Procedură : 2009/2718(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B7-0119/2009

Texte depuse :

B7-0119/2009

Dezbateri :

PV 20/10/2009 - 13
CRE 20/10/2009 - 13

Voturi :

PV 22/10/2009 - 8.7

Texte adoptate :

P7_TA(2009)0056

PROPUNERE DE REZOLUŢIE
PDF 133kDOC 103k
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0118/2009
19.10.2009
PE428.727v01-00
 
B7-0119/2009

depusă pe baza întrebării cu solicitare de răspuns oral B7‑0213/2009

în conformitate cu articolul 115 alineatul (5) din Regulamentul de procedură


referitoare la construirea democrației în cadrul relațiilor externe


Charles Tannock, Adam Bielan, Ryszard Antoni Legutko, Tomasz Piotr Poręba în numele Grupului ECR

Rezoluția Parlamentului European referitoare la construirea democrației în cadrul relațiilor externe   
B7‑0119/2009

Parlamentul European,

–   având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului, în special articolul 21, și Pactul internațional privind drepturile civile și politice,

–   având în vedere articolele 3, 6, 11 și 19 din Tratatul privind Uniunea Europeană și articolele 177, 300 și 310 din Tratatul CE,

–   având în vedere toate acordurile dintre UE și țările terțe, precum și clauzele privind drepturile omului și democrația din acordurile respective,

–   având în vedere Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, proclamată la Strasbourg, la 12 decembrie 2007,

–   având în vedere rezoluția Adunării generale a ONU din 8 septembrie 2000, intitulată „Declarația ONU a Mileniului”(A/RES/55/2),

–   având în vedere rezoluția Adunării generale a ONU din 4 decembrie 2000, intitulată „Promovarea și consolidarea democrației” (A/RES/55/96),

–   având în vedere rezoluția Adunării generale a ONU din 15 septembrie 2005, intitulată „Rezultatul summitului mondial din 2005”(A/RES/60/1),

–   având în vedere rezoluția Adunării generale a ONU din 23 martie 2005, intitulată „Consolidarea rolului organizațiilor regionale, subregionale și al altor organizații și regimul de promovare și consolidare a democrației” (A/RES/59/201),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei privind misiunile de asistență și observare electorală ale UE(1),

–   având în vedere rezoluția sa din 15 martie 2001 referitoare la Comunicarea Comisiei privind misiunile de asistență și observare electorală ale UE,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei privind rolul Uniunii Europene în promovarea drepturilor omului și în democratizarea țărilor terțe(2),

–   având în vedere rezoluția sa din 25 aprilie 2002 referitoare la Comunicarea Comisiei privind rolul Uniunii Europene în promovarea drepturilor omului și în democratizarea țărilor terțe,

–   având în vedere Strategia europeană de securitate, adoptată la 12 decembrie 2003,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Guvernare și dezvoltare”(3),

–   având în vedere raportul său referitor la Comunicarea Comisiei intitulată „Guvernare și dezvoltare”(4),

–   având în vedere Consensul european privind dezvoltarea din 2005,

–   având în vedere Declarația de la Paris privind eficiența ajutoarelor din 2005 și Agenda pentru acțiune de la Accra din 2008,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Guvernarea în cadrul Consensului european privind dezvoltarea - Către o abordare armonizată în Uniunea Europeană”(5),

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1889/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de instituire a unui instrument de finanțare pentru promovarea democrației și drepturilor omului la scară mondială (IEDDO),

–   având în vedere decizia Biroului din 18 iunie 2007 privind înființarea Biroului pentru promovarea democrației parlamentare,

–   având în vedere rezoluția sa din 8 mai 2008, intitulată „Misiunile UE de observare a alegerilor: obiective, practici și provocări viitoare”,

–   având în vedere concluziile Consiliului din mai 2009 privind „Susținerea guvernării democratice - Către un cadru consolidat al UE”,

–   având în vedere întrebarea din 30 septembrie 2009 adresată Comisiei cu privire la construirea democrației în cadrul relațiilor externe(6),

–   având în vedere articolele 115 alineatul (5) și 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât democrația și respectarea drepturilor omului reprezintă valorile fundamentale ale Uniunii Europene și ale statelor sale membre și întrucât acestea au constituit o componentă a procesului de integrare europeană încă de la început;

B.   întrucât principalele tratate ale Uniunii Europene subliniază un angajament ferm de respectare a democrației și a drepturilor omului, iar criteriile politice de la Copenhaga privind existența unor „instituții stabile, care să garanteze democrația, statul de drept, drepturile omului, respectarea și protecția minorităților” au reprezentat o caracteristică cheie a procesului de extindere;

C.  întrucât democrația a fost înțeleasă, la scară largă, ca integrarea cu succes a drepturilor politice, sociale și economice în UE și întrucât aceasta a reprezentat un element cheie în realizarea stabilității și prosperității într-o manieră nemaiîntâlnită în istoria mondială;

D. întrucât, la articolul 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), se afirmă că unul dintre obiectivele principale ale politicii externe și de securitate comune este „dezvoltarea și consolidarea democrației și a statului de drept, precum și respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”;

