Procedură : 2018/2752(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : RC-B8-0308/2018

Texte depuse :

RC-B8-0308/2018

Dezbateri :

PV 11/09/2018 - 15

Voturi :

PV 12/09/2018 - 6.8

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0341

PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE
PDF 417kWORD 49k
10.9.2018
PE621.719v01-00}
PE621.720v01-00}
PE624.059v01-00}
PE624.069v01-00}
PE624.070v01-00}
PE624.071v01-00} RC1
 
B8-0308/2018}
B8-0309/2018}
B8-0355/2018}
B8-0360/2018}
B8-0361/2018}
B8-0362/2018} RC1

depusă în conformitate cu articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul de procedură

în locul următoarelor propuneri de rezoluție:

B8‑0308/2018 (Verts/ALE)

B8‑0309/2018 (PPE)

B8‑0355/2018 (ALDE)

B8‑0360/2018 (EFDD)

B8‑0361/2018 (GUE/NGL)

B8‑0362/2018 (S&D)


referitoare la sistemele de arme autonome (2018/2752(RSP))


Michael Gahler, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Cristian Dan Preda, José Ignacio Salafranca Sánchez‑Neyra, David McAllister, Sandra Kalniete, Laima Liucija Andrikienė, Elmar Brok, Tunne Kelam, Eduard Kukan, Julia Pitera, Fernando Ruas în numele Grupului PPE
Ana Gomes, Victor Boştinaru, Knut Fleckenstein, Arne Lietz, Clare Moody în numele Grupului S&D
Norica Nicolai, Petras Auštrevičius, Beatriz Becerra Basterrechea, Gérard Deprez, Ivan Jakovčić, Ilhan Kyuchyuk, Patricia Lalonde, Louis Michel, Urmas Paet, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Jozo Radoš, Frédérique Ries, Marietje Schaake, Ramon Tremosa i Balcells, Johannes Cornelis van Baalen, Hilde Vautmans, Ivo Vajgl în numele Grupului ALDE
Sabine Lösing, Javier Couso Permuy, Kateřina Konečná, Dimitrios Papadimoulis, Stelios Kouloglou, Kostadinka Kuneva în numele Grupului GUE/NGL
Philippe Lamberts, Ernest Urtasun, Bodil Valero, Max Andersson, Klaus Buchner în numele Grupului Verts/ALE
Fabio Massimo Castaldo, Dario Tamburrano în numele Grupului EFDD

Rezoluția Parlamentului European referitoare la sistemele de arme autonome (2018/2752(RSP))  

Parlamentul European,

–  având în vedere titlul V, articolele 21 și 21.2 litera (c), din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere „clauza Martens” inclusă în Protocolul 1 din 1977 adițional la Convențiile de la Geneva,

–  având în vedere partea IV a Agendei ONU pentru dezarmare din 2018, intitulată „Asigurarea viitorului nostru comun” („Securing Our Common Future”),

–  având în vedere studiul său din 3 mai 2013 intitulat „Implicațiile utilizării în război a dronelor și a roboților fără pilot asupra drepturilor omului” („Human Rights Implications of the Usage of Drones and Unmanned Robots in Warfare”),

–  având în vedere diversele sale poziții, recomandări și rezoluții prin care a solicitat interzicerea la nivel internațional a sistemelor de arme autonome letale (LAWS), cum ar fi recomandarea sa adresată Consiliului din 5 iulie 2018 cu privire la cea de a 73-a sesiune a Adunării Generale a ONU(1), mandatul de începere a negocierilor adoptat în plen la 13 martie 2018 în vederea adoptării unui regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării, rezoluția sa din 13 decembrie 2017 referitoare la Raportul anual pe 2016 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință(2), recomandarea sa adresată Consiliului din 7 iulie 2016 privind cea de a 71-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite(3) și rezoluția sa din 27 februarie 2014 referitoare la utilizarea dronelor înarmate(4),

