RAPORT referitor la Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul european

13.7.2011 - (2010/2206(INI))

Comisia pentru transport și turism
Raportor: Carlo Fidanza

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul european

(2010/2206(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Orientări de bază privind viabilitatea turismului european” (COM(2003)0716),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O nouă politică a UE în domeniul turismului: consolidarea parteneriatului pentru turism în Europa” (COM(2006)0134),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Agenda pentru un turism european durabil și competitiv” („Agenda 21”) (COM (2007)0621),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul european” (COM(2010)0352),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–   având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului referitor la statisticile europene privind turismul (COM(2010)0117),

–   având în vedere Declarația de la Madrid „Către un model turistic responsabil din punct de vedere social” adoptată în cadrul reuniunii neoficiale a miniștrilor la 15 aprilie 2010,

–   având în vedere Concluziile Consiliului din 12 octombrie 2010 privind „Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul european” (14944/10),

–   având în vedere avizul Comitetului Regiunilor întitulat „Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul european” (CoR 342/2010 fin);

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 22 decembrie 1986 privind „siguranța hotelurilor existente împotriva incendiilor” (86/666/CEE) [1],

–   având în vedere Directiva 90/314/CEE a Consiliului din 13 iunie 1990 privind pachetele de servicii pentru călătorii, vacanțe și circuite[2],

–   având în vedere Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne[3],

–   având în vedere Directiva 2009/47/CE a Consiliului din 5 mai 2009 de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește cotele reduse ale taxei pe valoarea adăugată[4],

–   având în vedere Decizia 2009/578/CE a Comisiei din 9 iulie 2009 de stabilire a criteriilor ecologice de acordare a etichetei ecologice comunitare pentru servicii de cazare pentru turiști[5],

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 66/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind eticheta UE ecologică[6],

–   având în vedere Rezoluția sa din 8 septembrie 2005 privind noile perspective și noile provocări pentru turismul durabil în Europa[7],

–   având în vedere Rezoluția sa din 29 noiembrie 2007 referitoare la o nouă politică a UE în domeniul turismului: consolidarea parteneriatului pentru turism în Europa[8],

–   având în vedere Rezoluția sa din 16 decembrie 2008 referitoare la impactul turismului în regiunile de coastă: aspecte legate de dezvoltarea regională[9],

–    având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2011 referitoare la aspectele practice privind revizuirea instrumentelor UE de pentru sprijinirea finanțelor IMM-urilor în cadrul următoarei perioade de programare[10],

–   având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism și avizul Comisiei privind piața internă și protecția consumatorilor, cel al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, cel al Comisiei pentru dezvoltare regională, cel al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală și cel al Comisiei pentru cultură și educație (A7-0265/2011),

A. întrucât sectorul turismului reprezintă 10 % din PIB și acoperă 12 % din numărul total al locurilor de muncă, fapt care plasează turismul pe locul trei în topul celor mai importante activități socioeconomice din cadrul UE; întrucât sectorul este format în cea mai mare parte din microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii, constituind principala resursă a anumitor regiuni ale UE, precum regiunile insulare, și are un rol cheie pentru dezvoltarea economică și coeziunea economică, socială și regională a UE, precum și în atingerea obiectivelor strategiei „Europa 2020”;

B.  întrucât turismul contribuie, de asemenea, la îmbogățirea spiritului uman, la realizarea de schimburi, la bunăstarea, la dezvoltarea culturii, precum și la coeziunea socială; întrucât, prin urmare, trebuie să se pună accent mai degrabă pe o abordare calitativă;

C. întrucât Uniunea Europeană reprezintă prima destinație turistică din lume pentru sosiri internaționale și este necesară consolidarea acestei poziții prin abordarea provocărilor generate, pe de o parte, de creșterea concurenței la nivel mondial și o piață a cererii în continuă schimbare, iar pe de altă parte, de necesitatea de a garanta o sustenabilitate mai mare și de durată;

D.  întrucât în Europa turismul se confruntă cu multe provocări: criza economică globală, competitivitatea altor destinații din afara UE și a diversității de atracții turistice aflate în ofertă, efectele schimbărilor climatice și ale fluctuațiilor sezoniere ale activităților turistice, evoluțiile demografice din Europa, impactul din ce în ce mai mare al tehnologiilor informației și comunicării și multe alte evenimente neprevăzute care afectează ocazional acest sector;

E.  întrucât turismul contribuie la promovarea Europei și a patrimoniului său cultural și lingvistic, respectând totodată diversitatea, precum și la afirmarea valorilor comune și la consolidarea sentimentului de identitate, apartenență și cetățenie europeană; întrucât dezvoltarea turismului joacă un rol esențial în vederea îmbogățirii dimensiunii regionale în cadrul UE;

F.  întrucât diversitatea, varietatea și multiculturalismul Europei sporesc la maxim orice formă de turism tematic, iar dezvoltarea și promovarea unor forme de turism diversificat poate constitui unica soluție eficientă împotriva denaturărilor, problemelor și deteriorărilor determinate de modelul turismului de masă nereglementat și nediferențiat;

G.  întrucât Tratatul de la Lisabona (articolul 195) conferă UE o competență specifică în privința turismului, aceasta putând susține și completa acțiunile statelor membre, încurajând crearea unei atmosfere propice dezvoltării întreprinderilor de turism și sporind cooperarea între statele membre, excluzând în același timp orice armonizare a dispozițiilor juridice și de reglementare ale statelor membre;

H.  întrucât pe baza acestei noi competențe este necesară elaborarea unei strategii europene integrate, cu obiective clare și ambițioase, respectând pe deplin principiul subsidiarității;

I.   întrucât pentru a garanta faptul că noile competențe și viitoarea politică în domeniul turismului ale UE dau dovadă de eficiența și de vizibilitatea pe care o solicită cetățenii europeni și turiștii care vizitează UE, nu va fi nevoie numai de o strategie și de un plan de acțiune, ci și de resurse adecvate în cadrul programului financiar al UE 2014-2020;

J.   întrucât economiile regiunilor ultraperiferice și ale câtorva regiuni insulare ale UE depind aproape în întregime de transportul aerian din cauza caracterului lor izolat și îndepărtat, este nevoie de măsuri adaptate la dependența acestor regiuni față de acest mod de transport;

1.  salută strategia politică prezentată de Comisie, care definește 21 de acțiuni specifice pentru relansarea sectorului; consideră că acest text, împreună cu planul său de punere în aplicare, reprezintă un punct de plecare concret pentru dezvoltarea unei politici europene pentru un turism competitiv, modern, de înaltă calitate, sustenabil și accesibil tuturor; încurajează Comisia, în contextul planului de punere în aplicare, să stabilească cât de curând posibil calendare precise în vederea îndeplinirii acțiunilor și obiectivelor; solicită statelor membre să coopereze propunând programe pentru fiecare acțiune, în conformitate cu autoritățile naționale, regionale sau locale competente; solicită Comisiei să se concentreze asupra acțiunilor prioritare inovatoare și care aduc o valoare adăugată europeană;

2.  consideră că este necesară o strategie europeană pentru turism bazată, în primul rând, pe un pachet de măsuri specifice destinate exclusiv sectorului turistic și, în al doilea rând, datorită caracterului transversal al turismului, pe o coordonare cu alte sectoare de politică conexe pentru a obține un sistem care promovează turismul cu adevărat; în plus, consideră că este nevoie de o evaluare precisă cu privire la modalitatea în care măsurile din alte sectoare afectează turismul și solicită adoptarea unei abordări integrate în vederea dezvoltării de sinergii atât în rândul diferitelor politici sectoriale, cât și în rândul diferitelor instrumente financiare;

3. deplânge lipsa de coerență din cadrul Comisiei cu privire la politica turismului; consideră fundamentală elaborarea de către Comisie a unei abordări coordonate și integrate în rândul direcțiilor generale implicate;

4.  subliniază necesitatea unei colaborări strânse, pe de o parte, între autoritățile europene, internaționale, naționale, regionale și locale și, pe de altă parte, între instituții în general, ca și între părțile implicate din sector în vederea abordării chestiunilor transversale privind turismul, respectând în același timp principiul subsidiarității; reamintește competența directă în domeniul turismului a multor regiuni și municipalități europene și importanța vitală acestora în ceea ce privește punerea în aplicare a proiectelor și a acțiunilor concrete; de asemenea, speră ca, în contextul strategiei Europa 2020, regiunile și municipalitățile să coopereze mai strâns între ele și să joace un rol durabil, direct și efectiv în dezvoltarea noii politici în domeniul turismului; consideră că, pentru aceeași perioadă, instrumentele de programare specifice, cum ar fi strategiile pentru macro-regiuni, ar putea consolida turismul intra și interregional și ar putea promova atractivitatea și vizibilitatea regiunilor și municipalităților europene;

5.  solicită Comisiei să evalueze introducerea a două noi principii privind turismul: „interregionalitatea” și „complementaritatea” în vederea promovării planificării și cooperării comune între serviciile turistice din cadrul unei singure zone geografice, de exemplu, fie între regiuni învecinate care aparțin diferitelor state membre, fie la un nivel tematic specific între regiuni legate prin anumite elemente comune;

Turism competitiv, modern și de calitate

6. este de opinie că turismul ar trebui să fie considerat ca fiind o parte integrantă a politicii industriale europene și a politicii europene în materie de inovare și subliniază din nou că relansarea turismului reprezintă un obiectiv strategic și vital pentru ocuparea forței de muncă în diversele state membre; subliniază în acest sens importanța microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) care contribuie de la bază în vederea inovării și a stabilității în cadrul sectorului turismului și care garantează calitatea, diversitatea și autenticitatea regiunilor în care acestea își au sediul; încurajează Comisia să promoveze într-o mai mare măsură această abordare în cadrul serviciilor turistice europene;

7. solicită Comisiei să adune și să publice în fiecare an bune practici privind turismul;

8.  este de acord cu propunerea Comisiei de a dezvolta împreună cu statele membre, cu autoritățile locale și regionale și cu agențiile naționale de turism o „Marcă Europa”, în scopul de a promova Europa în lume ca destinație turistică; în acest sens, solicită Comisiei să lanseze campanii publicitare în cooperare cu statele membre și cu agențiile de turism competente; subliniază că toate inițiativele de promovare trebuie să respecte și să evidențieze diversitatea teritorială a Europei, evitând în același timp favorizarea anumitor destinații europene, și consideră că „Marca Europa” nu ar trebui să împiedice diversele regiuni, orașe și entități locale să își promoveze liber propria imagine;

9.  salută inițiativa privind „Marca patrimoniului european”, ca instrument pentru valorificarea anumitor situri importante pentru istoria integrării europene; insistă asupra necesității de a coordona această inițiativă cu siturile recunoscute de UNESCO și cu alte trasee istorice; consideră necesară coordonarea cu alte inițiative asemănătoare, precum „Europa Nostra Award”, pentru a evita suprapunerile; solicită Comisiei să atragă atenția statelor membre asupra faptului că siturile care vor primi „Marca patrimoniului european” trebuie să rămână mereu deschise și accesibile, uneori chiar prin intermediul unui serviciu de permanență cu personal minim;

10. solicită Comisiei să sprijine includerea pe lista patrimoniului mondial a tradițiilor populare din statele membre, inclusiv a celor culinare, pentru păstrarea acestora pentru generațiile viitoare, precum și instituirea unei strategii europene pentru promovarea tradițiilor populare la nivel european și internațional;

11. invită Comisia să evalueze impactul asupra turismului al programului „Capitalele culturale europene” al Uniunii Europene și să prezinte Parlamentului un raport cu privire la oportunitatea revizuirii modelelor de guvernanță și a modalităților de finanțare și de implicare a instituțiilor și a asociațiilor culturale, în scopul realizării de investiții în procese și parteneriate durabile și sustenabile;

12. subliniază importanța colaborării, de exemplu prin parteneriate sau prin încheierea de acorduri internaționale privind transportul aerian, cu țările din afara UE, în special cu țările învecinate și cu țările BRIC, care reprezintă o piață cu milioane de noi turiști potențiali; subliniază în acest sens importanța continuării eforturilor de creștere a vizibilității, a calității, a competitivității și a diversificării industriei turismului în Europa și solicită dezvoltarea unor activități europene comune de marketing și a unor produse turistice combinate în vederea atragerii vizitatorilor din aceste noi piețe sursă;

13. consideră că, în condițiile respectării dreptului și obligației UE de a controla accesul în interiorul granițelor sale, este oportună dezvoltarea de către instituțiile europene și statele membre a unei strategii pe termen lung în contextul politicii comune în materie de vize în scopul coordonării și simplificării procedurilor de acordare a vizelor, evaluând posibilitatea constituirii unor secții/centre consulare comune la nivelul UE, care să garanteze aplicarea la timp a procedurilor respective și reducerea costurilor administrative; în acest scop, ca urmare a creării Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), solicită Comisiei să evalueze posibilitatea de a acorda unor birouri ale delegațiilor UE în lume dreptul de a emite vize turistice în colaborare cu ambasadele naționale ale statelor membre și să analizeze noi căi de simplificare a procedurii de acordare a vizelor turistice, cum ar fi „vizele turistice de grup” pentru grupurile organizate și facilitarea accesului pentru persoanele care efectuează călătorii în interes de afaceri;

14. solicită statelor membre, pe fondul diferitelor situații de urgență care reprezintă un risc pentru turistul aflat în străinătate, să evalueze, în strânsă colaborare cu Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), oportunitatea codificării unei proceduri uniforme pentru emiterea de comunicate privind destinațiile turistice „nerecomandate”, prin crearea unui cod european unic de gravitate a pericolului asociat acestora, permițând în cazurile cele mai grave accesul operatorilor la procedura de ajutor comunitar, în limitele disponibilității fondurilor disponibile;

15. solicită Comisiei să tragă concluzii în urma situațiilor de urgență recente, precum erupția vulcanică, și să elaboreze strategii specifice în vederea gestionării crizei UE, astfel încât acțiunile adoptate la nivelul tuturor statelor membre cu privire la informare și la măsurile care trebuie luate să fie în toate cazurile coordonate și uniforme;

16. subliniază necesitatea favorizării inovației și a dezvoltării tehnologice a microîntreprinderilor și a IMM-urilor, pentru ca acestea să-și poată comercializa mai eficient produsele și să promoveze mai eficient destinațiile; solicită Comisiei să creeze o platformă „TIC și Turism”, lansând un proiect-pilot specific până la sfârșitul lui 2011, pentru a stimula participarea microîntreprinderilor și a IMM-urilor la lanțul de distribuție digital, în acord cu experiența din alte sectoare, precum cel al textilelor, al transporturilor și logisticii și al industriei auto; solicită adoptarea de inițiative în vederea promovării comerțului electronic în cadrul acestui sector și a eliminării obstacolelor care rămân în calea dezvoltării acestuia în cadrul pieței unice; în plus, solicită statelor membre să dezvolte internetul de mare viteză la nivelul întregului teritoriu al acestora pentru a permite dezvoltarea unor servicii avansate și a permite interoperabilitatea operatorilor;

17. solicită promovarea și sprijinirea spiritului antreprenorial în cadrul acestui sector, acordându-se o atenție specială femeilor și tinerilor, precum și facilitarea accesului la finanțare, îndeosebi la microcredite, pentru IMM-uri și lucrătorii independenți;

18. solicită Comisiei să promoveze un „incubator” de inovare specific pentru întreprinderile din cadrul sectorului turismului;

