Propunere comună de rezoluţie - RC-B8-1351/2015Propunere comună de rezoluţie
RC-B8-1351/2015

PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE referitoare la situația din Ungaria

15.12.2015 - (2015/2935(RSP))

depusă în conformitate cu articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul de procedură
în locul propunerilor de rezoluție depuse de grupurile:
S&D (B8‑1351/2015)
ALDE (B8‑1358/2015)
Verts/ALE (B8‑1359/2015)
GUE/NGL (B8‑1361/2015)

Birgit Sippel, Péter Niedermüller, Tanja Fajon, Sylvie Guillaume, Enrique Guerrero Salom, Tibor Szanyi în numele Grupului S&D
Sophia in ‘t Veld, Louis Michel, Cecilia Wikström, Nathalie Griesbeck, Filiz Hyusmenova, Ivan Jakovčić, Marielle de Sarnez, Pavel Telička în numele Grupului ALDE
Marie-Christine Vergiat, Cornelia Ernst, Malin Björk, Barbara Spinelli, Xabier Benito Ziluaga, Tania González Peñas, Martina Michels, Younous Omarjee, Lola Sánchez Caldentey, Estefanía Torres Martínez, Miguel Urbán Crespo în numele Grupului GUE/NGL
Judith Sargentini, Benedek Jávor, Ulrike Lunacek, Monika Vana în numele Grupului Verts/ALE
Laura Ferrara, Ignazio Corrao

Procedură : 2015/2935(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
RC-B8-1351/2015
Texte depuse :
RC-B8-1351/2015
Dezbateri :
Texte adoptate :

Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația din Ungaria

(2015/2935(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special al doilea paragraf și paragrafele patru-șapte,

–  având în vedere îndeosebi articolul 2, articolul 3 alineatul (3) a doua liniuță și articolele 6 și 7 din TUE, precum și articolele din TUE și din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) referitoare la respectarea, promovarea și protecția drepturilor fundamentale în UE,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene din 7 decembrie 2000, care a fost proclamată la 12 decembrie 2007, la Strasbourg, și a intrat în vigoare în decembrie 2009, odată cu Tratatul de la Lisabona,

–  având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului și Convenția europeană a drepturilor omului,

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 iunie 2015 referitoare la situația din Ungaria[1], Rezoluția sa din 3 iulie 2013 referitoare la situația drepturilor omului: standarde și practici în Ungaria[2], Rezoluția sa din 16 februarie 2012 referitoare la recentele evoluții politice din Ungaria[3] și Rezoluția sa din 10 martie 2011 legislația privind mass-media din Ungaria[4],

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 martie 2014 intitulată „Un nou cadru al UE pentru consolidarea statului de drept” (COM(2014)0158),

–  având în vedere primul dialog anual al Consiliului privind statul de drept, care a avut loc la 17 noiembrie 2015,

–  având în vedere declarația Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei din 27 noiembrie 2015 în urma vizitei sale în Ungaria,

–  având în vedere Legea ungară CXL privind imigrația în masă, adoptată de Parlamentul Ungariei în 2015,

–  având în vedere Legea ungară CXLII privind apărarea eficientă a frontierelor Ungariei și imigrația în masă, adoptată de Parlamentul Ungariei în 2015,

–  având în vedere Rezoluția nr. 36/2015 a Parlamentului Ungariei referitoare la un mesaj adresat liderilor Uniunii Europene, adoptată la 22 septembrie 2015,

–  având în vedere întrebarea cu solicitare de răspuns oral adresată Comisiei în numele Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne referitoare la situația din Ungaria: măsurile ulterioare Rezoluției Parlamentului European din 10 iunie 2015 (O-000140/2015 – B8-0000/2015),

–  având în vedere răspunsul Comisiei din 5 noiembrie 2015 la rezoluția Parlamentului din 10 iunie 2015,

–  având în vedere declarația Comisiei din cadrul dezbaterii în plen care a avut loc la Parlamentul European la 2 decembrie 2015 cu privire la situația din Ungaria,

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Uniunea Europeană se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității și statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților, și întrucât aceste valori sunt universale și comune statelor membre (articolul 2 din TUE); întrucât existența unui risc grav de încălcare gravă de către un stat membru a valorilor prevăzute la articolul 2 din TUE ar declanșa procedura „articolului 7”;

B.  întrucât Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene face parte din dreptul primar al UE și interzice discriminarea de orice fel bazată pe motive precum sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau credința, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, averea, nașterea, un handicap, vârsta sau orientarea sexuală;

