controlled immigration under our terms, not your terms.

 
  
MPphoto
 

  Silvia-Adriana Ţicău (S&D). - La nivelul Uniunii Europene nu există „termenii noştri” şi „termenii voştri”, există doar termenii Uniunii Europene. Libertatea de circulaţie a persoanelor constituie una dintre libertăţile fundamentale garantate de tratate, acest lucru incluzând dreptul cetăţenilor Uniunii de a trăi şi de a lucra în alt stat membru. Este unanim recunoscută contribuţia lucrătorilor migranţi din noile state membre la dezvoltarea economiilor statelor gazdă.

Solicităm ridicarea barierelor privind libera circulaţie a lucrătorilor din România şi Bulgaria şi respectarea drepturilor sociale fundamentale pentru toţi lucrătorii. Ridicarea acestor bariere îi va proteja în egală măsură atât pe lucrătorii migranţi, cât şi pe lucrătorii din statul gazdă. Menţinerea acestor bariere creează condiţii pentru dumpingul social şi îi afectează atât pe lucrătorii din statul gazdă cât şi pe lucrătorii migranţi, care sunt obligaţi să accepte un loc de muncă sub nivelul lor de pregătire şi cu salariu mai mic decât cel al unui lucrător autohton cu aceleaşi competenţe.

Solicităm Uniunii şi statelor membre să prevină exploatarea lucrătorilor migranţi, să prevină recrutarea migranţilor în condiţii de muncă şi de protecţie socială precare şi să asigure accesul familiilor lucrătorilor migranţi la educaţie, la servicii de sănătate şi la locuinţe decente.

Oratorul a acceptat să răspundă la o întrebare adresată prin ridicarea „cartonaşului albastru” (articolul 149 alineatul (8) din Regulamentul de procedură)

 
  
MPphoto
 

  Nicole Sinclaire (NI), Blue-card question. – Ms Ţicău, you mentioned that we are either in this or out of this, but the Treaty of Rome actually says that for any kind of changes, especially to any treaties, you need unanimity.

But the European Union changes the rules as it goes along do you not? The British Prime Minister vetoed a new treaty last week, but you are going ahead with the rest of the 26 of you. Where does unanimity come in there? There are rules when they suit you and rules when they do not suit you.

 
  
MPphoto
 

  Silvia-Adriana Ţicău (S&D), Răspuns la o întrebare adresată conform procedurii „cartonaşului albastru”. – Eu susţin că, ca şi atunci când discutăm de constrângeri privind deficitul bugetar, în egală măsură, ar trebui să punem pe acelaşi nivel de egalitate rata de ocupare a forţei de muncă din Uniunea Europeană şi Europa socială. Politica socială a Uniunii Europene trebuie să fie pe picior de egalitate cu politica economică a Uniunii Europene: asta înseamnă egalitate şi unanimitate în ceea ce priveşte politicile importante ale Uniunii Europene.

 
  
MPphoto
 

  Piotr Borys (PPE). - Pani Przewodnicząca! Chciałem powiedzieć, że dzisiejszy temat jest niezwykle ważny nawiązując do słów, które padły na tej sali z ust polskiego premiera, przewodniczącego polskiej prezydencji. Dzisiaj jedną z odpowiedzi na kryzys jest pogłębienie integracji. Należy zaradzić problemom, które mamy w systemie całościowym ograniczającym swobodny przepływ osób w postaci Schengen, w postaci okresów przejściowych, które w dużej mierze dyskryminują dzisiaj obywateli Bułgarii i Rumuni. Powinniśmy mieć więcej odwagi w dążeniu do tego, aby przepływ pracowników mógł być szansą na rozwój Unii Europejskiej i pokonanie kryzysu.

Musimy dzisiaj zdać sobie sprawę z faktu, że 1/3 obywateli Unii Europejskiej nie ma żadnych kwalifikacji zawodowych. Jak mamy osiągnąć mobilność, którą określamy w strategii „Europa 2020”, jeżeli nie otworzymy w pełni rynków pracy dla wszystkich państw członkowskich, również w perspektywie wejścia Chorwacji? Dlatego apeluję o odwagę i o to, abyśmy w naszych rozwiązaniach mogli dzięki swobodnemu przepływowi pracowników otworzyć rynki, aby konkurencyjność Europy była coraz lepsza. Dlatego apeluję o odwagę i o podjęcie tych działań ze strony Komisji. Głos Parlamentu jest dlatego niezwykle ważny.

 
  
MPphoto
 

  Кристиан Вигенин (S&D). - Г-жо Председател, г-н Andor, ние сме наясно, че има законово основание за удължаване на срока на ограниченията и че Комисията не може да направи много по този въпрос, особено ако не е ентусиазирана да се намеси по-сериозно. Това, което искаме, е Вие да изработите по-ясни критерии, които да станат основа за решенията на страните членки и това смятам, че е напълно във Вашите възможности.