19. consideră că durabilitatea sectorului turismului va beneficia într-o mare măsură de pe urma unei abordări mai coordonate în materie de cercetare și dezvoltare și a promovării de produse și servicii inovatoare; subliniază faptul că dezvoltarea industriei turismului este direct legată de promovarea eficienței energetice și a tehnologiilor regenerabile;

20.  solicită Comisiei să creeze un observator virtual al turismului care s-ar afla în legătură nu numai cu institutele de cercetare, ci și cu întreprinderile și autoritățile publice, în vederea îmbunătățirii studiilor de piață prin folosirea unor sisteme de informații competitive, furnizarea de informații prospective privind evoluția cererii și a ofertei către întreprinderi și organele publice, precum și prin favorizarea unei mai bune poziționări strategice a întreprinderilor și a sectorului public;

21. invită Comisia să evalueze, în strânsă colaborare cu statele membre și cu actorii naționali din sector, acțiunile inovatoare pe care aceștia le pot adopta pentru a promova pachetele turistice de vacanță europene ad-hoc în contextul evenimentelor istorice, culturale și sportive majore pe care anumite state membre le vor găzdui în următorii câțiva ani, cum ar fi Jocurile Olimpice, Expozițiile Universale și altele, pentru a promova „destinația Europa” în întreaga sa bogăție; consideră că ar trebui să se promoveze evenimente europene și internaționale de diverse tipuri, împreună cu atracțiile turistice locale existente;

22. consideră că este necesară dezvoltarea potențialului portalului „visiteurope.com”, promovat de CET (Comisia europeană a turismului), cu scopul de a optimiza ușurința utilizării și accesibilitatea deplină (prin prezența textelor în toate limbile oficiale ale UE și în principalele limbi din afara UE, în special cele ale țărilor BRIC, prin utilizarea unor formate accesibile pentru nevăzători și prin furnizarea informațiilor în limbajul semnelor pentru persoanele cu dizabilități auditive, precum și prin folosirea tuturor aplicațiilor tehnologice) și de a-l transforma într-o adevărată platformă a turismului european, cu un acces ușor la portalurile de turism naționale, regionale și locale ale statelor membre individuale; în plus, consideră că portalul ar trebui să sporească vizibilitatea sistemului mărcii europene a turismului de calitate, precum și a celor mai bune practici și a inițiativelor cum ar fi Calypso, NECSTouR și EDEN; consideră, de asemenea, că portalul ar trebui să informeze turiștii cu privire la drepturile acestora în diverse circumstanțe;

23. invită Comisia să evalueze împreună cu celelalte state membre oportunitatea creării unui „Card european al turistului”, în scopul de a atrage loialitatea turistului care călătorește în Europa dintr-unul dintre statele membre sau din state terțe, prin furnizarea de informații care să includă o listă a drepturilor, reducerilor și serviciilor specifice ale acestuia;

24. consideră că Uniunea Europeană are la bază o diversitate culturală și lingvistică și că, prin urmare, este importantă promovarea accesului la obiectivele turistice prin furnizarea de instrumente către vizitatori pentru a facilita vizita acestora și înțelegerea informațiilor recepționate, precum ghiduri audio sau broșuri care să ofere explicații în cel puțin două limbi oficiale ale UE, îndeosebi în cazul siturilor care beneficiază de fonduri structurale;

25. invită Comisia să evalueze, în cooperare cu părțile implicate din domeniul turismului, fezabilitatea unei „mărci europene a turismului de calitate”, definind criterii comune de calitate; consideră că acest lucru trebuie să se realizeze prin coordonarea celor mai bune experiențe deja acumulate de către statele membre și de către asociațiile din domeniu, în scopul de a crea o marcă cuprinzătoare, complementară mărcilor naționale și recunoscută pe baza unei acreditări voluntare („opt-in”);

26. consideră că, pentru a evita riscul confuziei în rândul consumatorilor și sarcinile excesive pentru întreprinderi, precum și pentru a ușura recunoașterea mărcilor, este necesar să se limiteze proliferarea lor și să se reducă numărul acestora; solicită Comisiei să evalueze mărcile existente în ceea ce privește gradul de fiabilitate, transparența și monitorizarea respectării normelor; în plus, invită Comisia, statele membre și părțile implicate să promoveze instrumentele și cele mai bune practici existente și să evalueze posibilitatea unei integrări treptate pe termen lung într-o marcă unică a „mărcii europene a calității” și a „etichetei ecologice europene – marcă a calității ecologice pentru serviciile turistice”, unul dintre criteriile esențiale ale calității fiind caracterul sustenabil;

27. solicită Comisiei să promoveze o inițiativă specifică care vizează armonizarea progresivă a sistemelor de clasificare a mijloacelor de cazare (hoteluri, case de oaspeți, camere închiriate etc.), prin identificarea unor criterii minime comune, ținând cont de experiențele pozitive ale asociațiilor din domeniu (de ex. Hotelstars Union) și a reprezentanților din sector; consideră că o asemenea armonizare treptată ar putea crește atât vizibilitatea Europei în calitate de destinație turistică, cât și calitatea informațiilor furnizate turiștilor; invită industria hotelieră și a restaurantelor din Europa să:

- își continue eforturile în vederea unei armonizări treptate a clasificării hotelurilor, ținând seama de criteriile de accesibilitate;

     - să informeze și să coopereze în mod regulat cu instituțiile cu privire la progresele înregistrate;

28. subliniază că este foarte important să se acorde atenția cuvenită problemei siguranței în diverse tipuri de mijloace de cazare, în special în ceea ce privește normele de prevenire și stingere a incendiilor și normele de siguranță privind monoxidul de carbon; în acest scop, consideră că ar trebui să se acorde stimulente pentru aderarea la metoda BMS (sistemul de gestiune centralizată a clădirilor), respectând reglementările naționale în vigoare, în conformitate cu recomandările Consiliului din 1986 sau că, în situațiile în care auto-reglementarea nu dă rezultate, ar trebui adoptate măsuri alternative de reglementare;; subliniază, de asemenea, rolul important al formării personalului hotelurilor în domeniul planificării urgențelor și al gestionării riscului de incendiu și subliniază nevoia de a colecta date în mod sistematic cu privire la siguranța locurilor de cazare; subliniază importanța de a ține seama în permanență de nevoile persoanelor cu dizabilități și a persoanelor cu mobilitate redusă, inclusiv în ceea ce privește formarea cu privire la înțelegerea necesităților persoanelor cu dizabilități în ceea ce privește prevenirea incendiilor și siguranța locurilor de cazare;

29. consideră că este oportun ca Comisia, în colaborare cu sectorul turismului și partenerii sociali, să realizeze o inventariere a competențelor profesionale existente („Tourism Skill Competence Framework”), pentru a dispune de un punct de plecare pe baza căruia să acționeze concret pentru a realiza echilibrul dintre cerere și ofertă pe piața ocupării forței de muncă în sectorul turismului din Europa;

30. invită Comisia, în colaborare cu statele membre, să încurajeze mobilitatea și să pună în valoare și să promoveze învățarea pe tot parcursul vieții, mijloacele de formare profesională și universitară și stagiile din sectorul turismului, să mențină un contact apropiat cu mediul de cercetare și de afaceri și să pună un accent mai mare pe inovația din turism în cadrul celui de-al optulea Program-cadru de cercetare și dezvoltare tehnologică; consideră că programele comunitare precum „Erasmus pentru tinerii întreprinzători” și „Leonardo da Vinci” reprezintă oportunități unice pentru dobândirea competențelor profesionale și formative și a unor șanse în plus în carieră și trebuie, prin urmare, să fie dezvoltate și promovate în continuare, ținând seama și de posibilitatea de revizuire a acestor programe, astfel încât acestea să asigure o formare bazată pe cele mai bune practici în materie de, printre altele, servicii pentru clienți, accesibilitate și sustenabilitate;

31. îndeamnă Comisia să monitorizeze cu o precizie sporită punerea în aplicare în domeniul turismului, în cadrul statelor membre, a Directivei privind serviciile;

32. solicită îmbunătățirea recunoașterii reciproce de către statele membre a calificărilor profesionale în industria turismului, pentru a permite celor care lucrează deja în sector și celor care intenționează să lucreze să aibă acces la oportunități profesionale mai bune și pentru a spori mobilitatea lucrătorilor în cadrul acestui sector; consideră că aceasta ar ajuta, pe de o parte, la abordarea problemelor de natură sezonieră din cadrul acestui sector, și pe de altă parte, la abordarea problemelor legate de munca nedeclarată;

33. evidențiază legătura strânsă dintre turism și transporturi și solicită Comisiei și statelor membre să depună toate eforturile pentru modernizarea infrastructurii naționale, regionale și transfrontaliere pentru diversele moduri de transport, acordând atenție specială atât progresului și punerii în aplicare la timp a proiectelor de rețele de transport transeuropene, cât și realizării Cerului unic european pentru eficientizarea gestionării traficului aerian;; consideră că este important să se încurajeze comodalitatea și să se adopte măsuri adecvate pentru gestionarea fluxurilor turistice, în special în perioadele de vârf de sezon și în cazul diferitelor situații de urgență;

34. îndeamnă Comisia să promoveze utilizarea mijloacelor de transport mai sustenabile, de exemplu prin combinația transportului public, feroviar, cu bicicleta și mersul pe jos; solicită Comisiei, printre altele, să stimuleze și să sprijine, în contextul rețelelor de transport transeuropene, dezvoltarea legăturilor de transport cu insulele, zonele rurale și de munte, regiunile ultraperiferice, și, în general, cu destinațiile mai puțin accesibile;

35. subliniază necesitatea de a promova sistemelor integrate de vânzare electronică a biletelor pentru diferite mijloace de transport, stimulând astfel intermodalitatea sistemului și facilitând călătoriile internaționale dintre statele membre, garantând libertatea de mișcare și îndepărtând obstacolele din calea finalizării pieței interne; consideră că, în timpul procesului de dezvoltare, atenția trebuie concentrată asupra cerințelor speciale privind accesul persoanelor cu dizabilități;

36. salută legislația europeană privind drepturile pasagerilor, în special ale celor cu mobilitate redusă, și solicită Comisiei să propună în scurt timp un cadru legislativ ambițios și coerent, care să prezinte un set de norme comune care să acopere toate modalitățile de transport, precum și norme specifice care să țină cont de particularitățile fiecăreia;

37. solicită Comisiei să analizeze fezabilitatea unei Carte a drepturilor și responsabilităților turiștilor, care să cuprindă principii privind accesibilitatea, furnizarea de informații, transparența prețurilor, compensațiile etc.; solicită statelor membre să înființeze un sistem de arbitraj independent, astfel încât consumatorii să poată asigura respectarea cu adevărat a acestor drepturi;

Turism sustenabil și diversificat

38. subliniază faptul că politica în materie de turism trebuie să includă în mod uniform o dezvoltare durabilă: nevoile de ordin social, economic și ecologic ale generațiilor actuale trebuie întâmpinate, ținând totodată cont și de interesele viitoarelor generații;

39. salută disponibilitatea Comisiei de a diversifica oferta turistică, fapt ce ar ajuta la compensarea efectelor generate de caracterul sezonier; subliniază în special importanța colaborării existente cu Consiliul Europei pentru promovarea turismului cultural, istoric, religios, de mediu și de peisaj, prin intermediul unor drumuri/itinerarii tematice, care nu numai că pun în valoare rădăcinile culturale și istorice ale continentului nostru, ci contribuie, de asemenea, la dezvoltarea unui tip de turism alternativ, accesibil tuturor și sustenabil; consideră că utilizarea unor mijloace de transport sustenabile, care includ bicicleta și navele, trebuie să fie promovată în contextul a diverse itinerarii;

40. consideră că, în vederea diferențierii turismului european de turismul din cadrul altor țări sau continente, este fundamentală conectarea sectorului tradițional al turismului cu produsele, serviciile și activele corporale și necorporale pe care le poate furniza un anumit teritoriu;

41. consideră că Comisia și Consiliul Europei, în strânsă cooperare cu statele membre și autoritățile locale și regionale, ar trebui să continue să sprijine, inclusiv folosind mijloace financiare, dezvoltarea noilor „trasee europene” și întreținerea celor existente, inclusiv pe insule și în regiunile de coastă, muntoase și ultraperiferice; consideră că aceste circuite ar trebui să evidențieze identitatea europeană prin promovarea și conectarea siturilor simbolice, cum ar fi catedralele, castelele, universitățile, siturile arheologice și așezările industriale, precum și personalitățile și susținătorii cere constituie simboluri ale Europei; îndeamnă Comisia și statele membre să adopte toate măsurile adecvate în vederea protejării patrimoniului european pentru viitoarele generații;

42. încurajează Comisia să faciliteze crearea de contacte și colaborarea între regiunile UE în vederea conectării traseelor cicliste regionale, naționale și europene existente și a dezvoltării în cadrul UE a unui turism pe bicicletă sustenabil, eficient din punct de vedere energetic și ecologic;

43. subliniază importanța rețelelor, precum NECSTouR și EDEN pentru schimbul de bune practici între regiunile europene și promovarea destinațiilor durabile; insistă, printre altele, asupra necesității de a crea un sistem de indicatori comuni pentru gestionarea durabilă a destinațiilor turistice, în strânsă colaborare cu Grupul pentru un turism durabil și cu autoritățile locale și regionale;

44. consideră că, dată fiind istoria continentului european, Comisia ar trebui să promoveze cu mai multă insistență patrimoniul industrial al Europei, al cărui potențial nu este încă suficient de recunoscut; subliniază că dezvoltarea patrimoniului industrial al Europei, în calitate de zonă de mare interes cultural, poate aduce avantaje regiunilor care nu reprezintă destinații turistice clasice și poate contribui în vederea creării unui sector al turismului mai sustenabil, mai diversificat și mai uniform distribuit în cadrul Europei prin conservarea, transformarea și reabilitarea zonelor industriale;

45. consideră că turismul rural și agroturismul trebuie să fie sprijinite în mod adecvat, dat fiind că sunt sectoare care îmbunătățesc calitatea vieții, contribuie la diversificarea economiei și a surselor de venit în zonele rurale, creează locuri de muncă în aceste regiuni, determină populația locală să rămână în zonele respective, prevenind astfel depopularea, și creează o legătură directă cu promovarea produselor alimentare tradiționale, ecologice și naturale; în acest sens, observă că este important să se asigure deplina accesibilitate la rețeaua de transport și la internet, precum și la infrastructura informatică în aceste zone; consideră că aceste măsuri vor ajuta la îndeplinirea obiectivului privind promovarea unor noi forme de turism prin extinderea sezoanelor turistice și redistribuirea activităților turistice între regiuni cu o rată a turismului ridicată și regiuni cu un înalt potențial turistic, dar care nu este exploatat suficient;

46. consideră că sunt necesare consolidarea abilităților comerciale ale agricultorilor și îmbunătățirea accesului acestora pe piețele locale, permițând astfel, achiziționarea mai ușoară a produselor locale necesare de către întreprinderile din sectorul de catering;

47. evidențiază că turismul în natură contribuie la dezvoltarea sustenabilă a sectorului; consideră că este important să ne concentrăm asupra parcurilor naționale și ariilor protejate, pentru a le face mai accesibile turiștilor, inclusiv prin dezvoltarea unor itinerarii transnaționale, respectând în același timp patrimoniul natural și biodiversitatea locală;

