Procedură : 2010/3013(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B7-0105/2011

Texte depuse :

B7-0105/2011

Dezbateri :

PV 16/02/2011 - 5
CRE 16/02/2011 - 5

Voturi :

PV 17/02/2011 - 6.8
CRE 17/02/2011 - 6.8

Texte adoptate :

P7_TA(2011)0068

PROPUNERE DE REZOLUŢIE
PDF 173kDOC 120k
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0097/2011
9.2.2011
PE459.637v01-00
 
B7-0105/2011

depusă pe baza declaraţiilor Consiliului şi Comisiei

în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură


referitoare la Europa 2020


Martin Schulz, Stephen Hughes în numele Grupului S&D

Rezoluţia Parlamentului European referitoare la Europa 2020  
B7‑0105/2011

Parlamentul European,

–    având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Analiza anuală a creșterii: formularea răspunsului cuprinzător al UE la criză”,

 

–    având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Europa 2020: O strategie europeană pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii”,

 

–    având în vedere concluziile Preşedinţiei în urma reuniunii Consiliului European din 17-18 iunie 2010,

 

–    având în vedere concluziile Preşedinţiei în urma reuniunilor Consiliului European din martie 2000, 2001, 2005, 2006, 2007 şi decembrie 2009,

 

–    având în vedere rezoluţiile sale din 16 iunie 2010 referitoare la guvernanţa economică şi UE 2020,

 

–    având în vedere Rezoluţia sa din 20 octombrie 2010 referitoare la criza financiară, economică şi socială,

 

    având în vedere Rezoluţia sa din 16 decembrie 2010 referitoare la crearea unui mecanism permanent de criză,

 

–    având în vedere articolul 3 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

 

–    având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât multe state membre se confruntă în continuare cu creşterea şomajului, în prezent înregistrându-se 23 de milioane de şomeri şi preconizându-se o creştere a acestei cifre din cauza creşterii economice slabe în majoritatea statelor membre şi în alte regiuni-cheie din lume, ceea ce provoacă dificultăţi sociale şi umane imense;

 

B.   întrucât criza a scos la iveală, în mod dramatic, deficienţele sistemului de guvernanţă actual din zona euro, iar lipsa unor concepte şi instrumente comune a dus la apariţia unei crize a credibilităţii şi la ezitări costisitoare în plan politic ale statelor membre;

 

C.  întrucât înfiinţarea unui mecanism permanent de criză care să garanteze stabilitatea financiară a zonei euro, precum şi propunerile legislative actuale ale Comisiei privind reformarea pactului de stabilitate şi creştere şi înfiinţarea unei proceduri de supraveghere a dezechilibrelor macroeconomice reprezintă măsuri necesare, dar totuşi insuficiente, în direcţia unei uniuni economice şi monetare pe deplin dezvoltate;

 

D.  întrucât Strategia UE 2020 ar trebui să contribuie la redresarea Europei în urma crizei, aceasta devenind mai puternică prin intermediul creării de locuri de muncă şi al unei creşteri economice inteligente, durabile şi incluzive, bazată pe cinci obiective principale ale UE referitoare la promovarea ocupării forţei de muncă, îmbunătăţirea condiţiilor pentru inovare, cercetare şi dezvoltare, îndeplinirea obiectivelor în domeniul combaterii schimbărilor climatice şi al energiei, îmbunătăţirea nivelului educaţiei şi promovarea incluziunii sociale îndeosebi prin reducerea sărăciei;

 

E.   întrucât Tratatul de la Lisabona stipulează în mod clar că Uniunea îşi defineşte şi îşi desfăşoară acţiunile externe astfel încât să promoveze dezvoltarea durabilă a ţărilor în curs de dezvoltare în domeniile economic, social şi al mediului, cu scopul principal de a eradica sărăcia, şi astfel încât să încurajeze integrarea tuturor ţărilor în economia mondială,

 

