Procedură : 2012/2701(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : RC-B7-0389/2012

Texte depuse :

RC-B7-0389/2012

Dezbateri :

OJ 05/07/2012 - 163

Voturi :

PV 05/07/2012 - 18.1

Texte adoptate :


PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUŢIE
PDF 164kWORD 118k
4.7.2012
PE492.004/revv01-00}
PE492.006v01-00}
PE492.007v01-00}
PE492.012v01-00}
PE492.015v01-00}
PE492.016v01-00} RC1
 
B7-0389/2012}
B7-0391/2012}
B7-0392/2012}
B7-0397/2012}
B7-0400/2012}
B7-0401/2012} RC1/REV

depusă în conformitate cu articolul 122 alineatul (5) și articolul 110 alineatul (4) din Regulamentul de procedură

în locul propunerilor de rezoluție depuse de grupurile:

ECR (B7‑0389/2012)

Verts/ALE (B7‑0392/2012)

ALDE (B7‑0397/2012)

S&D (B7‑0400/2012)

GUE/NGL (B7‑0401/2012)


referitoare la violențele împotriva femeilor lesbiene și drepturile persoanelor lesbiene, homosexuale, bisexuale, transgen și intersexuale (LGBTI) din Africa (2012/2701(RSP))


Véronique De Keyser, Michael Cashman, Ana Gomes, Richard Howitt, Ricardo Cortés Lastra, Corina Crețu, Britta Thomsen, Iratxe García Pérez, Norbert Neuser, Liisa Jaakonsaari în numele Grupului S&D
Marietje Schaake, Sophia in 't Veld, Alexander Alvaro, Gianni Vattimo, Sonia Alfano, Robert Rochefort, Ramon Tremosa i Balcells, Marielle de Sarnez, Edward McMillan-Scott, Louis Michel, Sarah Ludford, Graham Watson, Nadja Hirsch, Leonidas Donskis, Frédérique Ries, Izaskun Bilbao Barandica, Jelko Kacin, Kristiina Ojuland, Johannes Cornelis van Baalen, Renate Weber, Cecilia Wikström, Alexandra Thein în numele Grupului ALDE
Ulrike Lunacek, Raül Romeva i Rueda, Nicole Kiil-Nielsen, Marije Cornelissen, Jean Lambert, Keith Taylor, Barbara Lochbihler, Judith Sargentini, Ana Miranda, Catherine Grèze în numele Grupului Verts/ALE
Marina Yannakoudakis, Charles Tannock în numele Grupului ECR
Mikael Gustafsson, Marie-Christine Vergiat, Patrick Le Hyaric, Marisa Matias, Alda Sousa, Willy Meyer, Younous Omarjee în numele Grupului GUE/NGL

Rezoluția Parlamentului European referitoare la violențele împotriva femeilor lesbiene și drepturile persoanelor lesbiene, homosexuale, bisexuale, transgen și intersexuale (LGBTI) din Africa (2012/2701(RSP))  

Parlamentul European,

–   având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului, Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (PIDCP) și Carta africană a drepturilor omului și popoarelor,

–   având în vedere Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei și Platforma de acțiune de la Beijing, care subliniază că toate femeile au dreptul să controleze și să decidă liber și responsabil cu privire la aspectele legate de sexualitatea lor, fără constrângeri, stigmatizare și violență,

–   având în vedere Rezoluția Consiliului ONU pentru Drepturile Omului A/HRC/17/19 din 17 iunie 2011 privind drepturile omului, orientarea sexuală și identitatea de gen și raportul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului din 17 noiembrie 2011 privind legile și practicile discriminatorii și actele de violență comise împotriva unor persoane, bazate pe orientarea lor sexuală și identitatea de gen,

–   având în vedere discuția în grup referitoare la drepturile omului, orientarea sexuală și identitatea de gen organizată de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului la 7 martie 2012,

–   având în vedere declarația Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Navanethem Pillay, făcută în cadrul discuției în grup referitoare la drepturile omului, orientarea sexuală și identitatea de gen organizate în cursul celei de-a 19-a sesiuni a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului din 7 martie 2012,

–   având în vedere raportul anual pentru 2012 al Amnesty International privind situația drepturilor omului în lume, care susține că nivelul de intoleranță împotriva persoanelor lesbiene, homosexuale, bisexuale și transgen (LGBT) a crescut în Africa,