E.  întrucât sistemele democratice pot fi diferite ca formă, cum este cazul în cadrul UE, democrația fiind însă o valoare universală și principiile sau elementele sale esențiale fiind cuprinse în numeroase declarații și convenții internaționale; întrucât aceste elemente cuprind, conform definiției din două rezoluții ale Adunării generale ale ONU din 2000 și 2005 (A/RES/55/96 și A/RES/59/201), următoarele:

•    respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, între altele, libertatea de asociere și de întrunire pașnică, libertatea de exprimare și libertatea de opinie;

•    dreptul de a lua parte la gestionarea afacerilor publice, direct sau prin reprezentanți aleși în mod liber, de a vota și de a fi aleși în cadrul unor alegeri libere periodice, prin vot universal și egal și prin vot secret, garantându-se exprimarea liberă a voinței poporului;

•    un sistem pluralist de partide politice și organizații;

•    respectarea statului de drept;

•    separarea puterilor și independența sistemului judiciar;

•    transparența și responsabilizarea administrației publice;

•    mijloace de informare libere, independente și pluraliste;

F.  întrucât, astfel cum se menționează în Declarația Mileniului, guvernarea democratică și participativă bazată pe voința poporului poate asigura cel mai bine dreptul femeilor și al bărbaților de a-și trăi viața și de a-și crește copiii în demnitate, fără a suferi de foame și fără a le fi frică de violență, oprimare sau nedreptate;

G.  întrucât capacitatea femeilor și a bărbaților de a participa în condiții de egalitate la viața politică și la procesul decizional reprezintă o condiție prealabilă a unei democrații adevărate;

H.  întrucât democrația, dezvoltarea și respectarea drepturilor omului, inclusiv a celor economice, sociale și culturale, sunt interdependente și se susțin reciproc;

I.   întrucât democrația este legată în mod evident de securitate, astfel cum este menționat în strategia europeană de securitate, conform căreia „răspândirea bunei guvernări, susținerea reformelor sociale și politice, combaterea corupției și a abuzului de putere, stabilirea statului de drept și protejarea drepturilor omului reprezintă cele mai bune mijloace pentru consolidarea ordinii internaționale”;

J.   întrucât Uniunea Europeană are la dispoziție o gamă largă de instrumente și mijloace pentru a susține democrația la nivel mondial, de la dialogul politic și inițiativele diplomatice la instrumente specifice de cooperare financiară și tehnică;

K. întrucât instrumentele financiare externe ale Uniunii Europene, precum Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD), Instrumentul European de Vecinătate și de Parteneriat (IEVP) și Instrumentul pentru Stabilitate (IS), toate oferă posibilități de a se guverna în mod democratic și de a se acorda asistență instituțională și în ceea ce privește formarea de capacități;

L.  întrucât Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO) este un instrument cheie de acordare de asistență financiară în ceea ce privește respectarea drepturilor omului și a democrației, având un domeniu de aplicare global, care poate funcționa fără aprobarea țării gazdă și prin care se susțin în mod direct organizațiile societății civile; întrucât misiunile de asistență și observare electorală ale UE, finanțate prin IEDDO, reprezintă o parte esențială a contribuției UE la formarea instituțională democratică;

M. întrucât este nevoie de o imagine de ansamblu mai bună cu privire la asistența pentru democrație acordată, în prezent, de UE, la rezultatele pe care le are arsenalul vast de mijloace și instrumente de susținere a democrației al UE în țările partenere și la modul în care acționează și relaționează diferitele instrumente și diferiții actori;

N. întrucât raportul PE din 2004 referitor la Comunicarea Comisiei intitulată „Guvernare și dezvoltare” sublinia „importanța realizării de reforme electorale și parlamentare, mai presus de crearea de sisteme electorale pluripartite, în vederea asigurării unei activități politice mai extinse și mai eficiente în rândul populației”(7),

1.  este de acord că este nevoie de un cadru mai coerent și mai uniform pentru ca asistența acordată de UE pentru construirea democrației la nivel mondial să fie mai eficientă;

2.  salută eforturile fostelor și actualei președinții UE în ceea ce privește o inițiativă la nivelul tuturor pilonilor în sensul construirii democrației în cadrul relațiilor externe ale UE, având ca obiectiv perfecționarea politicii UE și sporirea acțiunilor sale și a coordonării eforturilor și subliniază de acțiuni susține în acest domeniu, ca parte a concluziilor Consiliului ce urmează a fi adoptate în noiembrie 2009;

3.  recomandă includerea în concluziile Consiliului a unor sugestii concrete și practice de îmbunătățire a coordonării asistenței pentru democrație acordate prin instrumentele UE aplicate în domeniul afacerilor externe, al drepturilor omului și al dezvoltării;

4.  reafirmă că democratizarea și buna guvernare nu sunt doar scopuri în sine, ci sunt vitale și pentru reducerea sărăciei, pentru realizarea unei dezvoltări durabile, pentru pace și stabilitate; democrația, astfel cum au demonstrat progresele UE de integrare internă, ajută la acordarea de drepturi nu numai politice și civile, ci și economice, culturale și sociale, inclusiv în ceea ce privește solidaritatea;

