RAPORT privind raportul din 2007 referitor la progresele Croaţiei

28.2.2008 - (2007/2267(INI))

Comisia pentru afaceri externe
Raportor: Hannes Swoboda

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind raportul din 2007 referitor la progresele Croaţiei

(2007/2267(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere decizia Consiliului din 3 octombrie 2005 privind deschiderea negocierilor de aderare cu Croaţia,

–   având în vedere rezoluţia din 25 aprilie 2007 cu privire la progresele Croaţiei în 2006[1] ,

–   având în vedere raportul din 2007 privind progresele Croaţiei, publicat de Comisie la 6 noiembrie 2007 (SEC(2007)1431),

–   având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Generale şi Relaţii Externe din 10 decembrie 2007 privind Croaţia,

–   având în vedere vizita unei delegaţii a Comisiei pentru afaceri externe în Croaţia în perioada 6-7 februarie 2008,

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A6-0048/2008),

A. întrucât aderarea la Uniunea Europeană presupune angajarea în depăşirea diferendelor existente şi realizarea reconcilierii între popoare, toate acestea implicând delegarea de puteri în anumite politici cheie, şi întrucât Croaţia a depus în acest sens eforturi substanţiale şi încununate cu succes, care s-au concretizat în rezultate vizibile;

B.  întrucât procesul de aderare a Croaţiei la UE are largi implicaţii regionale fiind perceput ca un test al angajamentelor luate de UE în Balcanii de Vest, şi întrucât acesta poate reprezenta un stimulent important pentru toate ţările interesate;

C. întrucât angajamentul ferm al Croaţiei în negocierile de aderare a dat roade şi a avut un efect pozitiv în procesul de integrare a Croaţiei şi a altor ţări din regiune;

D. întrucât în ultimii doi ani de negociere Croaţia a realizat progrese substanţiale şi apreciabile în majoritatea domeniilor din corpusul legislaţiei comunitare;

E:  întrucât este nevoie de eforturi şi mai mari, precum şi de un angajament politic reînnoit pentru a rezolva câteva din sectoarele cele mai problematice, în care sunt necesare reforme profunde înaintea aderării Croaţiei la Uniunea Europeană,

F:  întrucât în concluziile Consiliului European din 2003 din Salonic se menţionează că viitorul tuturor ţărilor din Balcanii de Vest este, într-adevăr, în interiorul Uniunii Europene, după cum au confirmat o serie de rezoluţii ale Parlamentului European,

G. întrucât declaraţia prezentată de UE şi de ţările din Balcanii de Vest, aprobată în unanimitate de miniştrii de afaceri externe ai Uniunii Europene şi ai ţărilor din Balcanii de Vest la 11 martie 2006, în Salzburg, subliniază necesitatea găsirii unor soluţii acceptabile pentru toţi în ceea ce priveşte problemele încă nerezolvate cu ţările vecine;

1.  felicită autorităţile croate pentru rezultatele pozitive obţinute până acum, mai ales în ceea ce priveşte nu mărul capitolelor de negociere care au fost deschise;

2.  consideră că obiectivul negocierilor de aderare în curs este de a ajunge la un acord în ceea ce priveşte măsurile care pot fi necesare pentru facilitarea integrării, ţara candidată trebuind să-şi asume un angajament clar privind acceptarea şi implementarea acquis-ului, precum şi aderarea la obiectivele politice ale tratatelor, şi că aceste negocieri nu ar trebui folosite ca mijloc de rezolvare a unor dispute politice bilaterale care nu intră sub incidenţa acquis-ului şi nu fac parte din obiectivele procesului;

3.  salută progresele importante realizate de Croaţia în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor specifice, care permit deschiderea anumitor capitole, şi îndeamnă noul guvern să-şi dubleze eforturile pentru a reuşi să îndeplinească obiectivele specifice şi pentru celelalte capitole;

4.  constată cu satisfacţie că cea mai mare parte a legislaţiei croate a fost aliniată la standardele UE, dar reaminteşte autorităţilor croate că acum este absolut esenţial să accelereze procesul de dezvoltare a capacităţii administrative necesare punerii în aplicare a noii legislaţii; invită, în acest sens, autorităţile croate să demareze acest proces şi să coopteze societatea civilă în procesul de monitorizare a punerii sale în aplicare;

