PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUŢIE referitoare la Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului dintre Uniunea Europeană şi Mauritania
10.5.2011
în locul propunerilor de rezoluţie depuse de următoarele grupuri:
PPE (B7‑0193/2011)
S&D (B7‑0194/2011)
Verts/ALE (B7‑0195/2011)
ALDE (B7‑0196/2011)
GUE/NGL (B7‑0197/2011)
Carmen Fraga Estévez în numele Grupului PPE
Ulrike Rodust în numele Grupului S&D
Carl Haglund în numele Grupului ALDE
Isabella Lövin în numele Grupului Verts/ALE
João Ferreira în numele Grupului GUE/NGL
Rezoluţia Parlamentului European referitoare la Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului dintre Uniunea Europeană şi Mauritania
Parlamentul European,
– având în vedere articolele 208 şi 218 din TFUE,
– având în vedere Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra dreptului mării, din 1982,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1801/2006 al Consiliului din 30 noiembrie 2006 privind încheierea Acordului de parteneriat în domeniul pescuitului între Comunitatea Europeană şi Republica Islamică Mauritania[1],
– având în vedere vizita din noiembrie 2010 a Comisiei pentru pescuit în Mauritania,
– având în vedere întrebarea cu solicitare de răspuns oral adresată Comisiei referitoare la negocierile pentru reînnoirea Acordului de parteneriat în domeniul pescuitului dintre Uniunea Europeană şi Mauritania (B7-0018/2011),
– având în vedere articolul 115 alineatul (5) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât protocolul actual la Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului cu Republica Islamică Mauritania expiră la 31 iulie 2012 şi întrucât Comisia intenţionează să lanseze negocieri în vederea reînnoirii acestuia, pentru care a solicitat deja Consiliului un mandat ferm;
B. întrucât Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului (APP) cu Mauritania prevedea contribuţii financiare în valoare de 305 milioane EUR pentru o perioadă de patru ani, fiind astfel un acord internaţional important al Mauritaniei, având în vedere că plăţile şi taxele de licenţă provenind de la UE constituie cca o treime din venitul total al statului;
C. întrucât sectorul pescuitului reprezintă 10% din PIB-ul Mauritaniei şi între 35% şi 50% din exporturile acestei ţări şi are, de asemenea, o contribuţie la bugetul naţional de 29%;
D. întrucât Mauritania este una dintre cele mai sărace ţări din Africa, fiind clasificată drept o ţară săracă foarte îndatorată şi dependentă de ajutoarele externe, şi este caracterizată de o considerabilă instabilitate politică;
E. întrucât cooperarea trebuie să se bazeze pe interesul reciproc şi pe iniţiative şi măsuri care, indiferent dacă sunt adoptate împreună sau separat de fiecare parte, trebuie să fie complementare şi să garanteze coerenţa politicilor;
F. întrucât, cu ocazia vizitei sale recente în Mauritania, Comisia pentru pescuit nu a izbutit să clarifice mai multe chestiuni importante legate de politica acestei ţări în domeniul pescuitului, printre care situaţia stocurilor şi nivelul activităţilor de pescuit desfăşurate de flotele mauritane şi străine;
G. întrucât, în conformitate cu dispoziţiile articolelor 61 şi 62 din Convenţia ONU asupra dreptului mării, zonele de pescuit trebuie astfel administrate încât „să se menţină sau să se refacă populaţiile de peşti exploatate la niveluri care să producă un randament maxim durabil, ţinând seama de factorii de mediu şi economici relevanţi”;
H. întrucât APP a contribuit la supraexploatarea unor stocuri, în special a celui de caracatiţă, conducând, prin urmare, la reducerea posibilităţilor de pescuit pentru pescarii mauritani şi la un avantaj concurenţial pentru industria UE ca urmare a subvenţionării taxelor de acces pentru navele UE;