48. subliniază faptul că dezvoltarea de noi căi navigabile interioare poate contribui la dezvoltarea durabilă a turismului cultural, a turismului în natură și a turismului de recreere;

49. reamintește că deplasările cu conotație culturală și educativă, precum și cele efectuate în cadrul activităților de tineret și sportive, au devenit din ce în ce mai apreciate, motiv pentru care solicită statelor membre și autorităților locale și regionale să sprijine astfel de forme de turism adoptând o abordare mai flexibilă, adaptându-se la noile tipuri de consumatori apărute datorită modificărilor demografice, și pentru a ține seama de noile forme de turism orientate spre așteptările exprimate de consumatori; atrage atenția asupra rolului de primă importanță jucat de sport în promovarea turismului, în condițiile în care atât spectatorii, cât și participanții călătoresc spre locurile în care se desfășoară evenimentele respective, și solicită introducerea de politici specifice de promovare și susținere a turismului sportiv;

50. invită Comisia să promoveze o inițiativă comunitară transversală privind impactul turismului asupra mediului, punând accentul pe biodiversitatea europeană, ciclul deșeurilor, conservarea energiei și a apei, importanța unei diete sănătoase și utilizarea terenurilor și a resurselor naturale, pentru a disemina informații și materiale utile, pentru a sensibiliza opinia publică și pentru a reduce impactul turismului asupra mediului;

51. salută eforturile voluntare din acest sector depuse pentru înțelegerea și reducerea impactului turismului asupra mediului și asupra destinațiilor, precum Sistemul de sustenabilitate Travelife (Travelife Sustainability System), un sistem inovator finanțat parțial de UE care sprijină consumatorii să facă alegeri sustenabile și sectorul vizat să înțeleagă și să gestioneze impacturile sale asupra lanțului de aprovizionare;

52. încurajează Comisia să sprijine inițiativele inovatoare ale IMM-urilor din domeniul turismului și să păstreze și să îmbunătățească bogăția biodiversității prin promovarea turismului ecologic;

53. solicită Comisiei să examineze posibilitatea de stabilire a unei zile europene a turismului responsabil și sustenabil, prin organizarea de reuniuni de informare în cadrul tuturor statelor membre în vederea promovării formelor de turism viabil și a unui comportament responsabil al turiștilor;

54. subliniază impactul deosebit al schimbărilor climatice asupra zonelor turistice, în special asupra celor mai vulnerabile, în special asupra regiunilor de coastă, insulare și muntoase; consideră că ar trebui elaborate strategii în vederea prevenirii și contracarării acestei tendințe, în special prin promovarea inovării și a diversificării serviciilor turistice, o mai bună prevenire a riscurilor naturale, politici mai bune de atenuare a efectelor, adaptarea infrastructurii, anticiparea impactului penuriei de apă și garantarea sustenabilității florei, faunei și a peisajului zonelor afectate;

55. subliniază faptul că regiunile de coastă reprezintă principala destinație turistică din Europa și că, prin urmare, este important să se acorde atenția cuvenită metodelor de amenajare a spațiului în zonele de coastă, riscurilor de urbanizare extensivă, necesității de menținere a calității și sustenabilității zonelor de coastă, a patrimoniului acestora și a infrastructurii de servicii turistice; subliniază necesitatea de a se investi fonduri adecvate într-o strategie pentru turismul de coastă, marin și pe insule pentru a proteja linia de coastă europeană împotriva eroziunii, pentru a proteja patrimoniul natural și fauna sălbatică și pentru a îmbunătăți calitatea apei, toate acestea cu scopul de a dezvolta un turism balnear și subacvatic sustenabil și de calitate; în acest sens, salută inițiativa Comisiei de a dezvolta o strategie în vederea unui turism maritim și de coastă sustenabil și solicită dezvoltarea unor strategii specifice similare cu privire la insule, la regiunile de munte și la alte zone vulnerabile;

56. reiterează importanța turismului balnear ca particularitate pentru anumite regiuni de coastă ale Europei; solicită Comisiei să analizeze dacă Directiva 2006/123/CE are un impact negativ asupra IMM-urilor din sector și, dacă este necesar, să propună măsuri pentru reducerea acestui impact și pentru a garanta că la aplicarea acestei directive se iau în considerare caracteristicile specifice ale acestei categorii profesionale; de asemenea, solicită statelor membre să analizeze, în cooperare cu autoritățile competente, posibilitatea de a introduce măsuri de compensare pentru atenuarea pierderilor suferite de operatorii de turism în urma introducerii unei noi legislații care a determinat pierderea drepturilor dobândite și care a cauzat pierderi legate de investiții neamortizate în vederea modernizării instalațiilor sau a asigurării conformității acestora cu legislația anterioară; consideră că aceste măsuri sunt necesare pentru a garanta investițiile făcute de operatori și pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor oferite clienților;

57. invită Comisia și statele membre să sprijine, în cadrul unei politici maritime integrate, dezvoltarea infrastructurii portuare, atât în vederea adaptării terminalelor portuare la necesitățile persoanelor cu mobilitate redusă, cât și pentru a garanta existența unor interconexiuni cu alte moduri de transport și a unor legături cu serviciile turistice de pe uscat, care reprezintă factori esențiali pentru transportul maritim de pasageri, pentru turismul de croazieră și pentru turismul cu ambarcații de agrement; în acest context, solicită statelor membre să elimine orice eventuale restricții;

58. ia act de faptul că evoluțiile demografice din Europa vor duce la o creștere continuă a turismului de sănătate și în special a turismului balnear; constatând că există mai multe norme comunitare privind aspecte legate de turismul balnear, invită Comisia să ia în considerare posibilitatea de a prezenta o propunere legislativă unică privind turismul balnear, pentru a conferi sectorului o structură organică și reglementată, care să-i stimuleze competitivitatea și pentru a specifica imediat faptul că întreprinderile care operează în statele membre în calitate de furnizoare de servicii de sănătate sunt excluse din cadrul domeniului de aplicare al Directivei 2006/123/CE; subliniază relevanța noii legislații privind acordarea asistenței medicale transfrontaliere și consideră că trebuie asigurată executarea acesteia în strictă conformitate cu criteriile și condițiile impuse de noul cadru legislativ, pentru a garanta o punere în aplicare pe deplin satisfăcătoare;

59. subliniază importanța economică a „turismului pentru cumpărături”; subliniază faptul că, pentru un mare număr de turiști, această formă de turism reprezintă unul dintre principalele motive care stau la baza alegerii UE ca destinație de vacanță, deoarece UE găzduiește companii și mărci mondiale de top din sectorul produselor de lux; constată că, în timp ce acest sector se dezvoltă rapid, UE se confruntă cu o concurență acerbă din partea altor destinații turistice internaționale care oferă, de exemplu, posibilitatea de a face cumpărături fără taxe sau care asigură rambursarea TVA-ului; recomandă, așadar, cooperarea cu sectorul de lux și cu profesioniștii din sectorul turismului în vederea stabilirii de măsuri și servicii noi care să permită UE să își păstreze nivelul de atractivitate și competitivitate;

60. subliniază necesitatea de promovare a turismului european în interes de afaceri atât la nivelul UE, cât și la nivel mondial, având în vedere importanța sa din punct de vedere economic pentru anumite regiuni ale Europei și numărul de servicii legate de găzduirea și organizarea de târguri, expoziții, conferințe și alte evenimente legate de afaceri (hoteluri și firme de catering, magazine, transporturi, comunicații și agenții de organizare de evenimente etc.);

61. reamintește că un turism responsabil din punct de vedere etic este un obiectiv vital; salută conținutul codului de etică al Organizației Mondiale a Turismului (OMT) și speră ca acesta să fie adoptat în curând de Comisie și de statele membre; în acest sens, salută propunerea Comisiei de a extinde jurisdicția națională a statelor membre pentru a acoperi actele de abuz sexual comise în străinătate asupra minorilor, pedepsind astfel, turismul sexual;

Turism pentru toți

62. subliniază faptul că natura sezonieră inerentă a turismului poate genera un caracter precar cu privire la ocuparea forței de muncă și la condițiile de lucru; solicită, în acest sens, dezvoltarea unei politici specifice în vederea sprijinirii lucrătorilor sezonieri, care să includă îndeosebi măsuri de extindere a sezoanelor turistice prin diversificarea activităților turistice;

63. solicită Comisiei să redacteze un plan de promovare a reducerii progresive a naturii sezoniere a turismului; în acest context, încurajează Comisia să dezvolte planuri pe baza rezultatelor pozitive obținute până în prezent de acțiunea pregătitoare „Calypso” și invită Comisia și statele membre să continue această acțiune pentru a permite persoanelor dezavantajate, precum persoanele vârstnice, persoanele cu dizabilități, tinerii și familiile cu venituri reduse, să aibă un acces mai ușor la vacanțe, mai ales în afara sezonului și în cazul călătoriilor peste graniță; solicită, în acest sens, să se continue planificarea și incorporarea în produsele turistice a măsurilor pentru asigurarea accesului fizic, a unor servicii adecvate și a unor informații sigure; consideră că există numeroase bune practici care pot constitui o sursă de inspirație și care pun accentul pe accesibilitate și abilitare;

64. subliniază, în cadrul unei noi strategii europene cu privire la dizabilități, importanța garantării accesului persoanelor cu dizabilități, nu numai cu privire la mijloacele de transport, ci și la cazare, restaurație, informații accesibile tuturor și la serviciile turistice în general; subliniază că ar trebui să se furnizeze ulterior informații clare cu privire la măsurile luate; solicită Comisiei să garanteze că accesibilitatea pentru toți este garantată cu privire la toate produsele și serviciile legate de turism;

65. solicită Comisiei și statelor membre să încurajeze implementarea programelor care reabilitează, conservă și protejează obiectivele ce prezintă importanță culturală, istorică sau în materie de mediu, pentru a crește accesibilitatea pentru turiști; încurajează tinerii să se ofere voluntari pentru aceste programe în 2011, Anul european al voluntariatului, precum și ulterior;

66. solicită Comisiei să promoveze, de asemenea, și așa-numitul turism de vizitare a prietenilor și a rudelor (VFR) ca modalitate importantă de consolidare a integrării în cultura europeană;

Turism și resurse

67. invită Comisia să coordoneze, să extindă și să confere vizibilitate instrumentelor financiare existente pentru consolidarea competitivității turismului de care dispun diversele direcții generale și să verifice utilizarea corectă a acestora, în special în ceea ce privește FEDR, FEADR, FSE și FEP; consideră că, în contextul restricțiilor bugetare, este fundamentală dezvoltarea de sinergii între diferitele instrumente financiare existente, care trebuie adaptate la schimbările din cadrul sectorului turismului și a clientelei, la diversificarea activităților turistice și la nevoile din domeniul dezvoltării locală; în plus, solicită Comisiei să introducă un sistem clar de semnalizare a sprijinului financiar disponibil pentru proiectele din domeniul turismului, precum și să stabilească o bază de date comună a direcțiilor generale care să fie ușor de utilizat și care să sensibilizeze publicul și să furnizeze informații cu privire la proiectele turistice cofinanțate de UE;

68.  subliniază faptul că turismul ar trebui să continue să joace un rol important în politica de coeziune în cadrul perspectivei financiare 2014-2020; solicită includerea printre prioritățile următoarelor perspective financiare și ale reglementărilor privind fondurile structurale reabilitarea siturilor turistice intrate în declin pentru a garanta competitivitatea și sustenabilitatea acestora;

69. încurajează, de asemenea, statele membre și autoritățile locale și regionale să profite pe deplin de instrumentele de formare profesională oferite de FSE și de alte instrumente comunitare, naționale, regionale și locale; consideră că este esențială sensibilizarea statelor membre și a altor organisme pentru a dezvolta cereri de oferte dedicate turismului pe baza priorităților stabilite prin fondurile structurale;

70. solicită crearea unui program specific pentru turism în cadrul perspectivelor financiare 2014-2020, care să vizeze în special microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii, care să încurajeze parteneriatele dintre întreprinderi și parteneriatele public-privat pentru proiecte paneuropene în sectorul turismului și, în același timp, încurajează IMM-urile să investească în acest sector;

71. insistă asupra necesității de a asigura continua susținere a proiectelor-pilot în sectorul turismului după 2011 și, dacă este cazul, de a lua în considerare noi proiecte cu scopul de a contribui la punerea în aplicare a noii strategii;

Alte aspecte importante pentru sectorul turismului

72. constată că întreprinderile de turism au nevoie de date statistice comparabile și de înaltă calitate pentru a planifica pe termen lung structurile de cerere și ofertă și pentru a dezvolta destinațiile de turism; invită, astfel, Comisia, să asigure, în ceea ce o privește, că aceste date sunt disponibile în toată Europa; regretă faptul că nu există statistici oficiale privind turismul rural și agroturismul, singurele date disponibile fiind bazate pe estimări; salută acțiunile care sunt analizate în vederea consolidării bazei de cunoștințe socioeconomice privind turismul, conform cărora ar trebui să se evite, pe cât posibil, eforturi financiare suplimentare și creșterea sarcinilor birocratice;

73. solicită Comisiei să prezinte până în luna septembrie 2011 o propunere legislativă de revizuire a Directivei 90/314/CEE privind pachetele de servicii pentru călătorii, vacanțe și circuite, pentru a garanta un cadru normativ clar consumatorilor și întreprinderilor din domeniu atât în situații obișnuite, cât și în situații extraordinare provocate, de exemplu, de anumite fenomene naturale și climatice sau de problemele politice; subliniază faptul că întregul concept privind pachetele de servicii pentru călătorii este depășit de multă vreme și îndeamnă Comisia ca, în cadrul revizuirii sale, să prevadă aplicarea aceleiași legislații tuturor părților care furnizează servicii turistice; subliniază faptul că, în acest context, calitatea serviciilor furnizate unui consumator și concurența echitabilă ar trebui să reprezinte factorii fundamentali;

74. evidențiază oportunitatea unei armonizări treptate în toate statele membre a unei rate reduse a TVA în domeniul turismului, drept condiție necesară pentru o concurență transparentă între întreprinderile de turism din cadrul UE și din țările terțe; salută, în acest context, discuția inițiată odată cu publicarea Cărții verzi privind viitorul TVA;

75. solicită statelor membre să țină cont de efectele secundare ale tendinței din ce în ce mai mari de a aplica turiștilor din state terțe care călătoresc în UE sau turiștilor care călătoresc în cadrul statelor membre taxe sporite, cum ar fi o taxă pe combustibil, taxele de securitate, taxe de aeroport, taxe de oraș și taxe portuare, în special în afara sezonului; subliniază că, dacă urmează să se aplice va aplica o taxă suplimentară pentru turism, aceasta va trebui făcută publică pentru a sensibiliza turiștii și operatorii;

76. invită Consiliul UE să accelereze adoptarea propunerii de directivă privind modernizarea regimului special TOMS privind TVA, prin includerea unui mecanism voluntar („opt-in”), capabil să elimine distorsionarea concurenței între diversele categorii de operatorii din sector, dat fiind că existența unor disparități între drepturile naționale are în prezent consecințe grave;

77. subliniază necesitatea unei politici active privind concurența care să monitorizeze orice tendință de concentrare a sectorului sau de abuz de poziție dominantă;

78. solicită Comisiei ca, până la sfârșitul anului 2012, să prezinte o strategie integrată în domeniul turismului, care să respecte și să completeze strategia și planul de aplicare actuale;

79. consideră că este necesară crearea la nivelul Parlamentului European a unui grup de lucru operativ tehnic specific activității de turism, cu scopul de a monitoriza punerea în aplicare a acțiunilor propuse de Comisie și a propunerilor Parlamentului European;

80. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

• [1]  JO L 384, 31.12.1986, p. 60.
• [2]  JO L 158, 23.6.1990, p. 59.
• [3]  JO L 376, 27.12.2006, p. 36.
• [4]  JO L 116, 9.5.2009, p. 18.
• [5]  JO L 198, 30.7.2009, p. 57.
• [6]  JO L 27, 30.1.2010, p. 1.
• [7]  JO C 193E, 17.8.2006, p. 325.
• [8]  JO C 297E, 20.11.2008, p. 184.
• [9]  Texte adoptate, P6_TA(2008)0597.
• [10]  Texte adoptate, P7_TA(2011)0057.

