Procedură : 2011/2196(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0094/2012

Texte depuse :

A7-0094/2012

Dezbateri :

PV 09/05/2012 - 24
CRE 09/05/2012 - 24

Voturi :

PV 10/05/2012 - 12.5
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :


RAPORT     
PDF 222kWORD 182k
2 aprilie 2012
PE 478.395v02-00 A7-0094/2012

referitor la viitorul aeroporturilor și al serviciilor aeriene regionale în UE

(2011/2196(INI))

Comisia pentru transport și turism

Raportor: Philip Bradbourn

ERATE/ADDENDA
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la viitorul aeroporturilor și al serviciilor aeriene regionale în UE

(2011/2196(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Un plan de acțiune pentru capacitatea, eficacitatea și siguranța aeroporturilor în Europa” (COM(2006)0819),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Linii directoare comunitare privind finanțarea aeroporturilor și ajutorul acordat transportatorilor aerieni care stabilesc noi rute cu plecare de pe aeroporturi regionale” (2005/C 312/01),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „UE și regiunile sale învecinate: o abordare reînnoită în privința cooperării în domeniul transporturilor” (COM(2011)0415),

–   având în vedere Rezoluția sa din 24 martie 2011 referitoare la aplicațiile din domeniul transportului ale Sistemului global de radionavigație prin satelit – o politică UE pe termen scurt și mediu(1),

–   având în vedere Cartea albă a Comisiei intitulată „Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor” (COM(2011)0144),

–   având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism și avizul Comisiei pentru dezvoltare regională (A7-0094/2012),

A. întrucât, în prezent, nu există o definiție universal acceptată pentru termenul „aeroport regional”; întrucât aeroporturile a căror principală zonă deservită este o capitală nu sunt incluse în textul prezentului raport; întrucât se sugerează că aeroporturile regionale, adică aeroporturile care nu sunt noduri aeroportuare, ar trebui subdivizate în aeroporturi majore și minore, pe baza tipurilor de legături asigurate de aceste aeroporturi, a volumului de pasageri și a legăturilor cu marile orașe și marile aeroporturi, și întrucât i se solicită Comisiei să stabilească criterii comune pentru a facilita elaborarea unei definiții corespunzătoare a „aeroporturilor regionale” care să ia în considerare toate elementele susmenționate; întrucât, cu toate acestea, un „serviciu aerian regional” ar trebui definit ca un zbor cu plecarea din și/sau sosirea într-un aeroport regional;

B.  întrucât aviația regională, ca orice alt mod de transport, este un factor esențial în asigurarea mobilității cetățenilor; întrucât o mai bună conectivitate și o mobilitate intermodală eficientă pot contribui considerabil la îmbunătățirea accesului către regiuni, la dezvoltarea economiei și a turismului și a serviciilor conexe și la răspândirea prosperității economice;

C. întrucât situația economică inegală a cetățenilor și diferitele niveluri de dezvoltare a infrastructurii generează disparități în ceea ce privește posibilitatea de a utiliza conexiunile cu zboruri regionale în statele membre;

D. întrucât conectivitatea oferită de aviație cetățenilor și întreprinderilor din regiunile UE, îndeosebi celor din regiunile inaccesibile și insule, este extrem de importantă, contribuind la viabilitatea economică a acestor zone; întrucât aeroporturile din Europa deservesc o rețea întinsă de 150 000 de perechi de orașe;

E.  întrucât un număr considerabil de aeroporturi regionale se confruntă cu situația în care o linie aeriană deține practic monopolul și poate exploata această poziție pentru a exercita presiuni multiplicându-și cererile adresate aeroportului în cauză și autorităților locale și/sau regionale, printre altele, cu privire la tarifele de aeroport și tarifele de securitate aviatică;

F.  întrucât vânzările cu amănuntul în aeroport au scăzut în mod considerabil ca urmare a introducerii unor politici restrictive privind bagajul de mână de către anumite companii aeriene; întrucât impactul regulii „unui singur bagaj de mână” aplicate de companii, în special de liniile aeriene low cost, care operează în principal în astfel de aeroporturi, precum și impactul altor măsuri de reducere a costurilor au îngreunat efectuarea de călătorii, determinând un declin dramatic al vânzărilor cu amănuntul la sol de aproape 70 % pentru anumite aeroporturi regionale; întrucât o treime din profitul vânzărilor cu amănuntul din aeroporturi este direcționat către subvenționarea companiilor aeriene, compensând taxele de aterizare;

G. remarcă faptul că guvernul spaniol a interzis în mod expres companiilor aeriene să aplice regula privind „un singur bagaj de mână” la decolarea de pe aeroporturile spaniole;

H. confirmă faptul că aeroporturile principale din unele state membre trec printr-o perioadă de penurie de capacități;

I.   remarcă faptul că criza datoriei financiare și suverane a modificat semnificativ condițiile privind finanțarea aeroporturilor în UE, în special a aeroporturilor care nu sunt noduri aeriene,

J.   întrucât construirea de noi aeroporturi regionale ar trebui să se bazeze pe o analiză costuri-beneficii,

K. întrucât investițiile sectorului public în reformarea aeroporturilor ar trebui să se bazeze pe o anumită legătură între suma cheltuită și numărul pasagerilor care folosesc infrastructura,

Economia serviciilor aeriene regionale

1.  subliniază necesitatea unei obligații de asigurare a serviciului public în cazul serviciilor aeriene de interes economic și public, în special acelea care conectează regiuni îndepărtate, insule și regiuni ultraperiferice, având în vedere izolarea și caracteristicile fizice și naturale ale acestora, pentru a le asigura accesibilitatea deplină și integrarea teritorială; subliniază că obligațiile existente privind serviciul public ar trebui menținute; consideră că aceste servicii nu ar fi viabile din punct de vedere economic fără bani publici; subliniază importanța creșterii competitivității regiunilor ultraperiferice și promovării integrării lor cu alte regiuni, astfel încât să se diminueze decalajele lor economice față de restul Europei.