C.  întrucât modul în care este pus în aplicare statul de drept la nivel național joacă un rol esențial în asigurarea încrederii în sistemele juridice și administrative ale statelor membre; întrucât adoptarea de către UE a unei atitudini intransigente justificabile în ceea ce privește valorile legate de respectarea democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale este esențială pentru a se asigura credibilitatea Uniunii atât în interiorul acesteia, cât și pe plan internațional;

D.  întrucât dreptul la azil este garantat, cu respectarea în mod corespunzător a normelor prevăzute de Convenția de la Geneva din 28 iulie 1951 și de Protocolul din 31 ianuarie 1967 privind statutul refugiaților și în conformitate cu TUE și TFUE;

E.  întrucât cheltuielile publice judicioase și protecția intereselor financiare ale UE ar trebui să reprezinte elemente esențiale ale politicii UE de a crește încrederea cetățenilor prin asigurarea utilizării corespunzătoare, eficiente și eficace a banilor acestora;

F.  întrucât evoluțiile recente, precum și inițiativele și măsurile luate în ultimii ani în Ungaria au condus la o deteriorare gravă, de ordin sistemic a situației cu privire la statul de drept și drepturile fundamentale, printre altele în ceea ce privește libertatea de exprimare, inclusiv libertatea academică, drepturile omului ale migranților, solicitanților de azil și refugiaților, libertatea de întrunire și de asociere, limitarea și obstrucționarea activităților desfășurate de organizațiile societății civile, dreptul la un tratament egal, drepturile persoanelor ce aparțin minorităților, inclusiv ale romilor și ale persoanelor LGBTI, drepturile sociale, funcționarea sistemului constituțional, independența sistemului judiciar și a altor instituții și numeroasele relatări îngrijorătoare privind acte de corupție și conflicte de interese;

G.  întrucât Parlamentul Ungariei a adoptat în iulie și septembrie 2015 o serie de modificări legislative ce vizau în special legea privind azilul, codul penal, codul de procedură penală, legea privind frontierele, legea privind poliția și legea privind apărarea națională; întrucât evaluarea preliminară a Comisiei a evidențiat o serie de întrebări și de preocupări grave legate de compatibilitatea cu acquis-ul în materie de azil și frontiere, precum și cu Carta drepturilor fundamentale a UE; întrucât, la 6 octombrie 2015, Comisia a trimis guvernului ungar o scrisoare administrativă; întrucât guvernul ungar a răspuns respectivei scrisori; întrucât, la 10 decembrie 2015, Comisia a deschis o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Ungariei;

H.  întrucât Comisia nu a dat curs solicitării Parlamentului de a desfășura un proces de monitorizare aprofundată cu privire la situația democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale din Ungaria; întrucât, în cuprinsul declarației sale prezentate în cadrul dezbaterii în plen care a avut loc la Parlamentul European la 2 decembrie 2015, Comisia a susținut că este pregătită să folosească toate mijloacele care îi stau la dispoziție, inclusiv procedurile în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, pentru a asigura respectarea de către Ungaria - și de către orice alt stat membru - a obligațiilor care le incumbă în temeiul legislației UE și a valorilor Uniunii, astfel cum sunt consfințite la articolul 2 din TUE; întrucât Comisia consideră că, în această etapă, nu sunt întrunite condițiile pentru activarea cadrului UE privind statul de drept în privința Ungariei,

1.  își reiterează poziția exprimată în Rezoluția sa din 10 iunie 2015 referitoare la situația din Ungaria;

2.  își exprimă îngrijorarea semnificativă cu privire la seria de măsuri legislative luate cu rapiditate în ultimele luni, care au îngreunat extrem de mult accesul la protecția internațională și au încriminat în mod nejustificat refugiații, migranții și licitanții de azil; își exprimă preocuparea cu privire la respectarea principiului nereturnării, la faptul că se recurge din ce în ce mai des la luarea în custodie publică, inclusiv a minorilor, precum și la folosirea unei retorici xenofobe, care corelează migranții cu dificultățile sociale sau riscurile în materie de securitate, în special prin campanii de comunicare și consultări naționale organizate de guvern, făcând astfel integrarea problematică; îndeamnă guvernul Ungariei să revină la procedurile normale și să revoce măsurile de urgență;

3.  consideră că toate statele membre trebuie să respecte integral dreptul UE în cadrul practicilor lor legislative și administrative și că întreaga legislație trebuie să reflecte valorile europene de bază, și anume democrația, statul de drept și drepturile fundamentale, precum și să fie în conformitate cu acestea;

