Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Dezbateri
Miercuri, 13 martie 2013 - Strasbourg Ediţie revizuită

19. Mecanismul de cooperare și verificare: metodologie, aplicarea actuală și viitorul său (dezbatere)
Înregistrare video a intervenţiilor
PV
MPphoto
 

  Der Präsident. − Als nächster Punkt der Tagesordnung folgt die Aussprache über die Erklärung der Kommission zum Kooperations- und Kontrollverfahren: Methodik, derzeitige Anwendung und Zukunft des Verfahrens (2013/2568(RSP)).

 
  
MPphoto
 

  Štefan Füle, Member of the Commission. − Mr President, honourable Members, I would like to thank you on behalf of President Barroso, under whose remit the cooperation and verification mechanism falls, for this opportunity to set out the Commission’s approach to this measure.

When Romania and Bulgaria joined the European Union in 2007, the Council recognised that certain weaknesses remained in the areas of judicial reform and corruption and – in the case of Bulgaria – organised crime. The concern was that these weaknesses could prevent an effective application of European Union laws, policies and programmes, and that they would prevent Romanians and Bulgarians from enjoying their full rights as European Union citizens.

The Council therefore decided to set up the CVM: four benchmarks for Romania and six benchmarks for Bulgaria were set out to help the Commission to chart progress. The Commission has regularly reported on progress, making recommendations setting out where further measures are needed in the two Member States. Last summer, in the fifth year of the CVM, the Commission decided to produce a longer-term assessment. These reports concluded that some of the key building blocks were in place, particularly in terms of laws and institutions, so the focus has shifted to filling the gaps: implementation and the ownership needed to maintain the momentum of reform.

Around the time of the July report, important questions were raised about the rule of law and the independence of the judiciary in Romania. The Commission made a number of specific recommendations to Romania and undertook to look again at these issues at the end of the year. The report adopted in January made clear that Romania had implemented several – but not all – of these recommendations. It made other recommendations on points where further progress is needed.

The Commission believes that the CVM has proved to be an effective driver of reform. It has had a tangible impact in supporting reform and many of its recommendations have inspired the positive steps taken in the two Member States over the past five years. However, it has to be recognised that this is a process which often needs deep societal change. It is not realistic to expect quick results.

Of course, there have been some misgivings expressed in Bulgaria and Romania about the CVM process. This has not been helped by the tendency of some Member States to make a political link between Schengen and the CVM. I would like to underline here, once again, that the Commission does not support this link. The Schengen process has its own tools to assess readiness. The CVM is not designed to duplicate or replace these.

I am pleased to know that the Council has once again this week welcomed the Commission’s methodology, its analysis and its recommendations. The Commission’s conclusions on the CVM are firmly in the mainstream of European opinion; for example, many of the issues raised in the Commission’s report have been echoed in the Venice Commission of the Council of Europe.

Most importantly, this work is recognised by Bulgarians and Romanians themselves. Last summer the Eurobarometer poll showed that clear majorities in both Member States thought that the European Union had an important role in addressing these issues and had a positive effect. Over seven out of the ten in both also believed that the European Union action should continue until they reached a standard comparable to that of other Member States.

The Commission remains in close contact with the Bulgarian and Romanian authorities. We will produce our next reports towards the end of this year. We will also continue our close monitoring and ongoing dialogue to reinforce the process and the reforms, and to help the two Member States to meet the objectives of the mechanism.

 
  
MPphoto
 

  Marian-Jean Marinescu, în numele grupului PPE. – Introducerea MCV-ului a permis aderarea României la Uniunea Europeană în 2007, şi nu în 2008. Monitorizarea şi rapoartele elaborate de Comisie au determinat efecte pozitive asupra sistemului de justiţie şi în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei. Rapoartele au fost obiective şi au avut un trend pozitiv. În 2012, la începutul anului, se atinsese un punct la care se putea discuta despre încetarea aplicării mecanismului. Evenimentele din vara anului 2012 au anulat această posibilitate şi au adus în discuţie, pe lângă atacul asupra statului de drept, ideea că reformele în România sunt reversibile.

Raportul din 2013 a prezentat, alături de progrese, elemente negative: miniştri cercetaţi penal, numirea Avocatului Poporului, nepunerea în aplicare a hotărârilor judecătoreşti. Consiliul Afaceri Generale vorbeşte, în concluziile din 11 martie, despre responsabilitatea miniştrilor şi parlamentarilor de a fi un exemplu în ceea ce priveşte respectul pentru integritate.

Recent, patru state membre au cerut introducerea unui mecanism care să asigure respectarea valorilor fundamentale în statele membre. Cererea menţionează, ca ultim resort, suspendarea fondurilor europene, ceea ce, dacă s-ar întâmpla, ar fi o catastrofă economică pentru România. Pentru a evita astfel de reacţii, singura soluţie este ca actualul guvern să înceteze declaraţiile împotriva instituţiilor europene şi să abordeze cu responsabilitate eliminarea deficienţelor menţionate în ultimele rapoarte.

În viitor, sper ca efectele MCV-ului să se răsfrângă doar asupra domeniilor monitorizate.