2.  consideră că este de preferat să se evite proliferarea aeroporturilor regionale și observă că dezvoltarea de aeroporturi regionale ar trebui să urmărească obiective precise, pentru a evita crearea de infrastructuri aeroportuare neutilizate sau utilizate ineficient, care ar putea genera o povară economică pentru autoritățile responsabile; încurajează, dimpotrivă, consolidarea legăturilor existente, în special în acele zone care prezintă dificultăți geografice (ca de exemplu insulele); salută, în acest sens, orice inițiativă care urmărește dezvoltarea rolului transportului public, inclusiv al celui rutier, în promovarea legăturilor; subliniază faptul că finanțarea publică pentru aeroporturile regionale ar trebui să fie compatibilă cu articolele 106 și 107 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în ceea ce privește ajutoarele de stat; consideră că ar trebui să se prevadă un sistem de sancțiuni care să se aplice liniilor aeriene care se mută din aeroporturile regionale ca urmare a primirii fondurilor înaintea datei stabilite;

3.  solicită Comisiei să revizuiască Decizia 2012/21/UE privind aplicarea articolului 106 alineatul (2), prin care pragul pentru care un aeroport poate primi ajutor de stat, fără a trebui să notifice Comisia, a fost redus la 200 000 de pasageri/an, luând în considerare faptul că, în Orientările comunitare 2005/C312/01, se prevede că un aeroport poate deveni rentabil atunci când are un trafic de peste 500 000 de pasageri/an;

4.  consideră că aeroporturile regionale, având în vedere impactul lor economic și asupra mediului, ar trebui sprijinite în mod adecvat de autoritățile naționale și regionale, ar trebui să se supună consultărilor la nivel local și regional și, pe baza analizelor de rentabilitate, ar trebui să fie considerate eligibile pentru a solicita finanțare din fonduri ale UE, precum și din cadrul altor instrumente de inginerie financiară finanțate de UE în cadrul noului cadru de programare; sugerează Comisiei să țină cont de oportunitățile oferite de aeroporturile regionale ca parte a rețelei europene centrale de transport;

5.  solicită definirea strictă și transparența criteriilor pentru obținerea de subvenții și fonduri publice;

6.  solicită Comisiei să adopte o abordare echilibrată cu ocazia revizuirii liniilor directoare privind aviația pentru a crea condițiile unei dezvoltări viabile din punct de vedere social și economic a serviciilor aeriene regionale, având în vedere dezvoltarea infrastructurii necesare pentru a asigura intermodalitatea, asigurând, totodată, accesibilitatea acestor servicii pentru cetățenii UE și luând în considerare principiile subsidiarității și proporționalității;

7.  în sprijinul dezvoltării aeroporturilor regionale și al construirii de noi aeroporturi regionale – în special în țările ale căror aeroporturi naționale sunt situate în regiuni îndepărtate – solicită Comisiei să acorde o atenție specială dezvoltării teritoriale echilibrate a regiunilor care corespund nivelurilor I și II ale Nomenclatorului unităților statistice teritoriale (NUTS), pentru a asigura inovarea și competitivitatea în regiunile care sunt îndepărtate de capitală și nu beneficiază un acces corespunzător cu ajutorul mijloacelor de transport, precum și pentru a facilita dezvoltarea unor adevărate noduri economice și de transport;

8.  subliniază faptul că o dezvoltare adecvată a aeroporturilor regionale contribuie la dezvoltarea regională a sistemului turistic, care este un domeniu vital pentru multe regiunii europene;

9.  ia act de faptul că turismul demonstrează o capacitate sporită de rezistență în fața crizei economice și că ar trebui să se acorde o atenție deosebită oricărui element și oricărei acțiuni de politică economică susceptibile să sprijine sau să stimuleze buna funcționare a turismului, așa cum se întâmplă în cazul proiectelor referitoare la transportul aerian și la infrastructurile aeroportuare;

10. subliniază faptul că unele aeroporturi regionale sunt operaționale numai pe perioada sezoanelor de turism de masă, care adesea creează o problemă în plus pentru organizare, implică costuri unitare mai mari etc.; solicită Comisiei să ia în considerare natura și problemele specifice acestor aeroporturi regionale sezoniere atunci când adoptă o legislație nouă pentru acest sector;

11. subliniază faptul că aeroporturile regionale devin tot mai importante pentru liniile de charter și pentru transportatorii low cost; subliniază faptul că, în prezent, liniile charter sunt folosite în principal pentru zboruri pe distanțe lungi către destinații de vacanță, având o distanță mai mică între scaune și servicii la bord de o calitate inferioară celor puse la dispoziție de companiile aeriene istorice care zboară regulat, operând adesea de pe aeroporturi regionale care nu pot susține un serviciu regulat și depășind nivelul competitiv al liniilor aeriene low cost, care zboară pe distanțe scurte; reamintește faptul că aeronavele cu fuzelaj îngust sunt preferate pentru rutele pe distanțe scurte, în special atunci când transportatorii din rețea operează între nodurile aeriene și aeroporturile regionale, precum și de transportatorii low cost;

12. solicită Comisiei să garanteze aplicarea corectă a legislației naționale și europene privind condițiile sociale și de încadrare în muncă ale liniilor aeriene, astfel încât personalul angajat în cadrul unui aeroport regional să nu devină o victimă a dumpingului social, iar concurența loială și un mediu concurențial echitabil să poată fi asigurate în sectorul aviatic; solicită condiții contractuale decente pentru personalul aeroportuar, vizând în special aeroporturile în care cea mai mare parte din trafic este asigurată de liniile aeriene low cost;

