Propunere de rezoluţie - B6-0551/2008Propunere de rezoluţie
B6-0551/2008

PROPUNERE DE REZOLUȚIE

20.10.2008

depusă pe baza declarațiilor din raportul Consiliului European și declarației Comisiei
în conformitate cu articolul 103 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
de Annemie Neyts-Uyttebroeck și Margarita Starkevičiūtė
în numele Grupului ALDE
privind reuniunea Consiliul European din 15-16 octombrie 2008

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B6-0543/2008

Procedură : 2008/2523(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B6-0551/2008
Texte depuse :
B6-0551/2008
Texte adoptate :

B6‑0551/2008

Rezoluție a Parlamentului European privind reuniunea Consiliul European din 15-16 octombrie 2008

Parlamentul European,

–  având în vedere Consiliul European de la Bruxelles din 15 și 16 octombrie 2008,

–  având în vedere Consiliul European de la Bruxelles din 19 și 20 iunie 2008,

–  având în vedere Consiliul European extraordinar din 1 septembrie 2008,

–  având în vedere articolul 103 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât UE se confruntă cu numeroase solicitări, legate de criza financiară, provocările generate de schimbarea climei și de necesitatea instituirii unei structuri instituționale clar definite,

B.  întrucât 24 de state membre și-au finalizat procedurile parlamentare necesare ratificării Tratatului de la Lisabona, iar în cursul anului viitor sunt programate importante evenimente electorale și politice;

C.  întrucât, pe scena mondială, UE joacă un rol major în materie de combatere a schimbării climei, atât prin rolul de lider asumat în cadrul negocierilor internaționale, cât și prin reducerile substanțiale pe care ne-am angajat să le realizăm în cele 27 de state membre; întrucât, în această privință, Consiliul European din martie 2007 s-a angajat să realizeze reduceri ale emisiilor de gaze de seră de cel puțin 20 % până în anul 2020, eventual de 30 %, în cazul încheierii unui acord internațional cuprinzător,

D.  întrucât criza financiară actuală creează dificultăți grave pe piețele mondiale și se impune operarea unei distincții între managementul crizei și managementul pe termen lung al piețelor financiare, primul set de acțiuni ar trebui desfășurate, în continuare, rapid și punctual, așa procedează actualmente statele membre ale Uniunii Europene, iar cele mai recent apărute necesități abordate cu precauție, pentru a nu perturba funcționarea piețelor financiare prin noi reglementări ale căror efecte nu au fost evaluate suficient,

E.  întrucât sistemul de supraveghere existent actualmente în UE și-a demonstrat limitele; întrucât, la nivelul UE, trebuie asigurată o supraveghere coerentă a piețelor financiare europene, din ce în ce mai integrate, însă stabilitatea financiară și management crizei implică și alți actori decât supraveghetorii;

Consecințele macroeconomice ale crizei financiare mondiale

1.  subliniază cu fermitate importanța politicilor macroeconomice europene, care trebuie să reacționeze rapid și pe deplin coordonat pentru a reduce sarcina fiscală impusă de schemele de ajutorare și să contribuie la resuscitarea creșterii economice la nivel mondial; remarcă, totodată, că principiile pactului de creștere și stabilitate nu trebuie subminate și că statele membre ar trebui să-și fixeze ca obiectiv consolidarea fiscală;

2.  salută acțiunile întreprinse de BCE și de alte bănci centrale din afara zonei euro în ceea ce privește furnizarea de lichidități, în special atunci când sunt coordonate ; opinează că acțiunile de coordonare a politicilor, întreprinse de băncile centrale, ar trebui intensificate la nivel mondial, pentru a se asigura stabilitatea financiară și a se evita acumularea dezechilibrelor macroeconomice;

3.  invită statele membre să prezinte un plan de politici cuprinzător, conceput ținând seama de condițiile naționale, coordonat la nivelul UE, în scopul reducerii efectelor negative ale crizei financiare manifestate în economia reală a UE;

