Procedură : 2010/2504(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B7-0086/2010

Texte depuse :

B7-0086/2010

Dezbateri :

Voturi :

PV 10/02/2010 - 9.6
CRE 10/02/2010 - 9.6

Texte adoptate :

P7_TA(2010)0016

PROPUNERE DE REZOLUŢIE
PDF 137kDOC 95k
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0078/2010
3.2.2010
PE432.939v01-00
 
B7-0086/2009

depusă pe baza declarației Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate

în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură


referitoare la Iran


Cornelia Ernst, Helmut Scholz în numele Grupului GUE/NGL

Rezoluția Parlamentului European referitoare la Iran  
B7‑0086/2009

Parlamentul European,

–   având în vedere alegerile prezidențiale din 12 iunie 2009 și tulburările care au urmat în Iran,

–   având în vedere rezoluția adoptată la 27 noiembrie 2009 de Consiliul Guvernatorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) referitoare la punerea în aplicare a acordului de garanții din cadrul TNP și a dispozițiilor relevante din cuprinsul rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU 1737 (2006), 1747 (2007), 1803 (2008) și 1835 (2008) în Republica Islamică Iran,

–   având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Iran, în special cele din 7 mai și 22 octombrie,

–   având în vedere Rezoluția din 29 octombrie 2009 a Adunării Generale a ONU referitoare la situația drepturilor omului în Republica Islamică Iran,

–   având în vedere Declarația Consiliului European din 10-11 decembrie 2009,

–   având în vedere a patra reuniune interparlamentară PE-Iran, care urma să aibă loc în Teheran între 9 și 11 ianuarie 2010 și care a fost anulată de către partea iraniană,

–   având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

Cu privire la democrație și drepturile omului

A. întrucât există indicii serioase conform cărora alegerile prezidențiale din iunie au fost dominate de fraude masive, care au dat naștere unei ample mișcări de protest (denumită „Mișcarea Verde”), cu demonstrații în masă în interiorul și în afara Iranului, care au continuat în ultimele luni;

B.  întrucât forțele de securitate ale Iranului – Garda Revoluționară, miliția Basij și poliția – au reacționat prin măsuri represive brutale, arestând în mod arbitrar mii de dizidenți și de protestatari pașnici, inclusiv studenți și profesori universitari, activiști în domeniul drepturilor femeii, avocați, ziariști, bloggeri, clerici și apărători cunoscuți ai drepturilor omului, într-o încercare clară de a-i intimida pe cei care critică sistemul și de a înăbuși disidența;

C. întrucât, pe lângă acestea, forțele de securitate și-au întețit acțiunile de hărțuire sistematică a membrilor minorităților religioase, cum ar fi baha’i și sunniții, și au dus o campanie de arestări și execuții arbitrare împotriva societății civile și a activiștilor politici kurzi, azeri, baluchi și arabi;

D. întrucât zeci de protestatari au murit ca urmare a unor atacuri ale forțelor de securitate sau în detenție și întrucât mii de persoane au fost deținute și în jur de 300 de activiști se află încă în închisoare; întrucât există informații conform cărora multe dintre persoanele arestate au fost bătute și torturate, în unele cazuri fiind supuse agresiunilor sexuale, în închisori și în centre secrete de detenție; întrucât există informații conform cărora sute de iranieni implicați în demonstrații au părăsit țara de frica represaliilor și caută cu disperare un refugiu sigur în țările învecinate și în Europa;

E.  întrucât o anchetă parlamentară a determinat la începutul anului 2010 că procurorul-adjunct Saeed Mrotazavi este direct responsabil de moartea a cel puțin trei deținuți din motive de tortură și neglijență în închisoarea Kahrizak;

F.  întrucât, la 28 ianuarie 2010, Mohammad Reza Ali-Zamani și Arash Rahmanipour au fost executați, acestea fiind primele condamnări la moarte executate pe care surse oficiale le leagă de mișcarea de protest, în ciuda faptului că cel puțin una dintre persoane, dacă nu chiar ambele, erau deja încarcerate în momentul alegerilor, și întrucât se presupune că cel puțin nouă persoane au fost condamnate la moarte pentru pretinse legături cu Mișcarea Verde;

G. întrucât de la începutul lunii august autoritățile judiciare au organizat procese-spectacol colective a sute de reformatori și activiști de marcă, arătând confesiuni televizate care par a fi fost obținute sub constrângere și care au dus la condamnarea unora dintre acuzați la pedepse privative de libertate îndelungate sau chiar la moarte;

H. întrucât la 27 decembrie, ultima zi a riturilor Ashura, Ali Mousavi, nepotul în vârstă de 35 de ani al lui Mir Hossein Mousavi, principalul candidat al opoziției la alegerile prezidențiale din iunie, a fost împușcat mortal și călcat în mod deliberat cu mașina, acțiune care prezintă toate semnele unui asasinat, menit să servească drept avertisment pentru unchiul său;