5.  îndeamnă Croaţia să accelereze procesul de reformă a administraţiei publice la nivelul serviciilor locale şi regionale de autoadministrare, precum şi să asigure resursele şi pregătirea necesară pentru punerea în aplicare a reformelor;

6.  salută paşii făcuţi în domeniul extrem de important al reformei judiciare, dar împărtăşeşte opinia Comisiei, aceea că sunt necesare şi mai multe progrese, mai ales în ceea ce priveşte:

–   reducerea şi mai mare a numărului restant de cazuri aflate în rezolvare, nu în ultimul rând prin promovarea mai activă printre judecători a unor forme alternative de soluţionare a litigiilor;

–   consolidarea independenţei, imparţialităţii şi profesionalismului sistemului judiciar, mai ales în ceea ce priveşte numirea şi evoluţia ulterioară în carieră a judecătorilor şi a procurorilor, inclusiv formarea profesională;

–   impulsionarea procesului de raţionalizare a tribunalelor şi garantarea faptului că investiţiile în infrastructură corespund noii „hărţi judiciare”;

7.  felicită autorităţile croate pentru efortul lor susţinut în urmărirea judiciară imparţială a crimelor de război din Croaţia, le îndeamnă să fie în continuare foarte atente pentru a evita riscul unor sentinţe judecătoreşti influenţate de considerente etnice şi să se asigure că se iau toate măsurile pentru protejarea integrităţii procesului judiciar; solicită, în acest context, să fie luate în mod urgent măsuri suplimentare de protecţie a martorilor, printre care adoptarea unor dispoziţii juridice mai ferme;

8.  salută cooperarea continuă şi deplină a Croaţiei cu Tribunalul Penal Internaţional pentru Fosta Iugoslavie (TPII); este preocupat, însă, de impactul negativ avut asupra opiniei publice de către sentinţele TPII în cazul crimelor de război de la Vukoar; îndeamnă guvernul croat ca, împreună cu partidele politice, mijloacele media şi societatea civilă şi în colaborare cu biroul TPII din Croaţia, să întreprindă măsuri în vederea păstrării sprijinului opiniei publice cu privire la rolul TPII în acţiunile acestuia privind crimele de război comise în timpul conflictului iugoslav; remarcă faptul că acest sprijin ar fi substanţial întărit dacă toate ţările implicate ar coopera deschis cu TPII;

9.  în acest context, solicită autorităţilor croate să garanteze îndeplinirea strictă a condiţiilor cu privire la eliberarea provizorie a inculpaţilor incriminaţi de către TPII;

10. salută întărirea mandatului Biroului pentru prevenirea corupţiei şi a crimei organizate (USKOK), precum şi numărul mare de cazuri de corupţie care sunt instrumentate şi aşteaptă investigarea cu succes a cazurilor de corupţie la nivel înalt; solicită menţinerea acestor eforturi în vederea eradicării corupţiei ( în unele cazuri aceasta fiind inacceptabil de mare) deoarece subminează dezvoltarea economică a ţării;

11. felicită Croaţia pentru remarcabila Constituţie a Minorităţilor Naţionale (CMN) şi apreciază eforturile întreprinse în vederea facilitării integrării minorităţilor în viaţa socială şi politică;

12. salută decizia importantă de a numi un reprezentant al minorităţii sârbe în calitate de prim-ministru adjunct, responsabil cu dezvoltarea regională, reconstrucţia şi integrarea refugiaţilor;

13. încurajează guvernul şi parlamentul să continue eforturile depuse în vederea eliminării tuturor formelor de discriminare şi prejudecăţi, inclusiv în ceea ce priveşte comunitatea rroma; solicită în acest context adoptarea de către guvern a unei strategii globale anti-discriminare, precum şi punerea ei efectivă în aplicare la nivel local şi naţional;

14. reaminteşte încă odată nevoia de a asigura punerea efectivă în aplicare a CMN, mai ales în ceea ce priveşte predarea bilingvă în şcoli şi bilingvismul în administraţia publică, precum şi în cazul garanţiilor că în viitoarele locuri de muncă din domeniile judiciar şi al administraţiei publice minorităţile vor fi reprezentate corespunzător;

15. consideră că măsurile internaţionale menite să construiască un sentiment de încredere reprezintă un element esenţial în asigurarea stabilităţii ţării şi a spaţiului balcanic înconjurător;

