Procedură : 2010/2543(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B7-0160/2010

Texte depuse :

B7-0160/2010

Dezbateri :

Voturi :

PV 10/03/2010 - 7.2

Texte adoptate :

P7_TA(2010)0053

PROPUNERE DE REZOLUŢIE
PDF 152kDOC 97k
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0151/2010
4.3.2010
PE433.022v01-00
 
B7-0160/2010

depusă pe baza întrebării cu solicitare de răspuns oral B7-0000/2010

în conformitate cu articolul 115 alineatul (5) din Regulamentul de procedură


referitoare la UE 2020 - Acțiuni subsecvente Consiliului European informal din 11 februarie 2010


Lena Ek în numele Grupului ALDE

Rezoluția Parlamentului European referitoare la acțiunile subsecvente Consiliului European informal din 11 februarie 2010  
B7‑0160/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere reuniunea neoficială a Consiliului European din 11 februarie 2010,

–   având în vedere concluziile la care a ajuns Președinția UE în urma reuniunilor Consiliului European din martie 2000, 2001, 2005, 2006, 2007 și decembrie 2009,

–   având în vedere consultarea publică lansată de Comisie privind UE 2020 și rezultatul acesteia (SEC (2010)116),

–   având în vedere evaluarea Strategiei de la Lisabona efectuată de Comisie (SEC(2010)114),

–   având în vedere documentul Consiliului European intitulat „Șapte etape pentru a contribui la strategia europeană pentru creștere și locuri de muncă”,

–   având în vedere întrebarea din 23 februarie 2010 adresată Comisiei pentru agricultură și viitoarea strategie „UE 2020” (O-0023/2010 – B7-0000/2010),

–   având în vedere articolul 115 alineatul (5) și articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură,

A. întrucât numeroși cetățeni europeni consideră că reglementările UE sunt adesea prea birocratice, complicate și costisitoare,

Observații generale

1.  salută disponibilitatea statelor membre de a recunoaște eșecul Strategiei de la Lisabona în ambiția sa de a face din UE „cea mai competitivă și dinamică economie bazată pe cunoaștere din lume, capabilă de creștere economică durabilă, cu locuri de muncă mai bune și mai numeroase și o mai puternică coeziune socială și protecție a mediului până în 2010”; încurajează statele membre să profite de această oportunitate pentru a regândi cu adevărat strategia;

2.  deplânge faptul că eșecul Strategiei de la Lisabona a plasat Uniunea Europeană într-o poziție mai fragilă pentru a face față crizei actuale;

3.  regretă scăderea PIB-ului cu 4% în 2009, scăderea producției industriale la nivelurile din anii ´90 și rata șomajului de 10%, care reprezintă peste 23 de milioane de femei și bărbați fără locuri de muncă; consideră că o situație în care peste 80 de milioane de persoane trăiesc sub pragul sărăciei reprezintă un dezastru uman și economic;

4.  deplânge faptul că nu au fost îndeplinite obiective europene importante; salută decizia Consiliului European de a defini mai puține obiective care să poată fi cuantificate mai bine;

5.  subliniază convingerea fermă că instituțiile Uniunii Europene și ale statelor membre, inclusiv autoritățile naționale și locale, au obligația de a adapta cadrul de reglementare și cadrul administrativ la noile circumstanțe ale economiei mondiale de după criza financiară;

6.  își exprimă convingerea fermă că o revenire viitoare la o creștere care asigură prosperitatea depinde mai mult ca niciodată de mobilizarea cu succes a potențialului persoanelor în societatea civilă, în știință și economie;

Necesitatea unei mai bune guvernanțe

7.  consideră că Strategia de la Lisabona a eșuat din cauza unei lipse de angajament și a unei lipse de responsabilizare din partea statelor membre, ceea ce a condus la neaplicarea planurilor de acțiune convenite, și din cauza absenței unor stimulente eficiente și a unor instrumente cu caracter obligatoriu la nivelul UE;

