Parlamentul European,

–   având în vedere decizia Adunării Generale a ONU de a convoca cea de a patra Conferință ONU privind țările cel mai puțin dezvoltate , care va avea loc la Istambul, în perioada 9-13 mai,

–   având în vedere Programul de acțiune Bruxelles pentru țările cel mai puțin dezvoltate pentru deceniul 2001-2010, adoptat cu ocazia celei de a treia Conferințe ONU privind țările cele mai puțin dezvoltate, la Bruxelles, în mai 2001, care vizează reducerea sărăciei extreme și a foametei prin intervenții punctuale și zone interconectate, precum și promovarea dezvoltării durabile,

–   având în vedere Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (200-2015) care vizează reducerea sărăciei la jumătate până în 2015,

–   având în vedere rezultatele reuniunii la nivel înalt dedicate ODM, în septembrie 2010,

–   având în vedere Inițiativa privind țările sărace puternic îndatorate (HIPC),

–   având în vedere rezoluția sa privind Creșterea prețurilor la alimente, din 9 februarie 2011,

–   având în vedere inițiativa „Orice în afară de arme”,

–   având în vedere sistemul SPG UE privind Regulile de origine al UE, adoptat la 1 ianuarie 2011,

–   având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât numărul țărilor cel mai puțin dezvoltate s-a dublat din 1971, iar în momentul de față există 48 de țări clasificate drept cele mai sărace și cele mai vulnerabile segmente ale comunității internaționale; întrucât numai două țări, Cap Verde și Maldive, au depășit condiția de state cel mai puțin dezvoltate în ultimii zece ani;

B.  întrucât țările cel mai puțin dezvoltate sunt țările cele mai vulnerabile la șocuri endogene și exogene, cum ar fi criza financiară și criza alimentară, schimbările climatice, criza energetică etc. - factori care înrăutățesc situația;

C. întrucât în prezent 78% din populația din țările cel mai puțin dezvoltate trăiește cu mai puțin de $1.25 (de persoană) pe zi;

D. întrucât, în pofida evoluțiilor pozitive din țările cel mai puțin dezvoltate, Programul de acțiune Bruxelles este încă la nivelul de agendă nefinalizată pentru țările cel mai puțin dezvoltate, iar comunitatea internațională, care s-a angajat să implementeze recomandările formulate în Programul de acțiune Bruxelles, nu a reușit să înregistreze progrese;

E.  întrucât, deși angajamentele AOD au crescut semnificativ, ajutoarele se situează încă mult sub obiectivele prevăzute în programul de acțiune Bruxelles, iar majoritatea țărilor cel mai puțin dezvoltate se confruntă încă cu sărăcia extremă, lipsa infrastructurilor, lipsa capacităților productive și un șomaj din ce în ce mai mare;

F.  întrucât cea de a patra Conferință a ONU privind țările cel mai puțin dezvoltate va face o evaluare globală a implementării Programul de acțiune Bruxelles și va adopta un nou Program de acțiune pentru perioada 2011-2020; întrucât conferința va identifica, de asemenea, problemele cu care vor fi confruntate țările cel mai puțin dezvoltate în următorul deceniu, precum și acțiunile necesare;

G. întrucât cea de a patra Conferință a ONU privind țările cel mai puțin dezvoltate va reitera angajamentul global pentru un parteneriat care să se ocupe de necesitățile țărilor cel mai puțin dezvoltate; întrucât procesul de pregătire a celei de a patra Conferințe ONU privind țările cel mai puțin dezvoltate include consultări naționale, întâlniri regionale și au fost organizate conferințe cu participarea unei spectru larg al actorilor interesați, cum ar fi parlamentari, societatea civilă și sectorul privat;

H. întrucât absența unor obiective coerente ale politicii pentru dezvoltare, cerute de tratat, la nivel de comerț, investiții, agricultură, speculații cu prețurile produselor de bază, au avut un impact negativ asupra potențialului de dezvoltare durabilă a țărilor cel mai puțin dezvoltate,

I.   întrucât, în pofida faptului că agricultura reprezintă baza multora dintre economiile țărilor cel mai puțin dezvoltate și însumează până la 90% din mâna de lucru a acestora, securitatea alimentară este amenințată;

J.   întrucât dezvoltarea reprezintă o provocare comună pentru țările dezvoltate care sunt responsabile și obligate să ajute țările în curs de dezvoltare să iasă din sărăcie,

K. întrucât țările în curs de dezvoltare sunt fundamental responsabile de propria lor dezvoltare, prin conceperea și implementarea unor politici adecvate și printr-o guvernare bună, menite să elimine sărăcia din rândul populației lor;

L.  întrucât guvernarea democratică, respectul pentru drepturile omului și o mai mare concentrare asupra rezolvării conflictelor, a consolidării păcii și a construcției statale sunt elemente necesare pentru asigurarea unei tranziții neproblematice de la fragilitate la pace și securitate, precum și pentru asigurarea unei baze solide pentru instituții sustenabile și incluzive,