The speaker agreed to take a blue-card question under Rule149(8)

 
  
MPphoto
 

  Victor Boştinaru (S&D), Întrebare adresată conform procedurii „cartonaşului albastru”. – Dle deputat, acum câteva momente doar, comisarul Füle a spus: Comisa nu sprijină, nu acceptă, respinge legarea mecanismului de aderare la Schengen de MCV. Dumneavoastră tocmai aţi venit şi aţi confirmat că susţineţi această poziţie. Să înţeleg că PDL-ul, pe care îl reprezentaţi, are o atitudine potrivnică Comisiei Europene?

 
  
MPphoto
 

  Marian-Jean Marinescu (PPE), Răspuns la o întrebare adresată conform procedurii „cartonaşului albastru”. – Dle Boştinaru, eu am vorbit în limba română - sper că înţelegeţi această limbă - şi am spus, în final, „în viitor, sper ca efectele MCV-ului să se răsfrângă doar asupra domeniilor monitorizate”.

 
  
MPphoto
 

  Ioan Enciu, în numele grupului S&D. – Mecanismul de cooperare şi verificare pentru România a fost, în ultima vreme, politizat şi deturnat de la adevăratele sale obiective, prin dezinformări şi în spaţiul public european, făcute de către membri ai Partidului Liberal Democrat şi chiar de către Preşedintele României. Vreau să asigur, încă o dată, atât acest Parlament, cât şi Comisia Europeană, că actualul guvern român are ca obiectiv creşterea independenţei justiţiei şi respectarea tuturor condiţionalităţilor MCV. Nu există niciun dubiu faţă de angajamentele autorităţilor române privind respectarea şi întărirea statului de drept, lucru dovedit prin măsurile promovate de guvernul USL.

Dacă Uniunea Europeană este o comunitate de drept, Comisia, care apără această ordine de drept, ar trebui să promoveze o abordare obiectivă a MCV-urilor, bazată pe un set de reguli şi condiţionalităţi clare, astfel încât acest instrument să nu mai poată fi deturnat, în funcţie de contexte politice.

 
  
MPphoto
 

  Norica Nicolai, în numele grupului ALDE. – Mă bucur că această declaraţie a prezentat-o dl Comisar Füle, care declara, într-o dezbatere anterioară, că nu este un partizan al justiţiei selective. Nici noi nu suntem partizani ai justiţiei selective, dle Comisar, şi asta nu o spun pentru dumneavoastră, ci pentru cei care sunt partizani ai acestui tip de justiţie, dna Reding şi dl Barroso.

Nu avem de-a face cu un real mecanism de cooperare şi verificare, pentru că, în cazul României, acest mecanism se numeşte „mecanism de verificare”. Nu avem de a face cu un mecanism juridic, care este unul sui generis, pentru că el nu are un termen între părţile contractante, nu are o metodologie, despre care, acum, vorbiţi că se pune la punct, nu are decât o viziune discreţionară, partizană politic, generată de interesele unui grup politic aflat la putere în România.

În aceste condiţii, credem că ar trebui să vorbim despre un deficit de democraţie în Uniunea Europeană, nu cu privire la situaţia Bulgariei şi a României. Suntem parteneri egali în Uniunea Europeană, democraţia înseamnă reguli şi standarde comune pentru toate statele membre, şi nu parteneriate privilegiate, în care unii dictează altora. Pentru că acest lucru se întâmplă în acest mecanism de cooperare.

Cum vă explicaţi, dle Comisar, că ni se cere să incriminăm faptul că presa îndrăzneşte să prezinte public situaţii care pun în dificultate judecători? Este împotriva practicii CEDO, împotriva oricărei reguli europene, împotriva oricărei reguli democrate. Acest lucru ni se cere, însă, de către Uniunea Europeană. Şi cred că trebuie să discutăm despre deficitul nostru de democraţie, şi nu al celor două state pe care le monitorizăm.

Cum vă explicaţi, dle Comisar, şi aş vrea să-i transmiteţi dlui Preşedinte Barroso, că întotdeauna suntem judecaţi după criterii care nu au niciun fel de sursă şi viabilitate în tratate? Întotdeauna suntem judecaţi după practici care nu sunt comune standardelor europene în materie de justiţie şi administrare a justiţiei. Nu avem un acquis comun, suntem diferiţi cultural, avem o tradiţie legală şi juridică total diferită şi acest domeniu este unul de reală subsidiaritate.

Nu ni se poate impune o formulă de dictat, decât dacă noi o acceptăm. Dar nu o vom mai accepta foarte mult, dle Comisar şi acest lucru trebuie să îl transmiteţi dlui Preşedinte Barroso. E destul!

The speaker agreed to take a blue-card question under Rule149(8)

 
  
MPphoto
 

  Cristian Dan Preda (PPE), Întrebare adresată conform procedurii „cartonaşului albastru”. – Aş vrea să o întreb pe dna Norica Nicolai dacă partidul pe care în reprezintă nu are niciun înlocuitor pentru ministrul cercetat penal, dl Fenechiu, care se află în acest moment în Guvernul României şi care a fost incriminat de raportul MCV.