1.   îşi exprimă dezamăgirea profundă cu privire la prima analiză anuală a creşterii; regretă că această analiză economică şi recomandările de politică pe care le conţine nu se ridică la nivelul aşteptărilor în ceea ce priveşte o strategie pe termen lung cuprinzătoare şi bine echilibrată care să ajute UE să depăşească criza actuală, să revină pe poziţia unei creşteri economice puternice şi durabile şi să se apropie de o ocupare integrală a forţei de muncă , cu locuri de muncă de calitate, cât mai curând cu putinţă;

 

2.   subliniază că o strategie mai consecventă şi mai coerentă reprezintă o condiţie necesară pentru consolidarea sentimentului la nivel naţional de participare politică la această strategie şi pentru garantarea realizării acestei strategii, cu rezultate concrete;

 

3.   consideră că, pentru următorii ani, UE are nevoie de o strategie de politică economică mai inteligentă şi mai inovatoare, care să îmbunătăţească în egală măsură conturile publice şi să atingă din nou ratele anterioare de ocupare a forţei de muncă, asigurând totodată echitatea socială, niveluri adecvate ale investiţiilor publice şi menţinând finanţarea sistemelor de securitate socială şi a serviciilor publice de calitate;

 

4.   îşi exprimă îngrijorarea cu privire la orice iniţiative privind crearea de noi instrumente pentru consolidarea coordonării politicilor economice între statele membre din zona euro, separat de cadrul comunitar; consideră că Strategia UE 2020 şi propunerile legislative actuale referitoare la guvernanţa economică, puse în discuţie în prezent, ar trebui să asigure o coordonare mai bună în cadrul tratatului; avertizează ca atacurile la adresa reglementărilor din domeniul muncii şi la adresa negocierilor colective vor eroda şi mai mult încrederea cetăţenilor în proiectul european şi sprijinul lor faţă de acesta;

 

5.   subliniază că este necesar ca UE şi guvernele naţionale să readucă politica bugetară într-un cadru sustenabil, protejând totodată pe termen scurt creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă în contextul unui nivel scăzut al investiţiilor, al unui nivel ridicat al şomajului şi al unui potenţial de creştere economică îngrijorător de scăzut pentru anii următori în multe părţi ale Europei; consideră că obiectivul de consolidare accelerată a soldului structural bugetar, de până la 1% din PIB pe an, potrivit propunerii Comisiei, nu va permite soluţionarea acestor provocări în lipsa unor mijloace de finanţare inovatoare; solicită o abordare mai diferenţiată şi mai prudentă a consolidării bugetare, pentru fiecare ţară în parte;

 

Obiectivele principale şi guvernanţa în cadrul Strategiei UE 2020

 

6.   îşi exprimă regretul cu privire la contradicţia dintre obiectivele declarate în Strategia UE 2020, convenită în iunie, şi mijloacele disponibile pentru realizarea tuturor celor cinci obiective principale şi a iniţiativelor emblematice; invită Comisia să prezinte propuneri în vederea revizuirii cadrului financiar actual şi a elaborării unor propuneri semnificative privind stabilirea unor resurse proprii noi, fără care realizarea obiectivelor Strategiei 2020 va fi imposibilă;

 

7.   îşi exprimă îngrijorarea cu privire la cele zece măsuri suplimentare propuse de Comisie şi la lipsa de coerenţă cu realizarea celor cinci obiective emblematice pentru Strategia UE 2020 aprobate de Consiliul European, care se referă la rata ocupării forţei de muncă, condiţiile pentru cercetare şi dezvoltare, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, îmbunătăţirea nivelului educaţiei, promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei; îşi reaminteşte apelul anterior referitor la o strategie pentru dezvoltarea durabilă consecventă şi coerentă, care să combine priorităţile de politică economice, sociale şi de mediu; invită Comisia să-şi regândească analiza anuală a creşterii, astfel încât să prezinte o abordare cu adevărat consecventă bazată pe cele cinci obiective principale, potrivit acordului atins în cadrul Consiliului European din iunie 2010;

 