–  având în vedere raportul din 9 aprilie 2013 al Raportorului special al ONU privind execuțiile extrajudiciare, sumare și arbitrare, Christof Heyns (A/HRC/23/47),

–  având în vedere declarațiile UE privind sistemele de arme autonome letale făcute în fața Grupului de experți guvernamentali ai părților la Convenția privind anumite tipuri de arme convenționale, cu ocazia reuniunilor sale de la Geneva în perioadele 13-17 noiembrie 2017, 9-13 aprilie 2018 și 27-31 august 2018,

–  având în vedere contribuțiile aduse de diverse state, inclusiv de statele membre ale UE, înainte de reuniunile Grupului de experți guvernamentali din 2017 și 2018,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 31 mai 2017 în care acesta solicită adoptarea unei abordări bazate pe controlul uman în domeniul inteligenței artificiale și interzicerea sistemelor de arme autonome letale,

–  având în vedere solicitarea Sfântului Scaun privind interzicerea armelor autonome letale,

–  având în vedere scrisoarea deschisă din iulie 2015 semnată de peste 3 000 de cercetători din domeniul inteligenței artificiale și roboticii, cea din 21 august 2017 semnată de 116 fondatori ai unor companii de prim rang din domeniul roboticii și inteligenței artificiale, avertizând cu privire la sistemele de arme autonome letale, precum și scrisoarea semnată de 240 de organizații din sectorul tehnologiei și de 3 089 de persoane care s-au angajat să nu dezvolte, să nu producă și să nu utilizeze niciodată sisteme de arme autonome letale,

–  având în vedere declarațiile Comitetului Internațional al Crucii Roșii și inițiativele societății civile, cum ar fi Campania împotriva roboților ucigași, la care participă 70 de organizații din 30 de țări, inclusiv Human Rights Watch, Article 36, PAX și Amnesty International,

–  având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât politicile și acțiunile UE sunt ghidate de principiile drepturilor omului și respectării demnității umane, de principiile Cartei ONU și ale dreptului internațional; întrucât aceste principii ar trebui aplicate pentru a menține pacea, a preîntâmpina conflictele și a întări securitatea internațională;

B.  întrucât termenul de „sisteme de arme autonome letale” se referă la sisteme de arme fără control uman semnificativ asupra funcțiilor de importanță critică precum identificarea și atacarea unor obiective specifice;

C.  întrucât se pare că un număr necunoscut de țări, sectoare cu finanțare publică și sectoare private desfășoară activități de cercetare și dezvoltare a unor sisteme de arme autonome letale, mergând de la rachete capabile de a-și alege ținta în mod selectiv până la mașini de învățare cu competențe cognitive pentru a decide cu cine, când și unde să lupte;

D.  întrucât sistemele neautonome, precum sistemele automatizate, comandate la distanță și teleghidate nu ar trebui considerate a fi sisteme de arme autonome letale;

E.  întrucât sistemele de arme autonome letale au potențialul să schimbe în mod radical caracterul acțiunilor militare, declanșând o cursă a înarmărilor fără precedent și necontrolată;

F.  întrucât utilizarea sistemelor de arme autonome letale ridică întrebări fundamentale de ordin etic și juridic privind controlul uman, mai ales în ceea ce privește funcțiile de importanță critică precum identificarea și atacarea obiectivelor; întrucât, spre deosebire de oameni, mașinile și roboții nu pot lua decizii întemeiate pe principiile juridice ale diferențierii, proporționalității și precauției;

G.  întrucât operarea umană și controlul uman sunt esențiale în procesele cu consecințe letale, dat fiind că persoanele luând astfel de decizii trebuie să poată fi trase la răspundere;

H.  întrucât dreptul internațional, inclusiv dreptul umanitar internațional și cel în materie de drepturi ale omului, vizează toate sistemele de arme și pe operatorii acestora, și întrucât respectarea dreptului internațional este o cerință minimă ce trebuie îndeplinită de actorii statali, mai ales în ceea ce privește principii precum protecția populației civile sau precauțiile în caz de atac;