Strategia de ieșire din criza financiară

4.  salută concluziile Consiliului European care a ratificat măsurile hotărâte de în cadrul Europgrup la 12 octombrie; consideră că acest răspuns concertat la criza financiară constituie un prim pas important spre reinstaurarea încrederii pe piețe, spre intensificarea împrumuturilor interbancare și spre majorarea fondurilor proprii ale băncilor, care le-ar permite acestora să continue să acorde împrumuturi societăților și gospodăriilor;

5.  reamintește importanța capitală a accesului continuu la credite al cetățenilor și societăților mici și mijlocii, precum și a investițiilor în infrastructura UE, pentru a evita o reducere dramatică a creșterii economice și a gradului de ocupare a forței de muncă; subliniază rolul pe care BEI l-ar putea juca în această privință;

6.  subliniază că actuala criză financiară demonstrează importanța capitală a alfabetizării și educației financiare a consumatorilor; subliniază că educația și protecția consumatorilor favorizează concurența, calitatea și inovațiile din sectorul serviciilor bancare și financiare și eficientizează supravegherea;

7.  este preocupat de pericolele morale la care sunt expuse piețele financiare dat fiind mărimea pachetelor de măsuri de sprijin acordate de stat și relevă că, în schimbul investirii banilor publici în planuri de salvare a sistemului financiar, contribuabilii trebuie să asiste la schimbări în materie de guvernanță și scheme de remunerare, precum și la restructurarea modelelor comerciale și a strategiilor investiționale necorespunzătoare; remarcă faptul că aceste obiective sunt mai ușor de realizat în actuala atmosferă, favorabilă acțiunilor similare desfășurate la nivel mondial;

8.  formulează un avertisment împotriva suspendării efective a normelor care reglementează concurența; salută propunerea Comisiei de a studia amănunțit operațiile de salvare, pentru a asigura conformitatea acestora cu dispozițiile tratatului;

9.  înțelege și este de acord că a fost necesar să se acționeze rapid, pe principiul contabilității la valoarea reală (IAS 39 și IFRS 7), pentru a conferi standardelor de contabilitate un anumit grad de flexibilitate pe timp de criză, fără a submina înseși reglementările;

10.  subliniază că inițiativele normative trebuie coordonate cel puțin la nivelul UE și trebuie să prezinte un caracter contraciclic în materie de cerințe de capital; remarcă necesitatea unor aranjamente cuprinzătoare și generatoare de efecte legale în materie de dizolvare a instituțiilor financiare transfrontaliere, atât în interiorul UE, cât și, atunci când este posibil, cu țările terțe;

Îmbunătățirea cadrului normativ și supravegherea piețelor financiare

11.  reiterează necesitatea consolidării procesului Lamfalussy, conform cerințelor formulate în recentul raport al Parlamentului privind viitoarea structură de supraveghere (A6-0359/2008), inclusiv supravegherea de către colegii a celor mai mari grupuri financiare transfrontaliere, precum și formularea unui statut juridic clar și lărgirea prerogativelor comitetelor de nivelul 3, ca modalitate de îmbunătățire a supravegherii în UE și de facilitare a dialogului internațional și a coordonării politicilor în materie; în acest sens, este necesară consolidarea rolului BCE; ar trebui dezvoltate proceduri de cooperare și utilizare în comun a informațiilor de către comitetele Lamfalussy de nivelul 3 și SEBC/CSB (§ 16 + partea a doua a § 18);

12.  apreciază hotărârea Comisiei de înființare a unui grup la nivel înalt în vederea elaborării unei arhitecturi de supraveghere solide și sustenabile, care să permită o mai bună coordonare și integrare intersectorială și transfrontalieră; subliniază cât de important este ca acestuia să-i fie conferit un mandat precis, într-un interval de timp scurt, incluzând obligația de a raporta Consiliului, Comisiei și PE; aprobă înființarea unei „unități pentru criza financiară” și solicită Consiliului să își dea mai rapid acordul în ceea ce privește modalitățile de funcționare și cooperarea sa cu grupul la nivel înalt înființat;

