Parlamentul European,

–   având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la relațiile transatlantice, în special Rezoluția sa din 26 martie 2009 referitoare la situația relațiilor transatlantice în urma alegerilor din SUA și Rezoluția sa din octombrie 2009 referitoare la reuniunea Consiliului Economic Transatlantic,

–   având în vedere raportul de evaluare adoptat la cea de a patra reuniune a Consiliului Economic Transatlantic (CET) din 27 octombrie 2009 și Declarația comună adoptată cu ocazia Dialogului transatlantic al legislatorilor (DTL), desfășurat în iunie 2010 la Madrid,

–   având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât parteneriatul transatlantic se bazează pe valori fundamentale comune precum libertatea, democrația, drepturile omului și statul de drept, precum și pe obiective comune, cum ar fi progresul social și incluziunea, economii deschise și integrate, dezvoltarea sustenabilă și soluționarea pașnică a conflictelor, și întrucât acesta reprezintă piatra de temelie a securității și stabilității în zona euroatlantică;

B.  întrucât UE și SUA joacă roluri esențiale pe plan mondial și au răspunderea comună de a contribui la abordarea, pe baza dreptului internațional și a instituțiilor multilaterale, în special a sistemului ONU, a unor probleme precum crizele economice și financiare, schimbările climatice, soluționarea conflictelor și dezarmarea, eradicarea sărăciei și îndeplinirea celorlalte ODM, protejarea și promovarea drepturilor omului și a statului de drept, lupta împotriva terorismului și proliferarea nucleară, precum și de a invita alți parteneri să contribuie la realizarea acestui efort;

C. întrucât, în cadrul luptei împotriva terorismului internațional, este necesar să se sublinieze importanța respectării depline a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum acestea sunt consacrate în legislația și tratatele internaționale, și a asigurării proporționalității, așa cum se prevede în Convenția europeană a drepturilor omului și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

D. întrucât relațiile transatlantice puternice și stabile pot contribui în mod decisiv la întărirea guvernanței globale și la consolidarea eficientă a organizațiilor internaționale;

E.  întrucât activitatea CET și a Consiliului Energetic Transatlantic vizează funcționarea mai bună a pieței transatlantice, care facilitează creșterea economică, dezvoltarea sustenabilă și justiția socială;

F.  întrucât UE și SUA au o răspundere comună în ceea ce privește obținerea unor angajamente adecvate la nivel mondial cu ocazia viitoarei reuniuni COP/MOP a CCONUSC din decembrie de la Cancun în vederea combaterii eficiente a schimbărilor climatice,

Provocările guvernanței globale

1.  subliniază necesitatea de a se ajunge la un regim post-2012 cuprinzător, ambițios și obligatoriu din punct de vedere juridic cu privire la emisiile de gaze cu efect de seră; propune elaborarea unei noi ordini ecologice („Green New Deal”) transatlantice pentru investiții și schimburi tehnologice în domeniul economiilor de energie și tehnologiilor de energie regenerabilă și ajungerea la un acord cu privire la un nivel adecvat de finanțare pentru combaterea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea în țările în curs de dezvoltare;

2.  solicită ambilor parteneri să-și intensifice eforturile în vederea realizării programului de reformă a ONU, inclusiv a reformei Consiliului de Securitate al ONU și a altor foruri multilaterale din cadrul arhitecturii globale;

3.  invită ambii parteneri să promoveze respectarea drepturilor omului pe teritoriul propriu și la nivel mondial, ca pe un element esențial al politicii lor; subliniază necesitatea unei coordonări intensive în domeniul diplomației preventive și al diplomației de criză; solicită administrației SUA să ratifice și să adere la Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale;

Apărare, controlul asupra armelor, proliferarea nucleară și chestiuni privind securitatea

4.  ia act de viitorul summit al NATO de la Lisabona din 19-20 noiembrie 2010 și de eforturile depuse în vederea ajungerii la un acord cu privire la un nou concept strategic; solicită șefilor de stat și de guvern să aibă ca prioritate dezarmarea nucleară și controlul asupra armelor convenționale și să respingă propunerile de creare a unui sistem NATO antirachetă separat; salută călduros oportunitatea oferită de Summitul OSCE de promovare a eforturilor vizând elaborarea unei carte pentru o comunitate de securitate pentru OSCE; solicită crearea unei noi arhitecturi globale de securitate în cadrul ONU;

5.  salută decizia din ianuarie 2010 a Guvernului SUA de numire a unui trimis special pentru Tratatul privind forțele armate convenționale din Europa (CFE) și declarația Președinților Obama și Medvedev din iunie 2010 referitoare la viitorul controlului armelor convenționale și al Tratatului CFE; salută acordul dintre SUA și Rusia privind un nou Tratat START și își exprimă încrederea că acesta va fi aprobat de către Senatul SUA;