1.  consideră că cea de a patra Conferință a ONU privind țările cel mai puțin dezvoltate ar trebui să se orienteze spre producerea de rezultate, formulând indicatori clari și propunând drept obiectiv reducerea la jumătate a numărului țărilor cel mai puțin dezvoltate până în 2020, bazându-se pe o monitorizare eficientă și transparentă și pe mecanisme de monitorizare a rezultatelor;

2.  îndeamnă comunitatea internațională să-și respecte angajamentele și să continue să depună eforturi în vederea realizării obiectivului ODA de 0,15% până la 0,20% din VNB, mobilizând mai ales resursele domestice și implicând mecanisme de finanțare inovatoare, care să includă parteneri public și privați, instituțiile financiare internaționale și instituțiile financiare monetare; solicită partenerilor pentru dezvoltare să implementeze în totalitate Declarația de la Paris privind eficacitatea ajutorului și Agenda pentru acțiune de la Accra; însă, acestea reprezintă aspirații minime și, chiar dacă toate obiectivele vor fi atinse, încă va mai fi nevoie de finanțări consistente pentru combaterea sărăciei și pentru îmbunătățirea standardelor de sănătate și educație ale populației sărace a lumii;

3.  îndeamnă UE și statele sale membre să ia în discuție, cu ocazia celei de a patra Conferințe privind țările cel mai puțin dezvoltate, implementarea unor mecanisme inovatoare de finanțare pentru dezvoltare, cum ar fi impozitarea tranzacțiilor financiare; subliniază că angajamentele privind AOD și mecanisme inovatoare de finanțare trebuie considerate fiind esențiale și complementare în combaterea sărăciei;

4.  solicită prioritizarea imperativă a aspectelor referitoare la securitatea alimentară, construcția de capacități de producție în agricultură, industrie, sectorul serviciilor și infrastructuri, precum și creșterea economică incluzivă, accesul al tehnologii și la dezvoltarea umană și socială pentru țările cel mai puțin dezvoltate;

5.  îndeamnă UE și alte țări dezvoltate să înlăture obstacolele structurale care împiedică țările cel mai puțin dezvoltate să îndeplinească condițiile necesare în materie de dezvoltare durabilă, reformând politicile economice internaționale, care includ: reforma OIM, reglementarea comerțului internațional, creând un mecanism obligatoriu pentru a împiedica scurgerea ilicită de capital și evaziunea fiscală din țările cel mai puțin dezvoltate și elaborând politici pentru a garanta transparența deplină a tranzacțiilor financiare internaționale;

6.  insistă asupra necesității contribuțiilor la sistemele fiscale ale țărilor în curs de dezvoltare, precum și a bunei guvernanțe în chestiunile fiscale; solicită UE și întregii comunități internaționale să impună realizarea unei transparențe adecvate pentru companiile care investesc și operează în țările în curs de dezvoltare, inclusiv în ceea ce privește rapoartele privind plățile, care trebuie să fie întocmite la nivel național și pentru fiecare proiect în parte;

7.  solicită instituirea unor norme comerciale corecte și echitabile, precum și implementarea politicilor integrate la nivelul unei arii largi de chestiuni economice, sociale și de mediu, în vederea unei dezvoltări sustenabile;

8.  solicită punerea în aplicare a unor măsuri eficiente privind volatilitatea prețurilor și transparența prețurilor, reglementarea piețelor financiare, protejarea și gestionarea vulnerabilității țărilor cel mai puțin dezvoltate;

9.  subliniază necesitatea creșterii țărilor cel mai puțin dezvoltate de a combate efectele negative ale schimbărilor climatice, încurajând transferul de tehnologii, prin consolidarea direcției de acțiune utilizând Cadrul de adaptare de la Cancun și alinierea politicilor destinate sustenabilității mediului cu Acordul de la Copenhaga;

10. reamintește principiul universalității drepturilor omului și cel al nediscriminării ca bază pentru consolidarea guvernanței democratice legitime și pentru dialogul politic cu țările cel mai puțin dezvoltate;

11. consideră că rezultatele Summit-ului dedicat Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului, din septembrie 2010, ar trebui folosite ca un cadru de acțiune în vederea eradicării sărăciei;

12. solicită anularea datoriilor țărilor cel mai puțin dezvoltate;

13. insistă asupra necesității ca cea de a patra Conferință ONU privind țările cel mai puțin dezvoltate să se concentreze asupra coerenței politicii pentru dezvoltare, cuprinzând domenii cum ar fi: comerțul și dezvoltarea pentru cooperare, schimbările climatice, transporturile, energia, securitatea alimentară, migrațiile, precum și politicile comune în domeniul agriculturii și pescuitului;

14. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.