Propunere de rezoluţie - B7-0081/2011Propunere de rezoluţie
B7-0081/2011

PROPUNERE DE REZOLUŢIE referitoare la situaţia din Tunisia

26.1.2011

depusă pe baza declaraţiilor Consiliului şi Comisiei
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Adrian Severin, Véronique De Keyser, Pier Antonio Panzeri, Raimon Obiols, Carmen Romero López, Vincent Peillon, Richard Howitt în numele Grupului S&D

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0078/2011

Procedură : 2011/2517(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B7-0081/2011
Texte depuse :
B7-0081/2011
Texte adoptate :

B7‑0081/2011

Rezoluţia Parlamentului European referitoare la situaţia din Tunisia

Parlamentul European,

–   având în vedere Acordul euro-mediteranean semnat între Uniunea Europeană şi Tunisia în martie 1998,

–   având în vedere politica UE privind drepturile omului şi democratizarea în ţările terţe, adoptată de Consiliu în decembrie 2005,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 4 decembrie 2006, intitulată „Consolidarea politicii europene de vecinătate” (COM(2006)0726),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei privind bilanțul politicii europene de vecinătate în Tunisia, 2009 (COM(2010)207- SEC(2010)513),

–   având în vedere declaraţia Uniunii Europene în urma celei de-a opta reuniuni a Consiliului de asociere UE-Tunisia din 11 mai 2010,

–   având în vedere declaraţia din 13 ianuarie 2011 a doamnei Catherine Ashton, Înaltul Reprezentant al Uniunii, şi declaraţia din 17 ianuarie 2001 a domnului comisar Stefan Füle cu privire la situaţia din Tunisia,

–   având în vedere declaraţia domnului Jerzy Buzek, Preşedintele Parlamentului European, din 17 ianuarie 2011 cu privire la situaţia din Tunisia,

A. întrucât manifestaţiile populare şi masive care s-au derulat timp de patru săptămâni în urma uciderii lui Mohammed Bouazizi au condus la plecarea preşedintelui Ben Ali, ceea ce a permis poporului tunisian să îşi regăsească libertatea şi să pună capăt regimului instaurat în 1987 de preşedintele, acum destituit, Ben Ali;

B.  întrucât politica europeană de vecinătate se fondează pe ataşamentul reciproc recunoscut faţă de valori comune precum democraţia, statul de drept, buna guvernanţă şi respectarea drepturilor omului în conformitate cu articolele 8 şi 21 din TUE;

C. întrucât insuficienţele instrumentelor de cooperare politică între UE şi Tunisia nu au permis îmbunătăţirea situaţiei în ceea ce priveşte drepturile omului şi democraţia, indiferent dacă e vorba de articolul 2 din acordul de asociere (condiţionalitatea punerii în aplicare a clauzei drepturilor omului) sau de politica de vecinătate care cuprinde un plan de acţiune în favoarea democraţiei, însă fără criterii de evaluare;

D. având în vedere concluziile Consiliului de asociere din 11 mai 2010 în care Tunisiei i se reaminteşte că reforma justiţiei reprezintă un element esenţial al unei apropieri veritabile de Uniunea Europeană, la fel ca pluralismul şi participarea democratică, libertatea de exprimare şi libertatea de asociere şi protecţia apărătorilor drepturilor omului;

E.  întrucât UE menţine un dialog susţinut şi o cooperare extinsă cu Tunisia şi se angajează să consolideze relaţiile bilaterale într-o gamă largă şi variată de domenii; întrucât acest proces va necesita mai multe angajamente din partea celor doi parteneri cu privire la un întreg ansamblu de aspecte, în special în domeniul drepturilor omului şi al libertăţilor fundamentale;

F.  întrucât speranţa creată de sfârşitul regimului autoritar din Tunisia, dacă acest proces ar fi urmat de o trecere reuşită la o democraţie stabilă, ar putea contribui la afirmarea aceloraşi aspiraţii pentru alte popoare;