 
  
MPphoto
 

  Norica Nicolai (ALDE), Răspuns la o întrebare adresată conform procedurii „cartonaşului albastru”. – Aş vrea să îi reamintesc dlui Preda ceea ce spunea Jean Monet: „construcţia europeană nu se adresează guvernelor şi miniştrilor, se adresează cetăţenilor europeni”. Acest mecanism nu se adresează Guvernului României, ci cetăţenilor români. Şi, din acest punct de vedere, consider întrebarea absolut deplasată, aşa cum este şi afirmaţia din raport, şi refuz să răspund.

 
  
MPphoto
 

  Cornelia Ernst, im Namen der GUE/NGL-Fraktion. – Herr Präsident! Es ist ja viel davon gesprochen worden, dass der Schengen-Besitzstand und das Kooperations- und Kontrollverfahren CVM zwei verschiedene Paar Schuhe sind. Aber das ist nur theoretisches Gerede. Praktisch ist es nicht so. Praktisch bedeutet das, dass wir zwei Klassen von Mitgliedstaaten haben und etablieren. Und so ist es momentan. Damit können wir nicht zufrieden sein! Und deshalb sagen wir auch: gleiche Behandlung für alle Mitgliedstaaten – die alten wie die neuen.

Der zweite Punkt: Die Kommission hat im CVM bei Justizreform, Rechtsstaatlichkeit und Korruptionsbekämpfung in Rumänien ausdrücklich Fortschritte gewürdigt, auch wenn es natürlich noch Mängel gibt. Rumänien zeigt bei der Korruptionsbekämpfung ernsthafte Bemühungen – das kann man wirklich nachlesen und nachfühlen – und hat beispielsweise im Unterschied zu Deutschland, das so sehr auf Korruptionsbekämpfung pocht, wenigstens auch die UN-Konvention gegen Korruption ratifiziert und gehört damit zur Mehrheit und nicht zur Minderheit.

Der dritte Punkt: Ich möchte gerne von der Kommission ein paar Fragen beantwortet haben: Worauf beruft sie sich rechtlich bei der Breite und Pauschalisierung in diesem Bericht, den sie vorlegt? Und welches sind denn die wirklich objektivierbaren Kriterien, nach denen Rumänien jetzt konkret weiterarbeiten soll? Ab wann gelten zu erfüllende Forderungen denn als erfüllt und gesteckte Ziele als tatsächlich erreicht? Was sind denn nun die Zeitfenster für diese Länder? Ich sage Ihnen offen, wir lehnen eine Open-End-Strategie für Bulgarien und Rumänien komplett ab.

Und der letzte Punkt: Zur Ehrlichkeit gehört auch, einzuräumen, dass es nicht nur um die Korruptionsproblematik geht, sondern auch um Zuwanderung – und die wird benutzt, um einen Staat in die zweite Klasse zu treiben.

 
  
MPphoto
 

  Adrian Severin (NI). - Mr President, at the birth date of the CVM, Romania and Bulgaria had reasonably improvable judiciary systems. Six years later, the rule of law in Romania is in jeopardy, if not in ruins.

The CVM is illegal since it has no base in the Treaties or in the acquis communautaire. The CVM is discriminatory since it is only being applied to two Member States. It will not even apply to the future Member State of Croatia.

The CVM is structurally abusive, since it does not have a fixed time frame, a firm list of objectives, clear criteria for measuring progress, a fair and effective system of sanctions or any means of correcting incorrect assessments. Moreover, the Commission has used it to press for the replacement of ministers, and to impose specific chief prosecutors and even the national ombudsman.

The CVM lacks transparency: the Commission has constantly refused to disclose the sources of the misrepresentations circulated in its reports.

The CVM was misused by the Commission to discredit the parliament, to strip parliamentarians of their seats, to limit the freedom of speech, the freedom of the media, the right to a fair trial and even the independence of the judiciary. The CVM was used to push certain judiciary decisions in particular cases. The CVM inflicted heavy structural damage. The judges went on strike to protest against the politicised Supreme Council of Magistrates and the parliament is in open conflict with the judicial authorities.

All candidates under judicial accusation won this year’s parliamentary elections overwhelmingly. This is not because Romanians are casual about corruption, but because they do not trust the judiciary shaped by the CVM. Therefore the CVM is dead; Romanians’ and Bulgarians’ rights in the European Union should no longer be limited, but this is not only about Romanians and Bulgarians, it is about the credibility of the European Union project. One has to acknowledge that and move forward.

This is my last sentence, Mr President: when a patient does not respond to treatment, one does not change the patient, one changes …

(The President cut off the speaker)

 
  
MPphoto
 

  Marco Scurria (PPE). - Signor Presidente, onorevoli colleghi, innanzitutto tenevo a dire che intervengo anche a nome del mio collega che non è potuto essere presente alla discussione. Volevo altresì ringraziare i Commissari Reding e Füle per il loro lavoro sul meccanismo di cooperazione e verifica, che ritengo un passo importante per la definizione di un sistema giudiziario comune europeo. Accolgo con favore l'ultima relazione della Commissione che mette in luce importanti aspetti positivi ma anche, purtroppo, alcune debolezze, soprattutto sulla trasparenza del sistema giudiziario.