I. întrucât este esenţial, la negocierea posibilităţilor de pescuit conform noului protocol, să se ţină seama de relaţiile Mauritaniei cu ţări terţe care exploatează de asemenea posibilităţile de pescuit din zona economică exclusivă a Mauritaniei prin acorduri bilaterale sau private;
J. întrucât articolul 218 din TFUE prevede în mod clar condiţiile în care Parlamentul ar trebui implicat în deciziile privind acordurile din domeniul pescuitului şi întrucât acestea justifică dorinţa Parlamentului de a contribui la acest proces prezentându-şi priorităţile în ceea ce priveşte noile protocoale ce urmează a fi negociate;
K. întrucât anexa II la Acordul-cadru privind relaţiile dintre Parlamentul European şi Comisia Europeană reglementează transmiterea de informaţii confidenţiale către Parlament şi tratarea acestora, astfel cum sunt definite la punctul 1.2 din anexa II, de către Comisie, în cadrul exercitării prerogativelor şi competenţelor Parlamentului; întrucât cele două instituţii sunt ţinute să acţioneze în conformitate cu îndatoririle reciproce de cooperare loială, în spirit de încredere reciprocă deplină şi respectând cu stricteţe dispoziţiile pertinente din tratate,
L. întrucât, ca urmare a slabei dezvoltări a sectorului pescuitului în Mauritania, inclusiv a lipsei de porturi de debarcare semnificative în afară de Nouadhibou, această ţară este privată de valoarea adăugată pe care ar obţine-o dacă ar exploata singură resursele sale piscicole (inclusiv procesele de prelucrare şi vânzarea peştelui);
M. întrucât următoarele linii de sprijin prevăzute pentru sectorul pescuitului din Mauritania nu au fost puse în practică în mod satisfăcător: modernizarea şi dezvoltarea micului pescuit de coastă şi artizanal şi a industriilor legate de pescuit; dezvoltarea infrastructurii portuare şi ameliorarea condiţiilor de debarcare a capturilor de peşte; dezvoltarea proiectelor de acvacultură; îmbunătăţirea controlului şi a supravegherii pe mare,
1. salută propunerea Comisiei de deschidere a negocierilor pentru reînnoirea protocolului dintre UE şi Republica Islamică Mauritania, subliniind, în acelaşi timp, că acesta trebuie păstrat numai dacă este reciproc avantajos, adaptata corespunzător şi aplicat în mod corect;
2. salută propunerea Comisiei de introducere a unei clauze referitoare la drepturile omului;
3. insistă că orice acces negociat pentru navele sub pavilion UE pentru pescuit în apele Mauritaniei trebui să se bazeze pe principiul stocurilor excedentare descris în Convenţia ONU asupra dreptului mării; subliniază, mai ales, că trebuie să existe o evaluare riguroasă pentru toate stocurile la care se doreşte accesul sau care este probabil să fie capturate de flote UE drept capturi accidentale; insistă că accesul acordat UE trebuie să privească acele resurse care nu pot fi capturate de flota mauritană; reliefează că, în cazul în care vor fi necesare reduceri ale capturilor, flotele din ţările terţe (UE şi altele) care produc cele mai mari daune ecologice trebuie să fie primele care să facă reduceri;
4. insistă asupra primirii de date fiabile privind posibilităţile de pescuit şi capturile realizate de ţările terţe în apele Mauritaniei, pentru a se putea identifica surplusul de resurse; consideră că, în cazul stocurilor partajate cu alte state din Africa de Vest, nivelurile de acces la pescuit în Mauritania trebuie negociat ţinând seama de nivelurile de pescuit din alte state;
5. ia notă cu profundă îngrijorare de faptul că evaluarea ex-post a conchis că majoritatea stocurilor din Mauritania sunt fie exploatate la maximum, fie supraexploatate şi recomandă reducerea pescuitului pentru acele stocuri; este de părere că Comitetul ştiinţific comun ar trebui să dispună de resurse suficiente pentru a-şi îndeplini în mod adecvat sarcinile; încurajează Comisia să discute cu Mauritania despre elaborarea unor planuri de gestionare a pescuitului pe termen lung, care să includă toate alocările pentru pescuit prevăzute de autorităţile din Mauritania, atât cele pentru flotele naţionale, cât şi cele pentru flotele ţărilor terţe, inclusiv eliminarea supracapacităţii oricărei flote;