6.  reamintește Declarația de la Strasbourg din aprilie 2009 a alianței NATO privind armele nucleare; solicită Guvernului SUA și statelor membre ale UE să ajungă la un acord cu privire la un angajament explicit al NATO de a-și aduce contribuția în cadrul procesului de denuclearizare la nivel mondial; solicită SUA să negocieze cu Rusia retragerea din Europa a armelor nucleare tactice; solicită statelor membre ale UE să adopte propriile măsuri concrete în vederea dezarmării nucleare, astfel cum a fost convenit cu ocazia Conferinței din 2010 de revizuire a Tratatului de neproliferare (NPT), și să renunțe la conceptul NATO de utilizare comună a armelor nucleare, pentru a semnala un sprijin puternic pentru regimul NPT;

7.  salută rezultatul Summitului privind securitatea nucleară mondială din aprilie 2010, în cadrul căruia a fost subliniată importanța la nivel mondial a prevenirii terorismului nuclear și a asigurării securității materialelor nucleare vulnerabile în termen de patru ani și convenirea unui plan de acțiune pentru îmbunătățirea și universalizarea acordurilor și programelor existente în domeniul securității nucleare; sprijină inițiativele anumitor țări vizând sporirea securității pe teritoriul propriu și încurajează alte state să se alăture acestor inițiative; reamintește că puterea nucleară este, prin definiție, o tehnologie cu dublă utilizare și, prin urmare, chiar și promovarea și exportul tehnologiei nucleare în scopul unei utilizări „civile” poartă cu sine întotdeauna riscul inerent de proliferare a armelor de distrugere în masă; reamintește că peste 40 de țări elaborează în prezent programe nucleare, câteva dintre acestea aflându-se în regiuni de criză, cum ar fi Orientul Mijlociu;

8.  reamintește cooperarea operațională consolidată între NATO și UE în domeniul gestionării crizelor în ceea ce privește regiunea Balcanilor și cea a Cornului Africii; salută buna cooperare dintre KFOR a NATO și misiunea EULEX a UE din Kosovo în domeniul justiției, statului de drept și poliției; ia act de prezența a două misiuni navale în regiunea Cornului Africii, vizând combaterea pirateriei; solicită atât UE, cât și NATO să garanteze faptul că prezența simultană a ATALANTA și a operațiunii Ocean Shield executată de către Grupul operațional 508 nu are drept consecință duplicarea și probleme inutile de coordonare; îndeamnă ambele părți să învețe din aceste experiențe, în vederea unei cooperări mai apropiate în viitor în domeniul gestionării crizelor;

Cooperarea internațională

9.  reiterează importanța promovării de către ambii parteneri, într-un spirit de încredere și transparență, a unei abordări coordonate a politicilor acestora față de Iran, Irak, Afganistan și Pakistan; consideră că trebuie evaluată experiența ultimilor zece ani în ceea ce privește prezența militară în țări precum Afganistanul și Irakul; solicită UE și SUA să continue elaborarea unei strategii cuprinzătoare la nivel mondial care să favorizeze dezvoltarea sustenabilă și cea socio-economică, evidențiind în special consolidarea rolului femeilor;

10. salută angajamentul tot mai mare al celorlalți membri ai G-20 în promovarea stabilității și cooperării regionale, în special cu privire la Iran, Orientul Mijlociu și Peninsula Coreeană; își exprimă ambiția de a reduce conflictele din jurul Mării Mediterane și consideră, în acest context, rolul Turciei ca fiind de o importanță capitală; subliniază că UE numără printre vecinii săi multe țări musulmane; salută, prin urmare, discursul de la Cairo al Președintelui Obama și sprijină politici mai proactive de stabilire de legături cu lumea musulmană;

11. salută eforturile depuse de Președintele Obama și de Administrația SUA în vederea insuflării unui nou impuls procesului de pace din Orientul Mijlociu; regretă decizia guvernului israelian de a nu extinde moratoriul asupra construirii de colonii și solicită SUA și UE să depună toate eforturile, astfel încât părțile implicate să poată relua negocierile directe pentru pace între Israel și palestinieni, pentru a ajunge la un acord cuprinzător în ceea ce privește acest conflict, acord care să pună capăt ocupației începute în 1967 și să aibă drept consecință apariția unui stat palestinian independent, democratic, contiguu și viabil, care să coexiste în pace și securitate alături de Israel și de vecinii săi; solicită Uniunii Europene să aibă un rol politic mai activ, de asemenea în cadrul Cvartetului și îndeamnă, în acest context, la un angajament european mai activ față de Siria și Liban;