–   având în vedere cea de-a doua revizuire a Acordului de parteneriat dintre membrii grupului de state din Africa, zona Caraibilor și Pacific, de pe o parte, și Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de altă parte (Acordul de la Cotonou) și clauzele referitoare la drepturile omului cuprinse în acesta, în special articolul 8 alineatul (4) și articolul 9,

–   având în vedere articolul 2, articolul 3 alineatul (5) și articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană și articolul 10 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, prin care UE și statele sale membre se angajează să sprijine și să promoveze drepturile universale ale omului și protecția persoanelor, în relațiile lor cu restul lumii,

–   având în vedere Planul de acțiune al UE privind egalitatea de șanse dintre femei și bărbați și emanciparea femeilor în contextul dezvoltării (2010-2015),

–   având în vedere declarațiile făcute de Vicepreședintele Comisiei Europene/Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate și de Președintele Parlamentului European cu ocazia Zilei internaționale împotriva homofobiei din 2010, 2011 și 2012,

–   având în vedere setul de instrumente al Consiliului pentru promovarea și protejarea exercitării tuturor drepturilor omului de către persoanele lesbiene, homosexuale, bisexuale și transgen (setul de instrumente LGBT),

–   având în vedere propunerea Comisiei de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui instrument de finanțare a cooperării pentru dezvoltare (COM(2011)0840) și Comunicarea Comisiei din 13 octombrie 2011 intitulată „Creșterea impactului politicii UE în domeniul dezvoltării: o agendă a schimbării” (COM(2011)0637),

–   având în vedere Rezoluția sa din 17 decembrie 2009 referitoare la Uganda: proiect de legislație anti-homosexuală(1), Rezoluția sa din 16 decembrie 2010 referitoare la Uganda: așa-numita „lege Bahati” și discriminarea împotriva persoanelor LGBT(2), Rezoluția sa din 17 februarie 2011 referitoare la Uganda: asasinarea lui David Kato(3) și Rezoluția sa din 28 septembrie 2011 referitoare la drepturile omului, orientarea sexuală și identitatea de gen la Organizația Națiunilor Unite(4),

–   având în vedere Rezoluția sa din 7 mai 2009 referitoare la integrarea perspectivei de gen în relațiile externe ale UE și în consolidarea păcii și structurilor statului(5),

–   având în vedere articolele 122 alineatul (5) și articolul 110 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și în drepturi; întrucât toate statele au obligația de a preveni violența și incitarea la ură pe motive de orientare sexuală, identitate de gen și expresie a genului și de a respecta principiile egalității dintre femei și bărbați;

B.  întrucât femeile lesbiene, bisexuale, transgen și intersexuale au aceleași drepturi ca toate celelalte femei și toți bărbații, iar aceste drepturi trebuie să le fie protejate, indiferent de orientarea lor sexuală, de identitatea lor de gen sau de expresia genului;

C. întrucât anumite țări africane s-au aflat în fruntea acțiunilor de susținere a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în timp ce constituția post-apartheid a Africii de Sud a fost prima din lume care a scos în afara legii discriminarea bazată pe orientarea sexuală; întrucât Africa de Sud s-a numărat printre inițiatorii Rezoluției Consiliului ONU al Drepturilor Omului A/HRC/17/19 privind drepturile omului, orientarea sexuală și identitatea de gen;

D. întrucât există mișcări și lideri politici în măsură să deschidă calea spre schimbare și spre consolidarea drepturilor omului, a drepturilor femeilor și a drepturilor persoanelor lesbiene, homosexuale, bisexuale, transgen și intersexuale din Africa;

E.  întrucât, în Africa, s-au intensificat actele de stigmatizare și violență împotriva femeilor lesbiene, bisexuale, transgen și intersexuale, precum și a femeilor percepute ca lesbiene, bisexuale, transgen și intersexuale comise de stat și de forțele de poliție, de familiile femeilor și de membrii comunității, acest lucru constituind o preocupare generală, așa cum arată numeroasele declarații ale Secretarului General al ONU, Ban Ki Moon, și ale Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Navanethem Pillay, precum și Rezoluția Consiliului ONU pentru Drepturile Omului 17/19 din 17 iunie 2011 privind drepturile omului, orientarea sexuală și identitatea de gen;