6. consideră că toate informaţiile ştiinţifice relevante, inclusiv rapoartele Comitetului ştiinţific comun, datele referitoare la capturile realizate de flotele UE şi informaţiile privind orice condamnări pentru încălcări ale reglementărilor, ar trebui transmise Parlamentului şi ar trebui să fie de domeniul public;
7. îndeamnă Comisia să le solicite autorităţilor din Mauritania să prezinte garanţii cu privire la modul în care interpretează măsurile de supraveghere; reafirmă, în special, că toate vasele UE sunt echipate cu sisteme de supraveghere prin satelit şi că acesta trebuie să fie instrumentul de determinare a poziţiei lor; subliniază că utilizarea estimării vizuale aproximative a distanţei până la coastă ar trebui interzisă, întrucât nu s-a dovedit fiabilă şi a condus la insecuritate juridică pentru flotă; insistă că orice sistem alternativ ar trebui convenit în avans; consideră că semnalele de poziţionare ar trebui transmise direct autorităţilor mauritane în timp real; consideră, în plus, că protocolul ar trebui să stipuleze că, în cazul în care sistemul VMS al unei nave se defectează, nava respectivă trebuie să repare sistemul în termen de două săptămâni, în caz contrar autorizaţia sa de pescuit urmând să fie suspendată până la încheierea reparaţiilor;
8. îşi exprimă îngrijorarea legată de procedurile de inspectare ilegală la bordul vaselor UE utilizate de autorităţile din Mauritania, care constituie o problemă recurentă; pune la îndoială respectarea, de către autorităţile din Mauritania, a capitolului VI din Anexa II la protocol, în special a punctului 3 privind procedurile în cazul inspecţiilor la bordul navelor;
9. solicită Comisiei să negocieze simultan posibilităţile de pescuit pentru diferite categorii de vase şi măsurile tehnice care trebuie aplicate în fiecare caz, pentru a se evita subutilizarea şi situaţiile în care pescuitul se dovedeşte imposibil din motive tehnice, ceea ce duce la pierderi de venit substanţiale; solicită insistent Comisiei să se asigure că activităţile de pescuit care intră sub incidenţa APP îndeplinesc aceleaşi criterii de durabilitate pe care le îndeplinesc activităţile de pescuit în apele UE, inclusiv pe cele de selectivitate; invită Comisia să iniţieze un dialog cu Mauritania în scopul de a ajuta această ţară să-şi dezvolte în continuare o politică responsabilă în domeniul pescuitului, care să îndeplinească atât cerinţele de conservare, cât şi obiectivul de a promova dezvoltarea economică a resurselor halieutice;
10. invită Comisia să se asigure că se respectă Codul de conduită FAO pentru pescuit responsabil, în special în ceea ce priveşte recomandarea de a li se acorda acces preferenţial la resursele din apele mauritane pescarilor care desfăşoară activităţi de pescuit artizanal;
11. încurajează Mauritania să ratifice instrumentele internaţionale relevante în domeniul pescuitului, cum ar fi Acordul privind statele portuare şi Convenţia ONU privind stocurile de peşte;
12. consideră că acordurile privind pescuitul dintre UE şi ţările terţe trebuie să fie precedate de o largă dezbatere în ţările în cauză, care să permită participarea populaţiei, a organizaţiilor societăţii civile şi a parlamentelor naţionale, promovându-se astfel democraţia şi transparenţa;
13. consideră că banii plătiţi sub formă de compensare pentru accesul la stocurile de peşte din apele mauritane trebuie să fie clar separaţi de sprijinul financiar pentru programul multianual mauritan din domeniul pescuitului, ceea ce înseamnă că o reducere a posibilităţilor de pescuit nu trebuie să ducă la o reducere a sumelor acordate de UE pentru programul multianual;