8.   consideră că analiza anuală a creşterii şi cadrul semestrului european sunt instrumente esenţiale pentru o coordonare consolidată a politicilor economice; subliniază totuşi că acestea nu ar trebui să înlocuiască şi nici să diminueze importanţa instrumentelor existente în temeiul tratatului, în special orientările generale de politică economică şi orientările statelor membre în materie de ocupare a forţei de muncă, domenii în care Parlamentul are un rol important şi este consultat în temeiul unor dispoziţii juridice; îşi exprimă îngrijorarea profundă faţă de tendinţa de a diminua importanţa dezbaterilor anuale cu privire la aceste instrumente şi avertizează că acest lucru subminează grav obiectivele afirmate ale Comisiei şi Consiliului privind întărirea sentimentului de participare şi a gradului de răspundere democratică;

 

9.   îndeamnă Consiliul şi Comisia să recunoască rolul-cheie pe care Parlamentul European îl are în procesul semestrului european, care urmează să fie formulat în cadrul unui acord interinstituţional pentru a stabili şi a oficializa o cale democratică şi eficace de urmat;

 

10. consideră că, pentru a realiza obiectivele declarate ale Strategiei UE 2020, nu se pot ignora potenţiale noi venituri importante, generate de instrumente de finanţare inovatoare; de aceea, invită Comisia să propună un sistem de euroobligaţiuni cuprinzător şi ambiţios pentru a crea o protecţie eficace pentru moneda euro şi pentru ţările din zona euro în ansamblu, a realiza o piaţă a obligaţiunilor publice foarte lichidă şi a atinge cele mai scăzute cu putinţă rate ale dobânzii, precum şi instituirea unei taxe pe tranzacţiile financiare pe întreg teritoriul UE pentru a elimina speculaţiile şi practicile de tranzacţionare dăunătoare de pe pieţele financiare, a reduce volatilitatea excesivă a preţurilor, a crea stimulente pentru ca sectorul financiar să efectueze investiţii pe termen lung cu valoare adăugată pentru economia reală şi a realiza o contribuţie semnificativă la acoperirea costului generat de criză şi la sustenabilitatea finanţelor publice;

 

11. solicită o strategie pe termen lung pentru investiţii, bazată pe o coordonare mai strânsă între eforturile bugetare de la nivelul UE şi de la nivel naţional, în special în cadrul procesului semestrului european, un rol mai însemnat pentru Banca Europeană de Investiţii şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în sprijinirea investiţiilor în infrastructură, tehnologii ecologice, inovare şi IMM-uri, cu condiţia ca politicile BEI şi BERD să fie consecvente cu cele ale UE şi ca cele două instituţii să răspundă în faţa Parlamentului pentru acţiunile lor, precum şi un cadru european adecvat pentru parteneriatele de tip public-privat;

 

12. consideră că o strategie realistă pentru creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă la nivelul UE trebuie să atingă un echilibru între asigurarea disciplinei bugetare şi promovarea creşterii economice; subliniază, în acest sens, necesitatea stabilirii unei legături formale între pachetul de guvernanţă economică, în curs de negociere, şi Strategia UE 2020; consideră, de asemenea, că strategia privind creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă nu trebuie subminată de tendinţa actuală de a plasa consolidarea bugetară într-un cadru de termen scurt, ci trebuie mai degrabă recunoscută pe deplin în cadrul pactului de stabilitate şi creştere, mai exact prin luarea în considerare în mod corespunzător a investiţiilor publice în cadrul obiectivelor sale; de asemenea, solicită Comisiei să asigure participarea deplină a tuturor partenerilor sociali la semestrul european pentru a întări sentimentul de participare la nivel naţional la acest proces în ansamblu;

 

13. reaminteşte că ratele ridicate de ocupare a forţei de muncă şi incluziunea socială ar trebui realizate prin intermediul locurilor de muncă de calitate; este profund îngrijorat de abordarea Comisiei, prin care aceasta se opune protecţiei sociale, nivelului ridicat al ocupării forţei de muncă şi creşterii economice puternice; consideră că sunt necesare de urgenţă iniţiative legislative menite să protejeze drepturile lucrătorilor, pentru a putea fi realizate pe deplin obiectivele Strategiei UE 2020;