I.   întrucât fizicianul Masoud Ali Mohammadi a fost asasinat într-un atentat cu bombă într-o acțiune pe care mulți o consideră un avertisment adresat profesorilor universitari și studenților, deoarece se presupune că dl Mohammadi a jucat un rol important în a convinge alți 400 de oameni de știință să îl sprijine în mod public pe liderul opoziției, Moussavi, încurajându-și în același timp studenții să ia aparte la demonstrații pașnice după alegerile din iunie;

J.   întrucât, în urma demonstrațiilor în masă din 27 decembrie, Iranul a acuzat puterile occidentale de instigare la tulburări, a expulzat doi diplomați britanici, a ținut în arest timp de 24 de ore un diplomat suedez și a acuzat personalul Ambasadei germane de susținerea activă a mișcării de protest;

K. întrucât, în urma alegerilor, autoritățile iraniene au procedat la bruierea, frecventă și la scară largă, a rețelelor internaționale de radio și televiziune și la blocarea multor site-uri internet internaționale, inclusiv Facebook și Twitter, precum și a site-urilor locale aparținând opoziției și a serviciilor de telefonie mobilă din Teheran, cauzând astfel probleme de transmisie și rețelelor din alte țări din Orientul Mijlociu și chiar din Europa;

L.  întrucât societăți europene și rusești au furnizat Iranului aparatura necesară de bruiaj și filtrare, în unele cazuri aceasta putând chiar pune în pericol sănătatea populației din vecinătatea instalațiilor;

Cu privire la problema nucleară

M. întrucât, încălcându-și obligațiile în temeiul Tratatului de neproliferare nucleară, Iranul a construit în secret o instalație de îmbogățire a uraniului la Qom și a informat AIEA cu privire la existența acesteia cu mult timp după începerea construcției și întrucât această încălcare a reglementărilor lasă loc speculațiilor privind alte posibile instalații nucleare secrete și subminează și mai mult încrederea în asigurările Iranului cu privire la caracterul pur civil al programului său nuclear;

N. întrucât, în scopul găsirii unei soluții diplomatice la problema programului nuclear al Iranului, UE, Statele Unite, China și Rusia au propus un acord sub egida AIEA, care prevede trimiterea în Rusia și Franța a uraniului slab îmbogățit existent în Iran, în vederea transformării acestuia în bare de combustibil nuclear, pentru a menține activitatea reactorului de cercetare medicală de la Teheran;

O. întrucât, de la refuzul acestei propuneri de către Iran, în cadrul Consiliului de Securitate au avut loc continuu dezbateri referitoare la intensificarea sancțiunilor împotriva Iranului,

Cu privire la democrație și drepturile omului

1.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că presupusele fraude electorale de mari dimensiuni din timpul alegerilor prezidențiale din iunie 2009 nu au dus la nicio investigație serioasă din partea parlamentului sau a conducătorului suprem Khamenei și consideră că legitimitatea mandatului președintelui Ahmedinejad este grav compromisă, în ciuda investirii sale în funcție de către conducătorul suprem;

2.  își exprimă admirația față de curajul zecilor de mii de iranieni care își riscă în continuare cariera profesională și viața, solicitând o mai mare libertate și mai multe drepturi democratice în Republica Islamică Iran;

3.  regretă profund faptul că guvernul și parlamentul iranian par să fie incapabile să răspundă într-o manieră constructivă solicitărilor justificate ale unei generații tinere, educate și dinamice de iranieni, care și-a văzut speranțele în dezvoltarea economică și socială înăbușite o perioadă prea îndelungată;

4.  condamnă cu fermitate represaliile sistematice și brutale ale forțelor de securitate contra demonstranților pașnici și celor care critică guvernul, precum și închiderea ziarelor și închiderea forțată a birourilor organizațiilor pentru drepturile omului;

5.  invită autoritățile iraniene să elibereze imediat toate persoanele reținute pentru că și-au exercitat în mod pașnic dreptul la liberă exprimare, asociere și întrunire, precum și să investigheze și să aducă în fața justiției funcționarii guvernamentali și membrii forțelor de securitate responsabili de uciderea, abuzurile și tortura la care au fost supuși membrii familiilor dizidenților, demonstranții și deținuții;

6.  își reiterează apelurile adresate autorităților judiciare iraniene de a impune un moratoriu asupra pedepsei cu moartea și de a interzice în mod clar execuțiile minorilor;

7.  invită autoritățile iraniene să pună imediat capăt proceselor-spectacol televizate și invită parlamentul iranian să modifice dispozițiile din legislația iraniană care permit guvernului să refuze drepturile procedurale, cum ar fi accesul acuzaților la reprezentare juridică corespunzătoare;

8.  condamnă eforturile autorităților iraniene de a cenzura presa scrisă, de a bruia posturile de radio și de televiziune, de exemplu BBC, și de a bloca internetul și invită UE și statele sale membre să abordeze problema consecințelor pe plan internațional ale acestor metode în cadrul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT);

