Procedură : 2014/2533(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : RC-B7-0150/2014

Texte depuse :

RC-B7-0150/2014

Dezbateri :

PV 05/02/2014 - 18
CRE 05/02/2014 - 18

Voturi :

PV 06/02/2014 - 9.8

Texte adoptate :

P7_TA(2014)0101

PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE
PDF 158kWORD 95k
5.2.2014
PE527.350v01-00}
PE527.351v01-00}
PE527.352v01-00}
PE527.356v01-00}
PE527.359v01-00} RC1
 
B7-0150/2014}
B7-0151/2014}
B7-0152/2014}
B7-0156/2014}
B7-0159/2014} RC1

depusă în conformitate cu articolul 110 alineatele (2) și (4) din Regulamentul de procedură

în locul propunerilor de rezoluție depuse de grupurile:

ALDE (B7‑0150/2014)

ECR (B7‑0151/2014)

S&D (B7‑0152/2014)

PPE (B7‑0156/2014)

GUE/NGL (B7‑0159/2014)


referitoare la summitul UE-Rusia  (2014/2533(RSP))


Ria Oomen-Ruijten, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Elmar Brok, Mairead McGuinness, Cristian Dan Preda, Roberta Angelilli, Arnaud Danjean, Paweł Zalewski, Michael Gahler, Francisco José Millán Mon, Bernd Posselt, Alf Svensson, Monica Luisa Macovei, Marietta Giannakou, Anna Ibrisagic, Eduard Kukan, Laima Liucija Andrikienė, Davor Ivo Stier, Tunne Kelam, Tokia Saïfi, György Schöpflin, Andrzej Grzyb, Krzysztof Lisek, Nadezhda Neynsky, Daniel Caspary, Elena Băsescu, Petri Sarvamaa, Andrej Plenković, Salvador Sedó i Alabart în numele Grupului PPE
Libor Rouček, Knut Fleckenstein, Ana Gomes, Justas Vincas Paleckis, Boris Zala, Liisa Jaakonsaari, Tonino Picula, Michael Cashman în numele Grupului S&D
Guy Verhofstadt, Kristiina Ojuland, Leonidas Donskis, Graham Watson, Louis Michel, Sophia in 't Veld, Marietje Schaake, Johannes Cornelis van Baalen, Ramon Tremosa i Balcells, Sarah Ludford, Alexander Graf Lambsdorff în numele Grupului ALDE
Charles Tannock în numele Grupului ECR
Helmut Scholz în numele Grupului GUE/NGL
AMENDAMENTE

Rezoluția Parlamentului European referitoare la summitul UE-Rusia  (2014/2533(RSP))  

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Rusia,

–  având în vedere actualul Acord de parteneriat și cooperare (APC) de instituire a unui parteneriat între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Federația Rusă, pe de altă parte, precum și negocierile în curs privind un nou acord UE-Rusia,

–  având în vedere „Parteneriatul pentru modernizare”, inițiat în 2010 la Rostov-pe-Don, și angajamentul exprimat de conducerea rusă în ceea ce privește statul de drept ca bază fundamentală pentru modernizarea Rusiei,

–  având în vedere obiectivul Uniunii Europene și al Rusiei stabilit în declarația comună emisă la 31 mai 2003 în urma celui de-al 11-lea summit UE-Rusia de la Sankt Petersburg, de a crea un spațiu economic comun, un spațiu comun de liberate, securitate și justiție, un spațiu comun de cooperare în materie de securitate externă și un spațiu comun de cercetare și educație, care să includă și aspecte culturale („cele patru spații comune”),

–  având în vedere consultările dintre UE și Rusia privind drepturile omului, din 28 noiembrie 2013,

–  având în vedere summitul Parteneriatului estic din perioada 28-29 noiembrie 2013,

–  având în vedere summitul UE-Rusia din 28 ianuarie 2013,

–   având în vedere declarația președintelui Comisiei, José Manuel Durão Barroso, și observațiile președintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, în urma summitului UE-Rusia din 28 ianuarie 2014,

–  având în vedere declarația comună UE-Rusia din 28 ianuarie 2014 referitoare la combaterea terorismului,

–  având în vedere articolul 110 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât UE își menține angajamentul de a adânci și dezvolta în continuare relațiile sale cu Rusia, astfel cum o demonstrează prin asumarea angajamentului de a demara negocieri privind un nou acord-cadru în vederea dezvoltării în continuare a acestora, și întrucât UE și Rusia au stabilit deja relații profunde și cuprinzătoare, în special în sectoarele energiei, economiei și afacerilor;

