PROPUNERE DE REZOLUŢIE referitoare la o strategie europeană pentru regiunea Dunării
18.1.2010
în conformitate cu articolul 115 alineatul (5) din Regulamentul de procedură
Silvia-Adriana Țicău, Constanze Angela Krehl, Victor Boștinaru, Brian Simpson, Saïd El Khadraoui, Hannes Swoboda, Evgeni Kirilov, Georgios Stavrakakis, Ivailo Kalfin în numele Grupului S&D
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0031/2010
B7‑0031/2010
Rezoluția Parlamentului European referitoare la o strategie europeană pentru regiunea Dunării
Parlamentul European,
– având în vedere întrebarea cu solicitare de răspuns oral referitoare la o strategie europeană pentru regiunea Dunării (O-0150/09 – B7-0240/2009),
– având în vedere articolul 192 și articolul 265 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere concluziile Consiliului European din 18-19 iunie 2009, care a invitat Comisia să elaboreze, până la sfârșitul anului 2010, o strategie europeană pentru regiunea Dunării,
– având în vedere programul Consiliului, elaborat de președințiile spaniolă, belgiană și maghiară,
– având în vedere Forumul Dunării, constituit în cadrul Parlamentului European, și lucrările acestuia,
– având în vedere avizul Comitetului Regiunilor intitulat „O strategie UE pentru spațiul danubian”din octombrie 2009,
– având în vedere Convențiile de la Espoo, Aarhus și Berna privind protecția mediului,
– având în vedere Convenția de la Belgrad de reglementare a navigației pe Dunăre,
– având în vedere articolul 115 alineatul (5) și articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură,
A. întrucât fluviul Dunărea leagă zece țări europene - Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, România, Bulgaria, Moldova și Ucraina - dintre care șase sunt state membre ale UE;
B. întrucât statele situate de-a lungul Dunării reprezintă, cu peste 200 milioane de locuitori, un însemnat potențial socioeconomic în cadrul Europei;
C. întrucât regiunea Dunării constituie o zonă importantă, în care programele desfășurate în cadrul politicii de coeziune a UE și măsurile destinate țărilor candidate și potențial candidate la aderare se intersectează cu programele destinate țărilor care participă la politica europeană de vecinătate;
D. întrucât strategia UE pentru regiunea Dunării trebuie să fie dezvoltată în următoarele domenii de cooperare: protecție și dezvoltare socială, dezvoltare economică durabilă, transporturi și infrastructură energetică, protecția mediului, cultură și educație;
E. întrucât această strategie ar putea contribui substanțial la o mai bună coordonare între autoritățile locale și regionale și organizațiile care își desfășoară activitatea în regiunea Dunării și ar putea asigura prosperitatea, dezvoltarea durabilă, crearea de locuri de muncă și securitatea în zonă;
F. întrucât această strategie, după modelul Strategiei pentru Marea Baltică, are potențialul de a promova cooperarea regională și transfrontalieră în vederea stimulării în continuare a creșterii economice, precum și de a identifica răspunsuri comune la provocări comune;
G. întrucât regiunea Dunării constituie o poartă istorică importantă, care unește vestul și estul Uniunii Europene;
H. întrucât istoria cooperării în regiunea Dunării este îndelungată: Comisia Europeană a Dunării, înființată la 30 martie 1856, cu sediul inițial la Galați (România), a fost una dintre primele instituții europene și, în prezent, își are sediul la Budapesta;
I. întrucât, în urma extinderii din 2007, fluviul Dunărea a devenit, aproape integral, o cale de navigație interioară, iar regiunea danubiană poate aduce o contribuție substanțială la încurajarea evoluțiilor ulterioare extinderii;
J. întrucât Dunărea, împreună cu canalul Main și fluviul Rin, leagă Marea Nordului cu Marea Neagră și oferă premizele pentru a valorifica poziția geostrategică a regiunii Mării Negre;
K. întrucât abordarea spațiului danubian ca macroregiune unică ar facilita depășirea diferențelor regionale existente în ceea ce privește performanțele economice și ar putea contribui la dezvoltarea integrată;
L. întrucât, din 1991, Delta Dunării face parte din patrimoniul mondial al UNESCO, iar spațiul danubian cuprinde mai multe zone speciale de protecție și zone speciale de conservare în cadrul Natura 2000; întrucât Dunărea și Delta Dunării constituie un ecosistem unic și fragil, care adăpostește specii de plante rare, amenințate din cauza poluării,
1. invită Comisia să inițieze, cât de curând posibil, consultări ample cu toate țările situate de-a lungul Dunării și să prezinte Strategia europeană pentru regiunea Dunării până cel târziu la sfârșitul anului 2010;
2. îndeamnă Comisia să propună o strategie a UE pentru regiunea Dunării care să acopere, pe orizontală, diverse aspecte ale cooperării regionale, să promoveze sinergii și să evite suprapunerea activității diverselor organisme și organizații regionale;
3. consideră că organismele regionale și locale, datorită faptului că întrețin raporturi strânse cu populația și cunosc nevoile acesteia, ar trebui să aibă un rol important în conceperea, implementarea și dezvoltarea ulterioară a strategiei Uniunii Europene;