F.  întrucât, în cursul discuției anuale din cadrul Consiliului ONU pentru Drepturile Omului privind femeile care luptă pentru apărarea drepturilor omului din 25 și 26 iunie 2012, raportoarea specială a ONU pentru apărătorii drepturilor omului, Margret Sekaggya, a arătat că violențele la care sunt supuse apărătoarele drepturilor omului iau forme specifice genului, mergând de la abuzuri verbale referitoare la sex, până la abuzuri sexuale și viol, că se consideră că femeile pun sub semnul întrebării norme sociale, culturi și tradiții acceptate sau, uneori, prescripții religioase, și, drept urmare, sunt stigmatizate, precum și că apărătoarele drepturilor omului trebuie să beneficieze de atenție specială, deoarece suferințele la care sunt supuse în cadrul activității lor le depășesc uneori pe cele ale omologilor lor bărbați;

G. întrucât femeile care transgresează normele sociale și culturale pot fi etichetate drept lesbiene și riscă să devine ținta unor comportamente violente și/sau a unor tratamente degradante din partea bărbaților, ceea ce conduce la reprimarea exprimării sexualității și libertății de alegere a tuturor femeilor, inclusiv a celor heterosexuale; întrucât drepturile sexuale sunt legate de autonomia corporală și libertatea de alegere pentru toate femeile;

H. întrucât, în Africa, homosexualitatea feminină este legală în 27 de țări și ilegală în alte 27, în timp ce homosexualitatea masculină este legală în 16 țări și ilegală în 38; întrucât homosexualitatea poate fi sancționată cu pedeapsa capitală în Mauritania, Sudan, anumite părți din Somalia și Nigeria; întrucât în Uganda o propunere de lege a unui membru al parlamentului prevede pedeapsa cu moartea pentru homosexualitate;

I.   întrucât legile care incriminează relațiile și sexualitatea între persoane de același sex contribuie la crearea unui climat care încurajează violența împotriva femeilor care sunt lesbiene sau sunt percepute ca atare;

J.   întrucât, în toate regiunile lumii, au loc asasinate, acte de tortură, încarcerare, violență și stigmatizare și discursuri instigatoare la ură împotriva persoanelor LGBTI, uneori legitimate de lege; întrucât în mai multe țări africane au avut loc în mod repetat acte de violență și agresiuni împotriva lesbienelor;

K. întrucât lupta pentru egalitate și justiție și pentru vizibilitatea și drepturile lesbienelor este strâns legată de lupta globală pentru drepturile femeilor; întrucât, la fel ca alte femei, lesbienele sunt și ele supuse violenței, atât pentru că sunt femei, cât și din cauza orientării lor sexuale;

L.  întrucât, în februarie 2012 în Camerun, zece femei au fost arestate și trei au fost acuzate pentru prima dată pentru practicarea homosexualității; întrucât arestările și bătăile din partea poliției continuă, ultimul caz fiind înregistrat în 24 iunie 2012; întrucât avocata Alice Nkom a fost amenințată în numeroase rânduri cu moartea și violență pentru că apără persoane acuzate de homosexualitate; întrucât reuniunea LGBTI din Yaoundé a fost întreruptă violent de o bandă la 19 mai 2012;

M. întrucât senatul liberian dezbate în prezent o propunere de a extinde actuala interdicție prevăzută de legislația în vigoare cu privire la relațiile dintre persoane de același sex; întrucât mass media și publicul larg încearcă din ce în ce mai mult să intimideze persoanele LGBTI; întrucât două lesbiene din Liberia au fost atacate recent de bărbați înarmați;

N. întrucât, în Malawi, homosexualitatea feminină a fost scoasă în afara legii în ianuarie 2011; întrucât noua președintă, Joyce Banda, a declarat că va cere parlamentului să abroge legile care incriminează homosexualitatea;

O. întrucât, în Nigeria, Legea privind interzicerea căsătoriei între persoane de același sex urmărește să incrimineze înregistrarea, funcționarea și sprijinirea anumitor organizații, precum și reuniunile sau procesiunile acestora și scoate în afara legii activități care țin în mod strict de viața privată; întrucât discuțiile pe marginea acestei legi au contribuit la sporirea tensiunilor și la intensificarea amenințărilor împotriva persoanelor LGBTI;

P.  întrucât, în Africa de Sud, așa-numitele violuri „corective” asupra femeilor lesbiene și transgen continuă în același ritm de până acum; întrucât dezbaterile actuale pe marginea protecției garantate prin constituție a persoanelor care devin victime din cauza orientării lor sexuale sunt generatoare de violență împotriva persoanelor LGBTI; întrucât activistul homosexual Thapelo Makutle a fost recent torturat și ucis, lesbiana de 22 de ani Phumeza Nkolonzi a fost împușcată în cap din cauza orientării ei sexuale, iar Neil Daniels a fost înjunghiat, mutilat și ars de viu din cauza homosexualității sale;