Credo che le criticità descritte dalla Commissione debbano rappresentare una sfida e un'opportunità per il governo rumeno e mi preme sottolineare inoltre che non vi è alcuna relazione tra questo utile strumento di controllo e l'accesso della Romania all'area Schengen, per il quale ha già soddisfatto i requisiti tecnici. Le raccomandazioni della Commissione hanno il solo obiettivo di indirizzare l'operato del governo in modo da costruire un sistema giudiziario quanto più moderno ed efficiente possibile.

 
  
MPphoto
 

  Pino Arlacchi (S&D). - Mr President, I read the last CVM report on progress on Romania and I was appalled by the paragraph on the independence of the judiciary. The report blames the Government of Romania for the pressure placed on judicial institutions by the Romanian press and invites the Romanian Government to take action against the press.

I am appalled, because it is simply unacceptable that the government of a democratic country would even think of putting limitations on the freedom of press. Your report basically accused the Romanian media of doing their job. They dare to criticise the judiciary – it is a normal fact in every democracy.

The Commission claims to have received complaints from Romanian individuals who, instead of using their legal instruments to safeguard their rights, go to the EU and ask it to press the Romanian Government to reduce one of the fundamental civil liberties.

 
  
MPphoto
 

  Elena Băsescu (PPE). - Probabil colegul meu dorea să îl întrebe pe dl Arlacchi dacă este adevărat că este consilierul dlui Ponta.

Doresc să salut şi eu faptul că avem această dezbatere în plenul Parlamentului European, deşi la o oră mult prea târzie, şi doream, de asemenea, să salut faptul că, împreună, toţi europarlamentarii români am făcut front comun pentru a impune acest subiect pe ordinea de zi.

MCV-ul reprezintă un sprijin acordat acelor ţări care trebuie să facă progrese pentru a se alinia la standarde europene. Pentru România, o ţară care a trăit 50 de ani în comunism şi o perioadă lungă de timp în tranziţie, mecanismul de cooperare şi verificare a fost ca un medicament administrat unui pacient bolnav care dorea să se însănătoşească. O ţară nu se poate dezvolta fără o justiţie independentă și sănătoasă! O ţară nu poate prospera fără încrederea cetăţenilor săi şi a partenerilor externi! Iar această încredere vine în momentul în care instituţiile statului nu sunt afectate de corupţie şi lucrează pentru cetăţenii săi.

Aşa cum scrie în ultimul raport MCV, România a înregistrat progrese. Din păcate, aceste progrese s-au înregistrat numai în zona instituţională: DNA, ANI, CSM, ICCJ. Zona politică atârnă ca o piatră de moară, având în continuare probleme majore. Acest lucru reiese şi din concluziile Consiliului Afaceri Generale, concluzii care au fost adoptate, în consens, de către toate statele membre şi cu participarea reprezentantului statului român. Şi doresc să citez: „intră în responsabilitatea miniştrilor şi parlamentarilor de a fi exemplu în probleme de integritate”. Însă, în România, unii dintre ei sfidează opinia publică şi bunul simţ.

Sunt foarte bine cunoscute (...)

(Preşedintele întrerupe oratorul)

 
  
MPphoto
 

  Илияна Малинова Йотова (S&D). - Уважаеми г-н Комисар, механизмът вече не работи и както сам виждате, се използва повече за вътрешнополитически цели, отколкото за конкретните резултати.

А този механизъм и инструмент не работи, защото критериите за оценка не са ясно дефинирани от страна на Комисията; защото всеки път Комисията поставя нови критерии, а оценките си противоречат с предишните; защото оценките в докладите остаряват, преди да бъдат публикувани; защото има двойни стандарти − оценявате България и Румъния в момент, в който Франция се тресе от скандала „Бетанкур“, в който президентът на Германия си подава оставка заради корупция, а за днешната ситуация в Испания да не говорим; защото превърнахте с този механизъм двете държави в прицел на евроскептиците и днешното изявление на колега от другата страна на залата е ясно доказателство; защото механизмът е удобна патерица за всички евроскептици, които не искат Шенген, нито Европа; защото е само повторение на анамнеза, която повече разболява, а не лекува.

Смятам, че този механизъм е изчерпан. Надявам се, че скоро ще имаме ново европейско антикорупционно законодателство, за което ще работим всички.

 
  
MPphoto
 

  Моника Ханс Панайотова (PPE). - Г-н Председател, уважаеми колеги, Механизмът за сътрудничество и проверка между Европейската комисия и България през последните години еволюира от мотиватор за реформи в механизъм по-скоро за сътрудничество, отколкото за проверка. С решението в продължение на 18 месеца страната ни да не е поставена под мониторинг чрез междинни доклади и респективно – с дадената възможност да бъдат постигнати конкретни резултати на база вече изградената институционална и нормативна рамка, Европейската комисия отчете политическата воля за реформи в България и гласуваното доверие към българските институции.

Правителството на Борисов винаги е подхождало държавнически към всеки доклад на Комисията и в последните години бяха изпълнени голяма част от направените препоръки − нелеко решение за мнозинството, което често оставаше самò в гласуването на закони, като отнемане в полза на държавата на незаконно придобито имущество, създаването на специализиран съд и прокуратура, въвеждането на прозрачни процедури за избор на членове на Висшия съдебен съвет и главен прокурор.