EXPUNERE DE MOTIVE

Turismul este a treia activitate socioeconomică a UE, care reprezintă 10 % din PIB și acoperă 12 % din numărul total al locurilor de muncă. Turismul reprezintă un sector de importanță crucială, deoarece, pe lângă faptul că urmărește integrarea și dezvoltarea regiunilor mai puțin dezvoltate, reușește să îmbine creșterea cu dezvoltarea durabilă și etică în statele membre ale Uniunii Europene. Este, de asemenea, un instrument esențial pentru consolidarea, diseminarea și promovarea imaginii noastre în lume.

Turismul a fost mereu luat în considerare în cadrul politicilor comunitare. În special începând cu luna decembrie 2009, instituțiile europene au urmat o strategie ca răspuns la noile prerogative conferite prin Tratatul de la Lisabona, care prevede că este de competența UE să completeze și să coordoneze acțiunile statelor membre în domeniul turismului. Menționăm declarația de la Madrid din aprilie 2010, în care statele membre s-au declarat dispuse să pună în aplicare măsuri specifice și să promoveze valori cum ar fi turismul etic, protecția mediului și cultura, precum și sustenabilitatea economică a sectorului; Comunicarea Comisiei din iunie 2010, care a stabilit 21 de acțiuni; concluziile Consiliului Competitivitate din octombrie 2010, în care statele membre recunosc importanța turismului pentru economie și prin care și-au luat angajamente privind dezvoltarea sectorului; Forumul european pentru turism desfășurat în Malta în luna noiembrie 2010, în cadrul căruia Comisia a prezentat un proiect de plan de aplicare și a organizat o masă rotundă în care s-au stabilit priorități între cele 21 de acțiuni propuse în comunicare; și, în cele din urmă, acestor pași li se adaugă raportul din proprie inițiativă al Parlamentului European.

Comunicarea Comisiei Europene

Prin comunicarea din luna iunie 2010 și prin intermediul noilor priorități conturate în strategia „Europa 2020”, Comisia Europeană dorește să încurajeze o abordare coordonată și să definească un cadru de acțiune pentru promovarea competitivității și capacității de creștere economică durabilă în sectorul turismului (a se vedea articolul 195 din TFUE).

Se poate evidenția un cadru de acțiune format din patru axe: în primul rând, Comisia consideră că este esențială stimularea competitivității sectorului prin promovarea diversificării ofertei, sprijinirea inovării, consolidarea competențelor profesionale și, în cele din urmă, încurajarea prelungirii sezoanelor. În al doilea rând, UE s-a angajat să promoveze turismul sustenabil, responsabil și de calitate, prin facilitarea bunei gestionări a întreprinderilor prin crearea unor mărci europene (Marca Europa, eticheta ecologică europeană, marca „Turism de calitate”) sau prin promovarea unor proiecte precum EDEN sau rețele precum NECSTouR. Pe de altă parte, se dorește consolidarea imaginii internaționale a UE ca un ansamblu de destinații turistice unitare și coordonate. În cele din urmă, cunoscând faptul că politica în domeniul turismului este definită prin caracterul său transversal, se dorește sporirea la maximum a potențialului politicilor și instrumentelor financiare disponibile, pentru a se putea sprijini competitivitatea sectorului.

Raportul din proprie inițiativă – poziția raportorului

Raportorul consideră că dezbaterea privind raportul din proprie inițiativă al Parlamentului ar trebui să aibă un scop dublu: pe de o parte, să analizeze cu atenție cele 21 de acțiuni propuse de către Comisie și planul de punere în aplicare prezentat în Malta, punând accent pe identificarea acțiunilor prioritare și pe punerea în practică a acestora; pe de altă parte, să stimuleze Comisia și statele membre să abordeze cu termene clare și cu soluții eficiente alte întrebări deschise, a căror soluționare este esențială pentru ca Europa să își mențină poziția de primă destinație turistică în lume.

Printre acțiunile propuse de către Comisie, raportorul consideră că ar trebui să se acorde prioritate celor care reflectă în mod particular perspectivele strategiei „Europa 2020”:

Formarea profesională

Raportorul este de acord cu accentul puternic pus pe aspectul formării și calificării profesionale. Cu ajutorul capitalului uman și al formării, nu numai a persoanelor care intră în contact direct cu clientul, ci mai ales a persoanelor noi din organele de conducere, din administrație și a celor cu spirit antreprenorial, vom putea face față provocării unei politici industriale eficiente a turismului. În acest sens, este fundamentală punerea în valoare și promovarea experiențelor de formare profesională și universitară existente, crearea unei rețele între acestea și stimularea unora noi, în strânsă legătură cu mediul de afaceri. Raportorul consideră că este necesară o inventariere a capacitaților existente în sector, pentru a înțelege modul în care putem să acționăm concret în domeniul de formării turistice. Programele precum „Erasmus pentru tinerii întreprinzători” sunt, de asemenea, esențiale pentru a asigura dezvoltarea de noi competențe profesionale în rândul tinerilor, competențe și calificări care trebuie să fie recunoscute în mod corespunzător între statele membre.

Inovare și TIC

Raportorul este convins că trebuie să se investească masiv în inovare și TIC, elemente esențiale pentru sporirea competitivității întreprinderilor noastre de turism și pentru a se răspunde atât nevoilor unui grup de clienți din ce în ce mai orientați spre utilizarea internetului și a noilor tehnologii, ci și nevoilor întreprinderilor turistice, care reprezintă astăzi din ce în ce mai mult primul destinatar al produselor turistice online. În acest sens, propunerea privind dezvoltarea unei platforme europene este o provocare care nu poate fi ignorată. Un aspect important este, de asemenea, garantarea accesului deplin la internet pretutindeni în Uniunea Europeană, chiar și în teritoriile cele mai defavorizate. Raportorul propune Comisiei să lanseze un proiect-pilot pentru a încuraja participarea microîntreprinderilor și a IMM-urilor la lanțul de distribuție digital (Digital Supply Chain) cu scopul de a permite acestor întreprinderi să aibă acces la noi tehnologii avansate pentru a asigura creșterea competitivității.

Vize turistice

Problema vizelor, cu referire în special la țările BRIC, este o problemă centrală a turismului în Europa, în special pentru milioanele de potențiali vizitatori noi din terțe țări. Raportorul speră că dreptul legitim/datoria Europei de a controla accesul pe teritoriul propriu nu va afecta ulterior atractivitatea destinațiilor noastre turistice și consideră oportună sensibilizarea instituțiilor și statelor membre, în scopul de a coordona și de a simplifica procedurile de acordare a vizelor turistice, luând în considerare, de asemenea, posibilitatea de a înființa secții consulare comune pentru diminuarea diferențelor birocratice și a costurilor administrative.

Mărci europene

În ceea ce privește mărcile, raportorul consideră, în primul rând, că trebuie să se găsească un echilibru rezonabil între cerințele aparent contradictorii și, în al doilea rând, trebuie să se evite o proliferare excesivă a mărcilor, care în cele din urmă ar pune în încurcătură consumatorii.

În cazul „brandului Europa”, este important să se păstreze cerința de a promova Europa ca o destinație unitară cu scopul de a pune în valoare caracteristicile specifice ale zonelor.

În cazul „Mărcii patrimoniului european”, trebuie lansat un dialog constructiv cu alte organizații internaționale, precum UNESCO, pentru a evita o duplicare a mărcilor patrimoniului.

În cazul „mărcii calității” însă ne confruntăm, pe de o parte, cu necesitatea introducerii de criterii de calitate comune minime pentru a susține competitivitatea întreprinderilor noastre, iar pe de altă parte, trebuie să atingem acest obiectiv pe o piață care nu este pe deplin armonizată, în cadrul căreia există încă reglementări și regimuri fiscale diferite. Raportorul sprijină ideea unei mărci cuprinzătoare, care să vină în completarea mărcilor naționale și regionale, recunoscute pe baza unei acreditări voluntare („opt-in”). În plus, raportorul este convins că, pentru a evita confuzia în rândul consumatorilor, este de dorit pe termen lung să ne gândim la o integrare treptată într-o singură marcă, între marca europeană a calității și eticheta ecologică europeană, marca calității ecologice pentru serviciile de cazare pentru turiști.

În cazul sistemelor de clasificare a mijloacelor de cazare, raportorul consideră că este necesară o armonizare treptată prin criterii comune minime, care trebuie să fie stabilite în strânsă colaborare cu operatorii sectorului și cu organismele de standardizare.

Turism și transporturi

Raportorul subliniază importanța transporturilor pentru mobilitatea turiștilor și recomandă o modernizare a infrastructurii, utilizarea unor mijloace de transport mai durabile, legături cu destinațiile mai puțin accesibile și punerea accentului pe legislația privind drepturile pasagerilor.

Vizibilitatea Europei

Raportorul prezintă, de asemenea, în mod aprofundat problema sustenabilității într-o serie de teme importante, cum ar fi depășirea repartiției sezoniere prea rigide, dezvoltarea unei oferte turistice diversificate, sustenabile și accesibile tuturor, consolidarea experienței în privința itinerariilor turistice culturale și religioase, precum și a rețelelor NECSTouR și EDEN, punerea în valoare a marilor evenimente europene, drept ocazii pentru promovarea „destinației Europa”. În acest scop, raportorul consideră că dacă site-ul „www.visiteurope.com”, promovat de către Comisia europeană a turismului, este îmbunătățit și făcut mai interactiv prin prezența textelor în toate limbile oficiale ale UE și în principalele limbi din afara UE și prin folosirea unor formate accesibile pentru persoanele cu dizabilități senzoriale, poate deveni o platformă reală a turismului, care gestionează o rețea de platforme de turism naționale, regionale și locale, și permite promovarea Europei atât pentru turiștii interni, cât pentru turiștii din țări terțe. Portalul poate face legătura cu itinerariile turistice și cu pachetele turistice, pentru ca acestea să devină mai atractive și mai accesibile pentru potențialii vizitatori.

Raportorul evidențiază importanța anumitor tipuri de turism, cum ar fi turismul rural și agroturismul, turismul în natură, turismul de coastă și turismul balnear, turismul de croazieră, turismul termal și de sănătate și turismul etic.

Turism pentru toți

Raportorul subliniază importanța abordării repartiției sezoniere din ce în ce mai strictă a turismului și consideră că acțiunea pregătitoare Calypso poate fi una dintre soluții. Calypso a avut rezultate pozitive până în prezent, iar Comisia ar trebui să dezvolte în continuare acțiunea pregătitoare în perspectivă transnațională, care să permită și anumitor categorii de persoane, tineri, vârstnici, persoane cu dizabilități și familiilor nevoiașe să aibă acces la turism, în special în afara sezonului.

Raportorul este, de asemenea, convins că tinerii reprezintă un potențial semnificativ pentru dezvoltarea turismului și ne invită să profităm pe deplin de 2011, Anul european al voluntariatului, pentru a promova participarea tinerilor voluntari la programele de recuperare, de conservare și de custodie a siturilor istorice/naturale protejate, cu scopul de a favoriza accesibilitatea pentru turiști.

Turism și resurse

Raportorul este convins că o politică nouă și ambițioasă privind turismul nu este posibilă fără o finanțare și resurse umane adecvate. Acesta este un aspect delicat, în special în acest stadiu al istoriei UE, care nu poate fi însă neglijat.

Raportorul consideră că ar trebui să urmărim concomitent două linii: pe de o parte, coordonarea mai bună și sporirea vizibilității liniilor de finanțare existente aflate la dispoziția diverselor direcții generale, în cadrul fondurilor structurale, sensibilizând autoritățile naționale, regionale și locale pentru a dezvolta cereri de oferte dedicate turismului pe baza orientărilor stabilite de diferitele fonduri pe de altă parte, introducerea în perspectivele financiare 2014-2020 a unui program specific pentru turism, cu liniile bugetare aferente, în special cu referire la IMM-uri și la crearea de parteneriate între întreprinderi, pentru a realiza proiecte paneuropene în cadrul sectorului. Raportorul consideră, de asemenea, că este necesară rearanjarea competențelor și consolidarea structurii Comisiei dedicate turismului, având în vedere noile competențe conferite de Tratatul de la Lisabona și nevoia de resurse umane care decurge din acestea.

Alte probleme prioritare

Raportorul consideră că este necesar să se stimuleze dezbaterile asupra unor probleme importante pentru sectorul turismului, care necesită acțiuni bine gândite.

În special, consideră că este prioritară o revizuire a Directivei privind pachetele de servicii pentru călătorii, vacanțe și circuite, care datează din 1990 și care acum nu mai reflectă comportamentul consumatorilor într-o societate în schimbare. Raportorul speră ca Comisia să poată prezenta o propunere legislativă de revizuire a directivei până în luna septembrie 2011, în scopul de a asigura un cadru de reglementare mai clar și mai sigur consumatorilor și întreprinderilor din sectorul turismului.

O altă temă centrală pentru raportor este cea a TVA-ului în sectorul turismului. Potrivit raportorului, o armonizare progresivă a TVA-ului pentru turism reprezintă o condiție necesară pentru a asigura o concurență transparentă și o bază de plecare egalitară între întreprinderile de turism. Acordul la care s-a ajuns în Consiliul ECOFIN din martie 2009 cu privire la textul Directivei 2009/47/CE stabilește o bază permanentă, și anume posibilitatea ca statele membre individuale să adopte o cotă de TVA redusă pentru o serie de activități ce necesită un aport important de mână de lucru, printre care se află și serviciile de catering: acesta a reprezentat pas înainte foarte important, însă încă există prea multe diferențe care duc la denaturări ale concurenței între statele membre.

Modernizarea regimului special de TVA pentru agențiile de transport și operatorii turistici (TOMS) este o altă problemă care merită o atenție specială. Raportorul invită Consiliul să accelereze adoptarea acestei directive, care să prevadă includerea unui mecanism de „opt-in”, capabil să elimine distorsionarea concurenței între categoriile de operatori care în prezent sunt afectați grav de transpunerile naționale neomogene.

În fine, raportorul este convins că este important să se monitorizeze îndeaproape acțiunile propuse de Comisie și propunerile avansate de către Parlamentul European și să se verifice în mod punctual punerea în aplicare a acestor propuneri. În acest scop, lansează ideea formării unui grup de lucru operativ la nivelul PE, cu tehnicieni specializați din sectorul turismului, care să permită garantarea continuității acțiunilor propuse și concretizarea noii strategii politice pentru turismul Uniunii Europene.