14. consideră, în plus, că sprijinul financiar pentru programul multianual mauritan din domeniul pescuitului trebuie să reflecte nevoile Mauritaniei în privinţa dezvoltării pescuitului durabil, în special gestionarea pescuitului (cercetare, control, mecanisme de participare a părţilor interesate, infrastructuri etc.), exprimate în cadrul de cooperare şi dezvoltare UE-Mauritania; afirmă că sprijinul financiar din cadrul APP ar trebui să susţină şi să consolideze obiectivele UE de cooperare în domeniul dezvoltării, pentru a pune în aplicare obligaţia legală a UE privind coerenţa politicilor de dezvoltare prevăzută de articolul 208 din TFUE;
15. consideră necesară realizarea unei evaluări exhaustive şi detaliate a cauzelor realizării nesatisfăcătoare a obiectivelor în ceea ce priveşte cooperarea pentru dezvoltare şi diferitele linii de sprijin în sectorul pescuitului din Mauritania; subliniază că această evaluare trebuie realizată cu participarea autorităţilor din Mauritania;
16. consideră că APP trebuie să includă mecanisme eficiente de supraveghere pentru a se asigura că fondurile alocate pentru dezvoltare, şi în special pentru îmbunătăţirea infrastructurii în sectorul pescuitului, sunt utilizate în mod corespunzător;
17. salută intenţia Comitetului consultativ regional pentru flota de lungă distanţă de a obliga armatorii să achite un procent echitabil din valoarea capturilor;
18. recunoaşte importantele investiţii realizate şi continuate în Mauritania atât de UE, cât şi de unele state membre, dar îndeamnă la eforturi mai mari din partea Comisiei şi a statelor membre pentru o mai bună coordonare a contribuţiilor financiare, în vederea unei colaborări reale în domeniul dezvoltării în Mauritania şi pentru evitarea suprapunerii eforturilor;
19. consideră că, astfel cum prevede articolul 6 punctul 3 din protocolul actual, UE ar trebui să susţină construirea, cât mai rapid cu putinţă, a unor infrastructuri adecvate pentru descărcarea capturilor de peşte pe coasta centrală şi sudică a Mauritaniei, inclusiv la Nouakchott, dar nu numai acolo, astfel încât peştele prins în apele Mauritaniei să fie debarcat în porturile naţionale şi nu în afara ţării, aşa cum se întâmplă frecvent în prezent; este de părere că acest lucru va stimula consumul de peşte local şi va sprijini crearea de locuri de muncă la nivel local;
20. consideră că aceste ameliorări, împreună cu eliminarea epavelor şi modernizarea portului important de la Nouadhibou, ar permite flotei UE să opereze mai eficient, ar facilita fluxurile de investiţii şi ar stimula impactul APP asupra economiei locale;
21. subliniază că este necesar ca Parlamentul să fie implicat atât în procesul de negociere, cât şi în monitorizarea pe termen lung a funcţionării noului protocol, pentru a respecta obligaţiile prevăzute de TFUE cu privire la informarea completă şi promptă a Parlamentului; îşi reafirmă convingerea că Parlamentul ar trebui să fie reprezentat în cadrul şedinţelor comitetelor mixte prevăzute de acordurile din domeniul pescuitului şi insistă ca societatea civilă, inclusiv reprezentanţii sectorului pescuitului atât din UE, cât şi din Mauritania, să participe de asemenea la aceste şedinţe;
22. solicită Comisiei să prezinte Parlamentului evaluarea ex-post a protocolului în vigoare ca document nesecret, pentru a le da deputaţilor posibilitatea de a decide în cunoştinţă de cauză dacă obiectivele stabilite pentru acest acord au fost atinse şi, în consecinţă, dacă îşi dau acordul pentru reînnoirea protocolului;
23. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Comisiei, Consiliului, guvernelor statelor membre, precum şi guvernului mauritan.
- [1] JO L 343, 8.12.2006, p. 1.