9.  critică ferm societățile internaționale, în special Nokia/Siemens, pentru că au furnizat autorităților iraniene tehnologia necesară pentru supraveghere și cenzură, contribuind astfel la persecutarea și arestarea dizidenților iranieni;

Cu privire la problema nucleară

10. regretă profund faptul că guvernul iranian a respins din nou orice tentativă de compromis în ceea ce privește problema nucleară și că se pare că guvernul Ahmedinejad dorește să exploateze acest subiect pentru a abate atenția de la criza internă din țară;

11. invită Iranul și țările din Orientul Mijlociu care intenționează să investească în energia nucleară să nu repete greșelile multor țări din UE, optând pentru o tehnologie periculoasă și depășită; în schimb, solicită acestor țări să exploreze toate opțiunile în ceea ce privește tehnologiile moderne pentru energie regenerabilă, eficiența energetică și metodele de conservare;

12. insistă asupra găsirii unei soluții politice pașnice la conflictul legat de programele nucleare ale Iranului; își reiterează opoziția față de orice acțiune militară sau amenințare cu recurgerea la forță și avertizează că orice acțiune militară ar agrava criza în regiune; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la consolidarea prezenței militare a Statelor Unite în regiune;

13. solicită continuarea eforturilor de a găsi o soluție negociată cuprinzătoare și echitabilă la problema nucleară iraniană, pe baza recunoașterii dreptului Iranului la activități nucleare pașnice și a asigurărilor verificabile din partea Iranului în ceea ce privește caracterul pașnic al programului său nuclear; își exprimă convingerea fermă că prin dialog și diplomație se poate ajunge la o soluție realistă pe termen lung la problema iraniană, într-un cadrul multilateral sub supravegherea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) de la Viena;

14. își reiterează apelul pentru aplicarea cu strictețe a Tratatului de neproliferare nucleară (TNP) de către toate părțile și în toate aspectele; își reiterează apelul către toate statele care dețin arme nucleare de a lua măsuri progresive pentru reducerea numărului de focoase nucleare, eliminarea treptată a rolului armelor nucleare în politica de securitate și sprijinirea instituirii unei zone fără arme nucleare în Europa și Orientul Mijlociu;

15. își reiterează apelul adresat parlamentului și guvernului iranian de a ratifica și de a pune în aplicare Protocolul adițional, precum și de a pune pe deplin în aplicare dispozițiile Acordului de garanții generalizate;

16. își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că Israelul, India și Pakistanul nu sunt încă state părți la TNP; invită aceste țări să adere la TNP; își exprimă din nou profundul regret cu privire la acordurile nucleare încheiate între SUA, Franța și India, care sfidează logica TNP, făcând ca India să fie singura țară cunoscută care deține arme nucleare căreia i se permit schimburile comerciale cu materiale nucleare cu restul lumii, inclusiv îmbogățirea uraniului, în ciuda faptului că nu este parte a Acordului de neproliferare; consideră că negocierile privind instituirea unei zone fără arme nucleare în Orientul Mijlociu și zona mediteraneană ar putea reprezenta un pas important în vederea soluționării preocupărilor legate de securitate ale țărilor din regiunea respectivă; Invită statele UE-3 să includă această idee în negocierile cu Iran;

17. reiterează, în acest context, faptul că se opune în general utilizării energiei nucleare din cauza riscurilor inerente majore pe care aceasta le presupune, a problemei nerezolvabile a deșeurilor, a costurilor ridicate și a legăturii intrinsece cu armele nucleare;

Cu privire la relațiile UE-Iran pe viitor

18. atrage atenția asupra faptului că sancțiunile împotriva Iranului nu au avut rezultate utile pentru soluționarea conflictului legat de programul nuclear al Iranului; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că noi sancțiuni ar putea avea consecințe negative pentru populația iraniană; invită, prin urmare, UE să continue eforturile diplomatice și să nu-și dea acordul pentru noi sancțiuni împotriva Iranului;

19. reamintește Consiliului și statelor membre că dezarmarea și neproliferarea nucleare sunt strâns legate și se susțin reciproc; invită, prin urmare, statele membre UE să ia măsuri progresive pentru eliminarea treptată a rolului armelor nucleare în politica de securitate și să inițieze măsuri vizibile pentru ca Europa să devină o zonă fără arme nucleare;

20. subliniază importanța continuării dialogului cu Iranul la toate nivelurile și în special cu societatea civilă; regretă faptul că partea iraniană a amânat vizita delegației Parlamentului European, programată pentru perioada 8-11 ianuarie 2010; își exprimă interesul pentru continuarea și intensificarea dialogului direct cu societatea iraniană și își exprimă speranța că guvernul și parlamentul iranian își vor revizui poziția în ceea ce privește contactele directe;

21. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Înaltei Reprezentante pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, Consiliului de Securitate al ONU, Comisiei ONU pentru Drepturile Omului, precum și guvernului și parlamentului Republicii Islamice Iran.

Ultima actualizare: 14 mai 2010Notă juridică