B.  întrucât summitul UE-Rusia din 28 ianuarie 2014 a fost redus la o reuniune restrânsă de trei ore, care s-a concentrat asupra unui număr limitat de aspecte, reflectând provocările apărute în cadrul relațiilor UE-Rusia, în principal ca rezultat al presiunii exercitate de Rusia asupra partenerilor estici;

C.  întrucât cooperarea consolidată și relațiile de bună vecinătate dintre UE și Rusia sunt de o importanță majoră pentru stabilitatea, securitatea și prosperitatea Europei și, în special, a zonei de vecinătate comune; întrucât dezvoltarea unui parteneriat strategic între UE și Federația Rusă se poate baza doar pe valori comune împărtășite de ambii parteneri; întrucât intensificarea cooperării la nivel internațional între acești doi parteneri în cadrul tuturor instituțiilor, organizațiilor și forumurilor este extrem de importantă în vederea îmbunătățirii guvernanței la nivel global și a depășirii provocărilor comune;

D.  întrucât există în continuare preocupări cu privire la evoluțiile din Federația Rusă în ceea ce privește respectarea și protecția drepturilor omului, precum și respectarea principiilor democratice convenite de comun acord și a statului de drept; întrucât Federația Rusă este membru cu drepturi depline al Consiliului Europei și al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și s-a angajat, în consecință, să respecte principiile democrației și drepturile omului;

E.  întrucât, la summitul Parteneriatului estic de la Vilnius, toți participanții și-au confirmat încă o dată angajamentul față de principiile dreptului internațional și valorile fundamentale, precum democrația, statul de drept și respectarea drepturilor omului;

F.  întrucât relațiile de bună vecinătate, pacea și stabilitatea în țările din vecinătatea comună sunt atât în interesul Rusiei, cât și al UE; întrucât ar trebui desfășurat un dialog deschis, sincer și orientat către rezultate cu privire la crizele din aceste țări, în special în ceea ce privește conflictele înghețate, în vederea consolidării securității și a stabilității, a susținerii integrității teritoriale a țărilor în cauză și a elaborării unor mecanisme comune pentru gestionarea crizelor;

G.  întrucât țările din Parteneriatul estic au dreptul și libertatea depline și suverane de a stabili, ca parteneri egali, relații cu parteneri aleși de ele, în conformitate cu acordurile de la Helsinki;

H.  întrucât procesul de construire a unei frontiere în jurul regiunilor Abhazia și Tskhinvali/Oseția de Sud s-a accelerat și a devenit ostil, cu sprijinul forțelor ruse și în detrimentul teritoriilor georgiene;

I.  întrucât, începând cu 1 decembrie 2013, transportatorii aerieni transmit autorităților ruse informații prealabile referitoare la pasageri (date API), iar de la 1 iulie 2014 autoritățile ruse vor solicita date complete privind pasagerii și membrii echipajului în vederea survolurilor; întrucât autoritățile ruse intenționează să instituie un sistem pe deplin funcțional de colectare a datelor din registrul cu numele pasagerilor,

1.  consideră că summitul UE-Rusia din 28 ianuarie 2014 a reprezentat o oportunitate de a reflecta cu privire la natura și la direcția parteneriatului strategic UE-Rusia și de a clarifica diferende; ia act de faptul că formatul redus al summitului UE-Rusia este o reflectare a stării actuale a relațiilor UE-Rusia, care permite un schimb pragmatic pe teme de actualitate, simbolizând totodată provocările cu care se confruntă în prezent cooperarea UE-Rusia; se așteaptă ca discuțiile să conducă la sporirea încrederii reciproce și la crearea condițiilor propice unui nou dinamism politic, care să stimuleze evoluția parteneriatului;

2.  își reafirmă convingerea că Rusia rămâne unul dintre cei mai importanți parteneri ai Uniunii Europene în dezvoltarea unei cooperări strategice, având în comun nu doar interese economice și comerciale, ci și obiectivul de a avea valori democratice convenite de comun acord; subliniază că, pentru ca relațiile bilaterale să înregistreze progrese, este necesară o dezbatere deschisă în vederea clarificării aspectelor în cazul cărora există diferende;

3.  subliniază necesitatea unui dialog susținut și constructiv, care să vizeze discutarea evoluțiilor în vecinătatea comună, precum și diferitele inițiative de integrare economică regională, în special implicațiile comerciale ale acestora, pe baza angajamentelor asumate în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC); încurajează UE și Rusia să găsească modalități pentru ca respectivele procese de integrare regională să devină mai compatibile, depunând totodată eforturi în vederea creării, în viitor, a unei zone economice și comerciale comune;

