Procedură : 2011/2814(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B7-0493/2011

Texte depuse :

B7-0493/2011

Dezbateri :

PV 15/09/2011 - 2
CRE 15/09/2011 - 2

Voturi :

PV 15/09/2011 - 6.5
CRE 15/09/2011 - 6.5

Texte adoptate :

P7_TA(2011)0389

PROPUNERE DE REZOLUŢIE
PDF 121kDOC 77k
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0490/2011
12.9.2011
PE472.674v01-00
 
B7-0493/2011

depusă pe baza declaraţiilor Consiliului şi Comisiei

depusă în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură


referitoare la foametea din Africa de Est


Michèle Striffler, Filip Kaczmarek, Cristian Dan Preda, Mario Mauro, Roberta Angelilli, Alf Svensson, Birgit Schnieber-Jastram, Eduard Kukan în numele Grupului PPE

Rezoluţia Parlamentului European referitoare la foametea din Africa de Est  
B7‑0493/2011

Parlamentul European,

–   având în vedere rezoluţiile sale anterioare privind Cornul Africii,

–   având în vedere Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului,

–   având în vedere declaraţia din 24 august 2011 a Înaltei Reprezentante Catherine Ashton cu privire la reacţia UE la foametea din Cornul Africii,

–    având în vedere Conferinţa donatorilor internaţionali, organizată de Uniunea Africană la 25 august 2011, la Addis Abeba,

–   având în vedere Rezoluţia sa din 17 februarie 2011 privind speculaţiile la preţurile produselor alimentare,

–   având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât perioada prelungită de secetă care devastează Cornul Africii, conflictele din această regiune, preţurile ridicate ale produselor alimentare şi resursele din ce în ce mai limitate au provocat cea mai mare criză umanitară şi alimentară din lume, care afectează în prezent 13,3 milioane de persoane, dintre care 840 000 sunt refugiaţi - conform Oficiului de coordonare a afacerilor umanitare al Organizaţiei Naţiunilor Unite - şi care a cauzat deja moartea a zeci de mii de persoane, dintre care mai mult de jumătate sunt copii;

B.  întrucât Cornul Africii se confruntă cu o dublă situaţie de urgenţă, legată atât de cea mai gravă secetă din ultimii 60 de ani, cât şi deplasările masive ale populaţiei, un sfert din cei 7,5 de somalezi fiind fie strămutaţi în interiorul ţării, fie refugiaţi în ţările învecinate;

C. întrucât, conform definiţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite, o ţară este în situaţie de foamete dacă cel puţin 20% dintre familii se confruntă cu o penurie gravă de alimente, cel puţin 30% din populaţie este într-o stare gravă de malnutriţie, iar rata mortalităţii zilnice este de cel puţin de 2 decese la 10 000 de persoane;

D. întrucât, în majoritatea regiunilor afectate de secetă, rata malnutriţiei depăşeşte 30 %, ceea ce reprezintă mai mult de dublul pragului de urgenţă recunoscut la nivel internaţional;

E.  întrucât Somalia, cu 4 milioane de persoane afectate şi şase regiuni declarate în situaţie de foamete, este ţara cea mai afectată de această catastrofă umanitară; întrucât această situaţie este agravată de precaritatea resurselor naturale ale solului somalez şi de consecinţele celor 20 de ani de conflict din această ţară;

F.  întrucât mii de persoane se refugiază săptămânal, alungaţi de foamete şi întrucât situaţia umanitară din tabere se degradează de la o zi la alta, cu 30 % dintre copii suferind de malnutriţie, cu apariţia unor epidemii precum cele de holeră sau de rujeolă şi cu înregistrarea mai multor cazuri de viol;

G. întrucât tabăra de refugiaţi de la Dadaab, în Kenya, este actualmente cea mai mare lume, în ea trăind 400 000 de persoane, deşi capacitatea prevăzută este de 90 000; întrucât peste de 3 000 de somalezi se deplasează zilnic peste frontierele ţării, spre Etiopia şi Kenya, în căutare de hrană şi de securitate;

H. întrucât, până în prezent, din cele 2,4 miliarde USD ale apelului Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru a combate seceta în regiune, s-au finanţat doar 62 %, fiind necesare încă 940 de milioane USD pentru a putea oferi un ajutor care este vital pentru această regiune;

I.   întrucât accesul la populaţie rămâne obstacolul major în calea ameliorării situaţiei alimentare din regiune; întrucât Somalia este în continuare una dintre ţările cele mai periculoase pentru cei care aduc ajutor umanitar;

J.   întrucât Programul alimentar mondial are nevoie de încă 250 de milioane EUR pentru a putea asigura ajutorul necesar în următoarele şase luni;