4.  subliniază că Parlamentul a solicitat Consiliului în repetate rânduri să reacționeze la evoluțiile preocupante din Ungaria; îndeamnă Consiliul Uniunii Europene și Consiliului European ca, de îndată ce este posibil, să organizeze o dezbatere și să adopte concluzii privind situația din Ungaria; consideră că, dat fiind că nu au analizat cum se cuvine preocupările Parlamentului exprimate în repetate rânduri de majoritatea deputaților în Parlament și nici nu au reacționat în mod adecvat la acestea, Consiliul și Comisia subminează principiul cooperării loiale dintre instituții prevăzut la articolul 13 alineatul (2) din TUE;

5.  constată că evoluțiile de natură constituțională, legislativă și politică din Ungaria au ridicat preocupări în ceea ce privește principiile statului de drept, democrației și drepturilor fundamentale în ultimii ani și că aceste evoluții, cumulate, ar putea reprezenta o amenințare emergentă, de natură sistemică, la adresa statului de drept în acest stat membru; consideră că sunt întrunite integral condițiile pentru activarea cadrului privind statul de drept și a articolului 7 alineatul (1) din TUE, contrar declarației făcute de Comisie în fața Parlamentului la 2 decembrie 2015;

6.  consideră că situația din Ungaria constituie un test prin care UE își poate demonstra capacitatea și voința politică de a reacționa la amenințări din partea unui stat membru la adresa valorilor sale fundamentale și la încălcarea acestor valori; deplânge existența unor evoluții similare ce au loc în câteva dintre celelalte state membre și consideră că faptul că UE nu a luat măsuri a putut contribui la aceste evoluții, care prezintă semne îngrijorătoare, la fel ca în Ungaria, de subminare a statului de drept; consideră că acest lucru suscită o îngrijorare deosebită în ceea ce privește capacitatea Uniunii de a asigura respectarea constantă a criteriilor politice de la Copenhaga după ce un stat aderă la Uniune;

7.  reamintește rolul Comisiei, în calitate de gardian al tratatelor, de a asigura că legislația națională este conformă cu democrația, statul de drept și drepturile fundamentale; subliniază că este important ca orice evaluare și analiză efectuată de Comisie și Parlament în ceea ce privește situația din state membre specifice să se bazeze pe fapte și să fie obiectivă; invită guvernul ungar și Comisia să conlucreze și să colaboreze îndeaproape cu privire la orice chestiune care, în opinia lor, ar putea necesita evaluări sau analize suplimentare; ia act cu satisfacție de deschiderea împotriva Ungariei a unei proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor cu privire la acquis-ul în materie de azil;

8.  regretă faptul că poziția actuală adoptată de Comisie se axează în principal pe aspecte marginale, de ordin tehnic ale legislației, ignorând tendințele și practicile ce se conturează și efectul combinat al acestor măsuri asupra statului de drept și a drepturilor fundamentale; consideră că acțiunile în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, în special, nu au reușit, în majoritatea cazurilor, să determine schimbări reale și nici să asigure o abordare mai cuprinzătoare a situației;

9.  își repetă apelul adresat Comisiei de a activa prima etapă a cadrului UE pentru consolidarea statului de drept și, prin urmare, de a iniția de îndată un proces de monitorizare aprofundată a situației democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale din Ungaria, inclusiv a impactului combinat al unei serii de măsuri, care să analizeze dacă se conturează apariția unei amenințări sistemice în respectivul stat membru, care s-ar putea transforma într-un risc clar de încălcare gravă în înțelesul articolului 7 din TUE;

10.  salută înregistrarea la 30 noiembrie 2015 de către Comisie a unei inițiative cetățenești europene prin care se solicită Comisiei să propună declanșarea procedurii de la articolul 7 din TUE în cazul Ungariei; însărcinează Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne să elaboreze un raport specific referitor la Ungaria, în conformitate cu articolul 83 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul său de procedură, cu scopul de a adopta o propunere motivată prin care să se solicite Consiliului să acționeze în temeiul articolului 7 alineatul (1) din TUE;

11.  invită Comisia să continue toate anchetele și să se folosească în continuare pe deplin de toate instrumentele legislative existente pentru a asigura utilizarea transparentă și corespunzătoare a fondurilor UE în Ungaria în temeiul legislației UE; ia act de decizia Comisiei din 14 iulie 2015 de a suspenda mai multe contracte din cadrul a opt programe de finanțare ale UE din cauza folosirii unui criteriu de selecție excesiv de restrictiv în cazul procedurilor de achiziții publice din Ungaria;

12.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, președintelui, guvernului și parlamentului Ungariei, guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale țărilor candidate, Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Consiliului Europei și Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.