Правителствата трябва да прочетат внимателно последния Ви доклад от 11-ти ноември и данните там са показателни – няма основание за продължаване на ограниченията. Няма икономически индикатори, които да предполагат, че работната сила от България и Румъния представлява заплаха. Напротив, ограниченията водят единствено до по-висока недекларирана заетост, а последиците са негативни за всички участници на трудовия пазар.

Да го кажем направо: причините за удължаване на срока са изключително политически. Но принципите на свободно движение на хора и правото на труд не могат да бъдат обект на двойни стандарти при прилагането. Не искаме подаръци за България и Румъния, искаме просто равностойно третиране, искаме отказ от политиката на системни унижения на две страни членки на Европейския съюз и на техните граждани.

 
  
MPphoto
 

  László Andor, Member of the Commission. − Madam President, thank you very much for this lively discussion. I would like to start my answer by saying that, for the countries that joined the European Union in 2007, the same transitional arrangements apply as for the intake of 2004, and the same arrangements also apply to Croatia, for which the agreement was recently signed.

This also allows us to look at the experience of the 2004 group by way of comparison. This I believe strongly supports the argument that the receiving countries hugely benefited from mobile workers from new Member States, and also the United Kingdom, on which there has been an exchange of views in the debate.

I think it is very important to say that, despite the fact that the actual number of workers coming from Poland and other countries was much higher than originally expected, we have to stress the enormous economic benefit of this contribution as opposed to speaking about these mobile workers being a burden on social security or the health care system.

I think it is very useful to look at the debates in Germany and Austria, in which I participated in the spring period of this year, before 1 May, when these two countries also eventually had to open up their labour markets for the 2004 intake. There was clearly a feeling that these two countries probably lost out by maintaining the restrictions until the last possible day, and that perhaps it would have been much wiser for them to have opened up earlier, especially because of the specific demographic conditions of Germany and also the very good labour market performance of the large number of vacancies this country has. I think this should be a lesson and an example for others.

In the current situation, I think we have to look at the concrete labour market conditions in each and every country and not only the European average. As we all know, the European averages are not very encouraging. We have been stuck with a very high unemployment rate – about 10% – and the coming year is not expected to be very easy. However, this average masks very great discrepancies, and this is why I would agree with those who suggest that, in countries where the unemployment rate is very low, like Austria or the Netherlands, it will be very difficult to provide factual justification for the maintenance of these restrictions.

I also have to stress that some Members of the House rightly pointed to the very complex and sometimes (unfortunately) xenophobic discussions in the Netherlands vis-à-vis mobile worker citizens from other EU Member States. Such discourse definitely does not help a constructive solution or response to this question to emerge.

It is very clear that the economies of some of these countries we are speaking about need more workers, also from other EU countries. The business community is expressing this opinion, and I think wise policy-makers will pay attention to this. We have been engaged with the governments of these countries: I have written letters to all of them and explained what the rules are and what we expect.

I can tell you that we have so far received only one notification or request from Member States about the extension of the restrictions. Previous experience has shown that Member States tend to wait until the very end of the period to send their notifications, and so far only the United Kingdom has sent one, on 24 November.

This notification states that the UK decided to retain labour market restrictions following the advice from the Independent Migration Advisory Committee, which stated in its report of 4 November 2011 that, based on an analysis of recent labour market indicators, the UK labour market is in a state of serious disturbance and that removing existing restrictions would increase the risk of an increased inflow of EU2 nationals, with a potential negative impact on the UK labour market. As we know from new statistics, unemployment in the UK is at a 17-year high, but I think it has to be stressed that foreign workers should not be blamed for this. We have to look at the situation in the case of the UK and, should others come, on a case-by-case basis.

The Commission will check at the beginning of next year whether the Member States that have a right in this context have provided, together with the notification, an explanation – with supporting evidence and pertinent arguments – on the existence of a serious labour market disturbance or threat thereof. If a Member State has, for example, not provided an explanation at all or has not provided an explanation with sufficient data and pertinent arguments, the Commission will ask the Member State to provide the missing information.

The Commission services will examine the notification and the explanations and the data provided by the Member States. I am planning to present my summary to the ministers in the EPSCO Council in February.

 
  
MPphoto
 

  Πρόεδρος. - Έχω λάβει 5 προτάσεις ψηφίσματος σύμφωνα με το άρθρο 108, παράγραφος 5 του Κανονισμού.

Η συζήτηση έληξε.

