Parlamentul European,

–   având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană(1), Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene(2) şi Convenţia europeană a drepturilor omului(3), în special articolele referitoare la respectarea, promovarea şi protecţia drepturilor fundamentale şi a libertăţii de exprimare şi de informare şi, în special, dreptul la pluralism în mass-media,

–   având în vedere Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziţii stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass‑media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale - DSMA),

–   având în vedere documentul de lucru al Comisiei privind pluralismul mass-mediei în statele membre ale UE (SEC(2007)0032), abordarea în trei etape a pluralismului mass-mediei, definită de Comisie, şi studiul independent realizat în numele Comisiei şi finalizat în 2009,

–   având în vedere Rezoluţia sa din 25 septembrie 2008 privind concentrarea și pluralismul mass‑mediei în Uniunea Europeană şi Rezoluţia sa din 22 aprilie 2004 privind riscurile de încălcare în Uniunea Europeană, şi în special în Italia, a libertăţii de exprimare şi informare,

–   având în vedere declaraţiile Comisiei şi întrebările parlamentare depuse, precum şi dezbaterile organizate în Parlamentul European la 8 octombrie 2009 şi la 8 septembrie 2010 şi în cadrul Comisiei LIBE la 17 ianuarie 2011,

–   având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură,

A. întrucât Uniunea Europeană este fondată pe valorile stipulate la articolul 2 din TUE şi recunoaşte valoarea juridică a drepturilor, libertăţilor şi principiilor consacrate în Carta drepturilor fundamentale şi, prin aderarea la Convenţia europeană a drepturilor omului, în special cele consacrate la articolul 11 din Carta drepturilor fundamentale şi articolul 10 din Convenţia europeană a drepturilor omului, apărând libertatea şi pluralismul mass‑mediei, libertatea de exprimare a opiniilor şi libertatea de a primi şi comunica informaţii fără imixtiune sau presiune din partea autorităţilor publice;

B.  întrucât pluralismul şi libertatea mass-mediei constituie în continuare un motiv serios de îngrijorare în UE şi în statele sale membre, aşa cum au evidenţiat recentele critici la adresa legilor privind mass-media din Ungaria, adoptate în perioada iunie-decembrie 2010, formulate de organizaţii internaţionale, precum OSCE şi Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, un număr important de organizaţii profesionale internaţionale şi naţionale ale jurnaliştilor, redactorilor şi editorilor, ONG-uri din domeniul drepturilor omului şi al libertăţilor civile, precum şi de către statele membre şi Comisia Europeană;

C.  întrucât Comisia a ridicat probleme şi a solicitat informaţii guvernului ungar cu privire la conformitatea legislaţiei ungare din domeniul mass-mediei cu Directiva privind serviciile mass-media audiovizuale (DSMA), în special în ceea ce priveşte obligaţia unei relatări echilibrate pentru toţi furnizorii de servicii mass-media audiovizuale, punând, de asemenea, sub semnul întrebării conformitatea acesteia cu principiul proporţionalităţii şi drepturile fundamentale la libertatea de exprimare şi informare, consacrate la articolul 11 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, cu principiul ţării de origine şi cu cerinţele de înregistrare şi întrucât guvernul ungar a răspuns oferind informaţii suplimentare şi declarând că este dispus să revizuiască şi să modifice aceste legi;

D.  întrucât Parlamentul European împărtăşeşte îndoielile serioase exprimate de OSCE, conform cărora componenţa şi calendarul Autorităţii mass-media şi a Consiliului mass‑media sunt omogene din punct de vedere politic(4) şi exercită un control guvernamental, judiciar şi politic generalizat şi centralizat asupra întregii mass-medii; întrucât aspectele cele mai problematice din legislaţie contravin standardelor OSCE şi celor internaţionale privind libertatea de exprimare, cum ar fi anularea independenţei politice şi financiare a mass-mediei publice, domeniul de aplicare al regulamentului (material şi teritorial), lăsând anumiţi termeni-cheie nedefiniţi, ceea ce face ca jurnaliştilor să le fie imposibil să identifice cazurile în care ar putea încălca legea;