4.  reiterează că dialogul UE-Rusia privind aspectele legate de vecinătatea comună trebuie să aibă la bază principiul fundamental al suveranității și independenței țărilor din vecinătate în ceea ce privește stabilirea alianțelor politice și comerciale; este convins de faptul că o continuare a reformelor politice și economice în țările din cadrul Parteneriatului estic, inclusiv Ucraina, având la bază valorile și standardele UE, este, în cele din urmă, în propriul interes al Rusiei, deoarece ar extinde zona de stabilitate, prosperitate și cooperare de-a lungul frontierelor sale; reamintește invitația permanentă a UE adresată Rusiei de a contribui la acest proces prin intermediul unor relații constructive cu țările din cadrul Parteneriatului estic; se opune intenției Rusiei de a considera în continuare că regiunea Parteneriatului estic intră în sfera sa de influență; consideră că numai cetățenii ucraineni ar trebui să aibă dreptul să decidă cu privire la viitorul țării lor;

5.  regretă că conducerea Rusiei privește Parteneriatul estic al UE ca pe o amenințare la adresa propriilor interese politice și economice; subliniază faptul că, dimpotrivă, Rusia va avea de câștigat de pe urma unor activități comerciale și economice mai intense și că securitatea sa va fi consolidată de o vecinătate stabilă și predictibilă; subliniază importanța dezvoltării sinergiilor, astfel încât țărilor din vecinătatea comună să li se permită să beneficieze și să fructifice la maximum relațiile bilaterale, atât cu UE, cât și cu Federația Rusă;

6.  reiterează că, spre deosebire de uniunea vamală susținută de Rusia, acordurile UE cu țările din Parteneriatul estic privind o zonă de liber schimb complex și cuprinzător (DCFTA) nu interzic liberul schimb dintre acestea din urmă și țările terțe; subliniază, prin urmare, că în urma semnării unui acord de asociere, inclusiv a DCFTA, partenerii estici vor putea să aibă în continuare relații de liber schimb cu Rusia în cadrul acordurilor de liber schimb semnate în prezent ca parte a Comunității Statelor Independente (CSI);

7.  prevede lansarea negocierilor privind noul acord la următorul summit, care va avea loc în iunie 2014, la Soci, dacă sunt îndeplinite condițiile necesare; își exprimă regretul că negocierile pentru un nou APC, care să îl înlocuiască pe cel în vigoare, nu au înregistrat progrese, îndeosebi ca urmare a faptului că Rusia nu s-a angajat serios în negocieri concrete pentru capitolul comercial al noului acord; subliniază necesitatea de a menține angajamentul față de Parteneriatul pentru modernizare;

8.  solicită o coordonare efectivă a responsabilității politice a UE în raport cu Rusia în următorul mandat al Comisiei Europene, cu un rol clar și central al Înaltului Reprezentant/Vicepreședintelui și cu un angajament al statelor membre de a vorbi Rusiei pe o singură voce;

9.  invită Rusia să respecte toate obligațiile multilaterale care îi revin în urma aderării la OMC și să pună în aplicare pe deplin angajamentele sale asumate în cadrul OMC; invită Rusia să nu impună interdicții arbitrare privind produsele din statele membre ale UE, întrucât aceste măsuri afectează atât relațiile bilaterale dintre statele membre și Rusia, cât și relațiile dintre UE și Rusia;

10.  condamnă cu fermitate atacurile teroriste recente din Volgograd; salută adoptarea declarației comune UE-Rusia, din 28 ianuarie 2014, referitoare la combaterea terorismului, prin care UE și Rusia au convenit să examineze modalități de consolidare într-o mai mare măsură a cooperării în vederea combaterii infracțiunilor săvârșite de teroriști și a criminalității organizate, să extindă cooperarea prin schimbul de bune practici cu privire la combaterea terorismului și la formarea de experți în acest domeniu, precum și să intensifice cooperarea în cadrul ONU și al altor foruri multilaterale;

11.  ia act de rapoartele privind progresele din cadrul spațiilor comune UE-Rusia, care subliniază progresele sau regresele observate cu privire la punerea în aplicare a spațiilor comune UE-Rusia și a foilor de parcurs adoptate în 2005; susține mai cu seamă cooperarea în domeniul cercetării și dezvoltării și subliniază faptul că cele patru spații comune se bazează pe principiul reciprocității;

