Procedură : 2007/2663(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B6-0485/2007

Texte depuse :

B6-0485/2007

Dezbateri :

PV 28/11/2007 - 9

Voturi :

PV 29/11/2007 - 7.28
CRE 29/11/2007 - 7.28

Texte adoptate :

P6_TA(2007)0572

PROPUNERE DE REZOLUŢIE
PDF 112kDOC 67k
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B6-0481/2007
21 noiembrie 2007
PE398.138v01-00
 
B6‑0485/2007
depusă pe baza declaraţiilor Consiliului şi Comisiei
depusă în conformitate cu articolul 103 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
de Charles Tannock, Árpád Duka-Zólyomi, Elmar Brok, Karl von Wogau, Stefano Zappalà şi Corien Wortmann-Kool
în numele Grupului PPE-DE
privind situația din Georgia

Rezoluția Parlamentului European privind situația din Georgia 
B6‑0485/2007

Parlamentul European,

–  având în vedere Acordul de parteneriat și cooperare (APC) dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Georgia, pe de altă parte, care a intrat în vigoare în 1999,

-  având în vedere rezoluţiile sale anterioare privind relaţiile cu ţările din această regiune, în special recomandarea sa către Consiliu din 26 februarie 2004 privind politica UE faţă de Caucazul de Sud şi rezoluţia sa privind situaţia din Georgia din 14 octombrie 2004,

-  având în vedere rapoartele sale privind politica europeană de vecinătate, în special raportul din 15 noiembrie 2007 privind consolidarea acestei politici,

-  având în vedere raportul final OSCE/ODIHR privind misiunea de observare a alegerilor pentru alegerile municipale din Georgia de la 5 octombrie 2006,

–  având în vedere articolul 103 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât în ultimele săptămâni situaţia internă din Georgia s-a înrăutăţit şi a condus la cea mai profundă criza de la Revoluţia Roz din 2003;

B.  întrucât la 17 octombrie un grup de zece partide din opoziţie şi-au unit forţele în aşa-numitul Consiliu Naţional al Mişcării Publice Generale şi au publicat un manifest, sprijinit parţial de alte grupuri parlamentare din opoziţie, în care îşi evidenţiază obiectivele, printre care se numără: alegeri democratice precedate de o concurenţă reală între partidele politice şi fără intervenţia instituţiilor de stat; reorganizarea modului în care sunt administrate alegerile, prin implicarea reprezentanţilor tuturor partidelor politice; înfiinţarea unui sistem parlamentar „în stil european“ care să reducă competenţele puterii executive; un sistem judiciar independent şi non-intervenţia structurilor guvernamentale în tribunale; restaurarea integrităţii teritoriale şi retragerea forţelor de menţinere a păcii/contingentelor militare ruseşti din Georgia; auto-guvernare la nivel local; eradicarea violenţei politice, eliberarea „prizonierilor politici“ şi investigarea deceselor nesoluţionate care au avut loc în perioada preşedinţiilor Şevardnadze şi Sakasvili; apropierea de NATO şi UE şi abolirea statutului de membru al CSI; o solicitare de a ţine alegeri parlamentare în conformitate cu programul stabilit, în primăvară în loc de toamna anului 2008, şi de a schimba sistemul electoral bazat pe principiul învingătorul obţine totul;

C.  întrucât criza a culminat la 7 noiembrie când - după o serie de mitinguri prealabile ale opoziţiei pe parcursul cărora numărul protestanţilor a atins 70 000 şi apoi a scăzut la câteva sute, care au fost forţaţi să părăsească artera principală - brigăzile mobile au folosit batoane, tunuri de apă, gaze lacrimogene şi gloanţe de cauciuc pentru a înăbuşi noi demonstraţii ce aveau loc, demonstranţii au fost bătuţi crunt, printre aceştia aflându-se zeci de jurnalişti şi Apărătorul Public (Ombudsman-ul) georgian Sozar Subari; întrucât, după ciocnirile violente, mai mult de 500 de persoane au necesitat îngrijiri medicale; întrucât la 7 noiembrie, Imedi TV a difuzat informaţii false şi nefondate în legătură cu aşa-zisele planuri ale poliţiei de a lua cu asalt principala catedrală ortodoxă, provocând în acest fel mase de cetăţeni din Tbilisi să iasă în stradă; întrucât în aceeaşi zi, Imedi TV, cel mai important canal de televiziune independent din Georgia, care este controlat financiar de News Corporation, compania lui Rupert Murdoch, a fost forţat de poliţia militară să-şi oprească difuzarea şi toate celelalte canale private au fost împiedicate să difuzeze reportaje de ştiri; întrucât, în sera de 7 noiembrie, preşedintele Sahasvili a declarat o stare de urgenţă de 15 zile, care a durat 9 zile;