В съдебната система също се наблюдава наличието на хора, които искат да я променят и създават среда на нетърпимост към отрицателните проявления в нея. Въпросът обаче днес е „Какво правим с механизма оттук нататък?”, защото се очертават три основни момента.

Първо, възможността за налагане на предпазна клауза вече не съществува поради изтичане на 3-годишния период, в който можеше да бъде наложена. Поради тази причина механизмът губи до голяма степен своето първоначално предназначение и се превръща в не особено ефективен инструмент, както за самата Европейска комисия, така и за страните.

Второ, все по-често механизмът бива използван за вътрешнополитически дебати, което е налице и днес, или за налагане на допълнителни условности от определени държави членки по въпроси както за Шенген, така и за свободното движение на работници в Европейския съюз.

Трето, от 2013 година Европейската комисия стартира нова инициатива за европейски антикорупционни доклади. Считам, г-н Комисар, че това би бил един от възможните пътища за продължаване на взаимодействието вече не само с България и Румъния, а и с всички останали страни.

В заключение, г-н Председател, с оглед на гореизложеното и необратимостта на реформите, провеждани в България, считам, че следва да се обсъди възможността за изготвяне на Стратегия за отпадане действието на механизма.

 
  
MPphoto
 

  Corina Creţu (S&D). - Este clar că Mecanismul de cooperare şi verificare este o excepţie de la regulile de funcţionare ale Uniunii, pentru că nu priveşte decât două state, România şi Bulgaria, iar criteriile după care ele sunt judecate sunt tot mai relative. Obiectivele mecanismului s-au extins de-a lungul timpului şi, de la cooperare, s-a ajuns la un mecanism cu puternice conotaţii politice. Această discriminare cred că trebuie să înceteze, iar toate statele membre trebuie să fie tratate în mod egal.

Pentru progrese reale, este nevoie de un parteneriat autentic între Comisia Europeană şi România, care face eforturi sincere de a-şi îndeplini angajamentele. Solicit Comisiei să dovedească mai multă transparenţă, să consulte partea română şi să revină la obiectivul strict tehnic pentru care a fost conceput MCV. Este momentul unei clarificări bilaterale a obiectivului mecanismului şi a criteriilor de evaluare, precum şi pentru stabilirea unui calendar care să ducă la încetarea monitorizării.

Aş vrea să vă mulţumesc, dle Comisar, pentru că aţi subliniat faptul că MCV nu poate fi legat de Schengen, aşa cum încearcă unele ţări din motive politice interne.

 
  
MPphoto
 

  Cristian Dan Preda (PPE). - Orice cetăţean român şi-a pus, măcar o dată, întrebarea: de ce a fost creat MCV? Răspunsul e ştiut aici, în Parlament: pentru ca statul de drept să devină o realitate efectivă în România. A fost o speranţă, dar şi un angajament, în ianuarie 2007, când România intra în Uniune. Din păcate, nici azi, şase ani după, nu putem vorbi despre o asemenea realitate efectivă.

Statul de drept are, dimpotrivă, mulţi adversari la Bucureşti, iar cel mai aprig este chiar primul ministru al guvernului. Socialistul Victor Ponta nu vrea să-și asume exigenţele domniei legii. El a descris solicitările din ultimul raport MCV ca atacuri partizane, inutile, inexacte. Aceste solicitări sunt, de fapt, toate în favoarea cetăţenilor români. E un bine, nu un rău să ai guvern fără corupţi; e un bine, nu un rău, ca deputaţii să fie egali în faţa legii cu ceilalţi cetăţeni; e un bine, nu un rău, ca dezbaterea constituţională să caute consensul cât mai larg; e un bine, nu un rău, ca procurorii să anchetez acte de corupţie. Am citat doar câteva din cerinţele raportului MCV, confirmate şi de Consiliul Afaceri Generale de luni. Victor Ponta preferă să le trateze, însă, ca pe un atac pus la cale de străini, ajutaţi de trădători ai patriei. Fantoma naţionalismului bântuie, iată, România.

De fapt, ca să înţelegem situaţia, trebuie ştiut că premierul român are un război personal cu principiul statului de drept, potrivit căruia legile guvernează, nu oamenii. Într-adevăr, atunci când Victor Ponta a fost acuzat de plagiat, ministrul educaţiei din guvernul pe care îl conducea atunci a desfiinţat comisia care îl acuza pe şeful guvernului. Apoi, după ce Universitatea din Bucureşti a decis că teza lui Ponta e plagiată, un alt ministru al educaţiei a refuzat să retragă titlul de doctor al premierului. Zilele trecute, actualul ministru al educaţiei propunea ca rectorii să nu mai poată decide nimic în privinţa plagiatului. Când regulile se schimbă pentru a acoperi frauda unui politician, avem junglă, nu lege.

De la instalarea lui Victor Ponta ca premier, din păcate, la Bucureşti statul de drept este sub asediu guvernamental. Aceasta justifică menţinerea MCV.