13. se arată preocupat de faptul că anumite practici ale liniilor aeriene low cost, care operează adesea din aeroporturi regionale, duc la o proastă calitate a serviciilor pentru pasageri și la o deteriorare a condițiilor de muncă; având în vedere practicile comerciale agresive aplicare în prezent de anumiți transportatori aerieni low cost care operează din aeroporturile regionale de a profita de poziția lor dominantă și având în vedere că activitățile comerciale sunt o sursă majoră de venituri pentru aeroporturile regionale, este preocupat de regula bagajului unic și de alte restricții referitoare la bagajul de mână impuse de anumite companii; consideră că astfel de practici reprezintă o încălcare a legii concurenței și că aceste restricții pot constitui un abuz de poziție dominantă din partea transportatorului; de aceea, solicită statelor membre să stabilească limite superioare comune care să fie impuse liniilor aeriene în ceea ce privește astfel de restricții și consideră că orice verificare legată de restricțiile de greutate a bagajelor ar trebui efectuată înainte de a sosi la poarta de îmbarcare;

14. solicită tratarea achizițiilor cu amănuntul din aeroporturi ca „articole esențiale”, cum este cazul articolelor precum jachetele; aplaudă decizia Spaniei de a respinge practicile menționate la alineatul (13) de pe teritoriul său(2) și invită Comisia să examineze posibilitatea introducerii unei măsuri similare pentru toate serviciile aeriene din Europa;

15. consideră că transportul de marfă este un factor pozitiv pentru aeroporturile regionale care poate stimula dezvoltarea și crearea de locuri de muncă, nu în ultimul rând prin stabilirea unor servicii conexe la sol și a unor activități comerciale legate de aeroporturile regionale; solicită Comisiei să elaboreze o strategie care va promova transportul de marfă și va facilita cooperarea între aeroporturile regionale învecinate;

16. solicită autorităților competente din statele membre să propună planuri ce vizează dezvoltarea și eficientizarea aeroporturilor regionale existente;

17. consideră că aeroporturile regionale nu ar trebui să fie instrumente de mărire a deficitului public și, ca regulă generală, ar trebui să fie sustenabile din punct de vedere economic pe termen mediu;

Mediul înconjurător și inovarea

18. solicită Comisiei și statelor membre să accelereze dezvoltarea Întreprinderii Comune pentru a dezvolta sistemul european de gestionare a traficului aerian de nouă generație (SESAR), inițiativa Clean Sky și implementarea pachetului legislativ Cerul unic european în regim de urgență; remarcă faptul că, prin activitatea SESAR și datorită rolului important al Serviciului european geostaționar mixt de navigare (EGNOS), aeroporturile regionale vor beneficia de pe urma unor proiecte precum turnuri de control la distanță, gestionarea congestionărilor și a vitezei și proceduri operaționale îmbunătățite;

19. confirmă faptul că gestionarea capacității la aeroporturile cu „sloturi coordonate” nu este la fel cu cea a aeroporturilor cu „sloturi necoordonate”; consideră că există suficientă capacitate nefolosită pentru a fi utilizată pe multe aeroporturi regionale și că, prin utilizarea capacității nefolosite respective, poate fi redusă congestionarea pe aeroporturile importante, iar impactul asupra mediului poate fi limitat; recunoaște faptul că o bună conexiune între aeroporturile principale și aeroporturile regionale apropiate poate contribui la reducerea congestiei;

20. evidențiază rolul pe care îl joacă aeroporturile regionale în calitate de catalizator pentru dezvoltarea grupurilor de inovare prin diminuarea costurilor locale pentru întreprinderile nou-înființate, în special în regiunile geografice îndepărtate;

21. solicită statelor membre și autorităților regionale și locale să țină seama, pe lângă considerentele de natură economică și financiară, și de factorii teritoriali, geologici, meteorologici și de mediu, precum și de alte criterii raționale atunci când iau o decizie cu privire la viitorul amplasament al unui aeroport sau cu privire la eventuala renovare sau extindere a infrastructurii aeroporturilor regionale; subliniază, în același timp, importanța utilizării și modernizării structurilor existente înainte de a construi altele noi;

Congestionarea și multimodalitatea

22. observă că potrivit unor studii recente regiunile europene pierd legături directe cu unele dintre cele mai congestionate aeroporturi și este dezamăgit de faptul că studiile dirijate de Comisia Europeană se ocupă numai de aeroporturile majore. de aceea, sugerează ca domeniul de cercetare al oricăror viitoare studii să fie extins la aeroporturile regionale și, între timp, încurajează statele membre și Comisia să promoveze conexiunile dintre aeroporturile regionale și aeroporturile principale din statele membre, ajutând la dinamizarea economiei în zonele din jurul aeroporturilor regionale oferind, totodată, o soluție la problema congestionării traficului aerian în Europa;

23. solicită tuturor părților și instituțiilor implicate în revizuirea Regulamentului (CEE) nr. 95/93 [astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 793/2004] să se concentreze mai curând pe furnizarea de noi capacități pe aeroporturi decât pe stabilirea unor prețuri pentru serviciile aeriene regionale care să le scoată de pe piață; consideră esențial pentru aeroporturile regionale să aibă acces la nodurile aeriene și este de opinie că acest lucru trebuie luat în considerare pe durata revizuirii Regulamentului (CEE) nr. 95/93, în special în contextul planurilor pentru comercializarea secundară a sloturilor și introducerea graduală vizată a celorlalte mecanisme de piață, inclusiv comercializarea primară, care ar putea avea ca urmare ruperea legăturilor dintre aeroporturile regionale și nodurile aeriene importante;