AVIZ al Comisiei pentru piAŢA internă Şi protecŢia consumatorilor (1.3.2011)

destinat Comisiei pentru transport și turism

referitor la Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul în Europa

(2010/2206(INI))

Raportor pentru aviz: Jürgen Creutzmann

SUGESTII

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor recomandă Comisiei pentru transport și turism, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât, dacă se ține seama de toate efectele multiplicatoare, sectorul turismului produce peste 10% din PIB-ul total al UE;

B.  având în vedere intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, care conferă pentru prima dată Uniunii Europene competențe de coordonare și completare a acțiunilor statelor membre în domeniul turismului, cu respectarea principiului subsidiarității;

C. întrucât majoritatea operatorilor de turism sunt IMM-uri și întrucât, prin natura structurilor acestora și a caracterului sezonier al activităților lor, aceștia sunt în mod direct afectați de fluctuațiile din cadrul economiei și de factorii naturali;

D. întrucât turismul ar trebui perceput, într-o măsură mult mai mare, drept un sector transversal, iar raporturile sale cu celelalte domenii politice și sectoare economice trebuie să fie consolidate;

E.  întrucât o nouă politică a turismului ar trebui să ia în considerare îmbătrânirea populației, schimbările climatice, precum și noile tehnologii de informare și comunicare;

F.  întrucât, în sectorul turismului, se manifestă o vizibilă subexploatare a sectoarelor fără caracter sezonier, precum și nevoia de a mări și menține numărul de personal calificat și în curs de formare;

G. întrucât turismul european trebuie să vizeze în continuare turismul intern, precum și turismul cetățenilor din țările terțe;

H. întrucât o piață internă solidă este esențială pentru o industrie a turismului cu adevărat europeană; întrucât comerțul electronic are o importanță din ce în ce mai mare în cadrul turismului, precum și în alte domenii,

1.  solicită statelor membre să faciliteze și să promoveze formarea profesională și ucenicia pentru organizatorii de activități turistice, să acorde sprijin pentru diversificarea și specializarea turismului european și, împreună cu Comisia, să încurajeze organizațiile de turism să facă schimb de bune practici; solicită ca, în sectorul turismului, să se opereze îmbunătățiri în materie de recunoaștere reciprocă a calificărilor profesionale, pentru a permite personalului calificat, dar și persoanelor recalificate, să ocupe mai ușor un loc de muncă permanent în acest sector; sprijină cu fermitate eforturile Comisiei de a introduce o legitimație profesională care ar putea îmbunătăți mobilitatea și gradul de angajare a lucrătorilor de calitate în acest sector și consideră că prima legitimație profesională de acest tip ar putea fi introdusă pentru ghizii turistici;

2.  consideră că aplicarea corespunzătoare a Directivei privind serviciile ar contribui la reducerea semnificativă a obstacolelor administrative și birocratice și a problemelor cu care se confruntă consumatorii și întreprinderile din sectorul turismului; în acest context, invită Comisia și statele membre să asigure aplicarea eficace a Directivei privind serviciile, ceea ce va spori în mare măsură beneficiile pentru toate părțile implicate în această industrie;

3.  invită UE să adopte o abordare mai integrată privind turismul, în special în domeniul serviciilor și al protecției consumatorilor, și subliniază importanța revizuirii viitoare a Directivei 90/314/CEE privind pachetele de servicii pentru călătorii, care este în prezent complet depășită de evoluțiile turismului și noile obișnuințe de călătorie, în special în privința creșterii nivelului de utilizare a internetului și a comerțului electronic și a impactului acestora asupra viitoarelor evoluții ale sectorului turismului;

4.  solicită Comisiei să își intensifice eforturile pentru a îmbunătăți calitatea și conținutul informațiilor oferite turiștilor, care ar trebui să fie ușor accesibile și de încredere și care ar trebui să includă structura prețului diferitelor componente care alcătuiesc pachetul de servicii pentru călătorii;

5.  consideră clasificarea armonizată a hotelurilor în UE drept un element-cheie în dezvoltarea turismului și, prin urmare, invită Comisia să sprijine inițiativa industriei hoteliere de armonizare a clasificării hotelurilor și a standardelor de calitate și să adopte măsuri legislative în cazul în care această armonizare nu poate fi realizată pe întreg teritoriul UE;

6.  constată că întreprinderile de turism au nevoie de date statistice comparabile și de înaltă calitate pentru a planifica pe termen lung structurile de cerere și ofertă și pentru a dezvolta destinațiile de turism; invită, astfel, Comisia, să asigure, în ceea ce o privește, faptul că aceste date sunt disponibile în toată Europa;

7.  cere Comisiei și statelor membre să asigure faptul că sectorul turismului respectă normele existente privind siguranța unităților de turism, în special cele privind paza contra incendiilor, planificarea în situații de urgență, siguranța echipamentelor pentru copii, formarea personalului și nevoile persoanelor cu handicap și să elaboreze norme europene în cazul în care acest lucru este necesar;

8.  invită Comisia să sprijine elaborarea unei liste albe a operatorilor de turism pentru a sprijini întreprinderile care oferă servicii de calitate și pentru a îmbunătăți protecția consumatorilor;

9.  invită Comisia să disemineze la maximum propriile inițiative de turism, prin utilizarea pe deplin a tuturor canalelor de comunicare, precum și să găsească modalități inovatoare de autofinanțare a acestor inițiative;

10. subliniază necesitatea de a dezvolta o marcă europeană de turism de calitate pe baza experienței naționale acumulate până în prezent, în scopul îmbunătățirii încrederii consumatorilor și a securității în privința produselor de turism și, totodată, pentru a răsplăti antreprenorii din acest sector și întreprinderile care contribuie la îmbunătățirea serviciilor și a satisfacției consumatorilor; consideră că, în principiu, inițiativa de a avea o „marcă europeană” consolidată este foarte bună; constată, totuși, că trebuie să se asigure faptul că diversitatea patrimoniului cultural și natural al diferitelor state membre nu este subminată;

11. încurajează Comisia să colaboreze mai îndeaproape în lansarea inițiativelor de turism cu întreprinderile private prin intermediul parteneriatelor public-private; recunoaște că implicarea inteligentă a sectorului privat în astfel de inițiative va avea ca rezultat o mai mare eficiență, precum și sustenabilitatea proprie a inițiativelor;

12. susține hotărârea Comisiei de a integra obiectivele politicii de turism în cadrul celorlalte diferite politici care au un impact direct sau indirect asupra sectorului turismului;

13. constată importanța turismului ca o sursă de venit pentru economia insulelor și a regiunilor muntoase și puțin populate; invită Comisia să elaboreze măsuri specifice pentru sprijinirea industriei turismului în regiunile care suferă de handicapuri naturale sau demografice severe și permanente, precum insulele și regiunile muntoase și puțin populate;

14. cere Comisiei să sprijine turismul fără bariere și adaptat persoanelor în vârstă și turismul pentru persoanele cu handicap prin intermediul campaniilor promoționale și de sensibilizare, precum și prin introducerea unei etichete de calitate europeană care să acopere, printre altele, destinațiile turistice care le permit persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă, inclusiv persoane vârstnice și copii, să călătorească fără dificultate; invită în special industria hotelieră, prin elaborarea și adoptarea unui cod de bune practici, să faciliteze accesul în unitățile hoteliere pentru persoanele cu handicap și mobilitate redusă, în conformitate cu principiile stabilite în Comunicarea Comisiei din 15 noiembrie 2010 privind strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap (COM(2010)0636); apreciază că Programul Calypso ar trebui evaluat din perspectiva acestui obiectiv, în colaborare cu părțile interesate și, dacă este cazul, continuat; cu toate acestea, evaluarea ar trebui să vizeze asigurarea faptului că aceste programe se pot autofinanța pe termen lung;

15. salută lansarea în 2009 de către Comisie a Programului Calypso, al cărui obiectiv este atât social (acordarea posibilității de a călători categoriilor de persoane care nu au în general ocazia să călătorească în concediu), cât și economic (sprijinirea turismului prin încurajarea persoanelor să meargă în concediu în perioadele extrasezoniere); consideră că programul ar trebui continuat, după evaluarea rezultatelor obținute, la care ar trebui să participe și părțile interesate; invită Comisia și statele membre să acorde, în strategiile lor de turism, o atenție deosebită turismului transfrontalier regional și local;

16. invită Comisia să asigure că pasagerii sunt mai bine informați cu privire la drepturilor lor în toate formele de transport public, în vederea asigurării protecției juridice a cetățenilor europeni pe parcursul călătoriilor de pe teritoriul Uniunii Europe;

17. invită Comisia să ia în considerare simplificarea procedurilor de acordare a vizelor, în special pentru grupurile de turiști, fără a pune în pericol aspectele legate de securitate și de vamă pentru cetățenii din țările terțe;

18. invită Comisia să elaboreze și să promoveze modalități inteligente de a combina finanțarea privată și publică pentru a sprijini patrimoniul cultural al Europei, de exemplu prin promovarea celor mai bune practici; invită statele membre să coopereze, în cadrul schimburilor de bune practici, pentru a intensifica turismul european și pentru a promova forme alternative de turism;

19. îndeamnă statele membre să încurajeze formele alternative de turism, precum agroturismul; consideră că aceste forme de dezvoltare vor intensifica activitățile IMM-urilor din sectorul turismului, în special unitățile hoteliere de tip familial; subliniază că aceste întreprinderi ar trebui clasificate în mod diferit; invită statele membre să colaboreze mai îndeaproape cu Comisia pentru a găsi modalități noi și mai bune de dezvoltare și promovare a traseelor europene;

20. invită Comisia să evalueze cu atenție toate măsurile noi în domeniul turismului pentru a asigura că acestea sunt eficiente și pot fi administrate și finanțate;

21. invită Comisia să sprijine proiectele ecologice, luând în considerare impactul ecologic și climatic asupra industriei turismului, precum și importanța conservării patrimoniului natural și cultural al statelor membre;

22. sprijină inițiativele Comisiei de promovare a turismului în cadrul UE, precum proiectul EDEN (Destinații europene de excelență), care identifică în fiecare an în fiecare țară participantă, în funcție de o temă specifică, destinații turistice europene care acordă prioritate modelului de dezvoltare sustenabilă; invită Comisia să lanseze campanii de informare pentru a evidenția astfel de inițiative;

23. consideră că patrimoniul european comun ar trebui promovat mai mult, de exemplu sub forma itinerarelor culturale europene; consideră că, în acest caz, ar trebui realizată cooperarea cu alte instituții, precum Consiliul Europei.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	28.2.2011
Rezultatul votului final	+: –: 0:	26 2 0
Membri titulari prezenți la votul final	Pablo Arias Echeverría, Cristian Silviu Bușoi, Anna Maria Corazza Bildt, António Fernando Correia De Campos, Jürgen Creutzmann, Christian Engström, Evelyne Gebhardt, Louis Grech, Małgorzata Handzlik, Philippe Juvin, Eija-Riitta Korhola, Mitro Repo, Robert Rochefort, Zuzana Roithová, Heide Rühle, Christel Schaldemose, Andreas Schwab, Catherine Stihler, Kyriacos Triantaphyllides, Bernadette Vergnaud
Membri supleanți prezenți la votul final	Damien Abad, Cornelis de Jong, Constance Le Grip, Emma McClarkin, Antonyia Parvanova, Konstantinos Poupakis, Olga Sehnalová, Wim van de Camp

AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare Şi energie (2.3.2011)

destinat Comisiei pentru transport și turism

referitor la Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul european

(2010/2206(INI))

Raportor pentru aviz: Jorgo Chatzimarkakis

SUGESTII

Comisia pentru industrie, cercetare și energie recomandă Comisiei pentru transport și turism, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  constată că se poate garanta competitivitatea sectorului turismului în Europa doar prin utilizarea celor mai bune tehnologii disponibile; solicită statelor membre și Comisiei să încurajeze sectorul turismului să adopte strategii privind eficiența energetică și introducerea energiilor regenerabile; salută lansarea de către Comisie a unei platforme „TIC și turismul”, care ar putea servi ca un catalizator pentru întreprinderile din sectorul turistic, în special pentru IMM-uri, în momentul dezvoltării unor instrumente și servicii noi și inovatoare; consideră că o piață unică pentru serviciile online va crește competitivitatea industriei turistice în Europa, precum și că TIC ar trebui să contribuie la gestionarea durabilă, ținând seama, de asemenea, de strategia UE în domeniul climei și respectând nevoile speciale ale regiunilor rurale, muntoase și de coastă; consideră că, prin intermediul Comisiei, ar trebui să se asigure o mai bună coordonare prin TIC a tuturor activităților turistice, dat fiind că turiștii achiziționează din ce în ce mai multe servicii turistice prin platforme electronice și motoare de căutare pe internet neeuropene; consideră că Comisia ar trebui să garanteze existența unei concurențe echitabile și legale în domeniu;

2.  consideră că experiențele, competențele și cele mai bune practici din sectorul turismului ar trebui împărtășite și încurajează, prin urmare, o abordare de „specializare inteligentă”, conform căreia regiunile s-ar concentra asupra domeniilor în care beneficiază de avantaje și în care pot să atingă un nivel de excelență; solicită Comisiei și statelor membre să promoveze și să extindă în continuare programele de schimb ale Comisiei, cum ar fi Leonardo, care sunt adaptate la nevoile și cerințele din sector; subliniază importanța unei forțe de muncă cu înaltă calificare și solicită o formare profesională mai intensă în sectorul turismului; invită Comisia să instituie o unitate specială pentru dezvoltarea turismului pentru a propune programe universitare și de formare specializate în domeniul turismului european durabil; subliniază importanța unor proceduri rapide de recunoaștere reciprocă a diplomelor și calificărilor în sectorul turismului în toată Europa, în conformitate cu normele și standardele europene și naționale;

3.  consideră că o mai bună utilizare a produselor și serviciilor inovatoare în sectorul turistic va prezenta avantaje pentru caracterul durabil al acestuia; solicită includerea turismului inovator și ecologic ca problematică orizontală în programul pentru inovație și competitivitate (PIC); subliniază nevoia stringentă ca turismul european să devină din ce în ce mai responsabil și mai durabil pentru a respecta mediul, culturile locale și populațiile; încurajează, prin urmare, inițiativele Comisiei în domeniul durabilității, cum ar fi dezvoltarea unor indicatori de gestiune durabilă, carta turismului durabil și responsabil, ținând seama de recomandările politice ale Grupului internațional de lucru pentru dezvoltarea turismului durabil din cadrul procesului de la Marrakech; de asemenea, încurajează sinergiile de acțiune cu parteneriatul global pentru turismul durabil, precum și o strategie pentru turismul marin și de coastă durabil, subliniind faptul că o durabilitate crescută înseamnă o calitate crescută și clienți mai mulțumiți; solicită adoptarea unei abordări mai holistice în domeniu și, în special, ia act de posibilul impact negativ pe care l-ar avea asupra mediului proiectele imobiliare speculative din regiunile turistice;

4.  subliniază faptul că, în vederea generării unui grad mai ridicat de încredere în mediul digital și pentru ca sectorul turistic european să poată profita de toate oportunitățile care îi sunt oferite de acest mediu, toți europenii trebuie să fie informați cu privire la drepturile și obligațiile lor digitale fundamentale prin intermediul unei carte europene a drepturilor cetățenilor și consumatorilor în mediul digital care să consolideze și să actualizeze acquis-ul comunitar, dacă este cazul; consideră că această cartă ar trebui să consolideze acquis-ul comunitar și să includă, în special, drepturile utilizatorilor privind protecția vieții private, drepturile utilizatorilor vulnerabili și drepturile utilizatorilor privind conținutul digital;