Q. întrucât, în Swaziland, au fost depuse eforturi pozitive pentru a preveni și vindeca HIV/SIDA în rândul persoanelor expuse riscului de infectare, inclusiv în rândul femeilor, dar și al homosexualilor, în pofida incriminării homosexualității;

R.  întrucât, în Uganda, forțele de poliție și Ministerul pentru Etică și Integritate, fără mandate și fără a ține seama de libertatea de întrunire a cetățenilor, au intervenit în februarie și iunie 2012 pentru a pune capăt unor întruniri private ale militanților pentru drepturile omului; întrucât ministerul intenționează să scoată în afara legii 38 de organizații care se presupune că activează pentru drepturile persoanelor LGBTI; întrucât Legea împotriva homosexualității, propusă pentru prima dată în 2009, este încă în discuție și ar putea include dispoziții inacceptabile, chiar și pedeapsa cu moartea; întrucât procesele și anchetele din Uganda și Statele Unite au dezvăluit, printre altele, rolul grupului evanghelist fundamentalist Scott Lively and the Abiding Truth Ministries, bazat în Statele Unite, în instigarea la ură și intoleranță pe motive de orientare sexuală, precum și în procesul de adoptare a legii,

Discriminarea și violența împotriva femeilor lesbiene din Africa

1.  condamnă cu fermitate toate formele de violență și discriminare împotriva lesbienelor din țările africane în care se întâmplă acest lucru, inclusiv formele extreme de violență, precum violurile „corective” și alte forme de violență sexuală;

2.  își exprimă sprijinul ferm pentru campaniile și inițiativele care urmăresc abrogarea tuturor legilor discriminatorii împotriva femeilor și a persoanelor LGBTI; invită țările africane în care mai există încă legi discriminatorii să le abroge imediat, inclusiv pe cele care interzic homosexualitatea și care discriminează femeile în ceea ce privește statutul civil și drepturile de proprietate și de moștenire;

3.  confirmă că lupta pentru drepturile fundamentale și drepturile omului în cazul lesbienelor din Africa este strâns legată de protecția drepturilor și a sănătății sexuale și reproductive ale tuturor femeilor; prin urmare, invită Uniunea Europeană ca, în activitățile sale de colaborare cu țările partenere din Africa, să se angajeze ferm în termeni de resurse și politică în sprijinul sănătății și drepturilor sexuale și reproductive;

4.  invită autoritățile competente din Africa să protejeze în mod eficace toate femeile împotriva crimelor, a așa-numitelor violuri „corective” și a altor forme de violență sexuală și, de asemenea, să îi aducă pe făptuitori în fața justiției;

5.  constată că stigmatizarea și violența împotriva femeilor lesbiene, bisexuale, transgen și intersexuale este adesea strâns legată de discriminare;

6.  își exprimă solidaritatea și sprijinul pentru toți actorii care se mobilizează pentru o acțiune mai puternică în favoarea drepturilor femeilor;

7.  invită Comisia Europeană și statele membre să sprijine organizațiile de femei și organizațiile LGBTI din Africa în lupta lor pentru egalitate, autonomie corporală și dreptul la libertate sexuală al tuturor femeilor și persoanelor LGBTI; subliniază totodată necesitatea de a acorda o atenție deosebită lesbienelor în cadrul mișcării LGBTI și al mișcării feminine, precum și al altor mișcări sociale, pentru a denunța discriminarea dublă și uneori multiplă cu care se confruntă femeile lesbiene în țările africane;

8.  invită Comisia Europeană, Serviciul European de Acțiune Externă și statele membre să accelereze implementarea obiectivelor stabilite în Planul de acțiune al UE privind egalitatea de șanse dintre femei și bărbați și emanciparea femeilor în contextul dezvoltării și să acorde o atenție deosebită drepturilor femeilor lesbiene, bisexuale, transgen și intersexuale, atât în relațiile lor cu țările terțe, cât și atunci când oferă sprijin organizațiilor neguvernamentale și apărătorilor drepturilor omului;

Drepturile persoanelor LGBTI în Africa

9.  invită toate cele 76 de țări din lume în care homosexualitatea este ilegală, inclusiv cele 38 din Africa, să dezincrimineze homosexualitatea;