 

14. subliniază că salariile au avut tendinţa să crească mai încet decât productivitatea în majoritatea statelor membre în ultimul deceniu, într-o perioadă de creştere economică; prin urmare, solicită să fie garantate salarii adecvate şi decente şi să fie consolidate sistemele de protecţie socială ca mijloace de redresare, creând astfel o creştere economică puternică şi sustenabilă pe termen lung; consideră că stimulentele care se axează pe impozitele aplicate salariilor nu sunt sustenabile şi, prin urmare, trebuie să vizeze grupurile vulnerabile, întreprinderile cu profituri scăzute şi crearea de locuri de muncă de calitate pe termen lung;

 

15. recunoaşte că aprofundarea pieţei unice este de importanţă primordială în contextul Strategiei UE 2020 pentru a depăşi criza financiară şi economică, pregătind astfel calea pentru creştere durabilă, ocuparea forţei de muncă, incluziune socială şi competitivitate sporită; reaminteşte ambiţia Actului privind piaţa unică în ceea ce priveşte o abordare integrată care să asigure o performanţă economică mai bună şi o dimensiune socială mai puternică, restaurând totodată încrederea prin axarea pieţei unice pe interesele cetăţenilor; regretă că Analiza anuală a creşterii nu adoptă o abordare asemănătoare faţă de piaţa unică;

 

16.  invită Comisia să se plaseze în fruntea unui proces care va transforma, prin intermediul unui alt plan de acţiune în domeniul serviciilor financiare, cadrul european pentru reglementarea şi supravegherea serviciilor financiare într-un punct de referinţă globală în ceea ce priveşte măsurile care realizează un echilibru just între transparenţă şi eficienţa pieţei, împotriva unor noi colapsuri financiare şi a bulelor speculative, asigurând totodată faptul că sectorul financiar îşi îndeplineşte funcţia de mobilizare a capitalului şi de realizare a dezvoltării economice; consideră că nu au fost încă asimilate pe deplin învăţămintele crizei în ceea ce priveşte sprijinul public necondiţionat acordat actorilor din sectorul privat care se află în situaţie dificilă şi invită Comisia să iniţieze o analiză aprofundată a implicaţiilor ajutoarelor de stat acordate în contextul crizei financiare;

 

Iniţiative emblematice pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii

 

17. ia act de iniţiativele emblematice adoptate de Comisie pentru a realiza obiectivele principale ale Strategiei UE 2020; îşi exprimă regretul cu privire la lipsa de coerenţă şi la suprapunerea tuturor acestor iniţiative şi a instrumentelor şi propunerilor existente; subliniază că aceste iniţiative ar putea fi realizate numai cu ajutorul unor propuneri legislative concrete şi consecvente;

 

18. subliniază că sistemele de protecţie socială puternice, investiţiile în politici active privind piaţa forţei de muncă şi oportunităţile de educaţie şi formare pentru toţi sunt esenţiale pentru reducerea şomajului şi prevenirea excluziunii pe termen lung; salută „Agenda pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă”, dar avertizează că flexicuritatea nu poate fi aplicată în statele membre în care există puţine posibilităţi de consolidare a sistemelor de protecţie socială din cauza restricţiilor bugetare şi a dezechilibrelor macroeconomice şi consideră că reducerea segmentării pieţei forţei de muncă trebuie realizată prin garantarea unei securităţi adecvate lucrătorilor indiferent de tipul contractului, în special grupurilor vulnerabile; subliniază că orice reformă a pieţei forţei de muncă trebuie introdusă prin atingerea unui nivel înalt al consensului social prin intermediul unor acorduri cu partenerii sociali la nivel naţional şi la nivelul UE; este profund îngrijorat cu privire la posibilul impact al acordurilor comerciale semnate în cadrul GATS Modul 4 privind pieţele forţei de muncă europene şi, prin urmare, solicită Comisiei să lanseze o evaluare de impact înainte de încheierea oricărui acord comercial, implicând partenerii sociali de la nivelul UE şi de la nivel naţional;