24. solicită Comisiei să adopte o abordare rațională a reglementării administrative și juridice a gestionării sloturilor în cadrul aeroporturilor regionale, a cărei absență ar putea restricționa rețeaua; dat fiind că principalele noduri aeriene se apropie de nivelul maxim al capacității, solicită Comisiei să elaboreze o strategie pentru alocarea sloturilor aeroporturilor regionale pentru a atrage noi linii aeriene și să promoveze concurența, decongestionarea aeroporturilor principale și dezvoltarea aeroporturilor regionale;

25. regretă faptul că aeroporturile regionale situate departe de centrele urbane sunt adesea conectate inadecvat la rețeaua de transport terestru; solicită statelor membre să își dezvolte politicile intermodale și să investească în aceste conexiuni intermodale importante din punct de vedere strategic, de exemplu, conexiunile cu rețeaua feroviară, întrucât interconectarea aeroporturilor regionale cu alte părți ale rețelei de transport, inclusiv cu alte aeroporturi, va determina o utilizare mai susținută a aeroporturilor regionale în cazul în care nodurile aeroportuare suferă blocaje din cauza depășirii capacității;

26. subliniază faptul că lipsa unor acțiuni decisive de îmbunătățire a accesibilității aeroporturilor regionale printr-o comunicare adecvată cu centrele urbane, inclusiv prin investiții în infrastructura de transport, restricționează dezvoltarea economică și socială a regiunilor;

27. remarcă necesitatea unei mai bune integrări a modurilor de transport; solicită Comisiei să prezinte o comunicare prin care să încurajeze industria să dezvolte multimodalitatea prin vânzare de bilete combinate pentru sectorul căilor ferate și cel aerian; indică faptul că există deja programe funcționale de acest tip în anumite state membre și, prin urmare, îndeamnă toate părțile să facă schimb de bune practici în acest domeniu;

28. constată nevoia urgentă de a garanta capacitate aeroportuară în Uniunea Europeană, astfel încât aceasta să nu piardă din competitivitate în comparație cu alte regiuni care înregistrează o creștere economică și, prin urmare, să se prevină transferarea traficului către regiunile învecinate; consideră că aeroporturile regionale pot contribui la reducerea congestiei pe marile aeroporturi europene, ajutându-le să își mențină poziția de lider;

29. consideră că planurile de dezvoltare a rețelei în sectorul transportului feroviar și rutier ar trebui să țină seama de amplasarea aeroporturilor, în scopul includerii aeroporturilor în rețelele de transport terestru care se construiesc; constată că este necesar să se dezvolte rețele de aeroporturi regionale, bazate pe conexiunile integrate cu aeroporturile principale, pentru a îmbunătăți mobilitatea oamenilor și a raționaliza transportul de marfă;

30. subliniază faptul că o rețea bine dezvoltată de aeroporturi regionale va îmbunătăți și siguranța pasagerilor, asigurând, printre altele, disponibilitatea unei rețele de urgență sau a unor aeroporturi alternative în cazul deteriorării condițiilor meteorologice sau în alte circumstanțe;

31. consideră că este vital să se includă specializarea în transportul de marfă ca element esențial care va contribui la planificarea hărții aeroporturilor și va optimiza folosirea infrastructurii disponibile; subliniază faptul că o utilizare adecvată a acestui principiu, alături de o gestionare corespunzătoare a sloturilor pentru segmentarea transportului de pasageri și de marfă ar trebui să contribuie la evitarea saturației pe marile aeroporturi; subliniază rolul important jucat de aeroporturile regionale în această strategie;

Rețelele transeuropene de transport (RTE-T)

32. consideră că rolul jucat de aeroporturile regionale este vital pentru coeziunea teritorială și dezvoltarea socială și economică în regiuni, îndeosebi în regiunile care nu dispun de alte forme de transport; solicită luarea în considerare a aeroporturilor regionale în viitoarea politică privind rețeaua transeuropeană de transport; în plus, crede cu tărie că aeroporturile regionale importante, cu un trafic constant pe întreaga durată a anului, care aduc o contribuție demonstrabilă la dezvoltarea economică, la revitalizarea industriei și la ocuparea forței de muncă în regiune, ar trebui incluse în dezbaterile privind planificarea rețelei TEN-T, în special cele cu o conectivitate de mare amploare cu statele terțe și trafic intraeuropean și care contribuie la caracterul multimodal al transportului în regiunea lor, precum și aeroporturile regionale care pot servi la decongestionarea traficului;

33. subliniază faptul că aeroporturile regionale din regiunile transfrontaliere și localizate la distanțe mici unul de celălalt ar trebui să coopereze și să se coordoneze în ceea ce privește utilizarea capacităților existente, ca o condiție prealabilă pentru a primi finanțare UE din fondurile regionale, de coeziune și cele aferente TEN-T;

34. crede că, fiind parte a TEN-T, aeroporturile regionale ar putea juca un rol decisiv în crearea unui spațiu aerian comun european, care să acopere 1 miliard de oameni din UE și statele învecinate, așa cum se prevede și în comunicarea Comisiei (COM(2011)0415);

35. regretă faptul că Comisia nu a acordat atenție solicitării din partea Parlamentului și a Consiliului, din articolul 10 alineatul (4) din Decizia 884/2004/CE, ca aeroporturile regionale să fie conectate la rețea, în special având în vedere necesitatea ca serviciile de transport aerian către regiunile Europei să fie asigurate în paralel cu dezvoltarea serviciilor feroviare, dat fiind faptul că transportul aerian poate, în anumite circumstanțe, să ajungă mai departe și să servească piețele cu oferte mai puține mai eficient în termeni de timp, cost și impact asupra mediului înconjurător; evidențiază, în consecință, importanța deosebită a conectării serviciilor feroviare – în special a celor de mare viteză și pe distanțe mari – cu aeroporturile;

36. crede că o includere mai mare a aeroporturilor în noile orientări TEN-T va facilita accesul la finanțarea privată a proiectelor de infrastructură ale aeroporturilor și va trimite un semnal pozitiv piețelor de capital; solicită Comisiei, cu ocazia revizuirii TEN-T, să recunoască legătura vitală dintre serviciile aeriene regionale și regenerarea economică;