D.  întrucât preşedintele Sakasvili şi unii observatori independenţi au acuzat Moscova de a încerca să răstoarne guvernul, punând la cale proteste ale opoziţiei, şi preşedintele a declarat că intervenţia poliţiei împotriva demonstraţiilor a fost necesară pentru a preveni transformarea în haos a situaţiei din ţară;

E.  întrucât autorităţile ruse au negat în mod repetat, ca şi în alte cazuri prealabile, acuzaţiile de intervenţie în afacerile interne ale Georgiei şi l-au acuzat pe preşedintele Sakasvili că face declaraţii anti-Rusia în scopul de a-şi restabili popularitatea în declin;

F.  întrucât, la 13 noiembrie, comandantul forţelor armate ruseşti din Caucaz, generalul Andrei Popov, a semnat documentele prin care se retroceda Georgiei, cu un an înainte de termen, teritoriul ultimei baze ruseşti de la Batumi, în republica autonomă Ajara; întrucât Rusia a finalizat retragerea trupelor sale din cealaltă bază din Georgia, Akhalkalaki, în iunie şi fusese de acord să pună capăt operaţiunilor de la Batumi până în octombrie 2008; întrucât, conform unei declaraţii făcute în aceeaşi zi de comandantul şef al trupelor ruseşti de uscat, generalul Alexi Maslov, „nu mai există trupe ruseşti în Georgia, mai rămân doar apărători ai păcii în Abhazia şi cei ce fac parte din forţele comune din Oseţia de Sud, la care participă şi Georgia“; întrucât niciunui observator neutru sau al statului georgian nu i s-a permis să verifice situaţia din baza Gudauta;

G.  întrucât, la 14 noiembrie, preşedintele Sakasvili, care a acuzat Rusia în repetate rânduri că sprijină mişcările separatiste din provinciile rebele Abhazia şi Oseţia de Sud, a învinuit Rusia de trimiterea recentă în Abhazia de trupe, de nenumărate vehicule armate şi sisteme de artilerie ce nu făceau parte din operaţiunile de menţinere a păcii din regiune; întrucât şeful statului major al armatei ruse, generalul Yuri Baluyevski, a negat aceste acuzaţii, de asemenea, şi a catalogat declaraţia preşedintelui Sakasvili drept „informaţie provocatoare“;

H.  întrucât, la 10 noiembrie, Matyas Eörsi şi Kastriot Islami, coraportorii pentru Georgia ai Comitetului de monitorizare al Adunării parlamentare a Consiliului Europei (APCE) au reamintit autorităţilor georgiene să respecte strict principiile statului de drept în toate acţiunile întreprinse şi să respecte dispoziţiile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, în special pe cele legate de libertatea de exprimare, informare şi asociere, subliniind faptul că violenţa poliţiei împotriva demonstraţiilor paşnice, închiderea canalelor private de televiziune sau limitarea diseminării informaţiei sunt inacceptabile în orice circumstanţe într-un sistem democratic şi accentuând faptul că libertatea presei trebuie garantată fără restricţii; măsurile luate în ultimele zile în Georgia reprezintă un enorm regres raportat la aspiraţia de a deveni un stat democratic matur, care respectă valorile fundamentale ale democraţiei pluraliste şi drepturilor omului;