8.  îndeamnă Consiliul European să renunțe la „metoda deschisă de coordonare”, bazată pe „schimbul de bune practici” și „presiune inter pares” în domeniul politicii economice, și invită Consiliul să utilizeze această metodă în domeniul social și să o consolideze prin stabilirea unor obiective ambițioase la nivelul UE și la nivel național, care să poată fi cuantificate;

9.  încurajează Comisia să utilizeze toate articolele pertinente din Tratatul de la Lisabona, cum ar fi articolele 121, 122, 136, 172, 173 și 194 pentru a coordona reformele economice și planurile de acțiune ale statelor membre;

10. subliniază faptul că rapoartele anuale ale Comisiei cu recomandări de politică și avertismente cu privire la progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește punerea în practică a obiectivelor UE 2020 ar trebui să constituie baza pentru deciziile Consiliului European și că, pentru a garanta transparența, rapoartele în cauză ar trebui să fie publicate înainte de dezbaterile din cadrul Consiliului European;

11. consideră că statele membre, în strânsă cooperare cu Comisia Europeană, ar trebui să întocmească proiecte de planuri naționale de acțiune, respectând totodată un cod european de convergență, cu valori maxime și minime, ce se va aplica anumitor aspecte macroeconomice ale economiilor lor, cod care va fi întocmit de Comisia Europeană și adoptat de Consiliul European;

12. subliniază necesitatea unei mai bune cooperări cu Parlamentul European, parlamentele naționale și societatea civilă și observă că, în urma implicării mai multor actori, presiunea asupra administrațiilor naționale de a obține rezultate va crește;

13. îndeamnă Comisia să reducă obstacolele administrative, ținând seama de faptul că programele bine intenționate menite să încurajeze competitivitatea și să formeze o economie durabilă nu funcționează corespunzător, deoarece IMM-urile, universitățile și societățile multinaționale sunt descurajate să participe la programele europene;

14. încurajează Comisia și statele membre să desfășoare audituri financiare pentru a determina cât de mare este sfera de acțiune rămasă în bugetul UE; îndeamnă Comisia să asigure o supraveghere mai strictă în acest domeniu; consideră că deciziile ulterioare referitoare la strategia UE pentru 2020 trebuie să fie bazate pe date financiare fiabile și corecte;

Protejarea puterii monedei euro prin consolidarea supravegherii financiare

15. subliniază necesitatea de a asigura stabilitatea viitoare a monedei euro pentru a ne garanta puterea de cumpărare și pensiile; îndeamnă statele membre să respecte integral criteriile Pactului european de stabilitate și creștere;

16. consideră că UE va trebui să introducă coordonarea fiscală și să încurajeze cooperarea în anumite domenii respectând totodată suveranitatea fiscală națională și că statele membre vor trebui să reducă datoria publică brută pentru a reinstitui și menține competitivitatea Europei;

17. subliniază necesitatea de a avea un singur supraveghetor european pentru supravegherea micro și macroprudențială, care să asigure o supraveghere eficace și să împiedice crizele viitoare; subliniază necesitatea de a asigura un sistem bancar european eficient, capabil să finanțeze economia reală și să mențină poziția de lider a Europei în rândul centrelor financiare și al economiilor lumii; subliniază faptul că supravegherea nu poate să rămână o chestiune pur națională, deoarece piețele sunt internaționale, iar instituțiile financiare operează și peste granițe;

18. invită, în acest sens, statele membre să recunoască impactul crizei asupra economiei reale și să colaboreze cu Parlamentul European pentru a oferi răspunsurile la care se așteaptă cetățenii în domeniul reformei financiare;

19. invită Comisia să investigheze fezabilitatea unui set de măsuri potențiale care ar putea include adoptarea unei metodologii a FMI, numirea unui reprezentant al Comisiei pentru economiile afectate, îmbunătățirea impactului evaluărilor Eurostat privind datele economice, identificarea statelor potențial afectate din UE pentru a furniza un avertisment din timp, coordonarea mai bună a politicilor economice și cooperarea sporită în privința acestora în zona euro și un fond monetar european; consideră că ar fi o ideea bună ca UE să atragă finanțe pe piețele de capital, de exemplu prin extinderea sistemului existent de obligațiuni ale BEI și că, în orice caz, este absolut necesar ca măsura aleasă să nu aibă un efect negativ asupra ratelor dobânzii ale statelor membre;