The speaker agreed to take a blue-card question under Rule149(8)

 
  
MPphoto
 

  Vasilica Viorica Dăncilă (S&D), Întrebare adresată conform procedurii „cartonaşului albastru”. – Dle comisar, aţi afirmat că, în MCV, sunt patru obiective pentru România. Vreau să îl întreb pe colegul meu, Cristian Preda, dacă vrea să introducă un nou obiectiv pentru România, care să se numească Victor Ponta şi dacă crede că, prin afirmaţiile făcute, aduce un plus de valoare pentru ţara sa şi este, efectiv, vocea cetăţenilor şi nu a partidului pe care îl reprezintă.

 
  
MPphoto
 

  Cristian Dan Preda (PPE), Răspuns la o întrebare adresată în conformitate cu procedura „cartonaşului albastru”. – Eu cred că avem, într-adevăr, în România o mare problemă, şi anume problema pe care dna Dăncilă a rezumat-o citând numele prim-ministrului. Pentru că, din păcate, avem o majoritate oarbă la Bucureşti, sigură de sine, pentru că e foarte amplă şi care crede că îşi poate permite orice, inclusiv să dea note de loialitate cetăţenilor şi membrilor celorlalte partide. Aceasta ţine de o cultură totalitară, care pe mine, personal, mă face să cred că avem nevoie de o alternativă la Bucureşti.

 
  
MPphoto
 

  Мария Габриел (PPE). - Г-н Председател, вземам думата, за да изразя убеждението си, че дебати като този тук трябва да служат за равносметка на постигнатото, но и за ясна перспектива за бъдещето. Равносметката е ясна: Механизмът за сътрудничество и контрол донесе някои позитиви, но най-вече той се изчерпа. Той бе полезен инструмент за подкрепа усилията на българските и румънските власти да проведат необходимите реформи в съдебните си системи.

Препоръките в България винаги са били вземани с внимание. Те бяха добра стартова точка за законодателни текстове, за прилагане и развитие на съответни политики, за по-голяма прозрачност.

Днес обаче ситуацията е съвсем различна. Сега е важно да имаме ясна позиция от страна на Европейската комисия за това, какво следва след декември 2013 година. Имаме нужда от ясна стратегия за излизане от механизма. Имаме нужда от стратегия, която да не подхранва усещането за втора категория страни. Всички знаем, че това усещане е опасно.

Съществуват два други механизма на европейско ниво, които имат за цел борбата с корупцията и реформите в съдебните системи. Хърватия влиза в Европейския съюз без механизъм.

Г-н Комисар, не мислите ли, че е в противоречие с европейските принципи за равнопоставеност между страните членки едни страни да се окажат под наблюдение по няколко механизма, а други − пред нито един. Нашият общ път е общ механизъм. (Председателят прекъсна оратора)

 
  
 

Catch-the-eye-Verfahren

 
  
MPphoto
 

  Petru Constantin Luhan (PPE). - Regret că cei de la socialişti şi de la liberali consideră instituţiile europene ca fiindu-le duşmani. Se naşte totuşi întrebarea: de ce? Pentru că Comisia Europeană vrea să reprezinte garantul democraţiei şi garantul respectării principiilor statului de drept şi pentru că aceştia nu reuşesc să respecte principiile statului de drept ca ţară membră a Uniunii Europene? Regret că dna Reding a devenit duşmanul numărul unu al guvernului Ponta. Regret că au fost asumate 11 măsuri la întâlnirea cu dl Barroso, preşedintele Comisiei Europene, şi nu s-au respectat decât patru.

O astfel de competenţă nu poate fi garantul introducerii democraţiei într-un stat de drept care a fost acceptat pe ultima sută de metri, nerespectând toate criteriile legate de justiţie, în Uniunea Europeană. În ceea ce priveşte MCV-ul, aş vrea să spun că acesta nu poate fi legat de intrarea României în spaţiul Schengen.

 
  
MPphoto
 

  Victor Boştinaru (S&D). - După conţinutul ultimului raport, trebuie să constatăm, dle comisar Füle, câteva lucruri. În primul rând, trebuie să convenim că rolul şi scopul MCV-ului au fost substanţial schimbate, de la lansarea sa până la ultimul raport. Pentru a împiedica acest lucru pe viitor, v-aş propune să reflectaţi asupra:

1. rămânerea în cadrul iniţial, respectiv cel tehnic, al unui mecanism de măsurare a progreselor de funcţionare a justiţiei în România şi Bulgaria;

2. definirea unor criterii de evaluare non politice, repet: non politice, clare, stabile, cu înţeles egal pentru Comisie, ca şi pentru România şi Bulgaria;

3. stabilirea unui cadru şi calendar de eliminare a MCV-ului pentru cele două state.

Orice amânare, orice prelungire a acestui mecanism îl transformă într-un mecanism discreţionar, care aduce atingere intereselor lor, ca state membre ale Uniunii Europene, şi credibilităţii Uniunii în ţara mea.

 
  
MPphoto
 

  Cristian Silviu Buşoi (ALDE). - O dezbatere importantă, o dezbatere care trebuia purtată mai demult – dar mai bine mai târziu decât niciodată! Vorbim despre un mecanism care nu are un termen limită, care nu are o metodologie de lucru, vorbim despre un mecanism care a modificat în cei şase ani cele patru condiţionalităţi, adăugând domenii noi, şi care a introdus noi condiţionalităţi. Pentru că nu avem standarde europene în materie de sistem juridic, poate fi prelungit la nesfârşit, ceea ce, în opinia mea, este profund inacceptabil.