I.  întrucât reacţia la aceste evenimente a Secretarului General al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, care a subliniat deja în octombrie necesitatea unei mai mari transparenţe politice şi a unei respectări mai stricte a statului de drept dacă Georgia doreşte să se apropie de statutul de membru al NATO, a fost să sublinieze faptul că „impunerea stării de urgenţă şi închiderea canalelor mass-mediei creează îngrijorări deosebite şi nu sunt conforme valorilor euro-atlantice“;

J.  întrucât la 12 noiembrie Asociaţia televiziunilor comerciale din Europa (ATC) şi-a exprimat şocul profund şi îngrijorarea în legătură cu evenimentele care au avut loc în Tbilisi, subliniind faptul că „într-o societate democratică nu există nicio circumstanţă care să poată justifica încetarea, forţată de poliţia militară, a emisiei unui post independent; obligaţia de a asigura un sector media pluralist, în care toate opiniile să poată fi exprimate în mod deschis, este unul din stâlpii de temelie ai democraţiei europene“;

K.  întrucât, printr-o mişcare surprinzător de conciliatoare, la 8 noiembrie, preşedintele Sakasvili a propus alegeri prezidenţiale anticipate pe 5 ianuarie care să fie asociate cu un referendum privind data următoarelor alegeri parlamentare şi, la 16 noiembrie, a ridicat starea de urgenţă;

1.  îşi exprimă solidaritatea cu populaţia din Georgia şi angajamentul de a sprijini această tânără democraţie, independenţa acestui stat şi integritatea sa teritorială pe parcursul acestei crize;

2.  salută progresul politic, democratic şi economic realizat de preşedintele Mihail Sakasvili şi de actualul guvern din Georgia în comparaţie cu fostul preşedinte Eduard Şevardnadze;

3.  îşi exprimă îngrijorarea profundă în legătură cu evoluţia recentă a lucrurilor în Georgia, înăbuşirea violentă de către poliţie a unor demonstraţii paşnice, închiderea unor canale de televiziune independente şi declararea stării de urgenţă pentru 15 zile fiind cele mai recente escaladări;

4.  îndeamnă părţile implicate să dea dovadă de reţinerea necesară şi să se abţină de la utilizarea unui limbaj sau a unor acţiuni care ar putea aprofunda şi mai mult criza politică;

5.  invită opoziţia să utilizeze în primul rând structurile parlamentare pentru a-şi exprima poziţia înainte de a ieşi în stradă;

6.  subliniază faptul că modul de acţiune al autorităţilor din Georgia în ceea ce priveşte părerile contradictorii riscă să îi submineze credibilitatea democratică; invită, prin urmare, autorităţile din Georgia să respecte pe deplin dreptul la proteste paşnice şi să restabilească imediat libertatea totală a presei;

7.  invită autorităţile din Georgia să efectueze o anchetă cuprinzătoare, imparţială şi independentă a încălcărilor flagrante ale drepturilor omului şi ale libertăţii presei, în special acuzaţiile de utilizare excesivă a forţei de către autorităţile poliţieneşti, în scopul indentificării tuturor celor responsabili, aducerii acestora în faţa justiţiei şi aplicării sancţiunilor penale şi/sau administrative prevăzute de lege;

8.  salută ridicarea timpurie a stării de urgenţă de către preşedintele Sakasvili la 16 noiembrie şi îndeamnă toate părţile implicate să se implice imediat într-un dialog constructiv pentru dezamorsarea situaţiei actuale şi găsirea unor soluţii adecvate şi prompte la problemele principale; consideră că tensiunile politice existente trebuie rezolvate în cadrul instituţiilor democratice şi fără a aduce atingere principiilor democratice sau drepturilor fundamentale, inclusiv libertatea presei;

9  consideră că ridicarea stării de urgenţă şi solicitarea de a organiza alegeri prezidenţiale anticipate reprezintă un pas pozitiv care a înlesnit deja atenuarea tensiunilor şi a demonstrat că presiunile internaţionale prin intermediul unor declaraţii deschise şi hotărâte ale tuturor actorilor externi importanţi din occident, cât şi feedbackurile negative din presa internaţională pot avea un impact pozitiv asupra situaţiei din ţară;