G. având în vedere integrarea pieţelor între Tunisia şi Uniunea Europeană şi mai multe state membre ale acestea,

1.  îşi exprimă solidaritatea cu poporul tunisian care, împins de aspiraţii democratice legitime şi de îmbunătăţire a condiţiilor sociale şi a accesului la piaţa muncii, şi-a condus ţara la o răscruce politică istorică; salută, în acest sens, curajul şi îndârjirea poporului tunisian în timpul acestor cinci săptămâni de manifestaţii şi îşi exprimă condoleanţele familiilor victimelor şi solidaritatea cu persoanele rănite;

2.  condamnă represiunile şi utilizarea disproporţionată a forţei de către poliţia de stat; salută, pe de altă parte, comportamentul de care a dat dovadă forţele armate care au refuzat să tragă asupra manifestanţilor;

3.  subliniază importanţa reprezentării complete a întregului ansamblu de forţe politice tunisiene, întrucât numai o astfel de reprezentare îi poate conferi guvernului interimar legitimitatea indispensabilă pregătirii alegerilor şi tranziţiei democratice;

4.  îşi exprimă îngrijorarea faţă de menţinerea puterii de către miniştrii fostului regim care este posibil să fi colaborat sau să fi ordonat reprimarea sângeroasă a manifestaţiilor din aceste ultime săptămâni;

5.  susţine toate măsurile luate pentru a se ajunge la un proces democratic adevărat; susţine alegerea, într-un termen rapid dar suficient pentru a permite tuturor forţelor de opoziţie şi presei libere să se structureze la scară naţională, unei noi adunări parlamentare care să aibă misiunea elaborării unei constituţii democratice care să respecte echilibrul dintre puterea executivă şi cea legislativă şi să asigure independenţa puterii judiciare; îşi exprimă dorinţa ca la aceste alegeri să poată participa toate forţele democratice care se angajează să respecte pluralismul, libertatea de conştiinţă şi alternanţa democratică;

6.  salută proiectul de lege privind amnistia generală, precum şi eliberarea prizonierilor politici;

7.  salută decretul privind confiscarea de către stat a bunurilor mobiliare şi imobiliare ale partidului RCD şi ale familiei Ben Ali şi doreşte aplicarea deciziilor de îngheţare a bunurilor achiziţionate în mod necuvenit de către Uniunea Europeană;

8.  susţine instituirea a trei comisii, fiecare dintre ele prezidată de personalităţi independente şi cu renume, pentru reforma instituţională, lupta împotriva corupţiei şi anchetarea represiunilor;

9.  încurajează guvernul interimar tunisian să se ridice la înălţimea ambiţiilor, speranţelor şi aşteptărilor poporului tunisian şi ale Uniunii Europene în relaţia noastră;

10. solicită Înaltului Reprezentat să promoveze constituirea unui grup operativ interinstituţional, cu participarea Parlamentului European, care să permită evaluarea nevoilor de sprijin pentru procesul democratic, în special în ceea ce priveşte pregătirea alegerilor libere şi democratice, susţinerea formării partidelor politice şi crearea unor mijloace de presă independente, precum şi reconstruirea unui aparat de stat transparent şi independent de puterea politică şi a unei justiţii echitabile şi independente;

11. solicită Comisiei şi Consiliului să fie pregătite, în consecinţă, să reorienteze - şi eventual să crească - fondurile diferitor instrumente financiare de cooperare UE-Tunisia;

12. solicită Comisiei şi BEI să ia în considerare susţinerea Tunisiei prin împrumuturi cu dobânzi subvenţionate, pentru a permite economiei tunisiene să se diversifice şi pentru a-i oferi tineretului tunisian perspectiva unor locuri de muncă calificate, în cadrul unui veritabil contract de dezvoltare care să favorizeze investiţiile productive locale şi străine;

13. solicită Comisiei să susţină, inclusiv financiar, sprijinul şi ajutorul pe care societatea civilă europeană îl poate acorda societăţii civile tunisiene, în special asociaţiilor de apărare a drepturilor omului şi sindicatele;

14. solicită Comisiei să pună în aplicare un dispozitiv care să permită aplicarea clauzei drepturilor omului în toate acordurile cu ţările terţe şi care să vizeze asigurarea unei mai bune coordonări cu celelalte politici ale Uniunii cu aceste ţări;

15. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, guvernelor şi parlamentelor statelor membre, Adunării Parlamentare a Uniunii pentru Mediterana, precum şi guvernului interimar şi parlamentului Tunisiei.