E.  întrucât Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei a solicitat autorităţilor ungare să includă standardele Consiliului Europei privind libertatea de exprimare şi pluralismul mass-mediei în revizuirea legislaţiei din domeniul mass-media şi să ţină cont de recomandările relevante ale Comitetului de Miniştri şi ale Adunării Parlamentare ale Consiliului Europei şi, în special, de standardele obligatorii din Convenţia europeană a drepturilor omului şi de jurisprudenţa Curţii de la Strasbourg; întrucât acesta a făcut referire la definiţiile neclare care pot da naştere la interpretări eronate, la crearea unui mecanism de reglementare dezechilibrat din punct de vedere politic, cu competenţe disproporţionate şi lipsa unui control judiciar deplin, la ameninţarea independenţei serviciilor publice de radiodifuziune şi deteriorarea protecţiei de care beneficiază sursele jurnaliştilor; întrucât acesta a subliniat, de asemenea, necesitatea ca toate părţile interesate, inclusiv partidele din opoziţie şi societatea civilă, să poată participa în mod semnificativ la revizuirea acestei legislaţii, care reglementează un aspect atât de important al funcţionării unei societăţi democratice(5);

F.  întrucât legislaţia privind mass-media ar trebui, prin urmare, revizuită ţinând seama de observaţiile şi propunerile Comisiei, ale OSCE şi ale Consiliului Europei, pentru a garanta conformitatea deplină a acesteia cu dreptul UE şi valorile şi standardele europene privind libertatea şi pluralismul mass-mediei;

G. întrucât, în ciuda solicitărilor repetate ale Parlamentului de adoptare a unei directive privind libertatea şi pluralismul mass-mediei, Comisia a amânat până în prezent formularea unei propuneri în acest sens, care a devenit din ce în ce mai necesară şi urgentă,

1.  salută faptul că Comisia a solicitat iniţial clarificări referitoare la legislaţia ungară privind mass-media şi conformitatea acesteia cu tratatele şi legislaţia UE, precum şi anunţul autorităţilor ungare referitor la disponibilitatea lor de a modifica legile;

2.  invită Comisia să realizeze rapid şi la timp investigaţii aprofundate cu privire la alinierea legislaţiei ungare în domeniul mass-mediei la legislaţia europeană, în special la Carta drepturilor fundamentale;

3.  invită autorităţile ungare să ţină cont de observaţiile şi propunerile formulate de OSCE, Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Consiliul de Miniştri, precum şi de jurisprudenţa CEDO;

4.  ia act de asigurările date de autorităţile ungare cu privire la interpretarea şi punerea concretă în aplicare a legilor privind mass-media, dar subliniază că securitatea juridică nu poate fi garantată decât prin modificarea acestor legi;

5.  invită Comisia să prezinte, în temeiul articolului 265 din TFUE, o propunere de directivă privind libertatea şi pluralismul mass-mediei până la sfârşitul anului, remediind astfel lipsa de adecvare a cadrului legislativ al UE privind mass-media şi să îşi exercite competenţele în legătură cu politicile din domeniile pieţei interne, audiovizualului, concurenţei, telecomunicaţiilor, ajutoarelor de stat, obligaţiilor de serviciu public şi drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, pentru a defini cel puţin condiţiile esenţiale minime ce trebuie respectate de către toate statele membre pentru a asigura, a garanta şi a promova libertatea de informare şi un nivel adecvat de pluralism al mass-mediei;

6.  invită autorităţile ungare să revizuiască legile privind mass-media în mod deschis şi transparent, cu participarea tuturor părţilor interesate, a ONG-urilor şi a cetăţenilor şi cu un echilibru corespunzător al puterilor, care să garanteze o reală libertate a mass-mediei;

7.  invită autorităţile ungare, în cazul în care legile sunt considerate incompatibile cu litera şi spiritul tratatelor sau cu dreptul UE, în special Carta drepturilor fundamentale, să abroge şi să nu aplice legile respective sau acele părţi care sunt considerate incompatibile;

8.  invită Comisia să stabilească un termen strict în care autorităţile ungare să adopte propunerile sale de modificare a legii în punctele evidenţiate de aceasta şi să iniţieze procedura privind încălcarea dreptului comunitar în cazul în care termenul nu este respectat;

9.  încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, Consiliului Europei, precum şi guvernelor şi parlamentelor naţionale ale statelor membre, Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale şi OSCE.

(1) În special articolul 2 din TUE şi cele privind respectarea, promovarea şi protecţia drepturilor fundamentale şi articolele 11, 25, 49, 56, 103, 107, 114 şi 167 din Tratatul CE. (2) În special articolul 11. (3) În special articolul 10. (4) Scrisoarea adresată de reprezentantul OSCE pentru libertatea mass-mediei preşedintelui Comisiei LIBE din cadrul PE, 14.1.2010. (5) http://www.coe.int/t/commissioner/News/2011/110201Hungary_en.asp