K. întrucât, pentru a răspunde situaţiei de urgenţă din Cornul Africii, Comisia a alocat acestei regiuni un ajutor umanitar în valoare de 97,47 milioane EUR şi se pregăteşte să-şi mărească sprijinul, ajungând astfel la un total de 158 milioane EUR de ajutorul umanitar acordat în anul curent victimelor secetei; întrucât, la Conferinţa internaţională a donatorilor care a avut loc la Addis Abeba, principalele ţări membre ale Uniunii Africane s-au angajat să deblocheze în jur de 350 de milioane USD pentru ţările afectate de secetă;

L.  întrucât schimbările climatice şi recenta criză economică au provocat o creştere considerabilă a preţurilor la materiile prime şi la produsele alimentare,

1.  este extrem de îngrijorat de situaţia umanitară fără precedent din Cornul Africii, care continuă să se deterioreze, şi deplânge numărul inacceptabil de victime ale foametei în Somalia, Kenya, Etiopia şi Djibouti;

2.  subliniază că situaţia nu se va ameliora, probabil, până la anul viitor, din cauza recoltelor tardive şi sub medie, a dispariţiei păşunilor şi a surselor de apă, precum şi a exploziei preţului cerealelor de bază, cum ar fi porumbul, al apei şi al combustibililor;

3.  face apel pentru o mobilizare mai puternică a comunităţii internaţionale, care ar trebui să-şi dubleze eforturile pentru a face faţă acestei situaţii de urgenţă, a răspunde nevoilor umanitare în creştere, a împiedica deteriorarea situaţiei şi a aborda problema finanţărilor insuficiente;

4.  insistă asupra necesităţii de a menţine controlul asupra ajutorului, identificând partenerii fiabili de la faţa locului, asigurând o mai bună coordonare şi o mai bună organizare a distribuţiei, evitând astfel deturnările şi jafurile;

5.  salută mobilizarea UE (a Comisiei şi a statelor membre) şi solicită o creştere a volumului ajutorului acordat; salută eforturile depuse de Uniunea Africană pentru a soluţiona această criză şi insistă asupra necesităţii stringente, pe lângă ajutorul umanitar, de a ameliora condiţiile sanitare din regiune;

6.  subliniază că, în Somalia, populaţia are foarte greu acces la asistenţa alimentară, în special în sudul ţării şi în zonele controlate de al-Shebab; insistă asupra necesităţii de a coopta toate persoanele implicate şi/sau afectate de conflictul din Somalia, la toate nivelurile; încurajează crearea unui sistem de reconciliere naţională, pentru a asigura iniţierea reconstrucţiei ţării;

7.  solicită autorităţilor din regiune să lase liber accesul organizaţiilor umanitare şi să asigure protecţia civililor în orice circumstanţe, în special a femeilor şi copiilor, în conformitate cu dreptul internaţional;

8.  reaminteşte legătura necesară dintre ajutorul umanitar şi dezvoltare, precum şi importanţa unei tranziţii în timp util de la starea de urgenţă la un proces de dezvoltare şi recomandă comunităţii internaţionale să ţintească dincolo de ajutorul de urgenţă, să investească pe termen lung în agricultură, ca principală sursă de hrană şi de venit din regiune, şi în construcţia unor infrastructuri durabile;

9.  subliniază că şi statele africane trebui să ia măsuri pe termen lung, cu susţinerea comunităţii internaţionale, pentru ca seceta să nu mai implica automat foametea; subliniază că adoptarea unor măsuri imediate trebuie însoţită de oferirea unui sprijin pe termen lung, care să permită asigurarea durabilă a unor mijloace de existenţă;

10. salută, în acest context, decizia Comisiei de a aloca acestei regiuni, până în 2013, peste 680 de milioane EUR sub formă de ajutor pe termen lung în domeniul agriculturii, al dezvoltării rurale şi al securităţii alimentare;

11. speră într-o creştere a transparenţei, a calităţii şi a promptitudinii informaţiilor referitoare la rezervele şi stocurile de produse alimentare şi la formarea preţurilor la nivel internaţional, aşa cum se cere în recenta comunicare a Comisiei, intitulată „Abordarea provocărilor de pe piețele de mărfuri și privind materiile prime”; invită Comisia să ia măsurile necesare pentru a combate speculaţiile excesive pe pieţele materiilor prime, pentru a opri creşterea exagerată a preţurilor la produsele alimentare; subliniază că aceste măsuri trebuie luate în cadrul eforturilor de reglementare a pieţelor financiare, convenite la nivel mondial;

12. subliniază că schimbările climatice reprezintă o ameninţare gravă pentru securitatea alimentară mondială, crescând presiunea asupra unui sistem alimentar mondial deja într-o stare necorespunzătoare; invită UE să-şi asume un rol de lider pentru a ajuta ţările sărace să combată insecuritatea alimentară;

13. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, ÎR/VP Catherine Ashton, Consiliului de securitate şi Secretarului General al Organizaţiei Naţiunilor Unite, instituţiilor Uniunii Africane, guvernelor ţărilor membre ale Autorităţii interguvernamentale pentru dezvoltare, Adunării Parlamentare ACP-UE şi guvernelor statelor membre.

Ultima actualizare: 14 septembrie 2011Notă juridică