Securitatea

37. remarcă faptul că costul de aplicare a măsurilor de securitate pe aeroporturile regionale mai mici este proporțional mai mare decât pentru aeroporturile importante, care beneficiază de economii de scară; consideră, cu toate acestea, că orice propunere privind finanțarea măsurilor de securitate nu trebuie să denatureze concurența între aeroporturi sau grupuri de aeroporturi;

38. amintește că Directiva UE privind tarifele de aeroport acoperă doar aeroporturile cu peste 5 milioane de pasageri și/sau cel mai mare aeroport din fiecare stat membru al Uniunii Europene; consideră că o evaluare a impactului aeroporturilor medii și mici ar trebui să constituie o parte de bază din orice revizuire a directivelor relevante;

39. solicită Consiliului să adopte o poziție privind tarifele de securitate aviatică și consideră că măsurile mai stringente de securitate ar trebui achitate din sistemul general de taxe și impozite de statele membre în cauză, dat fiind faptul că securitatea aviatică este o problemă de securitate națională; subliniază faptul că norme similare ar trebui să se aplice în cazul tuturor celorlalte moduri de transport pentru a asigura o concurență echitabilă;

40. confirmă necesitatea unor echipamente pentru controalele de securitate fiabile în ceea ce privește lichidele, aerosolii și gelurile, care să asigure un grad mare de probabilitate de detecție a unei game largi de explozivi lichizi și solicită Comisiei să aibă în vedere consecințele pentru aeroporturile regionale ale aderării la cerințele viitoare de supunere la controlul de securitate a lichidelor, aerosolilor și gelurilor;

41. atrage atenția asupra impactului noilor regulamente în ceea ce privește transportul aerian de mărfuri, cu referire specifică la faptul că multe aeroporturi regionale se bazează pe transportul de mărfuri; solicită statelor membre și Comisiei să studieze consecințele economice ale prezentelor regulamente, pentru a se asigura că expeditorii de mărfuri nu își mută operațiunile în afara UE;

Transparența

42. sugerează faptul că companiile trebuie să ofere tuturor rezidenților din toate statele UE o opțiune de plată prin card de credit sau de debit, care să fie gratuită, și recomandă, în plus, ca un astfel de card să nu aibă costuri de administrare sau lunare asociate, chiar dacă este oferit de o companie diferită de cea aeriană; de asemenea, recomandă ca, atunci când marea majoritate a pasagerilor plătesc companiilor aeriene o taxă suplimentară legată de plată, această taxă să fie interzisă și considerată drept taxă inevitabilă, care să fie, prin urmare, inclusă în prețul principal;

43. indică faptul că, în timp ce în anumite aeronave spațiul de depozitare poate fi limitat, nu există orientări comune privind dimensiunea sau greutatea bagajelor de mână sau a bagajelor de cală la zborurile din Uniunea Europeană; sugerează ca Comisia să încurajeze industria să stabilească limite superioare comune pentru restricții, dat fiind faptul că acest lucru va conferi călătorilor o siguranță mai mare pe durata călătoriei; crede că, pentru ca un astfel de aranjament să funcționeze pe o piață globală, OIAC (Organizația Internațională a Aviației Civile) trebuie să fie implicată în acest proces;

44. constată faptul că unele companii aeriene aplică taxe pentru înregistrarea bagajului, care adeseori par disproporționat de mari, și solicită Comisiei să investigheze această practică, având în vedere practicile prevăzute la punctul 13 și politica echitabilă și transparentă de stabilire a prețurilor;

45. sugerează ca suma încasată de companiile aeriene pentru excedentele de bagaj și pentru bagajele care depășesc greutatea prevăzută să fie limitată;

Accesibilitatea

46. solicită companiilor responsabile pentru gestionarea aeroporturilor regionale să efectueze modificările structurale necesare pentru a veni în sprijinul persoanelor cu handicap, astfel încât să le asigure acestora acces la diverse zone din aeroport fără asistență și să le permită utilizarea tuturor serviciilor fără dificultate;

47. subliniază faptul că, datorită dimensiunii reduse a terminalelor, caracterului compact și organizării lor, aeroporturile regionale reprezintă o valoare adăugată pentru pasagerii cu mobilitate redusă, pasagerii care călătoresc cu familiile lor etc.; solicită Comisiei, aeroporturilor și altor părți interesate să ia drept exemplu structura și construcția terminalelor care sunt mai accesibile și mai primitoare pentru pasageri;

48. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)

Texte adoptate, P7_TA(2011)0250.

(2)

Legea 1/2011 (4 martie 2011) de stabilire a Programului național de securitate a aviației civile, de modificare a Legii 21/2003 privind siguranța navigației aeriene (7 iulie 2003).


EXPUNERE DE MOTIVE

Aeroporturile regionale și serviciile aeriene nu sunt esențiale doar ca noduri de transport, facilitând funcționarea fără obstacole a pieței unice a Uniunii Europene prin deplasarea persoanelor și a bunurilor între regiuni, ci sunt, de asemenea, esențiale ca generatoare de creștere economică. Împreună, acestea extind orizontul itinerariilor comerțului tradițional și furnizează un stimul semnificativ pentru orașele și regiunile pe care le deservesc. Dată fiind importanța acestor infrastructuri și servicii pentru persoanele care locuiesc în exteriorul zonelor urbane principale și pentru UE în ansamblu, raportorul este foarte preocupat de faptul că, la propunerea unei legislații în domeniul aviației, există o tendință a Comisiei Europene de a-și îndrepta atenția către aeroporturile care constituie noduri aeriene principale. În prezentul raport, am prezentat recomandări care încearcă să redreseze acest echilibru și să îndrepte atenția asupra modului în care aeroporturile regionale și serviciile aeriene au fost adesea, neintenționat, însă disproporțional, afectate de o parte din legislația UE. De asemenea, am adus în discuție opțiunile politice care, dacă sunt adoptate de Comisie, ar putea îmbunătăți eficiența operațională și economică a aeroporturilor și a serviciilor aeriene regionale și ar putea îmbunătăți experiența pasagerilor care utilizează aceste instalații și servicii.