Eliberarea potențialului cetățeanului european

20. regretă faptul că europenii se lovesc în continuare de numeroase obstacole în ceea ce privește circulația în interiorul Europei; subliniază necesitatea de a facilita libera circulație a cetățenilor aparținând tuturor categoriilor: lucrători, specialiști, oameni de afaceri, cercetători, studenți și pensionari; îndeamnă Comisia și statele membre să elimine toate obstacolele legale, formale și financiare pentru a pune în practică libera circulație a cetățenilor și a lucrătorilor în interiorul UE;

21. constată că șomajul este un aspect esențial în dezbaterea actuală în contextul crizei; subliniază necesitatea de a crea piețe ale muncii inclusive și competitive prin sisteme de flexicuritate, oferind o mai mare flexibilitate angajatorilor și asigurând totodată alocații de șomaj însemnate pe termen scurt combinate cu un sprijin activ pentru re-angajabilitate în caz de pierdere a locului de muncă; subliniază necesitatea de a ne concentra în special asupra șomajului în rândul tinerilor, precum și asupra problemei îmbătrânirii forței de muncă din interiorul UE, fapt care va constitui o provocare importantă pentru competitivitate și creșterea economică pe termen mediu și lung în UE;

22. subliniază necesitatea de a privi în viitor, în perioada de după criză, și de a explora sistemele europene care permit migrația cunoștințelor, împiedică „exodul de creiere” și promovează excelența, precum și o rețea de universități de vârf la nivel internațional;

23. îndeamnă Comisia și statele membre să pună în practică ambițioasa agendă socială a UE, inclusiv promovarea unei vieți mai lungi și mai sănătoase, combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, oferirea posibilității de a îmbina activitatea profesională a lucrătorilor cu responsabilitățile de îngrijire, combaterea discriminării și promovarea integrării dimensiunii de gen și a egalității de gen;

Eliberarea potențialului pieței interne europene

24. constată că piața comună europeană satisface necesitățile cetățenilor și, prin urmare, contribuie foarte mult la prosperitatea europeană, că s-a creat o piață cu aproape 500 de milioane de consumatori și că intensificarea schimburilor comerciale a sporit prosperitatea în UE cu 10% din venitul național, și anume cu circa 8 000 de EUR pe familie anual;

25. salută, în acest sens, misiunea atribuită lui Mario Monti de a propune idei noi pentru relansarea pieței comune europene, realizând un echilibru între piețe, impozitare și cerințele sociale și ecologice;

26. deplânge tendința anumitor guverne europene de a practica protecționismul economic, amenințând să submineze munca de 50 de ani de integrare economică și solidaritate și, astfel, să afecteze negativ atât consumatorii, cât și producătorii; subliniază este necesar să se asigure că piața unică nu va deveni un obstacol în sine în calea importurilor din țările terțe și a exporturilor către acestea;

27. subliniază necesitatea de a finaliza piața unică, ținând seama de nevoia de servicii de interes general de înaltă calitate;

28. este decis să își utilizeze cu rigurozitate competențele în materie de control și, după caz, să revoce actele de aplicare și actele delegate; încurajează, în plus, Comisia să ia în calcul introducerea „clauzelor de caducitate” (sunset clauses) pentru a se asigura că întreaga legislație este revizuită în scopul de a determina dacă este aplicabilă sau dacă conferă beneficii, iar dacă nu, să o retragă;

29. consideră că progresele înregistrate pe piața internă nu ar trebui să fie bazate pe cel mai mic numitor comun; încurajează, prin urmare, Comisia să își asume poziția de lider și să prezinte propuneri îndrăznețe; încurajează statele membre să utilizeze metoda cooperării consolidate în domeniile în care procesul de găsire la un acord a ajuns într-un punct mort, cum ar fi:

-    liberalizarea pieței serviciilor (inclusiv a celor de sănătate, transport și poștale);

-    piața digitală europeană;