16. consideră că sistemul de învăţământ croat trebuie nu doar să păstreze şi să promoveze tradiţiile culturale şi sociale ale fiecărei comunităţi naţionale, ci şi să stimuleze în mod activ o mai mare integrare şi coeziune în cadrul societăţii croate;

17. solicită reintegrarea sustenabilă a refugiaţilor de război şi subliniază necesitatea dezvoltării şi punerii în aplicare la timp a măsurilor care vizează locuinţele, ocuparea forţei de muncă şi aspectele sociale în cazul refugiaţilor, chestiuni care sunt direct proporţionale cu amploarea problemei;

18. constată cu satisfacţie nivelul de creştere constant al economiei croate; îşi exprimă speranţa că această creştere va da naştere unui număr mai mare de posibilităţi de ocupare a forţei de muncă; apreciază activitatea depusă de HitroRez în vederea reducerii birocraţiei în lumea afacerilor şi aşteaptă rezultate similare şi în alte sectoare;

19. salută reformele întreprinse în domeniul protecţiei mediului; invită guvernul să conceapă măsuri şi politici care să contracareze efectele negative ale schimbărilor climatice, în conformitate cu obiectivele UE; solicită crearea unui dialog intersectorial mai cuprinzător în vederea asigurării unei dezvoltări ecologice durabile;

20. îndeamnă autorităţile croate să reevalueze eficienţa sistemului curent de măsuri pentru protejarea mediului, inclusiv construirea unor staţii de tratare apei din regiunile de coastă, colectarea diferenţiată a deşeurilor şi instalaţii de valorificare a acestora, desfiinţarea gropilor de gunoi neautorizate, precum şi să intensifice coordonarea între instituţiile responsabile; solicită, de asemenea, în acest context, organizarea unei campanii de sensibilizare a atenţiei publice cu privire la problemele de mediu;

21. salută programul economic de pre-aderare al Croaţiei şi constată că acesta îşi propune adoptarea în martie 2008 a mult-aşteptatului Program naţional de restructurare a industriei de construcţii navale; reaminteşte autorităţilor croate că progresul în acest domeniu este atât o cerinţă a Acordului de stabilizare şi asociere, dar şi un element de o importanţă crucială în negocierile de aderare;

22. insistă ca noua legislaţie să fie pusă rapid în aplicare, acest lucru garantând nivelul de pregătire în vederea aderării, nivel bazat pe fapte şi nu doar pe legislaţia adoptată, mai ales în ceea ce priveşte reforma judiciară, lupta împotriva corupţiei şi reformele economice;

23. solicită guvernului croat să se asigure că cererile de ofertă publice sunt făcute în conformitate cu legislaţia comunitară;

24. îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu criticile recente ale Comisiei referitoare la modul în care sunt gestionate fondurile UE de către autorităţile croate şi le îndeamnă să rezolve urgent, cu ajutorul Comisei, problemele administrative identificate pentru a face posibilă ridicarea suspendării de contractare în cadrul programului PHARE 2006 (în valoare de 68,5 milioane de euro) şi restabilirea alocării iniţiale pentru exerciţiul financiar 2008 în cadrul componentei 1 a IPA, care a fost redusă cu 5 milioane de euro;

25. în cea ce priveşte chestiunile bilaterale încă nesoluţionate, reaminteşte părţilor implicate de principiul „pacta sunt servanda”;

26. îşi exprimă regretul cu privire la hotărârea Parlamentului Croaţiei de a introduce unilateral zona ecologică şi de protecţie a pescuitului în Marea Adriatică, încălcând astfel acordul încheiat în 2004 cu autorităţile italiene şi slovene şi cu Comisia Europeană, după cum este menţionat în concluziile Consiliului European din 17-18 iunie 2004, şi în Cadrul de negocieri din 5 octombrie 2005; îşi exprimă regretul cu privire la faptul că neajungerea la o soluţie mutual agreată are repercusiuni serioase asupra ritmului negocierilor de aderare; îndeamnă, în consecinţă, autorităţile croate, italiene şi slovene să se angajeze constructiv, cu sprijinul Comisiei, în depăşirea impasului actual, prin ajungerea la un compromis care, nu numai să protejeze echilibrul ecologic în Marea Adriatică – o preocupare comună – ci şi să ţină seama de interesele tuturor părţilor implicate;