 

19. salută propunerile privind o platformă europeană de combatere a sărăciei şi a excluziuni sociale, dar solicită acţiuni mai concrete pentru realizarea incluziunii sociale, în special consolidarea metodei deschise de coordonare în domeniul social ca o strategie integrată care să implice părţile interesate de la nivel naţional şi local, în special persoanele care suferă de sărăcie şi de excluziune socială; îndeamnă Comisia şi Consiliul să includă o abordare bazată pe drepturi care să pună în aplicare Carta drepturilor fundamentale şi clauza socială orizontală (articolul 9 din TFUE) pentru a garanta că toate politicile contribuie la realizarea obiectivului privind reducerea sărăciei şi nu îl subminează;

 

20. sprijină abordarea prin care se urmăreşte evidenţierea unei noi politicii industriale focalizate şi coerente, aceasta fiind una dintre cele şapte iniţiative emblematice ale Strategiei Europa 2020; salută angajamentul explicit privind consolidarea bazei industriale a Uniunii Europene; subliniază că este necesară o politică industrială bazată pe sectoare pentru a impulsiona în mod durabil principalele industrii europene, în special prin integrarea diferitelor politici în materie de inovare, a finanţării cercetării, a proiectelor de demonstraţie, a legislaţiei în materie de concurenţă, a reglementărilor privind piaţa unică, a politicii comerciale şi a obligaţiilor de mediu; invită Comisia să prezinte propuneri legislative concrete prin care să se realizeze un progres industrial către o economie durabilă şi bazată pe emisii reduse de carbon;

 

21  subliniază că dezvoltarea durabilă a industriei europene poate fi realizată numai prin intermediul unui dialog intens cu angajaţii; o politică industrială adecvată pentru viitor are nevoie de inovare, de restructurare inteligentă, de îmbunătăţirea proceselor şi de dezvoltarea de standarde de calificare, toate aceste aspecte având de câştigat de pe urma participării angajaţilor;

 

22. salută propunerile legate de agenda digitală, dar îşi reiterează apelul adresat mai devreme în care se solicita un plan de acţiune cuprinzător conţinând calendare şi obiective, care să realizeze rezultate rapide şi tangibile legate de neutralitatea reţelelor şi o piaţă unică pentru conţinutul şi serviciile online, în interesul unei societăţi digitale deschise şi prospere, precum şi să depăşească decalajul digital;

 

23. consideră că inovarea este necesară pentru sectoarele de frunte şi pentru cele în curs de apariţie care pot avea un rol decisiv pentru competitivitatea pieţei şi că inovarea reprezintă, de asemenea, forţa motrice principală în sectoarele industriale tradiţionale pentru o Europă puternică şi competitivă;

 

24. salută iniţiativa emblematică „O Uniune a inovării” ca o forţă motrice esenţială pentru realizarea obiectivelor Strategiei UE 2020; consideră că ambiţia unei Uniuni a inovării ar trebui sprijinită prin majorarea finanţării destinate cercetării; subliniază faptul că proiectele majore de C-D, investiţiile-cheie în infrastructura energetică, noile competenţe ale UE în domeniul politicii spaţiale şi finanţarea politicii europene în materie de inovare necesită un sprijin financiar solid, credibil şi durabil din partea UE; îşi exprimă totuşi îngrijorarea cu privire la lipsa de claritate în ceea ce priveşte legătura dintre parteneriatele de inovare şi Institutul European pentru Inovare şi Tehnologie;

 

25. salută iniţiativa emblematică „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” şi analizele acesteia referitoare la ce este necesar pentru a garanta că strategiile pe termen lung din domenii precum energia, schimbările climatice, cercetarea şi inovarea, industria, transportul, agricultura, pescuitul şi politica de mediu produc rezultate în ceea ce priveşte utilizarea eficientă a resurselor; îndeamnă Comisia să depună eforturi susţinute pentru a realiza o propunere ambiţioasă privind utilizarea eficientă a resurselor, având ca scop stabilirea unor obiective obligatorii şi a unor repere concrete;