Stabilitatea financiară și arbitrajul de reglementare internațional

12. subliniază că riscul reprezentat de turbulențele financiare și monetare, reducerea efectului de levier, precum și riscul unei noi crize a creditelor nu au dispărut; subliniază, în această privință, că sunt absolut necesare politici macroeconomice coordonate pentru a realiza o redresare economică globală sustenabilă;

13. subliniază importanța unei abordări coordonate între Comitetul european pentru riscuri sistemice, creat de curând, și Comitetul de supraveghere financiară, pentru definirea, reglementarea și supravegherea instituțiilor financiare „prea mari pentru a falimenta”;

14. subliniază că este esențială comparabilitatea standardelor de contabilitate, pentru menținerea unui nivel de concurență loială și asigurarea comparabilității datelor la nivel mondial; propune crearea unui organism public, în domeniul standardelor internaționale de contabilitate, care să fie controlat în mod democratic, depășind în special divergențele UE-SUA în ceea ce privește contabilitatea, precum și amenințarea la adresa stabilității financiare ce apare în urma acestor divergențe;

15. insistă asupra necesității unui acord cuprinzător Basel III, care să includă coeficienții efectului de levier și suprataxele pe capital pentru instituțiile financiare sistemice, standarde de gestionare a lichidităților și plafoane pentru dividende și bonusuri acordate pentru asumarea de riscuri; subliniază că Basel III ar trebui să elimine în mod eficient structurile bilanțiere off-shore; regretă că pre-acordurile încheiate prevăd perioade de tranziție prea lungi și majorări de capital insuficiente, având în vedere experiența dramatică a crizei financiare;

16. subliniază că standardele de reglementare obținute într-o jurisdicție ar trebui să servească drept criteriu pentru alte jurisdicții, conducând la o sporire constantă a densității în reglementarea financiară pe plan internațional, în special în ceea ce privește compensațiile cu instrumente derivate extrabursiere, reglementarea agențiilor de rating al creditelor, fondurile de investiții alternative, vânzările fără acoperire și swapurile pe risc de credit;

Politica energetică și cooperarea tehnologică

17. încurajează Consiliul Energetic UE-SUA să depună eforturi în vederea coordonării strategiilor energetice care sprijină diversificarea surselor de energie, precum și a rutelor de aprovizionare și promovarea economiilor ecoeficiente și bazate pe surse regenerabile de energie, ce au potențialul de a crea milioane de noi locuri de muncă ecologice; solicită ambelor părți să atingă convergența maximă în implementarea criteriilor de sustenabilitate pentru biocombustibili, inclusiv cei care au un efect direct sau indirect asupra emisiilor de gaze cu efect de seră;

18. subliniază că o politică adecvată în ceea ce privește materiile prime și pământurile rare este esențială pentru dezvoltarea sustenabilă și avansul tehnologic ale economiei SUA și ale celei europene; solicită promovarea cooperării SUA-UE în mod specific în domeniul generării și schimbului de informații, precum și în cel al cercetării și dezvoltării privind extracția, procesarea, utilizarea, recuperarea, reciclarea și înlocuirea responsabilă a materiilor prime al căror caracter critic a fost identificat de ambele părți, în special pământurile rare;

19. este interesat să afle posibilul potențial al gazelor naturale de șist în Europa ca sursă indigenă de energie și să învețe din experiența SUA, inclusiv în ceea ce privește dimensiunea de mediu aferentă dezvoltării gazelor naturale de șist;

Cooperarea Economică Transatlantică

20. subliniază faptul că un parteneriat transatlantic ce are drept obiectiv mai buna funcționare a pieței transatlantice, pe baza principiului unei economii sociale de piață, este un instrument important pentru modelarea procesului de globalizare și pentru soluționarea crizelor economice și sociale mondiale;

21. salută inițiativele ce prevăd atribuirea CET a unui rol distinct de coordonare strategică a politicilor economice, în special în ceea ce privește aspectele legate de procesul G-20; reamintește, cu toate acestea, că orice rol nou atribuit CET ar trebui echilibrat în mod atent cu eforturile continue de găsire a unor soluții la problemele concrete de pe agenda politică transatlantică, cum ar fi piețele financiare, economia ecologică, agenda digitală, tehnologia înaltă și politicile de inovare; salută, în acest sens, crearea recentă a Dialogului pentru inovare și solicită un angajament la nivel înalt al ambilor parteneri în cadrul Parteneriatului de acțiune inovatoare;

22. reafirmă invitația pe care a adresat-o liderilor UE și ai SUA, precum și copreședinților CET, de a ține seama de rolul crucial al legislatorilor pentru succesul CET; îi îndeamnă să implice în totalitate și în mod direct reprezentanții DTL în cadrul CET, deoarece legislatorii împart cu ramurile lor executive responsabilitatea pentru punerea în execuție și supravegherea a numeroase decizii ale CET;