13.  subliniază necesitatea unei analize atente a cauzelor actualei crize financiare, în special eficiența supravegherii și conformitatea cu normele existente; își reiterează solicitările privind unele măsuri legislative echilibrate, în special: reglementarea și supravegherea activităților bancare, rolul agențiilor de rating a creditului, securizarea și supravegherea acesteia, fondurile speculative și alte tipuri de instituții noi, rolul garantării creditelor mari cu active proprii mici, cerințele în materie de transparență, normele care reglementează dizolvarea, compensația pe piețele extrabursiere (OTC) și mecanismele de prevenire a crizelor; salută propunerea Comisiei de ridicare a nivelului minim de protecție a depozitelor bancare și își reiterează angajamentul de a o analiza cu celeritate; solicită statelor membre să-și asume angajamente similare;

14.  solicită Comisiei programarea unei versiuni revizuite a planului de acțiune privind serviciile financiare ale UE care să reflecte cele mai recente evenimente care s-au produs pe piețele financiare, să asigure continuitatea inițiativelor de integrare și lărgire a pieței financiare a UE;

15.  salută inițiativa reformării sistemului financiar internațional pe baza principiilor transparenței, responsabilității, stabilității sectorului bancar, integrității și guvernanței la nivel mondial; solicită acțiuni rapide și coerente din partea Uniunii Europene prin care, împreună cu partenerii săi internaționali și cu instituțiile financiare internaționale, să adopte inițiative în vederea reinstituirii încrederii în sistemul financiar mondial;

Tratatul de la Lisabona

16.  remarcă faptul că Consiliul European nu a reușit să facă progrese substanțiale în soluționarea dificultăților pe care le întâmpină ratificarea Tratatului de la Lisabona; remarcă declarația Irish Taoiseach; își declară disponibilitatea de a oferi guvernului și parlamentului irlandez întregul ajutor de care ar avea nevoie pentru a prezenta un set de propuneri menite să conducă la o mai bună informare și la lărgirea consensului în opinia publică irlandeză cu privire la viitorul Irlandei în cadrul unei Uniuni Europene reformate și consolidate, în acord cu partenerii din UE ai Irlandei; insistă ca, pe baza acestor propuneri, Consiliul European din decembrie să adopte o hotărâre definitivă cu privire la modul și data la care tratatul urmează să intre în vigoare în statele membre;

17.  îndeamnă guvernul suedez să ratifice tratatul în cel mai scurt timp; așteaptă publicarea hotărârii Curții constituționale federale a Germaniei; îndeamnă Președintele Poloniei să-și îndeplinească datoria constituțională și să semneze instrumentul de ratificare, astfel cum a fost adoptat de Parlamentul polonez; indică faptul că Președinția cehă a Uniunii Europene nu va putea fi credibilă dacă Republica Cehă nu își onorează obligația de ratificare a tratatului;

18.  ar regreta, între timp, ca alegerile în Parlamentul European și numirea noii Comisii să aibă loc în conformitate cu dispozițiile Tratatului de la Nisa;

Energia și schimbările climatice

19.  sprijină pe deplin hotărârea Președinției Consiliului și a Comisiei de a păstra neschimbate obiectivele ambițioase pe care Uniunea și le-a fixat în ceea ce privește pachetul „energie și schimbări climatice” în pofida crizei financiare actuale; reamintește totuși faptul că Parlamentul European este parte integrantă a oricărui acord;

20.  salută pachetul privind energia și schimbările climatice propus de Comisie în ianuarie 2008 și eforturile depuse de Consiliu și de Parlament pentru a asigura un acord cu privire la aceste dosare până la sfârșitul anului;

21.  reamintește angajamentul ferm luat de Consiliul European în martie 2007 de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% până în 2020, independent de orice acord internațional; reamintește acordul aceluiași Consiliu European în ceea ce privește adoptarea unui obiectiv de reducere cu 30% a emisiilor de gaze cu efect de seră în cazul în care se ajunge la un acord internațional, cu condiția ca și alte țări dezvoltate să se angajeze la realizarea unei reduceri comparabile de emisii și ca țările în curs de dezvoltare mai avansate din punct de vedere economic să contribuie în mod adecvat la acest obiectiv în funcție de responsabilitățile și posibilitățile lor respective;