 

26. subliniază importanţa combinării luptei împotriva schimbărilor climatice cu un angajament de a reduce amprenta noastră ecologică totală, luptând pentru conservarea resurselor naturale, deoarece tehnologiile eco-inovatoare şi opţiunile alternative de energie cu emisii reduse de carbon depind de resurse limitate;

27. subliniază importanţa măsurilor de promovare şi dezvoltare a eficienţei în utilizarea resurselor şi a producţiei şi consumului durabile în punerea în practică a Strategiei Europa 2020 în ceea ce priveşte conservarea biodiversităţii; subliniază necesitatea integrării unor metode eficace de măsurare a resurselor utilizate şi a productivităţii resurselor;

28. reaminteşte rolul-cheie pe care îl are, în cadrul Strategiei UE 2020, o politică europeană a energiei cu adevărat comună, eficientă şi durabilă; subliniază că în UE energia trebuie consumată într-un mod mult mai eficient, iar consumul global de energie trebuie să scadă; prin urmare, invită Comisia să introducă un obiectiv obligatoriu privind realizarea unei economii de energie de 20% până în 2020; invită Comisia să prezinte propuneri legislative pentru a reduce şi mai mult emisiile în UE;

29. invită Comisia să elaboreze o politică energetică a UE cu adevărat progresivă pentru perioada de până în 2050, care să abordeze numeroase provocări precum siguranţa aprovizionării, economiile de energie, durabilitatea, dar şi drepturile consumatorilor şi sărăcia; subliniază că obiectivul privind asigurarea a 95% din energie din surse regenerabile până în 2050 ar trebui să reprezinte o prioritate de bază pentru politica energetică a UE, iar pentru aceasta trebuie asigurată dublarea investiţiilor de capital în cadrul UE 2020; solicită ca reţelele energetice ale Europei să fie complet transformate şi modernizate pentru a spori alimentarea lor cu energie din surse regenerabile, a reduce pierderile de energie şi a consolida controlul exercitat de consumatori prin intermediul aplicării unor soluţii inteligente; subliniază că pentru realizarea acestor obiective trebuie majorat sprijinul financiar la nivel european, naţional şi regional şi invită Comisia să formuleze propuneri concrete privind modalităţile de soluţionare a dificultăţilor legate de finanţarea infrastructurii de reţea;

 

30. invită Comisia să accelereze revizuirea Directivei privind impozitarea energiei, astfel încât emisiile de CO2 şi conţinutul energetic să devină unul dintre criteriile de bază pentru impozitarea produselor energetice, pentru a crea stimulente importante de trecere la surse energetice fără emisii de carbon, durabile şi regenerabile şi pentru a transfera treptat sarcina impozitării de la sectorul forţei de muncă la activităţile care poluează mediul, generează emisii semnificative de gaze cu efect de seră sau folosesc cantităţi considerabile de resurse;

 

31. reaminteşte că UE trebuie să investească masiv în infrastructurile de transport, cum ar fi TEN-T, să sprijine creşterea economică, să îmbunătăţească coeziunea socială şi teritorială şi să creeze un sistem durabil şi interoperabil de transport; subliniază că este necesar ca fluxurile de pasageri şi de marfă să fie transferate către mijloace de transport mai durabile în cadrul revizuirii orientărilor privind TEN-T;

 

32. reaminteşte apelul său anterior privind crearea unei agende de cercetare şi tehnologie pentru sectorul transporturilor, în care ar trebui să se acorde prioritate decarbonizării transportului, sporiri transparenţei lanţului de aprovizionare, sporirii siguranţei şi securităţii transportului şi îmbunătăţirii gestionării traficului;

 

33. reaminteşte importanţa obiectivelor principale din domeniul educaţiei şi formării profesionale pentru creşterea ocupării forţei de muncă, sprijinirea învăţării pe tot parcursul vieţii şi acordarea posibilităţii, in special tinerilor, să găsească locuri de muncă; în vederea îndeplinirii acestor obiective, acţiunile ar trebui să se axeze pe modalităţi de acordare tinerilor a unui sprijin financiar adecvat şi pe facilitarea tranziţiei de la studii şi formare profesională la încadrarea în muncă; regretă că lipsesc propuneri în acest sens;