10. regretă instigările la ură și violență pe motive de orientare sexuală, identitate de gen sau expresie a genului; invită țările menționate mai sus să apere în mod eficace drepturile persoanelor LGBTI la viață și demnitate și condamnă toate actele de violență, discriminare, stigmatizare și umilire îndreptate împotriva lor;

11. invită liderii politici și religioși să condamne actele de persecuție și discriminare pe bază de orientare sexuală și să ia o atitudine fermă împotriva homofobiei, alăturându-se apelului arhiepiscopului Desmond Tutu împotriva injustiției și a prejudecăților și în favoarea solidarității și justiției;

12. invită SEAE, Comisia Europeană și statele membre ca, în dialogul lor cu țările africane, să le reamintească acestora din urmă obligația de a-și îndeplini angajamentele asumate în conformitate cu instrumentele și convențiile internaționale privind drepturile omului care au forță juridică, în special obligația de a respecta și promova dreptul la nediscriminare pe bază de orientare sexuală și de identitate de gen;

13. salută faptul că anumite țări africane, inclusiv Capul Verde, Republica Centrafricană, Gabonul, Guinea-Bissau, Malawi, Mauritius, Rwanda, São Tomé și Principe, Africa de Sud și Swaziland, și-au făcut cunoscută opoziția față de incriminarea homosexualității, au asigurat accesul la servicii de sănătate pentru persoanele LGBTI sau s-au angajat să dezincrimineze homosexualitatea;

14. invită grupul statelor ACP să se angajeze într-o dialog deschis, constructiv și respectuos în mod reciproc;

15. invită țările africane să garanteze securitatea apărătorilor drepturilor persoanelor LGBTI; invită UE să sprijine societatea civilă locală cu programe de dezvoltare de capacități în Africa;

16. insistă asupra faptului că acordurile comerciale și programele de dezvoltare trebuie să includă clauze nenegociabile privind drepturile omului și nediscriminarea, în special în cadrul Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare și al Acordului de la Cotonou, și trebuie să fie în conformitate cu noua abordare bazată pe drepturile omului a politicilor de dezvoltare ale UE, nu în ultimul rând în ceea ce privește măsurile de combatere a discriminării pe bază de gen și orientare sexuală;

17. îndeamnă Comisia Europeană, SEAE și statele membre să utilizeze pe deplin Setul de instrumente LGBT pentru a încuraja țările terțe să dezincrimineze homosexualitatea, contribuind astfel la reducerea violenței și a discriminării și la protejarea apărătorilor drepturilor persoanelor LGBTI;

18. invită Comisia Europeană să finanțeze în continuare organizațiile neguvernamentale care contribuie la protejarea drepturilor persoanelor LGBTI, în special prin intermediul IEDDO;

19. reamintește obligația statelor membre, în conformitate cu Directiva 2004/83/CE (reformare), de a proteja și a acorda azil resortisanților din țările terțe care încearcă să scape actelor de persecuție sau care sunt expuse riscului de persecuție în țara lor de origine din cauza orientării lor sexuale sau a identității lor de gen;

20. invită Comisia, în special Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate/Vicepreședintele Comisiei, Catherine Ashton, să ia măsuri concrete prin mobilizarea tuturor instrumentelor corespunzătoare pentru a exercita presiuni în vederea protejării persoanelor împotriva actelor de discriminare și persecuție pe bază de orientare sexuală și să ridice aceste probleme în relațiile și dialogul UE cu țările terțe; invită Comisia să includă aceste probleme în foaia de parcurs a UE împotriva homofobiei pe care Parlamentul European i-a solicitat să o elaboreze în repetate rânduri(6);

21. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate/Vicepreședintelui Comisiei Europene, statelor membre, Secretarului General al grupul statelor ACP, tuturor ambasadorilor statelor ACP la Uniunea Europeană, Parlamentului Africii de Sud, precum și Uniunii Africane și instituțiilor sale.

 

(1)

Texte adoptate, P7_TA(2009)0119.

(2)

Texte adoptate, P7_TA(2010)0495.

(3)

Texte adoptate, P7_TA(2011)0074.

(4)

Texte adoptate, P7_TA(2011)00427.

(5)

Texte adoptate, P7_TA(2009)0372.

(6)

Texte adoptate, P7_TA(2011)0019, P7_TA(2011)0074, P7_TA(2011)0427, P7_TA(2012)0069, P7_TA(2012)0126 și P7_TA(2012)0222.

Ultima actualizare: 5 iulie 2012Notă juridică