10.  prin prisma acestei experienţe, invită Consiliul şi Comisia, statele membre ale UE, NATO, şi SUA să se implice mai activ în evidenţierea abuzurilor şi deficienţelor politice din Georgia şi din împrejurimi, inclusiv în punerea în aplicare a planului de acţiune al politicii europene de vecinătate; observă că multe din acuzaţiile de încălcare a procedurilor democratice şi a drepturilor omului în Georgia nu s-au soldat cu nicio urmare în ultimii anii; consideră, prin urmare, că o dezbatere internaţională mai deschisă ar putea consolida şi mai mult discursul public pluralist şi dezvoltarea democratică în Georgia;

11.  invită autorităţile din Georgia să garanteze alegerile libere şi corecte în conformitate deplină cu standardele internaţionale; invită guvernul să respecte repartizarea puterilor în sistemul politic din Georgia, să se abţină de la utilizarea „resurselor administrative“ în perioada campaniei electorale şi să garanteze libertatea de exprimare a tuturor candidaţilor; salută promptitudinea autorităţilor din Georgia în ceea ce priveşte permiterea monitorizării alegerilor de către observatori internaţionali;

12.  invită autorităţile din Georgia să reformeze legislaţia electorală a acestei ţări în conformitate cu recomandările OSCE/ODIHR şi ale Comisiei de la Veneţia a Consiliului Europei; salută coborârea pragului electoral de la 7 la 5%;

13.  invită forţele politice din Georgia să colaboreze la redactarea unei legi care să regleze activităţile audiovizuale în scopul de a se asigura, prin asistenţa experţilor europeni, că normele existente care garantează libertatea de exprimare şi dezbaterile publice echitabile vor fi îmbunătăţite şi armonizate cu principiile europene;

14.  încurajează elita politică şi societatea civilă din Georgia să se implice într-o dezbatere pe tema unei separări a puterilor în sistemul politic care ar putea duce la un control mai eficient al acţiunilor executivului şi la pluralitatea dezbaterii publice privind multe chestiuni critice, de la implicaţiile sociale ale reformei economice şi „influenţa rusească“ în politica internă din Georgia, până la diferitele căi de soluţionare a conflictelor îngheţate;

15.  invită Consiliul şi Comisia să împiedice Rusia să abuzeze de situaţia din Georgia; ia act de faptul că, deşi nu există nici o dovadă clară în ceea ce priveşte adevărul sau neadevărul acuzaţiilor guvernului din Georgia referitoare la desfăşurarea de către Rusia de trupe suplimentare în Abhazia, Consiliul şi Comisia trebuie să explice clar Rusiei că o astfel de acţiune ar fi considerată absolut intolerabilă; în plus, îndeamnă Consiliul şi Comisia să invite Rusia să-şi schimbe atitudinea generală faţă de Georgia şi să înceteze să folosească relaţiile economice ca pe o armă politică; subliniază că astfel de măsuri ar trebui să facă parte dintr-o politică UE mai fermă faţă de vecinătatea sa din est, care nu ar trebui să respingă cooperarea cu Rusia, ci dimpotrivă să o cultive acolo unde este posibil (de exemplu în domeniile cooperării regionale, gestionării crizelor şi menţinerii păcii); consideră totuşi că UE trebuie, în acelaşi timp, să adopte o poziţie mai fermă privind chestiunile critice din regiune şi să se implice mai profund, în pofida atitudinii actualmente negative a Rusiei faţă de rolul UE în vecinătatea lor comună; subliniază faptul că, în cele din urmă, rămâne la latitudinea elitei politice ruseşti să înţeleagă că nu rivalitatea geopolitică cu UE este cea care diminuează influenţa Rusiei în vecinătatea sa, ci însăşi politica distructivă a Rusiei faţă de unii dintre vecinii săi;

16.  încredinţează preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, Secretarului General al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Secretarului General al NATO, preşedintelui şi parlamentului Georgiei, precum şi Dumei de stat şi preşedintelui Federaţiei Ruse.

Ultima actualizare: 23 noiembrie 2007Notă juridică