12.  subliniază importanța securității energetice și faptul că furnizarea resurselor naturale nu ar trebui folosită drept instrument politic; subliniază importanța colaborării în domeniul energiei pentru ambele părți, întrucât aceasta reprezintă o oportunitate de aprofundare a cooperării economice și comerciale, pe o piață deschisă și transparentă, ținându-se seama pe deplin de nevoia UE de diversificare a canalelor de transport și a furnizorilor de energie; subliniază că la baza acestei cooperări ar trebui să stea principiile interdependenței și transparenței, alături de cel al accesului egal la piață, infrastructură și investiții; solicită ca la baza cooperării UE-Rusia în domeniul energetic să se afle principiile pieței interne, printre care cel de-al treilea pachet privind energia, în special referitor la accesul părților terțe, precum și ale Tratatului privind Carta energiei (ECT); este convins că acceptarea în totalitate de către Rusia a principiilor ECT ar avea pentru ambele părți un impact benefic asupra relațiilor bilaterale în domeniul energiei; solicită intensificarea cooperării între UE și Rusia în domeniul furnizării de materii prime și pământuri rare, îndeosebi acelea considerate de importanță critică, și solicită respectarea normelor internaționale, în special a normelor OMC;

13.  îndeamnă Federația Rusă să contribuie mai mult la procesul de combatere a schimbărilor climatice; solicită, în special, ca Rusia să-și asume o a doua țintă privind perioada de angajament prin ratificarea Amendamentului de la Doha la Protocolul de la Kyoto la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice;

14.  își reafirmă angajamentul față de obiectivul pe termen lung al eliminării vizelor pentru deplasările între Uniunea Europeană și Rusia, pe baza unei abordări progresive axate pe progrese practice și de fond; ia act de faptul că sunt în curs negocieri cu privire la un acord îmbunătățit de facilitare a eliberării vizelor, în timp ce urmează să se implementeze „măsurile comune în vederea instituirii unui regim de călătorie pe termen scurt fără viză”; își exprima profunda îngrijorare cu privire la planurile de a include un mare număr de oficialități ruse cu „pașapoarte de serviciu” de conveniență în acordul privind facilitarea vizelor;

15.  își exprimă preocupările cu privire la evoluțiile din Federația Rusă în materie de respectare și protecție a drepturilor omului, precum și de respectare a principiilor, normelor și procedurilor democratice asupra cărora s-a ajuns la un acord comun, în special în ceea ce privește legea privind agenții străini, legea anti-LGBTI, trecerea din nou în domeniul penal a calomniei, legea privind trădarea și legislația care reglementează protestele publice; îndeamnă Rusia să își respecte angajamentele internaționale asumate în calitate de membru al Consiliului Europei;

16.  salută cazurile recente de amnistie și subliniază că înțelegerea sigură și cu claritate a libertăților fundamentale, a drepturilor omului și a statului de drept va contribui la progresul parteneriatului nostru strategic; subliniază faptul că un sistem de justiție independent, imparțial și eficient reprezintă un element fundamental al statului de drept, contribuind într-o foarte mare măsură la dezvoltarea unui mediu de afaceri și de investiții sigur și stabil;

17.  își reiterează îngrijorarea cu privire la situația generală a drepturilor omului în Rusia și lipsa oricărei evoluții în ceea ce privește modalitățile de consultare între UE și Rusia referitoare la drepturile omului; regretă, în special, faptul că acest dialog a devenit un proces, în loc să fie un mijloc de a obține rezultate concrete și măsurabile; insistă încă o dată asupra necesității de a include indicatori de progres publici în aceste consultări privind drepturile omului, de a îmbunătăți modalitățile de dialog, de exemplu prin alternarea locului în care au loc consultările, prin interacțiunea dintre ONG-urile ruse și autoritățile ruse ca parte a acestui proces și asupra componenței delegației ruse, precum și de a prezenta evaluări publice ale progreselor realizate cu ocazia summiturilor UE-Rusia și în urma reuniunilor Consiliului de parteneriat;

18.  invită Rusia să abroge pe deplin legea privind „propaganda privind relațiile sexuale netradiționale” și alte legi regionale anti-propagandă, care îngrădesc drepturile omului, în special libertatea de exprimare și de întrunire în legătură cu orientarea sexuală și identitatea de gen; pe fondul înmulțirii cazurilor de discriminare și violență la adresa persoanelor LGBTI, își exprimă preocuparea sinceră cu privire la consecințele negative ale legilor în cauză asupra societății; solicită delegației UE să-și intensifice sprijinul pentru apărătorii drepturilor omului în cazul persoanelor LGBTI, conform orientărilor relevante;