Am specificat deja în introducere că aeroporturile regionale aduc o contribuție economică importantă societății și, ca atare, mi s-a părut șocant cât de dificil este să se găsească o singură definiție coerentă pentru a exprima ceea ce reprezintă un aeroport regional. M-am adresat atât Comisiei, cât și grupurilor de interese din sectorul industrial și, în continuare, mi-au fost oferite multe definiții inadecvate, contradictorii și care adesea se contrazic. În cazul în care Comisia dorește să se asigure că se ocupă de necesitățile viitoare ale numeroaselor aeroporturi regionale din UE, consider că are nevoie de o definiție clară, concretă, coerentă și precisă pentru aeroporturile regionale. Există foarte multe aeroporturi regionale răspândite pe teritoriul UE și ele diferă foarte mult ca dimensiune, servicii pe care le furnizează, piețe deservite și servicii aeriene oferite în cadrul acestora. Din acest motiv, definițiile care stabilesc doar un prag arbitrar de pasageri sau includ orice aeroport din afara capitalelor/regiunilor se vor dovedi inadecvate. Dat fiind faptul că, în prezent, nu există nicio definiție adecvată, raportorul a ales, în sensul prezentului raport, să ofere o definiție simplă, largă, în care aeroporturile regionale sunt definite drept aeroporturi care nu sunt noduri aeriene (indiferent de dimensiunea fluxului de pasageri), iar serviciile aeriene regionale drept zboruri care decolează și/sau aterizează pe un aeroport regional.

Aviația este un domeniu industrial cu marje de profit mici și, prin urmare, este esențial să creăm un spațiu aerian al UE puternic, competitiv și viabil din punct de vedere economic. Acest aspect este în special real la nivel regional, unde marjele pot fi cele mai mici. Pe lângă barierele economice cu care ne confruntăm, avem de înfruntat și obstacole legate de impactul aviației asupra mediului înconjurător, legate de congestionare și securitate, precum și de necesitatea de a defini mai bine contribuția sa esențială la rețeaua europeană de transport. Prin urmare, raportorul a încercat să atingă toate aceste domenii-cheie și să ia în discuție nu numai problemele specifice aviației regionale, ci și mijloacele prin care aviația civilă ar putea juca un rol în crearea unui spațiu aerian al UE mai eficient în ansamblul său. De exemplu, consider că acele aeroporturi regionale care în prezent funcționează sub capacitate ar putea servi ca mijloace de decongestionare pentru anumite noduri aeroportuare foarte aglomerate, în special pentru serviciile regionale. Dacă este aplicată corect, această măsură ar putea duce la o aglomerare mai redusă și la o eficiență mai mare din punct de vedere al mediului înconjurător. În mod similar, în ceea ce privește sloturile, aș solicita Comisiei să acorde o atenție specială aeroporturilor și serviciilor aeriene regionale, dat fiind faptul că riscă să stabilească prețuri care le-ar scoate de pe piață, în fața unei consolidări mai mari a aeroporturilor principale, a companiilor aeriene și a alianțelor dintre companiile aeriene importante. O piață necompetitivă și monopolistă nu va fi doar extrem de dăunătoare pentru aviația regională, ci și pentru cetățenii UE, care s-ar confrunta cu mai puține opțiuni și prețuri mai mari.

De asemenea, am apelat la Comisie și la statele membre să urgenteze dezvoltarea Programului de cercetare privind managementul traficului aerian în cerul unic european (SESAR) și a cerului unic european, dat fiind faptul că realizarea acestora ar duce la economii majore la nivel economic și al mediului înconjurător, realizate printr-o eficiență mai mare, precum și permițând anumitor aeroporturi regionale mai mici să beneficieze de proiecte SESAR, precum turnurile de control la distanță. În plus, consider că spațiul UE de transport ar beneficia de o eficiență sporită prin includerea anumitor aeroporturi regionale importante în rețeaua TEN-T de bază. Într-adevăr, cred cu tărie că serviciile aeriene regionale trebuie considerate mai curând parte integrantă a rețelei decât periferice rețelei TEN-T. Raportorul consideră că, printr-o integrare mai bună a aeroporturilor noastre regionale în rețeaua de transport, putem încuraja industria să aducă beneficii suplimentare cetățenilor UE, precum dezvoltarea multimodalității, prin vânzări de bilete combinate pentru sectorul feroviar și sectorul aerian pentru o singură călătorie.

În final, am încercat să tratăm problemele legate de transparență, care ar putea avea un impact major asupra experienței pasagerilor și, de asemenea, asupra libertății aeroporturilor regionale de a alege un model economic cu venituri consistente. Prezentul raport are ca scop abordarea practicilor anumitor transportatori lor cost precum practica bine cunoscută de a adăuga anumite taxe inevitabile la prețul principal al biletelor lor de avion sau impunerea unor reguli extrem de stricte și oneroase cu privire la „un singur bagaj de mână”, care ar putea amenința serios viabilitatea vânzărilor cu amănuntul ca sursă de venit a aeroporturilor regionale, care adesea au negociat tarife de aterizare competitive pentru a atrage companiile aeriene.