22.  subliniază faptul că eficiența energetică este nu doar modalitatea cea mai rentabilă de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, ci și un factor care influențează în mod pozitiv economia, diminuând facturile pentru combustibil și sporind puterea de cumpărare a altor bunuri și servicii; îndeamnă statele membre să pună pe deplin în aplicare politicile de îmbunătățire a eficienței energetice;

23.  reafirmă sprijinul său pentru Comisia ITRE în privința directivei privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile și, în special, în favoarea obiectivului obligatoriu de 20% în ceea ce privește eficiența energetică în sectorul transporturilor; indică faptul că o reducere a cererii de energie în sectorul transportului va facilita realizarea obiectivului de utilizare în proporție de 10% a energiei din surse regenerabile în transport și, prin urmare, invită Consiliul să analizeze și să sprijine această propunere;

24.  este, cu toate acestea, îngrijorat că răspunsurile la situația specifică a unor state membre și a unor sectoare industriale, care sunt necesare pentru luarea unei decizii în decembrie 2008, ar putea conduce la o diminuare a angajamentului de realizare a obiectivelor până în 2020;

25.  subliniază importanța transpunerii angajamentelor noastre într-o legislație cu caracter obligatoriu la nivelul UE pentru a asigura un mediu sigur și viabil pentru generațiile următoare;

26.  subliniază importanța finalizării fără întârziere a pachetului privind energia și schimbările climatice pentru a oferi un nivel mai înalt de certitudine și de transparență sectoarelor noastre industriale și pentru a asigura cetățenii Uniunii că aceasta joacă un rol activ și de frunte prin utilizarea competențelor și responsabilităților sale pentru a asigura un viitor mai curat și durabil;

27.  reamintește faptul că sistemul ETS (de comercializare a certificatelor de emisii) al UE este cel mai important sistem care asociază plafonarea și comerțul și, prin urmare, a devenit unul dintre factorii-cheie ai planificării investițiilor pe termen lung, sectoarele industriale depunând eforturi pentru a dezvolta tehnologii inovatoare și a reduce amprenta lor globală de carbon;

28.  atrage atenția asupra faptului că potențialul captării și stocării dioxidului de carbon (CSC) de a contribui la reducerea substanțială a CO2 în sectorul energiei și la nivelul instalațiilor industriale a fost recunoscut, printre alții, de IPCC (Grupul interguvernamental de experți privind schimbările climatice); invită, prin urmare, Consiliul să asigure punerea la dispoziție a unei finanțări adecvate, astfel încât cele 12 proiecte de demonstrare pe care le-a solicitat să poată să-și demareze operațiunile până în 2015;

29.  recunoaște necesitatea unor investiții mai importante în infrastructură, în paralel cu introducerea unor noi tehnologii cu emisii scăzute de dioxid de carbon, pentru a ne putea adapta la schimbările climatice și a atenua efectele acestora;

30.  salută noua propunere a Comisiei privind abordarea problemelor legate de defrișări și de degradarea pădurilor pentru a combate schimbările climatice și reducerea biodiversității (COM(2008)645), însă consideră că aceasta nu propune suficiente măsuri de combatere a defrișării și a reducerii biodiversității, atât la nivelul teritoriilor europene, cât și în ceea ce privește combaterea comercializării în Europa a lemnului tăiat în mod ilegal în țări terțe;

Securitatea energetică

31.  îndeamnă statele membre să își asume un puternic angajament politic de dezvoltare a unei politici energetice europene care să asigure obținerea de energie la un preț abordabil și, în măsura posibilului, din surse cu emisii scăzute de dioxid de carbon pe termen scurt și din surse fără emisii de dioxid de carbon pe termen lung, și, în principal, din surse regenerabile, respectând mecanismul pieței, dar, în același timp, protejând mediul, combătând schimbările climatice și promovând eficiența energetică;

32.  consideră că adoptarea unei poziții comune a UE în dialogul cu țările terțe va crește capacitatea UE de a negocia cu țările producătoare și consumatoare de energie și că mandatul comisarului responsabil de energie ar trebui să fie bine definit, prefigurând astfel o abordare a politicii energetice europene pe termen lung;