Η ψηφοφορία θα διεξαχθεί την Πέμπτη 15 Δεκεμβρίου 2011 στις 11.30.

Γραπτές δηλώσεις (άρθρο 149)

 
  
MPphoto
 
 

  Luís Paulo Alves (S&D), por escrito. Este plenário apreciará documentos que reforçam o direito de participação dos cidadãos no Mercado Comum Europeu, bem como o Princípio de Livre Movimento de Pessoas no espaço da União Europeia. Um dos documentos simplifica, justamente, as burocracias inerentes aos pedidos de residência e de trabalho. Com a crescente circulação entre Estados-Membros de pessoas que trabalham e vivem noutro Estado-Membro que não o seu país de origem, é necessária uma desburocratização dos processos para eliminar obstáculos a uma liberdade adquirida nos Tratados, permitindo que os cidadãos gozem plenamente dos seus direitos. Sendo a livre circulação de pessoas um direito fundamental, realizada através do espaço de liberdade, segurança e justiça, sem fronteiras internas, deve-se permitir que as disposições do acordo de Schengen, que desde 1990 se tem estendido a mais Estados-Membros, abarquem definitivamente todos os países da UE. Assim, tanto os trabalhadores romenos como os búlgaros devem ter pleno acesso aos países da UE e, como tal, devem ser abolidas as disposições transitórias em vigor para estes dois países, pois não existem justificações para essa discriminação. O sucesso do projeto europeu passa pelo sentimento de pertença ao espaço comum. A liberdade de circulação constitui assim um direito e um imperativo para a construção europeia.

 
  
MPphoto
 
 

  Cristian Silviu Buşoi (ALDE), în scris. Libertatea de circulaţie a muncitorilor reprezintă unul dintre principiile de bază ale funcţionării pieţei interne. Orice cetăţean comunitar are libertatea de a-şi căuta un loc de muncă, de a lucra, de a se stabili sau de a presta servicii în alt stat membru. Piaţa europeană a muncii nu poate funcţiona în mod corespunzător decât cu respectarea acestui principiu fundamental, consfinţit în tratatele europene.

Deşi, la ora actuală, în UE, există numeroase iniţiative concrete pentru promovarea mobilităţii forţei de muncă, putem constata că foarte puţine persoane îşi exercită acest drept. Din păcate, unele state membre au menţinut restricţiile aplicate cetăţenilor români şi bulgari sub pretextul protejării pieţei muncii împotriva unui eventual dezechilibru datorat migraţiei forţei de muncă. Mai multe rapoarte contrazic argumentele înaintate de aceste ţări bazându-se pe cifrele migraţiei efective. Astfel, a fost confirmat că muncitorii români şi bulgari au un impact pozitiv asupra economiei UE.

Consider că, în actualul context economic global, marcat de o puternică criză economică, ne revine obligaţia de a susţine înlăturarea oricăror bariere care frânează economia europeană şi care au un efect negativ asupra nivelului mobilităţii forţei de muncă şi procesului de integrare economică în general.

 
  
MPphoto
 
 

  Kinga Göncz (S&D), írásban. Remélem, hogy azok a tagállamok, amelyek ma még zárva tartják a munkaerőpiacukat a bulgáriai és romániai munkavállalók előtt, a jövő év elején feloldják az átmeneti korlátozást. Egyetlen felmérés sem igazolja azokat a korábbi félelmeket, amelyek szerint Bulgária és Románia 2007-es csatlakozását követően munkavállalóik ellepik a tagállamokat, súlyos zavarokat okozva a munkaerőpiacon. Inkább azt tapasztaljuk, hogy a két országból érkezők a hiányszakmákban helyezkednek el, és olyan munkákat végeznek, amelyekre az országhatáron belül kevés a jelentkező. Ezért indokolatlannak tartom, hogy uniós tagállamok a hét éves átmeneti időszak utolsó fázisában is fenn kívánják tartani a velük szemben életbe léptetett korlátozásokat. A bulgáriai és romániai állampolgárok kizárása a tagállamok munkaerőpiacáról a féllegális, be nem jelentett munkavégzés, illetve a hamis vállalkozások számára nyit teret, ami együtt jár a munkavállalói jogok csorbításával. Fontos cél, hogy a megfelelő munkahely megtalálja a megfelelő munkaerőt. Ehhez az kell, hogy a tagállamok komolyan vegyék a munkaerő szabad áramlásának EU által biztosított jogát. Az Európai Bizottság felelőssége, hogy az átmeneti korlátozásokat 2012. január 1-je után is fenntartani kívánó országok csak meggyőző érvek és hiteles adatokkal alátámasztott indoklás mellett tehessék meg ezt.

 
Posledná úprava: 7. marca 2012Právne oznámenie