 

34. salută iniţiativa emblematică „Tineretul în mişcare”; insistă că toţi tinerii trebuie să beneficieze de asistenţă financiară pentru a fi promovată incluziunea socială;

 

35. subliniază că egalitatea de gen reprezintă un obiectiv-cheie pentru realizarea ambiţiilor Strategiei UE 2020; prin urmare, solicită participarea deplină a femeilor pe piaţa muncii, ceea ce se poate realiza, în primul rând, prin atingerea, până în 2020, a ratei de 75% de angajare a femeilor şi prin integrarea deplină a lucrătoarelor în formarea profesională, în special pentru locurile de muncă ecologice destinate unei economii durabile noi; solicită elaborarea unui program legislativ care să reducă decalajul dintre salariile bărbaţilor şi femeilor cu 1% pe an, pentru a atinge obiectivul reducerii cu 10% până în 2020; subliniază că Strategia UE 2020 conţine şi un obiectiv privind reducerea sărăciei în rândul femeilor din UE, întrucât 17% din femei sunt clasificate ca trăind în sărăcie, majoritatea fiind mame singure, imigrante şi femei în vârstă;

 

36. reaminteşte că există o legătură fundamentală între Strategia UE 2020 şi politica de coeziune şi că nevoia de a finanţa adecvat iniţiativele emblematice nu ar trebui să aibă drept rezultat diminuarea resurselor pentru politica de coeziune; consideră, în special, că o mai mare coeziune este esenţială pentru bunăstarea economică şi socială a Europei pe termen lung;

 

37. ia act de intenţia Comisiei de a aprofunda programul comercial al Europei, în special de a se axa pe încheierea negocierilor comerciale multilaterale şi bilaterale în curs; reaminteşte că relaţiile multilaterale trebuie să rămână şi în continuare principala prioritate a UE; este ferm convins că este nevoie de un cadru comercial multilateral eficace şi reformat pentru a dezvolta un sistem economic mai echilibrat şi mai echitabil ca parte a unei guvernanţe globale noi care să se afle în serviciul dezvoltării mondiale; solicită ca toate negocierile comerciale să respecte principiul tratamentului special şi diferenţiat al ţărilor în curs de dezvoltare;

 

38. subliniază necesitatea transformării politicii comerciale a UE într-un adevărat instrument de creare a locurilor de muncă, de eradicare a sărăciei şi de dezvoltare durabilă la nivel mondial; este ferm convins că este indispensabil să se asigure coerenţa între aspectele interne şi cele externe ale politicilor UE şi că o nouă politică comercială trebuie să fie coerentă cu o puternică politică industrială generatoare de locuri de muncă, astfel încât să se asigure creşterea economică şi, prin urmare, să se creeze locuri de muncă mai numeroase şi mai bune;

 

39. solicită Comisiei să prevadă un dialog deschis cu Parlamentul European şi cu societatea civilă, în special cu privire la standardele sociale şi de mediu şi la reforma OMC; solicită, de asemenea, ca toate acordurile comerciale bilaterale sau regionale în curs de negociere ale UE să includă dispoziţii sociale şi de mediu obligatorii din punct de vedere juridic, în special în ceea ce priveşte respectarea standardelor fundamentale din domeniul muncii şi alte aspecte ale muncii decente, astfel cum sunt definite de OIM; solicită şi includerea unei clauze privind RSI în acordurile comerciale internaţionale semnate de UE;

 

40. consideră că viitoarea politică de investiţii a UE trebuie să promoveze investiţiile care sunt durabile, care respectă dreptul guvernelor de a introduce reglementări în serviciul interesului public şi care să încurajeze condiţii de lucru de bună calitate în întreprinderile vizate de investiţii;

 

41. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Comisiei Europene şi Consiliului European.

 

Ultima actualizare: 11 februarie 2011Notă juridică