Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluția sa din 7 iulie 2005 privind „Balcanii: la zece ani după Srebrenica”,

–  având în vedere Acordul de stabilizare și de asociere dintre Uniunea Europeană și Bosnia și Herțegovina, semnat la 16 iunie 2008, și perspectiva aderării la Uniunea Europeană oferită tuturor țărilor din Balcanii de Vest în cadrul reuniunii la nivel înalt a UE care a avut loc la Salonic în 2003,

–  având în vedere articolul 103 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, la 11 iulie 1995, orașul Srebrenica din Bosnia, care la acea vreme era o enclavă izolată declarată zonă protejată de către Consiliul de Securitate al ONU în rezoluția sa din 16 aprilie 1993, a fost ocupat de milițiile sârbe conduse de generalul Ratko Mladić și aflate sub conducerea celui care, la momentul respectiv, era președintele Republicii Srpska, Radovan Karadžić;

B.  întrucât în zilele de 13, 14, 15, 16, 17 și 18 iulie peste 8 000 de bărbați au fost masacrați, iar aproape 25 000 de femei, copii si persoane în vârstă au fost deportate cu forța;

C.  întrucât această tragedie, declarată act de genocid de către TPI, s-a petrecut pe un teritoriu proclamat de către ONU drept zonă de securitate și, prin urmare, reprezintă un simbol al neputinței comunității internaționale de a interveni în conflict și de a proteja populația civilă;

D.  având în vedere multiplele violări ale Convenției de la Geneva comise de forțele sârbe bosniace împotriva populației civile din Srebrenica, inclusiv deportarea a mii de femei, copii și persoane în vârstă și violarea unui mare număr de femei;

E.  întrucât în ciuda eforturilor imense depuse până în prezent pentru descoperirea și exhumarea gropilor comune și individuale și pentru identificarea corpurilor victimelor, cercetările desfășurate până în prezent nu permit o reconstituire completă a evenimentelor care s-au petrecut în orașul Srebrenica și împrejurul acestuia;

F.  întrucât nu poate exista o pace veritabilă fără justiție și întrucât cooperarea deplină și neîngrădită cu TPI rămâne o condiție de bază pentru continuarea procesului de integrare în UE a țărilor din Balcanii de Vest;

G.  întrucât generalul Radislav Krstić al armatei sârbe bosniace este prima persoană pe care TPI a găsit-o vinovată de complicitate și instigare la săvârșirea genocidului de la Srebrenica, însă cel mai important acuzat, Ratko Mladić, este încă în libertate după doisprezece ani de la tragicele evenimente;

H.  întrucât neajunsurile din mecanismele de decizie ale UE și lipsa unei veritabile politici externe și de securitate comune au jucat, de asemenea, un rol negativ în derularea evenimentelor;

I.  întrucât ineficiența și caracterul necorespunzător al organizațiilor internaționale au fost fatale pentru locuitorii din Srebrenica și demonstrează nevoia stringentă de a îmbunătăți pregătirea și coordonarea operațiunilor internaționale de menținere și consolidare a păcii, și în special necesitatea unui schimb de informații și date, lipsa acestora determinând în mod clar eșecul total al contingentului militar olandez de a proteja enclava;

J.  întrucât este necesară creșterea, în toată Europa, a gradului de sensibilizare privind aceste evenimente tragice și recunoașterea, în mod public, în Balcanii de Vest, a răspunderii purtate, pentru a se putea reface încrederea reciprocă și relua dialogul durabil între țările din regiune,

1.  consideră că masacrul care a avut loc în 1995 în Srebrenica este o rană încă deschisă în istoria Europei, care ar trebui să fie comemorată într-un mod corespunzător, pentru a se preveni orice repetare a acestuia;

2.  comemorează și aduce un omagiu victimele atrocităților; transmite condoleanțe și își exprimă solidaritatea față de familiile victimelor, multe dintre acestea trăind fără o confirmare definitivă a sorții pe care au avut-o tații, fiii, soții sau frații lor; recunoaște faptul că această durere continuă este agravată de eșecul de a-i aduce pe cei vinovați de aceste acte în fața justiției;

3.  invită Consiliul și Comisia să comemoreze într-un mod corespunzător aniversarea actului de genocid de la Srebrenica-Potočari sprijinind recunoașterea de către Parlamentul European a zilei de 11 iulie drept Ziua comemorării genocidului de la Srebrenica în întreaga Uniune Europeană și în toate țările din Balcanii de Vest;

4.  își exprimă sprijinul deplin pentru activitatea importantă și dificilă desfășurată de TPI; subliniază că aducerea în fața justiției a celor răspunzători de masacrele care s-au petrecut în orașul Srebrenica și împrejurul acestuia reprezintă un pas important către pacea și stabilitatea în regiune și evidențiază din nou faptul că o cooperare deplină cu TPI reprezintă o condiție prealabilă pentru ca toate țările din regiune să se bucure de relații mai strânse cu UE și pentru începerea procesului de integrare;

5.  subliniază importanța asigurării păcii și stabilității în Balcanii de Vest și necesitatea începerii unui adevărat proces de reconciliere în cadrul procesului de integrare europeană; îndeamnă toate țările să depună mai multe eforturi pentru a accepta un trecut dificil și tulburat;

6.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor statelor membre, guvernului și parlamentului Bosniei și Herțegovina și entităților acesteia, precum și guvernelor și parlamentelor țărilor din Balcanii de Vest.