19.  își reiterează apelul adresat Comisiei ca, în perspectiva programării în curs de desfășurare a Instrumentului european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO) și a instrumentului financiar pentru organizații ale societății civile și autorități locale (CSO-LA), să-și intensifice eforturile de a oferi asistență societății civile oprimate, prin dublarea resurselor financiare alocate țării;

20.  subliniază faptul că organizarea cu regularitate a unor reuniuni de dialog politic cu privire la o gamă vastă de chestiuni referitoare la politica externă constituie un element esențial în cadrul relațiilor UE-Rusia; subliniază faptul că Rusia, în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (CSONU), trebuie să își asume responsabilitatea în cadrul crizelor internaționale; invită Rusia să adopte o abordare foarte constructivă în cadrul Conferinței Geneva II privind Siria, care are drept scop identificarea unei soluții politice pentru conflict; salută eforturile Rusiei, alături de cele ale SUA și ale comunității internaționale, de a aproba o rezoluție a CSONU referitoare la distrugerea armelor chimice ale Siriei și lansarea convorbirilor Geneva II;

21.  subliniază importanța dialogului și cooperării cu Rusia pe teme de interes global în vederea abordării eficace a chestiunilor legate de Afganistan, de lucrările Cvartetului pentru Orientul Mijlociu și de eforturile de combatere a pirateriei în largul Cornului Africii; încurajează aprofundarea și consolidarea acestei cooperări în vederea luării de măsuri comune în ceea ce privește programul nuclear al Iranului;

22.  invită Rusia să anuleze recunoașterea separării regiunilor georgiene Abhazia și Tskhinvali/Oseția de Sud; condamnă cu fermitate procesul de construire a unei frontiere în jurul regiunilor Abhazia și Tskhinvali/Oseția de Sud, care a determinat extinderea suprafeței teritoriilor ocupate, în detrimentul Georgiei; invită Georgia și Rusia să se angajeze în discuții directe, fără condiții prealabile, pe o serie de teme, cu medierea, dacă este nevoie, de către o parte terță acceptată de comun acord, lucru care ar trebui să completeze, nu să înlocuiască, procesul de la Geneva aflat în desfășurare;

23.  invită Federația Rusă să îndeplinească angajamentele asumate în 1996 în cadrul Consiliului Europei și care se reflectă în deciziile summiturilor OSCE (de la Istanbul în 1999 și de la Porto în 2002), privind retragerea trupelor și armelor rusești de pe teritoriul Moldovei; își exprimă preocupările legate de faptul că nu s-au înregistrat progrese în acest sens; subliniază faptul că toate părțile la discuțiile 5+2 s-au angajat să soluționeze conflictul ținând seama de integritatea teritorială a Republicii Moldova; invită Rusia să joace un rol constructiv în eforturile de soluționare a conflictului prelungit din regiunea Nagornîi-Karabah în cadrul Grupului de la Minsk;

24.  consideră că sunt necesare eforturi noi pentru a stimula cooperarea și dialogul dintre UE și Rusia pe teme de securitate regională, inclusiv în ceea ce privește soluționarea conflictelor prelungite din vecinătate;

25.  subliniază importanța stimulării dialogului intercultural dintre UE și Rusia și a cunoașterii istoriei și a patrimoniului cultural specific, precum și a încurajării mobilității și schimburilor cu participarea studenților, profesorilor și cercetătorilor cu scopul de a facilita contactele dintre popoare, care ar constitui o mărturie vizibilă și tangibilă a unui parteneriat sustenabil în vederea construirii, pe termen lung, a unei comunități de valori;

26.  face apel la autoritățile din Rusia să coopereze pentru deschiderea arhivelor rusești, pentru a le oferi acces la acestea cercetătorilor și pentru a declasifica anumite documente, printre care și cele în legătură cu soarta lui Raoul Wallenberg, care, în urmă cu 70 de ani, a salvat de la genocid mii de evrei de cetățenie maghiară;

27.  salută activitatea Comisiei parlamentare de cooperare UE-Rusia, ca platformă pentru dezvoltarea cooperării și pentru continuarea dialogului dintre cele două instituții parlamentare;

28.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, guvernelor și parlamentelor țărilor din Parteneriatul estic, președintelui, guvernului și parlamentului Federației Ruse, Consiliului Europei și Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.

Ultima actualizare: 6 februarie 2014Notă juridică