În concluzie, cred cu tărie că aeroporturile și serviciile aeriene regionale europene trebuie considerate drept elemente-cheie în crearea unei rețele de transport funcționale în UE, care să faciliteze comerțul și să asigure mobilitatea pentru un număr mai mare de oameni. Aviația regională poate juca un rol esențial în asigurarea faptului că libera circulație în UE este o realitate nu doar pentru persoanele care locuiesc în capitale mari, ci și pentru cetățenii care locuiesc în afara acestor zone, garantând că aceste orașe și regiuni se bucură nu numai de beneficiile aduse de o mobilitate mai mare, ci și generând turism, asigurând accesul la noi piețe și atrăgând investiții economice mai mari.


AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională (6.2.2012)

destinat Comisiei pentru transport și turism

referitor la viitorul aeroporturilor și al serviciilor aeriene regionale în UE

(2011/2196(INI))

Raportor pentru aviz: Giommaria Uggias

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru transport și turism, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază importanța aeroporturilor regionale în contextul transportului aerian și importanta lor contribuție la coeziunea teritorială, economică și socială, atât în statele membre, cât și în întreaga Uniune, prin conectarea regiunilor; subliniază că obligațiile existente privind serviciul public ar trebui menținute, iar oricare asemenea obligații convenite în viitor ar trebui să fie justificate de necesitatea de a garanta accesibilitatea și continuitatea teritorială a regiunilor, cum ar fi în cazul regiunilor ultraperiferice, periferice și insulare, precum și al zonelor centrale care nu se află pe axele principale de transport, dat fiind că existența unor legături aeriene durabile ar permite depășirea handicapurilor de ordin geografic inerente acestor regiuni; observă că ar trebui acordată prioritate îmbunătățirii intermodalității în vederea atingerii acestui obiectiv; salută posibilitatea încheierii de acorduri de parteneriat cu sprijinul autorităților naționale și regionale și al companiilor aeriene; ia act de importanța aeroporturilor, care uneori reprezintă singura legătură efectivă între o regiune și restul Europei; subliniază faptul că și în regiunile cel mai puțin dezvoltate ale Europei, care nu beneficiază de rețele rutiere sau feroviare solide, sunt necesare aeroporturi regionale; consideră, prin urmare, că ar trebui să se asigure conexiuni adecvate la regiuni; ia act de faptul că, în contextul actual al crizei economice și al eforturilor de consolidare fiscală, trebuie găsit un echilibru adecvat între cerințele de competitivitate și de echilibru financiar ale fiecărui aeroport și necesitățile sociale și regionale care trebuie satisfăcute;

2.  consideră că proliferarea irațională a unor viitoare aeroporturi regionale nu ar răspunde criteriilor de eficiență și de sustenabilitate; încurajează, dimpotrivă, consolidarea legăturilor existente, în special în acele zone care prezintă dificultăți geografice (ca de exemplu insulele); salută, în acest sens, orice inițiativă care urmărește dezvoltarea rolului transportului public, inclusiv al celui rutier, în promovarea legăturilor;

3.  solicită Comisiei, statelor membre și autorităților regionale să țină seama de faptul că existența unor legături aeriene bune este importantă pentru dezvoltarea economiei și turismului local, pentru atragerea investitorilor și pentru transportul rapid al pasagerilor și al bunurilor; recunoaște faptul că aeroporturile regionale reprezintă un factor important de creștere a mobilității și a conectivității inter-regionale și contribuie la creșterea gradului de atractivitate al regiunilor; ia act de faptul că turismul demonstrează o capacitate sporită de rezistență în fața crizei economice și că ar trebui să se acorde o atenție deosebită oricărui element și oricărei acțiuni de politică economică susceptibile să sprijine sau să stimuleze buna funcționare a turismului, așa cum se întâmplă în cazul proiectelor referitoare la transportul aerian și la infrastructurile aeroportuare;

4.  evidențiază rolul pe care îl joacă aeroporturile regionale în calitate de catalizator pentru dezvoltarea grupurilor de inovare prin diminuarea costurilor locale pentru întreprinderile nou-înființate, în special în regiunile geografice îndepărtate;

5.  subliniază importanța economică a aeroporturilor regionale pentru creșterea economică și crearea de noi locuri de muncă la nivel regional, în special în regiunile mai puțin dezvoltate sau dezavantajate; subliniază, în această privință, necesitatea de a exploata mai eficient potențialul de locuri de muncă verzi; regretă, totuși, numărul ridicat de locuri de muncă nesigure din sector și susține că personalul care lucrează în cadrul aeroporturilor însele sau pentru societățile care furnizează servicii în incinta aeroporturilor sau pentru a asigura funcționarea liniilor aeriene trebuie să beneficieze de termeni contractuali și de o remunerație decente; susține, de asemenea, că trebuie să se respecte condițiile de lucru ale personalului aeroportului, căruia trebuie să i se asigure, de asemenea, standarde minime de protecție, care deseori lipsesc acolo unde majoritatea traficului este generat de companiile low-cost;

6.  solicită statelor membre și autorităților regionale și locale să țină seama, pe lângă considerentele de natură economică și financiară, și de factorii teritoriali, geologici, meteorologici și de mediu, precum și de alte criterii raționale atunci când iau o decizie cu privire la viitorul amplasament al unui aeroport sau cu privire la eventuala renovare sau extindere a infrastructurii aeroporturilor regionale; subliniază, în același timp, importanța utilizării și modernizării structurilor existente înainte de a construi altele noi; atrage atenția asupra faptului că dezvoltarea transportului aerian trebuie să țină cont de obiectivele stabilite în strategia UE 2020; prin urmare, recomandă aeroporturilor reducerea cu 30 % a emisiilor de CO2 generate de transportul aerian în întregul spațiu aerian al UE până în 2020;