4. sprijină dezvoltarea economică și socială a regiunii danubiene ca spațiu UE prioritar și promovarea unei integrări regionale mai profunde în această zonă, ceea ce ar constitui o componentă dinamică a unui spațiu economic și politic european mai larg;
5. consideră că este important ca oportunitățile oferite de economiile din regiunea danubiană să fie valorificate la maximum pentru a face din aceasta una dintre cele mai atractive regiuni din UE și din lume;
6. solicită îmbunătățirea statutului ecologic al Dunării, care este în prezent un fluviu poluat, precum și măsuri pentru a reduce poluarea și a împiedica, în viitor, deversările de petrol și alte substanțe toxice și nocive;
7. constată că responsabilitatea pentru poluarea regiunii danubiene revine atât statelor membre, cât și celorlalte țări riverane pe care Dunărea le traversează; subliniază că protecția mediului în bazinul fluviului Dunărea va influența într-o măsură importantă dezvoltarea agricolă și rurală a regiunii;
8. subliniază necesitatea protejării și măririi populațiilor de pești din Dunăre; invită Comisia să elaboreze un plan cuprinzător de conservare și refacere a populațiilor naturale de sturioni din Dunăre;
9. subliniază necesitatea unei abordări coordonate, care să urmărească o utilizare mai bună și mai eficientă a fondurilor UE disponibile în statele situate de-a lungul Dunării, pentru a putea îndeplini obiectivele strategiei;
10. subliniază că Strategia pentru regiunea Dunării ar trebui să includă măsuri care să fie puse în aplicare de către Uniunea Europeană, statele membre ale acesteia și toate țările riverane;
11. subliniază necesitatea diversificării surselor de energie și solicită Comisiei și tuturor statelor riverane să-și intensifice cooperarea în domeniul energetic;
12. invită Comisia, statele membre și toate țările riverane să promoveze și să implementeze proiecte comune în domeniul eficienței energetice și al resursele regenerabile de energie, având în vedere potențialul regiunii ca sursă de bioenergie, precum și să încurajeze folosirea biomasei și a energiei solare, eoliene și hidraulice;
13. subliniază faptul că toate proiectele de infrastructură din domeniul energetic trebuie precedate, cu titlul de condiție prealabilă, de evaluarea adecvată a impactului asupra mediului, astfel încât respectarea normelor internaționale de protecție a mediului să fie garantată, după consultarea acelor parteneri care ar putea fi afectați de deciziile respective;
14. reamintește rolul unificator al Dunării în regiune; sugerează să se adopte măsuri de facilitare a trecerii frontierelor din regiune;
15. propune integrarea sistemelor de transport ale UE cu cele ale țărilor învecinate cu aceasta din regiunea Dunării și subliniază importanța adoptării unor dispoziții privind proiectele cu caracter intermodal;
16. consideră că sistemele de căi de navigație interioare reprezintă un aspect important pentru dezvoltarea transporturilor în regiune, recunoscând totodată că navigația interioară a scăzut, în principal din cauza gravei recesiuni economice, și subliniază importanța eliminării urgente a blocajelor de pe axa fluvială Rin/Meuse-Main-Dunăre pentru ameliorarea condițiilor de navigație;
17. propune consolidarea rețelei transeuropene, în vederea îmbunătățirii intermodalității în întreaga regiune și a ridicării gradului de conectivitate cu Marea Neagră prin intermediul căilor de transport rutier și feroviar (culoare de transport al mărfurilor și căi ferate rapide);
18. consideră că turismul constituie un instrument important de promovare a creșterii economice în regiune;
19. relevă interdependența economică cu totul deosebită a statelor din regiunea Dunării și subliniază importanța investițiilor în domeniul TIC și în dezvoltarea IMM-urilor pentru asigurarea unei creșteri durabile și eficiente și stimularea creșterii economiei ecologice în întreaga macroregiune dunăreană;
20. sprijină programele care urmăresc îmbunătățirea mediului multicultural danubian prin încurajarea mobilității multinaționale, promovarea dialogului cultural, crearea de forme de artă și comunicare și protecția patrimoniului cultural și istoric;
21. sprijină programele de schimburi academice din regiune și sugerează ca universitățile din regiune să constituie rețele pentru promovarea unor centre de excelență capabile să facă față concurenței la nivel internațional;
22. invită Comisia și statele membre să îmbunătățească formalitățile administrative în vederea reducerii sarcinii administrative inerente dezvoltării și implementării Strategiei UE pentru regiunea Dunării;
23. solicită Comisiei și statelor membre să identifice proiectele prioritare pentru regiunea danubiană;
24. invită Comisia să conlucreze îndeaproape cu Parlamentul European pentru definirea priorităților de dezvoltare a Strategiei UE pentru regiunea Dunării, precum și să informeze și să consulte regulat Parlamentul European în privința stadiului de implementare a acestei strategii;
25. propune desfășurarea unui summit bienal UE-regiunea danubiană, concluziile acestuia urmând a fi prezentate Consiliului European și Parlamentului European;
26. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și celorlalte instituții relevante.