I.  întrucât utilizarea sistemelor de arme autonome letale ridică întrebări cruciale privind implementarea dreptului internațional din domeniul drepturilor omului, a dreptului internațional umanitar și a normelor și valorilor europene în ceea ce privește viitoarele acțiuni militare;

J.  întrucât, în august 2017, 116 fondatori ai unor companii care se află în fruntea domeniului roboticii și inteligenței artificiale pe plan internațional au trimis ONU o scrisoare deschisă în care guvernele sunt chemate „să evite o cursă a înarmărilor cu astfel de arme” și „să evite efectele destabilizatoare ale acestor tehnologii”;

K.  întrucât orice sistem de arme autonome dat ar putea duce la o funcționare defectuoasă din cauza codului scris necorespunzător sau a unui atac cibernetic săvârșit de un stat inamic sau de un actor nestatal,

L.  întrucât Parlamentul a solicitat în mod repetat elaborarea și adoptarea de urgență a unei poziții comune privind sistemele de arme autonome letale, interzicerea la nivel internațional a dezvoltării, producerii și utilizării sistemelor de arme autonome letale care permit efectuarea de atacuri fără un control uman real, precum și lansarea unor negocieri efective în vederea interzicerii lor;

1.  reamintește ambiția UE de a fi un actor global pentru pace și solicită implicarea sa mai puternică în eforturile internaționale de dezarmare și de neproliferare și ca acțiunile și politicile sale să urmărească menținerea păcii și a securității internaționale, asigurând respectarea dreptului internațional umanitar și al drepturilor omului, precum și protecția civililor și a infrastructurii civile;

2.  invită Vicepreședintele Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), statele membre și Consiliul European să elaboreze și să adopte de urgență o poziție comună privind sistemele de arme autonome, care să garanteze controlul uman asupra funcțiilor critice în timpul utilizării lor, înainte de reuniunea din noiembrie 2018 a înaltelor părți contractante la Convenția privind anumite tipuri de arme convenționale, și să prezinte o poziție unitară în cadrul forurilor relevante și să acționeze în consecință; invită, în acest context, VP/ÎR, statele membre și Consiliul să facă schimb de bune practici și de contribuții din partea experților, a cadrelor universitare și a societății civile;

3.  îndeamnă VP/ÎR, statele membre și Consiliul să depună eforturi în vederea lansării unor negocieri la nivel internațional pentru adoptarea unui instrument obligatoriu care să interzică sistemele de arme autonome letale;

4.  subliniază, în acest sens, importanța fundamentală a împiedicării dezvoltării și fabricării oricărui tip de sisteme de arme autonome letale care nu sunt prevăzute cu un control uman în ceea ce privește funcțiile de importanță critică precum alegerea țintei și atacul;

5.  își reiterează poziția din 13 martie 2013 referitoare la Regulamentul privind programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării, în special în ceea ce privește articolul 6 alineatul (4) (acțiuni admisibile), și își subliniază disponibilitatea de a adopta o poziție similară în contextul apropiatelor programe de cercetare în domeniul apărării, de dezvoltare industrială în domeniul apărării și al altor acțiuni relevante din cadrul Fondului european de apărare după 2020;

6.  subliniază că nicio armă sau niciun sistem de arme folosite în prezent de forțele armate ale UE nu sunt sisteme de arme autonome letale; reamintește că armele și sistemele de arme concepute special pentru apărarea propriilor platforme, forțe și populație împotriva unor amenințări extrem de dinamice precum rachete, bombe și avioane ostile nu sunt considerate a fi sisteme de arme autonome letale; subliniază că deciziile de atacare a aeronavelor care transportă ființe umane ar trebui luate de operatori umani;

7.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Serviciului European de Acțiune Externă, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Organizației Națiunilor Unite, precum și Secretarului General al NATO.

 

(1)

Texte adoptate, P8_TA(2018)0312.

(2)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0494.

(3)

JO C 101, 16.3.2018, p. 166.

(4)

JO C 285, 29.8.2017, p. 110.

Ultima actualizare: 11 septembrie 2018Notă juridică