33.  sprijină consolidarea Politicii europene de vecinătate și acordarea unei atenții speciale cooperării cu țările vecine în domeniul energiei, inclusiv în ceea ce privește infrastructura de transport, pentru care ar trebui oferită o asistență financiară specială;

34.  remarcă importanța și urgența finalizării de către Comisie până la sfârșitul acestui an a propunerilor relevante și a programului de lucru, pentru a dinamiza interconectarea țărilor europene cele mai izolate; salută, în special, inițiativa Comisiei de a elabora un plan de acțiune până în decembrie 2008 pentru a accelera punerea în aplicare a interconexiunilor în regiunea baltică.

Pactul European cu privire la imigrare și azil

35.  salută adoptarea unui Pact european cu privire la imigrare și azil în măsura în care acesta promovează o abordare coerentă și echilibrată a migrației în cadrul dublului său obiectiv: de a promova canalele legale de migrație, combătând în același timp migrația ilegală; insistă asupra faptului că angajamentele luate în acest cadru trebuie transpuse în măsuri adoptate de statele membre; ia act de necesitatea de dezvoltare a unei politici comune privind imigrația și de lansare a unei politici europene privind azilul pe baza propunerilor care urmează să fie prezentate de Comisie până la sfârșitul anului;

36.  în acest context, solicită insistent Consiliului să facă dovadă de curaj politic și să își transpună declarațiile ambițioase în măsuri politice concrete prin care să sprijine Comisia în vederea impulsionării strategiei europene orientate spre viitor cu privire la:

–  migrația legală: viitorul pachet privind migrația legală (propuneri referitoare la procedura cererii unice pentru „Cartea albastră”, lucrătorii sezonieri, lucrătorii transferați în cadrul aceleiași întreprinderi, stagiarii remunerați, precum și alte propuneri);

–  migrația ilegală: propuneri care includ sancțiuni la adresa angajatorilor și un sistem comunitar de reinstalare;

–  azilul: punerea în aplicare a fazei II, incluzând revizuirea directivei privind standardele minime cu privire la procedurile din statele membre de acordare și retragere a statutului de refugiat și a directivei privind standardele minime referitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanții țărilor terțe sau apatrizii pentru a putea beneficia de statutul de refugiat sau persoanele care, din alte motive, au nevoie de protecție internațională și referitoare la conținutul protecției acordate și stabilirea unui Oficiu european de sprijin în materie de azil;

–  dezvoltarea unei politici comunitare privind migrația și azilul bazată pe deschiderea unor canale de migrație legală și pe definirea de norme comune pentru protecția drepturilor fundamentale ale migranților și ale solicitanților de azil în UE;

Relații externe

37.  subliniază că Uniunea Europeană trebuie să insiste ca Rusia să respecte în totalitate acordurile din 12 august și 8 septembrie și să depună în continuare eforturi pentru a determina părțile să participe pe deplin și în mod constructiv la negocierile de la Geneva; reafirmă faptul că negocierile referitoare la un nou acord de parteneriat și cooperare nu pot fi reluate atâta timp cât Rusia nu își respectă aceste angajamente;

38.  solicită Consiliului și statelor membre să facă dovadă de unitate și hotărâre în relațiile cu Rusia și în cadrul evaluării în curs a relațiilor UE-Rusia;

39.  salută sprijinul Consiliului European pentru „parteneriatul estic” care este în curs de elaborare de către Comisie în vederea consolidării relațiilor Uniunii cu vecinii săi din est; subliniază că acest parteneriat trebuie să aibă un conținut concret și tangibil, în special în ceea ce privește libera circulație și liberul schimb, și să beneficieze de resurse financiare suficiente în cadrul bugetului UE;

Grupul de reflecție

40.  ia act de componența Grupului de reflecție; insistă ca Grupul să își respecte cu strictețe mandatul aprobat de Consiliul European în decembrie 2007;

41.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și parlamentelor statelor membre.