5.  consideră că, prin includerea democrației și a unor procese democratice în țări terțe, se obțin cele mai bune perspective pentru dezvoltarea unor politici eficiente privind unele probleme globale, care îi privesc și pe cetățenii UE; sistemele democratice pot, de exemplu, să combată mai bine infracționalitatea transnațională, imigrația ilegală și traficul ilegal, să protejeze mediul, să păstreze un sistem deschis de schimburi comerciale mondiale și să asigure resurse energetice durabile și competitive;

6.  recomandă ca UE să promoveze democrația, să susțină public definiția democrației astfel cum s-a menționat în 2005, în cadrul Adunării generale a ONU, ca punct de referință pentru propriile demersuri de democratizare;

7.  subliniază că democrația nu poate fi exportată sau impusă dinafară; subliniază angajamentul UE față de principiul conform căruia strategiile și programele de dezvoltare aparțin țărilor partenere; aceste procese pot însă fi susținute prin toate instrumentele UE, adaptate la situația specifică a fiecărei țări;

8.  propune demararea de către Consiliu și Comisie a unei analize cuprinzătoare și detaliate a întregii asistențe pentru democrație acordate de UE pentru un anumit grup de țări partenere, facilitând, astfel, prezentarea de recomandări practice în acest sens;

9.  recomandă ca, în cadrul demersurilor lor de susținere a democrației, Consiliul și Comisia să pună în aplicare Declarația de la Paris și Agenda pentru acțiune de la Accra privind eficiența ajutorului; sugerează, mai ales, că ar trebui realizate evaluări comune la nivelul UE în ceea ce privește democrația și că ar trebui ca acțiunile să fie programate la nivelul UE de comun acord, iar răspunderea ar trebui și aceasta să fie împărțită, în vederea creșterii impactului și a vizibilității demersurilor UE de susținere a democrației;

10. sugerează integrarea sistematică de către Comisie a unei secțiuni privind „starea de democrație” în documentele de strategie de țară, precum și a asistenței pentru democrație în programele de cooperare cu țările partenere, acolo unde este cazul;

11. subliniază că este nevoie de o mai bună coordonare a activităților desfășurate în cadrul instrumentelor financiare externe, pentru a folosi în totalitate complementaritatea dintre instrumentele geografice și cele tematice;

12. îndeamnă Consiliul și Comisia să organizeze consultări la nivel larg, cuprinzătoare, cu toate părțile interesate din UE și din țările terțe, inclusiv cu actorii de la nivel instituțional, regional și local, înainte de lansarea de noi inițiative de construire a democrației;

13. încurajează Comisia să implice în mod mai sistematic instituțiile democratice, în special parlamentele, în pregătirea și aplicarea instrumentelor specifice pentru fiecare țară, cum ar fi acordurile dintre UE și țările respective și documentele de strategie de țară;

14. subliniază că este necesar ca asistența acordată de UE pentru democrație să fie una cuprinzătoare, care să acopere toate aspectele menționate în rezoluția din 2005 a Adunării generale a ONU, și că este nevoie de o abordare pe termen lung în ceea ce privește acordarea acestei asistențe;

15. salută aportul adus de misiunile UE de observare a alegerilor la întărirea proceselor democratice, crescând gradul de respectare a drepturilor omului, a libertăților fundamentale, a bunei guvernări și a statului de drept și, în special, la consolidarea proceselor electorale la nivel mondial, subliniază însă că este necesar să se asigure o politică post-electorală coerentă, în cadrul căreia asistența pentru dezvoltare este acordată cu respectarea principiilor democratice și a valorilor guvernării democratice;

16. subliniază că eforturile UE de construire a democrației ar trebui să includă în mod mai sistematic o orientare deosebită către rolul reprezentanților aleși și al partidelor politice, precum și al mijloacelor de informare;

17. recomandă introducerea unei strategii specifice de susținere a parlamentelor alese de curând și în mod democratic, în vederea consolidării permanente a democrației, a statului de drept și a bunei guvernări;

18. confirmă că este el însuși hotărât să contribuie la consolidarea proceselor democratice, prin intensificarea participării sale la misiunile de observare a alegerilor, prin urmărirea misiunilor UE de observare a alegerilor și a formării de capacități parlamentare prin Biroul său pentru promovarea democrației parlamentare (BPDP);

19. încurajează delegațiile Comisiei să colaboreze cu BPDP când elaborează sau inițiază programe de asistență parlamentară;

20. recomandă introducerea unui plan de acțiune ca parte a concluziilor Consiliului din noiembrie și revizuirea rezultatelor planificate pentru sfârșitul lui 2010;

21. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1)

(COM(2001)191).

(2)

(COM(2001)252).

(3)

(COM(2003)615).

(4)

A5-0219/2004.

(5)

(COM(2006)421).

(6)

(O-0093/2009 - B7 0213/2009).

(7)

A5-0219/2004.

Ultima actualizare: 19 mai 2010Notă juridică