5.  consideră că o mai bună coordonare a cercetării și dezvoltării în domeniul turismului va prezenta avantaje pentru durabilitatea sectorului turistic; solicită, prin urmare, Comisiei să creeze un observator virtual al turismului care s-ar afla în legătură nu numai cu institutele de cercetare, ci și cu întreprinderile și autoritățile publice, în vederea îmbunătățirii studiilor de piață prin folosirea unor sisteme de informații competitive, furnizarea de informații prospective privind evoluția cererii și a ofertei către întreprinderi și organele publice, precum și prin favorizarea unei mai bune poziționări strategice a întreprinderilor și a sectorului public;

6.  ia act de faptul că turismul este un sector care depinde în foarte mare măsură de climă, aceasta definind durata și calitatea sezoanelor turistice, care contribuie, în același timp, la schimbările climatice prin emisiile de gaze cu efect de seră generate, în principal, de transportul și cazarea turiștilor; atrage atenția asupra faptului că sectorul poate juca un rol important pentru realizarea obiectivelor Uniunii prin intermediul unei politici energetice axate pe clădiri; solicită statelor membre și Comisiei să încurajeze sectorul turismului să adopte strategii privind eficiența energetică și introducerea energiilor regenerabile;

7.  insistă asupra faptului că activitățile legate de turism, aplicate în mod durabil, trebuie să constituie, pentru economiile locale, în special pentru regiunile defavorizate, o sursă de venituri pe termen lung, trebuie să ajute la promovarea unor locuri de muncă stabile, care respectă drepturile lucrătorilor, și trebuie să sprijine alte activități economice din amonte și din aval, protejând și consolidând, în același timp, patrimoniul cultural, istoric, peisajer și de mediu;

8.  consideră că sectorul turismului ar trebui să contribuie la dezvoltarea industriei regionale asociate, generând dezvoltare economică și locuri de muncă pe plan regional și subliniază necesitatea de a adopta o abordare orizontală cu privire la sector în cadrul politicilor și a fondurilor comunitare, cum ar fi prin crearea unui program comunitar specific, care să completeze măsurile întreprinse de statelor membre, pentru a promova sectorul și a încuraja sinergiile dintre diferiții agenți economici și sociali implicați;

9.  subliniază necesitatea de a diversifica portofoliul de servicii turistice în Europa și subliniază faptul că ajustarea la factorii sezonieri este determinantă pentru competitivitatea sectorului turistic european; solicită intensificarea cooperării dintre statele membre în ceea ce privește promovarea UE ca destinație turistică dar subliniază, de asemenea, rolul autorităților locale; solicită crearea unei strategii și campanii europene de comunicare în UE și la nivel mondial pentru a garanta faptul că Europa rămâne prima destinație turistică la nivel mondial pe baza bogatului său patrimoniu natural, cultural și istoric; consideră că ar trebui să se reducă birocrația și sarcinile administrative pentru serviciile din sectorul turistic, atât pentru client, cât și pentru întreprinderi, recunoscând faptul că înalta calitatea se plătește;

10. recunoaște că există distanțe lungi în cadrul UE, mai ales între statele membre periferice din nord și din sud și subliniază, în consecință, importanța traficului aerian atât pentru turismul din interiorul Uniunii, cât și pentru turismul provenit din țări terțe; solicită, prin urmare, Comisiei să evite instituirea unor constrângeri legislative excesive pentru companiile aeriene europene, care nu ar face decât să sporească dificultățile acestora în contextul concurenței mondiale;

11. ia act de faptul că, din cauza schimbărilor climatice prevăzute în cursul anilor următori, sunt anticipate schimbări importante la nivelul mediului, precum creșterea nivelului mărilor, creșterea temperaturii și agravarea fenomenelor de secetă, iar turismul va fi principalul sector afectat de schimbările climatice în regiunea mediteraneeană;

12. ia act de necesitatea de a acorda o atenție mai mare diversificării turismului și importanței crescute a turismului specializat cum ar fi turismul de afaceri, turismul pentru cumpărături, turismul de patrimoniu, turismul social, ecoturismul și turismul sportiv și solicită măsuri care să sprijine mai bine promovarea turismului european în aceste domenii în contextul concurenței globale;

13. reamintește impactul extraordinar pe care l-a avut erupția vulcanului Eyjafjallajökull din aprilie 2010 asupra serviciilor aeriene și asupra industriei, care au suferit pierderi enorme de-a lungul a mai multe săptămâni, și subliniază cât este de important ca UE și sistemul european de gestionare a traficului european (ATM) să ia decizii rapide în situații similare pentru a asigura condițiile necesare pentru un trafic aerian corect și fluid;

14. consideră, având în vedere faptul că societatea îmbătrânește, că turismul medical și de wellness are cel mai mare potențial de a cunoaște o creștere semnificativă în viitor; este de opinie că un sistem european certificat de standarde și controale de calitate în acest domeniu, precum un sistem al crucii albastre pentru instituțiile medicale sau de wellness, de exemplu în hoteluri care oferă tratamente de sănătate cum ar fi controalele de sănătate, ar îmbunătăți semnificativ competitivitatea turismului medical european; în acest context, propune derularea de activități de hidroterapie vizând transformarea acestora într-o specialitate europeană;

15. subliniază că rolul autorităților locale și al întreprinderilor, în special al IMM-urilor, ar trebui recunoscut pe scară largă în cadrul procesului de elaborare a politicii europene a turismului; este de opinie că cadrul legislativ și fiscal ar trebui să fie mai favorabil acestor întreprinderi și să țină seama de nevoile specifice ale întreprinderilor și lucrătorilor din sectorul turistic, cum ar fi programul de muncă flexibil care respectă, în același timp, drepturile lucrătorilor;

16. subliniază faptul că regiunile ultraperiferice și țările și teritoriile de peste mări (TTPM) sunt, prin amplasarea lor geografică, vitrine ale Uniunii Europene în lume și răspund perfect anumitor opțiuni propuse de Comisia Europeană, în special în ceea ce privește dezvoltarea unui turism în extrasezon pentru cetățenii UE; subliniază că regiunile ultraperiferice oferă, în aceeași măsură, țărilor din apropiere, cum ar fi Statele Unite ale Americii, Canada și țările din grupul BRIC, în special Brazilia, oportunitatea de a descoperi trăsăturile turismului de pe teritoriul european, caracterizat prin securitatea deplasărilor, infrastructuri sanitare și calitatea cazării și a gastronomiei;

17. reamintește că este vorba despre un sector care generează peste 5 % din PIB-ul Uniunii Europene și consideră, prin urmare, că este obligatoriu să se analizeze mai îndeaproape impactul legislației comunitare asupra sectorului turismului;

18. consideră că ar trebui armonizate normele privind clasificarea structurilor de cazare potrivit unor modele și criterii de evaluare comune pentru întreaga Europă;

19. solicită Comisiei să creeze un cadru legislativ european privind securitatea și accesibilitatea serviciilor turistice; ia act de legăturile puternice dintre dezvoltarea turismului și infrastructura de transport; ia act de faptul că o treime dintre plângerile consumatorilor din sistemul SOLVIT privesc drepturile pasagerilor; prin urmare, îndeamnă Comisia să îmbunătățească punerea în aplicare a acestor drepturi; regretă în special faptul că accidentele rutiere reprezintă cauza cea mai frecventă a deceselor în rândul călătorilor; solicită, prin urmare, armonizarea regulilor traficului rutier și a standardelor de siguranță, de exemplu armonizarea regulilor de circulație pentru traficul în sensul giratoriu;

20. sugerează luarea în considerare a posibilității de a crea o organizație euro-mediteraneeană pentru cooperare și dezvoltare în domeniul turistic cu scopul de a transforma Marea Mediterană într-un spațiu statistic unitar, a realiza analize pentru ghidarea întreprinderilor și a autorităților publice în procesul decizional, a promova destinațiile și a crea rețele de centre de formare în meseriile din domeniul turismului;

21. solicită Comisiei și statelor membre să utilizeze în mod eficient fondurile europene destinate turismului atât pentru a asigura crearea de noi locuri de muncă, cât și pentru creșterea competitivității IMM-urilor din domeniul turismului.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	28.2.2011
Rezultatul votului final	+: –: 0:	32 1 2
Membri titulari prezenți la votul final	Jean-Pierre Audy, Ivo Belet, Bendt Bendtsen, Jan Březina, Maria Da Graça Carvalho, Giles Chichester, Pilar del Castillo Vera, Fiona Hall, Jacky Hénin, Edit Herczog, Romana Jordan Cizelj, Arturs Krišjānis Kariņš, Lena Kolarska-Bobińska, Philippe Lamberts, Marisa Matias, Judith A. Merkies, Angelika Niebler, Jaroslav Paška, Herbert Reul, Paul Rübig, Amalia Sartori, Konrad Szymański, Patrizia Toia, Ioannis A. Tsoukalas, Marita Ulvskog, Vladimir Urutchev, Kathleen Van Brempt, Alejo Vidal-Quadras
Membri supleanți prezenți la votul final	Antonio Cancian, Francesco De Angelis, Françoise Grossetête, Jolanta Emilia Hibner, Gunnar Hökmark, Mario Pirillo, Catherine Trautmann

AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională (10.3.2011)

destinat Comisiei pentru transport și turism

referitor la Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul european

(2010/2206(INI))

Raportor: Salvatore Caronna

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru transport și turism, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază faptul că articolul 195 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene conferă Uniunii Europene noi competențe în domeniul turismului, în special prin completarea măsurilor luate de statele membre, cu respectarea principiului subsidiarității în vederea consolidării competitivității și a capacității de creștere dinamică și sustenabilă a acestui sector; subliniază importanța dezvoltării sectorului turistic pentru a întări dimensiunea regională în cadrul UE și a consolida conștiința cetățeniei europene;

2.  reamintește că Regulamentul (CE) nr. 1080/2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regională include printre diferitele priorități de acțiune protecția și valorificarea patrimoniului natural și cultural ca potențial de dezvoltare pentru un turism sustenabil în perspectiva unei valori adăugate, subliniind importanța unei abordări integrate și coerente, promovând, astfel, creșterea economică și crearea de locuri de muncă și contribuind la promovarea Europei ca destinație favorită pentru vizitatori atât din UE, cât și din afara acesteia, subliniind extraordinara bogăție culturală a acesteia, exemplificată prin siturile patrimoniului mondial UNESCO și frumusețea naturală exuberantă a siturilor Natura 2000 de pe tot cuprinsul UE; solicită, în acest context, un angajament ferm pentru promovarea mai intensă a turismului prin intermediul politicii de coeziune în decursul viitoarei perioade de programare;

3.  subliniază faptul că turismul are un impact concret asupra coeziunii economice, sociale și teritoriale a tuturor statelor membre; evidențiază, în plus, că pentru unele regiuni ale Uniunii Europene mai puțin dezvoltate economic – ca, de exemplu, insulele, regiunile montane, orașele de frontieră îndepărtate, regiunile slab populate, regiunile rurale și regiunile ultraperiferice – turismul reprezintă sau ar putea reprezenta resursa principală, având o influență directă asupra creșterii altor sectoare și mai subliniază, de asemenea, importanța neseparării turismului de politica de coeziune; subliniază faptul că, în acest context, turismul ar putea oferi o șansă de redresare economică, îndeosebi în regiunile afectate de declin demografic sau depopulare, și că trebuie luată în considerare accesibilitatea acestora, îndeosebi prin extinderea obiectivelor rețelelor de transport transeuropene la aceste regiuni;

4.  subliniază necesitatea unei politici active în domeniul concurenței pentru a monitoriza tendința de concentrare a sectorului sau orice abuz de poziție dominantă;

5.  reamintește că patrimoniul cultural și diversitatea lingvistică și regională ale Europei reprezintă un avantaj comparativ semnificativ pe piața turistică mondială; solicită ca acestor factori să li se acorde atenția cuvenită în cadrul analizelor economice din sectorul turistic, în special în contextul alocării de resurse pentru a menține și moderniza destinațiile cu importanță culturală;

6.  subliniază faptul că sustenabilitatea socială, economică și ecologică reprezintă o condiție esențială pentru dezvoltarea și continuitatea tuturor activităților turistice; solicită Comisiei să dezvolte, dacă este cazul, după lansarea unei consultări publice și a unei evaluări de impact și ținând cont de cele mai bune practici din statele membre, un „brand european” pentru crearea unui profil al produselor și serviciilor de calitate foarte bună și, totodată, pentru consolidarea imaginii Europei în lume, coordonând, în același timp, această inițiativă cu „Eticheta patrimoniului european și siturile UNESCO;

7.  solicită Comisiei să sprijine includerea pe lista patrimoniului mondial a tradițiilor populare din statele membre, inclusiv a celor culinare, pentru păstrarea acestora pentru generațiile viitoare, precum și instituirea unei strategii europene pentru promovarea tradițiilor populare la nivel european și internațional;

8.  reafirmă faptul că turismul, dezvoltat în formele sale sustenabile și responsabile din punct de vedere social, reprezintă o sursă durabilă de venit pentru economia locală și o modalitate de promovare a unei ocupații stabile, contribuind în același timp la protejarea și valorificarea patrimoniului peisagistic, cultural, artizanal, istoric și social al tuturor teritoriilor, luând în considerare, de asemenea, oportunitățile oferite de Natura 2000; de aceea, susține exploatarea sinergiilor între promovarea turismului și toate specificitățile regionale care pot contribui la revitalizarea economiilor locale și regionale; salută acțiunea planificată de Comisie de a concepe o strategie pentru turismul maritim și de coastă sustenabil și speră că vor fi propuse strategii specifice și cu privire la insule, regiuni montane și alte zone sensibile;

9.  consideră că asigurarea unei dezvoltări durabile a turismului trebuie făcută într-o manieră în care bogățiile sale naturale, culturale și de patrimoniu să fie în egală măsură apreciate în prezent și păstrate pentru generațiile viitoare;

10. subliniază rolul cheie pe care FEDER și FEADR îl pot juca în dezvoltarea potențialului turistic al mediului rural și în diversificarea activităților economice ale acestuia;

11. subliniază rolul sportului în promovarea turismului și salută inițiative precum proiectul „Sporturi acvatice în zona atlantică”; reamintește că sportul este o formă de agrement cultural, combinat cu dorința de mișcare, care poate atrage turiști spre regiunile periferice ale Europei;

12. salută propunerea Comisiei de a grupa acțiunile de promovare a turismului în jurul celor 4 priorități; consideră totuși că dezvoltarea unui nou cadru politic pentru turismul european necesită o abordare integrată în strânsă corelare cu caracterul specific al fiecărei regiuni și o coordonare eficientă a politicilor comunitare, naționale, regionale și locale care să permită exploatarea profitabilă a sinergiilor create între diferitele sectoare de activitate cu impact direct sau indirect asupra turismului, respectând, totodată, principiul subsidiarității; recomandă statelor membre să implice autoritățile locale și regionale competente încă din primele etape ale negocierilor;

