Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind punerea în aplicare a Directivei 2005/85/CE a Consiliului din 1 decembrie 2005 privind standardele minime cu privire la procedurile din statele membre de acordare și retragere a statutului de refugiat a fost prezentat la 8 septembrie 2009.

Acest raport indică în mod clar necesitatea reformării directivei din 2005.

În realitate, există o mare discrepanţă între procedurile puse în aplicare de către statele membre, având drept consecinţă rezultate foarte diferite în privinţa calităţii primirii solicitanţilor de azil.

De asemenea, acest raport subliniază faptul că operaţiunile de tip „frontloading”, care implică îmbunătăţirea calităţii deciziilor în primă instanţă, ar contribui pe termen lung la reducerea costurilor sistemului. Investiţiile în procedura de primă instanţă, propuse în varianta reformată, ar face posibilă identificarea timpurie a persoanelor care pot solicita protecţie internaţională, precum şi a celor care nu pot solicita acest lucru. Statele membre ar reduce în mod semnificativ cheltuielile privind asistenţa care trebuie acordată în temeiul dispoziţiilor directivei în vigoare. Persoanele care beneficiază de protecţie internaţională ar putea astfel să se integreze mai repede în ţara gazdă şi ar contribui la economia acesteia.

Comisia a recunoscut, în cadrul unei reuniuni tehnice din 29 septembrie 2010, faptul că nu dispune de informaţii concrete din partea statelor membre în privinţa costurilor financiare (punerea la dispoziţie de interpreţi, acordarea de asistenţă juridică etc.) generate de punerea în aplicare a dispoziţiilor directivei din 2005.

Este crucial ca informaţiile privind aceste costuri să fie puse la dispoziţie pentru a putea realiza o estimare fiabilă şi exactă a costurilor pe care varianta reformată a directivei le-ar putea economisi pe termen lung.

Se poate angaja Comisia să realizeze un studiu comparativ privind aceste costuri?