Solicit, pe această cale, Comisiei Europene să ofere o metodologie de lucru şi, mai ales, să ofere un calendar clar de închidere a acestui mecanism, care a devenit, aşa cum bine s-a spus şi o repet pentru a întări acest lucru, mai degrabă un mecanism de verificare şi mult mai puţin un mecanism de cooperare, un mecanism intens politizat, o sursă de atacuri politice, aşa cum s-a dovedit și în seara aceasta, prin atacurile inacceptabile şi ruşinoase ale domnului Preda la adresa prim-ministrului din România.

 
  
MPphoto
 

  George Sabin Cutaş (S&D). - Îmi exprim, şi eu, îngrijorarea vizavi de tendinţa de permanentizare a unui mecanism de cooperare şi verificare care se vrea tehnic şi apolitic, care, aşa cum au spus şi colegii mei, nu conţine însă o metodologie de lucru precisă nici în ceea ce priveşte partea de cooperare, nici în ceea ce priveşte partea de monitorizare. Practic, cooperarea cu autorităţile naţionale se dovedeşte dificilă, în condiţiile în care nu există un numitor comun pentru monitorizarea progreselor democratice. În acelaşi timp, pe parcursul a şase ani de monitorizare, condiţionalităţile Comisiei Europene au cunoscut modificări importante, extinzându-se la noi domenii. Astfel, MCV a devenit un instrument de presiune politică internă şi pretext pentru a justifica decizia populistă şi antieuropeană de a bloca aderarea României la spaţiul Schengen.

Găsesc regretabil faptul că România şi Bulgaria sunt găsite principalele vinovate pentru problemele cauzate în Uniunea Europeană de efectele crizei şi de incompetenţa unor guverne de a gestiona. De aceea solicit Comisiei Europene încetarea monitorizării României, pentru ca ţara mea să adere, şi de facto, la Uniunea Europeană.

 
  
MPphoto
 

  Elena Oana Antonescu (PPE). - Menţinerea caracterului democratic şi deschis al societăţilor europene nu este o sarcină de etapă. Derapajele de la democraţie din România din vara anului trecut arată că supravegherea respectării normelor şi principiilor statului de drept este un efort continuu, la care trebuie să luăm cu toţii parte în mod direct. Nu este vorba doar de membrii recenţi ai Uniunii; practica ne arată că abandonarea normelor democratice şi derapajele de la ordinea de drept sunt posibile în orice moment.

La fel de importantă este menţinerea unei formule eficiente de combatere a corupţiei, unul dintre factorii cei mai importanţi care duc la degradarea sistemelor democratice. Raportul pe justiţie prezentat de Comisie la sfârşitul lunii ianuarie este unul obiectiv. Dacă suntem determinaţi şi angajaţi în drumul nostru către normalitate şi către îndeplinirea criteriilor prevăzute în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare, vă întreb: cât ne ajută, din punctul de vedere al credibilităţii, menţinerea în funcţii publice de conducere de către actualul Guvern a unor persoane a căror integritate este pusă sub semnul întrebării?

 
  
MPphoto
 

  Ioan Mircea Paşcu (S&D). - Mr President, I have some observations.

Firstly, if there were doubts related to justice and the fight against corruption in Romania, it would have been natural for them to be addressed during the accession negotiations before the Treaty was signed, and not in a subsequent document.

Secondly, the verification mechanism was conceived in such a way, with no date for its validity, that it soon became an instrument used for political purposes both internally and externally, thus condemning the country to perpetually incomplete EU membership.

Moreover, the Commission’s request to Romania and Bulgaria for complete transparency is reciprocated by complete secrecy on its sources of information. The fact that the latest report on Romania repeats almost to the letter all the accusations brought by the President against the Government following his lawful suspension in the summer of 2012, which was recognised by the Constitutional Court, only serves to undermine the EU’s credibility in the eyes of millions of Romanians. This questions both its political neutrality and its rejection of power politics.

 
  
MPphoto
 

  Андрей Ковачев (PPE). - Г-н Председател, г-н Комисар, да, наистина механизмът и доброто сътрудничество между българските власти и Европейската комисия допринесе за намаляването на дефицита в наблюдаваните от 2007 година области.

Но, извинявайте много, корупция, организирана престъпност и проблеми със съдебната система не е запазена марка само на България и Румъния. Затова в България все по-често и по-силно се чуват гласовете, които казват „Оставането на този механизъм е дискриминация за нашата страна”. Още повече, че някои страни обвързват абсолютно необосновано, както и между другото г-н Комисарят го каза, приемането на България и Румъния в Шенгенското пространство с оценките по доклада от механизма.

Такъв механизъм и такава процедура би трябвало да има за всички страни членки. Това, което чуваме от Комисар Малстрьом, е добре в тази насока. Но един специфичен механизъм само за две от 27 страни членки, в скоро време 28, е абсолютно неприемлив за нас. Затова искаме да чуем от Комисията какво очаква още, какви още показатели и критерии трябва да покрием, за да се случи отпадането на този механизъм.