13. invită Comisia, statele membre și autoritățile regionale și locale să încurajeze și să sprijine dezvoltarea rețelelor si proiectelor integrate in domeniul turismului, care acoperă toate elementele de infrastructură pentru a evita dezvoltarea lipsită de coordonare, și să încurajeze crearea de parteneriate pentru schimbul de bune practici; recomandă participarea activă a entităților regionale și locale, în conformitate cu principiile subsidiarității și parteneriatului; subliniază nevoia punerii în aplicare de inițiative concrete de susținere a inovării și a dezvoltării de noi tehnologii ale informației și de canale de comunicare; solicită lansarea de inițiative concepute astfel încât să utilizeze sistemele de inginerie financiară, să promoveze comerțul electronic și să elimine ultimele bariere de pe piața internă; solicită simplificarea normelor pentru a facilita accesul la instrumentele financiare relevante, îndeosebi micro-credite, pentru actorii din sectorul turistic, mai ales pentru întreprinderile mici și mijlocii, liber-profesioniști și industriile culturale și creative;

14. consideră necesară introducerea unei politici europene pentru protejarea drepturilor turiștilor și a siguranței acestora;

15. insistă asupra necesității de a proteja și de a pune în valoare diversitatea ofertei turistice europene pe baza criteriilor economice, sociale, de mediu și de coeziune teritorială;

16. evidențiază vulnerabilitatea regiunilor de coastă, a insulelor, a regiunilor ultraperiferice și montane, a căror economie depinde adesea de turism, în fața efectelor nocive pentru mediu ale turismului și a problemei mondiale a schimbărilor climatice, care ar trebui să fie și ele luate în considerare în noul cadru pentru turism; de aceea, subliniază necesitatea de a face investiții sustenabile în aceste regiuni;

17. consideră că este necesară contracararea efectelor turismului sezonier printr-o diversificare și o specializare a ofertei turistice și sprijinirea tuturor formelor de turism sustenabil pe tot timpul anului, traseele turistice, turismul responsabil din punct de vedere ecologic și social, vizând în special elevii, tinerii, persoanele cu mobilitate redusă și bătrânii, care reprezintă o piață cu un potențial uriaș de creștere; salută rezultatele pozitive obținute de acțiunea pregătitoare CALYPSO și solicită Comisiei să continue să lucreze la dezvoltarea în continuare a acesteia și să susțină introducerea unui mecanism de promovare între statele membre a schimburilor turistice extrasezoniere destinate persoanelor în vârstă, tinerilor, persoanelor cu dizabilități și altor grupuri defavorizate;

18. solicită Comisiei să elaboreze un plan strategic pentru a atrage turiștii din țările emergente, îndeosebi din țările BRIC (Brazilia, Rusia, India, China) prin acorduri de cooperare, inițiative de promovare a turismului, și aranjamente mai flexibile de acordare a vizelor turistice; este de părere că inițiativele UE de promovare a turismului ar trebui să înfățișeze Europa ca o destinație globală, să completeze inițiativele luate de statele membre și de autoritățile regionale și locale și să evite favorizarea anumitor destinații europene în detrimentul altora;

19. salută interesul Comisiei față de implicațiile socioeconomice și de mediu aferente sectorului turismului și încurajează eforturile pentru atingerea unui nivel mai ridicat de competitivitate corelat cu o gestiune responsabilă a resurselor (energie, apă, materii prime etc.);

20. remarcă importanța asigurării mobilității și conectivității regionale, îndeosebi în regiunile cu cele mai mari probleme de acces, pentru a asigura succesul efectiv al politicilor în domeniul turismului în toate regiunile UE;

21. solicită punerea unui accent mai puternic pe calitatea personalului din sectorul turistic, pe formarea de specialitate cu un important conținut de limbi străine și tehnologie, pe sprijinirea IMM-urilor și a întreprinzătorilor, în special a celor din rândul femeilor și tinerilor, pe mobilitatea forței de muncă și pe acordarea de salarii decente și pe combaterea muncii la negru și prevenirea exploatării personalului; încurajează statele membre și autoritățile regionale și locale să utilizeze instrumentele de formare profesională oferite de Fondul social european și de alte instrumente comunitare și naționale; subliniază importanța măsurilor de eliminare a dezechilibrelor de pe piața regională a muncii ca urmare a activităților turistice sezoniere;

22. subliniază faptul că sectorul turismului ar trebui să utilizeze mai bine întregul potențial de investiții transfrontaliere în cadrul unor clustere atât la frontierele interne, dar și la cele externe, ale Uniunii Europene;

23. solicită statelor membre să simplifice reglementările și să reducă sarcina administrativă pentru o utilizare optimă a instrumentelor financiare europene disponibile pentru perioada de programare financiară actuală și să mărească competitivitatea sectorului turistic și a destinațiilor turistice; solicită acordarea unui rol mai important turismului ca mijloc de refacere a echilibrului social, economic și teritorial, în cadrul revizuirii politicii de coeziune și în lumina noului Tratat privind competența în domeniul turismului; speră că orice formă de finanțare acordată de UE pentru turism va fi condiționată de furnizarea unor servicii competitive, asigurând standarde ridicate de calitate și de sustenabilitate; solicită includerea printre prioritățile următoarelor perspective financiare și ale reglementărilor privind fondurile structurale a reabilitării siturilor turistice intrate în declin pentru a garanta competitivitatea și sustenabilitatea acestora;

24. consideră că o mai bună coordonare între toate părțile interesate, incluzând autoritățile europene, naționale, regionale și locale, precum și un grad mai ridicat de complementaritate a acțiunilor și a resurselor financiare asigurate prin fonduri structurale și Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală vor încuraja o dezvoltare mai integrată și sustenabilă a sectorului turismului și vor contribui la deblocarea întregului său potențial;

25. subliniază importanța pentru sectorul turismului a infrastructurilor adecvate și, în consecință, solicită să se facă mai mult pentru dezvoltarea rețelelor de transport transeuropene, în special a autostrăzilor mării;

26. invită regiunile care dețin potențial turistic neexploatat să ia în considerare exemplele de bune practici în materie de turism atât din cadrul, cât și din afara UE, care au conduc la dezvoltarea unor însemnate activități de turism în ultima decadă;

27. recomandă crearea la nivelul UE a unei platforme online pentru turism pentru a promova potențialul turistic local și regional cât mai eficient posibil.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	28.2.2011
Rezultatul votului final	+: –: 0:	32 1 1
Membri titulari prezenți la votul final	François Alfonsi, Luís Paulo Alves, Charalampos Angourakis, Jean-Paul Besset, Alain Cadec, Salvatore Caronna, Rosa Estaràs Ferragut, Danuta Maria Hübner, Seán Kelly, Evgeni Kirilov, Constanze Angela Krehl, Ramona Nicole Mănescu, Riikka Manner, Iosif Matula, Erminia Mazzoni, Lambert van Nistelrooij, Jan Olbrycht, Wojciech Michał Olejniczak, Markus Pieper, Tomasz Piotr Poręba, Monika Smolková, Georgios Stavrakakis, Nuno Teixeira, Michail Tremopoulos, Oldřich Vlasák, Kerstin Westphal, Hermann Winkler
Membri supleanți prezenți la votul final	Karima Delli, Karin Kadenbach, Andrey Kovatchev, Marie-Thérèse Sanchez-Schmid, Patrice Tirolien, Derek Vaughan
Membri supleanți (articolul 187 alineatul (2)) prezenți la votul final	Stanimir Ilchev

AVIZ al Comisiei pentru agricultură Şi dezvoltare rurală (1.3.2011)

destinat Comisiei pentru transport și turism

referitor la Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul european

(2010/2206(INI))

Raportor pentru aviz: Rareș-Lucian Niculescu

SUGESTII

Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală recomandă Comisiei pentru transport și turism, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  salută recunoașterea de către Comisie a valorii contribuției FEADR la dezvoltarea turismului în Europa și subliniază necesitatea continuării acțiunilor susținute prin acest fond în cadrul PAC post-2013, la un nivel financiar suficient și adecvat ambițiilor propuse; reamintește solicitările exprimate în mod repetat privind simplificarea și debirocratizarea PAC, din care FEADR face parte integrantă;

2.  atrage atenția asupra faptului că acțiunile viitoare de sprijinire a turismului rural și a agroturismului trebuie să fie pe deplin coerente cu viitoarele obiective, strategii și instrumente ale PAC în domeniul dezvoltării rurale, în special cu cele vizând furnizarea de bunuri publice, precum întreținerea terenurilor, conservarea peisajelor, biodiversitatea sau silvicultura, conservarea și punerea în valoare a patrimoniului rural;

3.  atrage atenția cu privire la impactul schimbărilor climatice asupra teritoriilor europene și la consecințele acestora pentru turism; sugerează, în acest sens, crearea unei carte privind calitatea, vizând promovarea unui turism durabil în zonele amenințate, în vederea încurajării bunelor practici în materie de infrastructură și servicii turistice;

4.  afirmă că finanțarea dezvoltării turismului rural și a agroturismului în UE este deplin justificată, aceste sectoare reprezentând peste 500 000 de unități de cazare, circa 6 500 000 de paturi, din care 15-20% se găsesc în unitățile agroturistice; aceste sectoare au avut în ultimii 10-15 de ani o creștere medie anuală, în termeni de cerere și ofertă, de 10-15%, în condițiile în care creșterea medie a turismului a fost, în general, de 4-5%;

5.  consideră că viitoarele programe de dezvoltare rurală și regională ar trebui să susțină eficient sectorul turismului; de asemenea, este de părere că trebuie acordată o atenție deosebită promovării transferului de cunoștințe și a schimburilor transfrontaliere de bune practici, pe baza activității rețelelor europene existente, precum NECSTouR;

6.  subliniază faptul că turismul rural și agroturismul au o contribuție esențială la îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale, precum și în păstrarea echilibrului teritorial, pentru că generează noi oportunități, în special pentru tineri și femei, aceste activități fiind pe deplin complementare cu activitățile tradiționale din sectorul primar, contribuind, uneori, la consolidarea acestora, astfel cum se întâmplă în cazul agroturismului, și contribuind, astfel, la stoparea fenomenelor de depopulare a zonelor rurale prin crearea de locuri de muncă; adaugă faptul că acestea contribuie, de asemenea, la conservarea și cunoașterea identităților culturale și a obiceiurilor tradiționale, precum și a produselor alimentare tradiționale; solicită, în plus, să se pună un mai mare accent pe calitatea locurilor de muncă în acest sector;

7.  subliniază că activitățile turistice trebuie să respecte întotdeauna peisajul și mediul; subliniază, de asemenea, faptul că, potrivit indicațiilor din Convenția europeană privind peisajul, obiectivul ar trebui să fie stabilirea unei relații echilibrate și armonioase între nevoile sociale, activitatea economică și mediu;

8.  atrage atenția asupra faptului că turismul rural și agroturismul constituie un sector economic propriu care nu poate fi delocalizat și ale cărui caracteristici principale, spre deosebire de alte modele de turism european, cum ar fi turismul de coastă, îi asigură o independență mai mare față de sezoane și, prin urmare, faptul că se mizează pe dezvoltarea sa presupune crearea de noi surse de locuri de muncă durabile și de calitate;

9.  subliniază faptul că turismul rural și agroturismul sunt importante pentru contracararea naturii sezoniere a turismului, mai ales în regiunile cele mai îndepărtate; consideră, prin urmare, că este esențial să se țină seama de gradul de accesibilitate a acestor regiuni, luând în considerare posibilitățile de extindere a rețelelor europene de transport;

10. de asemenea, subliniază că turismul rural și agroturismul au nevoie de o atenție specială pentru că prezintă vulnerabilități specifice, suplimentare față de celelalte sectoare turistice, precum necesitatea ameliorării infrastructurilor din zonele rurale și a rețelelor de transport care le leagă de centrele urbane, accesul limitat la obținerea creditelor pentru dezvoltarea de activități agroturistice, oferta insuficient structurată și neconectată la piață;

11. subliniază necesitatea de a încuraja formarea și inovarea ca elemente esențiale pentru dezvoltarea competitivității turismului rural și a agroturismului; reamintește că majoritatea întreprinderilor care exercită această activitate sunt microîntreprinderi, care joacă un rol foarte important în crearea de locuri de muncă pentru femei și tineri, instrumentele folosite pentru îmbunătățirea nivelului de calificare a personalului putând fi, așadar, aplicate și altor activități economice din zonele rurale;

12. subliniază rolul important pe care îl joacă turismul rural și agroturismul în conectarea directă la lanțul ofertei de produse alimentare locale, precum și alte produse de calitate diferențiată (provenind din agricultura biologică, DOP, IGP etc), creând un sistem care garantează producerea, transformarea și comercializarea produselor in situ;

13  consideră că sunt necesare consolidarea capacității de comercializare a agricultorilor și îmbunătățirea accesului acestora pe piețele locale, permițând astfel, achiziționarea mai ușoară a produselor locale necesare de către întreprinderile din sectorul de catering;

14. subliniază faptul că este important ca cetățenii Uniunii și cei din țările terțe să fie mai bine informați cu privire la posibilitățile oferite de turismul rural, acordând-i acestuia o vizibilitate mai mare pe portalul european visiteurope.com; propune, în același timp, îmbunătățirea interconexiunii dintre oferta turistică și rețeaua Natura 2000, în vederea asigurării unei vizibilități sporite a eforturilor depuse pentru protejarea și conservarea acestor zone, precum și a promovării mai intense a dezvoltării acestora;

15. invită Comisia să încurajeze derularea de acțiuni de formare menite să fructifice competențele profesionale ale agricultorilor în sectorul turistic, în vederea promovării diversificării economice în zonele rurale;

16. reamintește că, în Uniunea Europeană, o persoană din șase suferă de un handicap și că, prin urmare, este necesară promovarea unui turism rural și a unui agroturism adaptate și accesibile persoanelor cu handicap și cu mobilitate redusă;

17. recunoaște importanța platformei „TIC și turism” propusă de Comisie, dar precizează că sunt necesare toate eforturile pentru echiparea zonelor rurale cu infrastructură IT modernă (de exemplu, furnizarea de servicii de conexiune la internet în bandă largă), pentru a crea și a conecta în rețea toate informațiile necesare schimbului de bune practici și pentru derularea de acțiuni de formare în privința modalității de utilizare a acestei infrastructuri, precum și pentru dezvoltarea, de exemplu în cadrul programului pentru inovare și competitivitate (PIC), a unor resurse informatice multilingve care ar putea facilita turismul internațional;

18. regretă faptul că nu există statistici oficiale privind turismul rural și agroturismul, singurele date disponibile fiind bazate pe estimări; salută acțiunile prevăzute în vederea consolidării bazei de cunoștințe socioeconomice privind turismul, înțelegându-se că trebuie să se evite, pe cât posibil, perceperea de taxe fiscale și administrative suplimentare;

19. încurajează Comisia să dezvolte turismul rural și agroturismul pe parcursul întregului an; sugerează, în acest sens, continuarea și extinderea inițiativei Calypso și după 2011, precum și acordarea unei atenții sporite turismului rural și agroturismului în cadrul programelor derulate, creând sinergii utile cu alte forme de turism prezente în zonele apropiate de regiunile rurale (de exemplu, turism sportiv, balnear, cultural, religios etc.); solicită Comisiei să acorde o atenție deosebită turismului rural și agroturismului în cadrul tuturor strategiilor macroregionale ale Uniunii, cum ar fi Strategia pentru regiunea Dunării care acoperă regiunile cele mai sărace din Uniunea Europeană;

20. sugerează Comisiei să instituie norme de armonizare în ceea ce privește definirea criteriilor de evaluare a calității în domeniul turismului rural și al agroturismului, la fel cum se întâmplă în cazul sectorului hotelier tradițional, în cazul cărora se acordă diferite mărci pe baza unui set de criterii stricte, pentru a evita devalorizarea mărcilor vizate;