7.  consideră deosebit de important să se utilizeze soluții de transport intermodal acolo unde acest lucru este posibil; consideră, prin urmare, că, ținând seama de starea actuală a progreselor tehnologice în acest domeniu, ar trebui dezvoltate legăturile feroviare sau rutiere colective spre aeroporturi, dat fiind că reprezintă o modalitate ideală de a încorpora aeroporturile în rețelele naționale și europene de transport, precum și de a soluționa unele dintre problemele legate de capacitatea aeroporturilor în cauză; consideră că o legătură mai bună între aeroporturile regionale și orașele din jur folosind transportul feroviar sau tramvaiele la nivel local poate avea un impact pozitiv din punctul de vedere al mediului, precum și în ceea ce privește raționalizarea transportului regional în ansamblul său; solicită să nu fie neglijat cazul special al unor regiuni în care dezvoltarea transportului intermodal este condiționată de caracteristicile fizice și naturale ale acestora; recunoaște faptul că aeroporturile regionale pot contribui la decongestionarea traficului de pasageri, sprijinind astfel aeroporturile supra-aglomerate, precum și la diversificarea legăturilor aeriene; solicită autorităților din statele membre să propună planuri ce vizează dezvoltarea și eficientizarea aeroporturilor regionale existente;

8.  consideră că aeroporturile regionale, având în vedere impactul lor economic și asupra mediului, ar trebui sprijinite în mod adecvat de autoritățile naționale și regionale, ar trebui să se supună consultărilor la nivel local și regional și, pe baza analizelor de rentabilitate, ar trebui să fie considerate eligibile pentru a solicita finanțare din fonduri ale UE, precum și din cadrul altor instrumente de inginerie financiară finanțate de UE în cadrul noului cadru de programare; sugerează Comisiei să țină cont de oportunitățile oferite de aeroporturile regionale ca parte a rețelei europene centrale de transport;

9.  consideră că, pentru a asigura coeziunea teritorială, în cadrul activităților al căror obiectiv este cooperarea teritorială ar trebui luată în considerare dezvoltarea activității aeroporturilor regionale pentru a promova echilibrul între regiuni în ceea ce privește accesul la aeroporturi și dezvoltarea coordonată a unei rețele de legături de transport;

10. invită statele membre și autoritățile regionale și locale să garanteze că, în conformitate cu o analiză teritorială specifică, care acordă cooperării transfrontaliere importanța care i se cuvine, aeroporturile figurează în planurile regionale de amenajare teritorială și că se ține seama de acestea în strategiile de dezvoltare regională, în special în ceea ce privește planurile integrate de mobilitate durabilă, și, după caz, în strategiile macroregionale existente și viitoare. invită autoritățile din statele membre să aibă în vedere importanța aeroporturilor regionale în contextul negocierii viitoarelor lor programe operaționale;

11. reamintește importanța elaborării, planificării și punerii în aplicare a unor strategii transfrontaliere comune în materie de dezvoltare și acces la infrastructura aeroportuară; subliniază importanța cooperării teritoriale europene pentru a realiza aceste strategii coordonate, precum și urgența anumitor investiții transfrontaliere; solicită ca orice coordonare la nivel macroregional să cuprindă în strategia sa un proces de reflecție aprofundat cu privire la integrarea transportului, în special a celui aerian, pentru a realiza o coeziune socială și teritorială veritabilă.

12. subliniază importanța creșterii competitivității regiunilor ultraperiferice și promovării integrării lor cu alte regiuni, astfel încât să se diminueze decalajele lor economice față de restul Europei.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

26.1.2012

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

41

1

3

Membri titulari prezenți la votul final

François Alfonsi, Luís Paulo Alves, Catherine Bearder, Victor Boștinaru, John Bufton, Alain Cadec, Salvatore Caronna, Francesco De Angelis, Tamás Deutsch, Rosa Estaràs Ferragut, Brice Hortefeux, Danuta Maria Hübner, Filiz Hakaeva Hyusmenova, Vincenzo Iovine, María Irigoyen Pérez, Seán Kelly, Constanze Angela Krehl, Petru Constantin Luhan, Ramona Nicole Mănescu, Riikka Manner, Iosif Matula, Erminia Mazzoni, Ana Miranda, Jens Nilsson, Jan Olbrycht, Wojciech Michał Olejniczak, Younous Omarjee, Markus Pieper, Monika Smolková, Georgios Stavrakakis, Nuno Teixeira, Lambert van Nistelrooij, Oldřich Vlasák, Kerstin Westphal, Hermann Winkler, Joachim Zeller, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska

Membri supleanți prezenți la votul final

Evgeni Kirilov, Lena Kolarska-Bobińska, James Nicholson, Ivari Padar, Heide Rühle, Giommaria Uggias

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

Julie Girling


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

27.3.2012

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

39

3

0

Membri titulari prezenți la votul final

Magdi Cristiano Allam, Georges Bach, Izaskun Bilbao Barandica, Philip Bradbourn, Antonio Cancian, Michael Cramer, Philippe De Backer, Luis de Grandes Pascual, Christine De Veyrac, Saïd El Khadraoui, Ismail Ertug, Carlo Fidanza, Knut Fleckenstein, Jacqueline Foster, Mathieu Grosch, Jim Higgins, Dieter-Lebrecht Koch, Georgios Koumoutsakos, Werner Kuhn, Jörg Leichtfried, Eva Lichtenberger, Marian-Jean Marinescu, Gesine Meissner, Hubert Pirker, David-Maria Sassoli, Vilja Savisaar-Toomast, Olga Sehnalová, Debora Serracchiani, Brian Simpson, Keith Taylor, Silvia-Adriana Țicău, Giommaria Uggias, Thomas Ulmer, Peter van Dalen, Dominique Vlasto, Artur Zasada, Roberts Zīle

Membri supleanți prezenți la votul final

Spyros Danellis, Eider Gardiazábal Rubial, Alfreds Rubiks, Janusz Władysław Zemke

Membri supleanți (articolul 187 alineatul (2)) prezenți la votul final

Petri Sarvamaa

Ultima actualizare: 26 aprilie 2012Notă juridică