23. salută faptul că CET consultă o serie de părți interesate, inclusiv reprezentanți din sectorul afacerilor, și solicită încă o dată acordarea unui rol similar reprezentanților mișcării sindicale din ambele părți ale Atlanticului, pentru a include pe deplin dimensiunea socială; solicită ca președinții Dialogului transatlantic pentru muncă și Dialogului transatlantic pentru energie să fie incluși în grupul de consilieri;

24. reamintește că în declarația reuniunii G-20 de la Pittsburgh a fost recunoscut faptul că dezechilibrele comerciale la nivel mondial s-au aflat la rădăcina crizei financiare și că ar trebui lansat un proces cooperant de evaluare reciprocă a cadrelor naționale pentru politicile comerciale; solicită ambelor părți să recunoască legăturile existente între politicile comerciale și perspectivele de realizare a stabilității financiare pe plan mondial și a unei alinieri echitabile a schimbului valutar între principalele economii; solicită o nouă agendă pentru OMC, plecând de la premisa adaptării normelor comerciale la nivel mondial la obiectivele ce vizează prevenirea crizei financiare, alinierea schimbului valutar, reducerea sărăciei și atenuarea schimbărilor climatice;

25. solicită ambelor părți să ajungă la un acord cu privire la principiile care ar putea contribui la realizarea unor balanțe comerciale mai sustenabile la nivel mondial, inclusiv prin intermediul unor măsuri menite să descurajeze orientarea agresivă către export, al unor standarde sociale obligatorii, al redefinirii normelor antidumping, care să includă dimensiunea dumpingului de mediu, al elaborării unor criterii și limite ale liberalizării comerțului în sectorul serviciilor financiare, al interzicerii tuturor subvențiilor acordate exporturilor agricole și al criteriilor pentru investițiile străine în sectoarele alimentar și al distribuției;

26. consideră că reducerea speculațiilor pe piețele de mărfuri, care a reprezentat un factor în recenta volatilitate extremă a prețurilor alimentelor, ar trebui să devină un subiect de dialog între cele două părți; reamintește, în acest context, necesitatea de a îi descuraja pe speculanți să utilizeze în mod selectiv („cherry picking”) diverse sisteme de reglementare și să creeze în continuare instabilitate prin intermediul unor mișcări speculative masive pe piețele de mărfuri; salută legislația recentă adoptată de ambele părți și menită să asigure o mai mare transparență a piețelor și să limiteze comportamentul speculativ;

27. consideră că este important să aibă loc un dialog cu privire la alimentele noi și la utilizarea noilor tehnologii în producția alimentară, în special în ceea ce privește utilizarea clonării în creșterea animalelor;

28. deplânge introducerea unor taxe administrative și de „promovare a călătoriilor” pentru acordarea autorizației Sistemului electronic de autorizare a călătoriilor (SEAC) cetățenilor UE care călătoresc în SUA, ca un pas înapoi, echivalent reintroducerii obligativității vizelor, precum și excluderea României, Poloniei, Bulgariei și Ciprului din Programul de eliminare a vizelor, care provoacă discriminări între cetățenii UE și solicită din nou Comisiei să acorde prioritate acestui subiect, inclusiv opțiunii de a impune reciprocitatea;

Drepturile fundamentale și securitatea

29. solicită autorităților SUA și Comisiei să își intensifice în continuare cooperarea în domeniul protecției datelor; reamintește că UE este bazată pe statul de drept și că toate transferurile de date europene cu caracter personal către țări terțe realizate în scopuri de securitate trebuie să respecte garanții procedurale și dreptul la exercitarea unei căi de atac judiciare;

30. salută pregătirile în vederea unui acord-cadru transatlantic privind protecția datelor cu caracter personal în momentul transferării și prelucrării în scopul prevenirii, anchetării, identificării sau urmării penale a infracțiunilor, inclusiv infracțiunea de terorism, în cadrul cooperării polițienești și judiciare; subliniază că este esențială aplicarea drepturilor de protecție a datelor cu caracter personal de ambele părți ale Atlanticului, în perspectiva acceptării oricăror acorduri privind schimbul de date cu Statele Unite, inclusiv noul acord planificat privind schimbul datelor în domeniul registrului nominal al pasagerilor (RNP); consideră că viitoarea revizuire a directivei UE privind protecția datelor ar trebui să dea un nou impuls dialogului transatlantic privind viața privată și protecția datelor în sectorul public și în cel privat și să aibă drept obiectiv un nivel de protecție mai ridicat;

31. își reiterează apelul în favoarea abolirii pedepsei capitale în SUA;

32. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Congresului Statelor Unite ale Americii, copreședinților Dialogului transatlantic al legislatorilor, copreședinților Consiliului Economic Transatlantic, precum și secretariatului acestuia.