21.  având în vedere succesul inițiativelor „Capitale culturale europene” și „Marca patrimoniului european”, propune elaborarea unei inițiative similare care să dezvolte o marcă europeană pentru zonele rurale de interes turistic; subliniază faptul că o marcă europeană trebuie să se bazeze pe criterii de apreciere obiective, că mărcile de calitate naționale existente trebuie să fie menținute și că este important să se garanteze transparența necesară pentru consumatori; solicită ca această marcă să fie utilizată pe bază de voluntariat.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	28.2.2011
Rezultatul votului final	+: –: 0:	29 1 0
Membri titulari prezenți la votul final	John Stuart Agnew, José Bové, Luis Manuel Capoulas Santos, Michel Dantin, Paolo De Castro, Albert Deß, Herbert Dorfmann, Béla Glattfelder, Martin Häusling, Peter Jahr, Elisabeth Jeggle, Jarosław Kalinowski, Elisabeth Köstinger, Agnès Le Brun, George Lyon, Krisztina Morvai, Mariya Nedelcheva, Rareș-Lucian Niculescu, Wojciech Michał Olejniczak, Georgios Papastamkos, Marit Paulsen, Britta Reimers, Ulrike Rodust, Alfreds Rubiks, Giancarlo Scottà, Sergio Paolo Francesco Silvestris, Alyn Smith, Csaba Sándor Tabajdi, Marc Tarabella
Membri supleanți prezenți la votul final	Giovanni La Via

AVIZ al Comisiei pentru culturĂ Şi educaŢie (3.2.2011)

destinat Comisiei pentru transport și turism

referitor la Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul european

(2010/2206(INI))

Raportoare pentru aviz: Hella Ranner

SUGESTII

Comisia pentru cultură și educație recomandă Comisiei pentru transport și turism, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  reamintește că deplasările cu conotație culturală și educativă, precum și cele efectuate în cadrul activităților de tineret și sportive, au devenit din ce în ce mai apreciate, motiv pentru care solicită statelor membre și autorităților locale și regionale să sprijine astfel de forme de turism adoptând o abordare mai flexibilă, adaptându-se la noile tipuri de consumatori, datorate modificărilor demografice, și pentru a ține seama de noile forme de turism orientate spre așteptările exprimate de consumatori;

2.  semnalează faptul că turismul cultural constituie segmentul cel mai important al sectorului european al turismului și a traversat schimbări importante în ultimii ani, axându-se pe principalele orașe istorice și stațiuni turistice sau pe evenimentele și expozițiile de prim-plan, dar și pe orașele mai mici și itinerarele cu caracter istoric, cultural și natural, care atrag persoanele interesate de cunoaștere, dialog intercultural, natură și cultură;

3.  consideră că ar trebui acordată o atenție deosebită îmbunătățirii accesului persoanelor cu handicap, atenție concretizată prin adaptarea localurilor și formarea personalului în acest sens;

4.  subliniază importanța inițiativelor în materie de turism solidar și sustenabil ca mijloc de a valorifica activitățile de agrement în vederea promovării comerțului echitabil, a solidarității și a dezvoltării ecologice;

5.  prin urmare, invită Comisia să evidențieze, în cadrul noilor competențe introduse de Tratatul de la Lisabona, dimensiunea culturală a turismului european, în perspectiva asigurării sustenabilității economice, sociale, teritoriale, peisagistice și de mediu;

6.  reamintește rolul important jucat de organismele publice și, îndeosebi, de autoritățile și asociațiile teritoriale în asigurarea unui acces cât mai larg posibil la activitățile de agrement, inclusiv pentru categoriile defavorizate și tineret (centre de vacanță și de agrement, organizarea de activități sportive și culturale etc.), urmărind în permanență asigurarea diversității sociale;

7.  subliniază importanța creșterii calității educației prin utilizarea unor programe de învățare de-a lungul vieții, care pun accentul pe acțiuni ce vizează mobilitatea, ca, de exemplu, acțiunile pentru mobilitate Leonardo da Vinci și proiectele-pilot pregătitoare, precum Erasmus pentru întreprinzători și Grundtvig; consideră, de asemenea, că este esențial ca personalul din întreprinderile din sectorul turismului să-și amelioreze nivelul de formare profesională, volumul de cunoștințe, competențele, capacitățile și perspectivele profesionale prin intermediul programelor de învățare de-a lungul vieții;

8.  subliniază necesitatea stimulării mobilității europene și internaționale a studenților din cadrul instituțiilor de formare profesională și/sau de învățământ superior din domeniul turismului, astfel încât să poată învăța din cele mai bune practici și să facă schimb de acestea, precum și să acumuleze cunoștințe practice, îmbunătățindu-și totodată competențele lingvistice;

9.  își exprimă preocuparea față de standardizarea crescândă a culturii și a limbii; subliniază, prin urmare, importanța diversității culturale, lingvistice și patrimoniale;

10. relevă avantajele oferite de un sistem de educație dual în sectorul turismului și importanța combinării experienței practice cu învățământul în cadrul unei școli profesionale și/sau al unor instituții de învățământ superior, consolidând astfel atât competențele teoretice, cât și pe cele practice;

11. reamintește că patrimoniul cultural și diversitatea lingvistică a Europei reprezintă un avantaj comparativ semnificativ pe piața mondială a turismului; solicită ca acești factori să fie recunoscuți în mod corespunzător în analizele economice cu privire la sectorul turismului, în special în contextul alocării de resurse, pentru a menține și a îmbunătăți nivelul destinațiilor importante din punct de vedere cultural;

12. consideră că, pentru promovarea patrimoniului european, a creativității contemporane și a sustenabilității în domeniul turismului cultural, pentru atragerea unui nou public de consumatori și pentru sprijinirea regiunilor izolate și mai puțin cunoscute, sunt necesare inițiative cum ar fi „Capitala culturală europeană”, eticheta „Patrimoniu european” și pista de biciclete „Cortina de fier”, care necesită sinergii importante cu proiecte din cadrul programului „Itinerarele culturale europene” al Consiliului Europei, precum Drumul Sfântului Iacob, Via Francigena sau unul dintre celelalte itinerare recunoscute, precum și cu cele promovate de Institutul European al Itinerarelor Culturale; solicită, în acest context, să se stabilească legături mai strânse cu culturile regionale tradiționale și să se instituie măsuri de menținere a peisajelor tradiționale urbane și rurale; salută programele de tipul EDEN și NECSTouR, datorită potențialului lor de promovare a dezvoltării economice sustenabile;

13. evidențiază valoarea culturală și turistică a Itinerarelor culturale europene, care promovează un patrimoniu european cultural comun, și invită Comisia să-și intensifice cooperarea cu Consiliul Europei în acest domeniu și să prevadă finanțarea necesară în acest sens;

14. invită Comisia să evalueze impactul asupra turismului al programului „Capitalele culturale europene” al Uniunii Europene și să prezinte Parlamentului un raport cu privire la oportunitatea revizuirii modelelor de guvernanță și a modalităților de finanțare și de implicare a instituțiilor și a asociațiilor culturale, în scopul realizării de investiții în procese și parteneriate durabile și sustenabile;

15. atrage atenția asupra rolului de primă importanță jucat de sport în promovarea turismului, în condițiile în care atât spectatorii, cât și participanții călătoresc spre locurile în care se desfășoară evenimentele respective, și solicită introducerea de politici specifice de promovare și susținere a turismului sportiv;

16. atrage atenția asupra rolului itinerarelor europene, precum programul „Itinerarele culturale europene” al Consiliului Europei, care se axează pe teme specifice sau pe trasee istorice, prezintă conținuturi culturale adresate atât publicului larg, cât și unor categorii de public mai restrânse, și promovează dezbaterea și o abordare creativă și personalizată; consideră că aceste itinerare pot fi considerate bunuri culturale în sine, care îndeplinesc un rol eficace în crearea de rețele de operatori și asociații din diverse state membre, care colaborează în cadrul unor inițiative de promovare și gestionare destinate să promoveze culturile europene, înțelegerea reciprocă și coexistența pașnică, turismul, mobilitatea operatorilor, a călătorilor și a artiștilor, cunoașterea tradițiilor și a potențialului existente pe plan local, precum și dialogul intercultural și interconfesional;

17. în același timp, cere ca programele UE existente să beneficieze de o monitorizare, un management și o interconectare eficiente, care să le permită să-și atingă întregul potențial, prin asigurarea unor resurse suficiente, precum și să se susțină o abordare integrată a turismului;

18. atrage atenția asupra faptului că turismul cultural poate aduce o importantă contribuție la depășirea actualei crize economice și de ocupare a forței de muncă, întrucât valorifică competențele și potențialul teritorial și stimulează dezvoltarea rurală și a orașelor mici prin extinderea cererii de cazare turistică pe tot parcursul anului și către diverse segmente, precum și prin promovarea patrimoniului cultural și peisagistic și a mobilității, relansând tradițiile enogastronomice locale și creând circuite de calitate;

19. subliniază rolul sportului în promovarea turismului și salută inițiative precum proiectul „Sporturi acvatice în zona atlantică”; reamintește că sportul este o formă de agrement cultural, bazat totodată pe exercitarea unei activități, care poate atrage turiști spre regiunile periferice ale Europei;

20. consideră că organizarea de activități artistice și culturale și de evenimente sportive încurajează mobilitatea și acționează ca o atracție turistică;

21. solicită ca dialogul intercultural să fie considerat drept un factor de dezvoltare socioculturală atât în zone urbane, cât și extraurbane, și evidențiază potențialul creativ al diversității culturale și programele consacrate acesteia (de exemplu, programul comun al Comisiei și al Consiliului Europei intitulat „Orașe interculturale”) ca motor de dezvoltare în materie de antreprenoriat și inovare, inclusiv în sectorul turismului;

22. reamintește că www.visiteurope.com este o platformă ce trebuie dezvoltată în continuare, astfel încât să crească gradul de vizibilitate al Europei și al patrimoniului său, furnizând informații destinate să răspundă nevoilor turiștilor într-un număr cât mai mare de limbi oficiale ale UE, precum și în cele mai importante limbi la nivel mondial; evidențiază faptul că aceasta ar trebui să constituie una dintre platformele centrale, care corelează celelalte programe și aplicații.

23. subliniază problema structurală a caracterului sezonier al sectorului turismului european; evidențiază rolul turismului cultural și educativ în prelungirea sezoanelor turistice și în reducerea efectelor socioeconomice negative ale ciclului sezonier; salută, în acest sens, rolul acțiunii pregătitoare Calypso a Comisiei în promovarea turismului social și în diminuarea împărțirii anului în sezoane;

24. invită Comisia să solicite statelor membre să se asigure că competențele tradiționale și noi în sectoarele turismului, cazării și al promovării sunt recunoscute în Cadrul european al calificărilor (CEC);

25. subliniază necesitatea unei identificări clare a categoriilor de populație specifice, precum persoanele în vârstă, tinerii și familiile, pentru a le putea oferi servicii și activități adaptate în mod special;

26. salută propunerea referitoare la un mecanism de schimb de informații în vederea unei mai bune coordonări a vacanțelor școlare;

27. solicită să se facă trimitere în mod mai explicit, în contextul utilizării fondurilor structurale ale UE în perioada 2010-2017, la promovarea itinerarelor culturale și turistice, precum și la integrarea acestora în itinerarele existente în diverse state membre ca modalitate de stimulare a dezvoltării teritoriale de calitate;

28. invită Comisia și statele membre să promoveze turismul legat de activitățile sportive și să crească investițiile în itinerare precum Cărările montane europene și pistele de bicicletă care traversează mai multe regiuni europene sau alte modalități de promovare a mobilității, a activității fizice și a unui stil de viață sănătos;

29. atrage atenția asupra faptului că organizarea și promovarea adecvată a evenimentelor culturale, a festivalurilor muzicale, a expozițiilor de artă și a altor evenimente similare stimulează turismul cultural, care prezintă o importanță fundamentală, dacă Europa dorește să rămână prima destinație turistică la nivel mondial;

30. solicită să fie studiate și sprijinite sisteme axate pe domenii precum gastronomia, fotografia, teatrul și cinematografia, ca noi mijloace de promovare a turismului cultural;

31. consideră că noul Serviciu European de Acțiune Externă poate juca un rol de primă importanță în promovarea și consolidarea statutului Europei de primă destinație turistică la nivel mondial.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	25.1.2011
Rezultatul votului final	+: –: 0:	25 0 0
Membri titulari prezenți la votul final	Magdi Cristiano Allam, Maria Badia i Cutchet, Zoltán Bagó, Malika Benarab-Attou, Lothar Bisky, Piotr Borys, Jean-Marie Cavada, Silvia Costa, Santiago Fisas Ayxela, Mary Honeyball, Cătălin Sorin Ivan, Petra Kammerevert, Morten Løkkegaard, Emma McClarkin, Marek Henryk Migalski, Katarína Neveďalová, Doris Pack, Chrysoula Paliadeli, Marie-Thérèse Sanchez-Schmid, Marietje Schaake, Marco Scurria, Joanna Senyszyn, Timo Soini, Emil Stoyanov, Hannu Takkula, László Tőkés, Helga Trüpel, Corneliu Vadim Tudor, Gianni Vattimo, Marie-Christine Vergiat, Sabine Verheyen, Milan Zver
Membri supleanți prezenți la votul final	Liam Aylward, Dominique Baudis, Ivo Belet, Luigi Berlinguer, Rita Borsellino, Nessa Childers, Knut Fleckenstein, Nadja Hirsch, Stephen Hughes, Oriol Junqueras Vies, Seán Kelly, Timothy Kirkhope, Ryszard Antoni Legutko, Ramona Nicole Mănescu, Hans-Peter Martin, Iosif Matula, Jean-Luc Mélenchon, Francisco José Millán Mon, Elisabeth Morin-Chartier, Paul Nuttall, Georgios Papanikolaou, Bernd Posselt, Hella Ranner, Mitro Repo, Robert Rochefort, Olga Sehnalová, Joanna Katarzyna Skrzydlewska, Alyn Smith, Monika Smolková, Rui Tavares, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Iva Zanicchi

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	21.6.2011
Rezultatul votului final	+: –: 0:	36 5 0
Membri titulari prezenți la votul final	Georges Bach, Izaskun Bilbao Barandica, Antonio Cancian, Michael Cramer, Luis de Grandes Pascual, Saïd El Khadraoui, Ismail Ertug, Carlo Fidanza, Knut Fleckenstein, Jacqueline Foster, Jim Higgins, Dieter-Lebrecht Koch, Georgios Koumoutsakos, Werner Kuhn, Jörg Leichtfried, Bogusław Liberadzki, Marian-Jean Marinescu, Gesine Meissner, Mike Nattrass, Hubert Pirker, David-Maria Sassoli, Vilja Savisaar-Toomast, Olga Sehnalová, Brian Simpson, Keith Taylor, Silvia-Adriana Țicău, Giommaria Uggias, Thomas Ulmer, Peter van Dalen, Dominique Vlasto, Artur Zasada, Roberts Zīle
Membri supleanți prezenți la votul final	Philip Bradbourn, Frieda Brepoels, Spyros Danellis, Rosa Estaràs Ferragut, Tanja Fajon, Markus Ferber, Dominique Riquet, Laurence J.A.J. Stassen, Ramon Tremosa i Balcells