 
  
 

(Ende des Catch-the-eye-Verfahrens)

 
  
MPphoto
 

  Pino Arlacchi (S&D). - Mr President, Ms Băsescu said that I have a special link with Mr Ponta, the Prime Minister of Romania, so I would like to clarify that point with her by pointing out to her that, as the daughter of the President of Romania, she is the last person to ask a question like that.

 
  
MPphoto
 

  Elena Băsescu (PPE). - Dle Arlacchi, sunt fata Preşedintelui român, dar am fost aleasă independent în Parlamentul European, cu scorul unui partid politic. Deci numărul de voturi pe care l-am obţinut pentru a ajunge parlamentar european îmi dă dreptul să vă pun astfel de întrebări. Şi, dle Preşedinte, cred că faceţi discriminări: când colegii mei de la PPE au ridicat cartonaşe albastre interlocutorilor, nu le-aţi dat timp de vorbire, dar dlui Arlacchi, la procedura „catch the eye” îi daţi timp de vorbire.

 
  
MPphoto
 

  Der Präsident. − Das Catch-the-eye-Verfahren ist beendet. Es wurde eine persönliche Frage beantwortet: Da hat sich jemand angesprochen gefühlt, und Frau Bašescu hat geantwortet.

Ich habe keine blaue Karte übersehen, sondern ich bin nach der Geschäftsordnung verpflichtet, den Fluss der Debatte aufrechtzuerhalten. Ich bin auch nicht parteiisch vorgegangen, sondern ich habe versucht, das Catch-the-eye-Verfahren und die Debatte davor so abzuwickeln, dass Sie nicht in einer persönlichen Auseinandersetzung, sondern dem Thema entsprechend geführt wurde. Wenn sich jemand persönlich betroffen fühlte, konnte er antworten – und Frau Bašescu hat daraufhin geantwortet. Ich meine, dass damit diese Debatte in einer fairen Art und Weise abgeschlossen wurde.

 
  
MPphoto
 

  Štefan Füle, Member of the Commission. − Mr President, this has indeed been an interesting debate. I have heard many Members referring to the timetable for removing the CVM. Interestingly, no one has referred to the timetable for delivering the recommendations put forward by the CVM.

It is important that the question of respect for the rule of law in the Member States is discussed on a regular basis, and the CVM is a very relevant instrument in this respect. The Commission will continue to monitor its progress towards the CVM’s objective as thoroughly as it has done in the past. May I quote something: ‘The cooperation and verification mechanism has been instrumental for progress and ... remains an appropriate tool to assist in reform efforts in order to achieve a record of concrete and lasting results to reach the objectives of the mechanism’. Do you think that I quoted the earlier report of the Commission? No, I quoted the conclusions of the General Affairs Council adopted by consensus two days ago, and when I say a consensus of Member States, I mean all Member States.

Let me nevertheless look at this in the wider context. The CVM has been a successful instrument for reform in the two Member States, but these issues are of course at the heart of our values across the Union. As stated by President Barroso in his State of the Union address in September last year, a reflection should start on providing the Commission an instrument to ensure respect for democratic principles within the Union as a whole in order to ensure that all Member States permanently comply with the founding values of the European Union. A wider range of instruments in our toolbox would help us to respond to different circumstances. The Commission looks forward to developing such an approach and to further opportunities to exchange views on this with the European Parliament.

 
  
MPphoto
 

  Der Präsident. − Damit ist dieser Tagesordnungspunkt geschlossen.

Schriftliche Erklärungen (Artikel 149 GO)

 
  
MPphoto
 
 

  Minodora Cliveti (S&D), în scis. – Dezbaterea din plenul de la Strasbourg al PE, prilejuită de declaraţia Comisiei despre mecanismul de cooperare şi verificare (MCV), prezintă o importanţă deosebită pentru România şi cetăţenii ei. Pentru aceia care şi-ar putea imagina că raportul MCV a fost criticat nejustificat de către europararlamentarii PSD şi PNL, fiind considerat de aceştia discriminatoriu, nedrept, chiar abuziv, fac următoarele precizări:

- raportul salută progresele făcute şi reproşează României, în principal, faptul că mass-media a făcut remarci critice la adresa unor hotărâri judecătoreşti sau că, pentru poziţiile de conducere din Parchetul General şi DNA, s-au prezentat prea putini candidaţi, aspecte care nu pot, în nicio ţară democratică, să fie cenzurate şi decise de un guvern;

- raportul a fost considerat incorect şi de europarlamentari din alte ţări (Cornelia Ernst - Germania sau Pino Arlacchi - Italia).

Se pot trage două concluzii clare în urma acestei dezbateri: pe de o parte, că între intrarea României în spaţiul Schengen şi constatările MCV nu există nicio legătură şi că europarlamentarii PDL nu reprezintă România în PE, ceea ce nu trebuie să fie uitat de cetăţenii români care sunt chemaţi în mai 2014 la urne, pentru a-şi alege reprezentanţii în Parlamentul European.

 
Ultima actualizare: 30 mai 2013Notă juridică