-    introducerea unui brevet comun;

-    drepturile de autor la nivel european;

-    o bază comună consolidată pentru impozitul societăților;

-    un statut comun pentru societatea privată europeană;

-    instrumente opționale pentru legislația în domeniul contractelor pentru consumatori în domeniile protecției consumatorilor și asigurărilor;

-    adoptarea unei tehnologii verzi și inteligente;

-    subliniază că celelalte țări ar putea să se alăture ulterior acestor inițiative de perspectivă;

30. încurajează Comisia să înainteze o propunere pentru a introduce o „clauză de caducitate”, garantând faptul că dispozițiile legislative privind piața internă a UE intră în vigoare automat la un anumit moment dacă statele membre nu le transpun la timp;

Un buget care reflectă o creștere inteligentă, inclusivă și durabilă ca priorități ale secolului XXI

31. consideră că actualul buget nu reflectă suficient necesitățile financiare pentru a face față provocărilor secolului XXI; deplânge faptul că doar 6 din fiecare 100 de euro sunt investiți în C&D și consideră că viitorul buget va trebuie să se concentreze mai mult pe investiții într-o economie durabilă, orientată spre cercetare și bazată pe cunoaștere;

32. regretă că nu s-a făcut nicio mențiune la sectorul agricol în propunerile inițiale pentru strategia UE pentru 2020, în pofida potențialului agriculturii de a contribui activ la prioritățile principale ale acestei strategii;

33. îndeamnă Comisia să prezinte o propunere ambițioasă de buget care să reflecte prioritățile descrise în strategia UE pentru 2020, inclusiv o creștere care respectă mediul, eficiența energetică, intensificarea cercetării și dezvoltării, învățarea de-a lungul vieții și provocările prezentate de schimbările climatice;

34. consideră că UE ar trebui să demareze proiecte economice specifice UE, cum ar fi o adevărată rețea energetică europeană, finalizarea proiectului Galileo, aplicarea extinsă a tehnologiei verzi, inclusiv renovarea sistematică a parcului de clădiri al UE, e-sănătate și îmbunătățirea și actualizarea infrastructurii TIC;

Eliberarea potențialului statelor membre de a respecta strategia UE pentru 2020

35. deplânge faptul că execuția bugetului UE de către Comisie și statele membre a primit un aviz negativ din partea Curții de Conturi pentru a 15-a oară; subliniază faptul că statele membre însele sunt responsabile pentru gestionarea a 80% din bugetul european; încurajează Comisia să facă mai multe presiuni asupra statelor membre pentru ca acestea să își asume responsabilitatea politică pentru cheltuirea corectă a banilor europeni, sub forma unor declarații naționale de gestiune și să ia în calcul sancțiuni financiare dacă statele membre refuză să coopereze; încurajează Curtea de Conturi să facă propuneri pentru o mai bună metodologie de auditare și reducerea obstacolelor birocratice pentru IMM-uri;

36. subliniază că fondurile UE ar trebui să fie condiționate de o abordare orientată spre rezultate și de compatibilitatea cu obiectivele strategiei UE pentru 2020; subliniază că fondurile structurale ale UE ar trebui să se concentreze pe inovare și C&D pentru a spori competitivitatea, în timp ce politica de coeziune ar trebui să se concentreze în principal pe coeziunea teritorială și pe colaborarea între statele membre;

37. consideră că, în aceste declarații naționale de gestiune, statele membre ar trebui să includă o situație a modului în care au utilizat fondurile europene pentru atinge diferitele obiective ale UE 2020;

38. consideră că statele membre care furnizează planuri de acțiune și rezultate credibile ar trebui să fie eligibile pentru finanțare suplimentară din partea fondurilor structurale, în timp ce statele membre care nu prezintă declarații naționale de gestiune indicând cheltuirea corectă a banilor europeni pentru obiectivele aferente „UE 2020” ar trebui să primească mai puțini bani europeni, fără a exclude metodele alternative de sprijin pentru sporirea capacității lor de a acționa;

39. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului European și Comisiei.

 

Ultima actualizare: 13 mai 2010Notă juridică