27. solicită Croaţiei să demonstreze disponibilitate în rezolvarea tuturor marilor probleme care ţin de frontiere şi aşteaptă o disponibilitate şi un sprijin similar din partea tuturor vecinilor săi; salută în această privinţă acordul neoficial încheiat la care au ajuns în principiu Primul Ministru al Croaţiei şi cel al Sloveniei în problema arbitrării şi solicită ambelor părţi să pună în aplicare acest acord şi să întărească rezultatul arbitrării printr-o decizie clară a parlamentelor celor două state;

28. reaminteşte faptul că rezolvarea problemelor legate de frontiere este una dintre priorităţile Croaţiei, clar definite în Parteneriatul pentru aderare; îşi exprimă, în acest context, îngrijorarea cu privire la demararea, în octombrie 2007, a lucrărilor de construcţie a podului Pelješac, în pofida faptului că Bosnia şi Herţegovina şi-au manifestat opoziţia datorită nedelimitării clare a graniţelor maritime; ia act de faptul că lucrările de construcţie la acest proiect sunt deocamdată suspendate şi invită cele două state să soluţioneze de comun acord această problemă;

29. felicită Croaţia pentru progresele permanente din domeniul cooperării regionale şi, în acelaşi timp, o îndeamnă să continue pe această cale şi în domeniul relaţiilor de bună vecinătate, întrucât ambele domenii sunt esenţiale pentru integrarea europeană;

30. invită Croaţia să-şi păstreze atitudinea constructivă şi să continue să joace un rol pozitiv în regiune pentru a sprijini şi întări consolidarea Bosniei şi Herţegovina;

31. îşi exprimă speranţa ca, prin eforturile susţinute ale Croaţiei, alături de sprijinul activ din partea instituţiilor europene, tratatul de aderare să poată fi finalizat astfel încât Parlamentul European să ia decizia finală cu privire la aderarea Croaţiei la UE înaintea viitoarelor alegeri europene din iunie 2009, iar procesul de ratificare să înceapă cât mai curând posibil;

32. invită, în acest context, Comisia să-şi intensifice eforturile şi să mărească resursele alocate pentru pregătirea, analizarea şi finalizarea materialelor care servesc ca bază a negocierilor, astfel încât UE să poată reacţiona în mod rapid şi eficient la progresele realizate de Croaţia în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor specifice iniţiale şi finale;

33. îndeamnă autorităţile croate să implice grupurile societăţii civile (ONG-urile, comunitatea academică, uniunile sindicale) în procesul de aderarea la UE;

34. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei şi guvernului şi parlamentului Croaţiei.

• [1]  Texte adoptate, P6_TA(2007)0156.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării	27.2.2008
Rezultatul votului final	+: –: 0:	52 0 1
Membri titulari prezenţi la votul final	Monika Beňová, Elmar Brok, Colm Burke, Véronique De Keyser, Giorgos Dimitrakopoulos, Hanna Foltyn-Kubicka, Michael Gahler, Bronisław Geremek, Maciej Marian Giertych, Alfred Gomolka, Klaus Hänsch, Richard Howitt, Jana Hybášková, Anna Ibrisagic, Metin Kazak, Maria Eleni Koppa, Helmut Kuhne, Joost Lagendijk, Vytautas Landsbergis, Johannes Lebech, Emilio Menéndez del Valle, Francisco José Millán Mon, Philippe Morillon, Pasqualina Napoletano, Vural Öger, Ioan Mircea Paşcu, Béatrice Patrie, Alojz Peterle, Hubert Pirker, Samuli Pohjamo, Bernd Posselt, Libor Rouček, Jacek Saryusz-Wolski, György Schöpflin, Hannes Swoboda, Inese Vaidere, Kristian Vigenin, Zbigniew Zaleski, Josef Zieleniec
Membri supleanţi prezenţi la votul final	Laima Liucija Andrikienė, Mariela Velichkova Baeva, Cristian Silviu Buşoi, Giulietto Chiesa, Andrew Duff, Árpád Duka-Zólyomi, David Hammerstein, Jaromír Kohlíček, Erik Meijer, Borut Pahor, Józef Pinior, Antolín Sánchez Presedo, Inger Segelström, Marcello Vernola